Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 14 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată, şi al art. IV din Ordonanţa Guvernului nr. 32/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, aprobată prin Legea nr. 15/2014, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 Prezenta hotărâre are drept scop stabilirea responsabilităţilor specifice ale autorităţilor publice pentru realizarea temelor prevăzute în anexele nr. 1-3 la Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată, precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date spaţiale şi aprobarea măsurilor de punere în comun a seturilor de date spaţiale şi a serviciilor aferente acestora. ART. 2 Termenii şi expresiile folosite în prezenta hotărâre au înţelesul stabilit potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 4/2010, republicată, iar expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) catalogul de metadate - registru care integrează metadate descriptive şi care permite utilizatorilor să obţină informaţii relevante cu privire la conţinutul resurselor geospaţiale, înainte de utilizarea acestora; b) furnizor de seturi de date spaţiale - autoritatea publică care contribuie la instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România cu seturi de date spaţiale pe care le produce şi pe care le deţine în domeniul specific de activitate, fără a afecta drepturile de proprietate intelectuală privind elementele constitutive ale infrastructurii pentru informaţii spaţiale, pentru una sau mai multe dintre temele prevăzute în anexele nr. 1-3 la Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată; c) furnizor de servicii facilitate de reţea - autoritatea publică care contribuie la instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România cu propriile aplicaţii informatice prin care asigură serviciile de căutare, vizualizare, descărcare, transformare şi apelare realizate în conformitate cu regulamentele Uniunii Europene prevăzute la art. 3 din anexa nr. 7; d) protocol de comunicare - modalitatea de încapsulare/transmisie/recepţie a informaţiei, care face parte dintr-un sistem digital de reguli pentru schimbul de informaţii între sisteme. ART. 3 (1) Responsabilităţile specifice ale autorităţilor publice pentru realizarea temelor prevăzute în anexele nr. 1-3 la Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată, se stabilesc pentru: a) realizarea metadatelor; b) realizarea şi/sau restructurarea seturilor de date spaţiale specifice fiecărei teme; c) realizarea interoperabilităţii; d) realizarea serviciilor facilitate de reţea; e) aprobarea măsurilor necesare pentru punerea în comun a seturilor de date spaţiale şi a serviciilor aferente acestora. (2) Responsabilităţile prevăzute la alin. (1) sunt prevăzute în anexele nr. 1-5. ART. 4 Structurile tehnice de la nivelul autorităţilor publice care se constituie în scopul facilitării realizării seturilor de date spaţiale specifice temelor prevăzute în anexele nr. 1-3 la Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată, şi atribuţiile principale ale acestora sunt prevăzute în anexa nr. 6. ART. 5 (1) În vederea aplicării prevederilor art. 1 şi 3 se respectă normele de aplicare ale Directivei INSPIRE elaborate de Comisia Europeană, specificate în lista din anexa nr. 7. (2) Actualizarea listei prevăzute la alin. (1) se realizează prin ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 6 Seturilor de date spaţiale realizate în cadrul INIS le sunt aplicabile prevederile legale în vigoare referitoare la drepturile de proprietate intelectuală şi sunt utilizate fără a se aduce atingere prevederilor Legii nr. 109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice, cu modificările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, cu modificările ulterioare. ART. 7 Realizarea monitorizării punerii în aplicare şi utilizării INIS şi asigurarea raportării către Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (3) lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată, se fac cu respectarea Deciziei 2009/442/CE a Comisiei din 5 iunie 2009 de implementare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte monitorizarea şi raportarea, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 148 din 11 iunie 2009. ART. 8 Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: ----------------- Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Graţiela Leocadia Gavrilescu Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Sevil Shhaideh Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Radu-Codruţ Ştefănescu Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Daniel Constantin Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa p. Ministrul transporturilor, Iulian-Ghiocel Matache, secretar de stat Ministrul economiei, comerţului şi turismului, Mihai Tudose Ministrul energiei, întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri, Andrei Dominic Gerea Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice, Sorin Mihai Cîmpeanu Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, Rovana Plumb p. Ministrul pentru societatea informaţională, Florin Silviu Hurduzeu, secretar de stat Ministrul sănătăţii, Nicolae Bănicioiu Ministrul culturii, Ioan Vulpescu Ministrul finanţelor publice, Eugen Orlando Teodorovici Ministrul afacerilor externe, Bogdan Lucian Aurescu Bucureşti, 15 iulie 2015. Nr. 579. ANEXA 1 RESPONSABILITĂŢILE AUTORITĂŢILOR PUBLICE în vederea realizării metadatelor în conformitate cu cap. II "Metadate" din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată ART. 1 (1) Autorităţile publice care contribuie cu seturi de date spaţiale şi/sau servicii la instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România (INIS) au obligaţia să utilizeze geoportalul INIS în vederea publicării metadatelor aferente acestor seturi de date spaţiale şi/sau servicii. (2) Publicarea metadatelor în geoportalul INIS se realizează după cum urmează: a) editarea metadatelor utilizând editorul de metadate al geoportalului; b) încărcarea fişierelor de metadate, obţinute cu un alt editor de metadate; c) încărcarea metadatelor disponibile în reţeaua WEB prin înregistrarea surselor de documente de metadate în baza protocoalelor de comunicare. (3) Catalogul de metadate al aplicaţiei geoportal se sincronizează periodic cu sursele prevăzute la alin. (2) lit. c). ART. 2 (1) Autorităţile publice desemnează persoane responsabile pentru publicarea metadatelor pe geoportalul INIS şi transmit Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) datele de contact ale acestora. (2) ANCPI asigură accesul pentru publicarea metadatelor prin alocarea conturilor de publicare pentru persoanele desemnate de autorităţile publice. ART. 3 Prevederile art. 2 sunt aplicabile şi altor autorităţi publice definite conform art. 3 lit. h) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată, decât cele prevăzute în anexa nr. 2, care solicită Consiliului INIS să participe la realizarea INIS în România, prin propriile date spaţiale şi servicii de date spaţiale. ART. 4 (1) Autorităţile publice care contribuie la instituirea INIS în calitate de furnizori date spaţiale şi de servicii facilitate de reţea au obligaţia să creeze metadatele în conformitate cu art. 1 din anexa nr. 7 la hotărâre. (2) Autorităţile publice sunt responsabile pentru calitatea şi conţinutul metadatelor publicate. ANEXA 2 RESPONSABILITĂŢILE AUTORITĂŢILOR PUBLICE în vederea realizării şi/sau restructurării seturilor de date spaţiale specifice temelor prevăzute în anexele nr. 1-3 din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată ART. 1 Toate autorităţile publice care au accesat fonduri europene şi/sau de la bugetul de stat pentru realizarea unor seturi de date spaţiale şi pentru dezvoltarea unor aplicaţii informatice invocând aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată, şi/sau a prevederilor Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE) au obligaţia de a pune gratuit în comun aceste seturi de date spaţiale în cadrul INIS şi de a conecta la geoportalul INIS toate aplicaţiile informatice dezvoltate. ART. 2 În vederea contribuirii la INIS cu seturile de date spaţiale necesare realizării temelor prevăzute la art. 5-7, toate autorităţile publice care sunt furnizori de seturi de date spaţiale au următoarele responsabilităţi: a) să restructureze seturile de date spaţiale pe care le deţin respectând cerinţele de conformitate cu prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; b) să asigure copii de rezervă ale tuturor seturilor de date spaţiale pe care le deţin; c) să realizeze seturi de date spaţiale noi respectând cerinţele de conformitate cu prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; d) să furnizeze seturi de date spaţiale originale pe care le produc şi pe care le deţin în condiţiile art. 2 lit. b) din prezenta hotărâre; e) să pună în comun seturile de date spaţiale necesare în vederea realizării oricăreia dintre temele de date spaţiale prevăzute în prezenta anexă, prin conectarea propriilor aplicaţii informatice la aplicaţiile informatice puse la dispoziţie de către furnizorii de servicii facilitate de reţea; f) să utilizeze seturile de date spaţiale de referinţă corespunzătoare temelor I.1-I.9 prevăzute în anexa nr. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată. ART. 3 În vederea contribuirii la INIS cu seturile de date spaţiale necesare realizării temelor prevăzute la art. 5-7, toate autorităţile publice care sunt furnizori de servicii facilitate de reţea au următoarele responsabilităţi: a) să asigure echipamentele informatice necesare stocării seturilor de date spaţiale proprii şi conectării fizice a acestora la INIS; b) să asigure aplicaţiile informatice instalate pe echipamentele informatice prevăzute la lit. a), în vederea utilizării prin intermediul acestora a serviciilor de căutare, vizualizare, descărcare, transformare şi apelare; c) să asigure mentenanţa echipamentelor informatice prevăzute la lit. a) şi a aplicaţiilor informatice prevăzute la lit. b); d) să asigure securitatea informatică pentru echipamentele prevăzute la lit. a); e) să conecteze la geoportalul INIS aplicaţiile informatice dezvoltate în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată, prin intermediul serviciilor de comunicaţii electronice securizate furnizate de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată; f) conectarea aplicaţiilor informatice prevăzute la lit. e) se realizează cu respectarea termenului prevăzut la art. 1 din anexa nr. 4. ART. 4 (1) Autorităţile publice care au calitatea de furnizori de seturi de date spaţiale şi care contribuie cu seturi de date spaţiale pe care le produc şi pe care le deţin în condiţiile art. 2 lit. b) din prezenta hotărâre la realizarea temelor prevăzute la art. 5-7 sunt definite la alin. (2) şi (3). (2) În sensul prezentei hotărâri autoritatea publică responsabilă de temă este autoritatea publică care răspunde de realizarea uneia sau a mai multor teme, după caz, atât prin identificarea seturilor de date spaţiale existente pentru realizarea respectivei teme şi prin stabilirea seturilor de date care mai sunt necesare la realizarea acesteia, cât şi prin integrarea acestora în cadrul temei. (3) În sensul prezentei hotărâri autoritatea publică participantă la realizarea temei este autoritatea publică care are obligaţia să contribuie la realizarea uneia sau a mai multor teme, după caz, atât prin asigurarea seturilor de date spaţiale pe care le produce şi pe care le deţine în condiţiile art. 2 lit. b) din prezenta hotărâre, cât şi prin punerea la dispoziţie a unor noi seturi de date identificate de autoritatea publică definită la alin. (2). ART. 5 Autorităţile publice responsabile şi participante care realizează temele de date spaţiale I sunt următoarele: 1. Tema I.1 Sisteme de coordonate de referinţă: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară; b) autoritatea publică participantă la realizarea temei este Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia topografică militară şi prin Direcţia hidrografică maritimă şi Administraţia Naţională de Meteorologie. 2. Tema I.2 Sisteme de caroiaj geografic: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară; b) autoritatea publică participantă la realizarea temei este Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia topografică militară şi prin Direcţia hidrografică maritimă. 3. Tema I.3 Denumiri geografice: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia topografică militară; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Culturii, Academia Română prin Institutul de Geografie, Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerul Afacerilor Interne. 4. Tema I.4 Unităţi administrativ-teritoriale: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia topografică militară, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. 5. Tema I.5 Adrese: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt Institutul Naţional de Statistică, Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul pentru Societatea Informaţională, prin Compania Naţională "Poşta Română" - S.A., Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Afacerilor Interne. 6. Tema I.6 Parcele cadastrale: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Administraţia Naţională "Apele Române" şi Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA. 7. Tema I.7 Reţele de transport: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Ministerul Transporturilor; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt: Compania Naţională "Administraţia Porturilor Maritime Constanţa" - S.A., Compania Naţională "Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A. Constanţa, Regia Autonomă "Administraţia Fluvială a Dunării de Jos" Galaţi, Compania Naţională "Administraţia Porturilor Dunării Maritime" - S.A. Galaţi, Compania Naţională "Administraţia Porturilor Dunării Fluviale" - S.A. Giurgiu, Regia Autonomă "Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA", Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" - S.A., Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Ministerul Apărării Naţionale prin Direcţia topografică militară şi prin Direcţia hidrografică maritimă, consiliile judeţene din România, consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor din România, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti. 8. Tema I.8 Hidrografie: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Administraţia Naţională "Apele Române"; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia topografică militară şi prin Direcţia hidrografică maritimă. 9. Tema I.9 Arii protejate: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" şi prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa", Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. ART. 6 Autorităţile publice care deţin seturi de date spaţiale pentru temele de date spaţiale II sunt următoarele: 1. Tema II.1 Altitudine: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia topografică militară şi prin Direcţia hidrografică maritimă; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Administraţia Naţională "Apele Române", Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare "Delta Dunării" - I.N.C.D.D.D. Tulcea. 2. Tema II.2 Acoperirea terenurilor: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin Agenţia Spaţială Română; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia topografică militară şi prin Direcţia hidrografică maritimă, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, prin Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice prin Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare "Delta Dunării" - I.N.C.D.D.D. Tulcea şi prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea". 3. Tema II.3 Imagini ortorectificate: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia topografică militară; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice prin Agenţia Spaţială Română, consiliile judeţene din România, consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor din România, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti. 4. Tema II.4 Geologie: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei şi Teledetecţiei - IGR Bucureşti; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt Administraţia Naţională "Apele Române", Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - GEOECOMAR Bucureşti, Academia Română, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. ART. 7 Autorităţile publice care deţin seturi de date spaţiale pentru temele de date spaţiale III sunt următoarele: 1. Tema III.1 Unităţi statistice: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Institutul Naţional de Statistică; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Autoritatea Electorală Permanentă, unităţile statistice stabilite în nomenclatorul unităţilor teritoriale pentru statistică de nivel III şi unităţile locale administrative de nivel II. 2. Tema III.2 Clădiri: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia topografică militară, Ministerul Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului, Ministerul Afacerilor Interne, consiliile judeţene din România, consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor din România, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti. 3. Tema III.3 Soluri: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti; b) autoritatea publică participantă la realizarea temei este Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. 4. Tema III.4 Utilizarea terenului: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt autorităţile publice locale, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia topografică militară şi prin Direcţia hidrografică maritimă, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA. 5. Tema III.5 Sănătatea şi siguranţa umană: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică; b) autoritatea publică participantă la realizarea temei este Institutul Naţional de Statistică. 6. Tema III.6 Servicii de utilităţi publice şi alte servicii publice: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A., Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - S.A. Mediaş, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri prin Societatea Comercială "Conpet" - S.A. Ploieşti şi Societatea Comercială "Oil Terminal" - S.A. Constanţa, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, consiliile judeţene din România, consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor din România, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti. 7. Tema III.7 Instalaţii de monitorizare a mediului: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Administraţia Naţională de Meteorologie, Administraţia Naţională "Apele Române" şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - GEOECOMAR Bucureşti. 8. Tema III.8 Instalaţii de producţie şi industriale: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia topografică militară şi prin Direcţia hidrografică maritimă. 9. Tema III.9 Instalaţii agricole şi pentru acvacultură: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt Administraţia Naţională "Apele Române" şi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia topografică militară. 10. Tema III.10 Repartizarea populaţiei - demografie: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Institutul Naţional de Statistică; b) autoritatea publică participantă la realizarea temei este Academia Română prin Institutul de Geografie. 11. Tema III.11 Zone de administrare/restricţie/reglementare şi unităţi de raportare: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt Administraţia Naţională "Apele Române", Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Ministerul Transporturilor prin autorităţile aflate sub autoritatea acestuia care au activităţi relevante domeniului acestei teme, Ministerul Apărării Naţionale prin Direcţia hidrografică maritimă, Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, consiliile judeţene din România, consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor din România, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti. 12. Tema III.12 Zone de risc natural: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei şi Teledetecţiei - IGR Bucureşti, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Administraţia Naţională "Apele Române", Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" şi prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - GEOECOMAR Bucureşti. 13. Tema III.13 Condiţii atmosferice: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Administraţia Naţională de Meteorologie. 14. Tema III.14 Caracteristici geografice meteorologice: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Administraţia Naţională de Meteorologie. 15. Tema III.15 Caracteristici geografice oceanografice: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa"; b) autoritatea publică participantă la realizarea temei este Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - GEOECOMAR Bucureşti. 16. Tema III.16 Regiuni maritime: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa"; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - GEOECOMAR Bucureşti, Ministerul Apărării Naţionale prin Direcţia hidrografică maritimă şi prin Direcţia topografică militară. 17. Tema III.17 Regiuni biogeografice: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt Academia Română prin Institutul de Geografie, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. 18. Tema III.18 Habitate şi biotopuri: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt Academia Română prin Institutul de Geografie, Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa", prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" şi prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării - I.N.C.D.D.D. Tulcea, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. 19. Tema III.19 Repartizarea speciilor: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; b) autorităţile publice participante la realizarea temei sunt Academia Română prin Institutul de Geografie, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa", prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării - I.N.C.D.D.D. Tulcea şi prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea", Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. 20. Tema III.20 Resurse energetice: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri; b) autoritatea publică participantă la realizarea temei este Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Administraţia Naţională de Meteorologie şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei şi Teledetecţiei - IGR Bucureşti. 21. Tema III.21 Resurse minerale: a) autoritatea publică responsabilă de temă este Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale; b) autoritatea publică participantă la realizarea temei este Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei şi Teledetecţiei - IGR Bucureşti şi prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - GEOECOMAR Bucureşti. ART. 8 Descrierile temelor prevăzute la art. 5-7 şi responsabilităţile specifice ale autorităţilor publice în vederea realizării acestor teme sunt următoarele: 1. Tema I.1 Sisteme de coordonate de referinţă: a) Descrierea temei: Tema "Sisteme de coordonate de referinţă" reprezintă o temă de referinţă. Datele incluse în această temă constituie sistemul de referinţă pentru conectarea sau indicarea informaţiilor ce aparţin unui domeniu tematic specific, definit în prezentul articol şi în art. 9 şi 10. Sistemele de coordonate de referinţă sunt sistemele de referinţă unice în spaţiu a informaţiilor spaţiale, alcătuite dintr-un set de coordonate rectangulare (x, y, z) şi/sau latitudine, longitudine şi altitudine, bazate pe un datum geodezic orizontal şi un datum geodezic vertical. Pentru realizarea seturilor de date spaţiale prevăzute la art. 5-7 se utilizează cel puţin unul din sistemele de referinţă de coordonate tridimensionale, bidimensionale sau de coordonate compuse. Pentru sistemele tridimensionale şi bidimensionale de coordonate de referinţă şi pentru componenta orizontală a sistemului de coordonate de referinţă compus, care se utilizează pentru punerea la dispoziţie a seturilor de date spaţiale disponibile, datumul este dat de Sistemul de Referinţă Terestru European 1989 (ETRS89) în zonele din domeniul geografic al acestui sistem. Pentru calcularea latitudinii, longitudinii şi înălţimii elipsoidale şi pentru calcularea coordonatelor plane folosind o proiecţie cartografică (proiecţie azimutală echivalentă Lambert, proiecţie conică conformă Lambert şi pentru proiecţie transversală Mercator) se utilizează parametrii elipsoidului GRS80. Pentru componenta verticală terestră se utilizează Sistemul European de Referinţă Vertical (EVRS) pentru exprimarea în funcţie de gravitaţie a altitudinilor localizate în domeniul acestuia de aplicare geografică. Alte sisteme verticale de referinţă corelate cu câmpul gravitaţional terestru se utilizează pentru exprimarea în funcţie de gravitaţie a altitudinilor aflate în zonele care sunt în afara domeniului de aplicare geografică a EVRS. În cazul componentei verticale în atmosferă liberă se utilizează presiunea barometrică, convertită în înălţime, în conformitate cu ISO 2533:1975 (atmosfera-standard internaţională) sau alte sisteme de referinţă lineare ori parametrice. În cazul în care se utilizează alte sisteme de referinţă parametrice, acestea trebuie să fie descrise într-o trimitere accesibilă utilizându-se standardul EN ISO 19111-2:2012. În cazul componentei verticale în zonele marine în care există o amplitudine semnificativă a mareelor (ape de maree), se utilizează ca suprafaţă de referinţă cea mai mică maree astronomică (LAT). În cazul componentei verticale în zonele marine fără o amplitudine semnificativă a mareelor, în largul oceanelor şi, efectiv, în ape cu o adâncime mai mare de 200 de metri, se utilizează ca suprafaţă de referinţă nivelul mediu al mării (MSL) sau un nivel de referinţă bine definit apropiat de MSL. b) Responsabilităţile specifice ale autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Sisteme de coordonate de referinţă" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Sisteme de coordonate de referinţă constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE; - să pună la dispoziţia tuturor autorităţilor publice care contribuie la realizarea infrastructurii de date spaţiale în România parametrii sistemelor de referinţă. 2. Tema I.2 Sisteme de caroiaj geografic: a) Descrierea temei: Tema "Sisteme de caroiaj geografic" reprezintă o temă de referinţă, constituind cadrul spaţial în vederea realizării celorlalte teme prevăzute la art. 5-7. Sistemele de caroiaj geografic sunt caroiaje multirezoluţie armonizate, având puncte de origine comune, cu localizarea şi mărimea standard a celulelor. În cadrul infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale se utilizează caroiajul cu celule de suprafaţă egală, care se bazează pe sistemul de referinţă de coordonate ETRS89 prin proiecţie azimutală echivalentă Lambert - LAEA (x = 0, y = 0) şi este desemnat ca Grid ETRS89-LAEA, fiind ierarhizat cu rezoluţii de 1 m, 10 m, 100 m, 1.000 m, 10.000 m, 100.000 m şi orientare sud-nord, vest-est. Pentru identificarea şi referenţierea unei celule de caroiaj în cadrul ETRS89-LAEA se utilizează codul celulei alcătuit din dimensiunea celulei şi coordonatele colţului stâng inferior al celulei. În cazul caroiajului geografic cu împărţire pe zone trebuie să se aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7 b) Autorităţile publice responsabile pentru realizarea acestei teme pun în mod gratuit la dispoziţia tuturor autorităţilor publice care au responsabilităţi de punere în comun a seturilor de date spaţiale în vederea realizării celorlalte teme prevăzute la art. 6-8 şabloanele pentru care au fost generate caroiaje utilizând sistemul de coordonate ETRS89. c) Şabloanele prevăzute la lit. b) se utilizează în mod gratuit de autorităţile publice care au responsabilităţi de punere în comun a seturilor de date spaţiale conform prezentei hotărâri, numai în vederea realizării celorlalte teme prevăzute la art. 5-7. d) Responsabilităţile autorităţilor publice prevăzute la lit. b) pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Sisteme de caroiaj geografic" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Sisteme de caroiaj geografic constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 3. Tema I.3 Denumiri geografice: a) Descrierea temei: Tema "Denumiri geografice" reprezintă o temă de referinţă, constituind cadrul spaţial în vederea realizării unor alte teme prevăzute la art. 5-7. De asemenea, această temă este interconectată cu alte teme specifice, cum ar fi: "Unităţi administrative", "Adrese", "Hidrologie", "Reţele de transport", "Arii protejate". Denumirile geografice sunt utilizate pe scară largă atunci când este necesar să se facă referire la diverse obiecte naturale sau realizate de om care se află în mediul înconjurător sau atunci când se caută informaţii cu ajutorul serviciilor de navigaţie tip web (inclusiv cele aferente geoportalurilor), cu referire la informaţiile tematice dintr-o locaţie (geocodare) sau vizualizarea informaţiilor geografice pe hărţi. Utilizarea corectă a denumirilor geografice este un aspect principal al comunicării informatice; prin urmare, statutul (oficial, istoric etc.), proprietăţile lingvistice (limba, ortografia, eventual transliterare etc.) sunt de prim-interes pentru mulţi utilizatori, inclusiv pentru agenţiile de presă, editorii de hartă, analiştii de date spaţiale, autorităţi etc. La stabilirea şi/sau utilizarea unor denumiri geografice în cadrul temei "Denumiri geografice" este necesar să se ţină seama şi de recomandările Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la utilizarea exonimelor şi endonimelor, fiind necesară stabilirea unei comisii naţionale pentru denumirile geografice pe acest domeniu tematic. b) Ministerul Afacerilor Externe face demersuri pentru identificarea instituţiilor din statele membre ale UE cu care România are graniţă comună şi care deţin date spaţiale relevante în vederea asigurării coerenţei datelor spaţiale aferente unui element geografic a cărui localizare depăşeşte frontiera României, precum şi stabilirea unor întâlniri de lucru în acest sens. c) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Denumiri geografice" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Denumiri geografice constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 4. Tema I.4 Unităţi administrativ-teritoriale: a) Descrierea temei: Tema "Unităţi administrativ-teritoriale" reprezintă o temă de referinţă, constituind cadrul spaţial în vederea realizării unor alte teme prevăzute la art. 5-7. Tema "Unităţile administrativ-teritoriale" reprezintă informaţii generale cu privire la localizare, fiind utilizate în special pentru: - căutarea sau filtrarea altor date spaţiale pe baza unui nume sau cod; - informaţii tematice de legătură sau publicarea acestora într-un mod rapid şi comparabil; - indicarea de autorităţi competente, de exemplu, în caz de dezastre, pentru protecţia mediului etc. Tema "Unităţi administrativ-teritoriale" este structurată în următoarele pachete: - Unităţi administrative, care trebuie să conţină următoarele tipuri de obiecte spaţiale: limită administrativă şi unitate administrativă; - Unităţi maritime, care trebuie să conţină următoarele tipuri de obiecte spaţiale: linie de bază, frontieră maritimă şi zonă maritimă. De asemenea, tema "Unităţi administrativ-teritoriale" poate oferi cadrul pentru o analiză bazată pe limita de coerenţă a obiectelor spaţiale (clasificare similară, de potrivire geometrică), ţinându-se seama de necesitatea ca informaţiile care provin din diferite seturi de date spaţiale aferente temelor din prezenta anexă să fie comparabile din perspectiva prevederilor de la art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată. b) Ministerul Afacerilor Externe face demersuri pentru identificarea instituţiilor din statele membre ale UE cu care România are graniţă comună şi care deţin date spaţiale relevante în vederea asigurării coerenţei datelor spaţiale aferente unui element geografic a cărui localizare depăşeşte frontiera României, precum şi stabilirea unor întâlniri de lucru în acest sens. c) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Unităţi administrativ-teritoriale" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Unităţi administrativ-teritoriale constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 5. Tema I.5 Adrese: a) Descrierea temei: Tema "Adrese" este definită ca fiind localizarea proprietăţilor, bazată pe identificatori de adresă, de obicei numele străzii, numărul imobilului şi codul poştal. Adresele pot servi mai multor scopuri generice, cum ar fi: locaţie, identificare, jurisdicţie, sortare şi comandă, sau de răspuns la situaţii de urgenţă. Cele mai frecvente tipuri recunoscute de obiecte spaţiale care au adrese sunt clădirile (inclusiv apartamentele din clădirile rezidenţiale). Conceptul general al temei "Adrese" este că o adresă are o "localizare" un număr de adresă, care permite unui utilizator să o distingă de alte adrese vecine, şi o poziţie geografică care permite localizarea spaţială, inclusiv prin coordonate geografice, a adresei respective. Totuşi, pentru o identificare clară a unei adrese într-un context mai larg, este necesar ca această adresă să fie asociată cu un număr de componente ale adresei, care definesc clar poziţia adresei într-o anumită zonă geografică reprezentată printr-un punct spaţial. Fiecare astfel de componentă a adresei reprezintă un identificator spaţial, ca de exemplu: numele unui drum sau al unei străzi, cod poştal, comună, municipalitate, regiune, ţară. Atunci când se realizează această temă se ţine seama de faptul că aceasta trebuie să relaţioneze cu alte teme de date spaţiale şi anume: "Parcele cadastrale", "Unităţi administrative", "Denumiri geografice", "Reţele de transport" şi "Clădiri". De asemenea, la realizarea acestei teme trebuie să se pornească de la utilizarea unui nomenclator stradal care să aibă un format utilizat unitar la nivelul naţional. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Adrese" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Adrese constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 6. Tema I.6 Parcele cadastrale: a) Descrierea temei: În vederea realizării acestei teme este necesar să se ia în considerare aspectele geometrice ale parcelelor aşa cum sunt prezentate în sistemul naţional de cadastru. Scopul acestei teme este de a identifica informaţiile generale ale parcelelor cadastrale, inclusiv prin trimiterea la registrul naţional, ca un atribut aferent. De asemenea, în vederea acoperirii integrale a teritoriului României cu seturile de date spaţiale aferente temei "Parcele cadastrale", este necesar ca obiectele spaţiale ale acestei teme să fie prezentate ca zone unice de suprafaţă a terenurilor şi/sau a apelor de pe teritoriul naţional şi să se refere la următoarele: unitatea funciară de bază, parcelele cadastrale, zonarea cadastrală şi limitele parcelelor cadastrale. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Parcele cadastrale" elaborat în cadrul Grupul de lucru tematic INSPIRE Parcele cadastrale constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 7. Tema I.7 Reţele de transport: a) Descrierea temei: Pentru realizarea acestei teme este necesar să fie integrate toate reţelele de transport rutier, feroviar, naval, aerian şi pe cablu, inclusiv elementele comune de transport, de pe teritoriul naţional al României. Datele aferente acestei teme trebuie să conţină caracteristicile topografice ale reţelelor de transport, iar elementele care formează reţelele de transport, precum şi conexiunile dintre diferitele tipuri de reţele de transport să fie stabilite (cum ar fi nodurile multimodale), astfel încât să poată fi îndeplinite cerinţele pentru sistemele de transport inteligente, cum ar fi, de exemplu, serviciile bazate pe localizare. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Reţele de transport" elaborat în cadrul Grupul de lucru tematic INSPIRE Reţele de transport constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 8. Tema I.8 Hidrografie: a) Descrierea temei: Această temă facilitează interoperabilitatea informaţiilor hidrografice între statele membre ale UE, iar în acest context sunt implicate informaţiile cu privire la descrierea mărilor, râurilor, lacurilor şi a altor tipuri de ape împreună cu caracteristicile acestora. Datele spaţiale aferente acestei teme se referă atât la aspectele de tematică, cât şi la aspectele geografice. Din punct de vedere geografic trebuie luate în considerare toate corpurile de apă interioare. De asemenea, apele de coastă fac obiectul acestei teme, în limitele în care sunt definite în legislaţia naţională care asigură transpunerea şi implementarea Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei. Apele marine care nu fac obiectul prevederilor legislaţiei naţionale care asigură transpunerea şi implementarea Directivei 2000/60/CE fac obiectul următoarelor teme: "Regiuni maritime" şi "Caracteristici geografice oceanografice". Informaţiile cu privire la traseele navigabile aferente transportului naval şi la adâncimea corpurilor de apă nu fac obiectul acestei teme, ci al temei "Reţele de transporturi", respectiv al temei "Altitudine". De asemenea, informaţiile aferente apelor subterane care fac parte din această temă sunt numai pentru râurile subterane care fac parte din reţeaua hidrografică, restul apelor subterane făcând obiectul temei "Geologie". b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Hidrografie" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Hidrografie constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 9. Tema I.9 Arii protejate: a) Descrierea temei: Această temă este în strânsă legătură cu alte teme, cum ar fi: "Distribuţia speciilor", "Habitate şi biotopuri", "Regiuni bio-geografice", "Zone de administrare/restricţie/reglementare şi unităţi de raportare". Tema "Arii protejate" se referă la acele situri amplasate în medii terestre, acvatice şi/sau maritime şi care sunt în administrare publică sau privată. Aceste situri pot include porţiuni din localităţi sau localităţi care au stabilite obiective de protejare a unor astfel de situri, cum ar fi: conservarea naturii, protejarea şi gestionarea diversităţii biologice şi a resurselor naturale şi protejarea unor obiecte făcute de om, inclusiv clădiri, situri arheologice istorice şi preistorice, alte obiective culturale sau situri cu valoare specifică geologică, hidrologică sau geomorfologică. Ariile protejate pot asigura protejarea uneia sau mai multor obiective dintre cele enumerate anterior, putând fi astfel diferenţiate după obiectivul pentru care se asigură protecţia, după destinaţia acestora şi după tipul de gestionare a acestora. Legislaţia Uniunii Europene sau cea internaţională care defineşte, gestionează sau reglementează într-un fel sau altul siturile protejate incluse în tema "Arii protejate" este: - Directiva Habitate (Directiva 92/43/EEC); - Directiva Păsări (Directiva 79/409/EC); - Directiva Cadru a Apei (Directiva 2000/60/EEC); - Natura 2000; - Convenţia Patrimoniului Mondial UNESCO; - Convenţia Ramsar; - Programul UNESCO "Omul şi Biosfera"; - Politicile Uniunii Europene şi cele internaţionale cu privire la politicile sectoriale cum ar fi: conservarea naturii, pădurii şi a pescuitului. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Arii protejate" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Arii protejate constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. c) Administratorii tuturor parcurilor naţionale, naturale, Siturilor Natura 2000 au obligaţia să contribuie cu toate seturile de date spaţiale pe care le produc şi pe care le deţin în condiţiile art. 2 lit. b) din prezenta hotărâre şi care au legătură cu tema "Arii protejate", prin punerea la dispoziţia Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în mod gratuit, a acestora. d) Custozii tuturor Siturilor Natura 2000 şi ariilor protejate de interes naţional au obligaţia să contribuie cu toate seturile de date spaţiale pe care le produc şi pe care le deţin în condiţiile art. 2 lit. b) din prezenta hotărâre şi care au legătură cu tema "Arii protejate", prin punerea la dispoziţia Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în mod gratuit, a acestora. ART. 9 Descrierile temelor prevăzute la art. 6 şi responsabilităţile specifice ale autorităţilor publice în vederea realizării acestor teme sunt următoarele: 1. Tema II.1 Altitudine: a) Descrierea temei: Tema "Altitudine" se referă la modele digitale altimetrice în vederea descrierii suprafeţelor terestre şi marine, a liniilor de coastă în funcţie de altitudinea referenţiată la o anumită origine. Scopul principal al unui model digital altimetric este de a oferi o proprietate altitudinii referenţiate la o anumită origine (referinţă verticală sau datum). Această proprietate poate fi înălţimea, atunci când valoarea măsurată este în aceeaşi direcţie cu câmpul gravitaţional al Pământului, sau adâncimea, atunci când valoarea măsurată este în direcţie opusă câmpului gravitaţional al Pământului. Modelele digitale altimetrice integrate pentru suprafeţele terestre şi marine pot fi furnizate folosind fie înălţimea, fie adâncimea referenţiată faţă de o referinţă verticală cunoscută. Tema "Altitudine" trebuie structurată în următoarele pachete: - Altitudine - Tipuri de bază; - Altitudine - Acoperire în caroiaj; - Altitudine - Elemente vectoriale; - Altitudine - Reţea triunghiulară neregulată. Seturile de date spaţiale care descriu morfologia altitudinii terenului trebuie puse la dispoziţie cel puţin prin utilizarea tipurilor de obiecte spaţiale incluse în pachetul Altitudine - Acoperire în caroiaj. Seturile de date spaţiale care descriu morfologia batimetriei trebuie puse la dispoziţie cel puţin prin utilizarea tipurilor de obiecte spaţiale incluse fie în pachetul Altitudine - Acoperire în caroiaj, fie în pachetul Altitudine - Elemente vectoriale. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Altitudine" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Altitudine constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE, iar pentru reprezentarea liniilor de coastă să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru Regiuni marine" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Regiuni marine constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 2. Tema II.2 Acoperirea terenurilor: a) Descrierea temei: Tema "Acoperirea terenurilor" se referă la structurarea datelor aferente acoperirii fizice şi biologice a suprafeţei terestre, inclusiv suprafeţele artificiale, zonele agricole, pădurile, zonele (semi)naturale, zonele umede şi corpurile de apă. Această temă poate fi descrisă prin mai multe modele conceptuale, cum ar fi: model de bază pentru date tip vector, model de bază pentru date tip raster şi un model extins care poate lua în considerare parametrii extinşi de clasificare a terenurilor, cum ar fi, de exemplu, salinitatea solului. Prin urmare, tema "Acoperirea terenurilor" se structurează în următoarele pachete: - Nomenclatorul de acoperire a terenului; - Vectorul de acoperire a terenului; - Raster de acoperire a terenului. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Acoperirea terenurilor" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Acoperirea terenurilor constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 3. Tema II.3 Imagini ortorectificate: a) Descrierea temei: Înregistrări fotogrammetrice obţinute prin intermediul platformelor aeriene şi satelitare, precum şi înregistrări de tip LIDAR sau RADAR reprezintă mijloace importante pentru documentarea suprafeţei Pământului şi a stării mediului. Totuşi, aceste imagini au distorsiuni geometrice şi prezintă diferenţe la cotele de suprafaţă a Pământului. Ortorectificarea reprezintă procesul de eliminare a acestor distorsiuni obţinându-se imagini ortorectificate. Tema "Imagini ortorectificate" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spaţiale: - Acoperire de ortoimagini; - Element de mozaic; - Element unic de mozaic; - Element agregat de mozaic. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Imagini ortorectificate" elaborat de Grupul de lucru tematic INSPIRE Imagini ortorectificate format din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 4. Tema II.4 Geologie: a) Descrierea temei: Tema "Geologie" acoperă caracterizarea geologică în funcţie de structură şi compoziţie şi include roca de bază, straturile acvifere şi geomorfologia. Aceasta temă poate fi văzută ca o "temă de date de referinţă", deoarece oferă informaţii pentru mai multe alte teme, cum ar fi: "Resurse minerale", "Zonele de risc natural", "Solul", "Resursele de energie", având o relaţie specifică cu una dintre cele mai importante resurse naturale de apă prin corpurile de apă subterane conţinute în acvifere. Datele geologice sunt utilizate în diverse domenii care necesită cunoştinţe cu privire la mediul de suprafaţă şi subacvatic, a mediului geologic din subteran: detectarea de geopericole, asigurarea eliminării în siguranţă a deşeurilor, inclusiv cele nucleare, captarea şi stocarea carbonului, asigurarea construcţiei în condiţii de siguranţă a clădirilor, furnizarea de informaţii pentru planificarea de mediu, furnizarea de informaţii pentru explorarea resurselor naturale, vulnerabilitate de contaminare în subteran, furnizarea de indicatori pentru schimbările climatice, furnizarea de materiale de construcţii şi minerale. Pentru apele subterane şi acvifere avem următoarele utilizări: de captare a apei, de identificare a resurselor de apă subterană (disponibilitatea de apă), de asigurare a fluxului de bază pentru râuri, aferente zonelor umede, de protejare a ecosistemelor care depind de apele subterane, calitatea apelor subterane şi de evaluare a cantităţii acesteia şi de management transfrontalier a apelor subterane. Tema "Geologie" trebuie structurată în următoarele pachete: - Geologie; - Geofizică; - Hidrogeologie. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Geologie" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Geologie constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. ART. 10 Descrierile temelor prevăzute la art. 7 şi responsabilităţile specifice ale autorităţilor publice în vederea realizării acestor teme sunt următoarele: 1. Tema III.1 Unităţi statistice: a) Descrierea temei: Tema "Unităţi statistice" se referă la identificarea de unităţi pentru diseminarea sau utilizarea informaţiilor statistice. Există mai multe tipuri diferite de unităţi statistice: unităţi de recensământ, zone de management din sfera protecţiei mediului, unităţi de raportare, colegii electorale, precum şi circumscripţii şcolare aferente unităţilor de învăţământ. Este necesar să se ofere reprezentări stabile şi identificabile ale unităţilor statistice, astfel încât să se poată utiliza identificatori pentru a ataşa informaţii statistice acestora. Acest lucru este deosebit de important în cazul în care responsabilităţile pentru datele spaţiale şi datele statistice sunt partajate între diferite instituţii, cum ar fi, de exemplu, o agenţie de cartografiere şi birourile de statistică, deoarece corelarea datelor statistice cu obiectele spaţiale nu reprezintă doar o realizare a unor legături între două baze de date, ci reprezintă şi îmbunătăţirea interacţiunii dintre datele statistice şi formatele de date spaţiale aferente sistemelor de informaţii geografice. Tema "Unităţi statistice" trebuie structurată în următoarele pachete: - Baza unităţilor statistice; - Vector al unităţilor statistice; - Caroiaj al unităţilor statistice. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Unităţi statistice" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Unităţi statistice constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 2. Tema III.2 Clădiri: a) Descrierea temei: Clădirile reprezintă un element-cheie al studiilor de evaluare a calităţii mediului. Pe de o parte acestea reprezintă locurile unde oamenii îşi desfăşoară mare parte din activităţile curente, fiind necesar ca aceste clădiri să asigure o calitate bună a habitatului uman şi să îi protejeze de anumite riscuri cum ar fi inundaţiile, cutremurele, incendiile sau de anumiţi factori de poluare cum ar fi zgomotul, poluarea aerului sau să fie necesar ca acestea în sine să beneficieze de o anumită protecţie datorită interesului arhitectonic şi cultural pe care îl au. Pe de altă parte, clădirile şi locatarii acestora sunt consumatori de resurse naturale, cum ar fi materiale de construcţii sau terenurile pe care sunt amplasate acestea, ceea ce înseamnă că trebuie să se promoveze construirea unor clădiri care să asigure o dezvoltare urbană durabilă şi un control al dezvoltării teritoriale. Din perspectiva procesului aferent raportărilor care se fac la Comisia Europeană ca urmare a prevederilor legislaţiei naţionale care asigură transpunerea şi implementarea unor directive şi regulamente promovate de Comisia Europeană şi Parlamentul European cum ar fi: Directiva 2002/49/CE privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător şi pentru un aer mai curat în Europa, Directiva 2012/27/CE privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE şi Regulamentul (CE) nr. 763/2008 privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor sau chiar Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii, este necesar ca tema "Clădiri" să fie realizată astfel încât să sprijine acest proces de raportare în toate statele membre ale Uniunii Europene. Tema "Clădiri" trebuie structurată în următoarele pachete: - Baza clădirilor; - Clădiri în 2D; - Clădiri în 3D. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Clădiri" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Clădiri constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 3. Tema III.3 Soluri: a) Descrierea temei: Realizarea temei "Soluri" trebuie corelată în mod direct cu Strategia tematică cu privire la soluri a Uniunii Europene, precum şi, în mod indirect, cu aplicarea legislaţiei naţionale care asigură transpunerea şi implementarea următoarelor directive ale Uniunii Europene: - Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri; - Directiva 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole; - Directiva 86/278/CEE privind protecţia mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură. Domeniul de aplicare pentru tema "Soluri" se referă la următoarele: - stocuri de sol; - cartografierea solului. Tema "Soluri" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spaţiale: - Profil de sol derivat; - Profil de sol observat; - Element de profil; - Unitate de sol; - Obiect derivat de sol; - Orizont de sol; - Strat de sol; - Parcelă de sol; - Profil de sol; - Sit de sol; - Acoperire pentru categoria de sol; - Acoperire descriptivă pentru categoria de sol. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Soluri" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Soluri constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 4. Tema III.4 Utilizarea terenului: a) Descrierea temei: Tema "Utilizarea terenului" este definită ca fiind teritoriul caracterizat în funcţie de planificarea prezentă şi viitoare sau ţinând cont de obiectivul socio-economic al acestuia. Corpurile de apă interioare, precum şi apele de coastă sunt luate în considerare ca fiind conectate cu părţi ale unor terenuri, iar planificarea utilizării mării şi a utilizării fundului mării se ia în considerare în cadrul acestei teme. Tema "Utilizarea terenului" este împărţită în două pachete: - Utilizarea actuală a terenului, care conţine următoarele tipuri de obiecte spaţiale: Setul de date privind utilizarea existentă a terenului şi Obiectul utilizării existente a terenului; - Planificarea viitoare a utilizării terenului, care conţine următoarele tipuri de obiecte spaţiale: Documentaţie oficială, Plan spaţial, Reglementare suplimentară şi Element de zonare. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Utilizarea terenului" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Utilizarea terenului constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 5. Tema III.5 Sănătatea şi siguranţa umană: a) Descrierea temei: Tema "Sănătatea şi siguranţa umană" conţine date privind markeri biologici şi de sănătate a populaţiei care nu au caracteristici spaţiale proprii, fiind necesar ca aceste date să fie ataşate de datele spaţiale specifice temei "Unităţi statistice". Temele deosebit de importante în relaţie cu tema "Sănătatea şi siguranţa umană" sunt: - Tema "Unităţile statistice" prin reutilizarea obiectelor spaţiale din cadrul acestei teme; - Tema "Servicii de utilităţi publice şi alte servicii publice" prin utilizarea obiectelor spaţiale din cadrul acestei teme în vederea reprezentării informaţiilor cu privire la serviciile de asistenţă medicală şi de sănătate publică. De asemenea, alte teme care conţin obiecte spaţiale relevante utile în realizarea temei "Sănătatea şi siguranţa umană" sunt: - Tema "Repartizarea populaţiei" - demografie poate furniza informaţii importante, care pot fi folosite pentru evidenţierea unor condiţii de sănătate; - Tema "Instalaţii agricole şi pentru acvacultură"; - Tema "Instalaţii de producţie industrială"; - Tema "Zone de risc natural"; - Tema "Soluri"; - Tema "Condiţii atmosferice" şi tema "Caracteristice geografice meteorologice, pentru analizarea posibilelor legături cu calitatea mediului". Tema "Sănătatea şi siguranţa umană" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spaţiale: - Date statistice privind sănătatea; - Markeri biologici; - Boală; - Statistica stării generale de sănătate; - Statistica serviciilor de sănătate; - Valoarea măsurată a factorului de mediu determinant al stării de sănătate; - Date statistice referitoare la factorii de mediu determinanţi ai stării de sănătate. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Sănătate şi siguranţă umană" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Sănătate şi siguranţă umană constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 6. Tema III.6 Servicii de utilităţi publice şi alte servicii publice: a) Descrierea temei: Tema "Servicii de utilităţi publice şi alte servicii publice" acoperă diferite tipuri de astfel de servicii, cum ar fi: diferite tipuri de reţele de energie, diferite unităţi de management al mediului, servicii publice în domenii diferite de activitate. Tema "Servicii de utilităţi publice şi alte servicii" este împărţită în trei subdomenii: - Subdomeniul reţele de utilitate publică, ce conţine următoarele: Elemente ale reţelei de utilitate publică comună; Reţea de electricitate; Reţea petrol, gaze, substanţe chimice; Reţea de canalizare; Reţea de energie termică; Reţea de alimentare cu apă; - Subdomeniul Unităţi de gestionare a mediului; - Subdomeniul Servicii administrative şi sociale publice. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ţină seamă de aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Servicii de utilităţi publice şi alte servicii publice" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Servicii de utilităţi publice şi alte servicii publice constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 7. Tema III.7 Instalaţii de monitorizare a mediului: a) Descrierea temei: Tema "Instalaţii de monitorizare a mediului" pune accentul pe instalaţiile de monitorizare a mediului ca un element de legătură între diverse teme de date spaţiale şi măsurătorile cu privire la aspecte specifice ale mediului, cum ar fi calitatea aerului, calitatea apei, condiţiile atmosferice. Tema "Instalaţii de monitorizare a mediului" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spaţiale: - Caracteristică de monitorizare abstractă; - Obiect de monitorizare abstractă; - Activitatea de monitorizare a mediului; - Instalaţie de monitorizare a mediului; - Reţea de monitorizare a mediului; - Program de monitorizare a mediului; - Capacitate de observare; - Perioadă de activitate operaţională. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Instalaţii de monitorizare a mediului" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Instalaţii de monitorizare a mediului, constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 8. Tema III. 8 Instalaţii de producţie şi industriale: a) Descrierea temei: Această temă se referă la toate tipurile de instalaţii de producţie şi industriale. Tema "Instalaţii de producţie şi industriale" se află în strânsă legătură cu alte teme, cum ar fi: - "Clădiri"; - "Adrese"; - "Unităţi administrative"; - "Parcele cadastrale"; - "Instalaţii agricole şi pentru acvacultură"; - "Servicii de utilităţi publice şi alte servicii publice". Tema "Instalaţii de producţie şi industriale" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spaţiale: - Unitate de producţie; - Instalaţie de producţie; - Parte a instalaţiei de producţie; - Amplasament de producţie; - Zonă de producţie; - Clădire unde se desfăşoară producţia. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Instalaţii de producţie şi industriale" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Instalaţii de producţie şi industriale, constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 9. Tema III. 9 Instalaţii agricole şi pentru acvacultură: a) Descrierea temei: Realizarea temei "Instalaţii agricole şi pentru acvacultură" este necesară pentru a sprijini formularea unor politici printr-o mai bună raportare şi management al acestora cu iniţiativele paneuropene, cum ar fi gestionarea deşeurilor, gestionarea apei, a mişcărilor de animale, a controlului epidemiologic sau al trasabilităţii produselor alimentare. Tema "Instalaţii agricole şi pentru acvacultură" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spaţiale: - Exploataţie; - Amplasament. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Instalaţii agricole şi pentru acvacultură" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Instalaţii agricole şi pentru acvacultură, constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 10. Tema III. 10 Repartizarea populaţiei - demografie: a) Descrierea temei: Tema "Repartizarea populaţiei - demografie" reprezintă o provocare prin prisma îmbunătăţirii interacţiunii dintre informaţiile statistice şi obiectele spaţiale prin intermediul unor sisteme de informaţii geografice. Tema "Repartizarea populaţiei - demografie" se structurează după un tip de obiect de date spaţiale, şi anume Distribuţie statistică. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Repartizarea populaţiei - demografie" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Repartizarea populaţiei - demografie constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 11. Tema III. 11 Zone de administrare/restricţie/reglementare şi unităţi de raportare: a) Descrierea temei: Există câteva limite în domeniul de aplicare al acestei teme date de cerinţele legislative specifice pentru atingerea obiectivelor de mediu legate de oricare domenii de protecţia mediului, de exemplu: aer, apă, sol, plante şi animale, resurse naturale şi utilizarea terenurilor. Astfel, această temă include, dar nu se limitează la obiectivele stabilite prin: - Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului (include reducerea nivelului de poluare); - Protejarea şi conservarea resurselor de mediu şi naturale; - Protejarea şi controlul riscului de pericole naturale şi provocate de om; - Protejarea plantelor, animalelor şi a sănătăţii umane; - Dezvoltarea controlului şi amenajării teritoriului. Tema "Zone de administrare/restricţie/reglementare şi unităţi de raportare" se structurează după un tip de obiect de date spaţiale, şi anume Zonă de gestionare, de restricţie sau de reglementare. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Zone de administrare/ restricţie/reglementare şi unităţi de raportare" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Zone de administrare/ restricţie/reglementare şi unităţi de raportare, constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 12. Tema III. 12 Zone de risc natural: a) Descrierea temei: Această temă se referă la orice zonă identificabilă ca având un potenţial de risc natural. Tema "Zone de risc natural" abordează următoarele tipuri diferite de risc: - Inundaţii (calculul impactului inundaţiilor, de raportare şi a pericolelor/riscului de inundaţii); - Scenariul de gestionare a riscurilor (de exemplu, dintr-o perspectivă naţională); - Alunecări de teren (cartografierea pericolelor, de evaluare a vulnerabilităţii şi evaluare a riscului); - Incendiile forestiere (pericol, vulnerabilitate şi de cartografiere a riscului); - Cutremure (pericol, vulnerabilitate şi de cartografiere a riscului); - Valuri şi furtuni extreme produse în mediul marin (pericol, vulnerabilitate şi de cartografiere a riscului). Tema "Zone de risc natural" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spaţiale: - Element expus abstract; - Zonă de hazard abstractă; - Eveniment abstract observat; - Zonă de risc abstractă; - Acoperirea elementului expus; - Element expus; - Zonă de hazard; - Acoperire de hazard; - Acoperirea evenimentului observat; - Eveniment observat; - Acoperire de risc; - Zonă de risc. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Zone de risc natural" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Zone de risc natural, constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 13. Tema III. 13 Condiţii atmosferice: a) Descrierea temei: Abordarea realizării temei "Condiţii atmosferice" se face în strânsă legătură cu realizarea temei "Caracteristici geografice meteorologice". Tema "Condiţii atmosferice" se structurează împreună cu tema "Caracteristici geografice meteorologice" după următoarele tipuri de obiecte de date spaţiale: - Condiţii atmosferice şi caracteristici geografice meteorologice; - Observaţii specializate; - Procese; - Proprietăţi observabile. b) Responsabilităţile autorităţii publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru temele Condiţii atmosferice şi Caracteristici geografice meteorologice" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Condiţii atmosferice şi Caracteristici geografice meteorologice, constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 14. Tema III. 14 Caracteristici geografice meteorologice: a) Descrierea temei: Abordarea realizării temei "Caracteristici geografice meteorologice" se va face în strânsă legătură cu realizarea temei Condiţii atmosferice. Tema "Caracteristici geografice meteorologice" se structurează împreună cu tema "Condiţii atmosferice". b) Responsabilităţile autorităţii publice pentru realizarea acestei teme sunt aceleaşi precum cele prevăzute la pct. 13 lit. b). 15. Tema III. 15 Caracteristici geografice oceanografice: a) Descrierea temei: Tema "Caracteristici geografice oceanografice" se află în strânsă legătură cu tema "Regiuni maritime", deoarece caracteristicile geografice oceanografice sunt folosite de obicei pentru a descrie aspecte fizice sau proprietăţi chimice ale unei regiunii marine. De asemenea, tema "Caracteristici geografice oceanografice" are legătură şi cu alte teme, cum ar fi: - "Instalaţii de monitorizare a mediului"; - "Caracteristici geografice meteorologice" şi "Condiţii atmosferice". Tema "Caracteristici geografice oceanografice" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spaţiale: - Caracteristici geografice oceanografice; - Observaţii specializate; - Procese; - Proprietăţi observabile; - Trimiteri la observaţii. b) Responsabilităţile autorităţii publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Caracteristici geografice oceanografice" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Caracteristici geografice oceanografice, constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 16. Tema III. 16 Regiuni maritime: a) Descrierea temei: Tema "Regiuni maritime" se află în strânsă legătură cu tema "Caracteristici geografice oceanografice". De asemenea, tema "Regiuni maritime" are legătură şi cu alte teme, cum ar fi: - "Hidrologie"; - "Altitudine"; - "Denumiri geografice"; - "Zone de administrare/restricţie/reglementare şi unităţi de raportare". Tema "Regiuni maritime" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spaţiale: - Zonă marină; - Mare; - Zonă de circulaţie marină; - Zonă inter-maree; - Linie de ţărm; - Segment de ţărm; - Linie de coastă; - Contur marin; - Strat marin; - Zonă a fundului mării; - Zonă a suprafeţei mării. b) Responsabilităţile autorităţii publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Regiuni maritime" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Regiuni maritime, constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 17. Tema III. 17 Regiuni biogeografice: a) Descrierea temei: Documentul director cel mai important în ceea ce priveşte regiunile biogeografice este legislaţia naţională care asigură transpunerea şi implementarea Directivei Habitate (92/43/CEE). Tema "Regiuni biogeografice" se structurează după un tip de obiect de date spaţiale, şi anume regiunile biogeografice. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Regiuni biogeografice" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Regiuni biogeografice, constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 18. Tema III. 18 Habitate şi biotopuri: a) Descrierea temei: Tema "Habitate şi biotopuri" acoperă un domeniu important din cadrul protecţiei mediului, şi anume biodiversitatea. Tema "Habitate şi biotopuri" se află în strânsă legătură cu alte teme, cum ar fi: - "Regiuni biogeografice"; - "Repartizarea speciilor"; - "Utilizarea terenului"; - "Zone de administrare/restricţie/reglementare şi unităţi de raportare"; - "Instalaţii de monitorizare a mediului". Tema "Habitate şi biotopuri" se structurează după un tip de obiect de date spaţiale, şi anume Habitate. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Habitate şi biotopuri" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Habitate şi biotopuri, constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 19. Tema III. 19 Repartizarea speciilor: a) Descrierea temei: Tema "Repartizarea speciilor" acoperă un domeniu important din cadrul protecţiei mediului, şi anume protecţia plantelor şi animalelor. Tema "Repartizarea speciilor" se află în strânsă legătură cu alte teme, cum ar fi: - "Situri protejate"; - "Habitate şi biotopuri"; - "Regiuni biogeografice"; - "Instalaţii de monitorizare a mediului". Tema "Repartizarea speciilor" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spaţiale: - Set de date referitoare la distribuţia speciilor; - Unitate de distribuţie a speciilor. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Repartizarea speciilor" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Repartizarea speciilor, constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 20. Tema III. 20 Resurse energetice a) Descrierea temei: Scopul principal al temei "Resurse energetice" este de a permite identificarea de locaţii geografice pentru fiecare tip de resursă de energie, furnizarea de informaţii cu privire la amploarea acestora, distribuţia şi volumul acestora (acolo unde este posibil şi relevant) şi, de asemenea, furnizarea de legături relevante către alte domenii conexe. Tema "Resurse energetice" acoperă resursele energetice istorice, actuale şi viitoare, precum şi întregul ciclu de viaţă al acestora, indiferent de viabilitatea lor în ceea ce priveşte aspectele economice, sociale şi tehnologice. Se iau în considerare resursele care sunt epuizate din cauza exploatării în trecut şi resursele care nu sunt viabile în prezent, dar pot deveni în viitor. Informaţii despre locaţie şi potenţialul de resurse energetice au un impact semnificativ asupra mediului. Pentru tema "Resurse energetice" se aplică următoarele definiţii: ● resursă de energie (energy resource) înseamnă o concentraţie sau o ocurenţă a unei surse de energie care ar fi putut fi, este sau poate fi prezentă în viitor; ● combustibili fosili (fossil fuels) înseamnă o formă de energie primară neregenerabilă formată prin procese naturale, cum ar fi descompunerea anaerobă a organismelor moarte îngropate, care conţine procentaje ridicate de carbon; printre aceştia se numără cărbunele, ţiţeiul şi gazele naturale; ● energie primară (primary energy) înseamnă energie care nu a fost supusă niciunui proces de conversie sau de transformare; ● energie neregenerabilă (non-renewable energy) înseamnă resurse naturale care, datorită formării pe termen lung, nu pot fi produse, cultivate, generate sau utilizate la o scară care să poată susţine consumul acesteia; ● energie din surse regenerabile (energy from renewable sources) înseamnă energie din surse regenerabile nefosile, respectiv eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală şi energia oceanelor, hidroelectrică, biomasă, gaze de fermentare a deşeurilor, gaze provenite din staţiile de epurare a apelor uzate şi din biogaze; ● deşeuri ca resurse energetice (waste as energy resources) înseamnă un combustibil care poate consta din mai multe materiale diferite provenite din deşeuri combustibile industriale, instituţionale, spitaliceşti şi deşeuri de uz casnic, cum ar fi materialele plastice, cauciucul, deşeurile de uleiuri fosile şi alte substanţe similare. Tema "Resurse energetice" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spaţiale: - Baza resurselor energetice; - Resurse energetice - mod vector; - Acoperirea resurselor energetice. b) Responsabilităţile autorităţilor publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Resurse energetice" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Resurse energetice, constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. 21. Tema III. 21 Resurse minerale: a) Descrierea temei: La nivelul Uniunii Europene există următoarele reglementări/ politici care se iau în considerare la realizarea temei: - Iniţiativa Uniunii Europene privind materiile prime; - Managementul deşeurilor din industriile extractive. Următoarele informaţii legate de locaţia resurselor minerale, precum şi unele atribute-cheie, cum ar fi tipul de roci sau mineralele exploatate, pot avea un impact semnificativ asupra mediului: - tipul de exploatare; - geometria depozitului; - tipul de minereu. Tema "Resurse minerale" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spaţiale: - Resurse terestre şi marine; - Ocurenţă minerală; - Substanţă; - Activitate de prospectare; - Caracteristică a mineritului; - Ocurenţa caracteristicii mineritului; - Mină; - Activitate minieră; - Foraj. b) Responsabilităţile autorităţii publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificaţii INSPIRE pentru tema Resurse minerale" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Resurse minerale, constituit din reprezentanţi ai statelor membre ale UE. ART. 11 În tabelul nr. 1 sunt prezentate autorităţile publice care participă la instituirea INIS, în calitate de furnizor de date spaţiale şi/sau furnizor de servicii facilitate de reţea. ART. 12 În figura nr. 1 este prezentată schema relaţiilor dintre regulamentele Uniunii Europene prevăzute în anexa nr. 7 şi ghidurile tehnice prevăzute în prezenta anexă. Tabel nr. 1:
┌────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬────────────────────┐
│Nr. │ │Furnizor de │Furnizor de servicii│
│crt.│ Autoritate publică │date spaţiale│facilitate de reţea │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 1 │Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 2 │Ministerul Apărării Naţionale prin Direcţia topografică │ │ │
│ │militară │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 3 │Ministerul Apărării Naţionale prin Direcţia hidrografică │ │ │
│ │maritimă │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 4 │Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 5 │Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 6 │Ministerul Transporturilor │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 7 │Ministerul Afacerilor Interne │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 8 │Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă │ │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 9 │Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 10 │Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor │ │ │
│ │Vârstnice │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 11 │Administraţia Naţională "Apele Române" │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 12 │Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 13 │Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 14 │Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 15 │Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi │ │ │
│ │Mediului de Afaceri │ │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 16 │Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 17 │Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 18 │Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 19 │Administraţia Naţională de Meteorologie │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 20 │Institutul Naţional al Patrimoniului │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 21 │Institutul Naţional de Statistică │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 22 │Institutul Naţional de Sănătate Publică │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 23 │Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină │ │ │
│ │"Grigore Antipa" │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 24 │Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul │ │ │
│ │Geologiei, Geofizicii, Geochimiei şi Teledetecţiei - │ │ │
│ │IGR Bucureşti │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 25 │Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, │ │ │
│ │Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 26 │Academia Română prin Institutul de Geografie │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 27 │Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură │ │ │
│ │"Marin Drăcea" │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 28 │Institutul de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării - │ │ │
│ │I.N.C.D.D.D. Tulcea │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 29 │Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi │ │ │
│ │Geoecologie Marină - GEOECOMAR Bucureşti │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 30 │Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica │ │ │
│ │Pământului │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 31 │Autoritatea Electorală Permanentă │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 32 │Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 33 │Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din │ │ │
│ │România │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 34 │Agenţia Spaţială Română │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 35 │Consiliile judeţene (unităţi statistice stabilite în │ │ │
│ │nomenclatorul unităţilor teritoriale pentru statistică de │ │ │
│ │nivel III) │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 36 │Primăriile municipiilor şi oraşelor (unităţi statistice │ │ │
│ │stabilite în nomenclatorul unităţilor teritoriale pentru │ │ │
│ │statistică de nivel V) şi primăriile comunelor (unităţile │ │ │
│ │locale administrative de nivel II) │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 37 │Compania Naţională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 38 │Regia Autonomă "Administraţia Fluvială a Dunării de Jos" - R.A.│ │ │
│ │Galaţi │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 39 │Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 40 │Compania Naţională "Administraţia Porturilor Maritime" - S.A. │ │ │
│ │Constanţa │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 41 │Compania Naţională "Administraţia Porturilor Dunării Fluviale" │ │ │
│ │- S.A. Giurgiu │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 42 │Regia Autonomă "Administraţia Română a Serviciilor de Trafic │ │ │
│ │Aerian - ROMATSA" │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 43 │Compania Naţională "Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A. │ │ │
│ │Constanţa │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 44 │Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice │ │ │
│ │Transelectrica - S.A. │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 45 │Societatea Naţională de Transport de Gaze Naturale "Transgaz" │ │ │
│ │- S.A. Mediaş │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 46 │Societatea Comercială "Conpet" - S.A. Ploieşti │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 47 │Societatea Comercială "Oil Terminal" - S.A. Constanţa │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 48 │Administratorii tuturor parcurilor naţionale, naturale, │ │ │
│ │siturilor Natura 2000 │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ 49 │Custozii siturilor Natura 2000, ariilor protejate de interes │ │ │
│ │naţional │ x │ │
└────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴────────────────────┘
Fig. nr. 1: Schema relaţiilor dintre regulamentele şi deciziile Uniunii Europene prevăzute în anexa nr. 7 şi ghidurile tehnice prevăzute în anexa nr. 2────────── *) Notă CTCE: Figura nr. 1 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 4 august 2015 la pagina 23 (a se vedea imaginea asociată).────────── ANEXA 3 RESPONSABILITĂŢILE AUTORITĂŢILOR PUBLICE în vederea realizării interoperabilităţii seturilor de date spaţiale şi a serviciilor aferente în conformitate cu cap. III "Interoperabilitatea seturilor de date spaţiale şi a serviciilor aferente" din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată ART. 1 Interoperabilitatea în cadrul Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România (INIS) reprezintă modalitatea prin care se pot combina seturi de date spaţiale şi pot interacţiona serviciile de date spaţiale din surse diferite din România. ART. 2 Autorităţile publice care au calitatea de furnizori de date spaţiale şi/sau furnizori de servicii pentru temele prevăzute în anexa nr. 2 au următoarele obligaţii: a) să asigure interoperabilitatea şi armonizarea seturilor de date spaţiale din cadrul unei teme cu seturile de date spaţiale din cadrul altor teme în conformitate cu regulamentele Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; b) să asigure, pentru fiecare temă, interoperabilitatea şi armonizarea seturilor de date spaţiale specifice temei respective, în conformitate cu regulamentele Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7. ART. 3 În afara autorităţilor publice prevăzute în anexa nr. 2, alte autorităţi publice definite conform art. 3 lit. h) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată, care solicită Consiliului INIS să participe la instituirea INIS, prin conectarea propriilor seturi de date spaţiale şi serviciilor aferente acestora, au aceleaşi obligaţii precum cele prevăzute la art. 2. ANEXA 4 RESPONSABILITĂŢILE AUTORITĂŢILOR PUBLICE în vederea realizării serviciilor facilitate de reţea în conformitate cu prevederile cap. IV "Servicii facilitate de reţea" din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată ART. 1 În vederea instituirii Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România (INIS), autorităţile publice care au calitatea de furnizor de servicii prevăzute în tabelul nr. 1 din anexa nr. 2 au obligaţia ca până la data de 21 octombrie 2015 să realizeze propriile aplicaţii informatice, astfel încât prin conectarea acestora la geoportalul INIS să fie operaţională o reţea informatică de seturi de date spaţiale şi servicii facilitate de reţea structurată pe temele prevăzute în anexa nr. 2. ART. 2 Serviciile de căutare, vizualizare, descărcare, transformare şi apelare asigurate de aplicaţiile informatice ale autorităţilor publice care contribuie la instituirea INIS trebuie să fie în conformitate cu regulamentele Uniunii Europene prevăzute la art. 3 din anexa nr. 7. ART. 3 Serviciile de căutare, vizualizare, descărcare, transformare şi apelare se asigură de asemenea obligatoriu prin geoportalul INIS respectând regulamentele Uniunii Europene prevăzute la art. 3 din anexa nr. 7. ART. 4 În vederea realizării serviciilor facilitate de reţea, autorităţile publice care au calitatea de furnizori de servicii iau în considerare aspectele tehnice relevante din ghidurile tehnice pentru realizarea serviciilor facilitate de reţea elaborate în cadrul grupurilor de lucru constituite din reprezentanţi ai statelor membre ale Uniunii Europene. ART. 5 În vederea furnizării de reţele de comunicaţii electronice pentru conectarea la geoportalul INIS a aplicaţiilor informatice aferente autorităţilor publice care au calitatea de furnizor de servicii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale are următoarele responsabilităţi: a) furnizează servicii de comunicaţii de date în vederea conectării la geoportalul INIS a aplicaţiilor informatice prevăzute la art. 1; b) stabileşte condiţiile tehnice şi de securitate pentru conectarea aplicaţiilor informatice la geoportalul INIS. ART. 6 Schema aplicaţiilor informatice ce asigură accesul la serviciile facilitate de reţea aferente INIS este prezentată în fig. nr. 2. Fig. nr. 2: Schema aplicaţiilor informatice care asigură accesul la serviciile facilitate de reţea aferente Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România (INIS)────────── *) Notă CTCE: Figura nr. 2 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 4 august 2015 la pagina 25 (a se vedea imaginea asociată).────────── ART. 7 Schema arhitecturii INIS este prezentată în fig. nr. 3 Fig. nr. 3: Schema arhitecturii Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România (INIS)────────── *) Notă CTCE: Figura nr. 3 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 4 august 2015 la pagina 25 (a se vedea imaginea asociată).────────── ANEXA 5 RESPONSABILITĂŢILE AUTORITĂŢILOR PUBLICE şi măsurile necesare pentru punerea în comun a seturilor şi serviciilor de date spaţiale în conformitate cu cap. V "Punerea în comun a datelor" din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale din România, republicată ART. 1 Autorităţile publice responsabile şi participante sunt obligate să pună în comun, în mod gratuit, seturile de date spaţiale pe care le deţin şi/sau pe care le creează, în vederea realizării fiecărei teme de date spaţiale de care sunt responsabile, respectiv la care participă pentru realizarea acesteia. ART. 2 Accesul instituţiilor şi organelor, oficiilor şi agenţiilor Uniunii Europene la seturile şi serviciile de date spaţiale se realizează prin geoportalul INIS, cu respectarea Regulamentului prevăzut la art. 4 din anexa nr. 7. ART. 3 Autorităţile publice care au calitatea de furnizor de date spaţiale pot solicita autorităţilor publice care dezvoltă servicii de comerţ electronic conform art. 4 limitarea accesului public la serviciul de comerţ electronic potrivit prevederilor art. 11 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată. ART. 4 Fiecare autoritate publică care are calitatea de furnizor de servicii pentru comercializarea serviciilor de vizualizare, descărcare şi apelare pentru care se percep tarife, dezvoltă şi întreţine un serviciu de comerţ electronic în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată. ART. 5 Sumele de bani aferente tarifelor percepute pentru comercializarea serviciilor de vizualizare se utilizează conform prevederilor art. 12 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată. ART. 6 Tarifele pentru accesul la seturile de date spaţiale prin serviciile facilitate de reţea cu acces comercial se stabilesc prin ordin sau decizie, după caz, al/a autorităţilor responsabile şi participante la realizarea temelor. ART. 7 Seturile de date spaţiale pe care autorităţile publice care au calitatea de furnizor de date spaţiale le produc şi pe care le deţin în condiţiile art. 2 lit. b) din prezenta hotărâre pot fi utilizate în alte scopuri decât cele de realizare a temelor numai cu acordul acestora. ART. 8 În figura nr. 4 este prezentată schema privind tipul de acces la seturile de date spaţiale prin serviciile facilitate de reţea aferente. Fig. 4: Schema privind tipul de acces la seturile de date spaţiale prin serviciile facilitate de reţea aferente────────── *) Notă CTCE: Figura 4 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 4 august 2015, la pagina 26 (a se vedea imaginea asociată).────────── ART. 9 Serviciile facilitate de reţea care se realizează în INIS sunt următoarele: a) serviciul de căutare; b) serviciul de vizualizare; c) serviciul de descărcare; d) serviciul de transformare; e) serviciul de apelare. ART. 10 Serviciile facilitate de reţea pot avea acces diferit atunci când sunt accesate de către utilizatori, şi anume: a) acces public cu titlu gratuit; b) acces comercial; c) acces restricţionat; d) acces pentru situaţii de urgenţă. ART. 11 Accesul public cu titlu gratuit al unui serviciu facilitat de reţea permite publicului accesul gratuit la datele spaţiale pe care le oferă respectivul serviciu fără ca acestea să fie utilizate în scopuri comerciale. ART. 12 Accesul comercial al unui serviciu facilitat de reţea permite publicului accesul contra cost la datele spaţiale pe care le oferă respectivul serviciu. ART. 13 Accesul restricţionat al unui serviciu facilitat de reţea nu permite publicului accesul la toate datele spaţiale sau la anumite date spaţiale pe care le oferă respectivul serviciu. ART. 14 Accesul pentru situaţii de urgenţă al unui serviciu facilitat de reţea permite accesul gratuit şi fără restricţii autorităţilor publice din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională la datele spaţiale şi metadatele pe care le oferă respectivul serviciu. ART. 15 (1) Serviciul de căutare poate avea următoarele tipuri de acces: a) acces public cu titlu gratuit; b) acces restricţionat. (2) Accesul restricţionat al serviciului de căutare a seturilor de date spaţiale pentru fiecare temă prevăzută în anexa nr. 2 se stabileşte de către fiecare autoritate publică ce are calitatea de furnizor de date spaţiale, cu respectarea prevederilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată. (3) Accesul la metadatele aferente seturilor de date spaţiale pentru fiecare temă prevăzută în anexa nr. 2, care nu este restricţionat prin serviciul de căutare, este public, cu titlul gratuit. (4) Autorităţile publice prevăzute la art. 14 au acces la metadatele restricţionate conform alin. (2). ART. 16 (1) Serviciul de vizualizare poate avea următoarele tipuri de acces: a) acces public cu titlul gratuit; b) acces comercial; c) acces restricţionat; d) acces pentru situaţii de urgenţă. (2) Accesul comercial al serviciului de vizualizare a unor seturi de date spaţiale pentru fiecare temă prevăzută în anexa nr. 2 se stabileşte de către autoritatea publică ce are calitatea de responsabil de temă împreună cu celelalte autorităţi publice participante la realizarea respectivei teme şi cu respectarea prevederilor art. 12 alin. (2) şi art. 14 alin. (7) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată. (3) Accesul restricţionat al serviciului de vizualizare a unor seturi de date spaţiale pentru fiecare temă prevăzută în anexa nr. 2 se stabileşte de către autoritatea publică ce are calitatea de furnizor de date spaţiale, cu respectarea prevederilor art. 11 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată. (4) Accesul la vizualizarea seturilor de date spaţiale pentru fiecare temă prevăzută în anexa nr. 2, care nu se face prin acces restricţionat sau prin acces comercial al serviciul de vizualizare, este public cu titlul gratuit. (5) Accesul de situaţii de urgenţă a serviciului de vizualizare a seturilor de date spaţiale pentru fiecare temă prevăzută în anexa nr. 2 permite autorităţilor publice prevăzute la art. 14 accesul nerestricţionat şi gratuit la toate seturile de date spaţiale, indiferent dacă accesul la acestea a fost restricţionat conform alin. (3) sau este comercial conform alin. (2). ART. 17 (1) Serviciul de descărcare poate avea următoarele tipuri de acces: a) acces public cu titlul gratuit; b) acces comercial; c) acces restricţionat; d) acces pentru situaţii de urgenţă. (2) Accesul comercial al serviciului de descărcare a seturilor de date spaţiale pentru fiecare temă prevăzută în anexa nr. 2 se stabileşte de către autoritatea publică ce are calitatea de responsabil de temă, împreună cu celelalte autorităţi publice participante la realizarea respectivei teme şi cu respectarea prevederilor art. 12 alin. (2) şi art. 14 alin. (7) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată. (3) Accesul restricţionat al serviciului de descărcare a seturilor de date spaţiale pentru fiecare temă prevăzută în anexa nr. 2 se stabileşte de către autoritatea publică ce are calitatea de furnizor de date spaţiale, cu respectarea prevederilor art. 11 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată. (4) Accesul restricţionat al serviciului de descărcare a seturilor de date spaţiale pentru fiecare temă prevăzută în anexa nr. 2 se aplică automat pentru aceleaşi seturi de date spaţiale cărora li s-a aplicat accesul restricţionat pentru serviciul de vizualizare. (5) Accesul la seturile de date spaţiale pentru fiecare temă prevăzută în anexa nr. 2, care nu este restricţionat conform alin. (3) şi (4) sau nu este comercial conform alin. (2), este public, cu titlu gratuit. (6) Accesul pentru situaţii de urgenţă a serviciului de descărcare a tuturor seturilor de date spaţiale pentru fiecare temă prevăzută în anexa nr. 2 permite autorităţilor publice prevăzute la art. 14 accesul nerestricţionat şi gratuit la seturile de date spaţiale, indiferent dacă accesul la acestea a fost restricţionat conform alin. (3) sau este comercial conform alin. (2). ART. 18 (1) Serviciul de transformare este clasificat după diferite domenii de funcţionalitate, astfel: a) serviciu de transformare a sistemelor de coordonate de referinţă; b) serviciu de transformare a schemelor logice. (2) Serviciul de transformare poate avea următoarele tipuri de acces: a) acces public cu titlul gratuit; b) acces comercial; c) acces restricţionat; d) acces pentru situaţii de urgenţă. (3) Accesul comercial al serviciilor de transformare a seturilor de date spaţiale se stabileşte, de către fiecare autoritate publică prevăzută în anexa nr. 2 care are calitatea de furnizor de servicii, conform prevederilor art. 9 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată. (4) Accesul restricţionat pentru serviciul de transformare a seturilor de date spaţiale se stabileşte, de către fiecare autoritate publică ce are calitatea de furnizor de servicii, conform prevederilor art. 9 alin. (4) coroborat cu prevederile art. 11 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată. (5) Accesul pentru situaţii de urgenţă al serviciului de transformare a seturilor de date spaţiale se stabileşte conform prevederilor art. 9 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată, şi permite autorităţilor publice prevăzute la art. 14 accesul nerestricţionat şi gratuit la transformarea acelor seturi de date spaţiale care au acces restricţionat sau comercial. ART. 19 (1) Serviciul de apelare poate avea următoarele tipuri de acces: a) acces public cu titlul gratuit; b) acces comercial; c) acces restricţionat; d) acces pentru situaţii de urgenţă. (2) Accesul comercial al serviciului de apelare a serviciilor pentru fiecare aplicaţie informatică dezvoltată conform prevederilor art. 9 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată, inclusiv pentru geoportalul INIS, se stabileşte de către fiecare autoritate publică ce are calitatea de furnizor de servicii. (3) Accesul restricţionat al serviciului de apelare a serviciilor, pentru fiecare aplicaţie informatică dezvoltată conform prevederilor art. 9 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată, inclusiv pentru geoportalul INIS, se stabileşte de către fiecare autoritate publică ce are calitatea de furnizor de servicii, cu respectarea prevederilor art. 11 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată. (4) Accesul pentru situaţii de urgenţă al serviciului de apelare a serviciilor pentru fiecare aplicaţie informatică dezvoltată conform prevederilor art. 9 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată, permite autorităţilor publice prevăzute la art. 14 accesul nerestricţionat şi gratuit la apelarea tuturor serviciilor facilitate de reţea. ANEXA 6 STRUCTURILE TEHNICE de la nivelul autorităţilor publice, care se constituie în scopul facilitării realizării seturilor de date spaţiale specifice temelor prevăzute în anexele nr. 1-3 la Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată ART. 1 În cadrul autorităţilor publice se pot constitui structuri tehnice fără personalitate juridică, în scopul facilitării realizării seturilor de date spaţiale pentru fiecare temă prevăzută în anexele nr. 1-3 la Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată. ART. 2 Atribuţiile principale ale structurilor tehnice prevăzute la art. 1 sunt următoarele: 1. stabilesc seturile de date spaţiale necesare pentru realizarea temei de care răspund; 2. stabilesc seturile de date spaţiale din cadrul unor alte teme care sunt necesare în vederea realizării temei de care răspund; 3. se asigură că seturile de date spaţiale necesare pentru realizarea temei sunt conforme cu prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; 4. se asigură că realizarea temei se face cu respectarea prevederilor de la art. 2 din anexa nr. 3; 5. monitorizează activitatea de realizare a temei de care răspund şi realizează în acest sens rapoarte de monitorizare semestriale; 6. transmit rapoartele de monitorizare prevăzute la alin. (5) către grupul Coordonare constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 493/2010 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, cu modificările ulterioare; 7. alte atribuţii specifice fiecărei teme, stabilite în condiţiile legii. ART. 3 (1) Alte atribuţii specifice, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare al fiecărei structuri tehnice prevăzute la art. 1 se stabilesc prin ordin comun al conducătorilor autorităţilor publice care sunt reprezentate în fiecare dintre aceste structuri tehnice, în conformitate cu reglementările legale în vigoare. (2) Ordinele comune prevăzute la alin. (1) se iniţiază de către autorităţile publice prevăzute în anexa nr. 2 care au calitatea de responsabil de temă. ART. 4 Se constituie Comisia tehnică pentru denumiri geografice în România, structură tehnică, denumită în continuare CTDGR, fără personalitate juridică, alcătuită din următorii membri: 1. Ministerul Apărării Naţionale prin Direcţia topografică militară; 2. Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară; 3. Ministerul Afacerilor Externe; 4. Ministerul Afacerilor Interne; 5. Ministerul Culturii; 6. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; 7. Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice; 8. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; 9. Academia Română prin Institutul de Geografie; 10. Institutul Naţional de Statistică. ART. 5 Membrii CTDGR îşi desemnează reprezentanţii în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. ART. 6 Preşedinţia şi secretariatul CTDGR sunt asigurate de către Ministerul Apărării Naţionale prin Direcţia topografică militară, care are şi calitatea de punct de contact naţional pentru denumirile geografice în relaţia cu Organizaţia Naţiunilor Unite. ART. 7 Vicepreşedinţia CTDGR este asigurată de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Academia Română prin Institutul de Geografie. ART. 8 CTDGR are următoarele atribuţii principale: a) propune reglementări la nivel naţional în domeniul denumirilor geografice; b) coordonează la nivel naţional activitatea de standardizare a denumirilor geografice; c) analizează propunerile de acordare şi schimbare a denumirilor geografice pe teritoriul naţional şi le supune spre adoptare Consiliului INIS; d) propune spre adoptare Consiliului INIS listele de exonime şi endonime; e) propune spre adoptare Consiliului INIS lista cu denumirile geografice care fac parte din patrimoniul cultural imaterial naţional; f) analizează rapoartele punctului de contact menţionat la art. 6 privind activitatea în domeniul denumirilor geografice în România şi le supune spre adoptare Consiliului INIS; g) reprezintă România la conferinţele, sesiunile şi reuniunile grupurilor de lucru în domeniul denumirilor geografice. ART. 9 Propunerile de reglementări, propunerile de acordare şi schimbare a denumirilor geografice pe teritoriul naţional, listele şi rapoartele prevăzute la art. 8 lit. a), c), d) şi e) se adoptă, prin decizia Consiliului INIS, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, republicată. ART. 10 În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri se elaborează şi se adoptă, prin decizia Consiliului INIS, regulamentul de organizare şi funcţionare al CTDGR. ANEXA 7 LISTA regulamentelor Uniunii Europene ale căror prevederi trebuie aplicate în vederea asigurării cadrului legal pentru implementarea Directivei INSPIRE ART. 1 Metadate a) Regulamentul (CE) nr. 1.205/2008 al Comisiei din 3 decembrie 2008 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte metadatele, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 326 din 4 decembrie 2008; b) Rectificare la Regulamentul (CE) nr. 1.205/2008 al Comisiei din 3 decembrie 2008 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte metadatele, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 328 din 15 decembrie 2009. ART. 2 Interoperabilitatea seturilor de date spaţiale şi a serviciilor a) Regulamentul (CE) nr. 1.089/2010 al Comisiei din 29 martie 2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte interoperabilitatea seturilor şi serviciilor de date spaţiale, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 323 din 8 decembrie 2010; b) Regulamentul (CE) nr. 102/2011 al Comisiei din 4 februarie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.089/2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE, a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte interoperabilitatea seturilor şi serviciilor de date spaţiale, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 31 din 5 februarie 2011; c) Regulamentul (UE) nr. 1.253/2013 al Comisiei din 21 octombrie 2013 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.089/2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE în ceea ce priveşte interoperabilitatea seturilor şi serviciilor de date spaţiale, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 331 din 10 decembrie 2013; d) Regulamentul (UE) nr. 1.312/2014 al Comisiei din 10 decembrie 2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.089/2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte interoperabilitatea serviciilor de date spaţiale, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354 din 11 decembrie 2014. ART. 3 Servicii facilitate de reţea a) Regulamentul (CE) nr. 976/2009 al Comisiei din 19 octombrie 2009 de aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte serviciile de reţea, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 274 din 20 octombrie 2009; b) Regulamentul (CE) nr. 1.088/2010 al Comisiei din 23 noiembrie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 976/2009 în ceea ce priveşte serviciile de descărcare şi serviciile de transformare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 323 din 8 decembrie 2010; c) Regulamentul (UE) nr. 1.311/2014 al Comisiei din 10 decembrie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 976/2009 în ceea ce priveşte definiţia unui element de metadate INSPIRE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354 din 11 decembrie 2014. ART. 4 Schimbul de date şi servicii a) Regulamentul (UE) nr. 268/2010 al Comisiei din 29 martie 2010 de implementare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte accesul instituţiilor şi organismelor comunitare, în condiţii armonizate, la seturile şi serviciile de date spaţiale ale statelor membre, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 83 din 30 martie 2010. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
