Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 45 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 Dispoziţii generale Se aprobă Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru perioada 2015-2020, denumit în continuare PNCDI III, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ART. 2 Principiile PNCDI III (1) Principiile de bază ale constituirii şi implementării PNCDI III, ale mecanismelor specifice de monitorizare, evaluare şi realocare a fondurilor sunt următoarele: a) asigurarea anuală a resurselor publice, conform planificării multianuale; b) antrenarea investiţiilor în activităţi de cercetare-dezvoltare din partea sectorului privat; c) respectarea domeniilor prioritare specificate în Strategia naţională pentru cercetare, dezvoltare şi inovare 2015-2020 (SNCDI 2020); d) consolidarea domeniilor de cercetare în care România are rezultate vizibile; e) predictibilitatea cadrului de reglementare; f) sustenabilitatea investiţiei în resursa umană; g) transparenţa şi accesibilitatea informaţiei; h) evaluarea independentă, în interesul public. (2) Principiile operaţionale ale PNCDI III sunt: a) după obiective, planul este structurat pe programe şi subprograme; b) instrumentele de finanţare şi tipurile de proiecte se proiectează în funcţie de grupurile-ţintă şi de tipurile de activităţi; c) pentru competiţii separate, conducătorul de program elaborează un pachet de informaţii dedicat, pe care îl supune dezbaterii publice, prin publicare pe pagina de internet proprie, cu cel puţin o lună înainte de lansarea competiţiei şi care, după dezbatere, se aprobă de conducătorul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare; d) alocarea fondurilor pe programe pe baza modelului investiţional, prin aplicarea rezultatelor monitorizării şi evaluării; e) limitarea la cel mult 5% din bugetul planului a sumelor alocate pentru conducerea programelor din cadrul PNCDI III; f) evaluarea independentă, periodică, a planului naţional, a programelor şi instrumentelor, conform calendarului general; g) evaluarea ex-ante a propunerilor de proiecte, folosindu-i în procesul de evaluare pe cei mai competenţi cercetători la nivel internaţional în tema propunerii, cu evitarea strictă a conflictelor de interese; h) evaluarea periodică şi evaluarea ex-post a proiectelor finanţate prin contracte de finanţare; i) respectarea drepturilor de proprietate intelectuală ale participanţilor la competiţii; j) maximizarea efectului investiţiei publice prin ajustarea PNCDI III şi a politicilor de cercetare în conformitate cu rezultatele evaluărilor periodice ale PNCDI III, respectiv ale evaluării intermediare; k) publicarea, în rezumat, a principalelor informaţii referitoare la propunerile de proiecte acceptate la finanţare; l) obligarea, prin contract, a autorilor lucrărilor finanţate prin PNCDI III de a afişa pe pagina electronică rezumatele publicaţiilor rezultate din cercetări finanţate integral sau în parte din fonduri publice, într-un interval de maximum 1 an de la publicare. ART. 3 Obiectivele PNCDI III (1) Obiectivele generale ale PNCDI III sunt: a) creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare; b) creşterea contribuţiei româneşti la progresul cunoaşterii; c) creşterea rolului ştiinţei în societate. (2) Obiectivele specifice ale PNCDI III sunt: a) transformarea sistemului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare în subsistem socioeconomic cu performanţe şi impact la nivelul mediei europene; b) asigurarea masei critice de cercetători din sistem; c) stimularea activităţilor CDI în sectorul privat şi susţinerea procesului de specializare inteligentă în economie; d) creşterea nivelului şi a eficienţei finanţării publice; e) modernizarea administraţiei cercetării; f) creşterea capacităţii administraţiei centrale din domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării. ART. 4 Domeniile prioritare ale PNCDI III (1) PNCDI III susţine domeniile prioritare identificate în cadrul SNCDI 2020: domenii prioritare de specializare inteligentă şi domenii de prioritate publică; cercetarea fundamentală este considerată activitate orizontală, prioritară pentru orice domeniu. (2) Domeniile prioritare de specializare inteligentă sunt domenii în care se anticipează interes mai mare al investiţiilor în cercetarea ştiinţifică din partea industriei: a) bioeconomie; b) tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, spaţiu şi securitate; c) energie, mediu şi schimbări climatice; d) eco-nanotehnologii şi materiale avansate. (3) Domenii de prioritate publică sunt domenii care corespund atribuţiilor generale ale statului şi care necesită o susţinere substanţială din partea acestuia: a) sănătate; b) patrimoniu şi identitate culturală; c) tehnologii noi şi emergente. ART. 5 Durata PNCDI III (1) Durata de implementare a PNCDI III, respectiv a programelor din structura sa, este de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri până la 31 decembrie 2020. (2) Plăţile aferente angajamentelor asumate pe durata de implementare a programelor din cadrul PNCDI III pot fi eşalonate după 31 decembrie 2020, până la finalizarea tuturor acţiunilor cuprinse în plan, cel mai târziu până la sfârşitul anului 2023. ART. 6 Bugetul PNCDI III Bugetul total al PNCDI III pentru întreaga perioadă de implementare este de maximum 15.000 milioane lei şi se asigură din sume de la bugetul de stat, fonduri externe nerambursabile şi contribuţii ale partenerilor la proiecte. ART. 7 Programele PNCDI III Programele PNCDI III sunt: a) Programul 1: Dezvoltarea sistemului naţional de cercetare-dezvoltare - pentru creşterea capacităţii sale în resurse, performanţe şi calitate a activităţilor CDI; b) Programul 2: Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin cercetare, dezvoltare şi inovare - pentru creşterea productivităţii întreprinderilor prin CDI în cadrul unui sistem naţional de inovare; c) Programul 3: Cooperare europeană şi internaţională - pentru circulaţia cunoştinţelor şi ideilor, prin participare la programe şi instituţii internaţionale de cercetare şi acces la resurse de cercetare care nu sunt disponibile în România; d) Programul 4: Cercetare fundamentală şi de frontieră - pentru menţinerea domeniilor de nişă unde cercetarea fundamentală românească are avantaj comparativ şi masă critică de cercetători sau unde există posibilităţi de colaborare internaţională, care să adauge cercetării fundamentale româneşti dimensiunea "de frontieră", prin obţinerea unor rezultate ştiinţifice şi tehnologice de vârf, cu perspective de comercializare; e) Programul 5: Cercetare în domenii de interes strategic - programe-suport conduse de instituţii cu relevanţă ştiinţifică, cu rol de coordonare ştiinţifică în domenii de interes strategic, pentru formarea şi dezvoltarea instituţiilor de cercetare şi a competenţelor naţionale în domeniile de interes strategic pentru România. ART. 8 Conducerea PNCDI III şi a programelor componente (1) Conducerea PNCDI III intră în responsabilitatea autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare şi constă în următoarele activităţi principale: a) planificare - elaborarea şi intrarea în vigoare a PNCDI III ca plan multianual; b) programare - elaborarea de planuri anuale privind etapele de implementare a PNCDI III referitoare la activităţi de externalizare a serviciilor de conducere a programelor, pregătirea documentaţiilor pentru licitaţii şi contractarea serviciilor, coordonarea programelor, elaborarea actelor normative şi a cadrului instituţional necesar derulării PNCDI III, promovarea PNCDI III prin editarea de materiale promoţionale, publicitate, organizarea şi participarea la seminare dedicate, sesiuni de instruire a evaluatorilor şi altele asemenea; c) monitorizare şi control - urmărirea desfăşurării PNCDI III, conform etapelor planificate, şi întreprinderea de măsuri corective necesare pentru îndeplinirea indicatorilor de rezultat, pe baza rapoartelor de monitorizare periodice, respectiv semestriale, anuale; d) evaluare şi actualizare - periodic, la intervale de doi ani, respectiv evaluare finală care constă în evaluări independente, prin achiziţie de servicii de consultanţă, expertiză, asistenţă tehnică, şi, dacă este cazul, actualizarea obiectivelor PNCDI III în acord cu obiectivele politicii publice; e) raportare - raportul final de evaluare a PNCDI III va fi înaintat Guvernului cel mai târziu în anul 2024. (2) Conducătorii programelor PNCDI III sunt persoane juridice, cărora autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare le atribuie conducerea programelor respective, pe baze contractuale, cu respectarea legislaţiei în vigoare. (3) În baza caracterului de recurenţă al contractului încheiat de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare cu conducătorii de programe prevăzuţi la alin. (2), aceştia dobândesc calitatea de autoritate contractantă pentru sumele alocate din bugetul de stat pentru finanţarea de proiecte. (4) Conducerea programelor se realizează de către conducătorii de programe prin următoarele activităţi principale: a) planificare, prin elaborarea planului strategic şi a planurilor anuale de activităţi; b) implementare, prin organizarea şi desfăşurarea competiţiilor de propuneri de proiecte, negocierea, contractarea şi finanţarea propunerilor câştigătoare; c) monitorizare, prin raportări periodice către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, a rezultatelor şi a stadiului de îndeplinire a indicatorilor de program; d) evaluare şi raportare, prin rapoarte anuale rezultate prin evaluare internă sau prin rapoarte la intervale de doi ani rezultate prin evaluare externă, independentă, care sunt înaintate la autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, pentru stadiul de îndeplinire a obiectivelor programului, a eficacităţii şi eficienţei măsurilor de politică publică în domeniul de acţiune a programului. ART. 9 Implementarea PNCDI III (1) Implementarea PNCDI III se face prin contracte de finanţare a proiectelor de cercetare-dezvoltare, cu respectarea legislaţiei în vigoare. (2) Atribuirea contractelor de finanţare pentru conducerea şi execuţia proiectelor se realizează conform Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.265/2004, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 10 Finanţarea PNCDI III (1) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare stabileşte plafoanele de angajare ale fondurilor bugetare pe programele componente ale PNCDI III şi, după caz, pe subprograme şi domenii prioritare, pe perioade multianuale, cu respectarea modelului investiţional asociat PNCDI III. (2) Sumele alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea PNCDI III şi a programelor componente se repartizează astfel: a) minimum 95% pentru finanţarea activităţilor de cercetare, desfăşurate în cadrul proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare, în scopul realizării obiectivelor planului; b) maximum 5% pentru conducerea PNCDI III şi a programelor componente. (3) Pentru proiectele de cercetare ştiinţifică din cadrul PNCDI III se pot efectua plăţi în avans de maximum 90% la începutul fiecărei etape de cercetare, cu recuperarea acestora, în condiţiile legii. (4) Pentru conducerea PNCDI III şi a programelor componente, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare şi, respectiv, conducătorii de programe efectuează cheltuieli pentru activităţile prevăzute la art. 8 alin. (1) şi, după caz, la art. 8 alin. (4). (5) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare stabileşte modalităţile de plată şi cuantumurile sumelor reprezentând indemnizaţii, cheltuieli de diurnă şi transport, precum şi alte cheltuieli necesare pentru activităţile de evaluare independentă realizate de experţii individuali, inclusiv din străinătate, utilizaţi de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare sau de instituţiile şi unităţile care asigură conducerea programelor componente, în condiţiile legii. (6) Finanţarea programelor şi proiectelor din cadrul PNCDI III se efectuează cu respectarea normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare în vigoare. (7) Plafoanele salariale pentru venitul brut cumulat de o persoană participantă la proiectele şi acţiunile realizate în cadrul PNCDI III sunt prevăzute în anexă. ART. 11 Regimul rezultatelor Regimul de proprietate asupra rezultatelor cercetărilor obţinute în urma derulării unui contract de finanţare a unui proiect de cercetare-dezvoltare sau inovare din cadrul PNCDI III se stabileşte conform legislaţiei în vigoare referitoare la titlurile de proprietate industrială şi drepturile de autor. ART. 12 Alocări anuale diminuate şi rectificări bugetare negative (1) În cazul unor alocări anuale diminuate faţă de prevederile multianuale sau al rectificărilor bugetare negative, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare poate decide diminuarea sumelor pentru finanţarea PNCDI III şi, respectiv, a programelor componente, până la încadrarea în limita sumelor alocate. (2) În condiţiile în care diminuarea prevăzută la alin. (1) atrage reduceri ale bugetelor pentru proiectele CDI aflate în desfăşurare, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a diminuării sau a rectificării negative, se va relua procedura de negociere, pentru fiecare proiect aflat în derulare, cu încadrarea în una dintre următoarele situaţii: a) proiectul va continua cu un buget diminuat şi cu ajustarea în consecinţă a obiectivelor şi a planului de realizare, iar modificările se vor face prin act adiţional la contractul de finanţare; b) în cazul în care, în condiţiile unui buget diminuat, proiectul nu mai poate fi continuat şi finalizat, finanţarea proiectului se sistează, indicându-se modul de utilizare a rezultatelor obţinute până la acea dată, iar contractul de finanţare încetează pe cale amiabilă, caz în care nu există obligativitatea recuperării fondurilor cheltuite de la buget, până la momentul renegocierii. (3) Diminuarea bugetară va fi prevăzută ca o clauză obligatorie în contractul de finanţare, la secţiunea privind răspunderea contractuală. ART. 13 Eşecul în cercetare (1) Statul acceptă existenţa eşecului în cercetare şi preia riscul producerii acestuia în cadrul contractelor de finanţare a proiectelor care se desfăşoară în cadrul programelor PNCDI III, în condiţiile prevăzute de lege. (2) Criteriile în funcţie de care statul acceptă eşecul în cercetare, pentru care nu există obligativitatea recuperării fondurilor cheltuite de la buget, sunt precizate în pachetele de informaţii, la fiecare tip de proiect. (3) Eşecul în cercetare este identificat în procesul de evaluare şi monitorizare a proiectelor din cadrul fiecărui program sau subprogram. (4) Cauzele şi responsabilitatea în privinţa producerii eşecului în cercetare şi, după caz, obligativitatea recuperării fondurilor cheltuite de la buget se stabilesc de către comisii de evaluare constituite în acest scop de către conducătorii de programe. PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: --------------- Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice, Sorin Mihai Cîmpeanu Ministrul finanţelor publice, Eugen Orlando Teodorovici Ministrul economiei, comerţului şi turismului, Mihai Tudose Ministrul energiei, întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri, Andrei Dominic Gerea Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Sevil Shhaideh p. Ministrul sănătăţii, Dorel Săndesc, secretar de stat p. Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, Teodor Codrin Scutaru, secretar de stat Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Daniel Constantin Ministrul fondurilor europene, Marius Nica Ministrul pentru societatea informaţională, Sorin Mihai Grindeanu Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Graţiela Leocadia Gavrilescu Ministrul culturii, Ioan Vulpescu Ministrul tineretului şi sportului, Gabriela Szabo Bucureşti, 22 iulie 2015. Nr. 583. ANEXĂ PLANUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE pentru perioada 2015-2020 (PNCDI III) Capitolul I - Dispoziţii generale Definiţii Acronime şi prescurtări Principii referitoare la construcţia şi implementarea Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru perioada 2015-2020 (PNCDI III) Capitolul II - Descrierea PNCDI III Structura planului Domenii prioritare Durata PNCDI III Bugetul PNCDI III Obiectivele PNCDI III Indicatori de rezultat ai PNCDI III Impactul PNCDI III Capitolul III - Programele PNCDI III 1. Programul 1: Dezvoltarea sistemului naţional de cercetare-dezvoltare Obiectivele programului Indicatori de rezultat ai programului Structura programului Subprogramul 1.1. Resurse umane Subprogramul 1.2. Performanţă instituţională Subprogramul 1.3. Infrastructuri de cercetare-dezvoltare Subprogramul 1.4. Suport 2. Programul 2: Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin cercetare, dezvoltare şi inovare Obiectivele programului Indicatori de rezultat ai programului Structura programului Subprogramul 2.1. Competitivitate prin cercetare, dezvoltare şi inovare Subprogramul 2.2. Transfer tehnologic în sprijinul competitivităţii 3. Programul 3: Cooperare europeană şi internaţională Obiectivele programului Indicatori de rezultat ai programului Structura programului Subprogramul 3.1. Bilateral/Multilateral Subprogramul 3.2. Orizont 2020 Subprogramul 3.3. Sprijinirea participării româneşti la iniţiative europene de programare comună (JPI) Subprogramul 3.4. Sprijinirea participării la iniţiativele tehnologice comune (JTI/JU) Subprogramul 3.5. Alte iniţiative şi programe europene şi internaţionale Subprogramul 3.6. Suport 4. Programul 4: Cercetare fundamentală şi de frontieră Obiectivele programului Indicatori de rezultat ai programului Structura programului 5. Programul 5: Cercetare în domenii de interes strategic Obiectivele programului Indicatori de rezultat ai programului Structura programului Subprogramul 5.1. Programul de cercetare, dezvoltare şi inovare pentru tehnologii în domeniul laserilor de ultra-înaltă putere - ELI-RO Subprogramul 5.2. Participare la organismele şi programele internaţionale de cercetare în domeniul atomic şi subatomic Subprogramul 5.3. Programul de cercetare, dezvoltare şi inovare pentru tehnologie spaţială şi cercetare avansată - STAR Subprogramul 5.4. Programul de cercetare, dezvoltare şi inovare pentru sistemele fluvii, delte, mări - "Danubius" Capitolul IV - Conducerea PNCDI III Conducerea PNCDI III Conducerea programelor cuprinse în PNCDI III Atribuirea contractelor de finanţare pentru conducerea şi execuţia proiectelor Evaluarea propunerilor de proiecte în cadrul competiţiilor deschise la programele din PNCDI III Monitorizarea şi evaluarea proiectelor de CDI aflate în derulare Evaluarea programelor PNCDI III Instrumentele de planificare şi raportare Capitolul V - Finanţarea PNCDI III şi a programelor componente Mecanismul de alocare a fondurilor de la bugetul de stat pentru PNCDI III Modelul investiţional asociat PNCDI III Prevederi privind finanţarea programelor şi proiectelor din cadrul PNCDI III Prevederi privind cheltuielile salariale pentru proiectele derulate în cadrul PNCDI III CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Definiţii (1) Definiţiile următoare sunt conforme cu Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat şi cu Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare. În sensul prezentului plan, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: 1. autoritate contractantă - parte într-un contract de finanţare, care, fie în baza legii, fie în baza unui alt contract de finanţare legal încheiat, la care a avut calitatea de contractor, finanţează realizarea unui obiectiv, stabilind în mod univoc condiţiile în care cealaltă parte va realiza contractul ce se încheie în acest scop; 2. caracter de recurenţă al unui contract - caracterul unui contract de a prevedea anumite drepturi şi obligaţii în funcţie şi subsecvent celor conţinute în alt contract, anterior încheiat; 3. cercetare fundamentală - activitatea experimentală sau teoretică întreprinsă, în principal, pentru a dobândi cunoştinţe noi despre bazele fenomenelor şi faptelor observabile, fără a fi avută în vedere nicio aplicare sau utilizare comercială directă; 4. cercetare industrială (cercetare aplicativă) - cercetare sau investigaţie critică, planificată, în scopul dobândirii de cunoştinţe şi competenţe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese ori servicii sau pentru realizarea unei îmbunătăţiri semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente. Aceasta cuprinde crearea de părţi componente pentru sisteme complexe şi poate include construcţia de prototipuri în laborator sau într-un mediu cu interfeţe simulate ale sistemelor existente, precum şi de linii-pilot, atunci când acest lucru este necesar pentru cercetarea industrială şi, în special, pentru validarea tehnologiilor generice; 5. clustere de inovare - structuri sau grupuri organizate de părţi independente (cum ar fi întreprinderi nou-înfiinţate inovatoare, întreprinderi mici şi mijlocii şi întreprinderi mari, precum şi organizaţii de cercetare şi diseminare a cunoştinţelor, organizaţii non-profit şi alţi operatori economici afiliaţi) concepute pentru a stimula activitatea inovatoare prin promovarea utilizării în comun a echipamentelor şi a schimbului de cunoştinţe şi cunoştinţe de specialitate şi prin contribuţii efective la transferul de cunoştinţe, stabilirea de contacte, diseminarea informaţiilor şi colaborarea dintre întreprinderi şi alte organizaţii din cluster; 6. colaborare efectivă - colaborare între cel puţin două părţi independente în vederea schimbului de cunoştinţe şi tehnologii sau în vederea atingerii unui obiectiv comun, bazată pe diviziunea muncii, în cadrul căreia părţile definesc de comun acord domeniul de aplicare a proiectului de colaborare, contribuie la punerea în aplicare a acestuia şi împart riscurile şi rezultatele. Este posibil ca una sau mai multe părţi să suporte integral costurile proiectului şi, prin urmare, celelalte părţi să nu fie expuse la riscurile financiare pe care le presupune acesta. Cercetarea contractuală şi furnizarea de servicii de cercetare nu sunt considerate forme de colaborare; 7. concentrarea investiţiei - acţiunea de a investi într-o singură entitate, aleasă pe criterii de eficienţă a investiţiei dintre mai multe entităţi similare; 8. conducător de program - autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, în cazul programelor conduse de aceasta, sau contractorul, într-un contract de finanţare al cărui obiect este procurarea de servicii de conducere de program; 9. conducătorii programelor din Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare - persoane juridice cărora autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare le atribuie conducerea programelor respective, pe baze contractuale, cu respectarea legislaţiei în vigoare; 10. conducere de program - se realizează de către conducătorii de programe, prin următoarele activităţi principale: a) planificare, prin elaborarea planului strategic şi a planurilor anuale de activităţi; b) implementare, prin organizarea şi desfăşurarea competiţiilor de propuneri de proiecte, negocierea, contractarea şi finanţarea propunerilor câştigătoare; c) monitorizare, prin raportări periodice către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare a rezultatelor şi a stadiului de îndeplinire a indicatorilor de program; d) evaluare, prin rapoarte anuale (evaluare internă) sau prin rapoarte la intervale de doi ani (evaluare externă, independentă) înaintate la autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare pentru stadiul de îndeplinire a obiectivelor programului, a eficacităţii şi eficienţei măsurilor de politică publică în domeniul de acţiune a programului; 11. conducător de proiect - contractorul unui contract de finanţare încheiat cu autoritatea contractantă; 12. conducerea PNCDI III - activitatea de a coordona (planifica, programa, finanţa) şi controla (monitoriza, evalua, actualiza) desfăşurarea ansamblului programelor PNCDI III. Include activităţi specifice de promovare şi reprezentare a PNCDI III; 13. contract de finanţare - contractul în care una dintre părţi, denumită autoritate contractantă, are dreptul şi obligaţia de a impune în mod univoc celeilalte părţi, denumită contractor, obiectivele pentru care se face finanţarea şi condiţiile în care se realizează această finanţare; 14. Danubius - Centrul internaţional pentru cercetări avansate "Fluvii, Delte, Mări «Danubius»"; 15. dezvoltare experimentală - dobândirea, combinarea, modelarea şi utilizarea unor cunoştinţe şi competenţe relevante existente de ordin ştiinţific, tehnologic, de afaceri şi altele, cu scopul de a dezvolta produse, procese sau servicii noi sau îmbunătăţite. Aceasta poate include, de exemplu, şi activităţi care vizează definirea, planificarea şi documentarea conceptuală a noilor produse, procese sau servicii. Dezvoltarea experimentală poate include crearea de prototipuri, demonstrarea, crearea de proiecte-pilot, testarea şi validarea unor produse, procese sau servicii noi ori îmbunătăţite în medii reprezentative pentru condiţiile de funcţionare reale, în cazul în care obiectivul principal este de a aduce îmbunătăţiri tehnice produselor, proceselor sau serviciilor care nu sunt definitivate în mod substanţial. Aceasta poate include dezvoltarea unui prototip sau pilot utilizabil comercial care este în mod obligatoriu produsul comercial final şi a cărui producţie este prea costisitoare pentru ca acesta să fie utilizat exclusiv în scopuri demonstrative şi de validare. Dezvoltarea experimentală nu include modificările de rutină sau periodice aduse produselor, liniilor de producţie, proceselor de fabricaţie, serviciilor existente şi altor operaţiuni în curs, chiar dacă modificările respective ar putea reprezenta ameliorări; 16. diseminare - transmiterea informaţiilor, a experienţei şi a bunelor practici, precum şi cooperarea pentru promovarea inovării, pentru sprijinirea celor care vor să îşi creeze întreprinderi inovative şi pentru sprijinirea proiectelor inovative; 17. eşec în cercetare - neîndeplinirea obiectivelor de cercetare prevăzute în contractul de finanţare a proiectelor CDI, din motive ce decurg din natura riscantă a activităţilor de cercetare, care induc incertitudine în obţinerea rezultatelor. În cazul eşecului în cercetare, cauzele şi responsabilitatea în privinţa producerii eşecului şi, după caz, obligativitatea recuperării fondurilor cheltuite de la buget se stabilesc de către comisii de evaluare constituite în acest scop de către conducătorii de programe; 18. finanţare instituţională complementară - finanţare instituţională anuală, acordată în sistem competitiv, pe baza rezultatelor creatoare de cunoaştere şi a impactului economic şi social al activităţilor de cercetare-dezvoltare, inovare şi de transfer tehnologic; 19. infrastructură de cercetare - instalaţii, resurse şi servicii conexe utilizate de comunitatea ştiinţifică pentru a desfăşura activităţi de cercetare în domeniile sale respective şi cuprinde principalele echipamente sau seturi de instrumente ştiinţifice, resurse de cunoştinţe, precum colecţii, arhive sau informaţii ştiinţifice structurate, infrastructurile generice bazate pe tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, cum ar fi reţelele, materialul informatic, programele de software şi instrumentele de comunicare, precum şi orice alte mijloace necesare pentru desfăşurarea activităţilor de cercetare. Asemenea infrastructuri pot fi "localizate" într-un singur sit sau "distribuite" (o reţea organizată de resurse); 20. inovare - implementarea unui produs, serviciu ori proces nou sau substanţial îmbunătăţit ori a unei metode de marketing sau afaceri noi, în activitatea practică, în organizarea locului de muncă ori a relaţiilor externe; 21. inovarea de produs - introducerea în circuitul economic a unui produs sau serviciu care este nou ori îmbunătăţit substanţial în privinţa caracteristicilor şi utilizărilor sale. Îmbunătăţirile substanţiale pot fi ale specificaţiilor tehnice, ale componentelor sau materialelor, ale programelor de calculator încorporate, ale utilizării sau ale altor caracteristici funcţionale; 22. întreprindere inovatoare - o întreprindere: a) care poate demonstra, prin intermediul unei evaluări realizate de un expert extern, că va dezvolta într-un viitor previzibil produse, servicii ori procese care sunt noi sau îmbunătăţite în mod substanţial în raport cu stadiul actual al tehnologiei din sectorul respectiv şi care prezintă riscul unei disfuncţionalităţi de natură tehnologică ori industrială; sau b) ale cărei costuri aferente activităţii de cercetare şi dezvoltare reprezintă cel puţin 10% din costurile sale totale de funcţionare înregistrate cel puţin în cursul unuia dintre cei trei ani care precedă acordarea ajutorului sau, în cazul unei întreprinderi nou-înfiinţate fără niciun istoric financiar, în auditul perioadei fiscale în curs, astfel cum este certificat de un auditor extern; 23. lanţ de valoare (adăugată) - procesul de producţie de la materie primă la produs finit, în care, după fiecare etapă de prelucrare, valoarea produsului creşte cu o cantitate denumită valoare adăugată, caracteristică etapei respective; 24. mobilităţi - indicator pentru circulaţia forţei de muncă, exprimat în om x lună, ca manoperă prestată şi salarizată în altă organizaţie, prin detaşare temporară; 25. obiectiv în program - necesitate a unui sector sau domeniu al societăţii, a cărei rezolvare implică mai multe discipline în domeniul cercetării-dezvoltării. Realizarea obiectivului se face prin intermediul proiectelor de cercetare-dezvoltare; 26. organizaţie de cercetare şi diseminare a cunoştinţelor - o entitate (cum ar fi universităţile sau institutele de cercetare, agenţiile de transfer de tehnologie, intermediarii pentru inovare, entităţile de colaborare fizice sau virtuale orientate spre cercetare), indiferent de statutul său juridic (organizaţie de drept public sau privat) ori de modalitatea de finanţare, al cărei obiectiv principal este de a efectua în mod independent cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală ori de a disemina la scară largă rezultatele unor astfel de activităţi prin predare, publicare sau transfer de cunoştinţe; 27. pachet de informaţii al programului/subprogramului - document elaborat de conducătorul de program şi aprobat de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, prin care se prezintă detaliat condiţiile de desfăşurare a competiţiilor în cadrul programului/subprogramului, respectiv: scopul, obiectivele, conţinutul tematic, calendarul acţiunilor, fondurile publice alocate cu această destinaţie, condiţiile de eligibilitate, modul de acces la program/subprogram, modelele-cadru de contracte de finanţare şi de documente de raportare aplicabile proiectelor, categoriile de cheltuieli eligibile, calendarul de evaluare, negociere, contractare, raportare şi decontare, dacă acesta este cunoscut, criteriile şi indicatorii de evaluare şi monitorizare; 28. panel de evaluatori - grup compus, de regulă, din minimum 3 experţi evaluatori, alcătuit de autoritatea contractantă după criteriul domeniilor de specialitate ale experţilor, în vederea evaluării uneia sau mai multor propuneri de proiecte; 29. plan naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare - principalul instrument prin care statul realizează politica generală în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării; 30. program de cercetare-dezvoltare-inovare - component al planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, alcătuit dintr-un set de obiective care au legătură între ele şi cărora le pot corespunde subprograme. Prin program se urmăreşte implementarea unei politici într-un domeniu specific. Realizarea programului se efectuează prin intermediul proiectelor; 31. proiect de cercetare-dezvoltare - modalitatea de atingere a unui obiectiv al unui program de cercetare-dezvoltare, cu un scop propriu bine stabilit, care este prevăzut să se realizeze într-o perioadă determinată utilizând resursele alocate şi căruia îi este ataşat un set propriu de reguli, obiective şi activităţi; 32. servicii de consultanţă în domeniul inovării - servicii de consultanţă, asistenţă şi formare profesională în ceea ce priveşte transferul de cunoştinţe, achiziţia, protecţia şi valorificarea activelor necorporale, utilizarea standardelor şi a reglementărilor care le conţin; 33. studiu de fezabilitate - evaluarea şi analiza potenţialului unui proiect, care urmăreşte să vină în sprijinul procesului decizional, evidenţiind în mod obiectiv şi raţional punctele forte şi punctele slabe ale acestuia, oportunităţile şi ameninţările şi identificând resursele necesare pentru punerea în practică şi, în ultimă instanţă, perspectivele de succes ale acestuia; 34. transfer tehnologic - ansamblul de activităţi desfăşurate cu sau fără bază contractuală pentru a disemina informaţii, a acorda consultanţă, a transmite cunoştinţe, a achiziţiona utilaje şi echipamente specifice, în scopul introducerii în circuitul economic a rezultatelor cercetării, transformate în produse comerciale şi servicii; 35. valorificare - procesul prin care rezultatele cercetării ajung să fie utilizate, conform cerinţelor activităţii industriale sau comerciale, în viaţa socială, economică şi culturală. (2) Acronime şi prescurtări: 1. CD - cercetare-dezvoltare; 2. CDI - cercetare, dezvoltare şi inovare; 3. CEA - Commissariat a l'energie atomique et aux energies; 4. CERN - Organisation Europeenne pour la Recherche Nucleaire; 5. COST - European Cooperation in Science and Technology; 6. DANUBIUS - Centrul internaţional pentru cercetări avansate "Fluvii, Delte, Mări «Danubius»"; 7. DPI - drepturi de proprietate intelectuală; 8. EIP - European Innovation Partnership; 9. EIT - Institutul European de Inovare şi Tehnologie; 10. ELI-NP - Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics; 11. ENI - echivalent normă întreagă; 12. EPO - European Patent Office; 13. ERC - European Research Council; 14. ESA - European Space Agency; 15. EURATOM - European Atomic Energy Community; 16. EUREKA - iniţiativă interguvernamentală cu scopul de a creşte productivitatea şi competitivitatea industriei şi economiei ţărilor europene pe piaţa mondială; 17. F4E - Fusion for Energy; 18. FAIR - Facility for Antiproton and Ion Research; 19. ITER - reactor termonuclear internaţional; 20. JPI - Joint Programming Initiative - Iniţiativă de programare comună; 21. JTI - Joint Technology Initiative - Iniţiativă tehnologică comună; 22. Orizont 2020 - programul-cadru de cercetare şi inovare al UE (2015-2020); 23. OSIM - Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci; 24. POC - Programul operaţional pentru competitivitate; 25. POR - Programul operaţional regional; 26. ROSA - Romanian Space Agency; 27. SNCDI 2020 - Strategia naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020; 28. TFUE - Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene; 29. USPTO - United States Patent and Trademark Office. (3) Principii referitoare la construcţia şi implementarea Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru perioada 2015-2020 (PNCDI III) 1. Principii generale Principiile care au stat la baza constituirii planului vor fi urmărite şi în elaborarea instrumentelor financiare ale programelor, ale pachetelor de informaţii, ale mecanismelor specifice de monitorizare, evaluare şi realocare a fondurilor; acestea sunt: a) asigurarea ritmică a resurselor publice, conform planificării multianuale; b) antrenarea investiţiilor în activităţi de cercetare-dezvoltare din partea sectorului privat; c) respectarea domeniilor prioritare specificate în SNCDI 2020; d) consolidarea domeniilor de cercetare în care România are rezultate vizibile; e) predictibilitatea cadrului de reglementare; f) sustenabilitatea investiţiei în resursa umană; g) transparenţa şi accesibilitatea informaţiei; h) evaluarea independentă, în interesul public. 2. Principii operaţionale Pentru respectarea principiilor generale, se vor aplica principii operaţionale, şi anume: a) în funcţie de obiective, planul este structurat pe programe şi subprograme; b) instrumentele de finanţare şi tipurile de proiecte se proiectează în funcţie de grupurile-ţintă şi de tipurile de activităţi; c) pentru competiţii separate, conducătorul de program elaborează un pachet de informaţii dedicat, pe care îl supune dezbaterii publice, prin publicare pe pagina de internet proprie, cu cel puţin o lună înainte de lansarea competiţiei şi care, după dezbatere, se aprobă de conducătorul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare; d) alocarea fondurilor pe programe pe baza modelului investiţional, prin aplicarea rezultatelor monitorizării şi evaluării; e) alocarea a maximum 5% din bugetul planului pentru conducerea programelor din cadrul PNCDI III; f) evaluarea independentă, periodică, a planului naţional, a programelor şi instrumentelor, conform calendarului general; g) evaluarea ex-ante a propunerilor de proiecte, folosindu-i în procesul de evaluare pe cei mai competenţi cercetători la nivel internaţional în tema propunerii, cu evitarea strictă a conflictelor de interese; h) evaluarea periodică şi evaluarea ex-post a proiectelor finanţate prin contracte de finanţare; i) măsuri luate de conducătorii de programe pentru a asigura înregistrarea propunerilor de proiecte, în special de proiecte tematice, precum şi a rapoartelor ştiinţifice nepublicate, într-un mod care să permită apărarea drepturilor şi priorităţii autorilor acestora; j) ajustarea planului şi a politicilor de cercetare pe baza rezultatelor monitorizării şi evaluării intermediare; k) publicarea on-line a rezumatelor propunerilor acceptate, a datelor de referinţă, a referinţelor la principalele rezultate publicate sau brevetate ale proiectelor, împreună cu o informare în termeni generali asupra stadiului proiectului, a principalelor rezultate obţinute şi a impactului cognitiv şi socioeconomic; l) obligarea, prin contract, a autorilor lucrărilor finanţate prin PNCDI III de a posta on-line rezumate ale publicaţiilor rezultate din cercetări finanţate integral sau în parte din fonduri publice, într-un interval de maximum 1 an de la publicare. CAP. II Descrierea PNCDI III pentru perioada 2015-2020 ART. 2 Structura PNCDI III (1) PNCDI III este unul dintre instrumentele principale de implementare a SNCDI 2020. (2) Conform cu obiectivele sale, PNCDI III este compus din programe şi subprograme. (3) Programele PNCDI III sunt următoarele: - programul 1 - Dezvoltarea sistemului naţional de cercetare-dezvoltare; - programul 2 - Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin cercetare, dezvoltare şi inovare; - programul 3 - Cooperare europeană şi internaţională; - programul 4 - Cercetare fundamentală şi de frontieră; - programul 5 - Cercetare în domenii de interes strategic. (4) În cadrul fiecărui subprogram se organizează competiţii de propuneri de proiecte care pun în practică instrumentele de finanţare prin tipuri de proiecte destinate anumitor grupuri-ţintă şi anumitor tipuri de activităţi. Condiţiile de participare, activităţile eligibile şi cheltuielile eligibile se stabilesc prin pachetul de informaţii specific competiţiei. (5) În vederea atingerii obiectivelor programelor/subprogramelor, în cadrul PNCDI III se lansează trei tipuri de competiţii, cu tematici încadrate în domeniile prioritare ale PNCDI III: - competiţie de tip "de jos în sus" ("bottom-up") - propunerile de proiecte se depun în cadrul unor tematici generale, încadrate în domeniile prioritare ale PNCDI III; - competiţie de tip "ţintită" ("targeted") - propunerile de proiecte se depun în cadrul unor tematici orientate, focalizate pe subdomenii restrânse, încadrate în domeniile prioritare ale PNCDI III; - competiţie de tip "de sus în jos" ("top-down") - propunerile de proiecte se depun în cadrul unor tematici particularizate, definite concret, care se încadrează în domeniile prioritare ale PNCDI III şi care au obiective, rezultate şi cerinţe specifice de realizare precizate în detaliu, prin termeni de referinţă. (6) Tematicile pentru competiţii, precum şi instrumentele de finanţare şi tipurile de proiecte ce vor fi utilizate în cadrul competiţiei sunt stabilite de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare pe baza propunerilor conducătorului de program şi sunt descrise prin pachetele de informaţii elaborate de conducătorul de program, pe care autoritatea de stat le aprobă. (7) În funcţie de stadiul de îndeplinire a obiectivelor programului/subprogramului, conducătorul de program poate propune spre aprobare autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, după caz, lansarea de competiţii, precum şi introducerea de instrumente de finanţare şi tipuri de proiecte suplimentare faţă de prevederile prezentului plan, cu încadrarea în obiectivele specifice, indicatorii şi cerinţele de realizare stabilite de prezentul plan pentru programul/subprogramul respectiv. ART. 3 Domenii prioritare Prin SNCDI 2020 au fost stabilite domeniile prioritare de specializare inteligentă şi domeniile de prioritate publică astfel: 1. Domeniile de specializare inteligentă sunt domenii în care se anticipează un interes mai mare al investiţiilor în CDI din partea industriei: - bioeconomie; - tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, spaţiu şi securitate; - energie, mediu şi schimbări climatice; - econanotehnologii şi materiale avansate. 2. Domeniile de prioritate publică sunt domenii care corespund atribuţiilor generale ale statului şi care necesită o susţinere substanţială din partea acestuia: - sănătate; - patrimoniu şi identitate culturală; - tehnologii noi şi emergente. 3. Cercetarea fundamentală se consideră activitate orizontală, prioritară pentru oricare dintre domeniile de la pct. 1 şi 2, complementar cu prevederile planurilor Academiei Române. ART. 4 Durata PNCDI III (1) Durata de implementare a PNCDI III, respectiv a programelor componente, este de la data intrării în vigoare a hotărârii de aprobare a prezentului plan şi până la 31 decembrie 2020. (2) Plăţile aferente angajamentelor asumate pe durata de implementare a programelor din cadrul PNCDI III pot fi eşalonate după această perioadă, până la finalizarea tuturor acţiunilor cuprinse în PNCDI III, cel mai târziu până la sfârşitul anului 2023. ART. 5 Bugetul PNCDI III Bugetul total al PNCDI III pentru întreaga perioadă de implementare este de maximum 15 miliarde lei. ART. 6 Obiectivele PNCDI III (1) Obiectivele generale ale PNCDI III, care corespund particularităţilor etapei actuale de dezvoltare a României, în context european şi internaţional, sunt cele stabilite conform SNCDI 2020, respectiv: 1. creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare; 2. creşterea contribuţiei româneşti la progresul cunoaşterii; 3. creşterea rolului ştiinţei în societate. (2) Obiectivele specifice PNCDI III, stabilite pe baza prevederilor SNCDI 2020, sunt: a) transformarea sistemului naţional de CDI într-un sistem naţional de inovare funcţional, cu performanţe şi impact la nivelul mediei europene pentru sistemele din această categorie, măsurat prin convergenţa indicatorilor intensivi ai sistemului de cercetare către media UE, stabiliţi ca ţinte ale indicatorilor din PNCDI III, prin următoarele măsuri: a1) stimularea cooperării sinergice şi pe termen lung între instituţiile din sistemul public de CDI şi operatorii economici; a2) focalizarea activităţii de CDI şi a investiţiei publice şi private asociate în domeniile prioritare, în care România are deja potenţial, care susţin domeniile de specializare inteligentă ale economiei sau care reprezintă un interes naţional specific, conform SNCDI 2020; a3) stimularea exploatării comerciale a invenţiilor şi a altor rezultate ştiinţifice, în special de către persoane juridice române; a4) determinarea apariţiei unui flux suficient de cunoaştere, a unor realizări tehnice originale, rezultate de cercetare aplicativă şi personal creativ de înaltă calificare, care să facă posibile şi rentabile investiţiile în comercializarea cercetării, activitate ce se va finanţa prin POC; b) asigurarea masei critice de cercetători din sistem prin: b1) creşterea atractivităţii organizaţiilor de cercetare pentru cercetători, reducerea exodului personalului şi atragerea cercetătorilor din străinătate prin modernizarea, clarificarea şi predictibilizarea mecanismelor administrative; b2) susţinerea direcţiilor de cercetare exploratorie necesare formării şi atragerii cercetătorilor în sistemul naţional de CDI; b3) menţinerea personalului atras în cadrul proiectelor exploratorii prin programul de finanţare instituţională PNCDI III; c) creşterea nivelului şi a eficienţei finanţării publice: c1) stimularea, prin cofinanţare publică, a cheltuielilor private de CDI în domeniile prioritare de specializare inteligentă; c2) optimizarea gradului de utilizare a infrastructurii de CDI, atât a celei în care s-a investit anterior, cât şi a celei în care se investeşte prin PNCDI III; c3) creşterea eficienţei investiţiilor pe termen lung prin adoptarea unui drum de parcurs pentru dezvoltarea infrastructurii de CDI în organizaţiile de drept public; c4) atragerea din sectorul privat, până în 2020, a unor investiţii în cercetare de 1% din PIB; d) perfecţionarea şi modernizarea administraţiei cercetării: d1) monitorizare şi gestionare informatizată; d2) formarea şi perfecţionarea unor structuri de conducere profesioniste de organizaţii de cercetare; d3) reglementarea pe bază contractuală a ocupării posturilor de conducere în organizaţiile publice de cercetare; e) creşterea capacităţii administraţiei centrale: e1) fundamentarea ştiinţifică a politicilor în domeniu; e2) îmbunătăţirea capacităţii de predicţie a evoluţiei sistemului de CDI; e3) îmbunătăţirea comunicării rezultatelor de CDI către publicul larg; e4) promovarea rolului ştiinţei în societate, inclusiv prin generalizarea fundamentării ştiinţifice a elaborării normativelor şi deciziilor executive. ART. 7 Indicatori de rezultat ai PNCDI III - Locuri de muncă în cercetare finanţate (ENI) - Produse/Tehnologii/Metode/Servicii noi sau semnificativ îmbunătăţite realizate (număr, pe categorii) şi transferate în mediul economic (număr, pe categorii) - Brevete solicitate la nivel naţional şi internaţional (număr) - Alte forme de DPI solicitate: desene, mărci (număr) - Articole ştiinţifice publicate în reviste şi volume indexate (număr) - Copublicaţii (număr) - Infrastructuri CDI de interes naţional, european sau regional (număr, pe categorii; valoare totală investiţii, pe categorii; valoare finanţată de la buget/atrasă prin cofinanţare în total investiţie, valori totale pe categorii) - Număr de întreprinderi, din care IMM, participante la programele din plan - Număr de firme lansate (start-up, spin-off) susţinute prin plan - Număr de clustere inovative promovate - Număr de proiecte în programe finanţate de Comisia Europeană (număr, pe programe) - Entităţi de inovare şi transfer tehnologic susţinute prin plan (număr, pe categorii) - Mobilităţi susţinute prin plan (om x lună) - Valoarea fondurilor publice (buget de stat) investite anual în PNCDI III - Valoarea fondurilor private investite anual de întreprinderi în PNCDI III - Valoarea contribuţiei Comisiei Europene pentru participanţii din România (valoare totală, pe programe) - Pondere fonduri externe în total buget plan (%). ART. 8 Impactul PNCDI III Impactul PNCDI III este concordant cu scopul pentru care a fost elaborat: competitivitate economică bazată pe cercetare ştiinţifică şi progres tehnologic, urmărind în final creşterea calităţii vieţii. Finanţarea publică este esenţială pentru dezvoltarea capacităţii sistemului naţional CDI şi pentru a determina creşterea investiţiilor în activităţile de cercetare în interes propriu din partea sectorului privat şi, în consecinţă, o percepţie socială pozitivă în privinţa rolului pe care sistemul şi activităţile CDI îl deţin în dezvoltarea economică şi socială. ART. 9 Indicatori de impact ai PNCDI III - Cercetători (/1.000 persoane civile) - Cercetători (/1.000 persoane civile angajate) - Investiţie publică totală anuală în cercetare-dezvoltare (GovERD: valoare, % PIB) - Investiţii totale anuale în cercetare-dezvoltare ale întreprinderilor (BERD: valoare, % PIB) - Pondere IMM-uri inovatoare (număr, % din total) - Cheltuieli de cercetare-dezvoltare ale întreprinderilor (% mediu în total cheltuieli) - Cheltuieli de inovare ale întreprinderilor (% mediu în total cheltuieli) - Copublicaţii (număr/1 milion locuitori) - Organizaţii de cercetare din România prezente în clasamente internaţionale (număr) - Jurnale ştiinţifice româneşti indexate în clasamente internaţionale (număr) - Angajaţi în domenii "knowledge-intensive" din total angajaţi de 15-64 de ani (%) - Pondere produse "hi-tech" şi "medium-tech" în balanţa comerţului exterior (%) Performanţele sistemului de CDI se măsoară prin contribuţia programelor la realizarea valorilor-ţintă stabilite pentru indicatorii prezentaţi în tabelul 1. Tabelul 1
┌────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────┐
│ Indicatori │Valoare de│Ţinta │
│ │referinţă │ 2020 │
│ │ (2011) │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┤
│Cheltuieli publice cu cercetarea-dezvoltarea (% PIB) │ 0,31│ 1,0│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┤
│Numărul absolvenţilor de doctorat (ISCED 6) la 1.000 │ │ │
│locuitori cu vârsta de 25-34 de ani │ 1,4│ 1,5│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┤
│Numărul de cercetători din sectorul public (echivalent normă│ │ │
│întreagă) │ 12409│ 17000│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┤
│Publicaţii ştiinţifice în topul 10% dintre cele mai citate │ │ │
│publicaţii din lume (% din totalul publicaţiilor ştiinţifice│ │ │
│la nivelul ţării) │ 3,8│ 7│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┤
│Copublicaţii ştiinţifice internaţionale (număr la 1 milion │ │ │
│de locuitori) │ 148│ 300│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┤
│Capital de risc (% din PIB) │ 0,033│ 0,090│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┤
│Cheltuielile de cercetare-dezvoltare ale sectorului de │ │ │
│afaceri (% din PIB) │ 0,17│ 1,00│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┤
│Numărul de cercetători din sectorul privat (echivalent normă│ │ │
│întreagă) │ 3518│ 14500│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┤
│Copublicaţii public-privat (nr./1 milion de locuitori) │ 8,3│ 16,0│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┤
│Pondere IMM inovatoare care colaborează (%) │ 2,93│ 6,00│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┤
│Solicitări brevete EPO (nr./an) │ 40│ 120│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────┤
│Solicitări brevete USPTO (nr./an) │ 17│ 60│
└────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────┘
CAP. III Programele PNCDI III Implementarea PNCDI III se realizează prin programele componente, respectiv prin subprogramele, instrumentele de finanţare şi tipurile de proiecte asociate acestora. ART. 10 Programul 1 - Dezvoltarea sistemului naţional de cercetare-dezvoltare - pentru creşterea capacităţii sistemului naţional de cercetare-dezvoltare în resurse, performanţe şi calitate a activităţilor CDI, în special a acelor structuri care au relevanţă în sistemul naţional de cercetare (1) Obiectivele programului: a) dezvoltarea resurselor umane, a infrastructurii şi a instituţiilor de profil; b) creşterea eficienţei utilizării resurselor în organizaţiile publice, prin dezvoltarea mecanismelor de monitorizare şi evaluare a calităţii şi relevanţei activităţilor CDI; c) creşterea atractivităţii sistemului şi deschiderea organizaţiilor de cercetare către comunitatea internaţională; d) modernizarea administraţiei publice din sectorul cercetării. (2) Indicatori de rezultat ai programului: - articole ştiinţifice publicate în reviste şi volume indexate (număr); - brevete solicitate la nivel naţional şi internaţional (număr); - recunoaşteri internaţionale la nivel individual (premii internaţionale, număr); - doctoranzi (număr de absolvenţi); - burse postdoctorale (număr); - locuri de muncă în cercetare susţinute prin plan (ENI); - mobilităţi susţinute prin program (om x lună); - investiţii în infrastructuri CDI de interes european sau regional localizate în România (lei, pondere în valoare atrasă prin cofinanţare în totalul investiţiei); - ponderea veniturilor din servicii CD furnizate în totalul necesar funcţionării undei instalaţii (ultimii 4 ani, total); - evenimente de comunicarea şi popularizarea ştiinţei susţinute prin program (număr); - instituţii finanţate care şi-au crescut sau menţinut nivelul de certificare CDI (număr); - produse/tehnologii/metode/sisteme/servicii noi sau semnificativ îmbunătăţite. (3) Structura programului a) Subprogramul 1.1. Resurse umane - pentru creşterea numărului şi a calităţii resurselor umane din activităţi de cercetare în domeniile prioritare, cu potenţial de creştere economică a1) Obiectivele subprogramului: ● creşterea numărului de cercetători şi formarea unor generaţii deschise către mediul ştiinţific european şi internaţional, în conformitate cu obiectivele Spaţiului European de Cercetare; ● creşterea atractivităţii carierei de cercetare prin crearea unui cadru instituţional similar cu cel al organizaţiilor de cercetare din ţările dezvoltate (promovare în carieră pe baze etice şi de performanţă); ● îmbunătăţirea performanţelor grupurilor de cercetători; ● crearea şi operarea Registrului naţional al cercetătorilor. a2) Principalele tipuri de proiecte utilizate sunt: ● proiecte de cercetare pentru doctorat/postdoctorat, inclusiv pentru doctorat industrial; ● proiecte de cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente; ● proiecte complexe de reintegrare a cercetătorilor din diaspora; ● burse pentru cercetători debutanţi; ● proiecte de mobilitate a cercetătorilor; ● premiere rezultate cercetare. b) Subprogramul 1.2. Performanţă instituţională - pentru obţinerea celei mai mari valori pentru banii investiţi în cercetare, prin concentrarea resurselor spre organizaţiile publice de cercetare cele mai performante b1) Obiectivele subprogramului: ● susţinerea planurilor de dezvoltare instituţională în vederea creşterii performanţelor în domeniul de activitate, la nivelul departamentelor şi colectivelor de cercetare; ● dezvoltarea capacităţii proprii a organizaţiilor publice de cercetare în următoarele direcţii: - valorificarea şi difuzarea cunoştinţelor şi rezultatele de cercetare; - acordarea de asistenţă tehnică şi de servicii ştiinţifice şi tehnologice de înalt nivel în domenii prioritare; - iniţierea şi dezvoltarea colaborărilor viabile cu parteneri din mediul economic public şi privat; - creşterea gradului de implicare şi vizibilitate pe plan internaţional. b2) Principalele tipuri de proiecte utilizate sunt: ● proiecte de dezvoltare instituţională; ● proiecte suport. c) Subprogramul 1.3. Infrastructuri de cercetare-dezvoltare - pentru dezvoltarea integrată şi utilizarea eficientă a bazei materiale publice pentru cercetare. Investiţiile în infrastructura de CD sunt orientate spre domeniile de cercetare prioritare, în special în organizaţiile publice de cercetare cele mai performante, pe principiul celei mai bune utilizări a banilor publici (optimizarea investiţiilor în echipamente de CD şi obţinerea de venituri din exploatarea echipamentelor), complementar cu activităţile desfăşurate în cadrul POC şi POR. c1) Obiectivele subprogramului: ● modernizarea infrastructurilor de cercetare-dezvoltare existente şi optimizarea gradului de utilizare a acestora; ● creşterea eficacităţii investiţiei în infrastructuri de cercetare-dezvoltare (orientarea investiţiilor spre cele care completează ori integrează investiţii anterioare sau unde încărcarea celor existente este maximă); ● stimularea formării şi dezvoltării clusterelor de inovare în jurul marilor infrastructuri de cercetare; ● crearea şi menţinerea Registrului naţional al infrastructurilor de cercetare-dezvoltare. c2) Principalele tipuri de proiecte utilizate sunt: ● proiecte de investiţii în infrastructuri de cercetare-dezvoltare (de interes regional, naţional, paneuropean); ● proiecte de investiţii în infrastructuri de cercetare-dezvoltare complementare (cu cele existente local); ● proiecte de integrare şi conectare a reţelelor naţionale la infrastructuri de cercetare-dezvoltare similare şi/sau complementare internaţionale. d) Subprogramul 1.4. Suport d1) Obiectivele subprogramului Subprogramul furnizează instrumente de sprijin indirect necesare bunei funcţionări a sistemului naţional de cercetare-dezvoltare (inclusiv dezvoltarea resurselor umane specializate în administrarea şi comercializarea rezultatelor cercetării). d2) În principal, dar nu exclusiv, vor fi utilizate următoarele tipuri de proiecte: ● centre de competenţă (proiecte de specializare pe domenii ştiinţifice şi tehnologice şi domeniile suport asociate: politici CDI, proprietate intelectuală, transfer tehnologic, brokeri de tehnologii, comercializare etc.); ● proiecte de achiziţii - modernizare şi informatizare capacitate administrativă pentru managementul activităţii de CD; ● proiecte suport pentru fundamentarea politicilor de CDI, pentru informare-documentare ştiinţifică, pentru comunicarea şi popularizarea ştiinţei. ART. 11 Programul 2 - Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin cercetare, dezvoltare şi inovare - pentru a sprijini creşterea productivităţii întreprinderilor şi progresul pe lanţurile de valoare, prin CDI, în cadrul unui sistem naţional de inovare şi prin parteneriate dintre întreprinderi şi organizaţii publice de cercetare performante. (1) Obiectivele programului: a) stimularea progresului întreprinderilor pe lanţurile de valoare şi a parteneriatelor cu universităţile publice, prin maximizarea valorii adăugate din producţia de bunuri inovatoare (tehnologii, produse, servicii) bazate pe cercetare ştiinţifică (proprie sau externalizată); b) creşterea capacităţii întreprinderilor de a absorbi tehnologie de ultimă generaţie şi de a adapta aceste tehnologii la nevoile pieţelor-ţintă; c) crearea unui mediu stimulativ pentru iniţiativa sectorului privat, prin instrumente de antrenare a antreprenoriatului, de sprijin pentru comercializarea rezultatelor de cercetare-dezvoltare şi de constituire a parteneriatelor dintre operatorii economici, organizaţiile de cercetare şi diseminare a cunoştinţelor, şi, eventual, autorităţile publice locale; d) susţinerea proceselor de specializare inteligentă, prin concentrarea resurselor în sectoare cu relevanţă economică şi cu potenţial de cercetare demonstrat, prin parteneriate public-public şi public-privat - care să conducă la concentrare, eficienţă şi eficacitate şi la deblocarea potenţialului identificat; e) dezvoltarea activităţilor CDI în domenii de interes social general, pentru a mări capacitatea sectorului public de cercetare de a răspunde provocărilor globale care afectează economia României. (2) Indicatori de rezultat ai programului: - locuri de muncă în cercetare susţinute prin program (ENI); - creşterea valorii adăugate brute în întreprindere sau în regiune (%); - ponderea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în total cheltuieli; - ponderea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare ale sectorului privat în totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare; - brevete solicitate la nivel naţional şi internaţional (număr); - număr de întreprinderi nou-create (pe tipuri); - productivitatea întreprinderii/sector (mii lei/ENI); - produse/tehnologii/metode/servicii noi sau semnificativ îmbunătăţite realizate (număr, pe categorii) şi transferate în mediul economic (număr, pe categorii). Pot fi utilizaţi indicatori suplimentari, pentru a evidenţia alte tipuri de rezultate relevante. (3) Structura programului a) Subprogramul 2.1. Competitivitate prin cercetare, dezvoltare şi inovare - pentru creşterea productivităţii la nivelul întreprinderilor prin CDI şi prin personal cu înaltă calificare. a1) Obiectivele subprogramului: ● intensificarea parteneriatelor pentru activităţi de cercetare industrială şi dezvoltare experimentală finanţate de sectorul de afaceri; ● realizarea de produse/tehnologii/metode/servicii noi sau semnificativ îmbunătăţite şi introducerea acestora în circuitul productiv; ● ascensiunea pe lanţurile de valoare prin creşterea valorii adăugate şi ridicarea nivelului tehnologic în întreprinderi; ● completarea lanţurilor de valoare de la furnizori primari până la comercializarea bunului finit; ● promovarea culturii inovatoare în afaceri; ● promovarea agendelor şi planurilor strategice de dezvoltare comună; ● optimizarea utilizării resurselor de cercetare (infrastructuri şi personal); ● impulsionarea brevetării la nivel naţional şi internaţional; ● concentrarea investiţiilor (maximizarea valorii banilor investiţi); ● perfecţionarea personalului de cercetare din întreprinderi, angajarea de personal de cercetare. a2) Principalele tipuri de proiecte utilizate sunt: ● proiect experimental-demonstrativ (demonstrare concept) - sprijin pentru realizarea de modele/soluţii pentru produse/ tehnologii/metode/sisteme/servicii noi sau semnificativ îmbunătăţite. Se concretizează prin modele experimentale, modele funcţionale, tehnologii de laborator etc.; ● proiect de dezvoltare experimentală - sprijin pentru realizarea proiectelor pentru execuţia de prototipuri/instalaţii-pilot etc. (echivalent: planuri de lucrări, planuri de implementare etc.); se concretizează prin realizarea documentaţiilor tehnice de execuţie pentru prototipuri/instalaţii-pilot etc.; ● proiect de transfer la operatorul economic - sprijin pentru cercetare externalizată, în parteneriat cu organizaţii de cercetare publice, pentru elaborarea/fabricarea de prototipuri/instalaţii-pilot etc., pentru produse/tehnologii/metode/servicii noi sau semnificativ îmbunătăţite (sau echivalente pentru planuri de lucrări, planuri de dezvoltare etc.); se concretizează prin omologarea de prototipuri/instalaţii-pilot etc. premergătoare seriei zero; ● proiect de valorificare la operatorul economic - sprijin pentru cercetarea externalizată, în parteneriat cu organizaţii de cercetare publice, pentru punerea în fabricaţie/aplicare/operare a produselor/tehnologiilor/metodelor/sistemelor noi la operatorul economic sau alte categorii de beneficiari (de exemplu, organisme ale administraţiei publice, organizaţii publice etc.); pentru lucrări echivalente (planuri de lucrări, planuri de dezvoltare etc.) se va urmări autorizarea execuţiei acestora; ● cecuri de inovare - sprijin pentru facilitarea achiziţionării de servicii de cercetare-dezvoltare şi inovare de la organizaţii publice de cercetare; rezultatul este cel puţin la nivel de model experimental; ● soluţii - oferă soluţii sub formă de bun (produs/serviciu/proces de fabricaţie) inovator, ca răspuns la necesitatea identificată în sectorul public (achiziţii publice pentru inovare). Soluţia este dată de către conducătorul consorţiului (organizaţia publică de cercetare) la o problemă ridicată de administraţia publică. Tema se defineşte pe baza unui dialog la nivelul entităţilor publice comanditare. Proiectele se segmentează în faze (explorare, dezvoltare, testare funcţională, fezabilitate acceptabilitate); ● utilizare infrastructură CD - instalaţii - sprijin pentru utilizarea infrastructurilor de cercetare existente pentru absorbţia, asimilarea şi adaptarea bunului (produs/serviciu/proces de fabricaţie) inovativ la nevoile pieţei deservite, prin parteneriat cu organizaţiile de cercetare care deţin/administrează instalaţii/laboratoare de cercetare; ● compartiment CD în întreprinderi - sprijin pentru constituirea de compartimente de cercetare-dezvoltare proprii pentru absorbţia, asimilarea şi adaptarea bunului (produs/serviciu/proces de fabricaţie) inovativ la nevoile pieţei deservite, prin mobilităţi (detaşare) de cercetători în întreprinderi; ● platforme tehnologice - din organizaţii de cercetare, industriale şi academice, cu scopul de stabili agende de CDI comune, în domeniile prioritare ale PNCDI III; ● interconectare - sprijin pentru interconectarea funcţională a companiilor şi a organizaţiilor de cercetare şi inovare din cadrul clusterului, prin promovarea utilizării în comun a echipamentelor şi a schimbului de cunoştinţe de specialitate, în scopul formării lanţului de aprovizionare complet în cadrul sectorului industrial specific; ● centru de competenţă - atragerea cercetătorilor pentru cercetări de frontieră. Activităţile se desfăşoară în universităţi sau institute de cercetare-dezvoltare selectate pe bază de competiţie (criteriile-cheie de selecţie includ perspectivele domeniilor propuse, condiţiile de găzduire şi acordurile de acces la diverse infrastructuri de cercetare din ţară, iar finanţarea susţine asigurarea costurilor curente, a celor cu personalul permanent şi a programului de burse internaţionale); ● organizare şi dezvoltare cluster - management pentru organizarea, reprezentarea şi promovarea clusterului, dialog profesional şi social, cu scopul de a corela şi orienta eforturile operatorilor economici şi ale comunităţii de cercetare ştiinţifică ("triple helix") din domeniile de profil, ale utilizatorilor-ţintă, precum şi ale administraţiei publice locale, în direcţia consolidării clusterelor, prin stabilirea obiectivelor CDI comune şi dezvoltarea planurilor de implementare asociate, bazate pe utilizarea în comun a resurselor; ● concursuri - pentru antrenarea tinerilor în activităţi de cercetare industrială şi încurajarea antreprenoriatului. b) Subprogramul 2.2. Transfer tehnologic în sprijinul competitivităţii - pentru crearea şi dezvoltarea de servicii CDI. Subprogramul este complementar cu cele existente în POC şi POR. b1) Obiectivele subprogramului: ● creşterea ofertei de servicii de informare şi brokeraj tehnologic; ● Asistenţă pentru capacitate administrativă şi gestionarea proprietăţii intelectuale. b2) Principalele tipuri de proiecte utilizate sunt: ● oficiu de legătură cu industria - crearea sau modernizarea unui oficiu pentru brokeraj tehnologic. ● centru de informare tehnologică - crearea sau modernizarea unei infrastructuri de CDI care desfăşoară activităţi de diseminare şi brokeraj tehnologic în scopul stimulării valorificării rezultatelor CDI. ART. 12 Programul 3 - Cooperare europeană şi internaţională - participarea la programe internaţionale de cercetare care facilitează mobilitatea cercetătorilor, circulaţia ideilor şi a cunoştinţelor, accesul la reţele transnaţionale de colaborare, la programe şi instituţii de cercetare care nu sunt disponibile în România (1) Obiectivele programului: a) creşterea competitivităţii internaţionale a cercetării româneşti în atragerea finanţării externe pentru cercetare; b) consolidarea sistemului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare prin intensificarea cooperării ştiinţifice internaţionale; c) participarea României la Programul-Cadru de cercetare şi inovare al UE - Orizont 2020, la Iniţiativele Comune de Programare (JPI), la Parteneriatele Europene pentru Inovare (EIP), la alte iniţiative, programe, organizaţii şi convenţii europene şi internaţionale bi- şi multilaterale; d) reprezentarea României în organizaţii şi programe paneuropene şi internaţionale de cercetare; e) creşterea vizibilităţii României în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării. (2) Indicatori de rezultat ai programului: - valoarea contribuţiei externe pentru participanţii din România; - ponderea finanţării externe în totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare; - ponderea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare a sectorului privat în totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în proiecte internaţionale; - număr de proiecte internaţionale cu participanţi instituţii româneşti; - număr de burse internaţionale cofinanţate; - copublicaţii (număr); - brevete solicitate la nivel naţional şi internaţional, cu proprietari români (număr); - alte forme de DPI cu proprietari români solicitate: desene, mărci (număr); - publicaţii în cele mai citate 10% publicaţii din baze de date consacrate (număr); - locuri de muncă în cercetare susţinute prin plan (ENI); - apeluri comune la care participă România (număr); - număr "start-up"-uri înfiinţate prin program (JTI). (3) Structura programului a) Subprogramul 3.1. Bilateral/multilateral a1) Obiectivele subprogramului: ● cooperarea bilaterală sau multilaterală în domeniul cercetării ştiinţifice; ● consolidarea sistemului naţional de CDI prin intensificarea cooperării internaţionale - lansarea de apeluri tematice comune în parteneriat cu alte ţări, activităţi comune de cercetare, echipele de cercetare mixte, în vederea accesării altor fonduri disponibile din programele de cercetare-dezvoltare la nivel internaţional. a2) Principalele tipuri de proiecte utilizate sunt: ● proiecte complexe - domeniile de cooperare ştiinţifică şi tipul activităţilor derulate în comun sunt stabilite pe o perioadă determinată în cadrul documentelor încheiate la nivelul autorităţilor de stat responsabile cu activitatea de cercetare-dezvoltare; ● proiecte de mobilităţi - mobilităţile în cadrul proiectelor comune (deplasări şi primiri) sunt finanţate conform prevederilor şi limitelor stabilite prin documentele încheiate cu ţările partenere. b) Subprogramul 3.2. Orizont 2020 b1) Obiectivele subprogramului: ● sprijinirea participării la proiectele din cadrul Orizont 2020; ● consolidarea sistemului naţional de CDI prin intensificarea colaborării în cercetarea europeană de excelenţă; ● creşterea vizibilităţii României în domeniul cercetării şi inovării. b2) Tipuri de proiecte: Principalele tipuri de proiecte utilizate sunt: ● proiecte de sprijin pentru participarea la proiecte Orizont 2020 (de exemplu, Marie Curie COFUND şi altele); ● proiecte ERA-NET. c) Subprogramul 3.3. Sprijinirea participării româneşti la iniţiative europene de programare comună (JPI) c1) Obiectivele subprogramului: ● integrarea cercetării româneşti în spaţiul european al cercetării în domeniile abordate de Iniţiativele de Programare Comună (Joint Programming Initiatives - JPI); ● participarea organizaţiilor de cercetare româneşti la identificarea de soluţii/măsuri comune pentru provocările societale ce afectează în mod diferit comunităţile europene. c2) Principalele tipuri de proiecte utilizate sunt: ● proiecte CDI - proiecte selectate în vederea finanţării în urma apelurilor comune; ● proiecte-suport. d) Subprogramul 3.4. Sprijinirea participării la iniţiativele tehnologice comune (JTI/JU) d1) Obiectivele subprogramului: ● sprijinirea participării entităţilor din România la iniţiativele tehnologice comune; ● crearea unor condiţii favorabile investiţiilor în domeniul cunoaşterii şi al inovaţiei la nivel naţional, pentru a stimula competitivitatea la nivel european, creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă. d2) Principalele tipuri de proiecte utilizate sunt: ● proiecte demonstrative, integrate, inovative ale întreprinderii comune - se desfăşoară, de regulă, pe întreaga durată a întreprinderii comune, la care entităţile juridice participă în calitate de "membri", "asociaţi", "parteneri principali" etc. selectaţi în urma unei cereri de participare/apeluri specifice; ● proiecte de CDI şi suport specifice - se derulează, de regulă, pe o perioadă limitată, fiind selectate de întreprinderea comună în urma unor apeluri deschise şi competiţii de propuneri. e) Subprogramul 3.5. Alte iniţiative şi programe europene şi internaţionale e1) Obiectivele subprogramului: ● susţinerea participării româneşti la iniţiativele europene şi internaţionale: EUREKA, EUROSTARS, NATO, art. 185 al TFUE şi altele asemenea; ● stimularea performanţelor tehnologice şi economice ale companiilor româneşti, prin finanţarea acelor entităţi care au capacitatea de a transforma idei în produse şi tehnologii inovative cu potenţial de piaţă real; ● realizarea de către operatorii economici a unor produse şi tehnologii noi, care au la bază rezultate ale cercetării şi care prezintă potenţial de exploatare comercială pe piaţa internă şi internaţională; ● stimularea IMM-urilor de a considera inovarea drept o strategie de dezvoltare, atât prin dezvoltarea de capacităţi proprii de cercetare, cât şi prin accesarea facilităţilor experimentale disponibile în entităţile de cercetare din România; ● susţinerea cooperării dintre organizaţii de cercetare şi industrie, astfel încât acestea să colaboreze în toate etapele, respectiv: idee, concept, proiectare, model experimental, prototip, testare, proiectare tehnologică, producţie de serie, promovare, marketing şi vânzare de produse inovative cu valoare adăugată mare; ● întărirea şi consolidarea capacităţii de inovare a întreprinderilor pentru crearea de noi produse/sisteme/tehnologii/bazate pe valorificarea rezultatelor cercetării. e2) Tipurile de proiecte urmează formatul impus de programul european căruia i se adresează şi se actualizează după necesităţi: ● Proiect EUREKA tradiţional; ● Proiect EUREKA-Cluster; ● Proiect EUROSTARS; ● Proiecte NATO-STO (Science and Technology Organization); ● Proiecte NATO-SPS (Science for Peace and Security); ● proiecte specifice aşa cum sunt prevăzute în programele europene în baza art. 185 al TFUE. f) Subprogramul 3.6. Suport f1) Obiectivele subprogramului: ● sprijin pentru formarea de consorţii cu parteneri internaţionali; ● stimularea participării şi susţinerea reprezentării României în organizaţii, programe şi iniţiative internaţionale de cercetare (de exemplu, la Orizont 2020, EUREKA, NATO, COST, EIT, EIP, JPI, JTI etc.). f2) Principalele tipuri de proiecte utilizate sunt: ● proiecte-suport pentru participarea reprezentanţilor României la reuniuni ale organizaţiilor, organismelor şi iniţiativelor europene şi internaţionale; ● proiecte-suport pentru organizarea în România a unor reuniuni ale organizaţiilor, organismelor şi iniţiativelor europene şi internaţionale de cercetare în care România este reprezentată; ● proiecte-suport pentru organizarea sau participarea la activităţi pregătitoare în vederea formării de consorţii pentru depunerea de noi proiecte europene (Orizont 2020); ● proiecte-suport pentru stimularea participării la iniţiative paneuropene şi internaţionale CDI, inclusiv la parteneriatele europene pentru inovare (EIP, JPI). ● premii - acordate participanţilor români în proiecte Orizont 2020 în calitate de responsabili de pachete de lucru şi/sau coordonatori de proiecte. ART. 13 Programul 4 - Cercetare fundamentală şi de frontieră - pentru a menţine şi dezvolta domeniile de nişă unde cercetarea fundamentală românească are avantaj comparativ şi masă critică de cercetători sau unde există posibilităţi de colaborare internaţională, care să adauge cercetării fundamentale româneşti dimensiunea "de frontieră", prin obţinerea unor rezultate ştiinţifice şi tehnologice de vârf, cu perspective de comercializare (1) Obiectivele programului: a) dezvoltarea cercetării fundamentale în domeniile în care România şi-a stabilit priorităţi naţionale prin SNCDI 2020; b) creşterea performanţelor calitative şi îmbunătăţirea vizibilităţii internaţionale a rezultatelor ştiinţifice în domeniile în care România are potenţial de cercetare şi în care au fost obţinute rezultate comparabile cu cele ale ţărilor UE - creşterea contribuţiei României la dezvoltarea Spaţiului European al Cercetării (ERA); c) dezvoltarea domeniilor în curs de apariţie în care România are interes să desfăşoare activităţi de cercetare ştiinţifică de frontieră, cu contribuţii la dezvoltarea tehnică şi tehnologică şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii; d) adoptarea standardelor internaţionale de evaluare pentru proiectele de cercetare fundamentală. (2) Indicatori de rezultat ai programului: - articole ştiinţifice publicate în reviste şi volume indexate (număr); - brevete solicitate la nivel naţional şi internaţional (număr); - copublicaţii (număr); - articole publicate în top 10% cele mai citate publicaţii (număr); - alte forme de DPI solicitate: desene, mărci (număr); - locuri de muncă cercetători susţinute prin program (ENI); - rata de succes la programele de cercetare de frontieră ale Uniunii Europene (%); (3) Principalele tipuri de proiecte utilizate sunt: ● proiecte de cercetare fundamentală; ● şcoală de studii avansate; ● proiecte de cercetare de frontieră - instrument de susţinere a rezultatelor ştiinţifice cu potenţial aplicativ, pentru accelerarea transformării în tehnologii noi, cu valoare economică sau socială; ● proiecte complexe de cercetare de frontieră (inclusiv ERC-like, cu menţinerea instituţiei gazde româneşti şi a bugetului propus, condiţie de păstrare a valabilităţii evaluării ERC); ● "Workshop"-uri exploratorii - destinate identificării nişelor de cercetare. ART. 14 Programul 5 - Cercetare în domenii de interes strategic - Program-suport condus de instituţii cu rol de coordonare ştiinţifică în domenii de interes strategic, pentru formarea şi dezvoltarea instituţiilor de cercetare şi a competenţelor naţionale în domeniile de interes strategic pentru România, menţionate ca atare în acte normative, atât prin cooperare internaţională, cât şi prin sprijin intern, cu efecte asupra vizibilităţii ştiinţifice, a potenţialului tehnologic şi competitivităţii economiei naţionale, a valorificării şi comunicării rezultatelor cercetării în societate (1) Obiectivele programului: ● susţinerea participării instituţiilor de cercetare din România la instituţiile şi programele ştiinţifice internaţionale pentru creşterea capacităţii naţionale de cercetare în domeniile de interes strategic; ● identificarea de nişe de cercetare, tehnologice şi industriale la nivel naţional, european şi mondial; ● utilizarea resurselor internaţionale de cercetare-dezvoltare prin participarea în comun, în cadrul organizaţiilor şi programelor ştiinţifice europene, la soluţionarea problemelor de interes strategic pentru România; ● obţinerea de rezultate ştiinţifice vizibile şi cu impact, prin cooperare internaţională, transfer de cunoştinţe şi tehnologii cu aplicaţii strategice; ● promovarea inovării industriale în sectoarele de interes strategic, dezvoltarea şi diversificarea de aplicaţii ale cercetărilor în activităţi industriale; ● comunicarea eficientă între instituţiile de cercetare, de învăţământ, industriale şi economice din România, prin popularizarea rezultatelor ştiinţifice în domeniile şi sectoarele de interes strategic. (2) Indicatorii de rezultat ai programului se vor selecta dintre: - articole ştiinţifice publicate în reviste şi volume indexate (număr); - copublicaţii (număr); - articole publicate în top 10% cele mai citate publicaţii (număr); - brevete solicitate la nivel naţional şi internaţional (număr); - alte forme de DPI solicitate: desene, mărci în domeniul strategic (număr); - rata de recuperare a contribuţiei obligatorii naţionale (%); - companii naţionale aflate în lanţul de furnizori pentru marii integratori de produse (număr); - număr de posturi cercetători echivalent normă întreagă (ENI) susţinute; - rată de succes la programele de cercetare de frontieră UE (%); - productivitate sector strategic (mii lei/ENI); - rata de recuperare a contribuţiei obligatorii şi stadii intermediare (%); - număr de nişe CDI identificate; - proiecte realizate în cadrul programelor/experimentelor dezvoltate la marile infrastructuri de cercetare din domeniul atomic, subatomic şi al energiilor ultra-înalte la care participă România (de exemplu: ELI, CERN, ITER, FAIR etc.) (număr, valori totale, pe program/experiment); - număr de programe opţionale ESA la care participă România; - număr de misiuni spaţiale ESA cu participare naţională; - număr de experimente şi sarcini utile îmbarcabile la bordul misiunilor ESA; - număr de proiecte realizate în parteneriat internaţional în domeniile de profil (număr, valori totale, pe domenii); - număr de centre de profil înfiinţate; - număr de organizaţii de cercetare şi entităţi din industrie participante la program; - număr de companii naţionale aflate în lanţul de furnizori pentru marii integratori de produse din domeniile de profil; - număr de activităţi comerciale sustenabile, pentru servicii şi aplicaţii în domeniile de profil; - număr de cursuri de instruire sau de perfecţionare realizate. (3) Structura programului a) Subprogramul 5.1. Programul de cercetare, dezvoltare şi inovare pentru tehnologii în domeniul laserilor de ultra-înaltă putere - ELI-RO a1) Obiectivele subprogramului: ● dezvoltarea activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniile specifice fizicii nucleare şi aplicaţiilor cu lasere de mare putere şi fascicule gamma foarte intense, în corelare cu programul ştiinţific al viitoarei infrastructuri paneuropene de cercetare ELI-NP (Infrastructura pentru lumină cu strălucire extremă - fizică nucleară), descris în cadrul ELI-NP White Book; ● pregătirea programelor de experimente pentru ELI-NP: pregătirea tehnică (inclusiv proiectare) şi organizatorică a experimentelor respective, în acord cu cerinţele incluse în cadrul ELI-NP White Book; ● formarea de competenţe ştiinţifice şi tehnice necesare derulării experimentelor şi stimularea formării noilor generaţii de cercetători şi a echipelor de cercetare specializate pe domeniile şi tematicile de cercetare dezvoltate în cadrul ELI-NP; ● derularea de teste şi experimente ştiinţifice relevante la echipamente şi infrastructuri din domeniile vizate, accesibile în prezent; ● dezvoltarea cooperării şi parteneriatelor pe plan naţional şi internaţional în domeniile de interes pentru programul ştiinţific ELI-NP. a2) Tipuri de proiecte: ● proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare; ● experimente, modelări, măsurători sau analize specifice (neincluse în categoria proiecte CDI); ● proiecte-suport pentru cercetare; ● proiecte-suport de management. b) Subprogramul 5.2. Participare la organismele şi programele internaţionale de cercetare în domeniul atomic şi subatomic b1) Obiectivele subprogramului: ● creşterea vizibilităţii cercetării româneşti prin participarea la organismele şi programele internaţionale de cercetare în domeniul nuclear şi al particulelor elementare; ● întărirea cooperării ştiinţifice şi industriale, a transferului de cunoştinţe şi tehnologii de vârf, la nivel european şi internaţional, în domeniul nuclear şi al particulelor elementare; ● promovarea inovării industriale în sectorul energeticii nucleare; ● obţinerea de tehnologii nucleare prin întărirea colaborării dintre România (prin Institutul de Fizică Atomică - IFA Bucureşti) şi organizaţii partenere la nivel internaţional (de exemplu, CEA - Comisariatul pentru energie atomică şi energii alternative din Franţa); ● asigurarea unei platforme de comunicare eficientă între instituţiile de cercetare, învăţământ, industriale şi economice din România şi organismele internaţionale de cercetare în domeniul nuclear şi al particulelor elementare. Subprogramul cuprinde următoarele module: ● EURATOM-RO: fuziune nucleară, fisiune nucleară şi radioprotecţie; ● CERN-RO: fizica particulelor elementare, fizică nucleară la energii înalte, fizică cu fascicule radioactive; ● FAIR-RO: fizica antiprotonilor şi ionilor, fizică nucleară la energii înalte, fizică cu fascicule radioactive; ● CEA-RO: energie nucleară, energii alternative şi aplicaţii; ● F4E-RO: fuziune pentru energie. b2) Tipurile de proiecte se adaptează la tipurile de proiecte din cadrul programelor europene de profil: ● proiecte de cercetare-dezvoltare (F4E, CERN-RO, FAIR-RO, CEA-RO etc.); ● proiecte de cercetare-dezvoltare - proiecte finanţate mixt de la bugetul de stat şi de organizaţii partenere la nivel internaţional (de exemplu, CEA); ● proiecte-suport de management (F4E, CEA-IFA, altele similare). Ţinând cont de caracterul strategic de importanţă majoră al cercetărilor din domeniul laserilor de ultra-înaltă putere, precum şi al celor din domeniul atomic şi subatomic, în special al celor din domeniul nuclear şi al particulelor elementare, conducerea programului este asigurată de Institutul de Fizică Atomică - IFA Bucureşti şi se realizează cu instrumentele specifice stabilite prin ordine şi instrucţiuni emise de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. c) Subprogramul 5.3. Programul de cercetare, dezvoltare şi inovare pentru tehnologie spaţială şi cercetare avansată - STAR. Legea nr. 262/2011 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA) privind aderarea României la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene şi termenii şi condiţiile aferente, semnat la Bucureşti la 20 ianuarie 2011, pentru aderarea României la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene, semnată la Paris la 30 mai 1975, pentru aderarea României la Acordul dintre statele părţi la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene şi Agenţia Spaţială Europeană privind protecţia şi schimbul de informaţii clasificate, semnat la Paris la 19 august 2002, prevede iniţierea şi finanţarea unui program pentru creşterea competitivităţii entităţilor de cercetare, industriale şi academice pentru participarea la activităţile ESA, inclusiv activităţile de precalificare şi adaptare la cerinţele ESA. Programul STAR pentru susţinerea participării la programele şi activităţile Agenţiei Spaţiale Europene este iniţiat, aprobat şi aflat în implementare pentru perioada 2012-2019, conform prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 262/2011, şi se va susţine şi în actualul ciclu de planificare strategică şi de finanţare multianuală, până în anul 2019. În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 262/2011, ROSA asigură conducerea programului, implementarea acestuia fiind făcută cu instrumentele specifice stabilite prin ordine şi instrucţiuni emise de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. d) Subprogramul 5.4. Programul de cercetare, dezvoltare şi inovare pentru sistemele fluvii, delte, mări - "Danubius" d1) Obiectivele subprogramului: ● dezvoltarea activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare, în vederea întăririi competenţelor în domeniile specifice studiului sistemelor fluvii-delte-mări, în corelare cu cerinţele viitoarei infrastructuri paneuropene DANUBIUS-RI (Centrul internaţional pentru cercetări avansate "Fluvii, Delte, Mări «Danubius»"); ● pregătirea programelor de cercetare-dezvoltare-inovare care se vor derula în cadrul viitoarei infrastructuri paneuropene DANUBIUS-RI; ● creşterea potenţialului ştiinţific românesc prin infrastructura paneuropeană DANUBIUS-RI, prin proiecte de cercetare şi activităţi-suport derulate cu alte organizaţii membre din România sau alte ţări membre ale UE; ● dezvoltarea cooperării cu organizaţii de cercetare ştiinţifică, organizaţii de învăţământ superior şi utilizatori din consorţiul DANUBIUS-RI şi din afara lui, din Uniunea Europeană şi din alte zone geografice, în vederea realizării de noi sisteme de management durabil şi adaptativ al macrosistemelor fluvii-delte-mări pentru a asigura dezvoltarea socioeconomică a acestor regiuni, incluzând şi utilizarea raţională a resurselor naturale biologice, geologice şi energetice, convenţionale sau neconvenţionale, în condiţiile schimbărilor climatice globale, precum şi pentru creşterea vizibilităţii internaţionale; ● asigurarea comunicării între instituţiile de cercetare, învăţământ, industriale şi economice din România şi organismele internaţionale de cercetare în domeniile specifice sistemelor fluvii-delte-mări. d2) Tipuri de proiecte: ● proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare; ● experimente, modelări, măsurători sau analize specifice (neincluse în categoria proiecte CDI); ● proiecte-suport pentru cercetare; ● proiecte-suport de management. CAP. IV Conducerea PNCDI III ART. 15 Conducerea PNCDI III (1) Conducerea PNCDI III este în responsabilitatea autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare şi constă din activităţile enumerate mai jos, referitoare la ansamblul programelor de cercetare-dezvoltare-inovare: a) planificare - elaborarea şi intrarea în vigoare a PNCDI III ca plan multianual; b) programare - elaborarea de planuri anuale pentru activităţile de externalizare a serviciilor de conducere a programelor (pregătirea documentaţiei, licitaţiei şi contractare de servicii), de elaborare a actelor normative şi a cadrului instituţional în domeniul cercetării-inovării, de promovare a PNCDI III (editarea de materiale promoţionale, publicitate, organizarea şi participarea la seminare dedicate, sesiuni de instruire a evaluatorilor şi altele asemenea); c) monitorizare - urmărirea desfăşurării, conform etapelor planificate, şi întreprinderea de măsuri corective necesare pentru îndeplinirea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă, pe baza rapoartelor de monitorizare periodice (semestriale, anuale); d) evaluare - periodică, la intervale de doi ani, respectiv evaluare finală, realizată de experţi independenţi (servicii de consultanţă, expertiză, asistenţă tehnică); raportul final de evaluare a PNCDI III va fi înaintat Guvernului, cel mai târziu în anul 2024. (2) Atribuţiile de conducere a PNCDI III se realizează cu respectarea prevederilor prezentului plan, completate cu prevederile specifice cuprinse în Normele metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.265/2004, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 16 Conducerea programelor cuprinse în PNCDI III (1) Conducerea programelor cuprinse în PNCDI III se realizează direct de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare sau poate fi atribuită de către aceasta altor organizaţii, pe baze contractuale, în condiţiile legii. (2) Atribuţiile care revin conducătorilor programelor cuprinse în PNCDI III sunt următoarele: a) planificarea şi programarea implementării programelor, respectiv eşalonarea în timp a principalelor activităţi, cu specificarea termenelor prevăzute şi a resurselor necesare, prin elaborarea următoarelor documente: planul strategic, planurile anuale, planurile operaţionale şi programele de lucru (semestriale sau trimestriale), care se aprobă de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare; b) implementarea programelor: organizarea competiţiilor de proiecte, negocierea şi contractarea proiectelor câştigătoare, finanţarea şi derularea contractelor. Monitorizarea şi, respectiv, evaluarea internă, desfăşurate pe 3 nivele: proiecte, componente de program (subprograme, instrumente şi tipuri de proiecte), programe în ansamblu. Conducătorii de programe vor stabili şi întreprinde măsurile corective necesare pentru realizarea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă stabiliţi prin prezentul plan pentru programele din plan pe care le conduc, utilizând inclusiv rapoarte realizate de experţi independenţi; c) raportarea către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare a implementării programelor, prin elaborarea rapoartelor de implementare intermediare (semestriale, anuale), pe parcursul derulării programelor, şi, respectiv, finale, la încheierea acestora. Categoriile de rapoarte pe care conducătorul de program are obligaţia să le prezinte autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare sunt specificate prin contractul încheiat cu aceasta sau prin cereri punctuale pe care aceasta le formulează; d) constituirea şi actualizarea bazelor de date privind: - corpul de evaluatori utilizaţi din ţară şi din străinătate; - proiectele derulate, clasificate pe programe, domenii ştiinţifice şi/sau tehnice şi tipuri de instrumente de finanţare; - personalul de cercetare şi resursele materiale şi financiare utilizate pentru realizarea proiectelor; - infrastructura de cercetare utilizată şi dezvoltată în cadrul proiectelor; - rezultatele obţinute, clasificate pe domenii ştiinţifice şi/sau tehnice şi categorii de rezultate; e) difuzarea publică a informaţiilor privind conţinutul şi derularea programelor, precum şi a principalelor rezultate obţinute în urma derulării acestora, prin site-urile internet ale conducătorilor de programe, precum şi prin alte forme şi mijloace de informare, inclusiv prin organizarea de evenimente ştiinţifice dedicate. (3) Atribuţiile de conducere ale programelor, inclusiv elaborarea documentelor specifice privind planificarea, programarea, monitorizarea, evaluarea şi raportarea implementării programelor, se realizează cu respectarea prevederilor prezentului plan, completate cu prevederile specifice cuprinse în Normele metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.265/2004, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 17 Atribuirea contractelor de finanţare pentru conducerea şi execuţia proiectelor Atribuirea contractelor de finanţare pentru conducerea şi execuţia de proiecte de cercetare-dezvoltare şi inovare se realizează în condiţiile şi cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.265/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 18 Evaluarea propunerilor de proiecte în cadrul competiţiilor deschise la programele din PNCDI III (1) Evaluarea ex-ante a propunerilor de proiecte Evaluarea ex-ante a propunerilor de proiecte primite în cadrul competiţiilor deschise la programele din Planul naţional CDI III se realizează de către paneluri formate din minimum 3 evaluatori independenţi, selectaţi dintre cercetătorii ale căror competenţă, prestigiu şi probitate profesională sunt recunoscute la nivel internaţional. Procedurile de selecţie a evaluatorilor şi de alocare a proiectelor către evaluatori se stabilesc de către consiliul consultativ asociat autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare în a cărui arie de responsabilitate se află coordonarea ştiinţifică a programului respectiv, cu respectarea prevederilor specifice din pachetele de informaţii aprobate, şi se publică pe site-ul web al conducătorului de program. Lista evaluatorilor care urmează a fi selectaţi în cadrul competiţiilor este elaborată de către conducătorul de program şi se înaintează spre aprobare autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, după avizarea de către consiliul consultativ asociat în a cărui arie de responsabilitate se află coordonarea ştiinţifică a programului respectiv. Criteriile, grila de punctare şi procedura pentru derularea procesului de evaluare ex-ante se stabilesc prin pachetul de informaţii al programului. Evaluatorii au obligaţia să evalueze atât calitatea ştiinţifică şi tehnică a proiectului propus, cât şi costurile planificate necesare realizării acestuia. Raportul de evaluare, elaborat pentru fiecare propunere de proiect de către panelul de evaluatori corespunzător, va conţine un set de recomandări argumentate, atât pentru finanţator, cât şi pentru autorii propunerii de proiect, în scopul optimizării conţinutului şi a modalităţilor de realizare a proiectului în cazul în care acesta este selectat pentru finanţare. Procedura de evaluare ex-ante a propunerilor de proiecte va include, obligatoriu, oportunitatea transmiterii de către ofertanţii de proiecte a unor observaţii la argumentele evaluatorilor, care pot fi revăzute ulterior de către evaluatori şi care se vor lua în considerare la acordarea punctajului final. Evaluarea ex-ante are drept rezultat ierarhizarea propunerilor de proiecte, în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut conform grilei şi procedurii de evaluare stabilite. Pe baza rezultatelor evaluării ex-ante conducătorul de program alcătuieşte lista proiectelor propuse pentru finanţare şi a celor de rezervă, pe care le publică pe pagina de internet proprie, odată cu anunţarea termenului pentru depunerea de contestaţii. Listele finale cu proiectele propuse pentru finanţare şi cu cele de rezervă, rezultate în urma primirii şi rezolvării eventualelor contestaţii, sunt înaintate autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare de către conducătorul de program, spre aprobare. (2) Negocierea şi contractarea proiectelor câştigătoare În urma aprobării de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare a listei proiectelor propuse pentru finanţare, conducătorul de program asigură: - negocierea şi încheierea contractelor pentru proiectele declarate câştigătoare, în limita bugetului aprobat pentru competiţia respectivă; - finanţarea şi derularea contractelor, în limitele impuse de bugetele anuale aprobate, pentru programul respectiv. ART. 19 Monitorizarea şi evaluarea proiectelor de CDI aflate în derulare (1) Monitorizarea proiectelor de CDI aflate în derulare După semnarea contractului de finanţare, conducătorul de program va desemna un monitor al proiectului, de preferinţă specialist în domeniul proiectului, care va urmări buna desfăşurare a acestuia, pe toată durata de execuţie. Monitorul răspunde de buna desfăşurare a monitorizării activităţilor, a evaluărilor finală şi intermediare ale proiectului şi elaborează, anual, un raport de monitorizare, adresat conducerii programului, însoţit de recomandări. (2) Evaluarea proiectelor de CDI aflate în derulare Pe parcursul derulării proiectului, evaluarea proiectelor de CDI aflate în derulare se face anual. La încheierea proiectului se face evaluarea finală a proiectului. Evaluarea anuală: - se realizează de către un panel de evaluare alcătuit din experţi selectaţi de conducătorul de program pentru a evalua toate proiectele derulate în cadrul programului în anul respectiv; - se realizează pe baza raportului anual al proiectului, depus de conducătorul proiectului la conducătorul de program, ca şi a documentelor şi informaţiilor exterioare, provenite din mediul ştiinţific şi/sau cel economic, referitoare la rezultatele şi impactul acestuia; - pe baza concluziilor formulate de panelul de experţi, conducătorul de program elaborează raportul de evaluare anuală a fiecărui proiect din program. În cazul în care finanţarea proiectelor contractate nu poate fi asigurată la nivelul prevăzut iniţial, ca urmare a reducerii bugetului alocat autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare pentru finanţarea PNCDI III faţă de nivelul prevăzut la data contractării proiectelor, selecţia proiectelor care continuă să fie finanţate şi redimensionarea bugetelor se fac conform unei metodologii aprobate în acest scop, în funcţie de unul sau mai multe dintre următoarele criterii: - punctajul obţinut în urma evaluării iniţiale din cadrul competiţiei de proiecte; - rezultatele obţinute în cadrul proiectului, conform raportului de evaluare anuală. Metodologia de evaluare a proiectelor şi a rezultatelor acestora în vederea redimensionării bugetelor se elaborează de către conducătorul de program şi se înaintează spre aprobare de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, după avizarea de către consiliul consultativ în a cărui arie de responsabilitate se află coordonarea ştiinţifică a programului respectiv. (3) Evaluarea finală: a) se realizează de către un panel de evaluare alcătuit din experţi selectaţi de conducătorul de program; b) se face pentru toate proiectele derulate în cadrul programului în anul respectiv, pe baza următoarelor documente: - raportul final al proiectului şi raportul de audit, depuse de conducătorul proiectului la conducătorul de program; - rapoartele de evaluare anuală; - alte documente şi informaţii exterioare, provenite din mediul ştiinţific sau economic, referitoare la rezultatele acestora; c) rezultatul evaluării finale este raportul de evaluare finală, care stabileşte următoarele: - stadiul de realizare efectivă a obiectivelor fiecărui proiect comparativ cu cele planificate; - rezultatele obţinute pe proiect; - corectitudinea şi eficienţa utilizării resurselor alocate pentru proiect. (4) Evaluarea impactului proiectelor finalizate Evaluarea ex-post se face după o perioadă de maximum 3 ani de la predarea finală sau la sfârşitul perioadei de urmărire (dacă prin contract s-a prevăzut o perioadă diferită). Proiectele finanţate prin programele din PNCDI III pot avea o perioadă de urmărire a rezultatelor şi impactului de maximum 3 ani după încheierea proiectului. Evaluarea finală a proiectului se efectuează de către monitor şi de către 2 evaluatori independenţi, diferiţi de cei utilizaţi pentru evaluarea intermediară, desemnaţi de către conducătorul de program. Echipa de evaluare desemnată alcătuieşte raportul de evaluare finală, în cadrul căruia se vor analiza: - gradul de îndeplinire a obiectivelor prevăzute prin contract; - relevanţa şi impactul rezultatelor obţinute; - eficienţa utilizării resurselor alocate. În cazul în care la evaluarea finală se constată îndeplinirea parţială sau neîndeplinirea obiectivelor prevăzute prin contract, echipa de evaluare va analiza situaţia de nerealizare a obiectivelor, în concordanţă cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare. În funcţie de cele constatate, echipa va analiza măsura în care responsabilitatea revine realizatorilor proiectului şi va face, după caz, propuneri concrete privind obligativitatea şi modul de recuperare parţială sau integrală a fondurilor cheltuite de la bugetul programului. Perioada de urmărire ex-post va fi mai lungă pentru proiectele de finanţare a infrastructurilor de cercetare, întinzându-se pe toată durata de exploatare a infrastructurii. ART. 20 Evaluarea programelor PNCDI III (1) Evaluarea fiecărui program din cadrul PNCDI III se realizează în două forme: a) evaluare internă anuală şi finală, realizate de către conducătorul de program, în corelare cu procedurile de monitorizare anuală a proiectelor; b) evaluare anuală şi, respectiv, finală, realizate de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, prin intermediul proiectelor de evaluare dedicate, realizate de experţi independenţi, contractate pe bază de licitaţie. Prin rapoartele de evaluare ale programelor se stabilesc: a) gradul de realizare efectivă a scopului şi obiectivelor propuse, prin indicatorii de rezultate şi de performanţă ai programului, comparativ cu prevederile planificate; b) rezultatele obţinute şi impactul ştiinţific, economic şi social produs prin derularea programului; c) corectitudinea şi eficienţa utilizării resurselor alocate programului. Evaluarea programelor se face în corelare cu şi precedă fazele de evaluare ale planului naţional (anuală, intermediară, finală). (2) Procesele de monitorizare şi evaluare internă, la nivel de proiecte, componente de program şi, respectiv, programe, de către conducătorul de program se planifică, se organizează şi se desfăşoară pe baza procedurilor proprii specifice, elaborate de acesta şi aprobate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. Procedurile menţionate se elaborează cu respectarea prevederilor stabilite prin prezentul plan, completate cu: - prevederile stabilite prin pachetele de informaţii aprobate; - prevederile Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.265/2004, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 21 Instrumentele de planificare şi raportare Formatul standard al instrumentelor de planificare şi raportare la nivelul PNCDI III, al programelor componente şi al proiectelor, precum şi formatul raportului anual standard al unităţii de cercetare se aprobă prin ordin al autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, în termen de maximum 90 de zile de la data aprobării prezentei hotărâri. ART. 22 Regimul rezultatelor activităţilor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare experimentală obţinute în baza derulării unui contract finanţat prin programele PNCDI III (1) Rezultatele activităţilor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare experimentală În sensul prezentului plan, prin rezultatele activităţilor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare experimentală obţinute în baza derulării unui contract finanţat din fonduri publice, denumite în continuare rezultatele cercetărilor, se înţelege: a) documentaţii, studii, lucrări, planuri, scheme şi altele asemenea; b) drepturi de proprietate intelectuală şi industrială confirmate prin brevete de invenţie, licenţe, certificate de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale şi din altele asemenea; c) tehnologii, procedee, produse informatice, reţete, formule, metode şi altele asemenea; d) obiecte fizice realizate în cadrul derulării contractului respectiv. De asemenea, se consideră că din rezultatele cercetărilor face parte şi orice achiziţie efectuată în vederea executării prevederilor contractului respectiv. (2) Regimul de proprietate asupra rezultatelor activităţilor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare experimentală ● Rezultatele cercetărilor aparţin persoanelor juridice executante, iar regimul de proprietate se stabileşte conform acordului încheiat între acestea înaintea contractării proiectului, dacă prin contractul de finanţare nu se prevede altfel. ● Rezultatele cercetărilor aparţin ministerelor sau altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau autorităţilor publice locale, în situaţia în care acestea au calitatea de partener în cadrul unui proiect CDI ale cărui scop şi obiective servesc în mod direct rezolvării unei probleme de politici publice care intră în aria de competenţă a respectivei autorităţi. Situaţia respectivă va face obiectul unei clauze speciale a contractului de finanţare pentru realizarea proiectului. ● Rezultatele cercetărilor aparţin sau, după caz, se consideră că aparţin persoanei juridice care preia, integral sau parţial, activul şi pasivul executantului sau al persoanei juridice executante, în cazul în care acestea s-au desfiinţat ori s-au reorganizat prin divizare, comasare sau altele asemenea. ● Prevederile anterioare se aplică cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare în domeniul proprietăţii intelectuale: - Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată; - Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor, republicată; - Legea nr. 16/1995 privind protecţia topografiilor produselor semiconductoare, republicată; - Legea nr. 350/2007 privind modelele de utilitate, cu modificările ulterioare; - Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, republicată, cu modificările ulterioare; - Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare. ● Rezultatele cercetărilor se înregistrează în evidenţa contabilă a persoanei juridice executante căreia acestea îi aparţin sau, în cazurile prevăzute la alin. 2 paragraful 33, aceleia căreia se consideră, potrivit prezentului plan, că îi aparţin. CAP. V Finanţarea PNCDI III şi a programelor componente ART. 23 Mecanismul de alocare a fondurilor de la bugetul de stat pentru Planul naţional CDI III (1) Conducerea autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare stabileşte plafoanele de angajare a fondurilor bugetare pe programele componente ale PNCDI III şi, după caz, pe subprograme şi domenii prioritare, pe perioade multianuale, cu încadrarea în bugetele anuale aprobate. (2) Alocarea fondurilor de la bugetul de stat pentru PNCDI III se face cu respectarea prevederilor următoare: a) prevederile stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare; b) sumele alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea PNCDI III şi a programelor componente se repartizează astfel: ● minimum 95% pentru finanţarea activităţilor, derulate prin proiecte CDI, în scopul realizării obiectivelor planului. Finanţarea se realizează prin contracte de finanţare având ca obiect finanţarea realizării activităţilor din cadrul proiectului; ● maximum 5% pentru conducerea PNCDI III şi a programelor componente. Pentru conducerea PNCDI III, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare efectuează cheltuieli pentru: - promovarea la nivel naţional şi regional a PNCDI III şi a programelor componente, prin editarea de materiale promoţionale, publicitate, organizarea şi/sau participarea la seminare dedicate, sesiuni de instruire a evaluatorilor şi altele asemenea; - tariful aferent serviciilor specifice necesare conducerii programelor componente; - participarea la acţiuni şi activităţi organizate de Comisia Europeană şi statele membre, care sunt în acord cu scopul şi obiectivele PNCDI III şi ale programelor componente, în conformitate cu reglementările legale în vigoare; - servicii de consultanţă, expertiză, asistenţă tehnică şi dotări independente necesare pentru coordonarea şi controlul implementării programelor componente şi evaluarea PNCDI III; c) autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare stabileşte modalităţile de plată şi cuantumurile sumelor reprezentând indemnizaţii, cheltuieli de diurnă şi transport, precum şi alte cheltuieli necesare pentru activităţile de evaluare independentă realizate de experţii individuali, inclusiv din străinătate, selectaţi de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare sau de entităţile care asigură conducerea programelor componente, în condiţiile legii; d) selecţia experţilor evaluatori se face potrivit procedurilor stabilite prin pachetul de informaţii pentru programul/subprogramul în cauză, având la bază principiile şi procedurile de bună practică utilizate la nivel internaţional, din lista de experţi evaluatori pentru competiţie constituită potrivit art. 47 din Normele metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.265/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Anual, fiecare conducător de program face publică, pe pagina web proprie, lista cuprinzând numele experţilor folosiţi pentru evaluarea proiectelor de la competiţiile din anul precedent; e) cheltuielile eligibile care pot fi angajate din bugetul alocat proiectelor finanţate în cadrul programelor componente ale PNCDI III respectă reglementările în vigoare privind stabilirea categoriilor de cheltuieli pentru activităţi de cercetare-dezvoltare şi de stimulare a inovării, finanţate de la bugetul de stat. ART. 24 Modelul investiţional asociat PNCDI III Modelul investiţional reprezintă ansamblul procedurilor prin care se ajustează bugetul programelor, pe parcursul derulării planului, plecând de la nivelul iniţial, repartizat astfel: ● Programul 1: Dezvoltarea sistemului de cercetare-dezvoltare: minimum 35% din bugetul anual alocat pentru PNCDI III; ● Programul 2: Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin cercetare, dezvoltare şi inovare: minimum 10% din bugetul anual alocat pentru PNCDI III; ● Programul 3: Cooperare europeană şi internaţională: maximum 20% din bugetul anual alocat pentru PNCDI III; ● Programul 4: Cercetare fundamentală şi de frontieră: minimum 15% din bugetul anual alocat pentru PNCDI III; ● Programul 5: Cercetare în domenii de interes strategic: maximum 20% din bugetul anual alocat pentru PNCDI III. ART. 25 Prevederi privind finanţarea programelor şi proiectelor din cadrul PNCDI III Finanţarea programelor şi proiectelor din cadrul PNCDI III se efectuează cu respectarea prevederilor stabilite prin prezentul plan, prin Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completari prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin Normele metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.265/2004, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 26 Prevederi privind cheltuielile salariale pentru proiectele derulate în cadrul Planului naţional CDI III Plafoanele salariale pentru proiectele şi acţiunile realizate în cadrul PNCDI III sunt prevăzute în tabelul 2. Limitele maxime stabilite în cadrul plafoanelor salariale se aplică la venitul brut cumulat obţinut de o persoană, prin participarea la proiecte în cadrul PNCDI III. Tabelul 2. Plafoanele pe baza cărora se calculează costurile salariale directe la contractele de finanţare din fonduri bugetare alocate PNCDI III
┌───┬───────────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────────────────────┬───────────┐
│Nr.│ │ Nivelul │ │Limita │
│crt│ Categoria de activităţi │studiilor │ Funcţia/gradul profesional │maximă │
│ │ │ │ │în euro/ │
│ │ │ │ │(om x lună)│
│ │ │ │ │(considerat│
│ │ │ │ │la 1 ENI - │
│ │ │ │ │echivalent │
│ │ │ │ │normă │
│ │ │ │ │întreagă) │
├───┼───────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 1.│Activităţi ce presupun nivel înalt al │superioare│CS I, CS II, IDT I, IDT II, profesor│ │
│ │creativităţii şi/sau experienţă şi │ │universitar, conferenţiar │ │
│ │abilitate de conducere │ │universitar, membru în echipa de │ │
│ │ │ │management, director program/proiect│ 4.300│
├───┼───────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 2.│Activităţi ce presupun cunoaşterea │superioare│CS III, IDT III, CS, IDT, lector │ │
│ │aprofundată a metodelor de analiză şi │ │universitar, asistent universitar, │ │
│ │sinteză, precum şi abilităţi de │ │şef program/proiect, responsabil │ │
│ │utilizare a acestora │ │juridic/tehnic/achiziţii/financiar │ │
│ │ │ │proiect │ 2.900│
├───┼───────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 3.│Activităţi ce presupun cunoaşterea │superioare│Asistent de cercetare, doctorand, │ │
│ │metodelor de analiză şi sinteză şi a │ │masterand │ │
│ │metodologiilor cercetării, precum şi │ │ │ │
│ │abilităţi de utilizare a acestora │ │ │ 1.900│
├───┼───────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 4.│Activităţi-suport │superioare│ │ │
│ │ │sau medii │TI, TII, TIII, TS, altele │ 1.000│
└───┴───────────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────────────┴───────────┘
NOTE: 1. Limita maximă cuprinde toate taxele şi impozitele datorate de angajat şi se aplică tuturor veniturilor realizate de către o persoană pentru participarea la unul sau mai multe proiecte în cadrul PNCDI III, cu respectarea prevederilor legislaţiei muncii. 2. Sumele în lei reprezentând costurile salariale directe se stabilesc la data perfectării sau actualizării contractului, în funcţie de ultimul curs de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României pentru 1 euro. -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
