Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 55 din 2 aprilie 2024 referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu - Ura nu îşi are locul aici: o Europă unită împotriva urii - JOIN (2023) 51 final
EMITENT: Senatul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 304 din 5 aprilie 2024
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi ale art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/98 din 27.03.2024,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României:
1. constată că:
a) prezenta comunicare atrage atenţia asupra creşterii alarmante a urii în toate formele sale, cu deosebire a discursurilor de incitare la ură şi a infracţiunilor motivate de ură (online şi fizice), manifestări care au fost observate des în ultima perioadă şi care afectează în mod special comunităţile evreieşti şi musulmane;
b) Comisia Europeană îndeamnă Consiliul, prin prezenta comunicare, să decidă extinderea listei actuale a infracţiunilor incriminate de UE prevăzută în tratate pentru a include discursurile de incitare la ură şi infracţiunile motivate de ură*1).
*1) Pentru a consolida cadrul legislativ existent, la data de 9 decembrie 2021, Comisia Europeană a adoptat Comunicarea prin care a invitat Consiliul să adopte, în unanimitate, Decizia de extindere a listei de infracţiuni prevăzute la art. 83 (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) cu infracţiunile motivate de ură. Extinderea listei prevăzute la art. 83 (1) se poate realiza prin decizie a Consiliului, adoptată în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European. Lista de infracţiuni prevăzute de art. 83(1) TFUE poate fi extinsă la alte infracţiuni care îndeplinesc următoarele condiţii: să fie de o gravitate deosebită de dimensiune transfrontalieră ce rezultă din natura sau impactul acestor infracţiuni ori din nevoia specială de a le combate pornind de la o bază comună şi să se constate o evoluţie a fenomenului infracţional care să justifice includerea lor în listă.
2. reaminteşte că Uniunea Europeană se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor, conform Tratatului privind Uniunea Europeană. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi.
3. în acord cu Ministerul Justiţiei, semnalează că:
a) infracţiunile motivate de ură sunt manifestări violente de intoleranţă şi au un impact profund nu numai asupra victimelor directe, dar şi a grupului cu care victima se identifică. Acestea afectează coeziunea comunităţii şi stabilitatea socială. Un răspuns imediat este aşadar important atât pentru siguranţa persoanei, cât şi a comunităţii;
b) infracţiunile motivate de ură se diferenţiază de celelalte infracţiuni prin mobilul autorului care face ca infracţiunea să aibă un grad mare de pericol social, mobil care uneori nu este cercetat, şi din cauza faptului că acesta nu este relevant pentru a dovedi elementele constitutive ale infracţiunii. Altfel spus, autorul a ales victima datorită unei anumite caracteristici. Astfel, infracţiunile motivate de ură trebuie cercetate cu mare atenţie şi din cauza faptului că victima poate suferi un prejudiciu psihologic grav şi se simte mai vulnerabilă întrucât nu îşi poate schimba această particularitate;
c) dacă un sistem de justiţie penală nu foloseşte conceptul de infracţiune motivată de ură, mobilul nu este recunoscut ca fiind un element esenţial al infracţiunii, iar existenţa infracţiunilor motivate de ură va trece neobservat.
(Infracţiunile motivate de ură se diferenţiază de celelalte infracţiuni prin mobilul autorului care face ca infracţiunea să aibă un grad mare de pericol social, mobil care uneori nu este cercetat, şi din cauza faptului că acesta nu este relevant pentru a dovedi elementele constitutive ale infracţiunii. Altfel spus, autorul a ales victima datorită unei anumite caracteristici. Astfel, infracţiunile motivate de ură trebuie cercetate cu mare atenţie şi din cauza faptului că victima poate suferi un prejudiciu psihologic grav şi se simte mai vulnerabilă întrucât nu îşi poate schimba această particularitate.)
4. susţine:
a) că este regretabilă escaladarea atacurilor violente asupra minorităţii evreieşti şi percepţia negativă existentă cu privirea la minoritatea musulmană corelată cu creşterea resentimentelor faţă de comunităţile musulmane din Europa;
b) că este necesară şi oportună o analiză comprehensivă asupra cauzelor obiective şi subiective care determină radicalizarea unora dintre membrii comunităţilor etnice şi religioase vizate;
c) adoptarea rapidă a Directivei privind drepturile victimelor revizuită, aşa cum prevede apelul la acţiune al Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu.
5. recomandă:
a) măsuri urgente pentru protecţia minorităţii evreieşti şi a celei musulmane corelate cu construirea de politici europene pentru incluziunea comunităţilor musulmane în cadrul societăţilor statelor europene, în acord cu normele şi valorile europene, asigurând în acelaşi timp şi dreptul la exprimarea elementelor valoroase ale propriului cult, aşa cum prevede articolul 1 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene care garantează dreptul la demnitatea umană, articolul 10 protejează dreptul persoanelor la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, iar articolul 21 prevede dreptul la nediscriminare;
b) o definire juridică mai cuprinzătoare şi o clarificare conceptuală a diferitelor forme de rasism existente corelate cu discriminările sociale aferente;
c) girarea de către fiecare stat membru al UE, prin dezvoltarea politicilor de combatere a rasismului şi discriminării sociale, a unui nou "contract social" între societatea civilă dominantă şi societatea civilă a minoritarilor, care să stipuleze, pentru ambele părţi, limitele mutuale şi de normativitate ale "contractului de integrare", ca echitate socială şi împuternicire a minoritarilor în programele şi strategiile care îi vizează;
d) ca poziţia de reprezentant special pentru combaterea rasismului, antisemitismului, susţinerea vieţii evreieşti şi pentru combaterea urii împotriva musulmanilor care va fi creată trebuie să fie extinsă şi să înglobeze şi componenta de combatere a rasismului împotriva cetăţenilor români discriminaţi pe criterii etnice, religioase/confesionale (inclusiv apartenenţi ai unei palete diverse de biserici creştine) şi sociale, inclusiv pe piaţa muncii din Uniunea Europeană, cât şi combaterea rasismului împotriva cetăţenilor români de etnie romă.
ART. 2
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituţiilor europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 2 aprilie 2024, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
SORIN-MIHAI CÎMPEANU
Bucureşti, 2 aprilie 2024.
Nr. 55.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
