Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTĂRÂRE nr. 53 din 29 iunie 2017 pentru acordarea încrederii Guvernului
Având în vedere dezbaterile care au avut loc în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 29 iunie 2017 asupra Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului, prezentate de către domnul Mihai Tudose, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 29 iunie 2017, în temeiul art. 103 alin. (3) din Constituţia României, republicată, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC (1) Se acordă încredere Guvernului, în componenţa prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2. (2) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 29 iunie 2017.
Bucureşti, 29 iunie 2017. Nr. 53. ANEXA NR. 1 LISTA Guvernului României 1. Mihai Tudose - prim-ministru 2. Sevil Shhaideh - viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene 3. Graţiela Leocadia Gavrilescu - viceprim-ministru, ministrul mediului 4. Ion-Marcel Ciolacu - viceprim-ministru 5. Carmen Daniela Dan - ministrul afacerilor interne 6. Teodor-Viorel Meleşcanu - ministrul afacerilor externe 7. Adrian Ţuţuianu - ministrul apărării naţionale 8. Ionuţ Mişa - ministrul finanţelor publice 9. Tudorel Toader - ministrul justiţiei 10. Petre Daea - ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale 11. Liviu-Marian Pop - ministrul educaţiei naţionale 12. Lia-Olguţa Vasilescu - ministrul muncii şi justiţiei sociale 13. Mihai-Viorel Fifor - ministrul economiei 14. Toma-Florin Petcu - ministrul energiei 15. Alexandru-Răzvan Cuc - ministrul transporturilor 16. Ilan Laufer - ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat 17. Florian-Dorel Bodog - ministrul sănătăţii 18. Lucian Romaşcanu - ministrul culturii şi identităţii naţionale 19. Adriana-Doina Pană - ministrul apelor şi pădurilor 20. Lucian Puiu Georgescu - ministrul cercetării şi inovării 21. Lucian Şova - ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale 22. Marius-Alexandru Dunca - ministrul tineretului şi sportului 23. Mircea-Titus Dobre - ministrul turismului 24. Andreea Păstîrnac - ministrul pentru românii de pretutindeni 25. Gabriel Petrea - ministrul consultării publice şi dialogului social 26. Viorel Ilie - ministrul pentru relaţia cu Parlamentul 27. Rovana Plumb - ministrul delegat pentru fonduri europene 28. Victor Negrescu - ministrul delegat pentru afaceri europene ANEXA NR. 2 PROGRAM DE GUVERNARE 2017-2020 1. Viziunea Perioada 2017-2020 reprezintă o provocare pentru România, atât din perspectiva oportunităţilor, cât şi a riscurilor. Viziunea noastră de politici publice pleacă de la premisa construirii unei societăţi echilibrate, bazată pe principii incluzive. Guvernările PSD şi ALDE au adus creştere economică şi bunăstare în rândul cetăţenilor. O putem face din nou, acţionând atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. În plan intern, obiectivul constă în fundamentarea unei creşteri economice inteligente, sustenabile şi incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic, proactiv şi a unei societăţi echilibrate, cu o clasă de mijloc extinsă. Nevoia de a ieşi din capcana modelului economic bazat pe avantajul unei forţe de muncă ieftine şi trecerea la forţa de muncă calificată reprezintă principala provocare a următorilor ani. Consolidarea stabilităţii macroeconomice concomitent cu creşterea investiţiilor publice şi private vor fi de natură să asigure convergenţa nominală şi reală cu nivelul mediu de dezvoltare din Uniunea Europeană. Calitatea resursei umane este primordială. Privim educaţia ca pe un factor strategic de dezvoltare. Educaţia a fost şi va rămâne un domeniu de interes major, mereu pe agenda publică. Educaţia trebuie să fie captivantă, continuă şi coerentă. Captivantă poate să devină pentru cei şcoliţi prin contactul cu lumea reală, centrată pe „a face“, în totală concordanţă cu „a şti“, pentru a motiva şi interesa elevul şi studentul aflat în procesul de învăţare. Continuă - prin păstrarea interesului şi motivaţiei pe toată durata şcolarizării, de la ciclul primar şi până la finalizarea studiilor superioare. Coerentă - prin viziunea care să asume un mesaj consistent la nivel naţional, să asigure o abordare integrată, cu infrastructură bazată pe tehnologiile moderne la toate nivelurile de învăţământ şi să aibă o abordare de tip antreprenorial, cu accent pe creativitate şi inovare. Nu în ultimul rând, trebuie să stimuleze şi să asigure continuitatea abordărilor şi prin activităţile extracurriculare şi interdisciplinare relevante. Implementarea principiului egalităţii de şanse în educaţie, îmbunătăţirea performanţelor educaţionale, abilităţilor şi competenţelor tuturor copiilor şi tinerilor, prin accesul la un sistem de educaţie de calitate, relevant şi incluziv, sunt cheia pentru creştere economică şi prosperitate. În condiţiile unui declin demografic accentuat, reducerea abandonului şcolar, care a atins cote îngrijorătoare şi este în creştere, a devenit crucială pentru dezvoltarea sustenabilă a României, permiţând valorificarea potenţialului fiecărui copil. Etapa de dezvoltare prezentă a României impune dezvoltarea unui capital uman înalt calificat, precum şi investiţia în cercetare-dezvoltare-inovare, CDI, astfel încât, în toate domeniile industriale, să fie asigurate eficienţa proceselor şi realizarea unor produse de înaltă calitate, transformând România într-un pol de competitivitate în zonă. Viziunea principală a programului Guvernului în domeniul sănătăţii este construită în jurul cetăţeanului, şi nu al sistemului medical, scopul final fiind acela ca serviciile de sănătate să fie cât mai aproape de cetăţean. În acest sens, Guvernul susţine construirea a 8 spitale regionale dotate cu echipamente de ultimă generaţie şi a unui spital republican, în Bucureşti, care va fi organizat ca centru de urgenţă-excelenţă şi cercetare, pe toate specialităţile. În plus putem asigura finanţarea investiţiilor în modernizarea spitalelor judeţene şi a ambulatoriilor de specialitate, pentru a asigura condiţii optime actului medical şi pentru a asigura accesul cetăţenilor la servicii de sănătate la ei în judeţ. Ca obiectiv prioritar vedem dotarea localităţilor cu ambulanţe, în vederea asigurării transportului pacienţilor în condiţii optime la unităţile medicale (program ce va asigura prezenţa unei ambulanţe în fiecare comună). Punem accentul pe tratamentul iniţial de calitate, în acest sens fiind necesare asigurarea dotării minime a cabinetelor medicilor de familie şi includerea acestora în programe de formare profesională, astfel încât să eliminăm fenomenul prin care foarte mulţi pacienţi aglomerează inutil secţiile de primiri urgenţe, când de fapt au afecţiuni minore, pentru care ar trebui să se adrese medicilor de familie. Propunem un pachet de salarizare motivant pentru personalul medical, astfel încât să oprim exodul medicilor. Un alt pilon principal al modelului de dezvoltare îl reprezintă creşterea potenţialului economiei. Numai astfel vom putea îndeplini deopotrivă regulile fiscale la care ne-am angajat şi stimularea creării de locuri de muncă bine plătite. Vom încuraja capitalul autohton în acelaşi timp cu o strategie consistentă de atragere a investiţiilor străine directe, mai ales în sectoarele cu valoare adăugată ridicată. Considerăm că România trebuie să investească masiv în infrastructură şi în fabrici noi. Nu mai putem doar să vindem ce produc alţii. Ne trebuie capacităţi de producţie noi şi, aici, pe lângă investiţiile private, credem că şi statul poate juca un rol, prin Fondul Suveran de Investiţii şi Dezvoltare şi schema de start-up propuse, prin investiţii în industria de apărare, energie, tehnologia informaţiei, industrie alimentară şi altele. În domeniul politicilor economice, obiectivul strategic îl constituie implementarea unui alt model de politică industrială, care să genereze creşterea economică inteligentă a României. Este prioritar ca România să treacă de la modelul bazat pe industrii intensive în forţa de muncă slab calificată şi industrii cu grad redus de prelucrare către industrii inovative, energie şi industrii ecologice. Politica industrială activă trebuie bazată pe subvenţii condiţionate de indicatori de performanţă, abordare policentrică şi concentrare pe clusterele de competitivitate. Specializarea producţiei pe industrii cu intensitate tehnologică ridicată va fi de natură să genereze câştiguri de competitivitate şi să reducă dependenţa exporturilor româneşti de câteva ramuri industriale. Pilonii principali ai politicii de reindustrializare naţională sunt: cercetare-dezvoltare-inovare, dezvoltarea spiritului antreprenorial pentru dinamizarea pieţei naţionale, accesul la finanţare şi la pieţele de capital, promovarea investiţiilor ca factor de dezvoltare economică, stimularea accesării fondurilor europene. Statul se va implica activ, în principal prin instituirea pârghiilor necesare de dezvoltare, inclusiv constituirea de fonduri de investiţii, şi prin demararea de proiecte de investiţii publice cu impact semnificativ în regim greenfield sau brownfield, acordarea de facilităţi pentru investiţii private, indiferent de natura capitalului social (autohton sau străin). Sprijinirea sectorului IMM reprezintă o prioritate a programului economic. Contributor de importanţă strategică la creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice ce vizează o reglementare inteligentă, consultare sistematică cu organizaţiile reprezentative, un sistem fiscal atractiv, creşterea accesului la finanţare, simplificarea procedurilor şi debirocratizare. Pe de altă parte, considerăm că vom putea genera creştere organică şi prin debirocratizare, prin creşterea uşurinţei de a face afaceri - în acest sens propunem eliminarea a peste o sută de taxe parafiscale, un program de promovare a proprietăţii intelectuale româneşti, precum şi măsuri de reducere a numărului de proceduri administrative/declaraţii necesare iniţierii/consolidării unei afaceri. Pentru a creşte competitivitatea României, absorbţia integrală a fondurilor europene până în 2023 este stringentă. Guvernul îşi propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene, pentru a ajunge la o rată de 72,5% până la 31 decembrie 2020 şi 100% până la 31 decembrie 2023. România are şansa de a crea mai multe locuri de muncă şi de a aduce mai multe resurse la bugetul de stat prin promovarea unei strategii integrate de dezvoltare a turismului. Avem suficiente monumente de importanţă istorică şi religioasă şi suficiente frumuseţi naturale pentru a creşte semnificativ numărul de turişti străini care vizitează anual România. Reforma administraţiei publice are obiective subsumate ţintelor strategice promovate în „Strategia pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020“: eficienţă, responsabilitate, credibilitate, transparenţă şi deschidere către cetăţean. Pentru a realiza aceste deziderate ne propunem crearea unei administraţii suple, cu viteză de reacţie rapidă şi proactivă, consistenţă în decizii şi cu resurse umane motivate şi profesioniste. Obiectivele generale privind politicile de dezvoltare regionale sunt conforme cu Strategia privind dezvoltarea teritoriului naţional pentru orizontul 2035. Pilonul fundamental al viziunii noastre va fi abordarea de tip policentric, bazat pe dezvoltarea polilor de creştere economică şi creşterea conectivităţii acestora cu zonele de dezvoltare şi cu teritoriile europene. Interconectarea eficientă a reţelelor energetice, de transporturi şi broadband, dezvoltarea infrastructurii şi a unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale şi formarea zonelor urbane funcţionale sunt consideraţi pilonii fundamentali de aplicat în următorii patru ani. Viziunea României în domeniul politicilor energetice trebuie să se axeze pe securitatea aprovizionării cu energie a cetăţenilor ei, pe o bază de încredere şi de solidaritate reală, ca şi criterii esenţiale ale noii uniuni energetice europene. Sistemul energetic românesc trebuie integrat la nivel continental şi este necesar să fie bazat pe concurenţă, pe utilizarea optimă a resurselor şi susţinut de un sistem de reglementare autonom, independent, transparent şi eficace, atât pentru pieţele de energie, cât şi pentru operatori şi consumatori. Prin politicile publice puse în practică în domeniu, România poate oferi încredere deopotrivă investitorilor şi consumatorilor, prin semnale de preţ formate transparent şi nediscriminatoriu, care să reflecte necesităţile pe termen lung şi obiectivele de politici energetice la nivelul României. Şi cel mai important este a orienta toate aceste politici având consumatorul în prim plan, ca motor al acestui unic proces de tranziţie a sectorului energetic, beneficiar al noii revoluţii tehnologice şi digitale, ca participant activ la piaţa de energie şi cea de producţie de energie şi beneficiar al reducerii facturilor în care consumatorii vulnerabili sunt corect definiţi, identificaţi şi protejaţi. Politicile agricole şi de dezvoltare rurală vor trebui să asigure stimulente pentru ca sectorul agricol să devină un motor de creştere economică şi o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor pentru a evita migraţia spre urban. Considerăm că se impun accelerarea modernizării agriculturii prin implementarea unor reforme în domeniul cercetării şi inovării în agricultură şi elaborarea unui program naţional de cercetare, dar şi prin adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor, finalizarea reformei funciare şi identificarea de măsuri menite să conducă la salvarea zonei montane. Vom realiza creşterea suprafeţelor irigate atât prin măsuri de stimulare a utilizării eficiente a apei, cât şi prin facilitarea accesului agricultorilor la un preţ rezonabil al energiei electrice. Nu în ultimul rând, propunem aplicarea unor măsuri care să pună accentul pe siguranţa şi securitatea alimentară. România trebuie să acceseze intrarea în cercurile virtuoase de dezvoltare. Doar aşa vom ajunge la o creştere economică mai mare. Creşterea economică înseamnă bunăstare mai mare, înseamnă venituri mai mari. Veniturile mai mari înseamnă cerere de bunuri mai mare. Cererea de bunuri mai mare presupune creşterea ofertei de bunuri de către firme şi deci înseamnă locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite, înseamnă consolidarea clasei de mijloc, înseamnă mai mulţi bani la buget, mai multe investiţii şi, din nou, o creştere economică sustenabilă. Sustenabilitatea creşterii economice nu poate fi menţinută fără a implementa o diseminare echitabilă a beneficiilor creşterii economice. Şi aici trebuie să ne rupem de modelul actual - mult la puţini şi puţin la mulţi. Trebuie să prevenim polarizarea societăţii - astăzi 15% din populaţie câştigă 85% din venituri şi 85% din populaţie 15% din venituri. Vrem să creştem şi să consolidăm clasa de mijloc. Cu privire la programul social, misiunea principală pe care ne-o asumăm este aceea de a asigura un parcurs constant către îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei, care va avea ca rezultate întărirea coeziunii sociale şi reducerea decalajelor faţă de statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Am dovedit că prin asumarea unor strategii înţelepte de creştere economică putem obţine un număr semnificativ de noi locuri de muncă, venituri mai mari pentru categorii sociale importante, reducerea inegalităţilor sociale, creşterea accesului populaţiei la servicii de calitate şi la resurse. O putem face din nou! Impunerea unui nivel de trai cât mai ridicat pentru toţi cetăţenii trebuie să fie obiectivul fundamental al României. Ne vom continua demersurile pentru a realiza o piaţă a muncii incluzivă şi reducerea inegalităţilor, prin promovarea unor politici publice coerente şi realiste, care să determine o piaţă a muncii performantă, dinamică şi flexibilă, ceea ce va asigura accesul majorităţii cetăţenilor la locuri de muncă de calitate, în funcţie de competenţele şi abilităţile lor, la venituri decente şi fără discriminare. Acest obiectiv poate fi atins numai printr-o abordare multisectorială, combinând măsurile pentru modernizarea pieţei muncii cu cele din domeniul educaţiei, susţinând măsuri de incluziune socială, îmbunătăţind serviciile medicale, promovând investiţii în sectorul productiv şi în cercetare-dezvoltare-inovare. Scopul nostru principal este acela de a asigura o dezvoltare durabilă pentru România, o îmbunătăţire semnificativă a nivelului de trai pentru toţi cetăţenii ţării noastre, inclusiv pentru acele persoane care sunt într-o poziţie vulnerabilă. Combaterea nivelului demotivant de salarizare va contribui la reducerea inegalităţilor şi la creşterea economică. Este nevoie ca salarizarea în sectorul public să răspundă nevoilor stringente ale angajaţilor, dar şi să stimuleze şi să premieze performanţa. De asemenea, este important ca, prin măsuri active, sectorul privat să fie sprijinit, în sensul generării de oportunităţi pentru creşterea salariilor. România nu mai poate rămâne o ţară în care resursa umană să fie prost plătită. Competitivitatea resursei umane româneşti trebuie generată prin pregătire, eficienţă şi motivare, nu prin costul redus al acesteia. Tinerii sunt viitorul României, resursa strategică a ţării, pentru care statul român are datoria să asigure toate condiţiile unei vieţi decente şi prospere. Doar prin crearea de noi locuri de muncă, prin îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la educaţie, prin susţinerea familiei tinere, prin stimularea natalităţii putem asigura noilor generaţii un viitor aici, acasă, în România. Readucerea sindicatelor, patronatelor şi organizaţiilor societăţii civile ca parteneri sociali ai Guvernului este importantă. Întărirea dialogului social este esenţială pentru creşterea competitivităţii într-o economie sănătoasă. Proiectele importante trebuie realizate prin consultarea permanentă a partenerilor sociali, mecanism fundamental în decizia politică, ignorat constant în ultimul an şi devenit un proces pur formal. Acordarea respectului cuvenit, inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea unor venituri decente, pentru cei care au muncit o viaţă trebuie să fie o prioritate a oricărei guvernări. Este important ca veniturile persoanelor vârstnice, care au petrecut o mare parte din viaţă în câmpul muncii, să le permită acestora să ducă o viaţă demnă şi decentă şi după pensionare. Gândim modernizarea sistemului de asistenţă socială prin transformarea acestuia dintr-un sistem pasiv în unul proactiv, asigurând trecerea de la un sistem bazat pe beneficii la unul axat pe servicii. Vom realiza schimbarea accentului pus pe asistenţa acordată individului prin instituirea unor măsuri de protecţie socială în jurul securizării familiei. Avem în vedere creşterea gradului de securitate socială, dar şi responsabilizarea individuală, printr-o politică socială centrată pe copil şi familie, care să încurajeze o îmbătrânire demnă, bazată pe un sistem integrat de servicii şi prestaţii sociale, mai ales pentru grupurile vulnerabile. Scopul principal este acela ca toţi cetăţenii să aibă oportunităţi egale în societate, să fie apreciaţi şi valorizaţi, să trăiască decent, demn şi în bunăstare, iar nevoile lor elementare să fie satisfăcute. Totodată, măsurile din domeniul asistenţei sociale vor trebui realizate în strânsă legătură cu celelalte măsuri privind ocuparea, sănătatea, educaţia, spaţiul de locuit, obiectivul general fiind acela de creştere a calităţii vieţii cetăţenilor şi, prin aceasta, a unei societăţi incluzive. Copiii şi familiile din România se confruntă în continuare cu probleme care le afectează atât prezentul, cât şi viitorul. Eforturile guvernării vor fi canalizate cu preponderenţă către: investirea în copilăria timpurie, îngrijirea sănătăţii, educaţie de calitate, precum şi în îngrijirea bazată pe serviciile din comunitate şi serviciile de reabilitare; sprijinirea familiilor şi persoanelor care îngrijesc copii, astfel încât să se asigure condiţiile de bază necesare acestora şi stabilitatea familiei. În acest sens, gândim dezvoltarea sectorului economiei sociale ca un partener important al autorităţilor publice pentru furnizarea de servicii sociale de calitate cu costuri economice reduse. Egalitatea de gen reprezintă un domeniu prioritar în modelul social pe care îl propunem. Intenţionăm să promovăm energic întregul set de prevederi antidiscriminare, pentru a creşte eficienţa lor. Avem în vedere atingerea acestui obiectiv inclusiv prin parteneriate cu organizaţiile nonguvernamentale specializate. România va da un semnal ferm privind determinarea sa de a lupta cu fenomenul violenţei împotriva femeilor. Pentru a stopa efectele negative ale declinului alarmant al populaţiei, propunem un pachet de măsuri concrete pentru sprijinul copiilor şi al familiilor din care provin. Guvernul consideră că investiţia în copii reprezintă cea mai importantă investiţie în viitor. De aceea, misiunea noastră explicită şi prioritară este să asigurăm pentru toţi copiii din România o viaţă cât mai bună şi mai prosperă, respectându-le drepturile şi şansele de a creşte şi de a se dezvolta într-o societate a drepturilor, libertăţilor şi egalităţilor de şanse. Respectarea drepturilor copilului - prioritate explicită asumată de Guvern. Guvernul se angajează să mobilizeze resursele necesare, astfel încât persoanele cu dizabilităţi să nu fie discriminate, marginalizate, excluse sau abuzate, iar alegerile şi aspiraţiile lor să fie respectate şi sprijinite. Principalele măsuri care vor avea ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi vizează integrarea acestora în comunitate în condiţii de egalitate şi demnitate. Vom urmări cu preponderenţă dezinstituţionalizarea acestora, acolo unde se poate, şi creşterea gradului lor de participare pe piaţa muncii şi de integrare în viaţa comunităţilor. Cu privire la politica de apărare, pe termen scurt, Armata României trebuie să devină capabilă să menţină un nivel ridicat de reacţie pentru apărarea naţională, reacţie adaptată provocărilor de tip clasic, hibrid sau asimetric. Pe termen mediu, Armata României trebuie să devină o structură de forţe modernă, capabilă să facă faţă ameninţărilor, inclusiv celor impredictibile, astăzi, pentru a respinge orice tip de agresiune la adresa României şi să constituie garantul suveranităţii şi independenţei naţionale. Armata României va contribui la menţinerea credibilităţii Alianţei, ca parte a sistemului de apărare colectivă a NATO, precum şi la securitatea regională şi internaţională. În domeniul politicii de securitate naţională, Guvernul consideră necesare actualizarea/modificarea/completarea cadrului legislativ existent şi iniţierea unor noi legi pentru a avea instrumentele legislative în concordanţă cu evoluţia riscurilor din sfera securităţii naţionale. Din perspectiva cooperării internaţionale, consolidarea parteneriatelor strategice, în special cu SUA, reprezintă un obiectiv fundamental pentru perioada 2017-2020. În plan extern, România se confruntă, pentru prima dată de la aderarea la UE şi integrarea în NATO, cu noi riscuri de securitate, determinate de instabilitatea din zonă, conflictul din Ucraina, acţiunile agresive din arealul estic, precum şi revigorarea tendinţelor naţionaliste simultan cu apariţia curentelor politice populiste, antieuropene în interiorul Uniunii. Totodată, trebuie să observăm că Uniunea Europeană se confruntă în continuare cu stagnare economică, dezechilibrele rezultate din criza economică fiind în continuare prezente. Decizia Marii Britanii de a ieşi din UE generează reaşezări majore la nivel european, care implică atât provocări, cât şi oportunităţi pentru rolul României în UE. Contextul european este marcat şi de intensificarea fenomenului terorist şi de continuarea, chiar dacă la cote mai scăzute, a fluxurilor migratorii. Principalul obiectiv al României, în aceste condiţii, va trebui să fie acela de racordare la noile formule de cooperare consolidată care se vor contura la nivelul UE şi de participare activă la dezbaterile privind viitorul Europei, în paralel cu o politică externă activă, care să ţină seama şi de mutaţiile din lumea euroatlantică. Preluarea primei preşedinţii a Consiliului UE, în 2019, imediat după aniversarea centenarului Marii Uniri, va reprezenta o oportunitate pentru crearea unui profil european consolidat al României. Vom avea o Preşedinţie cu o agendă complicată, cu negocieri pentru Perspectiva Financiară 2021-2028, cu posibila finalizare a negocierilor aferente procesului de ieşire a Marii Britanii din UE, cu alegeri pentru Parlamentul European, alegerea unui nou Preşedinte al Comisiei Europene, al Consiliului European, al Parlamentului European. Practic, vorbim de cel mai important proiect postaderare, care va trebui susţinut de toate forţele politice din România şi care va reprezenta un examen important pentru instituţiile statului român. Afacerile europene vor trebui să susţină modelul de competitivitate ales pentru România, axat pe industrie şi servicii cu valoare adăugată. Modul cum vom conduce negocierile pentru noul cadru financiar va fi esenţial pentru politica de coeziune a Uniunii şi implicit convergenţa României. Tot în contextul negocierilor privind noul cadru financiar, va trebui să ne asigurăm că dispar discriminările privind subvenţia agricolă. Eficienţa internă, buna guvernare şi capacitatea administrativă vor fi foarte importante pentru atingerea obiectivelor în plan european. Va fi necesară folosirea eficientă a momentului Brexit pentru a ne păstra avantajele comparative. Astfel, rămânerea în grupul ţărilor membre cu fiscalitate redusă va fi importantă ca ancoră de convergenţă. O miză importantă va fi asigurarea unui tratament corect şi nediscriminatoriu pentru cetăţenii români în contextul viitoarelor aranjamente UE-UK, dar şi în interiorul UE, date fiind provocările în creştere la adresa principiului liberei circulaţii în mai multe state membre, pe fundalul evoluţiilor politice interne din aceste state. Aderarea la Schengen rămâne un obiectiv de urmărit, văzut în dimensiunea sa corectă, ca simbol al nediscriminării românilor în UE. Avem, totodată, obligaţia să ne asigurăm că, în orizontul de timp descris de Preşedintele Comisiei Europene, vom realiza obiectivul de finalizare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare, pe baza progreselor reale şi necesare, evaluate corect, dar fără condiţionalităţi politice de orice fel, în vederea eliminării acestei vulnerabilităţi care afectează încă statutul de membru deplin al României în UE. Vor fi necesare diversificarea exporturilor româneşti şi în afara UE, în regiuni în care nu am mai reuşit să fim prezenţi, precum şi atragerea investiţiilor care văd România ca o poartă strategică pentru intrarea în UE şi, în context, dezvoltarea relaţiilor de parteneriat, cu accent pe relaţiile economice şi comerciale cu ţări din afara pieţei unice, precum China, Turcia şi Israel. Continuarea sprijinului pentru R. Moldova va rămâne un obiectiv esenţial al statului român şi va trebui dublat de sporirea prezenţei în vecinătate, inclusiv prin investiţii. Stabilitatea ţărilor vecine de la est este fundamentală pentru România, stat de graniţă al NATO şi UE, astfel încât România să nu devină stat cu frontieră directă cu Rusia. În aceeaşi logică, de creare a unei zone de securitate şi stabilitate în vecinătatea imediată, va trebui continuat sprijinul pentru politica de extindere a UE şi ancorarea europeană a statelor din Balcanii de Vest, cu o prezenţă mai activă a României în proiecte în această regiune, inclusiv prin translatarea propriei experienţe de transformare democratică şi de reforme. Marea Neagră va trebui menţinută în atenţia NATO, ca zonă de importanţă strategică, cu relevanţă pentru prezenţa şi rolul acestei organizaţii într-o regiune cu ecuaţie complexă de securitate, dar şi a UE, din perspectiva rolului Uniunii de „soft power“, cu obiectivul promovării unor proiecte pragmatice de cooperare, în domenii precum energia, transporturile, mediul, politica maritimă, pescuitul, educaţia, cercetarea, care să ducă la dezvoltarea economică a regiunii. Pentru ca toate acestea să poată fi îndeplinite în următorii patru ani de guvernare, am gândit şi propunem românilor un program de guvernare care cuprinde un calendar clar de implementare a măsurilor dezbătute de-a lungul campaniei electorale cu toţi actorii interesaţi. Totalul investiţiilor publice (inclusiv cele din fonduri europene, fonduri suverane, companii de stat şi banca de dezvoltare) va fi în medie de 6% din PIB în următorii 4 ani. În vederea creşterii investiţiilor publice, dar şi a celor de tip parteneriat public-privat vom modifica şi simplifica legislaţia privind achiziţiile publice, dar şi Legea parteneriatului public-privat. Un capitol distinct în cadrul acestor acte normative îl va reprezenta cel destinat proiectelor strategice de interes naţional: autostrăzi, căi ferate rapide, irigaţii, achiziţii de tehnică militară. Totodată, achiziţiile făcute de către autorităţile centrale în ceea ce priveşte bunurile şi serviciile se vor face centralizat, de către o unitate de achiziţii centrală. În acest fel, cheltuielile cu bunuri şi servicii, atât din străinătate, cât şi din celelalte domenii, se vor diminua cu aproximativ 10%-15%, imediat ce această unitate va deveni operaţională.
2. Programul de politici publice pentru perioada 2017-2020 Politici macroeconomice. Fiscalitate. Buget Modelul economic pe care Guvernul îl va aplica începând cu 2017 este unul care vizează îmbunătăţirea mediului de afaceri din România, precum şi creşterea bunăstării tuturor românilor. Acest model economic este constituit din măsuri ce se pot aplica economiei româneşti, implementate cu succes în unele state, precum Polonia, Danemarca, Franţa, Germania, Marea Britanie sau SUA, dar şi din măsuri noi, a căror adoptare va duce la conturarea României ca statul din UE cu cea mai mică povară fiscală. Parcurgând programul nostru economic, se va putea constata că ne propunem ca România să se îndepărteze, în următorii ani, de statutul de economie cu „forţă de muncă ieftină“ şi să se îndrepte spre statutul de economie bazată pe inovaţie şi cu forţă de muncă bine pregătită. Tocmai fiindcă am înţeles că limbajul unui program economic nu este uşor accesibil tuturor celor care doresc să-l consulte, am decis ca prezentarea programului nostru economic să fie diferită şi totodată uşor de parcurs şi de înţeles. Reperele noastre vor fi aşadar o sumă de principii, şi nu una de capitole.
Simplificare Includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar, ce va fi pus gratuit la dispoziţia tuturor agenţilor economici şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente. Eliminarea din acest pachet legislativ a tuturor prevederilor contrare (care se bat cap în cap), precum şi reducerea numărului de articole şi capitole cu peste jumătate din numărul actual sunt condiţii obligatorii. Codul legislativ va purta numele „Codul Economic al României“ şi va conţine Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înfiinţare a Societăţilor Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic.
Deschidere Codul Economic al României va fi dezbătut în semestrul al doilea al anului 2017, cu patronatele, cu Asociaţiile Oamenilor de Afaceri şi cei care desfăşoară activităţi independente în toate ramurile economiei, cu sindicatele, dar şi cu ONG-uri, Autorităţi Publice Locale, alte autorităţi publice interesate, asociaţii ale cetăţenilor, firme de consultanţă interne şi internaţionale, toată clasa politică.
Transparenţă Codul Economic al României, odată dezbătut şi asumat de toţi cei care vor participa la îmbunătăţirea lui, prezentaţi mai sus, va fi pus în dezbatere parlamentară începând cu septembrie 2017.
Stabilitate Odată aprobat de Parlamentul României, Guvernul va cere un moratoriu celorlalte forţe politice din Parlament, prin care nicio formaţiune politică să nu mai iniţieze propuneri legislative privind modificarea noului Cod Economic al României pentru cel puţin o perioadă de 5 ani de zile.
Predictibilitate Adoptarea Codului Economic al României se va face cel târziu la 1 iulie 2018.
Prevenirea Unul dintre principiile de bază ale Codului Economic al României va fi prevenirea. De aceea vom adopta Legea prevenirii până la 1 octombrie 2017. Acest lucru înseamnă de fapt că un agent economic nu va mai putea fi sancţionat, dacă el nu a fost înainte îndrumat şi apoi prevenit. Practic, scoatem cartonaşul roşu acordat direct şi îl înlocuim cu două cartonaşe galbene.
Respect Modificările propuse în Codul Economic al României vizează, cu prioritate, creşterea respectului de care trebuie să se bucure cei care desfăşoară o activitate economică în România din partea statului român. De aceea, vom simplifica birocraţia, prin reducerea masivă a numărului de taxe. Începând cu 1 ianuarie 2018, numărul taxelor, tarifelor şi comisioanelor în România nu va fi mai mare de 50. Astfel, pentru populaţie vor exista cel mult 10 taxe, dintre care CASS, CAS, impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobile, impozitul pe maşină, contribuţia de solidaritate, vinieta. Toate celelalte taxe, tarife şi comisioane vor fi eliminate. Pentru agenţii economici numărul taxelor fiscale şi nefiscale va fi de maximum 40. Pentru a reuşi ducerea la îndeplinire a acestor măsuri, Guvernul va prezenta public, cel târziu la 1 septembrie 2017, nomenclatorul taxelor din România. Totodată, se vor prezenta la acea dată şi care sunt taxele, tarifele şi comisioanele ce vor fi eliminate. Una dintre taxele indirecte este TVA-ul. Trebuie ştiut că în Uniunea Europeană este permisă folosirea a trei cote de TVA. În afara cotei generale mai sunt permise alte două cote mai mici. Trebuie ştiut şi că state foarte dezvoltate din afara UE mizează foarte mult pe încurajarea economiilor lor prin aplicarea unor cote foarte mici de TVA: Elveţia - 8%, Japonia - 5%, SUA - 0%. În UE cota generală de TVA nu poate fi mai mică de 15%. Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019. Astfel, vom avea a doua cea mai redusă cotă din UE, după Luxemburg, cu 17%. Vom extinde cota 5 de TVA pentru vânzarea de locuinţe (cele cu o suprafaţă mai mică de 120 mp) şi pentru inputuri în agricultură, începând cu 1 ianuarie 2018. O altă formă de respect pentru contribuabili o reprezintă înfiinţarea unei direcţii aflate în subordinea Prim-Ministrului, care va urmări, pe de o parte, reducerea numărului agenţiilor şi instituţiilor aflate în subordinea Guvernului, iar, pe de altă parte, impunerea şi urmărirea aplicării unei prevederi legislative prin care, începând cu 1 ianuarie 2019, să nu mai existe nicio taxă care să nu poată fi plătită online. Până la 1 ianuarie 2018, vor fi făcute publice strategia de reorganizare a instituţiilor statului şi calendarul de implementare a acestei strategii. Aşadar, informatizarea sistemului public al instituţiilor din România şi interoperabilitatea sa vor fi prioritare în următorul an, pentru a atinge dezideratul de mai sus, care include şi interzicerea posibilităţii unei instituţii publice de a cere cetăţeanului sau persoanei juridice un act sau un document pe care o altă instituţie publică îl are deja. Pentru ca acest lucru să se realizeze, Guvernul va prezenta, până la 1 ianuarie 2018, calendarul şi modul de implementare a sistemului informatic integrat pentru toată administraţia publică din România. Introducerea obligativităţii pentru autorităţile statului de a oferi posibilitatea plăţii online a taxelor va fi însoţită şi de obligativitatea acceptării tuturor documentelor care sunt transmise online de către contribuabili, dar şi de reducerea numărului de formulare ce trebuie depuse de către aceştia. Un formular pe an pentru cei care au venituri independente şi 5 formulare pe an pentru IMM-uri începând din 1 ianuarie 2018. Pentru a ne atinge aceste obiective va trebui însă ca şi funcţionarul public să fie respectat de către stat, dar şi de către cei cu care intră în contact. Pentru a putea cere profesionalizarea şi responsabilizarea angajaţilor din sistemul bugetar, am adoptat şi a fost promulgată Legea Salarizării Unitare, care va asigura o remunerare decentă şi echitabilă a personalului din sectorul public. Toţi salariaţii din sistemul public vor beneficia de voucher de vacanţă în valoare de 1.450 lei, valabil până la finalul anului 2018. Acordarea acestora se va face fie în 2017, fie în 2018 de fiecare ordonator de credite în funcţie de solicitările angajaţilor, dar şi de disponibilităţile financiare ale instituţiei pentru 2017. Bugetele instituţiilor publice vor cuprinde obligatoriu, începând cu 2018, alocări financiare pentru dotarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru cei aflaţi în slujba statului. Pentru a proteja funcţionarii publici, pe de o parte de abuzurile legii, iar pe de altă parte de cei certaţi cu legea, vom adopta, în al doilea semestru din 2017, un nou Statut al Funcţionarului Public, care să cuprindă foarte clar atât drepturile, cât şi obligaţiile acestora, nivelul de răspundere, dar şi beneficiile unei cariere bazate pe performanţă, însă şi pe eliminarea favorurilor făcute pe „prietenii“ sau prin acte de corupţie. Legislaţia penală va prevedea măsuri mai aspre pentru cei care agresează verbal sau fizic funcţionarii publici, în prezent existând numeroase cazuri, în special în unităţile spitaliceşti, de agresiune a personalului. (1 ianuarie 2018)
Profesionalism Profesionalizarea actului public nu se poate face fără o profesionalizare a managementului din sistemul public, precum şi fără o întărire a rolului consultantului financiar. În acest sens, managementul public va fi depolitizat în întregime, de la nivelul de subsecretar de stat în jos, concursurile pentru accederea la funcţii de conducere în sistemul public se vor face transparent, pe bază de proiecte de management, dar şi de verificare a cunoştinţelor, evaluate de către evaluatori independenţi, cu o bună reputaţie morală şi profesională. (1 ianuarie 2018) Totodată, fiecare funcţionar public va cunoaşte, în conformitate cu „Statutul Funcţionarului Public“ adoptat până la 1 decembrie 2017, care sunt posibilităţile lui reale de creştere în carieră, dar şi ce posibilităţi de perfecţionare are. Prin reducerea numărului de documente, dar şi printr-o relocare a celor care astăzi lucrează la ghişee sau care sunt pierduţi între zecile de mii de hârtii către activităţi de îndrumare şi de prevenire, rolul consultanţilor fiscali, financiari, experţilor contabili, contabili va creşte semnificativ. Relaţia acestora cu instituţiile statului va creşte ca importanţă, dar şi ca timp alocat comunicării, pentru a anticipa şi rezolva din timp problemele care ar putea apărea pentru cei pe care îi reprezintă: agenţi economici, cei cu activităţi independente, persoane fizice. În acest fel, ţinta acestei profesionalizări a actului administrativ este aceea ca un agent economic sau un contribuabil care dispune de o consultanţă financiară de orice fel să nu mai trebuiască să interacţioneze deloc cu instituţiile statului, rămânându-i tot timpul pentru derularea afacerii sau alături de cei dragi. Interacţiunea cu instituţiile statului va trebui făcută exclusiv de către cei care răspund de partea economico-financiară. (lege până la 1 ianuarie 2018)
Performanţă (a se vedea imaginea asociată) Astăzi, economia României este a 16-a în UE. PIB-ul României este estimat la 761,5 mld. lei în 2016 şi va ajunge, conform propunerilor şi modelului economic prezentat în actualul program de guvernare, la 1.014 mld. lei în 2020. Acest lucru presupune o creştere economică medie, în următorii 4 ani, de 5,5% pe an. Încă din semestrul al doilea al anului 2015, România a intrat pe un trend de creştere economică de peste 5%, ca urmare a măsurilor de impulsionare a investiţiilor publice sau private, reducerii de taxe, dar şi ca urmare a măsurilor de creştere a veniturilor populaţiei. Aşadar, un ritm de 5,5% creştere economică va putea fi atins dacă acest model va fi continuat. Acest lucru implică şi trecerea de la o economie bazată pe eficienţă la o economie bazată pe inovaţie, dar şi depăşirea pragului de 70% din media UE privind PIB-ul pe locuitor raportat la paritatea puterii de cumpărare. Ca urmare a ieşirii Marii Britanii din UE, dar şi a depăşirii PIB-ului din Portugalia şi Grecia, România va avea, în 2020, a 13-a cea mai mare economie din UE, intrând practic pentru prima dată, după 1990, între ţările membre UE aflate în prima jumătate a clasamentului în ceea ce priveşte mărimea economiei naţionale. Toate acestea se vor face respectând criteriile din Tratatul de la Maastricht, şi anume un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB şi o datorie publică mai mică de 60% din PIB.
Încredere Guvernarea noastră va renunţa la acel complex pe care multe guvernări în România l-au avut, şi anume că sunt unele lucruri care nu se pot face în ţara noastră, deşi foarte multe state le-au făcut cu mult înainte şi cu rezultate foarte bune. Avem încredere, aşadar, să spunem că, pornind de la experienţa unor state precum Norvegia, Franţa, Italia sau Polonia, vom înfiinţa un Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăşi 10 mld. €. Fondul se va putea folosi de veniturile din privatizări, din dividende ale acestor companii, precum şi din veniturile provenite din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri - aparţinând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susţină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiţii sau investitori privaţi. Estimăm că 10 mld. € vor intra în economia României în următorii 4 ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren. Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii 4 ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanţată din FSDI este estimată la 3,5 mld. €. Alte 3 mld. € vor viza construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI, împreună cu alte bănci internaţionale, BEI, BERD şi Banca Mondială, care şi-au exprimat deja interesul în discuţiile pe care le-am avut, va construi în parteneriat public-privat autostrăzi, pe care le va deţine pentru o perioadă de 30 ani şi care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilităţi pentru a le răscumpăra. Proiectele principale asupra cărora finanţatorii şi-au arătat interesul sunt acelea care se susţin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susţină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine. Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Piteşti-Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanţate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munţii între Transilvania şi Moldova (Târgu Mureş-Iaşi), o a 2-a autostradă prin sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia şi Ţara Românească (Timişoara-Bucureşti), a 3-a, care să străbată munţii de pe Valea Prahovei (Comarnic-Braşov) şi o a 4-a care să unească Moldova cu Ţara Românească (Iaşi-Bucureşti). În ceea ce priveşte calea ferată rapidă, finanţarea prioritară se va face pentru refacerea căii ferate şi modernizarea acesteia, astfel încât să avem în România trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcţia Vest-Bucureşti, Chişinău-Iaşi-Bucureşti, Bucureşti-Constanţa, Bucureşti-Braşov. O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităţilor fabricilor existente. Deşi bugetul de stat se va diminua iniţial cu 2,6 mld. lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activităţii economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe şi impozite de aproximativ 9 mld. lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puţin 6 mld. lei. Avem încredere că vom reuşi să sprijinim crearea a 850.000 de noi locuri de muncă, asta şi pentru că în primele 4 luni ale anului 2017 am reuşit să sprijinim crearea a 128.000 de noi locuri de muncă. Mizăm pe 50.000 de noi locuri de muncă în construcţii şi ca urmare a propunerii noastre de reducere a Alte 30.000-40.000 de noi locuri de muncă vor apărea în industria IT, pentru care Guvernul PSD-ALDE a extins neimpozitarea veniturilor pentru toţi IT-ştii. Peste 50.000 de noi locuri de muncă vor fi create în domeniul sănătate, prin cele 9 mari spitale construite până în 2020, dar şi prin deblocarea tuturor posturilor de medici din toată ţara şi scoaterea lor la concurs. Şi în industrie vom avea sectoare cu zeci de mii de angajaţi în plus: industria extractivă, industria prelucrătoare, industria auto, industria procesării agroalimentare, industria siderurgică, industria de armament şi de apărare. Măsurile de încurajare a industriei ţin de reducerea TVA-ului, dar şi de alocarea resurselor din FSDI pentru acest tip de companii, concomitent cu creşterea salariului minim pe ţară. O altă sursă bugetară foarte importantă, care împreună cu FSDI va genera peste 300.000 de noi locuri de muncă în economie, o reprezintă fondurile europene. Estimăm că, până în 2020, vor fi absorbite în proporţie de peste 72% (restul până la 100% va fi absorbit până la 31 decembrie 2023), după ce tot noi am reuşit ca, din 2012, după ce am venit la guvernare, să ridicăm gradul de absorbţie de la 7% la 85%. Şi în educaţie va creşte numărul de salariaţi, în special ca urmare a construcţiei de noi creşe şi grădiniţe (2.500 ca număr) de către stat, cu prioritate în zonele în care spiritul antreprenorial este mai puţin dezvoltat şi în zone izolate. Pentru vârstnici propunem creşterea alocării de bani la 1.400 lei/lună/persoană pentru cazarea în locuinţe, cămine, pensiuni pentru bătrâni administrate privat, începând cu 2019. Începând cu 2020 această sumă va fi egală cu valoarea punctului de pensie, dar nu mai mică de 1.400 lei. În primul an se vor acorda aceste sume pentru 50.000 locuri de cazare. Apoi, acest număr va creşte cu câte 50.000 anual până la 200.000. Cazarea se va face în cameră/locuinţe cu confort ridicat stabilite prin lege. (maximum 2 persoane în cameră/locuinţe). Pentru pensionarii cu handicap şi cei trecuţi de 75 ani suma va fi majorată cu 50%. Ne punem mare încredere şi în atingerea obiectivului de a avea în România anului 2020 peste 1 milion de cetăţeni cu salariul brut mai mare de 1.000 €, făcând parte, deci, din clasa de mijloc. În aceste condiţii, dar şi prin investiţiile masive ale statului, FSDI şi din fonduri europene, salariul mediu brut în România va depăşi 1.000 € în 2020. Concomitent, vom corobora şi creşterea nivelului salariului minim la cel puţin 2.400 lei în 2020, acesta atingând minimum 50% din salariul mediu în 2020. În ceea ce priveşte impozitarea profitului, o restabilire a echităţii considerăm noi că reprezintă impozitarea suplimentară a profiturilor obţinute din extracţia de resurse naturale şi neprelucrate în România cu cel puţin 20%, prin adoptarea noii legi a redevenţelor, cel târziu la finalul anului 2017. Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România (impozit pe cifra de afaceri), începând cu 1 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit şi va avea 2 sau 3 trepte de impozitare.
Susţinere Vom susţine antreprenorii tineri prin intermediul programului Start-up Nation - şi nu numai - prin finanţarea nerambursabilă cu 200.000 lei pentru fiecare start-up, fără a fi nevoie de cofinanţare. Programul conţine date exacte: 10.000 de startupuri finanţate anual, costuri 0 pentru înfiinţarea acestora, dar şi accesarea programului online. Costurile anuale ale acestui program vor fi de aproximativ 2 mld. lei, dar prin efectele de multiplicare, ca urmare a creării a peste 100.000 de noi locuri de muncă în următorii 4 ani de zile doar prin aceste start-up-uri, dar şi a economiei în ansamblul ei, peste 30% din cele 2 mld. lei se vor reîntoarce la stat, sub formă de taxe şi impozite. Susţinem şi creşterea pensiei minime la 640 lei de la începutul anului 2018, de care vor beneficia în special cei care au lucrat în agricultură şi pentru care cooperativele la care au lucrat înainte de 1989 nu au plătit contribuţii. Tocmai de aceea ei nu au putut fi încadraţi - fără însă ca vina să le aparţină - ca contribuabili la bugetul fondului de asigurări sociale de stat, unde sunt cuprinşi cei pentru care instituţiile şi firmele la care lucrează sau au lucrat plătesc sau au plătit contribuţii. Vom continua pe linia reducerii contribuţiilor cu 5 puncte procentuale adoptată în 2014 de PSD, cu o nouă reducere de 4,25 puncte procentuale din 2018. Totodată, vom elimina 4 din cele 6 contribuţii plătite astăzi. Vom rămâne aşadar doar cu contribuţiile pe sănătate şi cea de asigurări sociale, datorate de către angajat, dar rămânând în sarcina angajatorului plata acestora către stat. Pentru a face acest lucru, la sfârşitul anului 2017 se va modifica baza de calcul al salariului brut prin creşterea acestuia cu 22,75%. Măsura nu va implica creşterea cheltuielilor salariale pentru angajator, ci doar uniformizarea salariului brut cu totalul cheltuielilor aferente unui salariu. Totodată, vor fi eliminate inechităţile privind plata contribuţiilor în procente egale, pentru toţi salariaţii din România, prin renunţarea la actualele plafoane privind contribuţiile. Impactul bugetar al aplicării acestor măsuri, de la 1 ianuarie 2018, va fi amortizat în primul an şi jumătate, în special ca urmare a creşterii numărului de salariaţi, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul reducerii contribuţiilor în 2014, când, după un an de zile, deşi Consiliul Fiscal prognoza o scădere a veniturilor din contribuţii în 2015 de peste 3,2 mld. lei, în realitate acestea au crescut cu 65 mil. lei. Tinerii vor fi susţinuţi şi vor putea ca, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, să apeleze la credite fără dobândă, garantate în proporţie de 80% de către stat, de maximum 40.000 lei, pentru plata cursurilor, chiriei sau a unei părţi din construcţia unei locuinţe. (Termen 1 ianuarie 2018) Atât studenţii, cât şi ceilalţi tineri vor trebui să îndeplinească doar o formalitate: aceea de a prezenta băncilor prin care statul va derula acest program contractul de chirie sau de construcţie al locuinţei, respectiv facturile pentru cursuri sau pentru cărţile necesare. Tot în cadrul programului nostru de guvernare se regăseşte şi susţinerea pe care noi o acordăm domeniului sănătăţii, prin includerea în rândul facilităţilor fiscale a posibilităţii de deducere din impozitul pe venit a abonamentelor la unităţile sanitare din România. (Termen 1 ianuarie 2018)
SOLIDARITATE Vom introduce contribuţia de solidaritate începând cu 1 ianuarie 2018, dar şi o taxă suplimentară pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătăţii populaţiei.
Echitate În ceea ce priveşte salariul minim, acesta va creşte o dată pe an, aşa cum se întâmplă în toate ţările dezvoltate din Europa: Franţa, Germania, Italia, Olanda. Astăzi în România munca este răsplătită cu 32%-34% din totalul valorii producţiei obţinute, în timp ce capitalul, adică alocarea pentru profit şi recuperarea investiţiei, primeşte 56%-58%. Ţinta pentru 2020 o reprezintă depăşirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producţie. În Europa media este de 50%-50%. Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 şi 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 şi 3.000 lei în 2020. Începând cu 1 august 2017 vom pune în aplicare două măsuri înscrise în Programul de Convergenţă transmis la UE, şi anume: a) asigurarea plăţii de către angajator a contribuţiei pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei cu timp parţial de lucru şi cei cu plata în acord, în scopul protejării şi acestor categorii de salariaţi prin prisma drepturilor de pensii şi de ocrotire a sănătăţii; b) îmbunătăţirea reglementarii pieţei metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, în scopul reducerii substanţiale a evaziunii fiscale în acest domeniu.
De la 1 septembrie 2017 vom introduce un mecanism îmbunătăţit de colectare a TVA (split payment) pe modelul utilizat de Italia, care reduce cvasitotal evaziunea la TVA declarat şi neplătit în prezent. Echitatea trebuie să fie şi pentru pensionari, alături de salariaţi şi celelalte categorii sociale. De aceea punctul de pensie va creşte în următorii 4 ani, astfel: la 1 iulie 2017 punctul de pensie va fi 1.000 lei, la 1 iulie 2018 punctul de pensie va fi 1.100 lei, la 1 aprilie 2019 punctul de pensie va fi 1.265 lei, la 1 aprilie 2020 punctul de pensie va fi 1.400 lei şi la 1 octombrie 2020 punctul de pensie va fi 1.775 lei. Vom corecta încă din septembrie 2017 disfuncţiile din sistemul de pensii, în scopul reducerii deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, prin eliminarea inechităţilor şi îmbunătăţirea colectării veniturilor. Această creştere a pensiilor îi va avantaja nu doar pe pensionarii de astăzi, ci şi pe salariaţii de astăzi - pensionarii de mâine, care vor fi încurajaţi să lucreze în România, ştiind că la pensie vor avea un fond puternic finanţat, care să le asigure o bătrâneţe liniştită. La toate acestea trebuie să adăugăm şi faptul că astăzi alocarea pentru pensii reprezintă 7,5% din PIB în România, în timp ce în restul Europei media este de 14%. În ceea ce priveşte impozitarea profitului, o restabilire a echităţii considerăm noi că o reprezintă impozitarea suplimentară a profiturilor obţinute din extracţia de resurse naturale şi neprelucrate în România, cu cel puţin 20%, prin adoptarea noii legi a redevenţelor, cel târziu la finalul anului 2017.
Încurajare Începând cu 2018 propunem extinderea neimpozitării venitului şi pentru medici. Încurajarea accederii tinerilor în agricultură o vom face prin modificarea legislaţiei, astfel încât, pentru cel puţin 3 tineri/firmă, cu vârste mai mici de 40 de ani, în primii 4 ani de la angajare, impozitul pe venit va fi 0. În domeniul investiţiilor vom încuraja atât mediul de afaceri, cât şi administraţiile publice locale şi centrale să dezvolte cât mai multe şantiere pentru proiecte utile societăţii. Prin FSDI, fonduri europene, investiţii publice, ţintim să atingem, în următorii 4 ani, investiţii de peste 250 mld. lei în plus faţă de cele din prezent. Toate acestea vor duce la dezvoltarea mediului de afaceri, care va trebui să furnizeze atât forţă de muncă, cât şi utilaje, materiale etc. pentru realizarea acestor investiţii. Tot pentru încurajarea mediului de afaceri, propunem reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% şi a contribuţiilor de la 39,25% la 35%, începând cu 1 ianuarie 2018. În acest fel, costurile pe muncă vor scădea de la 175 €, cât sunt în prezent pentru plata a 100 € net, la 161 €. În agricultură, pentru a încuraja lucrarea terenului agricol, ne propunem ca, începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe terenul agricol lucrat să fie eliminat, concomitent însă cu dublarea impozitului pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv. Şi pentru că o altă cauză a menţinerii agriculturii la un nivel slab dezvoltat o reprezintă parcul auto redus şi învechit al tractoarelor şi utilajelor agricole, începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul va fi 0 şi pentru acestea. Rezultatul aplicării reducerii impozitului pe dividende de la 16% la 5% prin noul Cod Fiscal propus de Guvern, şi anume creşterea veniturilor din impozitul pe profit cu 7% după primul semestru al anului acesta, ne-a determinat să continuăm în aceeaşi direcţie şi să propunem eliminarea impozitului pe dividende începând cu 1 ianuarie 2018. Această măsură va determina, printre altele, şi creşterea atractivităţii pieţei de capital româneşti, dar şi consolidarea României ca fiind ţara din Uniunea Europeană cu cea mai mică povară fiscală. Cei cu activităţi independente, atât PFA, cât şi alte tipuri de persoane juridice vor datora impozit pe venit 10%, faţă de 16% în prezent, iar contribuţiile sociale şi de sănătate se vor plăti doar ca persoană fizică, şi nu pe activitatea desfăşurată. (Termen 1 ianuarie 2018) CAS-ul se va putea plăti la fondurile proprii de pensii (private), fără a mai exista obligaţia de a se plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat, iar CASS-ul se va plăti integral ca persoană fizică, la nivelul salariului minim pe economie, indiferent de numărul de activităţi desfăşurate. CASS nu se va plăti de către persoanele care realizează veniturile independente, dar care sunt scutite de plata acestei contribuţii (pensionari, persoane cu handicap, tineri, persoane aflate în întreţinere etc.). Toate acestea vor permite ca cei cu activităţi independente să nu mai fie nevoiţi să depună raportări lunare sau trimestriale ca în prezent, ci acestea să se depună o singură declaraţie pe an, în primul trimestru al anului următor obţinerii veniturilor. Familiile vor fi încurajate să aibă şi să crească cât mai mulţi copii prin acordarea a 1.600-1.800 lei/an pentru fiecare copil. Aceşti bani vor fi daţi doar pentru copii care au cel mult 10% absenţe nemotivate. Încurajăm astfel creşterea nivelului de educaţie al tinerilor şi totodată reducerea abandonului şcolar în rândul celor care astăzi, în principal din motive financiare, se află în această situaţie. Pentru încurajarea industriei auto, mai bine zis producerea de maşini electrice, dar şi pentru a ne respecta obligaţiile asumate în cadrul UE, vom extinde programul pentru finanţarea staţiilor de alimentare pentru maşini electrice, astfel încât, la 1 ianuarie 2020, pe teritoriul României să fie funcţionale cel puţin 20.000 de puncte de alimentare instalate în reţea. Concomitent, vom extinde şi Programul Rabla destinat achiziţiei de maşini electrice, astfel încât, în perioada 2018-2020, peste 100.000 de români să beneficieze de acest program şi să-şi achiziţioneze o maşină electrică. Valoarea voucherelor pentru o maşină electrică va fi de 10.000 euro. Administraţiile publice locale vor fi încurajate să participe la Programele prezentate mai sus, pentru ca aceste staţii să fie cât mai uniform repartizate pe teritoriul ţării. Programele de mai sus vor demara la 1 ianuarie 2018. Tot pentru a avea o dezvoltare armonioasă, primăriile vor avea un buget minim de funcţionare şi dezvoltare în fiecare an. Pentru 2018, nivelul minim va fi de 750 lei aferent fiecărui locuitor. Pentru a încuraja dezvoltarea localităţilor, impozitul pe venit va fi vărsat integral în bugetele administraţiilor publice locale începând cu 1 ianuarie 2018.
Competenţă Vom lăsa viitorului guvern, la expirarea mandatului nostru, un parcurs de ţară şi o legislaţie modificată, care să explice oamenilor care va fi traseul României în următorii 15-20 de ani, nu doar de la un an la altul, precum în prezent. Vom începe prin introducerea bugetelor (proiecţiilor) multianuale, mai întâi pe 2 ani, apoi pe 4 ani, alături de o programare bugetară pe 10 ani şi în final 20 de ani. În acest fel, investiţiile în infrastructura de orice fel: rutieră, medicală, energetică, să fie planificate şi gândite cu mulţi ani înainte, astfel încât şansa lor de a se înfăptui să crească. (Termen 1 ianuarie 2018). Vom continua apoi prin planificarea din timp a proiectelor prin care statul poate ajuta mai bine antreprenorii care activează pe piaţa românească, pentru a determina expansiunea activităţii acestora, urmată în mod firesc de creşterea numărului de angajaţi. Prin astfel de măsuri ţintim atingerea a două obiective prioritare, şi anume reducerea şomajului sub 3% până în 2020, dar şi întoarcerea acasă a cât mai multor români. O mare parte din creşterea economică a României în următorii 4 ani este bazată pe succesul atragerii de fonduri europene. În niciun an din perioada 2007-2011 şi 2016 nu s-a depăşit procentul de 2% absorbţie fonduri europene. Singura perioadă în care s-au atras peste 75% din fondurile europene disponibile a fost 2012-2015, când PSD şi ALDE au fost la guvernare. Prin simplificarea formularelor şi a documentelor ce trebuie depuse pentru accesarea fondurilor europene, precum şi prin reducerea timpilor de aşteptare pentru aflarea rezultatului, până la o săptămână sau chiar o zi în unele cazuri, ne propunem ca, în viitoarea guvernare, să atragem peste 72,5% din fondurile disponibile pentru perioada 2014-2023. Diferenţa până la 100% va fi absorbită în perioada 2021-2023. Atingerea acestui procent, asemănător cu cel realizat în guvernarea trecută, va însemna că peste 92 mld. lei vor intra în economia României prin investiţii, în următorii 4 ani, din fonduri europene. Aceste sume, împreună cu investiţiile din FSDI şi cele din Bugetul General Consolidat, vor fi prioritizate, astfel încât să contribuie la reducerea cu peste 15% a decalajului rural-urban, precum şi a celui dintre zonele urbane mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate. Vom întări disciplina financiară prin introducerea începând cu 2018 a unor măsuri ce vor duce la diminuarea masivă a sumelor neutilizate azi de către autorităţile şi instituţiile statului. Totodată, prin distribuirea cu prioritate a resurselor statului în direcţia creşterii clasei de mijloc din România, ne propunem să reducem numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie cu peste 1,5 mil., după ce tot noi am reuşit ca în perioada 2012-2015, conform Eurostat, să reducem numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie, de la 8,6 mil la 7,4 mil, adică cu 1,2 mil de persoane. (a se vedea imaginea asociată) Rămânând tot în sfera competenţei, aceasta se poate constata şi din reuşitele în ceea ce priveşte colectarea mai bună a taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat. Astfel, cel mai mare grad de colectare a fost realizat în 2015, şi anume 32,8% din PIB. În 2016 gradul de colectare va coborî pentru prima dată, după 15 ani, sub 30% din PIB. Introducerea performanţei bazate pe competenţă se va face şi prin depolitizarea structurilor administrative, de la nivel de subsecretar de stat în jos, dar şi prin transparentizarea concursurilor pentru posturile de management - dar nu numai - şi organizarea acestora astfel încât persoanele ce vor conduce instituţiile publice să fie selectate pe bază de proiecte de management, care apoi să poată fi uşor de urmărit dacă au fost puse în aplicare. Interoperabilitatea prin sisteme informatice a tuturor instituţiilor statului, până cel târziu la finalul anului 2018, va face ca în România anului 2020 timpul alocat de contribuabili interacţionării cu instituţiile statului, dar şi de cetăţeni, în general, să se reducă cu cel puţin 90%, faţă de cel din prezent. De asemenea, vom elimina normele din legile ce urmează a fi adoptate, pentru că „ce nu poţi explica în lege, nu poţi explica nici în norme“. Acest lucru va duce la o claritate mai mare a legislaţiei, dar şi la o simplificare a acesteia. Propunem în program măsuri privind implementarea unui Plan de raţionalizare a cheltuielilor publice, cu următorii piloni: auditul funcţiilor guvernamentale (administraţie centrală şi locală); informatizarea accelerată a administraţiei publice centrale şi locale; accelerarea prioritizării investiţiilor publice; normative corect fundamentate pentru lucrările suportate din cheltuielile bugetare de capital; revizuirea subvenţiilor acordate companiilor de la bugetul de stat (se va prefera acordarea de subvenţii condiţionate; toate subvenţiile de la buget către companiile publice vor fi condiţionate de programe de ajustare pe care le vor adopta pentru a-şi îmbunătăţi performanţa financiară, cu sancţiuni şi restructurări în cazul în care condiţiile convenite nu sunt îndeplinite); introducerea contractelor de performanţă în toate instituţiile publice şi companii de stat (ministere, agenţii guvernamentale, autorităţi locale şi companii de stat); optimizarea spaţiilor aparţinând sectorului public; optimizarea spaţiilor de birouri. Acest plan va fi prezentat public până cel târziu la 1 octombrie 2017 şi implementarea sa va dura maximum un an de zile, începând cel târziu la 1 ianuarie 2018. În cazul ajustărilor cheltuielilor de personal, având drept criterii standardele de performanţă şi de cost. Economii la buget putem obţine şi din eficienţa mai ridicată a alocării cheltuielilor publice. Astfel, propunem plafonarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile (-5%/10% anual din partea rămasă după excluderea cheltuielilor cu sistemul sanitar şi a utilităţilor). În acest sens, începând cu 1 ianuarie 2018, nu se vor mai putea face achiziţii de medicamente şi materiale sanitare decât în sistem centralizat, în coordonarea Ministerului Sănătăţii. Până la finalul anului 2018 vom extinde acest sistem la toate achiziţiile din sănătate, dar şi la celelalte ministere. Introducerea facturării electronice, a caselor de marcat electronice cu raportare on-line şi a informării electronice a contribuabililor cel târziu la 1 ianuarie 2019. În vederea împăcării nevoii de creştere economică cu nevoia consolidării sustenabilităţii fiscal-bugetare, propunem emiterea de obligaţiuni pe termen mediu şi lung pentru populaţie şi ulterior pentru alte entităţi. Începând cu 1.10.2017 vom emite titluri de stat pentru populaţie, în moneda locală. Perioada va fi cuprinsă între 5 şi 20 ani. Îmbunătăţirea guvernanţei corporative în companiile de stat este una dintre reformele structurale ce merită a fi luate în considerare pentru implementare. Propunem reforma managementului privat la companiile de stat din domenii strategice (cu contracte standard, criterii de performanţă şi plată în funcţie de performanţă). În vederea măririi eficienţei lucrărilor de investiţii publice, propunem crearea unei proceduri de monitorizare a contractelor de servicii publice, care să rezulte în întocmirea unei „Liste negre“ pentru firmele care lucrează cu bani publici şi care nu respectă preţul iniţial, termenele sau nu livrează produsul achiziţionat. Sancţiunile trebuie să meargă până la interzicerea de a mai participa la licitaţii publice. (Termen 1 ianuarie 2018) România are cel mai mic grad de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Este necesară cooperarea interinstituţională consolidată în scopul reducerii evaziunii. Propunem angajarea unor contracte de performanţă pentru ANAF, cu ţinte trimestriale şi măsuri corective automate la derapajele de la ţinta stabilită, precum şi un program de reducere a muncii la negru. Creşterea eficacităţii ANAF în combaterea evaziunii - acţiune concentrată pe domeniile cu risc mare de evaziune, conform matricii de risc. Majorarea drastică a amenzilor/penalităţilor pentru evaziune şi muncă la negru. Inspectorii de muncă vor avea dreptul să stopeze activitatea firmelor care folosesc munca nedeclarată. Realizarea de către autorităţi a unei baze de date on-line cu toţi lucrătorii angajaţi (ID, fotografii) în sectoarele cu incidenţă mare a muncii la negru; angajatorii vor fi obligaţi să-şi actualizeze informaţiile odată cu angajarea/concedierea de personal şi să notifice autorităţile care administrează contribuţiile sociale. (Termen 1 ianuarie 2018). În plus, intenţionăm constituirea unei direcţii în cadrul ANAF (şi cooperarea cu Registrul Comerţului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulă şi a creditelor acordate de acţionarii privaţi propriilor firme cu pierderi, precum şi consolidarea Direcţiei de Preţuri de Transfer din aceeaşi instituţie. Vom aduce modificări legislaţiei astfel încât până la 31 decembrie 2019 firmele cu capital negativ să-şi reîntregească capitalul şi ANAF-ul să fie împuternicit cu urmărirea îndeplinirii acestei condiţii. Totodată vom modifica Legea insolvenţei cel târziu până la 1 noiembrie 2017 a.î. o firmă să nu poată rămâne în faliment mai mult de 2 ani sau dacă nu-şi respectă planul de conformare pe o perioadă mai mare de 6 luni. Legea nr. 31/1990 o vom modifica astfel încât o persoană să nu mai poată înfiinţa o societate un anumit număr de ani după 2 insolvenţe. Pentru a creşte gradul de colectare a taxelor vom împuternici ANAF-ul cu colectarea cât mai multor taxe, inclusiv cele de la AFM, începând cu 1 ianuarie 2018. Cel târziu la 1 ianuarie 2018 vom înfiinţa o Bancă de Dezvoltare şi Investiţii. La rândul său, CEC îşi va extinde aria de acţiune pentru IMM-uri şi în domeniul agriculturii, astfel încât acesta să poată susţină programele naţionale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar şi pentru a putea finanţa mult mai mult întreprinderile mici şi mijlocii din IT, turism, construcţii, servicii, industria prelucrătoare, meşteşuguri etc. precum şi fermierii sau pe cei care doresc sa investească în agricultură. În acest sens, CEC-ul îşi va extinde reţeaua astfel încât la 1 ianuarie 2020 sa aibă o reţea reprezentativă de filiale la nivel rural. Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obţinerea garanţiilor date de către fondurile de garantare existente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor, vor fi capitalizate pentru a putea susţine programele publice incluse în programul de guvernare. Alocările privind ajutoarele de stat acordate de către Guvern se vor face cu prioritate în domenii precum turismul, cinematografie, construcţiile, industria agroalimentară şi agricultura, în cuantum de cel puţin 90% din valoarea proiectelor. Sumele disponibile vor fi de cel puţin 500 mil. euro/anual, începând cu 2017. Prioritate vor avea firmele care angajează personal din zonele cu şomaj mai mare de 5% şi cei care angajează cât mai mult personal. Începând cu 2018, vom reintroduce impozitul pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice. Implementarea acestui mecanism fiscal se va face prin intermediul sistemului informatic integrat organizat la nivelul ANAF, ceea ce va permite eliminarea risipei de timp din partea contribuabililor. În cadrul acestui impozit veniturile mai mici de 2.000 lei/lună vor fi scutite şi se vor introduce mai multe deduceri care să încurajeze economisirea, investiţiile şi creşterea standardelor de sănătate şi educaţie pentru populaţie. Totodată, începând cu 2018, vom implementa procedura depunerii declaraţiilor de patrimoniu.
CAP. ECONOMIE. POLITICI INDUSTRIALE. POLITICI ÎN DOMENIUL RESURSELOR MINERALE NEENERGETICE. COMERŢ ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE. PROTECŢIA CONSUMATORULUI Obiectivul strategic îl constituie implementarea unui alt model de politică industrială, care să genereze creşterea economică inteligentă a României. Este prioritar ca România să treacă de la modelul bazat pe industrii intensive în forţă de muncă slab calificată şi industrii cu grad redus de prelucrare către industrii inovative, energie şi industrii ecologice. Politica industrială activă trebuie bazată pe subvenţii condiţionate, abordare policentrică şi concentrare pe clusterele de competitivitate. Specializarea producţiei pe industrii cu intensitate tehnologică ridicată va fi de natură să genereze câştiguri de competitivitate şi să reducă dependenţa exporturilor româneşti de câteva ramuri industriale. În acest context, se impune ca element central reindustrializarea României, în cadrul căreia statul să acţioneze ca un manager performant - producător şi furnizor de servicii - şi ca un investitor prudent în economie, respectând regulile şi principiile economiei de piaţă şi gestionând responsabil şi inteligent resursele naturale, umane şi financiare. Companiile aflate în situaţii financiare precare (insolvenţă, datorii etc.), precum CN Hunedoara, Oltchim - SA sau CE Oltenia, nu se vor închide. Ele vor intra într-un proces de reorganizare pe modelul Hidroelectrica, având drept scop readucerea acestora în parametrii de profitabilitate, inclusiv prin cooptarea unor investitori privaţi, acolo unde este posibil. De asemenea, ELCEN va fi transferată în patrimoniul municipiului Bucureşti, dacă municipalitatea va solicita acest lucru. Statul se va implica activ, în principal prin instituirea pârghiilor necesare de dezvoltare, inclusiv constituirea de fonduri de investiţii, şi prin demararea de proiecte de investiţii publice cu impact semnificativ în regim greenfield sau brownfield, acordarea de facilităţi pentru investiţii private, indiferent de natura capitalului social (autohton sau străin), prin facilităţi fiscale. În coordonarea Ministerului Economiei şi Comerţului va funcţiona un Comitet Interministerial ce va viza eficientizarea reprezentanţelor economice ale României în străinătate. Tot în cadrul acestui minister vom lărgi componenţa Consiliului de Export, care astăzi este bipartid (Ministerul Economiei şi patronatele), prin cooptarea reprezentanţilor Ministerului Agriculturii. Aceştia vor selecta târgurile şi expoziţiile internaţionale, dar şi firmele din România care vor participa la acestea, asigurând totodată şi finanţarea integrală a costurilor de transport şi de expoziţie. Acest Consiliu de Export va desemna Camera de Comerţ şi Industrie a României ca fiind cea prin care se vor derula toate operaţiunile, astfel încât să nu mai existe sincope în reprezentarea firmelor româneşti la târgurile şi expoziţiile internaţionale. MĂSURI 1. Economie. Politici industriale • Înfiinţarea Direcţiei de Programare Economică CPE în cadrul Comisiei Naţionale de Prognoză, organism care va fundamenta orientările strategice de dezvoltare ale României. (Impact bugetar: 12 milioane RON pentru perioada 2017-2020). • Program naţional de specializare inteligentă, prin identificarea avantajelor competitive ale fiecărei regiuni din România şi a posibilităţilor de generare de clustere competitive/inovative specifice. • Îmbunătăţirea legislaţiei privind redevenţele şi crearea cadrului juridic privind exploatările off-shore, în scopul creşterii veniturilor bugetare şi atragerii de noi investiţii la Marea Neagră. • Crearea unor noi instrumente de investiţii publice - Constituirea unui fond suveran de investiţii în vederea administrării şi valorificării eficiente a participaţiilor minoritare ale statului. Obiectivul FSDI - dezvoltarea economică prin investiţii în infrastructură şi companii strategice, întărirea rolului activ al statului prin administrarea adecvată a participaţiilor minoritare şi obţinerea de lichidităţi din emisiunea de obligaţiuni, valorificarea anumitor active, dividende şi alte surse atrase în proiectele de investiţii. • Alături de FSDI, cel târziu în primul trimestru din 2018, se va crea un Fond Naţional de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deţine participaţii şi care în prezent sunt administrate de AVAS, dar şi companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicţiei europene, care stipulează faptul că, în unele cazuri, companiile de producţie şi distribuţie nu pot fi administrate de aceeaşi entitate, evitându-se în acest fel comportamentul de monopol. Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica şi Transgaz vor fi administrate şi deţinute de FND, iar Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. AVAS se desfiinţează. Ca şi FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcţionare în proprietatea exclusivă a statului român. • Program de diminuare a blocajului financiar în economie. Diminuarea blocajului financiar şi a pierderilor în economie prin flexibilizarea mecanismului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenţă ale operatorilor economici. • Program de investiţii publice de tip greenfield (Exemple: Construirea/modernizarea uzinei metalurgice de la Zlatna; Crearea unor platforme de preluare, sortare, condiţionare, păstrare, ambalare şi analiză a legumelor şi fructelor; Dezvoltarea sectorului zootehnic prin construirea de abatoare, centre de depozitare produse necesare etc.) • Program de utilizare a siturilor contaminate pentru dezvoltarea de investiţii brownfield (finanţare din fonduri europene POIM 2014-2020, Fondul de Mediu şi surse private atrase). • Program de dezvoltare a reţelei de energie. Finalizarea investiţiei CNTEE Transelectrica - SA, respectiv închiderea inelului energetic naţional de 400 kw; Modernizarea/ retehnologizarea Reţelei Energetice de Transport (RET); Operaţionalizarea în parametrii normali de funcţionare a Sistemului de Management Energetic/Supraveghere - Control şi Achiziţii de Date (EMS/SCADA ). • Programul Naţional „Promovarea proprietăţii intelectuale româneşti“ - program care presupune organizarea la nivelul administraţiei centrale a unui sistem integrat de sprijin al cercetătorilor/inventatorilor români în vederea obţinerii de către aceştia a drepturilor de proprietate intelectuală aferente propriilor descoperiri/inovaţii. Rezultatul este accesul oricărui cercetător/inovator român la o platformă economică prin care să poată obţine cu un efort minim, ca rezultat al serviciului public, protecţia la nivel internaţional a dreptului de proprietate intelectuală concret aferent propriei descoperiri/invenţii. • Program privind atragerea de investiţii străine cu valoare adăugată ridicată, inclusiv prin consolidarea diplomaţiei economice. Stimularea investiţiilor cu efecte de multiplicare, reducerea barierelor economice, tehnice şi administrative la intrarea pe piaţă, scheme de ajutor de stat şi facilităţi punctuale locale pentru ISD în domeniile considerate strategice (Impact bugetar: 10 milioane RON pentru perioada 2017-2020).
2. Economie. Politici în domeniul Resurselor minerale neenergetice • Modificarea Legii minelor nr. 85/2003 - are în vedere adoptarea de măsuri clare şi concrete de transparenţă şi responsabilitate în exploatarea resurselor naturale şi crearea premiselor valorificării deşeurilor din industria minieră cantonate sub formă de depozite în halde de steril sau iazuri de decantare care în prezent pot fi procesate. Beneficii directe: exploatarea raţională a resurselor, cu luarea în considerare a caracterului neregenerabil/regenerabil al acestora. Beneficii indirecte: reintegrarea în circuitul economic a forţei de muncă disponibile pe plan local, regional şi poate naţional. Programul va fi coroborat cu politici de stimulare, dezvoltarea industriei orizontale în jurul activităţii de exploatare, dezvoltarea altor segmente ale economiei care pot utiliza materiile prime extrase, obligaţia reabilitării mediului care trece parţial/total de la statul român la noul concesionar. (Termen 1 ianuarie 2018) • Programul de cercetare geologică a resurselor minerale în perioada 2017-2020. • Program privind valorificarea durabilă a resurselor minerale prin diversificarea produselor finite. (Exemplu: diversificarea producţiei finite obţinute din acelaşi minereu - concentratul de cupru, prin separarea concentratului de fier şi diversificarea gamei de produse prin includerea varului industrial în sortimentele valorificate) (Exemplu: instalaţie de producere a varului din piatra provenită din cariera Pârâul Românesc la SC Cuprumin - SA Abrud: impact bugetar 4,5 milioane euro, perioada de recuperare a investiţiei 5 ani) (Exemplu: realizarea unei instalaţii de recuperare a metalelor din apele acide provenite din haldele de steril la Societatea Cuprumin - SA Abrud: impact bugetar 25 milioane euro). • Program privind domeniul Apelor Minerale. Elaborarea Legii Apelor Minerale, în vederea reglementării clare a modului de valorificare a apelor minerale naturale, a apelor minerale terapeutice, a apelor geotermale şi a apelor de izvor (Exemplu: Achiziţia de fabrici de îmbuteliere de apă minerală de către Societatea Naţională a Apelor Minerale de pe piaţa internă în vederea creării unui brand naţional, cu respectarea legislaţiei în vigoare) (Exemplu: Utilizarea surplusului de apă minerală de la sursele administrate de Societatea Naţională a Apelor Minerale - SA în cadrul unor programe cu caracter social şi de export) [Exemplu: Transferul Complexului Astoria din Snagov de la Ministerul Transporturilor (în administrarea Societăţii Naţionale Feroviare) la ministerul de resort (în administrarea Societăţii Naţionale a Apelor Minerale)].
3. Economie. Comerţ şi relaţii internaţionale • Program privind Flexibilizarea sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat, prin definirea unor instrumente eficiente, cu impact economic major, definirea clară a obiectivelor şi indicatorilor programelor administrate; Instituirea unor norme mai clare şi simplificarea accesului la instrumentele aflate în administrarea ministerului de resort; Asigurarea complementarităţii cu finanţările europene; Eliminarea paralelismelor în competenţele de susţinere a exportului) (Exemplu: eficientizarea Portalului de Comerţ Exterior în vederea transformării acestuia în instrument de promovare a ofertelor de export identificate de reprezentanţii din reţeaua externă, diseminării de informaţii de piaţă şi oportunităţi) (Exemplu: măsuri privind internaţionalizarea afacerilor cu capital privat: participare la târguri şi misiuni economice, cunoaşterea pieţelor; adaptarea afacerilor la noile pieţe de desfacere) (Exemplu: dezvoltarea consultării şi colaborării cu camerele de comerţ şi partenerii sociali, în vederea cunoaşterii, promovării şi susţinerii unitare a ofertei de export a României şi crearea mecanismelor adecvate de atragere a investiţiilor).
4. Economie. Protecţia consumatorilor • Program privind dezvoltarea şi consolidarea drepturilor consumatorilor. [Exemplu: îmbunătăţirea accesului la măsuri reparatorii simple, eficiente, rapide şi necostisitoare, inclusiv prin soluţionarea alternativă a litigiilor (SAL) ori soluţionarea on-line a litigiilor (SOL)]. • Program privind dezvoltarea instrumentelor de informare, educare şi evaluare a gradului de satisfacţie a consumatorilor. (Exemplu: furnizarea de informaţii on-line cu privire la măsurile de protecţie a consumatorilor şi drepturile acestora, utilizarea unor produse şi servicii care le pot afecta viaţa, securitatea, sănătatea sau interesele economice). • Program privind Reorganizarea Larex, în vederea dezvoltării acesteia ca organism neutru, de referinţă în efectuarea de certificări ale produselor fabricate în ţară sau importate. (Impact bugetar: 10 milioane RON pentru perioada 2017-2020) • Program privind stimularea constituirii/funcţionării adecvate a centrelor de consultanţă şi informare a consumatorilor. (Impact bugetar: 4 milioane RON pentru perioada 2017-2020)
CAP. FONDURI EUROPENE Datorită eforturilor Guvernului PSD, România a fost cel de-al 11-lea stat membru din cele 28 cu care Comisia Europeană a adoptat Acordul de parteneriat, creând astfel premisele unei absorbţii ridicate la sfârşitul perioadei de implementare. Ca urmare a finalizării negocierilor şi a semnării acordului, România are un document-cadru care stabileşte priorităţi clare în ceea ce priveşte investiţiile, o finanţare majorată pentru cercetare şi inovare, o abordare echilibrată a investiţiilor din sectorul transporturilor şi obiective mai bine aliniate la obiectivele naţionale din cadrul Strategiei Europa 2020 şi la recomandările de politică formulate în contextul semestrului european. Pentru perioada 2014-2023, România are la dispoziţie o alocare financiară totală de circa 31 de miliarde de euro din fondurile structurale şi de investiţii (FESI). Din aceasta sumă, aproximativ 23 de miliarde de euro sunt alocate programelor operaţionale finanţate din fonduri structurale, iar 8 miliarde revin Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Având în vedere situaţia dezastruoasă din anul 2016 în ceea ce priveşte rata absorbţiei şi numărul de proiecte depuse, Guvernul îşi propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene, pentru a ajunge la o rată de 72,5% (92,3 miliarde lei) până la 31 decembrie 2020 şi 100% până la 31 decembrie 2023. Reducerea decalajelor regionale este unul dintre principalele obiective ale utilizării Fondurilor Structurale şi de Investiţii. România trebuie să susţină creşterea inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, coroborat cu reducerea disparităţilor regionale. Fondurile structurale şi de investiţii reprezintă instrumentul fundamental pus la dispoziţia statelor membre pentru consolidarea coeziuni economice, sociale şi teritoriale, prin reducerea decalajelor diferitelor regiuni şi evitarea adâncirii diferenţelor de dezvoltare. Pentru implementarea cu succes a investiţiilor finanţate din Fonduri Europene Structurale şi de Investiţii, este necesar, pe de o parte, alinierea modului şi a tipurilor de investiţii finanţate din diverse surse de finanţare, precum şi utilizarea complementară a fondurilor, astfel încât toate instrumentele să urmărească acelaşi obiectiv, şi anume susţinerea creşterii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii la nivelul întregului teritoriu al României. Mai mult decât atât, exerciţiul financiar 2014-2020 presupune utilizarea fondurilor structurale şi de investiţii în mod coordonat şi complementar, prin stabilirea de obiective comune, astfel încât să se potenţeze efectul de creştere a acestor instrumente. În acest context, consolidarea coordonării tuturor fondurilor ESI, începută în 2012, trebuie continuată, prin aducerea structurilor care gestionează aceste fonduri sub o singură coordonare, şi alinierea obiectivelor acestora cu obiectivele naţionale privind dezvoltarea echilibrată a regiunilor. Astfel, coordonarea implementării Fondului European de Dezvoltare Regională, Fondului de Coeziune, Fondului Social European, la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin intermediul ministrului delegat pentru fonduri europene, va asigura o abordare unitară în implementarea fondurilor, precum şi utilizarea complementară a FESI cu alte surse de finanţare (buget de stat/împrumuturi/alte fonduri nerambursabile), în vederea atingerii obiectivului naţional de consolidare a creşterii economice şi reducere a disparităţilor naţionale. În ceea ce priveşte dezvoltarea rurală şi politica maritimă şi de pescuit, la nivelul Acordului de parteneriat, document strategic negociat şi aprobat de Comisia Europeană în anul 2014, s-a realizat deja alinierea obiectivelor şi priorităţilor susţinute de Politica de coeziune şi Politica Agricola Comună. De asemenea, trebuie subliniat că în exerciţiul financiar 2014-2020 au fost introduse elemente inovative destinate dezvoltării regionale/locale, respectiv Investiţiile Teritoriale Integrate (ITI) şi Dezvoltarea Locală aflată sub Responsabilitatea Comunităţii (DLRC). Pentru a se asigura succesul implementării acestor instrumente noi este fundamentală coordonarea perfectă a diverselor tipuri de investiţii, finanţate din fonduri diferite, lucru ce poate fi obţinut prin asigurarea unei viziuni şi a unui management unitar. În vederea atingerii acestor ţinte, propunem următoarele măsuri: MĂSURI 1. Lansarea tuturor callurilor de proiecte, pe toate liniile de finanţare, atât pentru beneficiarii publici, cât şi pentru cei privaţi, până la sfârşitul anului 2017. 2. Timpi scurţi de evaluare pentru proiectele depuse şi semnarea rapidă a contractelor de finanţare. În acest sens, folosim fondurile disponibile în Programul de Asistenţă Tehnică şi demarăm în regim de urgenţă procedura de selecţie (contracte-cadru şi subsecvente sau similar procedurilor organizate de Direcţiile Generale din cadrul Comisiei Europene) de experţi ce vor fi angrenaţi în operaţiunile de verificare administrativă şi financiară. 3. Acreditarea tuturor autorităţilor de management până la 1 octombrie 2017. 4. Achitarea fără întârziere a facturilor beneficiarilor, prin crearea unui mecanism transparent de monitorizare a facturilor, de la momentul depunerii şi până la achitarea lor de către Autorităţile de Management. 5. Monitorizarea atentă a fiecărui proiect prin introducerea funcţiei de manager de proiect în cadrul Autorităţilor de Management şi obligaţia unei întâlniri lunare cu fiecare beneficiar pentru a analiza stadiul proiectului. 6. Analiza fiecărui program operaţional şi realocarea de fonduri către sectoarele cu potenţial maxim de absorbţie atât în interiorul, cât şi între programele operaţionale, pentru a evita riscul dezangajării fondurilor alocate României (anul 2018). 7. Măsuri de simplificare şi evitare a supraproceduralizării şi birocraţiei excesive prin simplificarea orientărilor pentru solicitanţi, operaţionalizarea SMIS 2014+, simplificarea procedurilor de achiziţii pentru beneficiarii privaţi, introducerea unor opţiuni de costuri simplificate, a unor rate forfetare şi bareme standard pentru costurile unitare în normele naţionale şi regionale referitoare la eligibilitate, simplificarea procedurilor pentru autorizaţiile de construire. 8. Concomitent cu măsurile de simplificare, Guvernul susţine îmbunătăţirea sistemului administrativ şi capacitatea de absorbţie a acestor fonduri. În acest sens vom iniţia un proiect de lege privind statutul funcţionarului public care lucrează în domeniul fondurilor europene, în care vor fi prezentate drepturi şi obligaţii precis definite. 9. Utilizarea instrumentelor financiare şi a instrumentelor teritoriale: o proporţie importantă a investiţiilor, şi anume 517 milioane EUR (de aproape patru ori mai mult decât în perioada 2007-2013), va fi furnizată prin intermediul instrumentelor financiare (inclusiv prin iniţiativa privind IMM-urile pusă în aplicare de BEI). Acestea vor viza sprijinirea IMM-urilor prin furnizarea de capital, de împrumuturi şi de garanţii pentru fazele incipiente şi de creştere. 10. Simplificarea legislaţiei aferente promovării şi aprobării proiectelor de investiţii din România. 11. Fiecare Autoritate de Management va iniţia un proces de instruire a beneficiarilor, pe baza unui ghid privind principalele riscuri identificate în domeniul achiziţiilor publice, în vederea prevenirii greşelilor constatate în aplicarea procedurilor privind achiziţiile publice în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale, precum şi asigurării unei practici unitare pe viitor. 12. Încurajarea Parteneriatelor Public-Privat, ca alternative şi soluţii complementare care pot conduce la sustenabilitatea proiectelor cofinanţate de Uniunea Europeană, prin crearea unei Strategic Unit, pe modelul statelor dezvoltate, în care vom investi experienţa acestora. 13. Stimularea schimbului de bune practici în implementarea mecanismelor de creştere a absorbţiei de fonduri europene cu alte ţări membre UE. 14. Consultarea periodică cu actorii interesaţi, prin consolidarea structurilor decizionale de la nivelul comitetelor de monitorizare şi CCMAP
Pe baza lecţiilor învăţate din experienţa 2007-2013, dincolo de bătălia cifrelor, este important ca România să treacă la un nou model de dezvoltare, accentul fiind pus pe proiecte şi investiţii mature, care aduc plus de valoare în economie şi orientează investiţii în ramuri ce susţin producţia internă pentru a ajunge la nivelul de performanţă al celorlalte state membre. România creşte sănătos! Încă de la momentul scrierii programelor operaţionale, fostul guvern PSD-ALDE a alocat 800 milioane de euro pentru sectorul sănătate, disponibili prin intermediul a 4 programe operaţionale (Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Competitivitate, Programul Operaţional Capital Uman, Programul Operaţional Capacitate Administrativă), sprijinind: Investiţii în infrastructura spitalelor pentru creşterea accesului la serviciile furnizate pe toate palierele sistemului medical: îngrijirea primară, incluzând asistenţa comunitară, asistenţa ambulatorie şi asistenţa de urgenţă (unităţi de primiri urgenţe şi spitalele regionale de urgenţă): • Reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii ambulatoriilor din 280 de unităţi medicale • Reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii a 35 de unităţi de primiri urgenţe • Construcţia/reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea centrelor comunitare integrate sociomedicale de care vor beneficia peste 270.000 de persoane
Dat fiind deficitul de personal ca urmare a migraţiei externe, investiţia în resursa umană este esenţială pentru creşterea accesului, calităţii şi eficacităţii serviciilor medicale. Astfel, Guvernul va acorda prioritate formării cadrelor medicale implicate în furnizarea de servicii de prevenire şi diagnosticare precoce, celor implicaţi în tratamentul patologiilor prioritare cu care se confruntă persoanele sărace, responsabile pentru majoritatea cazurilor de morbiditate şi mortalitate la adulţi (ex. cancer, tuberculoză, boli cardiovasculare, diabet etc.), precum şi personalului din cadrul serviciilor de urgenţă, estimând un număr de 180.000 de beneficiari, persoane care vor beneficia de formare sau schimb de bune practici din regiunile mai puţin dezvoltate şi dezvoltate. Promovarea programelor de sănătate şi a serviciilor care includ o puternică componentă orientată spre prevenţie, depistare precoce (screening), diagnosticare precoce şi tratamentul bolilor sociale importante (de exemplu, boli de inimă, cancer, diabet, boli cronice de rinichi, hepatită cronică, tuberculoză şi HIV-AIDS), inclusiv formarea şi dezvoltarea profesioniştilor implicaţi în actul medical. Astfel, Guvernul îşi propune derularea celei mai mari campanii naţionale de screening finanţate prin fonduri europene, prin care aproximativ 5.000.000 de persoane (adulţi şi copii) vor beneficia de servicii orientate către prevenţie, depistare precoce (screening), diagnostic şi tratament precoce pentru principalele patologii. Alte obiective promovate în domeniul sănătăţii • Implementarea soluţiilor TIC (e-sănătate, telemedicină, schimb de bune practici, programe de formare on-line pentru personalul implicat în utilizarea echipamentelor şi tehnologiilor de ultimă generaţie). • Investiţii în crearea şi dotarea de noi laboratoare, centre de cercetare sau modernizarea celor existente, pentru ambele instituţii publice/universităţi şi firme de cercetare. • Dezvoltarea infrastructurii cloud specifice IT comune tuturor organizaţiilor din sectorul public şi crearea de platforme sociale on-line şi centre de date, în curs de dezvoltare portal web unic, cu acces la toate serviciile publice pe site-urile instituţiilor publice.
Detaliile sunt prezentate în capitolul Sănătate. România construieşte! Guvernul îşi propune ca obiectiv creşterea competitivităţii economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale şi regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condiţiilor infrastructurale şi a serviciilor oferite cetăţeanului. Guvernul susţine 8,25 miliarde euro prin intermediul Programului Operaţional Regional, pentru îndeplinirea următoarelor obiective: • Dezvoltarea transportului urban (căi de rulare/piste biciclişti/mijloace de transport ecologice). • 315 unităţi medicale care vor fi construite/reabilitate/ modernizate/extinse/dotate, de care vor beneficia peste 500.000 de persoane. • 2.100 km de drumuri judeţene modernizate pentru 1 milion de cetăţeni. • Construcţia/reabilitarea/modernizarea şoselelor de centură cu statut de drum judeţean aflate pe traseul drumului judeţean respectiv. • Infrastructură de educaţie (creşe, grădiniţe, licee tehnologice, şcoli profesionale şi tehnice) pentru 115.000 beneficiari. • Eficienţa energetică a clădirilor publice, rezidenţiale, investiţii în iluminatul public. • Reconversia şi refuncţionalizarea terenurilor şi suprafeţelor degradate, vacante sau neutilizate din oraşele mici, mijlocii şi municipiul Bucureşti în vederea creşterii spaţiului verde. • Clădiri pentru activităţi educative, culturale şi recreative, precum şi zone verzi de mici dimensiuni, pieţe publice, parcuri. • Regenerarea şi revitalizarea zonelor urbane (modernizare spaţii publice, reabilitare clădiri/terenuri abandonate, centre istorice etc.). • 793 de comune cu proprietăţi imobiliare înregistrate, echivalent a 5 milioane ha suprafaţă. • Investiţii importante pentru 38 de unităţi administrativ- teritoriale (ITI) din cadrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, judeţele Tulcea şi Constanţa. • 12 judeţe riverane Dunării care vor beneficia de investiţii în infrastructura de apă, transport, patrimoniu cultural, turism şi eficienţă energetică. • Dezvoltarea turismului balnear prin investiţii în infrastructura rutieră şi crearea bazelor de tratament. • 2.500 de IMM-uri sprijinite pentru construcţia/modernizarea şi extinderea spaţiului de producţie/servicii pentru IMM, inclusiv dotare cu instalaţii, echipamente (inclusiv sisteme IT), utilaje, maşini, inclusiv noi tehnologii. • 60 de centre de transfer tehnologic care vor oferi servicii- suport pentru IMM-uri, pe baza nevoilor identificate din mediul privat.
Detaliile sunt prezentate în capitolul Administraţie publică.
România creşte inteligent! Guvernul propune investiţii de peste 1,3 miliarde EUR care vor îmbunătăţi competitivitatea, consolidând legăturile dintre cercetare, inovare, domeniile de specializare inteligentă şi tehnologia informaţiei. Astfel, prin intermediul Programului Operaţional Competitivitate, susţinem următoarele direcţiile principale de investiţii în domeniul cercetării: • Sprijin pentru dezvoltarea de noi tehnologii şi produse care rezultă din activităţile de CDI. • Stimularea activităţilor economice cu potenţial în creşterea capacităţilor de inovare, atragerea şi menţinerea specialiştilor CDI în întreprinderi. • Stimularea parteneriatelor dintre actorii din sectorul privat şi furnizorii de CDI, în vederea creşterii prin inovare a competitivităţii economiei româneşti. • Activarea sectorului privat prin instrumente de susţinere a antreprenoriatului orientat către CDI (sprijin inovare la nivel de firme) şi a comercializării rezultatelor CDI (sprijin transfer de la instituţii publice la firme), precum şi prin promovarea unor instrumente financiare specifice (fonduri de risc, împrumuturi etc.). • Sprijinirea şi consolidarea iniţiativelor integrate, cum ar fi clusterele inovative. • Concentrarea resurselor în domenii economice relevante, urmărind totodată eficientizarea cercetării în sectorul public şi impulsionarea apropierii de piaţă.
Guvernul susţine 530 milioane euro prin intermediul Programului Operaţional Competitivitate, pentru următoarele direcţii principale de investiţii în domeniul tehnologiei informaţiei: E - guvernare: 2023 Până la finalul anului 2023, Guvernul îşi propune informatizarea instituţiilor şi creşterea serviciilor publice disponibile online, cu impact direct asupra îmbunătăţirii nivelului de trai pentru cetăţeni: stare civilă (naştere, căsătorie, divorţ, deces); • Activitatea agenţilor economici (înfiinţarea, vânzarea unei companii, modificarea statutului unei companii, obţinerea surselor de finanţare, obţinerea sprijinului pentru desfăşurarea activităţii unei firme, faliment, lichidare, constituirea contractelor, înregistrare pentru plata taxelor); • Drepturi şi responsabilităţi cetăţeneşti (eliberarea actelor de identitate, obţinerea unui paşaport, obţinerea permisului de conducere auto, înregistrarea unui autovehicul, cumpărarea/ închirierea unei case, asigurări opţionale şi obligatorii, asigurarea viitorului personal, votarea); • Muncă, familie şi protecţie socială (servicii-suport şi de facilitare pentru căutarea unui loc de muncă, servicii-suport în cazul pierderii locului de muncă, asistenţă în cazul accidentelor de muncă sau al incapacităţii de a lucra, pensionare, înscrierea alocaţiei pentru persoane cu handicap, obţinerea îndemnizaţiei de creştere a copilului, adopţii); • Afaceri externe (emigrare în România, obţinerea cetăţeniei, obţinerea unei vize); • Parcursul educaţional (clase primare/liceu/universitate, înscrierea la bibliotecă); • Serviciile medicale (programarea unui consult medical într-un spital); • Promovarea turismului (ghiduri şi informaţii de călătorie).
În acest sens, prioritizarea intervenţiilor vizează asigurarea interoperabilităţii instituţiilor implicate în cele 36 de evenimente de viaţă, precum şi crearea cloudului guvernamental, care va determina costuri reduse de operare, eficienţă energetică, flexibilitate în dezvoltarea de noi servicii on-line şi aliniere la standarde europene. Tot din perspectiva tehnologiei informaţiei, până în 2023, Guvernul susţine investiţii masive în următoarele sectoare:
E - Educaţie: 2023 Ne propunem realizarea unor instrumente care deschid noi posibilităţi în sala de clasă şi permit adaptarea procesului de învăţământ la nevoile fiecărui elev, oferind astfel competenţele digitale necesare pentru a activa în mod eficient şi semnificativ într-o economie bazată pe cunoaştere. Obiectivele Guvernului: • Implementarea Bibliotecii Şcolare Virtuale. • Realizarea/utilizarea la nivel naţional a catalogului electronic. • Achiziţionarea de echipamente TIC pentru şcolile gimnaziale în baza unor proiecte-pilot. • Îmbunătăţirea accesului la internet prin implementarea de wireless campus, cu prioritate în şcolile gimnaziale (2.000 de şcoli). • Crearea unei culturi digitale în procesul de predare - învăţare - evaluare, a leadershipului şi managementului şcolii, prin implementarea de sisteme informatice de suport.
E-Sănătate: 2023 Strategia naţională în domeniul sănătăţii vizează eficientizarea sistemului de sănătate, prin accelerarea utilizării instrumentelor IT moderne de tip e-sănătate. Această abordare include două direcţii majore: 1. Dezvoltarea unui sistem informatic integrat în domeniul sănătăţii (RO SĂNĂTATE) prin implementarea de soluţii sustenabile de e-sănătate; 2. Investiţii în peste 400 de unităţi prespitaliceşti şi spitaliceşti care vor utiliza sisteme de telemedicină, având drept scop creşterea accesului la servicii de sănătate de calitate la costuri eficiente pentru cetăţeni, în special al celor din grupurile vulnerabile.
E-Cultură: 2023 Cultura accesibilă publicului larg este un obiectiv principal al Guvernului, IT-ul reprezentând cel mai eficient instrument pentru a promova schimbul de idei şi informaţii, ceea ce contribuie la o mai bună înţelegere a diversităţii culturale. Prin intermediul proiectelor RO - CULTURA, Guvernul îşi propune investiţii masive în e-cultură, asigurând astfel: • Conservarea patrimoniului naţional şi implicit a identităţii noastre culturale. • Digitalizarea conţinutului cultural şi crearea unei arhive digitale (peste 200.000 de produse culturale). • Accesarea on-line a conţinutului cultural.
Toate aceste 3 domenii au potenţialul de a îmbogăţi educaţia în România şi de a promova turismul, de a creşte vizibilitatea ţării noastre, de a îmbunătăţi accesul publicului la resursele culturale şi de a stimula sectorul creativ digital prin crearea unei noi pieţe pentru servicii digitale şi multimedia. Creşterea gradului de utilizare a internetului în România prin utilizarea cu regularitate a internetului de către 60% din total cetăţeni şi 45% din persoanele considerate dezavantajate prin extinderea reţelelor şi a accesului la acestea. Strategia Guvernului vizează comunităţile dezavantajate din 800 de localităţi reprezentând aproximativ 400.000 de gospodării care nu au acces la infrastructură de internet în bandă largă. Accesul la internet creează premisele pentru dezvoltarea competenţelor digitale, ca măsură de combatere a excluziunii, accesul la centre de cunoaştere comunitară, centre de resurse pentru dezvoltare, servicii electronice cu acces rapid către surse multiple de informaţie, accesul la servicii ambulatorii de specialitate prin soluţii de telemedicină. Securitatea cibernetică naţională: Guvernul susţine investiţiile necesare în vederea creşterii gradului de securitate la nivelul reţelelor/aplicaţiilor TIC, pentru a preveni atacuri cibernetice împotriva infrastructurilor care susţin funcţii de utilitate publică ori servicii ale societăţii informaţionale a căror întrerupere/afectare ar putea constitui un pericol la adresa securităţii naţionale. Acest lucru presupune sporirea rezistenţei infrastructurii cibernetice, constând în sisteme informatice, aplicaţii aferente, reţele şi servicii de comunicaţii electronice, prin implementarea de soluţii tehnice de protejare a acestora şi constituirea şi operaţionalizarea sistemului de securitate cibernetică naţională. Detaliile sunt prezentate în capitolele aferente programelor sectoriale.
România angajează! Guvernul susţine investiţii destinate să crească participarea pe piaţa muncii (aproximativ 1,3 miliarde EUR), în scopul creşterii ratei de ocupare, fiind vizaţi tinerii care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare şi alte grupuri vulnerabile. Un cuantum de aproximativ 1,8 miliarde EUR va fi dedicat promovării incluziunii sociale şi combaterii sărăciei şi a discriminării, sprijinind persoanele defavorizate (inclusiv pe romi) să aibă acces la piaţa muncii şi să-şi îmbunătăţească starea de sănătate şi condiţia socială. Se va acorda o atenţie specială oferirii de asistenţă medicală accesibilă şi furnizării de servicii sociale comunitare, precum şi dezinstituţionalizării copiilor şi a persoanelor cu handicap. Un cuantum de aproximativ 1,5 miliarde EUR va fi utilizat pentru reducerea abandonului şcolar la 11,3% şi creşterea participării la învăţământul terţiar la 26,7%. În ansamblu, investiţiile în capitalul uman vor ajunge la cel puţin 3,5 milioane de persoane. Un cuantum de 0,7 miliarde EUR din fonduri va contribui la consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice; din acesta, 0,55 miliarde EUR vor veni în sprijinul reformei administraţiei publice şi al eficacităţii sistemului de justiţie. Detaliile sunt prezentate în capitolul Muncă.
România creşte verde! Guvernul susţine 800 milioane de euro pentru sectorul mediu, disponibili prin intermediul Programului Operaţional Infrastructură Mare, pentru finanţarea următoarelor obiective de investiţii: Sectorul apă: • Construirea/reabilitarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate care asigură colectarea şi epurarea încărcării organice biodegradabile în aglomerări mai mari de 2.000 l.e., acordându-se prioritate aglomerărilor cu peste 10.000 l.e.; • Dezvoltarea unui laborator naţional pentru îmbunătăţirea monitorizării substanţelor deversate în ape, acordându-se prioritate în special substanţelor periculoase, şi a calităţii apei potabile.
Sectorul deşeuri: • Realizarea unor proiecte integrate de consolidare şi extindere a sistemelor integrate de management al deşeurilor, cu respectarea ierarhiei deşeurilor (prevenire, pregătire pentru reutilizare, reciclare, alte metode de valorificare, inclusiv tratare şi eliminare): închiderea şi reabilitarea depozitelor neconforme şi deschiderea/extinderea de noi depozite, implementarea sistemelor de colectare selectivă, construcţia de instalaţii de transfer şi valorificare/tratare, inclusiv platforme de compostare şi unităţi de compostare individuală şi staţii de tratare mecano-biologică ş.a. • Implementarea unui sistem integrat de management al deşeurilor la nivelul municipiului Bucureşti.
Decontaminare şi ecologizare: • Măsuri de decontaminare şi ecologizare a siturilor poluate istoric, inclusiv refacerea ecosistemelor naturale şi asigurarea calităţii solului în vederea protejării sănătăţii umane. Calitatea aerului; • Dezvoltarea şi optimizarea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA).
Prevenirea riscului la inundaţii şi lărgirea plajelor: • Utilizarea infrastructurii verzi pentru prevenirea inundaţiilor prin preluarea soluţiilor oferite de ecosisteme naturale pentru gestionarea riscurilor generate de creşterea incidenţei evenimentelor extreme (zone umede, cu efect asupra prevenirii inundaţiilor şi a deşertificării, stabilirea unor zone inundabile controlat şi măsuri bazate pe ecosisteme, torenţi şi desecări etc.). • Acţiuni specifice de limitare a efectelor negative ale eroziunii costiere asupra plajelor şi activităţi de reabilitare şi protecţie a plajelor, incluzând înnisipări artificiale, crearea de noi plaje, diguri şi epiuri pentru retenţia nisipului, diguri de stabilizare a plajelor; lucrări de consolidare, drenaje, ziduri de sprijin.
Detaliile sunt prezentate în capitolul Mediu. România mai aproape de Europa! Guvernul susţine 13 miliarde euro pentru sectorul transporturi, care vor avea ca rezultat modernizarea a 400 km de căi ferate, 325 km de drumuri noi, 9 km de linii noi de metrou şi durate medii mai reduse ale călătoriei pe cale rutieră (cu 42%) şi pe cale ferată (cu 55%). Detaliile sunt prezentate în capitolul Transporturi.
CAP. TURISM Atunci când am început să lucrăm la planul de guvernare pentru turism, am plecat de la următoarea realitate: O ramură economică ce produce milioane de euro în fiecare an nu este reprezentată la nivel ministerial. Zeci de hotelieri, mii de angajaţi nu au un minister care să coordoneze activitatea de turism din România. Acest lucru este mai mult decât greşit în condiţiile în care turismul ar putea să se dezvolte pentru a deveni una din principalele ramuri economice ale României. În acest sens, vom înfiinţa Ministerul Turismului. Pe parcursul redactării acestui program am păstrat mereu în vedere obiectivul central pe care programul de guvernare îl are: creşterea clasei de mijloc! Din acest motiv, măsurile pe care le propunem au în vedere atragerea mai multor fonduri europene, calificarea forţei de muncă în domeniul turismului şi creşterea numărului de străini care să viziteze anual România şi să contribuie, aşadar, la dezvoltarea unor investiţii bazate pe capitalul românesc. România are şansa de a crea mai multe locuri de muncă şi de a aduce mai multe resurse la bugetul de stat prin promovarea unei strategii integrate de dezvoltare a turismului. Avem suficiente monumente de importanţă istorică şi religioasă şi suficiente frumuseţi naturale pentru a creşte semnificativ numărul de turişti străini care vizitează anual România. Strategia Guvernului pentru turism nu se adresează însă numai turiştilor din afara graniţelor. Viziunea noastră integrată vine să răspundă provocării de a dezvolta infrastructura de turism într-un mod coerent. Acest demers ţine cont de protejarea ecosistemelor sensibile, precum şi de nevoile manifestate de piaţa de turism din România. Măsurile urmărite de Guvern vor conduce la creşterea numărului de locuri de muncă şi astfel la păstrarea forţei de muncă în România. Vrem să oprim exodul forţei de muncă din domeniul turismului către alte state din relativa vecinătate a României. MĂSURI 1. Guvernul susţine înfiinţarea unui Centru naţional de învăţământ şi reînfiinţarea şcolilor de meserii, inclusiv a celor postliceale, pentru formarea profesională a forţei de muncă în domeniul turismului. Efecte: asigurarea forţei de muncă calificată, profesionalizarea persoanelor care activează în turism şi alimentaţie publică. În prezent există un deficit de 40% în următoarele meserii: bucătari ospătari, recepţioneri şi cameriste. Măsura este corelată cu asigurarea calităţii de angajat pe tot parcursul anului, pentru salariaţii angajaţi cel puţin şase luni. Impact financiar susţinut prin fonduri nerambursabile şi buget de stat.
2. Guvernul susţine promovarea României ca destinaţie turistică în concordanţă cu obiectivele şi priorităţile generale de dezvoltare ale ţării noastre, ale Uniunii Europene şi ale tendinţelor mondiale în domeniu. În vederea atingerii acestui obiectiv, Guvernul propune următoarele acţiuni: • Crearea la nivel de minister a unui buget de promovare, inclusiv pentru deschiderea şi eficientizarea activităţii birourilor de turism externe. Birourile de turism sunt factor de legătură între operatorii economici din turism şi/sau tour-operatorii străini, precum şi depozitarii feedbackului, ai impresiilor şi părerilor despre România ale mass-mediei, specialiştilor şi publicului din ţările arondate.
3. Guvernul susţine reabilitarea infrastructurii de acces în staţiunile turistice şi zonele cu impact turistic semnificativ (mânăstiri, monumente, zone agroturistice, viticole). (Durata: eşalonat în 4 ani, împreună cu Ministerul Transporturilor, MDRAP şi în cadrul Comitetului Interministerial pentru Turism. Efect: creşterea numărului de turişti şi a încasărilor pentru zonele/obiectivele respective, reducerea semnificativă a costurilor de întreţinere a mijloacelor de transport. Sursa de finanţare: fonduri europene sau/şi bugetul statului, impact calculat la MDRAP şi MT).
4. Guvernul susţine dezvoltarea şi reabilitarea reţelelor de utilităţi publice în zonele turistice existente şi în cele ce urmează a fi dezvoltate din punct de vedere turistic. (Durata: 2017, împreună cu Ministerul Transporturilor, MDRAP şi în cadrul Comitetului Interministerial pentru Turism. Efect: stimularea investiţiilor în turism prin asigurarea utilităţilor la noile construcţii. Sursa de finanţare: fonduri europene sau/şi bugetul statului, impact calculat la MDRAP).
5. Guvernul susţine Programul „Primul Centru de Agrement“. Prin acest program se vor putea realiza investiţii pentru crearea infrastructurii desfăşurării activităţilor de agrement (piscină, saună, masaj, aparate fitness, alte activităţi sportive şi recreative). Guvernul va susţine programul printr-o garanţie de stat de 80%, dar nu mai mult de 240.000 euro/investiţie. (Durata: 2017-2020. Efect: Prin acest program se are în vedere crearea de noi locuri de muncă şi extinderea sezonului cu peste o lună şi jumătate. Sursa de finanţare: bugetul statului).
6. Inventarierea şi evaluarea investiţiilor nefinalizate din fonduri europene şi guvernamentale; asigurarea fondurilor pentru finalizarea investiţiilor care reprezintă certitudini pentru dezvoltarea turismului în zona respectivă. (Durata: 2017-2019. Efect: prin finalizarea acestor investiţii se urmăreşte dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor în turism. Sursa de finanţare: bugetul statului).
7. Pentru turismul verde, stabilirea şi dezvoltarea localităţilor cu potenţial turistic care pot valorifica zonele naturale protejate şi celelalte resurse naţionale: munţi, păduri, ape şi zonele neafectate de „epoca modernizării“ - zonele tradiţionale şi culturale din satele româneşti. Prin lege se vor atribui competenţe autorităţilor administraţiei centrale şi locale de a limita activităţile turistice înăuntrul tuturor ariilor protejate şi se va alcătui un portofoliu de tehnici şi metode de evitare a suprasolicitării turistice a acestor zone. Interzicerea construcţiilor care nu corespund zonelor protejate şi angajarea de personal suplimentar pentru supraveghere şi pază.
8. Dezvoltarea turismului în Delta Dunării, concomitent cu respectarea normelor de protecţie a Rezervaţiei Biosferei În vederea realizării acestui obiectiv, Guvernul propune următoarele acţiuni: • Realizarea Cadastrului Deltei Dunării şi actualizarea REGULAMENTULUI DE URBANISM al Deltei, astfel încât să se armonizeze regimul de înălţime, aspectul exterior al clădirilor, utilizarea materialelor de construcţie tradiţionale cu ocuparea şi utilizarea terenurilor conform cerinţelor de protecţie pentru una din cele mai mari zone umede din lume. • Pentru protejarea ecosistemelor se are în vedere creşterea gradului de utilizare a mijloacelor de transport ecologice cu grad redus de poluare, promovarea şi realizarea traseelor turistice nemotorizate şi reglementarea coerentă a canalelor de circulaţie cu viteza de deplasare. Transport ecologic de pasageri prin înlocuirea flotei existente de nave care asigură transportul naval în Delta Dunării cu nave cu consum redus de carburanţi şi grad redus de poluare, care folosesc şi sisteme alternative de energie regenerabilă (biciclete, ambarcaţiuni cu vâsle şi motoare electrice). • Îmbunătăţirea reţelei de informare turistică, realizarea de aplicaţii GPS de sprijin cu hărţi şi trasee turistice, structura turistică de cazare a Deltei şi alte informaţii utile.
9. Continuarea şi finalizarea înfiinţării organizaţiilor de management al destinaţiilor (OMD) în staţiunile turistice şi alte localităţi de interes turistic, pe cele 3 planuri de dezvoltare: • micro: la acest nivel OMD-ul reuneşte autorităţi publice locale şi reprezentanţi din mediul privat şi ai altor entităţi relevante, de la nivelul unei staţiuni până la nivelul judeţelor. • mezo: la acest nivel OMD-ul reuneşte autorităţi publice locale şi reprezentanţi din mediul privat şi ai altor entităţi relevante, la nivelul unei regiuni. • macro: un OMD central pentru destinaţia România, care coagulează reprezentanţi ai OMD-urilor regionale, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale (A.N.T., M.D.R.A.P., Ministerul Mediului, Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Transporturilor etc., I.N.S., alte institute de cercetare în domeniul turismului), federaţii şi asociaţii patronale, cu reprezentanţi ai altor entităţi relevante (asociaţii de promovare, asociaţii profesionale din variate sectoare economice, ONG-uri, administratori ai ariilor naturale protejate, mediul de formare profesională din turism, mediul academic şi alţii).
10. Acordarea unui tichet de vacanţă pentru angajaţii din sistemul public 11. Constituirea unor instrumente în turism care să permită asigurarea contravalorii serviciilor contractate de turişti cu agenţiile de turism Garantarea contravalorii serviciilor plătite de turişti către sau la agenţiile de turism prin cel puţin următoarele instrumente de garantare: asigurare, garanţii bancare, contul fiduciar, fond de garantare. (Durata: începând cu 2017; Efecte: prevenirea efectelor negative asupra cetăţeanului ca urmare a intrării în insolvenţă a agenţiilor de turism. Impact financiar: Măsura are un impact social şi fiscal pozitiv, nu implică cheltuieli bugetare).
MĂSURI cu impact local sau sectorial în vederea susţinerii turismului 12. Asigurarea unei reglementări astfel încât operatorul economic care are în administrare structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare în zona plajelor să aibă drept de preemţiune la închirierea suprafeţelor de plajă situată în imediata vecinătate 13. Asigurarea unei reglementări privind administrarea în parteneriat public-privat de către stat şi operatorii economici deţinători de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare sau/şi de sănătate, a bazelor de tratament aflate în perimetrul lor, care aparţin administraţiei publice centrale şi sunt nefolosite 14. Adoptarea Legii turismului.
CAP. POLITICI PUBLICE PRIVIND IMM Sprijinirea sectorului IMM reprezintă o prioritate a programului economic. Contributor de importanţă strategică la creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice ce vizează o reglementare inteligentă, consultare sistematică cu organizaţiile reprezentative, creşterea accesului la finanţare, simplificarea procedurilor şi debirocratizarea pentru micii întreprinzători. Gândim implementarea unei structuri administrative moderne aliniată nevoilor antreprenorilor: Ministerul Antreprenoriatului şi IMMurilor, protejarea investitorilor români prin susţinerea eforturilor de investiţii şi promovarea intereselor de export ale acestora, precum şi un sistem fiscal atractiv. MĂSURI 1. Înfiinţarea Ministerului Antreprenoriatului şi IMM-urilor Durata: 2017. Beneficiari: 99,7% dintre companiile din Romania sunt IMM-uri, care contribuie cu aproximativ 60% din PIB şi angajează 60% din forţa de muncă. Efecte: dezvoltarea unitară a politicilor de susţinere a IMM-urilor, atragerea de investiţii, promovarea exporturilor, implementarea programelor naţionale de finanţare a IMM-urilor şi a programelor de ajutor de stat; înfiinţarea unui departament de debirocratizare - pentru identificarea şi simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri; înglobarea într-un singur loc a tuturor structurilor de finanţare ale antreprenoriatului. Impact: sumele vor fi asigurate din bugetul de stat.
2. Înfiinţarea de agenţii regionale de atragere de investiţii şi promovare a exportului Durata: 2017. Beneficiari: mediul de afaceri, autorităţile publice regionale şi locale. Efecte: identificarea oportunităţilor de investire de la nivel local şi realizarea unor proiecte de investiţii „la cheie“; informare cu privire la facilităţile acordate investitorilor - un exemplu fiind schemele de ajutor de stat instituite cu scopul de a susţine investiţii noi la nivel naţional; sprijin pentru investitori în vederea obţinerii avizelor necesare, racordarea la utilităţi şi contractarea serviciilor-suport necesare demarării activităţii; stabilirea de parteneriate cu instituţii finanţatoare de la nivel european şi internaţional, camere de comerţ bilaterale, ambasadele străine din România; atragere de investiţii străine cu sprijinul ambasadelor României din străinătate. Impact: sumele vor fi asigurate din fonduri nerambursabile - 5.000.000 euro/an, pentru 8 agenţii.
3. Adoptarea Legii Parteneriatului Public-Privat cel târziu la 1 octombrie 2017 4. Schemă de ajutor de stat pentru start-up-uri: Romania Start-up Nation Perioada: 2017-2020. Beneficiari: start-up-uri. Efecte: înfiinţarea mai multor start-up-uri şi creşterea competitivităţii acestora, noi locuri de muncă bine plătite în economie; simplificare: înfiinţarea gratuită a SRL. Valoare: 200.000 lei/proiect/antreprenor, 10.000 start-up-uri anual. Impact: bugetul de stat şi fonduri nerambursabile.
5. Strategic Invest Romania - Program de ajutor de stat pentru susţinerea investiţiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni Perioada: 2017-2019. Beneficiari: investitorii autohtoni. Susţinerea investiţiilor autohtone de minimum 2 milioane de euro, prin acordarea unui grant din valoarea investiţiei. Efecte: dezvoltarea capitalului autohton, susţinerea industrializării României, creşterea numărului de firme.
6. Crearea Programului naţional de dezvoltare a antreprenoriatului - PNDA Perioada: 2017-2020. Beneficiari: autorităţile publice locale şi mediul de afaceri. Finanţează infrastructura antreprenorială la nivelul comunităţilor locale (înfiinţarea a cel puţin un incubator/parc industrial/parc tehnologic). Efecte: creşterea atractivităţii comunităţilor marginalizate pentru realizarea de investiţii, dezvoltarea infrastructurii de afaceri din România şi creşterea atractivităţii României ca destinaţie de investiţii.
7. Program pentru sprijinirea internaţionalizării Perioada: 2017-2020; Beneficiari: firmele româneşti care îşi doresc să exporte; Efecte: creşterea exporturilor României şi a IMM-urilor, prin participarea la târguri internaţionale cu stand de ţară, misiuni economice, evenimente internaţionale în nume propriu. Prin lege, niciun demnitar nu poate participa la o vizită de lucru în străinătate cu accent economic, fără o delegaţie de oameni de afaceri, aleşi prin proceduri transparente, online; calendarul ministrului antreprenoriatului trebuie să fie postat public.
8. Înfiinţarea liceelor de antreprenoriat Perioada: 2017. Beneficiari: Elevii, noi generaţii de tineri antreprenori. Efecte: dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor.
9. Programul România profesională Program de susţinere în parteneriat public-privat a şcolilor profesionale şi de meserii, program care să susţină formarea tinerilor în meserii necesare economiei (strungar, sudor, electricieni, mecanici etc.), în acest moment una dintre problemele cele mai stringente ale economiei reprezentând-o lipsa forţei de muncă adecvate.
10. Crearea de site-uri instituţionale: entrepreneurs.gov.ro, imm.gov.ro Perioada: 2017. Beneficiari: antreprenori debutanţi, mediul de afaceri. Efecte: Oferirea în mod gratuit de modele şi informaţii, prin intermediul unor tutoriale, despre deschiderea unei afaceri, realizarea unui plan de afaceri, finanţarea afacerii, facilităţi acordate întreprinzătorilor. Impact: fonduri nerambursabile, 500.000 euro.
11. Adoptarea Legii lobby-ului, astfel încât mediul de afaceri să nu mai fie organizat în cercuri, unele mai apropiate de centre de putere, iar altele dezavantajate. În acest sens, asemănător Registrului de Transparenţă European se va înfiinţa Registrul de Lobby. 1 ianuarie 2018 12. Restartarea mediului de afaceri, prin introducerea planurilor de conformare de la un anumit moment dat, astfel încât toate companiile să aibă asigurat un cadru predictibil pentru viitor, fără a exista teama că anumite greşeli din trecut vor mai putea apăsa asupra activităţii ulterioare.
CAP. POLITICI PUBLICE ÎN DOMENIUL MUNCII ŞI JUSTIŢIEI SOCIALE Programul de guvernare asumat de Guvern în domeniul muncii, protecţiei sociale, familiei, persoanelor vârstnice răspunde, în primul rând, nevoilor şi cerinţelor dezvoltării României pentru perioada 2017-2020. De asemenea, el urmăreşte direcţiile strategice ale PES privind sustenabilitatea modelului social european şi noua agendă pentru Europa 2016-2020. Misiunea principală pe care ne-o asumăm este aceea de a asigura un parcurs constant către îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei, care va avea ca rezultat întărirea coeziunii sociale şi reducerea decalajelor faţă de statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Impunerea unui nivel de trai cât mai ridicat pentru toţi cetăţenii trebuie să fie obiectivul fundamental al României. Asumându-ne această misiune esenţială, suntem determinaţi să continuăm strategiile de creştere economică, împletite cu cele sociale, şi suntem convinşi că numai un stat preocupat de situaţia fiecăruia dintre cetăţenii săi poate răspunde cu succes provocărilor viitoare. Ne vom continua demersurile pentru a realiza o piaţă a muncii inclusivă, pentru reducerea inegalităţilor şi menţinerea modelului social european, consolidând un model de creştere economică bazat pe un set coerent de politici publice şi măsuri progresiste. Obiectivul principal în materie de ocupare a forţei de muncă, stabilit în contextul Strategiei Europa 2020, este de a atinge ţinta de 70% în privinţa ratei de ocupare pentru grupa de vârstă 20-64 ani. Acest lucru se poate realiza numai prin promovarea unor politici publice coerente şi realiste, care să determine o piaţă a muncii performantă, dinamică şi flexibilă, ceea ce va asigura accesul majorităţii cetăţenilor la locuri de muncă de calitate, în funcţie de competenţele şi abilităţile lor, la venituri decente. Acest obiectiv poate fi atins printr-o abordare multisectorială, combinând măsurile pentru modernizarea pieţei muncii cu cele din domeniul educaţiei, susţinând măsuri de incluziune socială, îmbunătăţind serviciile medicale, promovând investiţii în sectorul productiv şi în cercetare-dezvoltare-inovare. Scopul nostru este acela de a asigura o dezvoltare durabilă pentru România, o îmbunătăţire semnificativă a nivelului de trai pentru toţi cetăţenii ţării, inclusiv pentru acele persoane care sunt într-o poziţie vulnerabilă. MĂSURI 1. Stimularea creării de noi locuri de muncă • Introducerea de noi tipuri de contracte de muncă (exemplu, teleworking, net-jobs). • Înfiinţarea şi organizarea Agenţiilor de Mediere între cererea şi oferta de muncă zilieră din mediul rural (servicii specializate externalizate ale Serviciului Public de Ocupare). (Durata: 4 ani; Efecte: buna funcţionare a pieţei muncii sezoniere, în condiţii de securitate socială, evitând evaziunea fiscală; Beneficiari: 700.000 de lucrători sezonieri; Impact: 36 milioane euro, finanţare fonduri europene - POCU). • Stimularea dezvoltării unei reţele de specialişti pentru consiliere şi informare privind locurile de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi, implementare 2017-2020. • Reducerea costurilor administrative pentru angajator cu până la 18%, prin crearea Cardului de Asigurat în Sistemul Asigurărilor Sociale - elementul de bază al sistemului integrat unic de asigurări sociale (ghişeul unic electronic) (Durata: 2018-2020; Impact: 11 milioane euro, finanţare POCU, implementare 2018-2020). • Pachet integrat de măsuri pentru reintegrarea pe piaţa muncii a şomerilor de lungă durată. Măsuri care intră în sfera activităţilor de mentorat, asistenţă pentru căutarea unui loc de muncă, pentru continuarea educaţiei şi a formării profesionale, precum şi sprijin pentru locuinţă, transport, servicii de îngrijire a copiilor şi de îngrijire medicală sau de recuperare. • Realizarea unei hărţi a resursei umane în funcţie de calificări şi competenţe (Durata: 2 ani; Impact 200.000 euro, finanţare POCU). • Realizarea Strategiei Naţionale pentru locurile de muncă verzi. Aceasta va asigura tranziţia la Economia Verde. Observatorul European pentru Ocupare apreciază în studiul realizat în 2013 că în România sectoarele ecologice ar putea reprezenta 25% din totalul ocupării. Adoptare în 2018. • Stimularea participării pe piaţa muncii a persoanelor apte de muncă aflate în risc de excluziune socială; descurajarea dependenţei de măsurile de asistenţă socială (Durata: 4 ani; Beneficiari: 200.000 persoane apte de muncă): - întărirea legăturii cu ocuparea, diminuarea treptată a măsurilor pasive şi dezvoltarea măsurilor active de asistenţă socială; – introducerea beneficiarilor de măsuri de asistenţă socială ca şi categorii prioritare pentru măsurile active de ocupare.
• Realizarea unor programe de formare profesională a salariaţilor, care să fie corelate cu necesităţile pieţei muncii. Asigurarea concordanţei între cererea şi oferta de competenţe şi expertiză (Durata: 4 ani; Finanţare din fonduri europene POCU).
2. Şanse reale pentru tineri Implementarea programului Garanţia pentru Tineret • Promovarea unei legislaţii pentru tineri prin care să fie asigurat tranzitul coerent de la sistemul educaţional către piaţa forţei de muncă, precum şi echilibrul între viaţa profesională şi cea personală, prin creşterea accesului la servicii sociale pentru îngrijirea copiilor şi a persoanelor în situaţie de dependenţă, adoptare 2017. • Introducerea unei prime care să stimuleze înregistrarea la Serviciul Public de Ocupare (SPO), acordată în cuantum unic, raportată la valoarea indicatorului social de referinţă, ca alternativă la eliminarea acordării indemnizaţiei de şomaj absolvenţilor instituţiilor de învăţământ (acordată tinerilor între 16-24 de ani). Beneficiari 18.000 tineri care primesc anual ajutor de şomaj, buget 18 milioane lei/anual, BAS, implementare 2017-2020 • Programul Hope de susţinere a antreprenoriatului pentru tineri în risc de sărăcie şi excluziune socială, precum şi a celor proveniţi din centrele de plasament prin acordarea de microgranturi. Firmele înfiinţate de tinerii din aceste categorii vor beneficia de acelaşi statut ca al unităţilor protejate autorizate (Durata: 3 ani, 2018-2020; Impact: 60 milioane euro, finanţare POCU + ILMT). • Promovarea transformării internshipurilor în contracte de muncă permanente (contracte pe perioadă nedeterminată). Programe de tip „Pasarela“: locurile de muncă din sectorul public pot fi oferite temporar tinerilor dezavantajaţi pentru a dobândi „abilităţi transferabile“ în joburile din sectorul privat. Guvernul va finanţa 10.000 de contracte de muncă suplimentare în 2 ani (în sectorul public, la nivel local) în sistemul pasarela. • Implementarea unor proceduri clare de recunoaştere a activităţilor de voluntariat pe baza Cadrului Naţional al Calificărilor.
3. Dialog social şi parteneriat • Consolidarea rolului instituţiei dialogului social, componentă fundamentală a statului de drept şi a democraţiei. • Formarea unei reale culturi a dialogului social, stimularea dialogului social tripartit, teritorial şi sectorial. • Consolidarea încrederii dintre guvern şi partenerii sociali. • Modificarea Legii nr. 62/2011 - Legea Dialogului Social. • Intensificarea la nivel instituţional a dialogului social, prin implicarea partenerilor sociali şi a societăţii civile în actul decizional.
4. Viaţă decentă pentru pensionari • Pensia minimă va creşte de la 520 lei la 640 lei de la 1 ianuarie 2018. Anual, nivelul acesteia va creşte cu cel puţin 10% începând cu 2019. • Creşterea valorii punctului de pensie la 1.775 lei până în 2020. • Modificarea legislaţiei privind sistemul de pensii cel târziu 1 octombrie 2017.
5. Incluziune socială şi reducerea sărăciei • Ajutoarele sociale vor fi datorate de către primării şi doar sub formă de masă caldă. Pentru pensionari, persoane cu dizabilităţi şi copii se vor creşte alocările bugetare, a.î. aceştia să poată avea un trai decent. Persoanele apte de muncă vor trebui să lucreze şi pentru acest lucru vor fi susţinute prin măsurile din program. • Modificarea Legii nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice şi introducerea prestaţiei de dependenţă potrivit modelelor europene, implementare 2017-2019. • Dezvoltarea unui sistem naţional de indicatori de incluziune socială şi calcularea anuală a acestora. • Integrarea şi corelarea tuturor bazelor de date din domeniul asistenţei sociale şi crearea sistemului „e-asistenţă socială“ (Durata: 2 ani, 2018-2019; Impact: 11 milioane euro, POCU).
6. Sprijin pentru familii şi copii • Promovarea unor mecanisme de sprijin a părinţilor şi de asigurare a unui echilibru între viaţa de familie şi cea profesională, implementare 2017-2020. • Elaborarea, în parteneriat stat - asociaţii de familii, a unui plan pentru construcţia şi utilizarea eficientă de locuinţe sociale destinate familiilor dezavantajate (fără adăpost, având printre membri persoane cu dizabilităţi etc.), inclusiv valorificarea locuinţelor abandonate, implementare 2018-2020. • Încurajarea încheierii de contracte de muncă cu timp flexibil şi a telemuncii pentru părinţi (munca la distanţă).
7. Servicii sociale de calitate • Elaborarea de standarde de calitate şi a standardelor de cost pentru toate serviciile sociale (Durata: 4 ani; Impact 100.000 RON finanţare din bugetul de stat). • Întărirea capacităţii de control şi monitorizare a Inspecţiei Sociale. • Stabilirea unor mecanisme moderne, adaptate realităţilor obiective, de finanţare a serviciilor sociale realizate de către furnizorii privaţi de servicii sociale. • Dezvoltarea şi implementarea unui program naţional privind formarea profesională a personalului din domeniul asistenţei sociale şi asigurarea în fiecare localitate a cel puţin unui asistent social cu normă întreagă, implementare 2017-2020. • Analiza şi evaluarea grupurilor vulnerabile (persoane fără adăpost, tineri care părăsesc sistemul de protecţie, foşti deţinuţi, persoane evacuate din casele retrocedate, persoane dependente de droguri etc.), în vederea stabilirii necesarului de locuinţe pentru acestea şi a bugetului aferent, implementare 2017-2020. Încurajarea construcţiei de noi centre private prin creşterea cuantumului subvenţiei acordate de către stat pentru plata întreţinerii şi a chiriei în centrele rezidenţiale aferentă persoanelor vârstnice la 1.400 lei/lunar.
8. Respect şi demnitate pentru femei • Formarea unei reţele naţionale de experţi în domeniul egalităţii de şanse. • Program naţional pentru combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (Durata: 4 ani; Impact: 12 milioane euro, finanţare din POCU). - Elaborarea unei proceduri comune de lucru la nivel interinstituţional privind raportarea, colectarea şi monitorizarea datelor în domeniul violenţei în familie. – Elaborarea de norme metodologice privind emiterea Ordinelor de Protecţie în regim de urgenţă. – Crearea unui sistem de monitorizare a Ordinelor de Protecţie (dispozitive electronice, aplicaţii mobil). – Elaborarea unor proceduri de lucru privind măsurile de prevenire a cazurilor de violenţă în familie. – Elaborarea normelor metodologice privind consilierea psihologică în situaţiile de divorţ în care au fost înregistrate antecedente privind violenţa în familie. – Includerea în programa şcolară a noţiunii de violenţă de gen şi a perspectivei de gen. – Înfiinţarea de echipe specializate de intervenţie la nivel judeţean în domeniul violenţei în familie. – Formarea profesională a asistenţilor sociali în domeniile violenţă în familie şi egalitate de gen. – Dezvoltarea unei reţele de cel puţin 20 locuinţe protejate pentru victimele violenţei în familie. – Crearea a 8 centre de criză pentru situaţiile de viol. – Dezvoltarea unei reţele de 8 centre de asistenţă pentru agresori, la nivel zonal, şi reglementarea unor măsuri de prevenire a recidivei faptelor de violenţă în familie.
9. Creşterea natalităţii • Reducerea vârstei de pensionare cu câte doi ani pentru fiecare copil, pentru mamele cu cel puţin trei copii. • Formarea profesională a bonelor şi dezvoltarea serviciului de bonă profesionistă.
10. Investiţia în copii - investiţia în viitor • Înfiinţarea instituţiei Avocatul Copilului, a Comisarului pentru Drepturile Copilului cu mandatul şi capacitatea de a promova drepturile copilului şi a apăra respectarea acestora. (Impact: 3,1 milioane lei anual, finanţare din bugetul de stat). • Dezinstituţionalizarea şi tranziţia către îngrijirea în comunitate este una dintre măsurile cuprinse atât în Strategia Naţională pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului, cât şi în cea privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei, iar reuşita acestui proces trebuie să fie în strânsă legătură cu dezvoltarea şi finanţarea serviciilor adresate copiilor separaţi de familiile lor. (Durata: 4 ani; Beneficiari: 7.000 copii; Efecte: până în anul 2020 vor fi închise 80 de instituţii clasice; Impact: 55 milioane euro, finanţare din POR, 21,5 milioane lei finanţare din bugetul de stat). • Înfiinţarea a 8 centre regionale specializate pentru asistarea copiilor cu tulburări de comportament. (Durata: 4 ani; Impact: 40 milioane euro finanţare din fonduri europene POR, 24 milioane lei finanţare din bugetul de stat).
11. O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi • Implementarea unor programe de interes naţional privind dezinstituţionalizarea şi prevenirea instituţionalizării. - Înfiinţarea de locuinţe protejate şi centre de zi, prin intermediul cărora se va asigura tranziţia în comunitate a persoanelor cu dizabilităţi găzduite în centrele rezidenţiale. – Construcţia, reabilitarea, modernizarea şi dotarea unui număr de 43 de locuinţe protejate şi a 150 de centre de zi (Durata: 4 ani; sursă de finanţare POR axa 8).
• Elaborarea Planului Naţional de Accesibilitate, accesibilizarea mediului fizic, informaţional şi comunicaţional pentru persoanele cu dizabiliăţi. • Modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, astfel încât integrarea acestora în societate să se facă în mod real, inclusiv prin creşterea ponderii numărului acestora în categoria salariaţilor. • Susţinerea programelor de ştiri din cadrul televiziunilor prin plata integrală a interpreţilor şi a costurilor generate de introducerea în cadrul acestora a prezentării duale, astfel încât şi persoanele cu handicap auditiv să le poată urmări. • Creşterea gradului de subvenţionare pentru serviciile de recuperare, dispozitive ajutătoare, tehnologii asistive prin CNAS. Persoanele cu handicap grav sau accentuat vor beneficia gratuit de materiale igienico-sanitare şi mijloace de protezare şi ortezare, inclusiv tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, ori de câte ori au nevoie. (Se va modifica în acest sens Legea sănătăţii pana la 31 decembrie 2017.) •Dezvoltarea formării continue a specialiştilor care lucrează direct cu copiii, astfel încât să cunoască şi să aplice cele mai noi metode şi terapii. • Diversificarea serviciilor de sprijin în vederea creşterii ocupării: muncă asistată, muncă la domiciliu, servicii de coaching. • Realizarea de alternative de formare profesională (ateliere protejate, ateliere vocaţionale, centre de terapie ocupaţională etc.) pentru tinerii cu dizabilităţi. • Dezvoltarea serviciilor sociale/centre respiro pentru familiile persoanelor cu dizabilităţi. • Reglementarea statutului asistentului personal profesionist. • Creşterea sprijinului acordat familiilor care au în îngrijire persoane cu dizabilităţi. • Sancţionarea entităţilor care nu respectă dreptul la acces al persoanelor cu dizabilităţi. • Consultarea periodică a organizaţiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilităţi.
CAP. POLITICI ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI
"Educaţia este tot ce vezi şi ce auzi“, spunea marele patriot Nicolae Iorga. Privim educaţia ca un factor strategic de dezvoltare. Educaţia a fost şi va rămâne un domeniu de interes major, mereu pe agenda publică. Educaţia începe la naştere şi continuă toată viaţa prin acumularea în cunoaştere." În toate domeniile din societate, ritmul schimbărilor, amplitudinea acestora, precum şi imprevizibilitatea absolută a problemelor cu care se confruntă omenirea impun dezvoltarea şi cultivarea competenţelor şi abilităţilor care să permită celui supus provocărilor să fie capabil de permanentă adaptare. Internetul, computerele, tabletele, telefoanele inteligente, Facebook-ul, Twitter-ul, Youtube-ul, site-urile comerciale, de educaţie sau de socializare au transformat cultura şi economia întregii lumi. Educaţia este chemată astăzi să şlefuiască talentul personal al celui şcolit, să-i transfere valorile de referinţă pentru consolidarea caracterului, să-i dezvolte capacităţile creative. Inteligenţa mamă este cea mai importantă resursă a ţării, în acelaşi timp singura inepuizabilă. Lumea este modelată de inteligenţa mamă prin ideile dezvoltate prin cultură, prin creaţia ştiinţifică şi tehnică, prin capacitatea umană de a înţelege, a interpreta şi a crea lumea în care trăim. Educaţia trebuie să fie: captivantă, continuă şi coerentă. Captivantă poate sa devină pentru cei şcoliţi prin contactul cu lumea reală, centrată pe „a face“, în totală concordanţă cu „a şti“, pentru a motiva şi a interesa elevul şi studentul aflat în procesul de învăţare. Continuă - păstrarea interesului şi a motivaţiei pe toată durata şcolarizării, de la ciclul primar şi până la finalizarea studiilor superioare. Coerentă - prin viziunea care să asume un mesaj consistent la nivel naţional, să asigure o abordare integrată, cu infrastructură bazată pe tehnologiile moderne, la toate nivelurile de învăţământ, şi să aibă o abordare de tip antreprenoriat, cu accent pe creativitate şi inovare. Nu în ultimul rând, trebuie să stimuleze şi să asigure continuitatea abordărilor şi prin activităţile extracurriculare şi interdisciplinare relevante. Implementarea principiului egalităţii de şanse în educaţie, îmbunătăţirea performanţelor educaţionale, abilităţilor şi competenţelor tuturor copiilor şi tinerilor, prin accesul la un sistem de educaţie de calitate, relevant şi incluziv, sunt cheia pentru creştere economică şi prosperitate. În condiţiile unui declin demografic accentuat, reducerea abandonului şcolar, care a atins cote îngrijorătoare şi este în creştere, a devenit crucială pentru dezvoltarea sustenabilă a României, permiţând valorificarea potenţialului fiecărui copil. Crearea de noi locuri de muncă, creşterea gradului de ocupare, mai ales în rândul tinerilor, astfel încât aceştia să poată avea o viaţă profesională şi personală împlinită, pot fi realizate numai printr-un învăţământ ancorat în realităţile pieţei muncii, care, pe lângă competenţele profesionale, pune accent pe spiritul antreprenorial şi competenţele socio-emoţionale, precum şi prin promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii. Nu în ultimul rând, avem în vedere creşterea prestigiului internaţional al României, prin valorificarea potenţialului domeniului educaţiei şi cercetării, spre exemplu, prin sprijinirea tinerilor care pot face performanţă, precum şi prin internaţionalizarea universităţilor româneşti. Este absolut necesară creşterea alocărilor bugetare, pe măsura importanţei domeniilor educaţiei şi cercetării ştiinţifice pentru dezvoltarea României moderne, astfel încât să poată fi atinse obiectivele propuse. Eficienţa intervenţiilor, în ceea ce priveşte atât rezultatele obţinute, cât şi resursele investite, nu poate fi atinsă decât prin elaborarea unor politici publice integrate, între domeniul educaţiei, sănătăţii şi cel social. MĂSURI 1. Pachetul social garantat pentru educaţie • Implementarea unor programe care să asigure condiţii de dezvoltare şi formare a tuturor copiilor, de la naştere şi până la majorat. • Sprijin acordat părinţilor privind creşterea nou-născuţilor, prin asigurarea condiţiilor de integrare a copiilor în creşe, respectiv pentru acces în învăţământul preşcolar. • Asigurarea unui învăţământ de calitate, în şcoli echipate corespunzător, care să conducă la modelarea intelectuală şi profesională a elevilor, în paralel cu asigurarea serviciilor de asistenţă medicală, dezvoltare fizică (în cluburi şcolare sportive) şi socioculturală. Investiţii: - Reabilitarea/modernizarea clădirilor şcolare pentru ca toate unităţile de învăţământ sa obţină autorizaţii de funcţionare (sanitară şi ISU). – Mobilier şcolar şi dotări didactice (aparatură de laborator, biblioteci) moderne pentru unităţile de învăţământ preuniversitar.
• Asigurarea accesului la angajare, precum şi la programe de calificare a absolvenţilor care nu au promovat examenul de bacalaureat. • Pachetul Social Garantat pentru Educaţie va fi particularizat în funcţie de o serie de elemente, astfel încât să fie garantată egalitatea de şanse, indiferent de statutul social al familiilor din care provine copilul, sex, religie, etnie, capacităţi psihomotorii etc.
2. Dezvoltarea sistemului de educaţie timpurie • Construcţia a 2.500 de creşe, grădiniţe şi unităţi after-school. • Punerea accentului pe partea educativă a îngrijirii copiilor între 0 şi 3 ani, prin dezvoltarea curriculumului, materialelor didactice şi formarea profesorilor.
3. Programe de antreprenoriat de la şcoala primară până la universităţi • Extinderea educaţiei antreprenoriale de la şcolile vocaţionale şi tehnologice la toate şcolile din România. Pentru elevii care aleg filiera vocaţională sau pe cea tehnologică, deschiderea unor microîntreprinderi (afaceri de familie etc.) start-up etc. trebuie să fie principala opţiune. Deşi este foarte important să adaptăm învăţământul vocaţional la tradiţia economică a unei zone (în sensul existenţei angajatorilor acolo), este chiar mai important să îi învăţăm pe elevi că ei înşişi pot înfiinţa afaceri acolo unde este cerere pentru un serviciu, chiar dacă un angajator nu există. Reînfiinţarea/modernizarea atelierelor-şcoală pentru învăţământul profesional şi cel tehnologic (Perioada 2017-2020, Buget estimat: 50 mil. euro) Obiective: Insuflarea ideii că un absolvent de şcoală vocaţională trebuie să deschidă o afacere; Furnizarea competenţelor practice pentru deschiderea unei afaceri; Cultivarea unei perspective internaţionale, astfel încât afacerile deschise să lucreze nu doar la nivel naţional, ci şi să exporte produse şi servicii.
• Organizarea de concursuri antreprenoriale la toate nivelurile preuniversitare Concursurile pot avea mai multe forme, în funcţie şi de ideile mediului de afaceri şi de ciclul de studii. Propuneri: Stabilirea unui buget pentru afacere, urmată de prezentarea de către elevi a unui plan de implementare pentru a maximiza un indicator (profit, impact social etc.); Stabilirea unei propuneri tematice, urmată de prezentarea de către elevi a unor propuneri de afacere care să atingă un optim perceput de ei între costuri şi beneficii.
• Înfiinţarea unui Registru Naţional al Mentorilor Antreprenori Este vorba despre o bază de date publică on-line, care va sta la baza construirii unei reţele de mentori voluntari care să ajute şcolile în domeniul educaţiei antreprenoriale. Voluntarii vor fi recrutaţi sau se vor înscrie în program şi vor asista şcolile din zona lor, în funcţie de nevoile şcolilor şi de disponibilitatea de timp. Asistenţa va fi oferită: sub formă de prezentări de principii; prin colaborări cu profesorii care predau educaţia antreprenorială şi au nevoie de feedback pentru lecţiile pe care le pregătesc; sub forma unor discuţii cu elevii, pentru a-i ajuta să îşi găsească vocaţia în mod pragmatic; sub forma unor jocuri de rol pentru angajare (oferind elevilor posibilitatea de a experimenta un interviu, de exemplu). O colaborare bună la nivel local ar trebui să ducă, pe termen mediu, la construirea unor Parteneriate Locale cu Mediul Economic, coordonate de o comisie care să faciliteze găsirea de noi mentori, dar şi colectarea feedbackurilor, pentru îmbunătăţirea continuă a serviciilor educaţionale.
• Înfiinţarea de Societăţi Antreprenoriale Studenţeşti (SAS) în universităţi, concomitent cu stabilirea unui Fond Naţional de Investiţii în Afaceri Pornite de Studenţi Astfel de societăţi există în unele universităţi, dar ele trebuie înfiinţate peste tot. Din consiliul executiv al unei astfel de societăţi trebuie să facă parte profesori, oameni de afaceri locali şi studenţi. Societatea în sine trebuie să aibă resurse umane şi materiale care să îi permită să activeze ca un incubator de idei. Activitatea acestor societăţi se va concentra pe: aducerea de mentori pentru studenţii care vor să înfiinţeze un start-up; organizarea de sesiuni de proiecte pentru selectarea unor propuneri care să fie înaintate consiliului executiv spre evaluare şi feedback; consiliul executiv poate apoi recomanda organizarea unui concurs pentru atragerea de finanţatori pentru cele mai bune proiecte. Pentru a stimula abordarea unor subiecte cu aplicabilitate practică la lucrarea de licenţă, vom stabili un fond pentru finanţări nerambursabile acordate celor mai bune lucrări însoţite şi de un plan de afaceri. Selectarea unei lucrări ca fiind eligibilă în programul naţional se va face pe baza recomandării comisiei de licenţă şi a consiliului executiv al SAS din universitatea respectivă. SAS poate, la cerere, să ofere feedback aplicantului, pentru a-şi îmbunătăţi propunerea şi pentru a deveni eligibil pentru competiţia naţională. Selecţia naţională va fi realizată de un juriu abilitat, în limita unui cuantum stabilit anual. Suma oferită poate asigura finanţare totală sau finanţare parţială. În cazul finanţării parţiale, suma poate fi folosită pentru a atrage fonduri europene sau investitori privaţi. Perioada 2017-2020, buget estimat: 20 mil euro.
• Proiecte studenţeşti de grup contractate Urmând modelul unor universităţi occidentale, universităţilor li se va recomanda să intre într-un program naţional care să aducă laolaltă studenţi în partea de mijloc a studiilor şi agenţi economici aflaţi în căutare de soluţii pentru probleme punctuale. În cadrul acestui program: - Studenţii, organizaţi în grupuri, vor acţiona ca un start-up care caută să subcontracteze un proiect de la un agent economic. – Agenţii economici vor intra pe platforma naţională şi vor depune descrierea proiectului pe care îl doresc realizat, plus o listă de condiţii/cerinţe. – Grupurile de studenţi care consideră că îndeplinesc cele mai multe sau toate criteriile unui agent economic vor elabora un plan de implementare şi vor depune documentaţia. – Vor avea loc întâlniri pentru selectarea grupului, iar procedura de lucru în continuare va fi exact în spiritul interacţiunilor din mediul antreprenorial real.
Scopul este ca, pe baza acestei experienţe din timpul facultăţii, studenţii să capete o perspectivă antreprenorială care să îi ajute să abordeze pragmatic problema lucrării de licenţă de la sfârşitul ciclului universitar. Guvernanţă profesionistă şi transparenţă, descentralizare, autonomie şi responsabilitate • Promovarea profesioniştilor în managementul educaţional. • Întărirea rolului managementului şcolii, activitatea directorului trebuind să cuprindă toate aspectele vieţii elevului, asigurându-se că toate demersurile personalului şcolii sunt centrate pe elev şi nevoile acestuia. • Promovarea politicilor publice bazate pe realităţile sistemului, identificate în urma unor studii şi analize. • Întărirea capacităţii de monitorizare, evaluare a sistemului de educaţie (ex.: Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România, Registrul Matricol Unic, Cadrul Naţional al Calificărilor etc.) şi de planificare strategică, pe baza datelor statistice naţionale şi internaţionale etc. • Respectarea principiului autonomiei şi descentralizării în educaţie şi a principiului responsabilităţii publice şi întărirea mecanismelor legale de funcţionare a acestor principii, astfel încât să fie posibilă o mai bună gestionare a resurselor la nivel local. • Respectarea principiului dialogului social şi transparentizarea activităţii instituţiilor din sistemul de educaţie şi cercetare. • Întărirea autonomiei universitare, concomitent cu creşterea responsabilităţii publice.
(Durata: 4 ani; Beneficiari: elevi, studenţi, părinţi, cadre didactice; Impact şi finanţare: bugetul de stat, fonduri structurale, împrumut extern).
4. Profesori motivaţi şi bine pregătiţi • Consolidarea relaţiilor de parteneriat între învăţământul superior şi cel preuniversitar, în formarea iniţială şi continuă pentru cariera didactică, prin care să se asigure adecvarea conţinuturilor şi metodelor la nevoile de formare ale cadrelor didactice, cu implicaţii în dezvoltarea personală şi profesională a acestora şi creşterea prestigiului profesional al dascălilor. • Regândirea modalităţilor de avansare în carieră pentru cadrele didactice, astfel încât aceasta să se realizeze în baza unor criterii şi procese relevante. • Redefinirea statutului şi rolului personalului didactic auxiliar din perspectiva creşterii competenţelor profesionale şi a contribuţiei acestora la asigurarea calităţii procesului educaţional. (Durata: 4 ani; Beneficiari: cadre didactice, elevi, părinţi; Impact şi finanţare: bugetul de stat, fonduri structurale, împrumut extern).
5. Cadre didactice şi cercetători de vârf • Valorificarea adecvată a experienţei personalităţilor academice de marcă, concomitent cu introducerea unor măsuri de stabilizare şi motivare a cadrelor didactice tinere. • Dezvoltarea calitativă şi cantitativă a masei de cercetători prin formare profesională de înalt nivel ştiinţific, inclusiv internaţională, bazată pe o infrastructura de cercetare la cel mai înalt nivel al tehnologiei pe plan mondial. • Perfecţionarea sistemului fiscal în vederea ridicării gradului de atractivitate a muncii în cadrul entităţilor de CDI.
6. Cetăţeni activi pe piaţa muncii • Realizarea de studii cu privire la nevoile agenţilor economici în ceea ce priveşte asigurarea cu personal calificat, precum şi la inserţia absolvenţilor pe piaţa muncii. • Fundamentarea planurilor de şcolarizare şi a finanţării pe domenii de studiu, în funcţie de nevoile pieţei muncii. • Revalorizarea învăţământului profesional şi tehnic prin flexibilizarea sistemului – mai multe opţiuni de formare profesională pentru elevi, diferite tipuri de certificări care să asigure acces pe piaţa muncii şi să asigure continuarea studiilor la niveluri superioare de calificare. • Formarea şi dezvoltarea spiritului antreprenorial în învăţământul preuniversitar şi universitar. • Includerea elementelor de dezvoltare a competenţelor socioemoţionale pe toate palierele sistemului de educaţie. • Dezvoltarea stagiilor de practică de specialitate/internship. • Realizarea de activităţi de orientare şi consiliere pentru elevi şi studenţi, cu accent pe conştientizarea cerinţelor pieţei muncii. • Operaţionalizarea centrelor de consiliere şi orientare în carieră în toate universităţile din România.
7. Infrastructură modernă, mijloace didactice adecvate, care utilizează tehnologiile informării şi comunicării • Implementarea unui proiect-pilot privind învăţământul digitalizat. Termen 1 ianuarie 2018. • Crearea condiţiilor necesare de confort, siguranţă şi securitate pentru toţi copiii în şcoli, care să permită inclusiv obţinerea autorizaţiilor de funcţionare (sanitară, ISU), în conformitate cu prevederile legale. • Construcţia sau reabilitarea unităţilor şcolare pentru educaţia timpurie şi învăţământul primar. • Conectarea tuturor şcolilor la internet prin conexiuni de mare viteză. • Realizarea de wireless campusuri, începând cu învăţământul liceal. • Asigurarea întregului necesar de microbuze pentru transportul şcolar şi a unor campusuri şcolare în centrele de comună la standarde europene. • Construirea Platformei de E-learning, depozitelor online (biblioteca virtuală) şi a infrastructurii digitale de conţinuturi. • Implementarea catalogului electronic. • Modernizarea procesului de predare-învăţare cu ajutorul tehnologiilor informaţiilor şi comunicării, prin dotarea tuturor şcolilor, cadrelor didactice şi copiilor cu mijloace adecvate. • Dotarea bibliotecilor şcolare. • Investiţii în infrastructura educaţională a şcolilor din învăţământul profesional şi tehnic, prin dezvoltarea unor centre puternice de formare profesională, în acord cu dezvoltarea economică a zonei. • Realizarea unor centre educaţionale puternice, care să asigure copiilor/tinerilor servicii de educaţie până la nivel universitar, după caz, cămin, cantină, bază sportivă şi pentru activităţi sociale, dar şi locuinţe pentru cadrele didactice, prin finanţare de la bugetul de stat sau/şi din fonduri structurale. • Crearea condiţiilor optime de studiu pentru elevii cu cerinţe speciale, prin adaptarea infrastructurii. • Modernizarea taberelor pentru elevi şi studenţi concomitent cu creşterea capacităţii acestora. • Dezvoltarea, mentenanţa şi înnoirea infrastructurilor de cercetare, în vederea susţinerii unei producţii ştiinţifice crescute şi la nivel de excelenţă, atât în domeniul fundamental, cât şi aplicativ. • Program naţional de investiţii în cluburile sportive şcolare, universitare, palatele copiilor şi casele de cultură studenţeşti.
8. Creşterea participării la educaţie de calitate, de la creşă, până la absolvirea unei forme de învăţământ care să asigure acces pe piaţa muncii sau tranziţia către învăţământul universitar • Reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educaţional. • Dezvoltarea sistemului de servicii de educaţie timpurie, pentru copiii între 0 şi 6 ani, prin curriculum adecvat şi cadre didactice bine pregătite, dar şi prin implicarea părinţilor, cu dezvoltarea şi furnizarea de cursuri parentale, sau dezvoltarea de măsuri de stimulare financiară. • Realizarea reformei curriculare şi înnoirea tuturor manualelor, cu asigurarea concomitent a formei printate şi digitale, cu includerea elementelor de dezvoltare a competenţelor antreprenoriale şi a abilităţilor socioemoţionale şi reducerea încărcăturii de muncă pentru elev, mai ales în afara şcolii, cel puţin la nivelul învăţământului primar şi gimnazial. • Susţinerea acelor politici educaţionale extraşcolare şi extracurriculare care, prin completarea programelor şcolare aprobate, să asigure: educaţia pentru sănătate, educaţia civică, educaţia cultural artistică şi ştiinţifică, educaţia ecologică, educaţia prin sport, educaţia rutieră, educaţia pentru dezvoltarea durabilă. • Dezvoltarea unor programe de detecţie timpurie şi intervenţie pentru copii în risc de abandon şcolar. • Dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic de nivel 5 terţiar non-universitar, prin susţinerea acestuia de către stat, în domenii cu potenţial de creştere, relevante pentru dezvoltarea economică a României. • Creşterea calităţii actului educaţional, inclusiv prin realizarea evaluării periodice a unităţilor de învăţământ. • Eliminarea birocraţiei, pentru a permite cadrului didactic să se concentreze pe activităţile pedagogice şi cele desfăşurate strict în interesul elevului. • Generalizarea programului Şcoală după Şcoală, cu includerea unor mecanisme de asigurare a calităţii pentru activităţile pedagogice, spre exemplu cele remediale. • Prevenirea şi combaterea violenţei în şcoli. • Creşterea ratei de promovabilitate a examenului de bacalaureat şi a celei de tranziţie către învăţământul terţiar. • Creşterea gradului de calificare, în vederea scăderii şomajului în rândul tinerilor, prin Programul A Doua Şansă - învăţământ primar şi secundar inferior.
9. Acces egal la învăţământ de calitate şi incluziv la nivel preuniversitar • Asigurarea învăţământului pentru minorităţile naţionale şi pentru grupurile dezavantajate. • Restructurarea curriculumului şcolar din perspectivă multiculturală.
10. Învăţarea limbii române, a elementelor de istorie şi civilizaţie românească - un drept pentru orice român • Sprijinirea comunităţilor de români din străinătate, pentru o reintegrare facilă la întoarcerea în ţară, prin creşterea cu 100% a numărului de elevi participanţi la cursul de limbă, cultură şi civilizaţie românească şi introducerea acestui curs în unităţi şcolare din cât mai multe state membre UE.
11. Creşterea participării în învăţământul universitar, concomitent cu îmbunătăţirea calităţii şi relevanţei acestuia • Finanţarea multianuală corespunzătoare şi previzibilă pentru instituţiile de învăţământ superior din România, cu accent asupra domeniilor cu potenţial de creştere, pe baza criteriilor de excelenţă, corelate cu misiunea universităţii, în vederea creşterii calităţii actului educaţional. • Consolidarea bazei materiale, construcţia de cămine studenţeşti noi (30 de cămine studenţeşti) şi reabilitarea/ modernizarea sau construcţia de cantine studenţeşti. • Stabilirea de măsuri pentru studenţii proveniţi din grupuri dezavantajate, în vederea creşterii participării în învăţământul terţiar. • Creşterea calităţii şi relevanţei programelor de studii universitare, inclusiv prin îmbunătăţirea cadrului metodologic de autoevaluare şi evaluare externă, la toate nivelurile de studii. • Realizarea clasificării instituţiilor de învăţământ şi ierarhizarea programelor de studii, printr-un proces transparent, pe baza unor criterii relevante în raport cu rolul universităţilor în societate, ca un instrument util pentru viitorii studenţi în alegerea unui parcurs academic care să răspundă aşteptărilor lor, dar şi pentru eficientizarea cheltuirii fondurilor publice. • Creşterea autonomiei universitare, concomitent cu întărirea responsabilităţii şi transparenţei în instituţiile de învăţământ superior.
12. Întărirea prestigiului internaţional al universităţilor româneşti • Creşterea constantă a numărului de lectorate de limbă, literatură şi civilizaţie românească înfiinţate în universităţi din Europa, America Latină sau Asia. • Încurajarea internaţionalizării universităţilor româneşti, prin creşterea calităţii, dezvoltarea programelor de studii în limbi străine şi promovarea ofertei educaţionale, în vederea atragerii de studenţi străini, inclusiv din ţări terţe (peste 20.000 pe an), precum şi pentru furnizarea de forţă de muncă calificată pentru companiile care operează în România. • Consolidarea relaţiilor tradiţionale existente între România şi diferitele organisme internaţionale în domeniul educaţiei şi cercetării, astfel încât să devină un actor regional important, dar şi să ofere expertiză pentru ţările aflate la începutul reformei învăţământului superior.
13. Excelenţa în educaţie • Dezvoltarea şi implementarea programelor de stimulare a performanţei adresate elevilor cu potenţial deosebit. • Stabilirea de măsuri pentru studenţii cu performanţe deosebite, în vederea valorificării potenţialului acestora şi atragerii într-o carieră universitară sau de cercetare. • Încurajarea formării polilor de excelenţă în educaţie şi cercetare, pentru valorificarea mai eficientă a resurselor şi creşterea performanţelor universităţilor româneşti.
14. Învăţarea pe tot parcursul vieţii • Dezvoltarea sistemului de formare continuă, prin programe de formare adaptate cerinţelor pieţei muncii, relevante pentru nevoile de dezvoltare profesională a beneficiarilor, în condiţiile instituirii unui sistem riguros de asigurare a calităţii. • Dezvoltarea centrelor comunitare de învăţare permanentă. • Stimularea participării la programele Erasmus+ în domeniul formării adulţilor. • Stabilirea unui cadru normativ care să permită acordarea de stimulente adulţilor care participă la programe de formare pe tot parcursul vieţii, precum şi companiilor care finanţează participarea angajaţilor la programe de formare. • Crearea unui cadru de colaborare între toţi actorii implicaţi - guvern, agenţii, companii, sindicate, organizaţii neguvernamentale, în vederea creşterii gradului de informare în societate cu privire la beneficiile ÎPV.
15. Valorificarea potenţialului absolvenţilor de învăţământ superior şi cercetătorilor din diaspora • Acordarea de burse dedicate absolvenţilor care au urmat cursurile universitare sau postuniversitare în străinătate şi care se integrează în sistemul naţional de învăţământ şi cercetare, participând la programe de formare doctorală sau postdoctorală, precum şi la programe de cercetare inovativă în domenii de specializare inteligentă conform Strategiei Naţionale de Cercetare-Dezvoltare-Inovare. • Consolidarea programelor de educaţie oferite etnicilor români din străinătate şi celor din diaspora, prin acordarea de burse şi sprijinirea deschiderii de filiale ale universităţilor româneşti. • Crearea unui cadru instituţional coerent şi a unui plan de măsuri în vederea permanentizării colaborării cu diaspora ştiinţifică românească. • Pentru realizarea tuturor acestor deziderate, vom modifica Legea educaţiei până cel târziu 1 ianuarie 2018 şi vom elabora Legea manualului care să reglementeze achiziţia manualelor şcolare pentru învăţământul preuniversitar.
CAP. CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE 1. Finanţarea predictibilă şi substanţială a cercetării, ca principal motor al dezvoltării economice şi competitivităţii României • Creşterea bugetului alocat cercetării cu aproximativ 30% anual, cu asigurarea unei distribuţii bugetare echilibrate, destinate susţinerii atât a cercetării aplicative şi inovării, a cercetării fundamentale şi de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potenţial de creştere. Finanţarea se va face în funcţie de cantitatea şi calitatea inovaţiilor teoretice/aplicative. • Modernizarea sistemului-cadru, care să asigure finanţarea activităţilor de cercetare pe baza planurilor multianuale adaptate noilor provocări, cu un sistem de finanţare de iniţiere tip „top-down“ şi de parcurs tip „bottom-up“, ceea ce va permite atât dezvoltarea de noi tehnologii ,cât şi stabilizarea absolvenţilor de studii universitare şi reducerea migrării cercetătorilor români peste hotare.
2. Cercetarea în slujba societăţii şi economiei • Extinderea scutirii privind impozitul pe venit lucrătorilor din unităţile CDI pentru toate tipurile de activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare. • Asigurarea cadrului necesar pentru transferul cu operativitate al rezultatelor cercetării ştiinţifice în beneficiul societăţii, inclusiv prin crearea de entităţi specializate în procedurile de transfer tehnologic, şi sprijinirea activităţilor destinate implementării conceptului de specializare inteligentă, prin crearea unui cadru de desfăşurare adecvat. În acest sens se vor reorganiza Consiliul Consultativ CDI, Consiliul National al Cercetării şi Consiliul National pentru Inovare şi Antreprenoriat prin înfiinţarea unor comitete de specialitate cu putere de decizie sporită în implementarea politicilor de cercetare-dezvoltare. Din noul cadru organizatoric vor face parte atât reprezentanţi ai comunităţii academice, cat şi reprezentanţi ai mediului economic (mari angajatori). • Orientarea politicilor în domeniu, a normelor de evaluare a unităţilor CDI şi a celor privind promovarea personalului din cercetare, pentru asigurarea unui mediu inovativ şi de transfer tehnologic în tara noastră, prin modificări legislative de dezvoltare a sectorului cercetării aplicative în sprijinul economiei romaneşti.
3. Cercetare de excelenţă, la nivel european şi internaţional • Sprijinirea proiectelor majore de cercetare, cu finanţare şi participare naţională şi europeană: - Centrul Internaţional de Studii Avansate, a Sistemelor: Râuri - Mări (DANUBIUS-RI) ca infrastructură distribuită de cercetare interdisciplinară aferentă marilor sisteme; – Laserul de la Măgurele Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics ELI-NP - integrarea infrastructurilor de cercetare ELI-NP şi CETAL în cadrul unui ecosistem al inovării şi dezvoltării bazat pe creativitate, care să permită creşterea gradului de atractivitate a platformei Măgurele, atât pentru cercetătorii din întreaga lume, cât şi pentru investitorii în activităţile de CDI. – Susţinerea dezvoltării tehnologiilor pentru reactoare nucleare de generaţie IV în parteneriat internaţional (UE, SUA, AIEA Viena). Susţinerea parteneriatului european şi a finanţării pentru dezvoltarea tehnologiilor aferente filierei Lead Fast Reactor prin realizarea în RATEN-ICN Mioveni a proiectului ALFRED (Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator).
• Sprijinirea realizării unui sistem de tip ERIC (European Research Infrastructure Consortium) legat de Proiectul major ELI, bazat pe cei trei piloni din Cehia, Ungaria şi Romania, cu sediul pe platforma Măgurele, care va permite asigurarea sustenabilităţii acestuia prin crearea unei mase critice permanente de cercetători, oameni de afaceri, precum şi a unei infrastructuri orizontale de înalt nivel. • Susţinerea cooperării dintre AIEA Viena şi RATEN-ICN în domeniul suportului tehnic şi ştiinţific pentru statele membre IAEA în ceea ce priveşte securitatea nucleară, cooperare definită în baza înţelegerii de tip practical arrangements semnate între părţi; • Încurajarea echipelor de cercetare româneşti să participe la competiţiile din cadrul programului Horizon 2020 şi susţinerea proiectelor câştigătoare. • Susţinerea înfiinţării unor poli de competitivitate naţionali şi promovarea schimburilor ştiinţifice între universităţile/centrele de cercetare din România şi cele din străinătate. • Dezvoltarea cooperării în domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi susţinerea schimburilor profesionale cu SUA în baza parteneriatului strategic. • Susţinerea cooperărilor internaţionale pe plan bilateral în domeniul CDI. • Dezvoltarea conceptului „brain return“ prin extinderea cooperării internaţionale.
4. Inovarea şi transferul tehnologic Iniţierea de programe de cercetare specifice noilor tehnologii • Iniţierea unui program de sprijin pentru aplicarea invenţiilor şi inovaţiilor româneşti prin susţinerea financiara a execuţiei de modele experimentale sau a parteneriatelor cu agenţi economici beneficiari ai convenţiei de aplicare a invenţiei/inovaţiei. • Dezvoltarea de baze de date privind rezultatele cercetărilor în vederea informării agenţilor economici şi a facilitării transferului tehnologic. • Folosirea cu prioritate a indicatorului de rezultat „brevet“ în finanţare. • Acordarea de sprijin financiar pentru proiectele de transfer tehnologic. • Alocarea de fonduri pentru investiţii necesare dotării laboratoarelor de cercetare. • Alocarea de fonduri de investiţii pentru cofinanţarea de instalaţii experimentale de omologare produse sau servicii-suport pentru transferul tehnologic. • Promovarea parteneriatelor dintre unităţile CDI şi agenţii economici în parcurile ştiinţifice/industriale în vederea aplicării de noi tehnologii. • Susţinerea unor proiecte-suport privind strategii de dezvoltare economică şi socială pe termen lung; • Susţinerea unor proiecte de cercetare de importanţă deosebită precum şi a unor proiecte dedicate protejării patrimoniului şi culturii naţionale, la solicitarea ministerelor de resort. • Susţinerea unor proiecte de cercetare privind protecţia împotriva ameninţărilor asimetrice şi a terorismului. • Adaptarea reglementărilor din domeniul CDI în vederea susţinerii unei economii inovative, cât şi pentru atragerea şi promovarea specialiştilor în domeniu.
5. Creşterea vizibilităţii activităţilor ştiinţifice • Organizarea anuală a Conferinţei Naţionale a Cercetării. • Stimularea inovării prin susţinerea participării inventatorilor români la expoziţii de inventică naţionale şi internaţionale. • Organizarea de expoziţii ştiinţifice denumite: „CONCEPUT ÎN ROMÂNIA“, cu prezentarea de rezultate şi produse ale cercetării româneşti. • Realizarea unui program în parteneriat cu Ministerul de Externe denumit: „Diplomaţie prin cercetare“ prin prezentarea trimestrială a unor proiecte româneşti de anvergură pe websiteurile ambasadelor României în vederea promovării de parteneriate internaţionale în domeniul CDI. • Elaborarea unor reglementări unitare pentru crearea unor baze de date publice în vederea creşterii impactului activităţilor desfăşurate în domeniul CDI în baza acordurilor cu organismele internaţionale la care Romania este parte. • Alocarea de resurse financiare sporite pentru subvenţionarea literaturii tehnico-ştiinţifice şi pentru a asigura accesul naţional nediscriminatoriu la resurse electronice de informare-documentare prin contracte internaţionale.
CAP. POLITICI ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII Viziunea principală a programului Guvernului în domeniul sănătăţii este construită în jurul cetăţeanului şi nu a sistemului medical, scopul final fiind acela ca individul să nu se mai deplaseze pentru un act medical de calitate, ci sistemul să fie construit cât mai aproape de cetăţean. În acest sens, Guvernul susţine următoarele investiţii şi acţiuni: • Construcţia a 8 spitale regionale, dotate cu echipamente de ultimă generaţie şi care vor elimina eforturile financiare şi umane pentru deplasarea cetăţenilor din ţară către Bucureşti, în speranţa unui act medical de calitate. • 1 spital republican, în Bucureşti, care va fi organizat ca centru de urgenţă-excelenţă şi cercetare, pe toate specialităţile. Desemnarea locaţiilor şi contractarea studiilor de prefezabilitate pentru toate cele 9 spitale se vor face până la 31 decembrie 2017. • Modernizarea spitalelor judeţene pentru a asigura condiţii optime actului medical şi pentru a asigura accesul cetăţenilor la servicii de sănătate la ei în judeţ. • Modernizarea ambulatoriilor de specialitate, a unităţilor de primiri urgenţe, precum şi a centrelor medicale integrate în scopul tratării cetăţeanului cât mai aproape de casă. • Dotarea localităţilor cu ambulanţe, în vederea asigurării transportului pacienţilor în condiţii optime la unităţile medicale. Având în vedere răspândirea geografică a localităţilor şi densitatea populaţiei, prin program se va asigura prezenţa unei ambulanţe în fiecare comună. • Asigurarea dotării minime a cabinetelor medicilor de familie şi includerea acestora în programe de formare profesională, astfel încât să eliminăm fenomenul prin care foarte mulţi pacienţi aglomerează inutil secţiile de primiri urgenţe, când de fapt au afecţiuni minore, pentru care ar trebui să se adreseze medicilor de familie.
Implementarea acestor măsuri va conduce la un sistem medical îndreptat spre cetăţean, care să nu mai fie nevoit să traverseze ţara, să stea la cozi, să cheltuie bani pe transport, cazare, doctori, în speranţa unui act medical de calitate. Astfel, Guvernul susţine ca actul medical, indiferent de nivelul şi complexitatea lui, să fie acordat doar în urma respectării ghidurilor şi protocoalelor după model european, pentru ca pacientul să beneficieze de un tratament corect, cu efecte în planul vindecării şi îmbunătăţirii calităţii vieţii. 1. INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE De cele mai multe ori condiţiile din spitalele publice sunt insalubre, fără căldură iarna sau aer condiţionat vara, cu mobilier rupt sau învechit, dotate necorespunzător pentru un act medical de calitate. Cetăţenii care dispun de venituri preferă spitalele private, unde plătesc toate serviciile, nu pentru că actul medical ar fi mult mai bun, dar pentru că li se oferă condiţii de cazare decente. Rezultatul acestui proces sunt convingerea în rândul cetăţenilor că te internezi cu o boală şi ieşi de acolo cu încă două şi apariţia sentimentului de neîncredere în spitalele de stat. MĂSURI 1. Construcţia, cu finanţare din FSDI: • 8 spitale regionale, organizate ca centre de urgenţă-excelenţă, pentru toate specialităţile medicale, inclusiv cu centre de telemedicină regionale sau naţionale în funcţie de specialitate, la care se pot conecta centrele medicale, atât pentru diagnostic, dar şi pentru a doua opinie. Descriere: 1.000 de paturi, 10 clinici, 1 centru de cercetare, echipamente de ultimă generaţie. Cartier de locuinţe pentru medici şi personal, infrastructură de cazare pentru rudele şi însoţitorii pacienţilor (hotel - minimum 50 de locuri). Cost: 300 de milioane de euro/spital. • 1 spital republican, în Bucureşti, care va fi organizat ca centru de urgenţă-excelenţă şi cercetare, pe toate specialităţile. Descriere: peste 2.500 de paturi, 30 de clinici, 2-5 centre de cercetare, echipamente de ultimă generaţie. Adiacent acestui spital, se va construi un campus medical, care va include facilităţi (şcoală, grădiniţă, magazine etc.) pentru cadrele medicale, dar şi facilităţi de cazare pentru însoţitorii bolnavilor. (hotel - minimum 2.000 de locuri). Cost: 1.1 miliarde de euro.
2. Reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea (având în vedere întârzierile majore în pregătirea proiectelor pentru cele 3 spitale regionale şi pericolul pierderii acestor sume): • Spitale judeţene - cel puţin 15 • Ambulatorii de specialitate - cel puţin 150 • U.P.U. - cel puţin 25 • Centre comunitare integrate medico-sociale
3. Dotarea fiecărui spital judeţean cu echipamente de imagistică moderne (cel puţin un CT şi RMN), echipamente pentru analize de laborator, paturi pentru arşi (6-10 paturi) 4. Dezvoltarea capacităţii de răspuns pentru Serviciile de Ambulanţă şi SMURD prin Programul Naţional de Dotare cu Ambulanţe. • Înlocuirea treptată a parcului actual de ambulanţe. • 1 ambulanţă pentru fiecare comună.
5. Întărirea programelor de prevenţie prin introducerea obligativităţii ca orice proiect de reabilitare de şcoală să includă şi reabilitarea cabinetului medical şcolar sau de medicină dentară, inclusiv acoperirea deficitului de personal, aprovizionarea cu medicamente şi dotarea cu aparatură medicală specifică serviciilor medicale oferite. 6. Încurajarea dezvoltării centrelor de excelenţă şi cercetare medicală, de diagnostic şi tratament, pe lângă universităţile şi facultăţile de medicină care vor putea atrage şi specialişti care vor să revină în România.
2. CAPACITATE REDUSĂ DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT De cele mai multe ori, pacienţii încearcă foarte multe tratamente/consultaţii la diferiţi medici, deoarece nu reuşesc să identifice afecţiunea pe care o au, primind diagnostice diferite cu tratamente diferite, conducând fie la acutizarea afecţiunii, fie în anumite situaţii la deces. Astfel, s-a instituit practica că cel mai bun tratament este trenul spre Bucureşti sau în străinătate. 7. Dezvoltarea de centre de telemedicină regionale sau naţionale în funcţie de specialitate, la care se pot conecta centrele medicale, atât pentru diagnostic, cât şi pentru a doua opinie, onorariul medicului care deserveşte centrul fiind separat de serviciul medical în decontarea serviciilor medicale. 8. Dezvoltarea şi implementarea serviciilor e-health la nivel naţional prin fonduri nerambursabile. 9. Creşterea capacităţii de screening pentru depistarea bolilor netransmisibile cu impact asupra sănătăţii publice: cancer col uterin, cancer mamar, cancer colo rectal, cancer prostate, cancer pulmonar, diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice prin fonduri nerambursabile. 10. Creşterea capacităţii de screening preconcepţional şi prenatal prin fonduri nerambursabile 11. Creşterea capacităţii de screening neonatal pentru depistarea malformaţiilor congenitale, riscului genetic, erorilor înnăscute de metabolism, deficienţelor senzoriale şi fibrozei chistice: screening puls oximetrie, screening genetică, fibroză chistică prin fonduri nerambursabile. 12. Creşterea capacităţii de screening a bolilor infecţioase transmisibile (inclusiv cu transmitere sexuală): hepatită, HIV, tuberculoză, prin fonduri nerambursabile. 13. Elaborarea, finanţarea, implementarea programelor profilactice pentru copii pentru toate ariile terapeutice, prin introducerea consultaţiilor obligatorii pentru copii de vârsta 5-9 ani prin reţeaua de medicină şcolară sau prin cabinetele de medicină. Un rol important îl va avea dezvoltarea cabinetelor medicale şcolare
3. MEDICAMENTE Sunt considerate fie prea scumpe pentru veniturile populaţiei, în special dacă ne referim la pensionari, fie inaccesibile, dacă vorbim de lipsa medicamentelor de ultimă generaţie (chiar dacă dispun de venituri, cetăţenii nu găsesc medicamente pentru boli autoimune, cancer, hepatita C etc.). Rezultatul: cetăţenii beneficiari de reţete compensate pentru că nu reuşesc să găsească medicamentele sau preţurile acestora sunt foarte mari, fie ajung să plătească integral medicamentele, fie renunţă la o parte din ele, fie renunţă la unele definitiv, fapt ce conduce la agravarea stării de sănătate. Bolnavii cronici (de exemplu: cancer) fie îşi procură medicamentele din străinătate, fie renunţă la ele, ceea ce conduce la deces. 14. Reducerea cu minim 35% a preţului medicamentelor inovative care şi-au pierdut patentul şi au înregistrate medicamente generice 15. Program naţional prin care, pentru fiecare boală, fiecare pacient va avea la dispoziţie un medicament gratuit pentru afecţiunea sa. De asemenea, până la 1 august 2017, vom majora pragul pentru medicamente compensate de la 700 la 900 lei aplicat la toate veniturile 16. Introducerea contractelor pentru programele naţionale de tip cost - volum - rezultat (cel mai mic cost - acces egal pentru toţi pacienţii - plata în funcţie de rezultatele terapeutice şi/sau îmbunătăţirea calităţii vieţii) 17. Realizarea unui buget multianual pentru vaccinurile incluse în planul naţional, conform OMS 18. Elaborarea şi actualizarea periodică a Catalogului Naţional al Medicamentelor (care există acum) în vederea asigurării predictibilităţii pentru pacient şi producător 19. Elaborarea Catalogului Naţional al Dispozitivelor Medicale şi al Materialelor Sanitare (nu există acum), inclusiv cele de ultimă generaţie, pe specialităţi/afecţiuni, şi a preţurilor maximale, pe site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale, după modelul statelor dezvoltate din Uniunea Europeană 20. Introducerea finanţării programului „Inovaţie în sănătate“ prin punerea la dispoziţia pacienţilor a celor mai noi metode terapeutice, biotehnologii cu eficienţă ridicată şi tratamente din ce în ce mai specializate în vindecarea anumitor maladii, cu un impact semnificativ în rândul populaţiei şi asigurarea tratamentelor pacienţilor cu boli rare, în vederea creşterii speranţei de viaţă şi a îmbunătăţirii calităţii vieţii acestora 21. Reglementarea prin lege şi controlul suplimentelor alimentare 22. Repornirea şi dezvoltarea activităţii Institutului Cantacuzino pentru asigurarea independenţei în domeniul producţiei vaccinurilor şi nu numai şi promovarea unor produse la export, institutul având rol strategic naţional şi regional 23. Asigurarea pieţei cu medicamentele necesare pacientului la momentul nevoii lui 24. Dezvoltarea Companiei Unifarm, ca principală instituţie cu atribuţii de import şi distribuţie a medicamentelor şi în vederea asigurării continuităţii aprovizionării şi desfacerii acestora către populaţie
4. RESURSA UMANĂ DE SPECIALITATE Lipsa cadrelor medicale (medici, asistente, personal auxiliar) a condus la tragedii sau accidente (de exemplu, maternitatea Giuleşti) sau, în anumite situaţii, la decese ale pacienţilor, pentru că nu au existat cadre medicale să analizeze situaţia acestora. De asemenea, salarizarea slabă a acestora şi tentaţia unui loc de muncă bine plătit în străinătate conduc la un exod al personalului medical în străinătate. Rezultatul este un sistem medical cu deficit de personal care determină nemulţumirea pacienţilor şi a profesioniştilor din sistem. 25. 0% impozit pe venit pentru medici 26. Asigurarea formării unui număr adecvat de categorii de personal medical, cu preponderenţă pentru acele specialităţi care înregistrează un deficit 27. Reformarea rezidenţiatului în ceea ce priveşte admiterea, pregătirea şi obţinerea calificărilor de specialist 28. Asigurarea unor condiţii mai bune în vederea înfiinţării de cabinete medicale în zonele defavorizate sau în proximitatea unei zone populate de un număr semnificativ de cetăţeni care nu beneficiază de acces facil la servicii medicale 29. Coordonarea activităţilor de formare, dezvoltarea carierei, stabilirea necesarului pentru toate categoriile de personal medical vor fi făcute de Centrul Naţional de Resurse Umane în Sănătate, în subordinea Ministerului Sănătăţii, în colaborare cu Colegiile şi Ordinele Profesionale din sănătate şi instituţiile academice medicale. Vom avea astfel un Catalog Naţional al Profesioniştilor din Sănătate care va sta la baza fundamentării necesarului de formare de profesionişti
5. MAI MULŢI BANI PENTRU PROGRAMELE NAŢIONALE DE SĂNĂTATE 30. Dezvoltarea programelor naţionale şi continuarea celor existente prin alocarea unor fonduri suplimentare raportat la perioada 2015-2016 31. Introducerea unor programe noi, cum ar fi, spre exemplu, depistarea bolilor cardiovasculare cu risc major pornind de la patologia hipertensivă (hipertensivul cu valori mari şi risc crescut) 32. Stabilirea unui capitol bugetar distinct alocat bolilor rare: spre exemplu: boli ale sângelui, forme de cancer rare sau boli de „graniţe“ 33. Debirocratizarea accesului la tratament al pacienţilor din programele naţionale, înţelegând prin aceasta, accesul pacienţilor la tratamentul adecvat la momentul diagnosticării. Reducerea timpului se va realiza prin desfiinţarea comisiilor şi posibilitatea medicului terapeut de a-şi alege cea mai bună variantă de tratament pentru pacientul său
6. CADRUL INSTITUŢIONAL 34. Constituirea unui Grup Interministerial care va cuprinde specialişti care să evalueze impactul asupra sănătăţii cetăţenilor şi asupra sănătăţii publice a politicilor din alte domenii: educaţie, mediu, economie, transporturi etc., în vederea instituirii principiului „Sănătatea populaţiei în toate politicile“. 35. Operaţionalizarea şi utilizarea Dosarului Electronic al Pacientului, care va cuprinde toate datele de sănătate şi care va sta la baza Registrelor Naţionale pentru fiecare patologie în parte. Această activitate va sta la baza fundamentării transparente şi predictibile a sumelor necesare serviciilor medicale şi programelor de sănătate. 36. Dezvoltarea unui sistem informatic integrat în sistemul de sănătate publică, ca suport pentru sistemul informaţional, care să permită interoperabilitatea aplicaţiilor informatice existente şi viitoare, pe baza unei arhitecturi integratoare, în vederea utilizării eficiente a informaţiilor în elaborarea politicilor de sănătate şi managementul sistemului. 37. Crearea cadrului instituţional pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor oferite în sistemul de sănătate. Autoritatea Naţională de Management a Calităţii în Sănătate va defini standarde minimale de calitate pentru toate categoriile de furnizori de servicii medicale (medicina de familie, ambulator, spitale, instituţii medicale de îngrijire postspitalizare). 38. Adoptarea Legii sănătăţii cel târziu la 31 decembrie 2017.
CAP. ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ. POLITICI REGIONALE Nu există cetăţean care să nu-şi dorească o locuinţă cu tot confortul (apă, canalizare, căldură, energie electrică), care să se poată deplasa în condiţii de siguranţă şi rapiditate la serviciu, să poată să-şi înscrie copiii la o şcoală sau grădiniţă în apropierea casei, să poată să apeleze la servicii medicale în apropierea locuinţei sale, să joace fotbal cu prietenii în weekend într-o sală de sport şi de ce nu, seara să meargă cu familia la un spectacol de teatru. Este ceva ideal? Este prea mult ceea ce îşi poate dori un cetăţean? Există în România de azi cetăţeni care să nu aibă cel puţin una din aceste nevoi simple? Da, o să auzim voci, care ne vor spune, în Bucureşti, în Iaşi, în Constanţa, în Timişoara, de fapt în marile oraşe ale ţării. Da, poate că cetăţenii din aceste oraşe nu mai au nevoi simple, dar ei au nevoi complexe: nu mai vor să piardă timp în trafic sau la ghişee, vor să plătească totul on-line, vor mai mult verde. Cine trebuie să rezolve aceste nevoi ale cetăţeanului? El? Să se mute din Bucureşti la Măgurele pentru mai mult verde? De la Tecuci la Bucureşti pentru servicii medicale specializate? Răspunsul este simplu şi în acelaşi timp foarte complex: cel care trebuie să aibă grijă de nevoile cetăţeanului este statul, prin toate structurile sale administrative. Statul este cel care trebuie să creeze condiţiile asigurării nevoilor cetăţenilor prin asigurarea infrastructurii de bază (apă-canalizare, şcoli, spitale, drumuri etc.) la nivelul tuturor localităţilor. Aceasta este viziunea Guvernului privind administraţia publică, iar măsurile propuse în acest capitol contribuie la realizarea obiectivelor acesteia. O prioritate o reprezintă continuarea proiectului de descentralizare. MĂSURI 1. Asigurarea pachetului minim de servicii publice în fiecare localitate din mediul rural - 10 S (zece servicii) Pentru perioada 2017-2020, Guvernul propune definirea şi asigurarea din bugetul de stat/fonduri nerambursabile a sumelor necesare implementării pachetului minim de servicii publice în fiecare localitate. Cele 10 servicii sunt: • Sănătate: dispensar medical rural, centru medical de permanenţă • Educaţie: şcoli, grădiniţe, creşe • Apă - canalizare: conformarea cu ţintele obligatorii ale Directivei apă-canal (91/271/EC) • Energie termică, electrică: iluminat public • Transport, drumuri: modernizare/reabilitare drumuri comunale, judeţene, străzi, zone pietonale, poduri, pasaje, piste biciclete • Salubrizare: conformare cu ţintele obligatorii • Cultură: cămin cultural • Culte: reabilitare lăcaş de cult • Sport: construcţie/modernizare baze sportive pentru sport de masă şi performanţă • Locuinţă: locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri, locuinţe de serviciu pentru specialişti, clădiri cu risc seismic
Acest obiectiv va fi asigurat prin finanţarea cu prioritate a investiţiilor din PACHETUL MINIM = 10 S Program prioritar MODERNIZAREA SATULUI ROMÂNESC, precum şi prin prioritizarea şi comasarea tuturor programelor de finanţare a pachetului de bază într-un singur program (PNDL), cu un singur minister integrator şi cu aceleaşi reguli de implementare. De asemenea, punem accent pe monitorizarea şi evaluarea gradului de îndeplinire a ţintelor asumate din 10 S şi prezentarea anuală a situaţiei pe fiecare localitate a stadiului de îndeplinire a acestora. Exemple de ţinte, care se corelează cu celelalte capitole ale programului de guvernare: • Creşterea procentului de racordare la serviciile de apă de la 77% în prezent, la 87% până în 2020 • Creşterea procentului de racordare la serviciile de canalizare de la 34% în prezent, la 60%, până în 2020 • Creşterea procentului de drumuri modernizate de la 38% în prezent, la 61% până în 2020 • Creşterea procentului de proprietăţi cadastrate şi înregistrate de la 40% în prezent, la 80% locuinţe şi 100% la terenuri agricole • 100% şcoli cu autorizaţie de funcţionare până în 2020.
În vederea realizării obiectivelor din pachetul minim de servicii, Guvernul susţine alocarea următoarelor resurse financiare: • Program investiţii pentru modernizarea drumurilor judeţene (2017-2020): 2.7 mld. euro (946 mil. fonduri nerambursabile şi 1.774 mld. buget de stat) • Program investiţii pentru modernizarea drumurilor comunale (2017-2020): 3.8 mld. euro (440 mil. fonduri nerambursabile şi 3.428 mld. buget de stat) • Program investiţii pentru serviciile de Apă-Canal (2017-2020): 5.89 mld. euro (3.0 mld. fonduri nerambursabile şi 2.89 mld. buget de stat) • Program investiţii pentru conformare deşeuri (2017-2020): 352 milioane fonduri nerambursabile • Program investiţii pentru servicii de cadastru (2017-2020): 913 milioane euro (313 mil. fonduri nerambursabile şi 600 mil. buget de stat) • Program investiţii în termoizolarea locuinţelor (2017-2020): 2.1 miliarde (1.1 mld. fonduri nerambursabile şi 1.0 mld. buget de stat) • Program investiţii în infrastructură socială în zone rurale (educaţie, sănătate, cultură, sport) (2017-2020): 1.3 miliarde (522 mil. fonduri nerambursabile şi 788 mil. buget de stat) • Program pentru construcţia de locuinţe publice pentru tineri, persoane aflate în dificultate (venituri reduse, chiriaşi evacuaţi etc.) şi locuinţe de serviciu pentru medici, profesori, personalul din apărare şi siguranţă publică = 2.500 DE LOCUINŢE
2. Finanţarea autorităţilor locale • Acordarea de împrumuturi din trezorerie pentru 10 S = Modernizarea satului românesc • Creşterea cotelor defalcate din Impozitul pe Venit către autorităţile locale, de la 71,5% la 100% şi a masei impozabile prin includerea impozitului din pensii • Susţinerea integrală de la bugetul de stat a sistemului de protecţie a copilului şi a persoanelor cu dizabilităţi. • Reanalizarea standardului de cost/elev în vederea susţinerii reale a finanţării de bază a învăţământului preuniversitar
3. Modificări legislative pentru administraţia centrală Pe baza Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020 şi a codului de procedură administrativă, Guvernul va urmări îndeplinirea următoarelor obiective: • Delimitarea rolului şi a atribuţiilor principale ale Guvernului - ex. exercitarea conducerii generale a administraţiei publice; emiterea de acte normative; asigurarea standardelor la nivelul administraţiei publice pentru garantarea bunei administrări; • Reglementarea expresă a categoriilor de persoane care sunt numite/eliberate din funcţie de primul ministru, respectiv: conducătorii organelor de specialitate şi secretarul general al Guvernului, în situaţia în care aceştia nu au calitatea de membri al Guvernului; • Clarificarea sferei administraţiei publice centrale de specialitate - reglementarea expresă a structurii acesteia: ministere, alte structuri aflate în subordonarea sau în coordonarea Guvernului, alte structuri aflate în coordonarea/ subordonarea ministerelor, autorităţile administrative autonome; • Precizarea expresă a două categorii de atribuţii ale ministerelor: atribuţii comune tuturor ministerelor şi atribuţii proprii, potrivit competenţei în domeniul de activitate; • Blocarea posturilor din administraţia publică centrală şi locală până la 31.12.2017.
4. Modificări legislative pentru instituţia prefectului şi serviciile publice deconcentrate • Precizarea statutului funcţiilor de prefect şi subprefect ca fiind funcţii de demnitate publică, în sensul secretar de stat, respectiv subsecretar de stat; • Detalierea rolului prefectului în raport cu intervenţia în caz de forţă majoră sau în caz de maximă urgenţă; • Precizarea condiţiilor şi procedurii de numire în funcţie; în funcţiile de prefect şi subprefect pot fi numite numai persoane care au absolvit programe de formare specializată specifice; • Introducerea funcţiei de secretar general al instituţiei prefectului, ca înalt funcţionar public; • Clarificarea relaţiilor dintre prefect şi serviciile publice deconcentrate - din perspectiva modului de organizare şi funcţionare, a competenţelor exercitate, a actelor emise/adoptate de conducătorii acestora.
5. Modificări legislative pentru administraţia publică locală Guvernul susţine creşterea calităţii procesului decizional la nivelul administraţiei publice locale, pentru a răspunde în mod fundamentat şi coerent nevoilor comunităţilor locale, prin: • Detalierea circuitului proiectelor de hotărâri ale consiliului local de la momentul iniţierii şi până la momentul dezbaterii în cadrul şedinţelor consiliului local cu evidenţierea etapelor, a documentelor suport (avize/rapoarte), a actorilor implicaţi, precum şi a termenelor necesare pentru înscrierea pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local; • Modificarea condiţiilor de dizolvare a consiliului local - stabilirea unor condiţii de dizolvare a consiliului local mai greu de îndeplinit (de exemplu, în cazul în care acesta nu se întruneşte cel puţin într-o şedinţă ordinară sau extraordinară, pe durata a patru luni calendaristice consecutive) corelativ cu stabilirea unor noi situaţii de încetare de drept a mandatelor consilierilor locali - în cazul în care aceştia absentează (nemotivat) de la mai multe şedinţe ale consiliului. • Revizuirea cazurilor de încetare de drept a mandatelor consilierilor locali şi a momentului încetării de drept a mandatelor - prin clarificarea situaţiilor existente (de exemplu, constatarea stării de incompatibilitate de către o autoritate competentă), prin stabilirea unor noi cazuri; • Completarea cazurilor de suspendare şi de încetare de drept a mandatelor primarului şi preşedintelui consiliului judeţean (de exemplu, suspendarea mandatului în situaţia stabilirii unei măsuri preventive care face imposibilă exercitarea funcţiei); • Reanalizarea surselor de finanţare ale bugetelor locale şi revizuirea mecanismului de echilibrare a bugetelor locale cu sume din unele venituri ale bugetului de stat, pe baza unor indicatori socio-economici şi standarde de cost.
6. Exercitarea dreptului de proprietate publică şi privată a statului sau a unităţilor administrativ teritoriale În ceea ce priveşte exercitarea dreptului de proprietate publică susţinem următoarele acţiuni: • Revizuirea procedurii de inventariere şi atestare a bunurilor din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale; • Clarificarea unor elemente în materia exproprierii pentru cauză de utilitate publică; • Completarea prevederilor privind donaţiile şi legatele, cu accent asupra acceptării acestora de către stat sau unităţile administrativ-teritoriale; • Consolidarea cadrului legal existent al trecerilor bunurilor în domeniul public; • Reglementarea detaliată a unora dintre modalităţile de exercitare a dreptului de proprietate publică: darea în administrare, închirierea şi darea în folosinţă gratuită;
În ceea ce priveşte exercitarea dreptului de proprietate privată susţinem următoarele acţiuni: • Introducerea unor elemente definitorii specifice proprietăţii private a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale; • Reglementarea cadrului legal privind trecerile în domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale; • Reglementarea modalităţilor specifice de încetare a dreptului de proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale; • Reglementarea modalităţilor specifice de exercitare a dreptului de proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale şi anume: darea în administrarea, concesionarea, închirierea şi darea în folosinţă gratuită;
7. Reglementarea serviciilor publice • Reglementarea principiilor aplicabile serviciilor publice - transparenţa, egalitatea de tratament, continuitatea, adaptabilitatea, accesibilitatea, responsabilitatea furnizării serviciului public, furnizarea serviciilor publice cu respectarea normelor/standardelor de calitate; • Clasificarea serviciilor publice - servicii de interes economic şi servicii de interes noneconomic general, servicii de interes naţional şi servicii de interes local, servicii publice prestate/furnizate în mod unitar de o autoritate publică/un organism prestator de servicii publice şi servicii publice prestate/furnizate în comun; • Reglementarea obligaţiei de serviciu public şi a pachetului MINIM de servicii; • Stabilirea unor reguli generale pentru serviciile economice de interes general şi a serviciilor noneconomice de interes general; • Stabilirea regulilor generale de reglementare, înfiinţare şi încetare a serviciilor publice; • Reglementarea regulilor generale aplicabile modalităţilor de gestiune ale serviciilor publice - gestiune directă şi gestiune delegată.
8. Statutul funcţionarilor publici şi regimul juridic aplicabil personalului contractual din administraţia publică • Crearea Sistemului naţional de evidenţă a ocupării în administraţia publică - ANFP va colecta în mod direct datele necesare populării sistemului de la instituţiile şi autorităţile publice; • Eliminarea avizelor pentru organizarea concursurilor de ocupare a funcţiilor publice şi introducerea obligaţiei instituţiilor publice de a comunica ANFP structura de posturi; • Clarificarea regulilor aplicabile funcţionarilor publici care candidează sau ocupă funcţii de demnitate publică şi/sau de aleşi locali - în cazul tuturor categoriilor de funcţionari publici raporturile de serviciu se suspendă şi nu încetează (aşa cum este reglementat în prezent); • Posibilitatea prelungirii raportului de serviciu al funcţionarului public care îndeplineşte condiţiile de vârstă standard pentru pensionare.
9. Răspunderea administrativă • Definirea răspunderii administrative • Reglementarea principiilor aplicabile răspunderii administrative - legalitatea, proporţionalitatea, celeritatea; • Reglementarea elementelor principale ale formelor de răspundere administrativă: disciplinară, contravenţională şi patrimonială. • Clarificarea formelor de răspundere pe categorii de personal: funcţii de demnitate publică (alese, numite) şi funcţionari publici.
CAP. POLITICI AGRICOLE ŞI DE DEZVOLTARE RURALĂ Agricultura şi dezvoltarea satului românesc reprezintă o prioritate absolută în programul de guvernare. În acest mandat, ne propunem să fructificăm potenţialul agricol real al României, concomitent cu revitalizarea zonelor rurale prin programe de investiţii. Ţintim ca prin noile politici agricole, sectorul agricol să devină un motor de creştere economică şi o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor pentru a evita migraţia din mediul rural. Considerăm că se impune accelerarea modernizării agriculturii pentru a se asigura o hrana sănătoasă necesară întregii populaţii, recâştigarea pieţei interne, un trai decent fermierilor, reducerea importurilor şi creşterea exporturilor de produse agroalimentare. De asemenea, practicarea unor reforme în domeniul cercetării şi inovării în agricultură şi elaborarea unui program naţional de cercetare-dezvoltare agricolă reprezintă priorităţi ale Programului Guvernului. Alte direcţii strategice cu impact ridicat sunt adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor şi finalizarea reformei funciare, precum şi identificarea de măsuri menite să conducă la salvarea zonei montane. Creşterea potenţialului agricol nu se poate face fără dezvoltarea sistemului de îmbunătăţiri funciare. Creşterea suprafeţelor irigate o vom realiza atât prin măsuri de stimulare a utilizării eficiente a apei, cât şi prin facilitarea accesului agricultorilor la un preţ rezonabil al energiei electrice. Nu în ultimul rând, propunem aplicarea unor masuri care să pună accentul pe siguranţa şi securitatea alimentară. MĂSURI 1. Acordarea în timp util a subvenţiilor pentru agricultură Se vor promova măsuri cu caracter normativ şi administrativ pentru acordarea la timp a subvenţiilor, astfel: avans începând cu 15 octombrie şi plata regulară începând cu 1 decembrie până la 31 martie a anului următor. (Durata: 4 ani; beneficiari: 944.076 fermieri; efecte: o reducere a costurilor de producţie cu cel puţin 10%, procent care se folosea la acoperirea cheltuielilor excepţionale generate de dobânzi, comisioane bancare şi alte sume generate de împrumuturi bancare; de asemenea se asigură capitalul de lucru necesar pentru realizarea la timp şi întocmai a verigilor tehnologice cu efect în creşterea producţiei şi sporirea calităţii acesteia; se pot realiza investiţiile propuse; impact: 9 miliarde euro, finanţare din Fondul European de Garantare Agricolă.)
2. Refacerea şi extinderea sistemului de irigaţii. Apă gratuită până la staţia de punere sub presiune Reabilitarea infrastructurii principale, de la priza de apă până la staţiile de punere sub presiune, pentru cca 2 milioane de hectare. Programul se va desfăşura în trei etape, urmând a fi reabilitate în total un număr de 86 de amenajări de irigaţii: în prima etapă, 2017-2020, vor fi reabilitate 40 de amenajări deservind o suprafaţă de 1,3 milioane hectare; în a doua etapă, 2018-2020, vor fi reabilitate 37 de amenajări deservind o suprafaţă de 490 mii hectare; în a treia etapă, 2019-2020, vor fi reabilitate 9 amenajări deservind o suprafaţă de 190 mii hectare. (Durata 4 ani; beneficiari: 484 de organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii, cu peste 200.000 de utilizatori care deţin exploataţii agricole în amenajările de îmbunătăţiri funciare; efecte: creşterea producţiilor şi sporirea calităţii acesteia; îmbunătăţirea condiţiilor de mediu; reducerea costului de producţie prin creşterea randamentului şi reducerea cheltuielilor pentru apă; extinderea suprafeţei irigate; creşterea randamentelor de funcţionare ale sistemului de irigaţii; în prezent randamentul de funcţionare al staţiilor de pompare şi repompare este de 40%, gradul de degradare al canalelor şi construcţiilor hidrotehnice fiind de 80%, iar pierderile de apă pe canale se ridică la 60%. După reabilitare, randamentul de exploatare va creşte, astfel că staţiile de pompare şi repompare vor avea un randament de 79%, gradul de degradare al construcţiilor hidrotehnice nu va depăşi 20%, iar pierderile de apă pe canale nu vor fi mai mari de 20%, datorându-se exclusiv evapotranspiraţiei. Prin reabilitarea sistemului de irigaţii se obţine un beneficiu net de 196 euro/ha/an, ceea ce conduce la un beneficiu de 392 milioane euro/an la 2 milioane de hectare reabilitate; impact: 1,143 miliarde euro pentru perioada 2017-2020 plus 342 milioane euro fonduri europene, finanţare din bugetul de stat şi FEADR.)
3. Dezvoltarea sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor Extinderea sistemului naţional antigrindină şi de stimulare a precipitaţiilor, evitarea pierderilor de producţie prin calamitare, stimularea precipitaţiilor în zonele aride şi în perioadele critice privind consumul de apă pentru plante, prin operaţionalizarea celor trei centre de comandă, Muntenia, Moldova şi Transilvania şi punerea în stare de funcţionare a celor şapte unităţi de combatere Prahova, Moldova 1 Iaşi, Moldova 2 Vrancea, Mureş, Timiş, Oltenia, Maramureş. (Durata: 4 ani; efecte: suprafaţa de 9,3 milioane de hectare va fi protejată de efectele negative ale fenomenelor climatice extreme; evitarea pierderilor de producţie şi deprecierea calitativă a produselor; protejarea culturilor agricole şi infrastructurii; impact: 45 milioane euro, finanţare din bugetul de stat.)
4. Program de stimulare a producţiei vegetale, zootehnice şi a acvaculturii prin înfiinţarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanţii de stat Acordarea de garanţii de stat în procent de 80% din valoarea creditului de producţie cu o dobândă de 2% peste dobânda ROBOR la un an şi pentru un plafon de maximum 1 milion de euro. (Durata: 8 ani; beneficiari: unităţile din agricultură, zootehnie şi acvacultură care urmăresc creşterea producţiei şi calităţii acesteia, destinate pieţei interne şi externe. Cel puţin 10.000 de societăţi din agricultură producătoare de produse destinate pieţei interne şi externe. Efecte: creşterea producţiei şi calităţii acesteia, sporirea volumului de marfă destinată pieţei interne şi externe, cu impact pozitiv asupra produsului intern brut şi a creşterii veniturilor la bugetul de stat. Prin acordarea de credite cu garanţii de stat vor putea fi executate la timp şi în bune condiţii lucrările specifice fiecărui domeniu, determinându-se o creştere şi o garanţie a producţiei agricole, implicit a fondului de marfă destinat pieţei. Numărul de societăţi şi volumul de credite derulate vor determina o creştere cu 10% a producţiei destinate pieţei interne şi externe.
5. Program de susţinere pentru produse deficitare Acordarea de sume fixe pe o perioadă de 8 ani la două produse dintre cele mai deficitare în balanţa comercială. Programul începe în anul 2017, prin selectarea, pe baza datelor statistice a câte 2 produse agroalimentare deficitare. Primele produse (an 2017): tomatele şi carnea de porc. Scop: reducerea importurilor şi asigurarea consumului din producţie internă. Alocare suplimentară an de an: 240 milioane euro. Pentru produsele deficitare se acordă sprijin, după cum urmează: • tomate: suma de 3.000 de euro pentru 1.000 mp, în condiţiile cultivării de soiuri româneşti şi realizării unei producţii de 2 kg/m^2, care sa fie predate centrelor de colectare odată cu justificarea producţiei obţinute şi a destinaţiei acesteia; • carnea de porc: susţinerea financiară a maternităţilor de suine. Pentru un număr de 100.000 scroafe se va aloca 3.000 €/cap.
6. Creşterea absorbţiei fondurilor europene Modificări pentru PNDR: Refacerea ghidurilor, îmbunătăţirea procedurilor, asigurarea cofinanţării şi garantării (FGCR şi FGCIMM).(Durata: 7 ani; Beneficiari: solicitanţii de finanţare nerambursabilă din PNDR şi POPAM; efecte: creşterea valorii adăugate a produselor, menţinerea activităţilor în mediul rural; stimularea investiţiilor; dezvoltare rurală durabilă; Impact: 9,7 mld. euro).
7. Sprijin pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară Angajatorul este scutit de la plata tuturor obligaţiilor către stat ce decurg din acordarea drepturilor salariale în condiţiile angajării a minimum 3 tineri cu vârsta sub 40 de ani, pentru o perioadă de cel puţin 1 an. În considerentele pentru acest program se ţine cont atât de găsirea unui instrument atractiv pentru tineri pentru a se reîntoarce la sat şi a lucra în agricultură, dar şi pentru angajator care, fiind degrevat de o sarcină fiscală importantă, poate folosi sumele rămase pentru angajarea de forţă de muncă tânără, având în vedere că aceasta este deficitară, iar în rândul tinerilor din domeniul rural se înregistrează cea mai mare rată a şomajului. Angajatorul beneficiază de acest program prin creşterea numărului de salariaţi cu cel puţin 3 salariaţi care îndeplinesc condiţiile stabilite; tânărul angajat să aibă vârsta sub 40 de ani la angajare. Menţinerea angajatului pe cel puţin o perioadă de un an. (Durata: 4 ani; beneficiari: tineri cu vârsta mai mică de 40 de ani, 8 mii angajaţi reprezentând o creştere cu 8,21% a forţei de muncă din agricultură. Astăzi sunt angajaţi în societăţile agricole din agricultură 97.500 salariaţi. Se preconizează angajarea unui număr de 2.000 de tineri anual; efecte: angajatorul este stimulat să angajeze forţă de muncă; Societatea câştigă un angajat care are o sursa de trai; impact bugetar: 25 milioane euro anual, sursa de finanţare din bugetul de stat.)
8. Realizarea unui program de pregătire de scurtă durată pentru lucrătorii din agricultură în parteneriat public-privat Realizarea unui parteneriat public-privat între şcolile liceale şi fermierii agricoli constând în stabilirea de comun acord a unui program de pregătire de scurtă durată a lucrătorilor din agricultură în vederea însuşirii cunoştinţelor specifice muncii lor. Şcoala are obligaţia de a întocmi şi derula programa şcolară şi emiterea de diplome. Fermierul are obligaţia de a recruta şi asigura locuri de muncă cursanţilor. [Durata: 4 ani; beneficiari: 24.000 de lucrători din agricultură (considerând 8.000 de noi exploataţii şi un număr de 3 noi angajaţi/unitate); efecte: raţionalizarea timpului de muncă, creşterea productivităţii muncii, permanentizarea forţei de muncă din agricultură, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru; impact: 4 milioane euro finanţare din bugetul de stat].
9. Program de înfiinţare a centrelor de colectare şi procesare pentru legume/fructe şi pentru unele produse de origine animală Înfiinţarea centrelor de colectare şi procesare a legumelor/fructelor din bazinele legumicole/pomicole în vederea valorificării integrale a producţiei, evitarea pierderilor şi creşterea veniturilor producătorilor agricoli, o bună aprovizionare a consumatorilor. Înfiinţarea de centre de colectare şi unităţi de prelucrare a lânii şi pieilor de ovine şi caprine în vederea reducerii pierderilor crescătorilor de animale, reducerea poluării mediului înconjurător întrucât, în mare parte, acestea se aruncă/li se dau foc. Centrele de colectare vor avea capacităţi de păstrare în condiţii optime a produselor şi vor fi amplasate astfel încât să deservească o reţea naţională cu puncte judeţene, zonale şi locale. (Durata: 4 ani; beneficiari: producători de legume/fructe, crescători de ovine şi caprine; efecte: dezvoltarea de capacităţi noi de producţie, creşterea locurilor de muncă, obţinerea de venituri suplimentare la bugetul de stat prin valorificarea în întregime a producţiei de cca 490 mii to de legume şi fructe, 36 mii to de lână, 8 milioane piei brute de ovine şi caprine; impact: 300 mil. euro, din care 100 mil. euro pentru minimum 10 unităţi de procesare legume-fructe şi depozite frigorifice şi 200 mil. euro pentru unităţi de colectare şi procesare lână, piei de ovine şi caprine)
10. Program de încurajare a activităţilor din zona montană 1 miliard de euro în 10 ani pentru: • protecţia resurselor naturale; • densitatea echilibrată a populaţiei în zona montană; • crearea şi conservarea locurilor de muncă; • crearea şi protejarea infrastructurii de acces; • elaborarea de politici şi reglementări pentru încurajarea activităţilor specifice zonei montane, cu incidenţă asupra celor 28 de judeţe din acest areal, care să vizeze atingerea obiectivelor de mai sus. (Durata: 10 ani; beneficiari: producătorii din zona montană. aproximativ 115.000 producători, suprafaţă de 4,5 milioane hectare; efecte: creşterea nivelului producţiei de produse bio, menţinerea tradiţiilor, promovarea produselor tradiţionale; impact: 1 miliard euro; finanţare din FEGA, FEADR, buget de stat.)
11. Program naţional de cercetare-dezvoltare Finanţarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice cu 100 milioane de euro, în vederea realizării de clustere de cercetare în care România are avantaj competitiv. Exemple: Floarea-soarelui şi cereale (INCDA Fundulea, SCDA Lovrin, SCDA Teleorman); Ovine (ICDCOC Palas Constanţa); Legume SCDL Buzău; Pomicultură ICDP Piteşti-Mărăcineni Elaborarea unui program naţional de cercetare-dezvoltare agricolă pe perioada 2017-2020 în vederea realizării unei strategii integrate care să asigure adaptarea noilor tehnologii la condiţiile de producţie din România, vizând în special măsuri privind cercetarea aplicativă, inovarea şi reducerea costurilor de producţie pe fondul sporirii randamentului şi calităţii produselor. Aplicarea soluţiilor financiare optime în vederea funcţionării sistemului naţional de cercetare-inovare, precum şi perspectivele de continuare a activităţilor, în concordanţă cu solicitările producătorilor, încurajarea parteneriatului public-privat în cercetarea agricolă. (Durata: 4 ani; beneficiari: toţi fermierii români; efecte: stimularea cercetării aplicative în domeniul agroalimentar; realizarea sinergiei între obiectivele agriculturii şi noile tehnologii din domeniu; introducerea de noi tehnologii în fermele din România; impact: 100 milioane euro, finanţare din bugetul de stat).
12. Program de încurajare a agriculturii ecologice şi a produselor tradiţionale • înfiinţarea Laboratorului naţional pentru certificarea produselor ecologice şi tradiţionale • realizarea de centre de informare pentru producători privind facilităţile acordate • elaborarea de reglementări privind încurajarea activităţilor agricole şi nonagricole în scopul garantării veniturilor, menţinerii tradiţiilor, evitarea migraţiei şi asigurarea unor produse de calitate destinate, cu preponderenţă, pieţei naţionale. (Durata: 4 ani; beneficiari: 25.000 de persoane pentru o suprafaţă de 500.000 hectare; efecte: creşterea nivelului producţiei de produse bio, menţinerea tradiţiilor, promovarea produselor tradiţionale; obiectiv: 14 produse protejate la nivel european). În prezent sunt 3 produse deja protejate: magiunul de Topoloveni, salamul de Sibiu şi brânza de Ibăneşti. Urmează: Novac afumat din Ţara Bârsei, cârnaţi de Pleşcoi, Scrumbie afumată de Dunăre, caşcaval de Săveni, horincă de Camarzana, ţuică de Argeş, ţuică de Dâmboviţa, ţuică Zetea de Medieşu Aurit, palincă, vinars Segarcea, Murfatlar, Vaslui, Vrancea şi Târnave
13. Reforma instituţională a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi a instituţiilor din subordine Eficientizarea activităţii structurilor aflate în minister şi a instituţiilor din subordinea şi coordonarea acestuia. Extinderea atribuţiilor Agenţiei Domeniilor Statului privind politica de comasare a terenurilor prin participarea activă pe piaţa funciară. Întărirea rolului organizaţiilor profesionale, îmbunătăţirea şi permanentizarea dialogului. Înfiinţarea unui departament de industrie alimentară şi politici comerciale în cadrul MADR. (Durata: 4 ani; efecte: o mai bună coordonare a politicilor sectoriale; eficientizare administrativă; responsabilizare; politici coerente; implicare directă; realizarea unei structuri administrative funcţionale; impact: costurile administrative de funcţionare ale MADR, finanţare din bugetul de stat)
14. Facilităţi pentru fermierii români • eliminarea impozitului pe terenurile agricole lucrate; • impozit zero pentru tractoare şi utilaje agricole; • cadastrarea, de către stat, a tuturor terenurilor agricole până în anul 2020
15. Program de măsuri legislative pentru sectorul agricol • revizuirea legislaţiei din agricultură cu privire la achiziţionarea terenurilor • revizuirea legislaţiei din agricultură în vederea îmbunătăţirii acesteia şi a eliminării reglementărilor paralele - Codul Agriculturii • simplificarea legislaţiei şi a procedurilor privind formele de sprijin din agricultură pe principiul „o singură cerere la o singură instituţie“ • îmbunătăţirea legislaţiei cu privire la trasabilitatea produselor agroalimentare • realizarea unui sistem unitar de monitorizare a produselor intrate pe piaţa de consum care să facă posibilă eliminarea din „faşă“ a produselor contrafăcute sau neconforme care pot afecta sănătatea consumatorului • crearea de fonduri mutuale agricole pentru stabilitatea veniturilor în cazul volatilităţii preţurilor la produsele agricole sau a produselor înregistrate • revizuirea cu celeritate a legislaţiei referitoare la managementul ambalajelor, ecarisaje şi dejecţii.
CAP. POLITICI DE MEDIU. APELE ŞI PĂDURILE
"De ce trebuie să protejăm mediul?“ „De ce este nevoie de un minister pentru protecţia mediului?“ La aceste întrebări găsim răspunsuri dacă analizăm istoria recentă şi observăm efectele nocive pe care le pot avea acţiunile noastre asupra mediului. Fie că vorbim de accidentele de mediu, de defrişări sau încălzirea globală, aceste evenimente au dus la elaborarea şi dezvoltarea directivelor şi legilor pentru protecţia mediului." În România, mediul a intrat destul de curând în preocupările publicului şi ale politicienilor. Pădurile erau văzute ca un bazin de resurse şi mai puţin ca un organism viu, care ne ajută pe noi să respirăm un aer mai curat. Un organism care stabilizează solul şi reduce riscul de alunecări de teren sau de inundaţii. Am început prin oprirea fenomenelor de defrişare a pădurilor şi am făcut paşi pentru a promova politici de mediu sustenabile. Este timpul acum să dezvoltăm această viziune şi să oferim românilor o Strategie Naţională de Îmbunătăţire a Calităţii Aerului şi o viziune integrată pentru regularizarea cursurilor de apă. Este timpul ca România să se integreze în viziunea europeană privind reciclarea şi să dezvolte astfel baza unei economii circulare eficiente. Este timpul să aplicăm acele măsuri necesare pentru a reintroduce siturile contaminate în circuitul economic normal şi pentru a reda acestor spaţii comunităţii. Politica în domeniul protecţiei mediului şi managementului durabil al pădurilor şi al apei are scopul de a garanta un mediu curat şi sănătos, care să asigure protejarea naturii, calitatea vieţii, în corelare cu progresul social şi o dezvoltare economică verde şi competitivă, cu emisii reduse de dioxid de carbon şi eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Principiile coordonatoare ale politicii de mediu: • îmbunătăţirea integrării politicii de mediu şi a coerenţei politicilor sectoriale din punctul de vedere al aplicării principiilor dezvoltării durabile; • îmbunătăţirea infrastructurii de mediu şi reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE, cât şi între regiunile de dezvoltare; • prevenirea riscului şi diminuarea efectelor calamităţilor naturale pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor; • îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi substanţelor periculoase la nivel naţional; • asigurarea unui management durabil al apelor; • susţinerea şi promovarea producţiei de energie din surse alternative, regenerabile şi nepoluante; • stimularea creşterii durabile, crearea de noi locuri de muncă şi atingerea unui nivel ridicat de prosperitate şi sănătate; • conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor sale, precum şi evaluarea economică a serviciilor ecosistemice; • reducerea poluării şi îmbunătăţirea calităţii aerului; • prevenirea şi limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice, implementarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; • extinderea suprafeţelor de păduri, creşterea eficienţei serviciilor de mediu oferite de acestea, combaterea despăduririlor şi asigurarea diminuării tăierilor ilegale de masă lemnoasă; • îmbunătăţirea calităţii vieţii prin asigurarea unui mediu sănătos în cadrul comunităţilor şi susţinerea unei alimentaţii sănătoase; • modernizarea şi întărirea capacităţii administrative/ instituţionale în domeniul mediului; • îmbunătăţirea gradului de conştientizare, informare, consultare şi participare a tuturor cetăţenilor în luarea deciziilor privind mediul;
MĂSURI 1. Înfiinţarea ministerului apelor şi pădurilor 2. Politica în domeniul gestionării infrastructurii de apă şi apă uzată prin creşterea semnificativă a reţelelor de apă curentă şi canalizare din mediul urban şi rural 3. Politica în domeniul gestionării deşeurilor 4. Program pentru gestionarea siturilor contaminate În momentul de faţă, în România au fost inventariate 1393 situri contaminate, dintre care 210 situri contaminate istoric şi 1183 situri potenţial contaminate. Cu ajutorul fondurilor europene mare parte dintre siturile contaminate istoric pot fi ţinute în limite normale, iar cele cu potenţial de contaminare pot redeveni utilizabile. Siturile contaminate trebuie să fie gestionate eficient, cât mai repede cu putinţă, pentru ca românii să poată reutiliza aceste situri ca parte a economiei reale, funcţionale. Doar aşa putem extrage maximum de rezultate dintr-un proiect economic, care trebuie să ţină ţara noastră în topul creşterilor economice la nivel regional şi european. Guvernul va realiza o listă de priorităţi în ceea ce priveşte gestionarea siturilor contaminate. Obiectivul stabilit de Guvern prin acest program este reducerea suprafeţelor poluate istoric care va contribui la reducerea impactului negativ asupra calităţii ambientale şi sănătăţii populaţiei, sens în care propunem următoarele acţiuni: • măsuri de decontaminare şi ecologizare a siturilor poluate istoric • refacerea ecosistemelor naturale • asigurarea calităţii solului în vederea protejării sănătăţii umane
[Durata: 2017-2023; beneficiari: UAT-uri; efecte: scopul central al politicilor de gestionare a siturilor contaminate va fi acela de a reda aceste spaţii către comunităţi şi reintegrarea lor în circuitul social şi economic normal. Impact: 140.000.000 euro, din care aproximativ 119.000.000 euro alocare UE (85%) şi aproximativ 21.000.000 euro finanţare publică naţională (15%). Intervenţiile din POIM sunt complementare cu acţiunile din POR privind regenerarea urbană, orientate spre regenerarea spaţiilor urbane degradate şi abandonate şi reincluderea în circuitul social sau ca rezervă de teren pentru viitoare investiţii la nivelul oraşelor, crearea condiţiilor necesare pentru o dezvoltare durabilă urbană].
5. Program pentru protecţia mediului prin conservarea biodiversităţii România deţine cea mai mare diversitate biogeografică din Europa. Practic, este cea mai verde ţară din Europa, cu cele mai multe specii aflate în habitat natural. Ne confruntăm însă, ca şi celelalte state europene, cu declinul biodiversităţii. Aceasta înseamnă dispariţia treptată a speciilor de plante şi animale. Pentru a stopa acest proces, Guvernul va lua măsuri rapide şi active pentru protecţia biodiversităţii, în acord cu politicile europene. Vom face acest lucru pentru că suntem conştienţi de faptul că fiecare element al ecosistemelor din România poate contribui major la consolidarea unui mediu stabil. Investitorii români, şi mai ales cei străini, vor trebui să înţeleagă că exploatarea resurselor naturale nu se face punând în pericol mediul înconjurător şi sacrificând comorile naturale ale României. Obiectivele Guvernului prin acest program sunt protejarea şi refacerea biodiversităţii şi a solurilor şi promovarea unor servicii pentru ecosisteme, inclusiv prin programul „Natura 2000“ şi de infrastructură ecologică, în 2023 ţinta fiind următoarea: • 60.000 hectare suprafaţa habitatelor sprijinite în vederea obţinerii unui stadiu de conservare mai bun; • 2.000 hectare suprafaţa ecosistemelor degradate refăcute.
Pentru atingerea acestor obiective, prin program vor fi întreprinse următoarele măsuri: • Continuarea elaborării planurilor de măsuri pentru conservarea ariilor naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) şi pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare. • Implementarea planurilor de acţiune pentru ariile naturale protejate şi pentru speciile de interes comunitar aprobate (inclusiv cele situate în mediul marin). • Menţinerea şi refacerea ecosistemelor degradate şi a serviciilor furnizate (împăduriri, coridoare ecologice etc.), situate în afara ariilor naturale protejate, în acord cu obiectivele europene în domeniu. • Acţiuni de completare a nivelului de cunoaştere a biodiversităţii şi ecosistemelor. Efecte: Menţinerea şi refacerea ecosistemelor degradate şi a serviciilor furnizate (împăduriri, coridoare ecologice etc.), situate în afara ariilor naturale protejate, în acord cu obiectivele europene în domeniu, inclusiv în mediul marin; Impact: 360 milioane de euro finanţare din POIM şi buget de stat. Măsurile dedicate managementului ariilor protejate din POIM vor fi completate prin măsurile de agro-mediu ce promovează agricultura extensivă adaptată nevoilor de conservare prevăzute prin PNDR. Plăţile compensatorii din FEADR pentru proprietarii de terenuri aflate în siturile Natura 2000 vor fi introduse prin modificarea PNDR când vor exista suficiente planuri de management aprobate care să justifice introducerea acestei măsuri.
6. Program pentru monitorizarea şi îmbunătăţirea calităţii aerului Aerul pe care îl respirăm este o parte esenţială a calităţii vieţii noastre şi a copiilor noştri. Deşi România se bucură de o infrastructură verde comparabil mai mare cu cea a altor state europene, problema calităţii aerului rămâne una presantă, în mare parte şi din cauza dezvoltării urbane sistematice care a avut loc după 1989. În prezent, România se află în infringement din cauza problemei calităţii aerului. Particulele în suspensie cu efect nociv se găsesc în special în emisiile poluante generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor. Ele pot provoca astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi deces prematur. La această influenţă nefastă pentru mediu se adaugă şi emisiile rezultate în urma activităţilor industriale. Guvernul va răspunde provocărilor referitoare la calitatea aerului din România prin implementarea Strategiei Naţionale de Îmbunătăţire a Calităţii Aerului. Strategia va stabili un echilibru stabil şi durabil între nevoia românilor de a avea un aer mai curat şi exigenţele unor platforme economice care contribuie la dezvoltarea României şi la creşterea perspectivelor de viaţă pentru noi toţi. De asemenea, strategia Guvernului va avea un impact puternic asupra filosofiei de dezvoltare a marilor oraşe, care au o amprentă semnificativă de carbon. Astfel, vor fi dezvoltate protocoale de colaborare cu administraţiile publice locale care să încurajeze primăriile municipiilor şi marilor oraşe din România să facă o trecere graduală şi sustenabilă către transport public bazat pe energie electrică. Viziunea strategică a Guvernului va consolida nivelul de conştientizare privind necesitatea reducerii amprentei personale de carbon la nivel comunitar, prin promovarea unor programe educaţionale în parteneriat cu Ministerul Educaţiei. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de monitorizare a calităţii aerului vor avea în vedere următoarele elemente: • Dezvoltarea şi optimizarea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA); • Dezvoltarea unui sistem de prognoză a calităţii aerului. • Dezvoltarea unui sistem unic, interactiv de inventariere a emisiilor de poluanţi în aer, prin crearea unei baze de date în conformitate cu cerinţele directivei INSPIRE. Reducerea emisiilor de elemente poluante în atmosferă va presupune un set de măsuri legislative care să încurajeze marii poluatori să adopte tehnologii specifice de filtrare a emisiilor atmosferice, în conformitate cu legislaţia europeană. La nivel guvernamental, va fi elaborat un plan de conformitate care va verifica periodic dacă marii poluatori atmosferici au adoptat sau nu măsurile solicitate în vederea reducerii de noxe din atmosferă.
Planul integrat de dezvoltare economică urbană va cuprinde un set de măsuri privind reducerea emisiilor de noxe în atmosferă prin măsuri proactive şi preventive deopotrivă. Se va urmări în acest sens: • Plantarea de arbori în imediata vecinătate a marilor aglomerări urbane în vederea construirii sau reabilitării centurilor verzi care ajută la filtrarea aerului din mediul urban. • Resemnificarea spaţiilor urbane prin încurajarea dezvoltării spaţiilor verzi. • Încurajarea autorităţilor locale în vederea reducerii emisiilor de carbon. • Încurajarea deplasării cu bicicleta (amenajarea unor piste sigure pentru biciclişti). • Achiziţionarea de infrastructură electrică de transport în comun. • Transferul gradual de la transport în comun alimentat prin combustibili fosili la transport în comun bazat pe energie electrică. • Dezvoltarea unui plan de conştientizare a necesităţii reducerii amprentei personale de carbon (prin resurse educaţionale în parteneriat cu Ministerul Educaţiei). Această strategie va fi implementată pentru a reduce sistematic nivelul particulelor nocive aflate în aer, pentru a putea fi redus numărul persoanelor internate cu afecţiuni respiratorii cronice. Acest lucru va duce la scoaterea României din procedura de infringement, precum şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru sute de mii de români care au afecţiuni respiratorii grave. (Durata: 2017-2023; Beneficiari: Ministerul Mediului; Efecte: pozitive pentru sănătatea umană prin creşterea gradului de eliminare a noxelor şi Creşterea capacităţii de evaluare şi monitorizare a calităţii aerului la nivel naţional. Impact: 22 milioane euro, finanţare din POIM şi bugetul de stat).
7. Program de prevenire şi gestionare a inundaţiilor Conform datelor publice, în România, inundaţiile şi furtunile au dus recent la pierderea a 76 de vieţi omeneşti şi au provocat pagube de peste 1,66 miliarde euro (adică echivalentul a 2,1% din PIB-ul ţării noastre). Ele au afectat aproximativ 656.392 de hectare de terenuri agricole, 10.420 de kilometri de drumuri, 23,8 de kilometri de cale ferată, 9.113 de poduri şi picioare de pod şi 90.394 de fântâni. Delta Dunării este un areal special, afectat în mod deosebit de inundaţii. Aceste statistici sunt oglinda unor realităţi sociale şi economice crude. Pe lângă sutele de mii de vieţi pe care le afectează, inundaţiile pun în pericol perspectiva dezvoltării economice regionale şi afectează semnificativ elemente vitale de infrastructură critică (linii de comunicaţii, reţele electrice, reţele de transport relevante la nivel naţional şi european etc.). Pentru gestionarea riscurilor referitoare la inundaţii, Guvernul va avea în vedere următoarele măsuri: • Elaborarea unui plan de investiţii împotriva riscului la inundaţii, care va include consolidări de albii şi maluri de râuri, devierea unor râuri, în aşa fel încât localităţile să fie protejate. • Modernizarea sistemului de avertizare a populaţiei în privinţa fenomenelor meteorologice extreme. • Realizarea unui studiu privind efectele climatice şi va regenera zonele afectate în prezent pentru a reduce efectele incidentelor meteorologice extreme.
Din punct de vedere al lucrărilor de infrastructură, Guvernul consideră prioritară regularizarea cursurilor de apă din România pentru a limita sistematic pagubele umane şi materiale generate de inundaţii. Foarte multe inundaţii din România au ca motiv principal lipsa unei viziuni coerente privind regularizarea şi continuarea regularizării fluxurilor de apă. Procesul de regularizare a fluxurilor de apă este cu atât mai important cu cât evoluţiile climatice din ultimii ani demonstrează o tendinţă de multiplicare a fenomenelor extreme. Proiectele de regularizare a cursurilor de apă care prezintă riscuri de inundaţii vor contribui la consolidarea unor perspective economice şi agricole mai stabile şi vor sprijini astfel efortul de a crea un mediu economic previzibil. În acest context, filosofia noastră este aceea de a realiza investiţii majore astăzi, care vor degreva pe termen lung presiunea bugetară, prin eliminarea unor intervenţii costisitoare care se produc după inundaţii pentru restabilirea situaţiei la normal. Vor fi reduse astfel, pe termen lung, investiţiile în reconstrucţia şi sprijinirea familiilor afectate de inundaţii. Acţiunile propuse de Guvern pentru îndeplinirea obiectivelor programului sunt: • Pentru inundaţii, investiţiile se vor baza pe hărţile de hazard şi pe „Planurile pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor“ elaborate la nivel de bazin hidrografic, în conformitate cu Directiva 2007/60/EC. Investiţiile pentru prevenirea inundaţiilor se vor conforma metodologiei pentru identificarea, prioritizarea, justificarea şi proiectarea intervenţiilor, pe baza pagubelor economice evitate. • Utilizarea infrastructurii verzi pentru prevenirea inundaţiilor prin preluarea soluţiilor oferite de ecosisteme naturale pentru gestionarea riscurilor generate de creşterea incidenţei evenimentelor extreme (zone umede, cu efect asupra prevenirii inundaţiilor şi deşertificării, stabilirea unor zone inundabile controlat şi măsuri bazate pe ecosisteme, torenţi şi desecări). • Dezvoltarea de studii, metodologii, evaluări, rapoarte, manuale de bună practică pentru managementul barajelor. • Abordare intersectorială la nivel de bazin hidrografic (dezvoltare coordonată şi management integrat al activităţilor privind apa, terenurile şi resursele). • Modernizarea infrastructurii de monitorizare şi avertizare a fenomenelor hidrometeorologice severe în vederea asigurării protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale. • Măsuri care asigură eficacitatea intervenţiilor de prevenire a inundaţiilor sub forma infrastructurii verzi, precum sisteme de prevenire anticipată şi de management al bazinelor în timpul inundaţiilor. • Realizarea de măsuri structurale de protecţie împotriva riscului la inundaţii, acolo unde infrastructura verde nu este suficientă, prin construirea ori reabilitarea infrastructurii de reducere a impactului unor fenomene meteorologice extreme. Acestea vor include cu prioritate investiţii pentru stocarea/devierea apelor provenite de la inundaţii, dar şi regularizări de albii şi consolidări de maluri. • Alte tipuri de acţiuni specifice gestiunii riscului la inundaţii, conform celor prevăzute în Strategia Naţională de management al riscului la inundaţii pe termen lung, mediu şi lung sau în planurile de management al riscului la inundaţii.
8. Program pentru combaterea eroziunii costiere Eroziunea costieră este un fenomen deosebit de periculos pentru persoanele care locuiesc în spaţii riverane zonelor de coastă. Modificarea sistematică a zonelor de coastă poate afecta în mod direct şi ramuri importante ale economiei, precum turismul, prin schimbarea specificului unor terenuri (procesul de eroziune a plajelor spre exemplu). România a aplicat o serie de măsuri în vederea limitării eroziunii la malul Mării Negre, însă viziunea aplicată în cadrul Master Planului integrat pentru protecţia şi refacerea zonei costiere trebuie reevaluată. Guvernul doreşte să implementeze o viziune în două etape care să îmbunătăţească efortul naţional de limitare a eroziunilor costiere la malul Mării Negre. Obiectivul principal al programului este reducerea efectelor şi a pagubelor cauzate asupra populaţiei de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de eroziune costieră, prin reabilitarea, în 3 etape, a 30 km de plaje. În acest sens, se vor întreprinde următoarele acţiuni: • Acţiuni specifice de limitare a efectelor negative ale eroziunii costiere asupra plajelor. • Activităţi de reabilitarea şi protecţia plajelor, incluzând înnisipări artificiale, crearea de noi plaje, diguri şi epiuri pentru retenţia nisipului, diguri de stabilizare a plajelor. • Lucrări de consolidare, drenaje, ziduri de sprijin. • Utilizarea tehnicilor de monitorizare satelitară pentru identificarea zonelor afectate de fenomenul de eroziune. • Utilizarea tehnologiei satelitare pentru construirea unor proiecţii privind evoluţia fenomenului de eroziune. • Utilizarea tehnologiei satelitare pentru evaluarea impactului măsurilor luate în vederea limitării fenomenului de eroziune costieră.
[Durata: 2017-2023; Beneficiari: Zona litorală: între Stăvilar Periboina şi Stăvilar Edighiol şi în zona de sud a zonei costiere, respectiv Mamaia Centru şi Mamaia Nord până la limita UAT Năvodari, Agigea, Eforie Centru, Eforie Sud (Eforie Sud 1 şi Eforie Sud 2), Costineşti Sud, Mangalia (Olimp, Neptun, Jupiter - Venus, Saturn, Mangalia), 2 Mai, Portul Tomis până la Portul Constanţa, Balta Mangalia. Efecte: pozitive pentru dezvoltarea infrastructurii turismului românesc; Impact: 600 milioane euro, finanţare din POIM, comună cu cea pentru protecţia la inundaţii.]
9. Program pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor Prioritatea „0“ a Guvernului în materie de politică de mediu va fi aceea de protejare a fondului forestier naţional. Guvernul nu este şi nu a fost niciodată împotriva exploatării raţionale a fondului forestier din România. Dimpotrivă, lemnul este o resursă regenerabilă. O exploatare durabilă a pădurilor este esenţială în lupta împotriva schimbărilor climatice, conform rezoluţiilor conferinţei privind schimbările climatice de la Paris. Dacă nu folosim, vom folosi beton, oţel şi combustibili fosili, cu amprente ecologice mult mai mari. Însă guvernarea îşi propune, în primul rând, eliminarea fenomenului defrişărilor şi al exploatărilor iraţionale care agravează starea unor ecosisteme fragile. Cei care exploatează această resursă naturală vor fi obligaţi să respecte legislaţia în vigoare şi să oprească fenomenul de furt din patrimoniul naţional. De asemenea, Guvernul va demara programe ample de reîmpădurire care să contribuie la refacerea echilibrului ecosistemelor afectate. Guvernul va încuraja schimbarea filosofiei de acţiune în materie de gestionare a resurselor lemnoase. Exportarea neprelucrată, sau prelucrată sumar, a acestei materii prime va înceta odată cu implementarea Codului Silvic promovat de Guvern. Dreptul de preempţiune pentru producătorii de mobile, prevăzut şi el în noul Cod Silvic promovat de Guvern, va face ca masa lemnoasă să fie exportată preponderent sub formă de produs finit. Suprafaţa totală a fondului forestier naţional al României este de 6,545 milioane ha şi reprezintă 27,5% din suprafaţa ţării. Media europeană fiind de 32%. Suprafaţa împădurită per locuitor în România este de 0,28 ha, puţin sub media europeană de 0,32 ha. În anul 2014, fenomenul tăierilor ilegale de arbori în România atinsese cote alarmante. Imaginile satelitare comparative între 2008 şi 2012 indicau versanţi întregi defrişaţi. Propunerile Guvernului pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor I. Elaborarea Strategiei Naţionale Forestiere 2017-2027 II. Implementarea Strategiei Naţionale Forestiere 2017-2027 III. Măsuri practice de diminuare a tăierilor ilegale de arbori: • Dezvoltarea sistemului informatic integrat de urmărire a materialelor lemnoase SUMAL, operaţionalizarea sistemului FMIMS şi dezvoltarea sistemului „Radarul Pădurilor“ de alertare a instituţiilor cu responsabilităţi în materie, coroborat cu sistemul 112 pentru transportul de lemn. • Instalarea de scannere pentru evaluarea volumului materialelor lemnoase containerizate, în toate punctele de trecere a frontierei şi pe toate drumurile naţionale şi europene. • Compensarea proprietarilor de păduri pentru pierderile de venit în cazul pădurilor aflate în arii naturale protejate. • Asigurarea pazei terenurilor forestiere pentru care în prezent nu este asigurată administrarea/serviciile silvice, inclusiv pentru terenurile forestiere la care nu se cunosc proprietarii. • Măsuri de împădurire a terenurilor forestiere, a celor degradate, inapte pentru agricultură şi realizarea „Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie“. Identificarea terenurilor forestiere pentru care nu a fost realizată regenerarea în termenul legal şi asigurarea fondurile necesare în vederea „împăduririi forţate“ a acestora. • Întocmirea unui studiu privind identificarea terenurilor agricole degradate şi potenţial poluate, care pot face obiectul împăduririlor, în baza căruia se va elabora şi implementa „Programul Naţional de Împădurire“, în vederea creşterii suprafeţelor de pădure. • Urgentarea realizării sistemului naţional de perdele forestiere de protecţie prin promovarea unei legislaţii specifice care să faciliteze implementarea acestuia.
IV. Intervenţii legislative: • Operaţionalizarea Codului Silvic prin elaborarea legislaţiei subsecvente, corecte şi complete • Urgentarea amendării Legii Contravenţiilor Silvice - Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. Armonizarea ei cu noul Cod Silvic şi cu legislaţia Uniunii Europene. • Amendarea Statutului Personalului Silvic - Legea nr. 427 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic. • Amendarea legii perdelelor forestiere - Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie, republicată în 2014, pentru ca realizarea perdelelor forestiere să devină operaţională. • Programul „Tai un copac, plantezi 2.“ Conform legii perdelelor forestiere, Legea nr. 289/2002, realizarea perdelelor forestiere este foarte îngreunată din cauza timpului alocat identificării proprietarilor şi obţinerii sau nu a acordului acestora. Propunem modificarea legii prin abrogarea întregii proceduri de expropriere şi aplicarea exproprierilor în baza Legii nr. 255/2010, prin care se fac toate exproprierile în România. (Durata: 2017-2023; Efecte: eficientizarea cadrului instituţional şi de reglementare a activităţii din sectorul forestier, gestionarea durabilă a resurselor forestiere, gospodărirea fondului forestier naţional, valorificarea superioară a produselor forestiere, dezvoltarea dialogului intersectorial şi a comunicării strategice în domeniul forestier, dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi a învăţământului forestier. Impact: Sursele de finanţare care se pot folosi pentru implementarea strategiei sunt fondurile provenite de la bugetul de stat, credite externe, parteneriat public-privat şi fondurile structurale.)
CAP. POLITICI ÎN DOMENIUL ENERGIEI Viziunea României în domeniul energetic trebuie să se axeze pe securitatea aprovizionării cu energie a cetăţenilor ei, pe o bază de încredere şi de solidaritate reală - criterii esenţiale ale noii uniuni energetice europene care trebuie să devină o unică voce în domeniul energetic. Pilonii noii abordări strategice definesc calea de urmat pentru România: energie sigură, durabilă, competitivă şi la preţuri accesibile într-un cadru de securitate, solidaritate şi încredere. Pentru aceasta trebuie să construim un sistem politic raţional şi orientat spre interesul naţional, o protecţie socială adecvată şi motivantă, servicii publice de educaţie şi sănătate de calitate, cu oameni de încredere. Comunitatea deleagă o parte foarte importantă a resurselor financiare ale statului, iar încrederea în utilizarea banului public devine un aspect critic al stabilităţii morale colective. Din acest motiv, transparenţa finanţelor publice este un obiectiv al consolidării calităţii vieţii, iar energia trebuie să devină cel mai transparent produs, astfel încât structura costului pe unitatea de energie să reflecte cu fidelitate costurile reale şi să genereze încredere şi nediscriminare între tehnologii, operatori şi respectiv consumatori. Transparenţa în industria energetică generează încredere, deopotrivă a investitorilor şi consumatorilor prin semnale de preţ formate transparent şi nediscriminatoriu, care reflectă necesităţile pe termen lung şi obiectivele de politici energetice la nivelul României. Avem un sistem energetic îmbătrânit, poluant şi ineficient. Din 100 de unităţi energetice ale materiei prime, doar 15% mai ajung la consumatorul final. Acest dezavantaj trebuie transformat într-o oportunitate, respectiv într-un obiectiv strategic: eficientizarea sistemului energetic are consecinţe calitative directe şi imediate asupra scăderii preţului energiei şi creşterii calităţii vieţii cetăţenilor prin îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător. Cheia viitorului este „energia electrică“. Soluţia pentru noile provocări tehnologice şi de sistem reprezintă o nouă revoluţie tehnologică, respectiv o nouă revoluţie digitală. Sistemul energetic românesc trebuie să fie integrat la nivel continental, bazat pe concurenţă, pe utilizarea optimă a resurselor şi susţinut de un sistem de reglementare autonom, independent, transparent şi eficace atât pentru pieţele de energie, cât şi pentru operatori şi consumatori. Pentru asigurarea securităţii şi eficienţei energetice, sistemul energetic trebuie să progreseze concomitent pe următoarele direcţii principale: • Menţinerea unui mix energetic prin diversificarea surselor şi tehnologiilor de producere a energiei, promovarea energiilor din surse regenerabile şi a tehnologiilor de conversie, cu emisii reduse de carbon pentru energie electrică, încălzire şi răcire. • Decarbonizarea sistemului de transport, prin trecerea la combustibili alternativi. • Liberalizarea pieţei de energie şi interconectarea sistemelor energetice, cu reţele „inteligente“ şi de comunicare, pentru o reţea complementară şi interactivă de servicii. • Eliminarea (minimizarea) dependenţei dintre dezvoltarea economică şi degradarea mediului, prin asigurarea de energie curată, sigură şi la preţuri accesibile. • Politicile de creştere a eficienţei energetice şi stimularea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon, combinate cu o piaţă stabilă pentru emisii de carbon, pot determina direcţia şi schimbările de comportament.
Începând cu anul 2016, prin semnarea noului Tratat Post-Kyoto, sectorul energetic a intrat în cea mai importantă perioadă de tranziţie din istoria omenirii. Această tranziţie impune redesenarea politicilor energetice ale României, o nouă abordare strategică şi redefinirea unor priorităţi, punând accent pe activitatea de cercetare-inovare şi de susţinere, promovare a noilor tehnologii privind stocarea energiei, reţelelor inteligente sau măsurilor de eficienţă energetică în întreg sistemul. MĂSURI 1. Asigurarea securităţii energetice naţionale • Monitorizarea procedurii de negociere a contractelor şi asigurarea transparenţei procedurilor. • Revizuirea legislaţiei fiscale în domeniul petrolului şi gazelor naturale. • Întărirea puterii şi independenţei autorităţilor specifice controlului şi reglementării, precum şi evitarea situaţiilor de tip monopol (sancţionate de UE şi contrară economiei de piaţă). • Exploatarea rezervelor probabile şi posibile se poate realiza prin investiţii specifice pentru dezvoltarea activităţii de explorare şi exploatare ale resurselor de petrol şi gaze naturale ale României. Pe termen mediu, descoperirea de noi rezerve este condiţionată de realizarea proiectelor pentru zone de adâncime onshore (sub 3.000 m), cu geologie complicată şi în perimetre offshore din Marea Neagră, îndeosebi în zona de apă adâncă (sub 1.000 m). Lucrările, care se vor realiza pe termen scurt şi mediu, pot susţine producţia pentru evitarea epuizării resurselor. • Reţeaua de transport şi de distribuţie a energiei electrice este o reţea „de siguranţă socială“, reprezentând fundaţia pentru progresul societăţii. • În anii care urmează, construcţia de noi grupuri energetice care utilizează cărbune în tehnologii curate de ultimă generaţie şi de înaltă eficienţă va fi parte a răspunsului la creşterea consumului de energie electrică. Noile capacităţi nucleare sau noile capacităţi hidroenergetice vor juca un rol-cheie în decarbonizarea producţiei de energie electrică în România şi în regiune. • O atenţie deosebită se va acorda celei mai importante vulnerabilităţi a sectorului energetic, respectiv cea a resursei umane pentru care se vor construi programe de atragere a tinerei generaţii spre şcolile tehnice din domeniul energetic, pregătirea, calificarea şi perfecţionarea unei forţe de muncă în special locală. • Autorităţile locale devin actor-cheie al procesului de tranziţie al sectorului energetic, precum şi cele de redesenare a politicilor energetice la nivel naţional cât şi local. • Se impun în acest scop programe cadru pentru pregătirea personalului acestora în toate domeniile sectorului energetic (comercial, tehnic etc.) prin noile strategii şi foi de parcurs ale domeniului energetic realizate prin integrarea responsabilităţii strategice a UAT-urilor pentru siguranţă şi cele pentru sănătatea populaţiei şi pentru valorificarea forţei de muncă locale. • Mixul tehnologic al sectorului energetic al unei ţări este impus de resursele de materii prime ale acesteia. Prin urmare, România va lua în considerare toate opţiunile, inclusiv energia regenerabilă, cărbunele sau energia nucleară.
2. Realizarea Planului Naţional de Investiţii şi cuprinderea lui ca obiectiv al Strategiei energetice a României pentru perioada 2017-2020 • Redefinirea politicilor energetice, astfel încât România să devină pol energetic regional şi realizarea Strategiei Energetice a României. • În obiectivele Strategiei energetice 2020-2030 privind cadrul de dezvoltare trebuie să se înscrie reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră - comparativ cu nivelul din 1990, cota de energie min. 27% în cererea de energie din surse regenerabile; eficienţa energetică - min. 27% comparativ cu scenariul de statu-quo; creşterea gradului de interconectare al sistemelor electroenergetice la 15%. • Pe termen mediu şi lung, până în anul 2035 şi ulterior, se impune schimbarea de paradigmă privind modul de producere, distribuţie şi utilizare a energiei care trebuie adaptată unui mixt energetic global, ce acordă prioritate energiei din surse regenerabile, cărbune şi gaze curate, combustia hidrogenului, fisiunea nucleară - generaţia a IV-a şi energia de fuziune nucleară.
3. Revitalizarea producţiei de cărbune • Cărbunele rămâne o componentă importantă a mixului de materii prime energetice a României. Pe termen mediu, producţia de huilă trebuie menţinută pentru a asigura funcţionarea unui nou grup energetic la termocentrala Mintia şi un grup la termocentrala Paroşeni, pentru producerea de energie electrică şi energie termică în sistemele centralizate de termoficare de la Deva şi din Valea Jiului (Petroşani, Lupeni, Vulcan etc.). • La termocentrala Mintia, în următorii 10 ani, se poate implementa un proiect cu un grup energetic (200 MW sau 500 MW), cu eficienţă ridicată (randament 43-45%, parametri ultracritici sau ultrasupracritici), (în locul celor 2 grupuri existente), respectiv un grup energetic de 150-200 MW, cu pat fluidizat sau parametri supracritici, la Paroşeni, dotate cu instalaţii de mediu corespunzătoare. • Lignitul indigen rămâne o sursă energetică importantă în mixul de resurse energetice, pe baza căreia trebuie păstrate şi dezvoltate, în continuare, capacităţi de producere de energie electrică cu eficienţă ridicată.
4. Consolidarea producţiei de energie nucleară • Energia nucleară pilon al securităţii în producţia de energie electrică şi de diminuare a emisiilor de CO_2. La unităţile tip CANDU 6 se poate dubla durata de viaţă economică, până la 60 de ani, prin realizarea unei revizii şi retubare a fiecărui reactor, după 30 de ani de utilizare. • Menţinerea locurilor de muncă şi a expertizei profesionale pe un ciclu complet nuclear, prin extinderea ponderii energiei nucleare în mixtul energiei naţionale. • Pentru valorificarea superioară a rezervelor de uraniu, se impune asigurarea condiţiilor competitive de piaţă în exploatarea uraniului (cariere de exploatare noi, îmbunătăţire tehnologii de rafinare). • Atragerea de investitori pentru finalizarea unităţilor 3 şi 4, respectiv retubarea unităţilor 1 şi 2.
5. Mărirea potenţialului hidroenergetic • Realizarea programului de amenajare a potenţialului hidroenergetic va asigura creşterea cantităţii de energie electrică din surse regenerabile (inclusiv capacităţi hidroenergetice de peste 10 MW) până la 43% în anul 2020, valoare care se va stabiliza la circa 42% din potenţialul hidroenergetic. • Pentru perioada 2017-2035, sectorul hidroenergetic poate participa cu o putere instalată de circa 6.500 MW în sistemul electroenergetic naţional. Conform strategiei Hidroelectrica, potenţialul hidroenergetic amenajat ar urma să ajungă la 59% în anul 2020, respectiv la 67% în 2035. • Finalizarea investiţiilor hidroenergetice în derulare, de către Hidroelectrica - producător de energie regenerabilă de interes naţional - este necesară, pentru a sprijini programul naţional de reducere a emisiilor cu efect de seră şi a suplimenta rezerva de putere pentru servicii tehnologice de sistem. Realizarea proiectului centralei hidroelectrice prin pompare Tarniţa Lăpuşteşti (1.000 MW) şi a altor centrale hidroelectrice poate să contribuie la asigurarea rezervei de putere, la reglajul frecvenţă-putere, cerinţă imperativă a Sistemului Energetic European.
6. Susţinerea strategică a creşterii ponderii energiei electrice în consumul de energie al României • Cheia viitorului în energie o reprezintă extinderea utilizării energiei electrice în special către transportul în comun, prepararea hranei, încălzire/răcire etc.). • În prezent, cca 40% din energia primară globală este folosită pentru generarea energiei electrice. Având în vedere ponderea importantă a energiei electrice în structura energiei finale, creşterea eficienţei energetice în sectorul energiei electrice conduce la reducerea cotei de energie primară utilizată, respectiv a amprentei de carbon pentru producerea energiei electrice.
7. Creşterea puterii din centralele din Dobrogea şi Moldova, în special prin instalarea unor noi centrale bazate pe surse regenerabile de energie • Pe termen mediu şi lung, analiza regimurilor de funcţionare pentru un orizont de timp de minim 10 ani trebuie să ia în considerare creşterea puterii din centralele din Dobrogea şi Moldova, în special prin instalarea unor noi centrale bazate pe surse regenerabile de energie (eoliene şi fotovoltaice). • Sursele regenerabile de energie vor asigura, pe termen mediu, 60% din producţia de energie electrică a României. • În România, suprafaţa cumulată (peste 490.000 de hectare - teren în stare degradată) se poate valorifica pentru înfiinţarea de culturi energetice. De asemenea, pentru o perioadă de cel puţin 25 de ani, se pot crea zeci de mii de locuri de muncă, cu profesii şi specializări profesionale în activităţi de pregătire, exploatare şi procesare a biomasei, respectiv de producere, distribuţie şi furnizare a energiei, în special în zonele rurale. Proiectele pe bază de biomasă se susţin fără costuri pentru mediu la producerea de energie electrică şi termică. • Pentru valorificarea şi exploatarea terenurilor aflate în proces de deşertificare şi biodegradare, precum şi pentru un nou regim de împădurire vor fi stabilite obiective naţionale, cu ţintă 2030, cu stimulente pentru atenuare emisii GES, precum şi investiţii în combustibili alternativi, biocombustibili, biomasă şi bioeconomie.
8. Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE) • Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE) reprezintă un imperativ la nivelul României şi al Uniunii Europene, justificat de protecţia mediului, creşterea independenţei energetice faţă de importuri, prin diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, precum şi pentru motive de ordin economic şi de coeziune socială. Se impune realizarea unui cadru legislativ predictibil pentru o lungă perioadă de timp, realizat cu mecanisme de corecţie prin reguli de piaţă, dar şi de încurajare a investiţiilor în capacităţi mici până la 1 MW. • Pentru aceasta însă, este necesară funcţionarea în sistem a unor centrale de vârf, deoarece modul actual de funcţionare are implicaţii negative asupra costurilor de producţie şi duratei de viaţă a grupurilor destinate funcţionării în bază. • Realizarea unei capacităţi de echilibrare a balanţei producţie-consum fără a periclita siguranţa sistemului, pentru structura existentă şi prognozată pe termen mediu a parcului de producţie, de 3.500 MW. Această concluzie trebuie luată în considerare la elaborarea scenariilor de dimensionare raţională a reţelei.
9. Eficienţa energetică trebuie tratată ca „Program de ţară“ care va fi implementat ţinând seama de reducerea vârfului de consum anual, precum şi al consumului naţional de energie. Acesta va include: • Programe de gestionare a sarcinii energetice, cum ar fi timpii şi tarifele de utilizare, de control al încărcării directe, tarifele utilizate şi de gestionare a sarcinii întreruptibile. • De asemenea se va utiliza un sistem de standarde şi de etichetare pentru aparatura electrocasnică, izolarea termică a clădirilor, precum şi campanii de informare, educare, avertizare a consumatorilor asupra conservării energiei şi eficienţei energetice. • Implementarea se va realiza printr-un Plan Naţional de Acţiune pentru Eficienţa Energetică, ghiduri practice, reglementări, politici guvernamentale şi strategii cu un accent special asupra consumatorului ca fiind sursa cu cel mai mare potenţial de economisire de energie.
10. Propuneri privind modificarea cadrului legislativ: • Reanalizarea în noul context al redefinirii politicilor energetice la nivelul UE a Legii nr. 123/2012 pentru energie electrică şi gaze naturale. • Legea petrolului. • Tarifele percepute de ANCOM şi ANRE se vor majora la 1% din cifra de afaceri. • Legea pentru transpunerea directivei UE privind infrastructura combustibililor alternativi şi a gazelor naturale comprimate (CNG), gazelor naturale lichefiate (LNG), transport biocombustibili. • Legea biomasei, BIO combustibililor şi energiei geotermale. • Legea energiei termice în vederea definirii unitare a modului de alimentare cu apă caldă, căldură şi răcire pentru toate locuinţele României.
11. Propuneri de programe la nivel naţional axate pe avantajul de ţară al României: • Biomasă: 500 mii hectare - în vederea realizării de plantaţii tehnic-energetice pentru producerea de energie electrică şi termică pentru toate localităţile României, susţinerea investiţiei se realizează prin fondul constituit la nivelul Ministerului Mediului. • Eficienţă energetică - susţinerea investiţiei prin procent din preţul energiei electrice şi al gazelor naturale. • Cogenerare de înaltă eficienţă. Susţinerea financiară va fi realizată printr-un bonus de cogenerare pentru tehnologiile de înaltă eficienţă. • ESCO - plăţi în rate lunare. Instrument de dezvoltare economică - susţinerea investiţiei prin contracte de performanţă energetică, obiectiv prioritar pentru clădirile publice; Susţinere financiară: contracte de performanţă energetică pe termen de minimum 10 ani şi contracte de creditare bancară, surse de finanţare din fonduri europene şi PNAER - fondul de eficienţă energetică, programe guvernamentale de tipul „Casa verde“, „Oraş verde“ etc. • Realizarea infrastructurii pentru combustibili alternativi CNG, LNG, biocombustibili, transport electric (cu prioritate pentru transportul local în comun) şi transportul de marfă; transpunerea Directivei UE ce vizează reducerea cu minimum 40% a tarifului la transport. • Sisteme noi de distribuţie gaze naturale şi energie electrică în localităţile fără alimentare energie electrică şi gaze naturale (susţinerea investiţiei prin taxa de monopol, cca 50 mil. € anual). • RO Green - Economie Circulară (valorificare deşeuri) susţinerea investiţiei prin fonduri europene, fondul de mediu, accent pentru domeniul energiei); • Actualizarea Registrului Naţional pentru meserii şi competenţe în vederea introducerii noilor meserii ale domeniului energiei regenerabile şi energiei neconvenţionale; • Portal de investiţii Monitorizare „online“; finanţare din PNAER şi Fonduri europene. • Program naţional de sprijin al autorităţilor locale în vederea realizării Master Planului energetic şi Strategiei energetice la nivelul UAT; finanţare din PNAER şi Fonduri europene. • Accelerarea procesului de interconectare a SNT al energiei electrice şi al gazelor naturale la sistemele de transport din regiunea central şi SEE şi implicit al UE; finanţare din Fonduri europene şi tarif. • Program riguros de mentenanţă şi investiţii (retehnologizare/modernizare, dezvoltare) şi îndeplinirea anuală a acestuia pentru instalaţiile aferente reţelelor de transport al energiei electrice şi al gazelor naturale. Finanţare din tarif. • Program Naţional pentru Educarea şi Informarea Consumatorului asupra Eficienţei Energetice, precum şi realizarea unei Platforme electronice cu oferte concrete privind echipamentele de înaltă eficienţă de uz casnic, precum şi lista companiilor ESCO şi furnizorilor, precum şi ofertele acestora în vederea transformării acestuia din CONSUMER în PROSUMER. Finanţare din PNAER, Fonduri europene, tarif etc.
CAP. POLITICI PENTRU INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT Una dintre problemele majore ale României, cu impact negativ semnificativ asupra stării economice şi sociale a ţării, este absenţa unei reţele satisfăcătoare de transport rutier rapid (autostrăzi şi drumuri expres). România are în acest moment puţin peste 500 de kilometri de autostradă în operare şi aproximativ 250 de kilometri de autostradă în construcţie. În ceea ce priveşte transportul pe calea ferată, sistemul feroviar din România a cunoscut în ultimele decenii o degradare accentuată cu implicaţii periculoase în siguranţa şi securitatea traficului, susţinută de subfinanţare, ceea ce a condus la efecte nocive şi greu de înlăturat. La ora actuală, România se clasează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la viteza de deplasare a trenurilor. O serie de factori care contribuie la aceste viteze reduse de călătorie sunt timpii mari de staţionare, incluzând schimbul de locomotive electrice cu cele diesel, necesitatea efectuării manevrelor de întoarcere a locomotivelor dintr-o parte în cealaltă a trenului, întârzieri cauzate de aşteptarea altor trenuri pe acele sectoare cu linie ferată simplă, obligaţia de efectuare foarte des a inspecţiilor periodice, a materialului rulant vechi. Legislaţia naţională referitoare la serviciile publice de transport feroviar ar trebui regândită cu scopul creşterii concurenţei pe piaţa internă. Un astfel de lucru permite utilizarea mult mai eficientă a fondurilor publice destinate compensării obligaţiilor de serviciu public. La ora actuală sunt reglementări pe piaţa transportului feroviar, care limitează competitivitatea deoarece nu permit operarea trenurilor de pasageri cu preţuri comparabile cu cele oferite de transportatorii rutieri. În ceea ce priveşte transportul aerian din România, deşi numărul de aterizări şi decolări este ridicat, infrastructura aeroportuară se confruntă cu probleme, iar Compania Naţională TAROM se află într-o situaţie dificilă. Transportul maritim pe scurtă distanţă şi transportul fluvial pot contribui la decongestionarea unor infrastructuri rutiere sau feroviare. Aceste două moduri de transport au rămas încă exploatate sub posibilităţi, atât din cauze transfrontaliere, cât şi din cauza stării infrastructurii portuare. Modernizarea şi dezvoltarea transportului trebuie abordate plecând de la principiul asigurării siguranţei şi securităţii. România trebuie să se alăture în acest domeniu infrastructurii europene şi mondiale ţinând cont de nevoile specifice românilor. Ne dorim ca în viitor, prin infrastructura dezvoltată, să ajutăm economia, turismul, sportul prin competiţiile în care România este angrenată (Campionatul European de Fotbal), de a avea o legătură rapidă între oraşele României cu Europa şi întreaga lume. Dezvoltarea economică a României poate fi sustenabilă prin dezvoltarea infrastructurii de transport. România trebuie să valorifice proiectele de infrastructură actuale sau aflate în derulare şi să găsească soluţii de transport noi, performante. Principiile unui transport puternic, european, trebuie să respecte: • Asigurarea siguranţei şi securităţii pentru călători şi pentru marfă, printr-un management de calitate şi prin proceduri clare şi operaţionale. • Creşterea beneficiilor pentru utilizatori, prin satisfacerea nevoilor de mobilitate şi transport, creşterea confortului, asigurarea serviciilor de urgenţă şi salvare în cazul catastrofelor naturale, accesibilitatea pentru persoanele vârstnice sau cu mobilitate redusă. • Coeziunea şi conectivitatea regională, prin reducerea decalajelor dintre regiuni. • Eficienţa, prin eliminarea blocajelor, interconectarea tuturor modurilor de transport, promovarea unui transport de bună calitate, aplicarea tehnologiilor inovatoare. • Durabilitatea, prin promovarea transporturilor nepoluante, cu emisii reduse de gaze cu efect de seră şi gaze reduse de dioxid de carbon.
Obiectivul principal al Strategiei Guvernului în domeniul transporturilor îl reprezintă asigurarea infrastructurii şi serviciilor, ca suport al activităţii economice şi sociale pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii. Pentru atingerea acestui obiectiv general şi a obiectivelor specifice din toate domeniile de transport vor fi susţinute măsuri generale şi acţiuni obligatorii precum: • Creşterea competitivităţii între modurile de transport. • Îmbunătăţirea serviciilor de transport prin investiţii în materiale rulante. • Modernizarea staţiilor de cale ferată. • Modernizarea porturilor şi aeroporturilor. • Infrastructură rutieră de înaltă calitate. • Extinderea transportului multimodal.
MĂSURI 1. Transportul rutier Guvernul susţine dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, construcţia unei reţele eficiente de autostrăzi, drumuri expres, şosele care să facă legătura între regiunile României, precum şi între România şi alte state, prin continuarea proiectelor, în special a proiectelor susţinute prin MasterPlan, aferente coridoarelor rutiere de legătură strategică, a inter-coridoarelor, a şoselelor de centură, a transportului turistic, de interes naţional. Dezvoltarea regională echilibrată, eliminarea decalajelor, un sistem eficient de gestionare şi întreţinere a tuturor drumurilor naţionale sunt esenţiale pentru dezvoltarea transportului rutier. În vederea dezvoltării transportului rutier, Guvernul susţine următoarele investiţii: • Finalizarea, modernizarea şi reabilitarea coridoarelor strategice (coridorul IV), a inter-coridoarelor, a drumurilor Trans-Regio şi Euro-Trans. - Finalizarea cu prioritate a axei: Constanţa-Nădlac (Coridor IV) § Finalizarea autostrăzii Lugoj-Deva. Perioada: 2017. § Autostrada Sibiu-Piteşti. § Finalizarea Variantei Ocolitoare a Bucureştiului la profil de autostradă (Inel Bucureşti (A0) care va face legătura între autostrada A1 cu autostrada A2 în primă fază; în faza a doua, închiderea inelului centură în regim de autostradă de jur împrejurul Bucureştiului).
– Constanţa-Vama Veche-Trans-Regio - (36, 7 mil. Euro, FEN+BS). – Finalizarea Autostrăzii Transilvania § Comarnic - Braşov (997,75 mil. Euro). Perioada: 2017-2022. § Sibiu-Braşov (737,22 mil. Euro). Perioada: 2017-2020. § Surplacu de Barcău-Borş (+ Oradea). (304,43 mil. Euro) Perioada: 2017-2019 § Nădăşelu-Suplacu de Barcău - (1002,55 mil. Euro). Perioada: 2017-2020. § Finalizarea autostrăzii Sebeş-Turda. Perioada: 2017 § Tronsonul Ploieşti-Comarnic (306,77 mil. Euro, FEN+BS) § Finalizarea Secţiunii Bucureşti-Ploieşti, sector 1, km 0+000 - km 3+325; nod Centura Bucureşti km 6+500 şi nod Moara Vlăsiei km 19+500. Perioada: 2017
– Autostrada est-vest (Montana): § Tronsonul Târgu Mureş - Târgu Neamţ (Valoarea estimată: 2942 mil. Euro, FEN + BS); Perioadă realizare SF + PT: 2017-2019. § Tronsonul Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni (Valoarea estimată: 1.129 mil. Euro. Perioadă realizare SF + PT: 2017-2019. Perioadă execuţie lucrări: 2019-2022. § Câmpia Turzii-Târgu Mureş - la nivel de autostradă (224,94 mil. Euro, FEN+BS). Perioada: 2017-2018
– Modernizare Centură Bucureşti (A1-DN7, A2-DN2) (53,80 mil. Euro, FEN+BS). Perioada: 2017-2018. – Coridorul IX paneuropean, prin realizarea unor tronsoane de drum/valoare estimată: § Drumuri expres: Ploieşti-Buzău (254,800 mil. Euro), Buzău-Focşani (282,36 mil. Euro), Focşani-Bacău (428,3 mil. Euro), Bacău-Paşcani (388,95 mil. Euro) - FEN+BS; Perioada SF şi PT: 2017-2018. Execuţie lucrări: 2019-2021. § Drumuri expres: Paşcani - Suceava (289, 99 mil. Euro), Suceava - Siret (196,20 mil. Euro) - FEN+BS;
– Legătura A3 - Aeroport Henri Coandă (43,11 mil. Euro, FEN+BS) Perioada: 2017-2019. – Constanţa-Tulcea-Brăila (+ pod peste Dunăre) (1.141,88 mil. Euro, FEN+BS). – Autostradă: Piteşti-Craiova. Perioada realizare SF+PT:2017-2018. Execuţie lucrări: 2019-2021. – Bucureşti-Giurgiu (41,25 mil. Euro, FEN+BS) Perioada: 2018-2019.
• Modernizarea şi construirea variantelor ocolitoare Se va urmări finalizarea variantelor ocolitoare începute, precum şi construcţia altor şosele de centură, urmărindu-se un profil rutier rapid: - Varianta ocolitoare a Sucevei - Proiect fazat (8,65 mil. Euro, FEN+BS). – Varianta ocolitoare Târgu Jiu - Proiect fazat (36,69 mil. Euro, FEN+BS). – Varianta ocolitoare Bacău - (83,57 mil. Euro, FEN+BS). – Varianta ocolitoare Târgu Mureş - (23,29 mil. Euro, FEN+BS).
• Finalizarea şi dezvoltare pentru rutele turistice de interes naţional şi internaţional - Modernizare Transfăgărăşan (31,95 mil. Euro) şi Transalpina (53,8 mil. Euro, FEN+BS).
2. Transportul feroviar de călători Guvernul susţine reforma structurală a transportului feroviar prin modernizarea, reabilitarea, implementarea Sistemului Feroviar European de Management al Traficului (ERTMS) care va avea ca rezultat asigurarea unor servicii de calitate, în deplină siguranţă. De asemenea, se va urmări punerea în aplicare a unui Program naţional pentru modernizarea gărilor şi pentru construcţia de linii de mare viteză, luând în considerare securitatea şi siguranţa utilizatorilor, precum şi creşterea ponderii transportului feroviar faţă de transportul rutier. Din cei aproximativ 15.000 km de cale ferată desfăşurată, obiectivul Guvernului este ca un procent de 60% să fie adus la standarde europene pentru asigurarea unei viteze adecvate de transport, iar liniile rămase să fie închiriate sau concesionate (în baza unor contracte ferme care să stabilească parametrii tehnici ce trebuie asiguraţi de partenerul privat), trecute în conservare (prin menţinerea terasamentului) sau chiar dezafectate. În vederea dezvoltării transportului rutier, Guvernul susţine următoarele investiţii: • Coridorul paneuropean IV Feroviar - FEN+BS - Finalizarea proiectului Reabilitarea podurilor dunărene (situate la km 152+149 şi km 165+817) pe linia de cale ferată Bucureşti-Constanţa (9,57 mil. Euro). Perioada: 2017. – Finalizarea proiectului Reabilitare linie de cale ferată Sighişoara-Coşlariu (357,09 mil. Euro). Perioada: 2017-2018. – Finalizarea proiectului Reabilitare linie de cale ferată Coşlariu-Vinţu de Jos-Simeria (412,36 mil. Euro). Perioada: 2017-2018. – Reabilitare linie cale ferată Frontieră - Curtici-Radna-Gurasada-Simeria pentru 160 km/h; TRONSON 2 km 614 - Bârzava-Ilteu-Gurasada şi TRONSON 3 Gurasada-Simeria (1.800,00 mil. Euro). Perioada: 2017-2021.
• Lucrări de reabilitare pentru poduri, podeţe şi tuneluri - FEN+BS - Regionala Braşov - proiect fazat (2,67 mil. Euro) Perioada: 2017-2018. – Regionala Iaşi - proiect fazat (9,10 mil. Euro) Perioada: 2017-2018. – Regionala Bucureşti - proiect fazat (9,87 mil. Euro) Perioada: 2017-2018. – Regionala Timişoara - proiect fazat (3,67 mil. Euro) Perioada: 2017-2018. – Regionala Cluj (30,01 mil. Euro) Perioada: 2017-2020. – Regionala Craiova (21,40 mil. Euro) Perioada: 2017-2020. – Regionala Galaţi (35,60 mil. Euro) Perioada: 2017-2020.
• Reînnoirea şi modernizarea materialului rulant (300 mil. euro, FEN+BS). Perioada 2017-2018. • Electrificarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca-Episcopia Bihor (572,88 mil. Euro, FEN+BS). • Reabilitarea podului de la Grădiştea şi îmbunătăţirea parametrilor tehnici Bucureşti Nord-Giurgiu Nord - Frontieră (84 mil. Euro, FEN+BS). • Modernizarea liniei Bucureşti-Buzău-Focşani-Bacău-Roman-Paşcani-Iaşi-Frontieră - Elaborarea documentaţiei tehnico-economice (22,50 mil. Euro, FEN+BS). – Reabilitare linie Focşani - Roman (588 mil. Euro, FEN+BS).
• Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată în vederea îmbunătăţirii siguranţei (42.00 mil. Euro, FEN+BS). Perioada: 2017-2020. • Proiecte de investiţii noi în feroviar - FEN+BS - Bucureşti-Braşov (29,8 mil. Euro) – Timişoara-Arad (22,8 mil. Euro) – Bucureşti-Buzău (32,3 mil. Euro) – Bucureşti-Craiova (67,95 mil. Euro) – Paşcani-Iaşi (25,7 mil. Euro) – Bucureşti-Constanţa (59,3 mil. Euro) – Bucureşti-Piteşti (37,9 mil. Euro)
• Inelul Feroviar al Bucureştiului: Printr-o consultare între Primăria Capitalei şi Ministerul Transporturilor se pot găsi soluţii de a transfera fluxul de călători din jurul marilor oraşe din sectorul rutier spre sectorul feroviar. Principalele avantaje ale proiectului Inelul feroviar al Bucureştiului sunt că linia de cale ferată poate fi o bună alternativă pentru transportul urban al zonelor periferice, această linie de cale ferată poate descongestiona traficul de călători de tranzit.
Crearea unor noduri intermodale la capătul liniilor de transport de călători urbane şi suburbane este o soluţie astăzi implementată în mari capitale europene, precum Roma, Paris, Berlin. Introducerea pe aceste segmente de automotoare electrice cu orar cadenţat şi armonizat cu cel al mijloacelor de transport public va conduce la reducerea semnificativă a impactului asupra mediului din oraş. Această cale ferată va fi un avantaj pentru marile centre comerciale şi de depozitare amplasate în zona centurii Bucureştiului, dar va facilita şi circulaţia locuitorilor noilor cartiere care s-au dezvoltat în jurul Bucureştiului.
3. Transportul feroviar de marfă Guvernul va reconsidera transportul de mărfuri pe calea ferată astfel încât să ofere sustenabilitate transportului multimodal. Dorim dezvoltarea transportului de mărfuri prin măsuri de stimulare, eficientizare şi îmbunătăţire a condiţiilor de exploatare a serviciilor şi relansarea activităţii societăţii feroviare româneşti de marfă prin management profesionist, orientat pe obţinerea de profit şi valorificarea la maximum a potenţialului acestei companii. Guvernul susţine identificarea de soluţii pentru atragerea de noi contracte în România, dar şi în Europa şi Asia. Alte iniţiative ale Guvernului pentru modernizarea transportului feroviar de marfă: • Dotarea cu locomotive performante, cu producţie asimilată în România. • Modernizarea şi dotarea cu vagoane pentru mărfuri generale şi vagoane specializate. • Analizarea şi optimizarea punctelor de triaj şi reducerea parcursurilor neproductive. • Dezvoltarea reţelei de transport RO-LA şi transport multimodal. • Măsuri pentru atragerea transportului greu şi agabaritic şi a transportului de mărfuri periculoase.
4. Transportul cu metroul Guvernul susţine investiţiile în infrastructura de transport cu metroul în vederea creşterii gradului de siguranţă şi confort precum şi a gradului pentru transfer şi descongestionarea traficului. Avem în vedere modernizarea magistralelor de metrou, finalizarea proiectelor începute şi oferirea unor servicii de calitate şi sigure, ţinând cont de faptul că în ultimii 20 de ani zonele industriale s-au reconfigurat - precum şi dezvoltarea altor linii de legătură cu zonele industriale nou-create. În vederea atingerii acestor măsuri, Guvernul propune următoarele obiective de investiţii: • Linia de metrou Magistrala 5 - Secţiunea Râul Doamnei-Eroilor, inclusiv Valea Ialomiţei - Proiect fazat (413, 69 mil. Euro, FEN +BS). Perioada: 2017-2020. • Îmbunătăţirea serviciilor de transport public de călători cu metroul pe Magistrala 2 Berceni-Pipera - Proiect fazat (125,72 mil. Euro, FEN +BS). Perioada: 2017-2020. • Magistrala 4 Racordul 2 Secţiunea Parc Bazilescu - Străuleşti - Proiect fazat (72,69 mil. Euro, FEN +BS). Perioada: 2017. • Magistrala 6 - 1 Mai-Otopeni (14,2 km; 9 staţii; 9 trenuri) - (1.084,00 mil. Euro, FEN+BS). • Magistrala 5 - Secţiunea Eroilor (PS Opera) - Universitate - Piaţa Iancului (4,5 km; 5 staţii) (423,60 mil. Euro, FEN+BS). • Modernizarea instalaţiilor de acces la metrou (21,82 mil. Euro, FEN+BS). • Înnoirea parcului de material rulant. • Demararea de urgenţă a unor studii pentru găsirea de noi rute de metrou care să creeze inelul interior al Bucureştiului şi să lege toate ieşirile aferente autostrăzilor adiacente Bucureştiului, făcând ca traficul auto care intră în Bucureşti să fie diminuat.
5. Transportul multimodal Asigurarea creşterii economice, flexibilitatea transportului, descongestionarea traficului rutier, crearea de noi locuri de muncă, dezvoltare durabilă prin asigurarea protecţiei mediului prin: • Facilitarea schimbului modal către alte moduri de transport mai puţin poluante, precum cel feroviar, având astfel un impact pozitiv atât asupra economiei, cât şi asupra protecţiei mediului. • Găsirea unor soluţii financiare pentru asigurarea facilităţilor aferente transportului intermodal rutier şi maritim de călători şi combinat de marfă, ca factori primordiali în strategia de protecţie a mediului şi descongestionare a şoselelor. • Principalul atu al transportului intermodal este acela că poate oferi posibilitatea expeditorului de a se baza pe un singur furnizor de logistică a transporturilor/operator de transport care este şi singurul responsabil al transportului din momentul recepţionării mărfii până în momentul livrării acesteia, ceea ce înlătură riscul împărţirii răspunderii contractuale între mai mulţi operatori de transport.
Prin accesarea fondurilor europene sau/şi parteneriat public-privat, modernizarea centrelor multimodale existente (de exemplu, Constanţa); realizarea unor centre multimodale, în special, pe coridoarele europene, în zonele cu trafic comercial ridicat (Bucureşti, Craiova, Iaşi, Giurgiu, Braşov). Se va avea în vedere implementarea programului multimodal în mai multe oraşe importante din ţară, cu prioritate în oraşele pentru care există finanţare europeană prin POIM: • Multimodal Timişoara (34,25 mil. Euro) • Multimodal Cluj-Napoca (34,25 mil. Euro) • Multimodal Bacău (21,44 mil. Euro) • Multimodal Oradea (21,44 mil. Euro)
6. Transportul aerian Pentru asigurarea unui transport aerian performant şi accesibil, respectând standardele, reglementările aplicabile şi cerinţele de siguranţă şi securitate, Guvernul propune implementarea de noi programe pentru creşterea nivelului de securitate şi siguranţă pe toate aeroporturile şi aerodromurile din România. Astfel, o atenţie deosebită va fi acordată celor cinci aeroporturi cu o creştere substanţială a traficului în ultimii ani, aeroporturi de interes naţional, strategic cotate la nivel european (Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Cluj, Iaşi) de a fi transformate în hub-uri internaţionale: Aeroportul Internaţional „Henri Coandă“ Bucureşti: • Demararea de urgenţă a lucrărilor de modernizare a pistei 1, prin refacerea căii de rulare şi montare a unui balizaj nou şi a 2 ILS-uri noi, precum şi creşterea PCN-ului la 85. Odată cu finalizarea pistei 1, se va avea în vedere modernizarea totală a pistei numărul 2. Creşterea numărului de pasageri este un alt obiectiv care trebuie implementat de urgenţă. Mărirea suprafeţelor hangarelor Cargo poate aduce încasări substanţiale companiei. Reanalizarea benzilor transportatoare de bagaje este un obiectiv urgent, o măsură care ar reduce substanţial timpul pe care pasagerii îl petrec în incinta aeroportului în aşteptarea bagajelor. • Realizarea unui terminal de pasageri cu o suprafaţă de minimum 250 mp pentru a asigura un nivel de serviciu B. • Reabilitarea şi mărirea platformei de staţionare a avioanelor la circa 17.000 mp. • Asigurarea compatibilităţii noilor investiţii cu noi căi de rulare moderne. • Construirea de noi parcări pe termen lung; astăzi capacitatea celor existente în comparaţie cu volumul de pasageri este mică. • Construirea unei autogări de autobuze şi microbuze; astăzi nu există. • Identificarea unei poziţii pentru noua gară de metrou, de preferabil lângă noua autogară.
Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu: Se va avea în vedere modernizarea prin finalizarea investiţiilor la aerogară, precum şi a platformei de parcare a aeronavelor, dar şi transformarea sa într-un aeroport cu zboruri private, VIP sau utilitare, devenind astfel un aeroport mult mai facil anumitor categorii de pasageri. Pregătirea unui studiu de fezabilitate privind reabilitarea pistei de decolare/aterizare, creşterea PCN-ului la 85 şi asigurarea compatibilităţii noilor investiţii cu celelalte suprafeţe de mişcare sunt de asemenea importante. Aeroportul „Traian Vuia“ Timişoara - va trebui readus prin investiţii de extindere a terminalului cu o suprafaţă de 20.000-30.000 mp, precum şi modernizarea pistei de decolare/aterizare crescându-i PCN-ul la 85, ajungând a fi unul dintre cele mai importante aeroporturi din vestul României. Pentru Aeroportul Internaţional „Mihail Kogălniceanu“ Constanţa se va avea în vedere readucerea sa în prim-plan european şi mondial, prin atragerea de curse de linie, precum şi unui număr mare de curse charter pe perioada estivală. De asemenea, atragerea de investiţii în calea de rulare (pistă), una dintre cele mai lungi din România, prin absorbţie de fonduri europene, având în vedere că Aeroportul „Mihail Kogălniceanu“ este un punct strategic al NATO. Sprijinul public pentru dezvoltarea aeroporturilor va fi corelat cu regulile de ajutor de stat.
7. Transportul naval Asigurarea unui trafic în deplină siguranţă şi securitate prin modernizarea căilor navigabile de-a lungul întregului curs al Dunării prin realizarea de lucrări de dragaj, de iniţiere în construcţii hidrotehnice speciale în vederea creşterii unui număr mai mare de zile de navigaţie pe Dunăre. Fluviul Dunărea este o cale de navigaţie naturală ce prezintă probleme periodice privind variabilitatea adâncimilor şi a lăţimilor şenalului navigabil. Acestea conduc la întârzieri privind timpii de călătorie ce afectează actuala navigaţie. Propunerile sunt de a ne concentra pe investiţii care urmăresc cursul navigabilităţii pe Dunăre de-a lungul întregului an şi investiţii moderne prin facilităţi în porturile care au un viitor pe termen lung: • Promovarea folosirii transportului pe căile navigabile interioare. • Realizarea graduală a proiectelor pe Coridorul VII ce contribuie la asigurarea navigabilităţii pe Dunăre în condiţii de siguranţă, pe tot parcursul anului, pe canalele navigabile Dunăre-Marea Neagră şi Poarta Albă-Midia Năvodari. • Modernizare ecluze faza 2: Agigea, Cernavodă, Ovidiu, Galerii ape mari Ovidiu şi Năvodari şi staţii de pompare (116,08 mil. Euro, FEN+BS). Perioadă: 2017-2021. • Îmbunătăţirea siguranţei traficului naval prin achiziţionarea de nave tehnice multifuncţionale şi echipamente specifice. • Îmbunătăţirea condiţiilor de navigabilitate pe Dunăre prin sisteme de colectare a apelor. • Realizarea lucrărilor de predragrare şi construcţii hidrotehnice speciale în vederea creşterii numărului de zile de navigaţie pe Dunăre. • Reabilitarea de cheiuri maritime şi fluviale.
Portul Constanţa este cotat ca cel mai mare port maritim din România, bine dezvoltat şi care oferă foarte multe facilităţi. Portul Constanţa are capacitatea de a fi extins către Europa cu condiţia unei dezvoltări a conexiunilor cu transportul feroviar, precum şi cu cel rutier, dar şi de a îmbunătăţi condiţiile de navigaţie pe Dunăre. În ultimii ani, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime - S.A. Constanţa a finalizat şi implementat mai multe proiecte de infrastructură, exemple fiind: reabilitarea digurilor, noul terminal pentru containere de pe molul II S, terminalul de barje, precum şi alte proiecte finanţate de structurile internaţionale, precum BEI, BJCI, BERD şi cofinanţate de la bugetul de stat din resursele companiei. Una dintre problemele acute ale Portului Constanţa este recâştigarea cotei de piaţă a mărfurilor containerizate prin facilităţi portuare, precum şi reînnoirea infrastructurii învechite care este neoportună pentru operarea fluxurilor de mărfuri. Ca soluţii identificăm construirea de noi moluri, dar şi dezvoltarea în partea de sud a portului a unui terminal de containere, având avantajul de adâncimi mari în dane. Astăzi, ca grad de containerizare, România se clasează la 4%, un nivel foarte scăzut, dar cu un potenţial de creştere de aproximativ 12%. Ca investiţii pe termen scurt sunt: adâncirea bazinelor portuare, noi reţele de utilităţi, reabilitarea şi modernizarea cheiurilor, precum şi infrastructura rutieră şi feroviară. În ceea ce priveşte investiţiile pe termen mediu şi lung, propunem: • Dezvoltarea portului Constanţa ca port regional strategic şi includerea sa în reţeaua de autostrăzi maritime. • Portul Constanţa trebuie să devină una din cele mai importante porţi de intrare-ieşire din Europa a mărfurilor pentru Orientul Îndepărtat şi mărirea capacităţii portuare cu minimum 50%. • Modernizarea infrastructurii portuare prin creşterea adâncimii şenalelor, precum şi a bazinelor, crescând siguranţa navigaţiei în portul Constanţa. • Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare prin preluarea de ape pluviale, făcând stabilizarea zonei adiacente. • Realizarea unui pod rutier peste canalul de legătură dintre zona fluvio-maritimă şi racorduri de drumuri interioare şi exterioare Portului Constanţa. • Realizarea de terminale pentru barje în Portul Constanţa Sud, precum şi a unor platforme de staţionare. • Reabilitarea şi modernizarea cheiurilor, precum şi a unui terminal nou de mărfuri şi pasageri. • Modernizarea şi extinderea capacităţii de operare a porturilor Basarabi, Medgidia, Ovidiu. • Lucrări de modernizare a infrastructurii portuare în portul Mangalia. • Atragerea de fonduri europene pentru îmbunătăţirea traficului naval prin achiziţionarea de nave tehnice dotate cu echipamente specifice. • Mărirea capacităţii liniei de cale ferată între Agigea Ecluză - Portul Constanţa Sud şi sistematizarea punctului de racord Agigea Ecluză. • Dezvoltarea Molului III/Realizarea unui terminal RO-RO şi pentru autoturisme în Portul Constanţa Sud-Agigea (molul 3S) - etapa 1 A (S3) şi Mol 3S şi 4S - lucrări de infrastructură în vederea dezvoltării de terminale specializate în Portul Constanţa Sud (47,32 mil. Euro, FEN+BS). Perioada: 2018-2021. • Realizarea unui terminal modern de pasageri pentru navele de croazieră care opresc în Portul Constanţa. • Realizarea unor terminale containere pe insule artificiale.
Portul Tulcea: Construirea unui terminal cargo general prin modernizarea infrastructurii, precum şi construirea unor dane dedicate transportului de cereale pe apă; transformarea terminalului în unul cu capacitate de a opera va creşte potenţialul de dezvoltare a Portului Tulcea, dar şi al întregii zone. O altă problemă a portului ce constituie un nod de legătură între toate localităţile izolate din Deltă cu reţeaua de transport terestră, rutieră şi feroviară este aglomerarea excesivă în zona falezei la acostare. Ca soluţie este îmbunătăţirea tuturor acestor servicii de transport naval de pasageri dintre acele zone izolate ale Deltei Dunării prin creşterea facilităţilor de acostare şi a serviciilor portuare. Portul Galaţi: Construirea unui nou terminal trimodal, modernizarea terminalelor pentru mărfurile vrac, reabilitarea de urgenţă a danelor 31 şi 32, construirea unui terminal RO-RO în incinta noului bazin, precum şi modernizarea infrastructurii portului mineral. Portul Giurgiu necesită de urgenţă lucrări de modernizare a infrastructurii pentru a permite practici moderne prin construirea unui nou terminal trimodal. Portul Drobeta-Turnu Severin are nevoie de construirea unui nou terminal trimodal, dezvoltarea infrastructurii care atrage creşterea capacităţii portului de a se încadra în cerinţele moderne. Prin aceste lucrări de modernizare se creşte volumul de operare de mărfuri ce duce implicit la diminuarea costurilor de operare. Porturi turistice: România deţine porturi cu un ridicat potenţial turistic. Porturile Orşova, Moldova Veche, Constanţa, Tulcea, Brăila vor fi dezvoltate astfel încât să ofere condiţii tuturor turiştilor români şi străini aflaţi în croazieră pe Dunăre sau la Marea Neagră. Astfel, ne propunem: - Modernizarea tuturor terminalelor de pasageri din porturile menţionate. – Construirea în colaborare cu autorităţile locale a facilităţilor portuare pentru turişti.
8. Compania Tarom Având în vedere situaţia financiară dificilă a companiei TAROM, Guvernul susţine următoarele măsuri urgente, menite a repune compania în elita „ambasadorilor României“: • Realizarea de urgenţă a unei evaluări riguroase a personalului companiei. • Optimizarea resursei umane coroborată cu o creştere salarială la anumite compartimente acolo unde salariul este foarte scăzut. • Atragerea unui număr cât mai mare de pasageri, repoziţionând TAROM-ul ca lider zonal. • Reînnoirea de urgenţă a flotei TAROM prin achiziţionarea în rate (leasing) a 30 de aeronave moderne cu un consum scăzut de combustibil şi poluare fonică cât mai redusă. • Uniformizarea flotei de avioane ar reduce mult cheltuielile de mentenanţă. • Readucerea departamentului tehnic la acele cote europene şi internaţionale de a asigura mentenanţă atât pentru compania TAROM, cât şi pentru alte companii din zonă. • Dezvoltarea departamentului de marketing prin deschiderea de noi rute zonale sau unele de lung curier înspre America sau Asia. • Implementarea sistemului online direct pe site-ul companiei şi nu prin alte firme din domeniu.
9. Reorganizare Creşterea gradului de încasare a veniturilor din vinietă şi reorganizarea RAR-ului astfel încât posesorii de maşini să nu fie supuşi unei birocraţii excesive. Adoptarea până la 1 octombrie 2017 a unor acte normative care să vizeze achiziţiile de interes major.
CAP. Politici în domeniul comunicaţiilor. Convergenţă digitală Dezideratele majore ale „Societăţii Informaţionale“ sunt accesul rapid şi nelimitat la informaţii şi la facilităţile instrumentelor de informare, comunicaţie şi calcul în scopul valorificării superioare a energiilor umane, modelării unei societăţi echitabile şi creative care să contribuie la dezvoltarea economică şi creşterea competitivităţii României, atât prin acţiuni directe precum dezvoltarea efectivă a sectorului IT&C românesc, cât şi prin acţiuni indirecte, precum creşterea eficienţei şi reducerea costurilor sectorului public din România, îmbunătăţirea productivităţii sectorului privat prin reducerea barierelor administrative în relaţia cu statul, îmbunătăţirea competitivităţii forţei de muncă din România. Programul de guvernare în domeniul Comunicaţiilor şi al Societăţii Informaţionale are la bază o evaluare obiectivă internă a acestui domeniu, precum şi tendinţelor majore generate de situaţia economică, politică şi socială la nivel global. Prioritatea este continuarea implementării prevederilor „Agendei digitale“ (integrarea pieţei IT&C naţionale într-o piaţă europeană puternică şi coerentă), mai precis atingerea obiectivelor stabilite prin Strategia Naţională Agenda Digitală pentru România 2020, aprobată în februarie 2015. Pentru atingerea obiectivelor specifice stabilite de Agenda Digitală pentru Europa 2020, este necesar să se acorde prioritate investiţiilor în domeniul IT&C. De asemenea, această prioritizare este principala pârghie pentru convergenţa cu ţintele strategice ale Europei 2020. Având în vedere obiectivele asumate de către România pentru anul 2020 în ceea ce priveşte domeniile amintite, sunt necesare o intervenţie extinsă şi demararea tuturor domeniilor de acţiune concomitent pentru a asigura sinergiile dintre reforma administrativă şi introducerea conceptelor moderne de eGuvernare, e-incluziune socială, promovarea inovării şi dezvoltarea infrastructurii pentru serviciile digitale, implementarea de programe şi măsuri privind creşterea gradului de securitate a activităţilor din domeniul IT&C (răspuns la pericolele generate de creşterea criminalităţii cibernetice şi a instabilităţii politico/militare din zona euro-asiatică), precum şi realizarea de strategii şi programe privind accentuarea folosirii instrumentelor societăţii informaţionale în toate domeniile (reducerea decalajului faţă de alte ţări privind aportul domeniului IT&C în dezvoltarea şi modernizarea societăţii), dezvoltarea industriei locale IT&C, în special în domeniul producţiei de software. MĂSURI 1. Creşterea procentajului sectorului TIC la peste 10% din PIB până în 2022 În vederea îndeplinirii acestei măsuri, Guvernul susţine următoarele acţiuni: • Stimularea incubatoarelor IT prin acordarea de granturi/program Start-up Nation. • Stimularea investiţiilor de stat şi private în infrastructuri suport: bandă largă (fibră optică şi 5G), infrastructurii inteligente (cloud computing, internetul lucrurilor, securitate cibernetică), prin transparenţă şi predictibilitate, simplificare administrativă şi de reglementare. • Stimularea modelelor antreprenoriale colective (cooperative), în special în domeniul TIC, printr-un calendar predictibil de taxare pe 20 de ani. • Stimularea IMM-urilor pentru realizarea de produse cu înaltă valoare adăugată prin alocarea unui buget destinat achiziţiilor publice în domeniul IT&C dedicat acestor companii, cu respectarea legislaţiei achiziţiilor publice in vigoare.
(Durata: 2017-2021; Efecte: creşterea procentajului TIC în PIB. Impact financiar susţinut din fonduri nerambursabile).
2. Creşterea procentajului personalului TIC în totalul angajaţilor prin măsuri dedicate sectorului IT 3. Creşterea valorii adăugate în sectorul TIC În vederea îndeplinirii acestei măsuri, Guvernul susţine următoarele acţiuni: • Derularea unui program naţional de înfiinţare de parcuri tehnologice prin parteneriate extinse între Guvern, autorităţi publice locale, universităţi tehnice şi companii private. • Încurajarea creşterii cheltuielilor private de cercetare-dezvoltare, a investiţiilor în infrastructură şi în capital uman prin acordarea de garanţii de stat şi facilităţi fiscale (urmând modelul Horizon 2020), pentru următoarele domenii de cercetare: Energie din surse regenerabile: generare, tranzacţionare, stocare şi consum; Tehnologie digitală: cloud, big-data, inteligenţă artificială, internetul lucrurilor, block-chain, securitate cibernetică, fabricaţie aditivă; Automobile electrice şi transport autonom (drone). • Încurajarea demersurilor comune de cooperare în zona sud-est europeană pentru crearea unei pieţe puternice de IT&C zonale (tronsoane de mare capacitate de transport informaţional transfrontaliere, negocierea de tarife reciproc avantajoase de tranzit şi transport, iniţierea de proiecte de cercetare comune IT&C, accesarea de fonduri comunitare pe proiecte transfrontaliere).
(Durata: 2017-2021; Efecte: creşterea valorii adăugate a sectorului TIC. Impact financiar susţinut din bugetul de stat, fonduri nerambursabile şi externe)
4. Reducerea procentului de persoane care nu au utilizat niciodată internetul, până la 25% în 4 ani În vederea îndeplinirii acestei măsuri, Guvernul susţine următoarele acţiuni: • Punerea în acord a programelor şcolare cu cerinţele societăţii informaţionale şi cerinţele pieţei naţionale şi europene, prin încurajarea educaţiei STEM. • Încurajarea alfabetizării digitale la nivelul populaţiei generale, prin facilităţi fiscale pentru persoanele care finalizează cursuri şi dobândesc competenţe digitale, în cadrul unui program naţional. • Alfabetizarea digitală a tuturor cetăţenilor României până în anul 2030. • Asigurarea bazei tehnice necesare instruirii prin dotarea unităţilor şcolare cu suficiente calculatoare şi acces la internet. • Promovarea metodologiei de predare prin exemplu practic printr-un proiect pilot în cadrul POCU. • Îmbunătăţirea criteriilor şi proceselor de selecţie pentru corpul profesoral specializat TIC, împreună cu mărirea salariilor. • Facilităţi pentru cooptarea în procesul educaţional a tinerilor care lucrează în domeniul TIC. • Promovarea educaţiei continue în domeniul TIC. Asigurarea însuşirii şi utilizării în viaţa de zi cu zi a instrumentelor TIC de categorii cât mai largi de populaţie, indiferent de vârstă, educaţie, statut social, gen etc.
5. Consolidarea încrederii în serviciile digitale prin securitate cibernetică În vederea îndeplinirii acestei măsuri, Guvernul susţine următoarele acţiuni: • Consolidarea rolului României ca lider regional în securitate cibernetică prin înfiinţarea unui program comun în cadrul parteneriatului strategic România - SUA, dedicat finanţării proiectelor statelor din regiune pentru construirea capacităţilor cibernetice. • Definirea legislaţiei naţionale privind securitatea cibernetică, în implementarea Directivei 1.148/2016 (NIS), prin consultare şi dezbatere publică.
6. Îmbunătăţirea actului de guvernare şi a serviciilor publice, predictibilitate, transparenţă şi e-Guvernare În vederea îndeplinirii acestei măsuri, Guvernul susţine următoarele acţiuni: • Definirea la nivelul Ministerului a unei structuri de expertiză şi politici publice în domeniile DSM, care să asigure coerenţa politicilor naţionale cu cele la nivelul UE. Experţii din structură vor fi selectaţi pe 2 niveluri, junior (AD5) şi senior (AD9), pe baza criteriilor utilizate la nivelul Comisiei Europene. De asemenea, această structură de expertiză va sprijini guvernul în Preşedinţia rotativă a UE 2019. • Consolidarea rolului coordonatorului naţional privind tehnologia informaţiei (CIO), pentru definirea coerentă a politicilor TIC la nivel guvernamental şi urmărirea implementării acestora. • Open data - Creşterea accesului la informaţii de interes public, îmbunătăţirea cadrului legal şi a practicilor privind accesul la informaţiile de interes public, publicarea centralizată a informaţiilor de interes public, publicarea centralizată a proiectelor şi actelor normative, uniformizarea practicilor privind procesele de consultare publică, creşterea gradului de consultare şi participare în rândul tinerilor, transparenţa procesului de achiziţii publice, promovarea transparenţei procesului de luare a deciziilor publice. • Sprijinirea şi continuarea iniţiativei GovIThub împreună cu încurajarea folosirii Open Source în administraţia publică centrală şi locală, în comunităţile de cercetare şi mediu academic prin sprijinirea măsurilor legislative pentru reducerea numărului de autorizaţii necesare deschiderii şi derulării unei afaceri, prin standardizarea procesului de obţinere a acestora la nivelul tuturor APL, şi utilizarea resurselor GovIThub pentru crearea unei aplicaţii pentru implementarea procesului în platforma publică imm.msinf.ro • Asigurarea sinergiei resurselor statului în domeniul comunicaţiilor electronice prin actualizarea HG 941/2013 şi întărirea rolului CTE şi reorganizarea ca structură de expertiză în subordinea CIO-ului guvernamental. • Declararea multiplexului 1, naţional, ca serviciu public universal pentru informarea nediscriminatorie şi din mai multe surse a populaţiei. Astfel, stabilindu-se standardul SD, pot fi emise 12-14 canale (TVR1, TVR2 şi canale de ştiri, divertisment, sportive - stabilite de către CNA). • Prelungirea licenţelor pentru utilizarea spectrului de frecvenţă din domeniul audiovizualului deţinute de SNR până la implementarea radioului digital în România. • Asigurarea minimului acces al cetăţenilor la internet prin înfiinţarea unor puncte de acces WiFi gratuite în mediul rural, în cadrul unui proiect la nivel naţional. • Dotarea autorităţilor publice locale din mediul rural şi mic-urban cu facilităţi şi unelte TIC standard (software, hardware, comunicaţii, site, specialist IT) pentru constituirea unui birou unic, conectat la bazele naţionale de date. • Sprijinirea şi încurajarea autorităţilor locale în implementarea de proiecte de Smart-City şi reţele de tip City-Net. • Iniţiative în vederea realizării unor componente open-source pentru sisteme de operare, sisteme de baze de date, browser, produse de office etc., destinate exclusiv administraţiei.
7. E-government, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică, Open Data, Big Data, Cloud Computing şi Media Sociale • Înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Cloud Guvernamental. • Adoptarea standardelor şi a documentului de Enterprise Architecture Framework pentru asigurarea unei interoperabilităţi a sistemelor informatice existente. • Întărirea rolului CTE ca organism care să evite dubla finanţare a proiectelor IT derulate cu fonduri europene sau cu fonduri de la Bugetul Naţional prin introducerea unor mecanisme informatice de asistare a deciziei. • Încurajarea folosirii soluţiilor open-source şi a datelor deschise, acolo unde este posibil. • Oferirea de noi instrumente electronice, precum şi actualizarea celor existente pentru companii în vederea creşterii utilizării acestor instrumente care aduc reduceri de costuri semnificative. • Facilitarea accesului la date publice pentru cei interesaţi prin intermediul Web Service-urilor astfel încât să se realizeze o creştere a interoperabilităţii. • Introducerea conceptului de Single Sign On pentru toate aplicaţiile guvernamentale oferite cetăţenilor sau companiilor. • Implementarea conceptului de identitate virtuală pentru cetăţenii din România în vederea realizării unei comunicări electronice între cetăţean şi instituţiile statului. • Dezvoltarea în continuare a Punctului Unic de Contact (inclusiv prin crearea de PCU-uri locale) ca instrument pentru informatizarea fluxurilor de tratare a solicitărilor cetăţenilor/companiilor şi asigurarea interoperabilităţii între diverse sisteme realizate în administraţia publică centrală şi locală. • Implementarea unui hub naţional pentru autentificare bazat pe certificate electronice (maximizarea rolului Bridge, PKI). • Informatizarea fluxurilor şi proceselor interne ale instituţiilor statului, eliminându-se astfel consumul de hârtie şi timpii mari de soluţionare a unor cerinţe adresate instituţiilor publice (Automatizarea Proceselor de Business). • Dezvoltarea competenţelor digitale atât în sectorul public, cât şi în zona privată în vederea eliminării utilizării insuficiente a instrumentelor electronice existente prin realizarea de parteneriate pentru oferirea de cursuri/programe de informare pentru cetăţeni şi IMM-uri al căror scop este educarea acestora în vederea folosirii securizate a instrumentelor electronice existente. • Dezvoltarea şi actualizarea unui cadru legislativ şi normativ eficace privind criminalitatea informatică care să conducă la creşterea încrederii cetăţenilor în utilizarea tehnologiei informaţiei. • Implementarea controalelor de securitate în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu şi a reglementărilor naţionale şi europene privind protecţia datelor cu caracter personal, precum şi auditarea periodică a acestora în vederea sporirii încrederii cetăţenilor în sistemele de guvernare electronică. • Abordarea unitară într-o concepţie sistemică a dezvoltării şi implementării serviciilor on line pentru cetăţeni şi mediul de afaceri cu efort direct în evitarea paralelismelor, reducerea costurilor şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre cetăţean, mediul de afaceri şi administraţie. • Creşterea expertizei şi cooperarea internaţională (cu CERT.ro punct naţional). • Dezvoltarea unor centre de excelenţă în parteneriat cu universităţile şi mediul de afaceri. • Definirea unor cerinţe minime de securitate în funcţie de tipul informaţiilor gestionate. • Susţinerea şi promovarea folosirii mediului on-line pentru îmbunătăţirea actului de guvernare prin implicarea şi consultarea cetăţeanului care devine participant activ la iniţiativele guvernamentale şi interlocutor în dezvoltarea de politici guvernamentale, în luarea deciziilor mai ales prin furnizarea feedbackului în timp real în menţinerea parteneriatului deschis al Guvernului, cu respectarea celor trei principii ale Open Data: transparenţă, participare şi colaborare.
8. IT&C în educaţie, sănătate şi cultură Guvernul susţine armonizarea sistemului educaţional şi din sănătate cu cerinţele Societăţii Informaţionale pentru cele două domenii prin: • Creşterea gradului de cunoaştere teoretică şi practică a folosirii instrumentelor Societăţii Informaţionale de către elevi, cadre didactice, personal medical şi dotarea unităţilor şcolare şi sanitare cu suficiente calculatoare şi căi de comunicaţie astfel încât să existe baza tehnică necesară instruirii, adaptarea programelor şcolare la cerinţele Societăţii Informaţionale şi în acord cu cerinţele pieţei de forţă de muncă româneşti şi europene. • Implementarea sistemelor bazate pe concepte de tip Big Data în domenii ca Sănătate (analiza statistică a cazurilor, telemedicină etc.), Cultură, e-Commerce, Securitate naţională. • Perfecţionarea şi dezvoltarea sistemului informatic unic integrat de sănătate. • Implementarea soluţiilor de e-Sănătate care facilitează metodele profilactice. • Realizarea nomenclatoarelor (clasificarea grupelor de boli etc.) şi asigurarea interoperabilităţii dintre sisteme la nivel naţional şi european. • Standardizarea în concordanţă cu Directivele UE ale tuturor actelor medicale în vederea susţinerii interoperabilităţii sistemului medical din România şi Uniunea Europeană. • Dezvoltarea de aplicaţii informatice dedicate sănătăţii şi procesului de învăţământ şi folosirea acestora la scară largă în sprijinul cetăţenilor şi elevilor. • Subvenţionarea accesului la Internet a tuturor unităţilor de învăţământ din zonele rurale/urbane realizarea de program alternativ de educaţie pentru mediul rural. • Dezvoltarea de programe educaţionale, în cadrul formelor obligatorii de învăţământ, privind utilizarea sigură a internetului şi a echipamentelor de calcul. • Modernizarea sistemului cultural şi trecerea la digitalizarea conţinutului cultural din biblioteci, arhive şi creaţii audiovizuale şi muzee, dar şi digitalizarea conţinutului cultural specific comunităţilor române prin folosirea sistemelor moderne şi stocarea datelor în Cloud. • Realizarea unor aplicaţii care să promoveze vizitarea şi explorarea României, puncte de atracţie şi comunităţi demne de văzut, descoperirea „comorilor“ care se găsesc în clădiri, monumente istorice şi muzee, promovarea evenimentelor culturale şi stârnirea interesului utilizatorilor. • Crearea unei biblioteci digitale pentru românii de pretutindeni care să permită accesul printr-un singur punct la documente de interes, documente istorice şi de tradiţie, precum şi facilitarea învăţării limbii române de către generaţiile tinere care trăiesc în străinătate.
9. IT&C în e-Commerce, Cercetare-Dezvoltare şi Inovare • Îmbunătăţirea cadrului legislativ de reglementare în vederea susţinerii sistemului comerţului electronic şi a modernizării comerţului cu amănuntul prin mijloace media electronice în concordanţă cu serviciile online transfrontaliere şi asigurarea securităţii. • Pregătirea cadrului de reglementare în vederea soluţionării disputelor cauzate de mijloacele online, conform recomandărilor Uniunii Europene şi Strategiei Naţionale pentru Agenda Digitală. • Creşterea participării României în cadrul proiectelor internaţionale din domeniul Inovării, Cercetării-Dezvoltării în IT&C atât prin intermediul programelor de specializare pe inovaţie, consolidarea cercetării şi dezvoltării şi sprijinirea resurselor din Cercetare-Dezvoltare şi Inovare. • Dezvoltarea permanentă şi folosirea infrastructurii bazate pe IT&C pentru interconectarea şi facilitarea colaborării echipelor de cercetare indiferent de localizarea fiecăreia din punct de vedere geografic. • Dezvoltarea unor poluri de excelenţă pe domenii conexe IT&C prin participarea mediului academic şi de afaceri. Comunicaţii electronice • Reducerea decalajului privind acoperirea cu reţele de comunicaţii moderne, precum şi a gradului de instruire şi folosire a serviciilor de comunicaţii electronice dintre diferite zone/localităţi. • Dezvoltarea unor proiecte de comunicaţii electronice astfel încât toate localităţile din România să beneficieze de minimum un mijloc public de comunicare. • Măsuri de creştere a interoperabilităţii, compatibilităţii şi securităţii reţelelor de comunicaţii electronice. • Strategii comune operator/operator, operator/instituţie şi instituţie/instituţie de folosire eficientă a serviciilor de comunicaţii electronice. • Măsuri de ordin legislativ şi administrativ privind dezvoltarea/retenţia forţei de muncă şi a pieţei comunicaţiilor electronice care să genereze calitate, diversitate şi un preţ accesibil al serviciilor specifice acestei pieţe. • Lansarea de programe integrate de dezvoltare regională privind investiţiile, turismul, infrastructura etc. cu componenta de comunicaţii electronice. • Folosirea eficientă a infrastructurii de comunicaţie (fir metalic, fibră optică, spectru radio-terestru şi radio-satelitar) prin implementarea de noi tehnologii de comunicaţie digitală. • Măsuri de creştere a eficienţei operatorilor de servicii de comunicaţii electronice ce aparţin în totalitate sau majoritar statului. • Continuarea implementării DVBT acompaniată de reluarea serviciilor de distribuţie a semnalului prin antena comună. • Implementarea transmisiei digitale a programelor publice de radio şi televiziune. • Continuarea implementării programelor de acoperire broad-band în „zonele albe“ ale României. • Programe de sistematizare/eficientizare a suportului reţelelor de comunicaţii. Scoaterea la licitaţie publică a serviciilor 5G până la sfârşitul anului 2017. • Eliminarea unor „piedici administrative“ privind dezvoltarea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice cum ar fi: taxe, impozite, autorizări, condiţionări, măsuri birocratice etc.; în acest sens, cel târziu la 1 decembrie 2018, toate taxele vor putea fi plătite online. • Susţinerea cooperării în zona sud-est europeană pentru crearea unei pieţe puternice de IT&C (programe IT&C integrate regional constând din: tronsoane de mare capacitate de transport informaţional transfrontaliere, negocierea de tarife reciproc avantajoase de tranzit şi transport, iniţierea de proiecte de cercetare comune IT&C, accesarea de fonduri comunitare pe proiecte comune).
Servicii poştale • Creşterea calităţii serviciilor poştale prin dezvoltarea paletei de servicii, optimizarea serviciilor şi a reţelelor poştale la cerinţele clienţilor, informatizarea serviciilor. • Menţinerea unui climat concurenţial în piaţa de servicii poştale, garant al dezvoltării sănătoase a serviciilor poştale la tarife corecte, acompaniată de menţinerea serviciului universal optimizat şi corect finanţat. • Măsuri de eficientizare a activităţii operatorilor poştali la care statul este acţionar majoritar. • Dezvoltarea relaţiilor de colaborare transfrontalieră cu operatori străini de servicii poştale în vederea creării unei pieţe eficiente europene de servicii poştale, optimizării/dezvoltării operaţiunilor specifice (un accent special trebuie acordat relaţiilor cu Republica Moldova). • Modernizarea şi eficientizarea CN Poşta Română prin diversificarea paletei de servicii şi automatizarea centrelor de sortare. • Sprijinirea capitalizării/finanţării activităţii CNPR pentru implementarea necesităţilor investiţionale, precum şi identificarea soluţiilor pentru problematica datoriilor istorice ale CNPR faţă de stat, în vederea consolidării performanţelor economice ale operatorului poştal naţional. • Integrarea informatică, informaţională şi logistică superioară a operatorilor poştali cu IMM/magazine online, pentru sprijinirea competitivităţii economice a firmelor în sectorul comerţului electronic. • Accentuarea integrării între serviciile poştale şi cele financiare (aportul operatorilor poştali la incluziunea socială, teritorială şi financiară a cetăţenilor). • Sprijinirea utilizării de către operatorii poştali de tehnologii, procese şi dotări logistice cu impact redus asupra mediului înconjurător. • Adaptarea legislaţiei serviciilor poştale la evoluţia pieţei/mediului tehnic/digital, economic şi social, precum şi la evoluţia cerinţelor clienţilor coroborat cu nevoile de eficienţă economică pentru operatorii poştali. • Întărirea guvernanţei corporative la standarde internaţionale pentru C.N. Poşta Română - S.A. • Implicarea superioară a C.N. Poşta Română în comunităţile în care îşi desfăşoară activitatea prin iniţiative şi programe de responsabilitate socială corporativă, suplimentarea rolului său social şi misiunii de bază. • Menţinerea unui dialog social permanent, constructiv şi productiv economic cu organizaţiile salariaţilor din sectorul poştal şi de telecomunicaţii pentru menţinerea locurilor de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă din sector şi a sănătăţii şi securităţii muncii, precum şi de colaborare în transformarea sectorului poştal. • Valorificarea oportunităţilor comerciale internaţionale, din proiecte, programe, parteneriate care valorifică existenţa pieţei unice europene. • Sprijinirea colaborării între Autoritatea Română de Reglementare în Comunicaţii şi celelalte autorităţi europene pentru creşterea eficienţei, interoperabilităţii şi armonizării reglementărilor, cu precădere în ceea ce priveşte serviciul poştal universal. • Recunoaşterea serviciului poştal universal ca serviciu public şi compensarea corectă a furnizorului.
Prioritizarea şi implementarea programelor/proiectelor din domeniul IT&C şi servicii poştale vor avea în vedere eficienţa economică, crearea de locuri de muncă, acoperirea zonelor defavorizate, integrarea cu alte proiecte din alte domenii, retenţia forţei de muncă superior calificată.
CAP. Politica de apărare şi securitate naţională În ultimii ani, domeniile securităţii şi, implicit al apărării, au suferit mutaţii semnificative, atât din perspectiva modului de desfăşurare a conflictelor convenţionale şi a utilizării instrumentelor militare, cât şi a multiplicării şi diversificării abordărilor neconvenţionale şi asimetrice. Războiul hibrid, ca instrument de proiecţie a intereselor geopolitice şi ca mecanism de subminare a suveranităţii unui stat naţional, exercitat în proximitatea României, reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru perioada următoare. Dinamica evenimentelor politico-militare din Ucraina, modificarea frontierelor de stat prin anexarea Crimeii de către Rusia, manifestările specifice războiului hibrid din acest spaţiu, existenţa conflictelor îngheţate în zona extinsă a Mării Negre, precum şi instabilitatea generată de ISIL/Daesh în statele MENA, cu efecte majore asupra fenomenului terorist sau a celui migraţionist, au condus la crearea unui arc de instabilitate pe flancurile est şi sud ale NATO şi UE, iar poziţia geografică a ţării noastre este de natură să potenţeze aceste ameninţări la adresa securităţii României. Deşi riscul unei agresiuni militare convenţionale asupra României are o probabilitate redusă, consolidarea capacităţii naţionale de apărare este o necesitate stringentă, atât în vederea asigurării unui potenţial operativ şi de descurajare credibil, cât şi pentru gestionarea diferitelor tipuri de crize, în cooperare cu celelalte instituţii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul securităţii naţionale. În scopul realizării graduale a capabilităţilor asumate, politica de apărare trebuie să conducă la asigurarea condiţiilor pentru implementarea Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026. Din perspectiva resurselor financiare alocate apărării, începând cu anul 2017, vom susţine asigurarea nivelului de 2% din PIB. Finalizarea strategiei de achiziţii 2017-2020 privind dotarea Armatei Române şi prezentarea ei publică până la 1 octombrie 2017. De asemenea se va avea în vedere ca cel puţin 75% din cheltuielile generate de acest tip de investiţii să se regăsească, prin contractele de off-set, în investiţii sau alte surse de venituri pe teritoriul României. Din perspectiva cooperării internaţionale, consolidarea parteneriatelor strategice, în special cu SUA, reprezintă un obiectiv fundamental pentru perioada 2017-2020. Pe termen scurt, Armata României trebuie să devină capabilă să menţină un nivel ridicat de reacţie pentru apărarea naţională, reacţie adaptată provocărilor de tip clasic, hibrid sau asimetric. Totodată este necesar ca armata să dezvolte capabilităţile necesare participării la apărarea colectivă a aliaţilor în cadrul NATO şi UE, să contribuie la misiuni şi operaţii sub egida organizaţiilor internaţionale, să poată coopera eficient cu celelalte instituţii din sfera securităţii naţionale pentru gestionarea oricărui tip de criză de ordin securitar, precum şi să dezvolte şi să perfecţioneze dimensiunea de sprijinire a autorităţilor publice în situaţii de urgenţă, pentru acordarea de asistenţă populaţiei României în caz de dezastre. Pe termen mediu, Armata României trebuie să devină o structură de forţe modernă, capabilă să facă faţă ameninţărilor, inclusiv celor impredictibile astăzi, pentru a respinge orice tip de agresiune la adresa României şi să constituie garantul suveranităţii şi independenţei naţionale. Armata României va contribui la menţinerea credibilităţii Alianţei, ca parte a sistemului de apărare colectivă a NATO, precum şi la securitatea regională şi internaţională. CAP. Politica de apărare Politica de apărare pe care Guvernul o propune în perioada 2017-2020 va genera atât condiţiile pentru modernizarea şi adaptarea Armatei României la riscurile şi provocările specifice actualului context geopolitic, cât şi consolidarea profilului de partener strategic relevant al României la nivelul NATO, al UE şi în parteneriatul strategic cu SUA. MĂSURI 1. Continuitate strategică în cadrul NATO şi UE • Consolidarea participării României la procesele politice şi de planificare a apărării de la nivelul NATO şi angajarea substanţială în dezvoltarea politicilor, proceselor şi proiectelor ce vizează dimensiunea apărării la nivelul UE. Mecanismele pentru atingerea acestui obiectiv vizează: implementarea Planului de acţiune al Alianţei pentru creşterea capacităţii operaţionale, pregătirea şi punerea la dispoziţia Alianţei a capabilităţilor pentru forţa de răspuns consolidată a NATO, precum şi sincronizarea implicării în proiectele celor două organizaţii (în special NATO Smart Defence, respectiv UE Pooling and Sharing) cu priorităţile naţionale de apărare. • Intensificarea pregătirii pentru operaţionalizarea şi funcţionarea optimă, pe teritoriul statului român, a structurilor aliate de comandă-control (Comandamentul Diviziei Multinaţionale pentru Sud-Estul Europei, Unitatea de integrare a forţelor NATO şi Modulul NATO de comunicaţii şi informatică dislocabil), concomitent cu evidenţierea importanţei acestor structuri în cadrul Alianţei. • Conştientizarea la nivelul structurilor decizionale ale NATO şi UE a importanţei stabilităţii regionale a Sud-Estului European, în cadrul stabilităţii globale şi, preponderent, a importanţei strategice pe care NATO şi UE trebuie să le acorde regiunii extinse a Mării Negre. • Continuarea participării la exerciţii şi activităţi de instruire în comun - participarea activă la Iniţiativa Forţelor Interoperabile şi la exerciţiile înscrise în Programul Militar de Instruire şi Exerciţii. Identificarea exerciţiilor naţionale care pot fi conectate cu cele planificate la nivel NATO şi desfăşurarea în comun a acestora. • Politica Europeană de Securitate şi Apărare Comună reprezintă un proiect în care România trebuie să aibă o contribuţie importantă şi să îşi proiecteze viziunea privind securitatea regională în conţinutul acestei politici. Astfel, identificarea şi promovarea priorităţilor naţionale în domeniul PSAC, în perspectiva deţinerii de către România a Preşedinţiei semestriale a Consiliului UE, în 2019, reprezintă un obiectiv esenţial.
2. Creşterea capacităţii operaţionale a forţelor armate • Modernizarea capabilităţilor operative ale Armatei României trebuie abordată inclusiv din perspectiva prezervării şi consolidării statutului României de pol de stabilitate regională şi de furnizor de securitate. Obiectivul de modernizare a capabilităţilor operative ale Armatei, în perioada 2017-2020 (şi programele multianuale de înzestrare care vor excede orizontul anului 2020), vizează atingerea acelui nivel care să permită prevenirea, descurajarea şi apărarea împotriva oricăror acţiuni agresive la adresa ţării noastre. • Dezvoltarea graduală de capabilităţi militare cu accent pe cele critice, configurate atât pentru apărarea naţională, cât şi pentru cea colectivă. Astfel de capabilităţi critice ar viza: capabilităţi robuste de comandă şi control, capabile să contracareze sisteme moderne de război electronic şi să asigure comunicarea neîntreruptă (sistemele de comunicaţii militare) inclusiv în starea de război; capabilităţi de intelligence, supraveghere şi recunoaştere, în baza dezvoltărilor la nivelul NATO pe această dimensiune, care să asigure segmentul de avertizare timpurie; capabilităţi A2AD proprii, având la bază radare performante şi mijloace de război electronic, complexe de apărare antiaeriană, capabilităţi de luptă antitanc, antinavă şi antisubmarin. • Dezvoltarea capabilităţilor necesare contracarării ameninţărilor de tip asimetric sau a abordărilor ostile de tip hibrid. • Capabilităţi de transport intrateatru, orientate asupra creării unei flote de transport destinate asigurării mobilităţii forţelor cu capacitate de reacţie imediată (inclusiv cu elemente de suport) pe întreg teritoriul României. • Capabilităţi logistice şi medicale, menite să asigure suportul forţelor luptătoare pentru o perioadă îndelungată în situaţia unui conflict. • Modernizarea/Reconfigurarea infrastructurii militare (instrucţie şi cartiruire) în funcţie de potenţialele scenarii ale unei agresiuni militare convenţionale, inclusiv cu luarea în considerare a operaţionalizării structurilor aliate de comandă şi control constituite pe teritoriul naţional, respectiv a necesităţilor legate de asigurarea host nation support pentru eventuale forţe NATO dislocate în România în situaţia unei agresiuni militare. Un element important din această perspectivă îl reprezintă proiectele de modernizare a infrastructurii militare pe teritoriul naţional în cadrul Iniţiativei de Asigurare Europeană şi în cadrul Setului de Activităţi Europene, respectiv continuarea colaborării în domeniul dotării prin achiziţia unor echipamente declarate EDA de către SUA. • Dezvoltarea capabilităţilor de apărare cibernetică ale Armatei României şi integrarea acestora în sistemul naţional de apărare cibernetică.
3. Implementarea unui management optim al resurselor de apărare • Optimizarea raportului între structurile combatante şi cele de comandament sau administrative după modelul existent la nivelul NATO şi asigurarea unui echilibru corect între funcţiile de militar şi civil, precum şi între funcţiile combatante şi cele de asigurare sau comandament. • Perfecţionarea procesului de planificare, organizare, desfăşurare şi evaluare a instrucţiei structurilor şi/sau a personalului, în cadru naţional şi/sau multinaţional. • Asigurarea unei proporţii echilibrate între cheltuielile destinate înzestrării şi cele destinate asigurării de bunuri şi servicii şi personalului astfel încât să se atingă un echilibru corect, conform modelelor din spaţiul NATO. • Continuarea dezvoltării capabilităţilor în cadrul multinaţional asigurat de NATO şi UE prin folosirea iniţiativelor multinaţionale în domeniul apărării („framework nation concept“, „smart defence“, „connected forces initiative“, „pulling and sharing“). • Adoptarea de programe de înzestrare comune mai multor categorii de forţe şi dezvoltarea acelor capabilităţi care au capabilitatea „dual-use“(civil-militar).
4. Pregătirea profesională şi calitatea vieţii personalului militar Pregătirea profesională riguroasă şi un standard corect al calităţii vieţii personalului militar reprezintă premise fundamentale pentru eficienţa unei armate moderne, iar în aceste domenii direcţiile principale de transformare vor fi: • Creşterea calităţii vieţii personalului Armatei României, în acord cu realităţile economice şi sociale interne şi cu statutul de stat membru NATO şi UE, concomitent cu sporirea atractivităţii profesiei militare. • Modernizarea sistemului medical propriu al armatei, în corelare cu nevoile operaţionale şi sistemul naţional de sănătate, proiect care vizează atât creşterea calităţii actului medical, cât şi realizarea unei componente esenţiale pentru calitatea vieţii personalului militar. • Educaţia şi instruirea continuă a personalului, atât prin crearea unui portofoliu de programe educaţionale (în ţară şi străinătate) adaptate nivelului carierei, cât şi prin menţinerea unei prezenţe constante în teatrele de operaţii, cu valenţe în pregătirea forţelor în condiţii reale de conflict. O componentă aparte pe această dimensiune ar viza dezvoltarea unor grupe de experţi pentru ocuparea posturilor internaţionale alocate României. • Modernizarea sistemului de învăţământ militar în acord cu evoluţiile fenomenului militar şi cu dinamica mediului de securitate global (profile/module noi de pregătire profesională). • Transparenţa şi predictibilitatea în carieră, prin perfecţionarea ghidurilor de carieră, care să genereze predictibilitatea necesară în dezvoltarea unui sistem de promovare pe verticală şi orizontală, în conformitate cu competenţele/abilităţile şi traseul profesional al fiecărui cadru al Armatei.
5. Revitalizarea industriei naţionale de apărare Revitalizarea industriei naţionale de apărare reprezintă un obiectiv important pentru perioada 2017-2020 şi include: • Revitalizarea structurilor de cercetare dezvoltare astfel încât acestea să redevină la orizontul anului 2020 motorul dezvoltării industriei naţionale de apărare. • Refacerea şi consolidarea legăturilor instituţionale între entităţile de cercetare, cele de industrializare şi beneficiar (Armata României). • Întărirea dialogului instituţional între industria naţională de apărare cu capital de stat şi/sau privată şi beneficiarii din toate structurile de forţă ale statului român. • Susţinerea investiţiilor în infrastructura industriei naţionale de apărare, pentru atingerea standardelor şi calităţii necesare. • Stimularea producţiei industriei naţionale de apărare, în raport cu necesităţile şi cerinţele Armatei, la standard NATO. • Stabilirea pragului critic de armamente şi sisteme de arme ce trebuie asigurate la nivel naţional de către industria naţională de apărare. • Redimensionarea, în funcţie de evoluţiile concrete şi continuarea procesului de completare a stocurilor/rezervelor operative şi strategice necesare Armatei României. • Folosirea mecanismelor de offset având la bază dialogul instituţionalizat între structurile achizitoare şi industria naţională de apărare cu capital de stat şi/sau privată astfel încât, pe de o parte să se evite creşterea artificială a preţurilor de achiziţie, şi pe de altă parte, să se maximizeze efectele scontate în beneficiul industriei naţionale de apărare de stat şi/sau privat.
Având în vedere resursele relativ limitate ale României în raport cu cerinţele de transformare generate de actualul mediu de securitate, obiectivele menţionate necesită dezvoltarea unei strategii de finanţare sustenabilă a transformării forţelor armate, care să ia în considerare: • Sincronizarea demersurilor la nivel naţional cu implicarea/angajarea în proiectele/iniţiativele NATO şi UE finanţate de cele două organizaţii, respectiv cu aprofundarea parteneriatelor strategice, în special a celui cu SUA. • Dezvoltarea de parteneriate de tip public-privat cu industriile de apărare din ţară şi din străinătate (în special din state NATO şi UE) şi crearea condiţiilor necesare derulării unor contracte de offset avantajoase în achiziţionarea/modernizarea tehnicii militare. Implicarea industriei româneşti de apărare în astfel de parteneriate - în special pe dimensiunea de cercetare-dezvoltare-inovare/CDI pentru crearea de noi echipamente/tehnologii de uz militar - este o precondiţie esenţială pentru revitalizarea/retehnologizarea şi creşterea competitivităţii acesteia. • Identificarea unor modalităţi de autofinanţare care să suplimenteze sumele primite de la buget.
6. Pregătirea populaţiei şi teritoriului şi gestionarea inter-instituţională a crizelor de tip militar sau de securitate Un proiect important îl constituie conceptualizarea şi dezvoltarea unui Sistem Naţional Integrat de Gestionare a Crizelor/SNIGC (în special în ceea ce priveşte dimensiunea militară a acestuia) racordat la sistemele similare din NATO şi UE, în colaborare cu celelalte instituţii cu responsabilităţi în domeniul securităţii. Modernizarea cadrului legislativ în domeniul managementului crizelor, armonizarea proceselor şi documentelor de planificare ale MApN cu cele ale altor instituţii cu responsabilităţi în domeniul securităţii, derularea unor demersuri de dezvoltare a gradului de pregătire a populaţiei, teritoriului şi economiei pentru apărare sunt obiective pentru perioada 2017-2020. Alte măsuri care susţin obiectivul 6: • Asigurarea, împreună cu celelalte instituţii cu responsabilităţi în domeniul securităţii, a unei forţe întrunite, necesare contracarării eficiente a acţiunilor specifice atât războiului clasic, cât şi celui neconvenţional şi hibrid sau a altor forme de agresiune asimetrică. • Îmbunătăţirea nivelului de interoperabilitate şi eficientizarea utilizării capabilităţilor la nivel naţional pentru asigurarea coerenţei şi complementarităţii pe timpul îndeplinirii misiunilor şi a sarcinilor specifice. • Perfecţionarea mecanismelor şi procedurilor de cooperare între armată şi celelalte instituţii din sistemul naţional de apărare, ordine publică, securitate naţională pentru gestionarea unor crize/incidente/atacuri de tip terorist, cibernetic, migraţionist etc. • Sprijinirea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în situaţii de urgenţă pentru acordarea de asistenţă populaţiei şi pentru managementul consecinţelor dezastrelor sau a accidentelor tehnologice. • Realizarea unui nivel ridicat al pregătirii pentru mobilizare.
Politica Guvernului privind Securitatea Naţională în perioada 2017-2020 În ultimii ani s-au produs schimbări semnificative la nivelul mediului de securitate global şi regional. Fenomene şi procese greu de anticipat în urmă cu câţiva ani s-au manifestat cu o violenţă extremă în spaţiul Uniunii Europene sau în vecinătatea estică a U.E. Pe de o parte, începând cu anul 2013, riscurile specifice războiului hibrid s-au manifestat activ în proximitatea estică a României. Acest fenomen este de natură să genereze atât riscuri la adresa securităţii naţionale (spionaj, activităţi informativ-operative, provocări de tip militar clasic sau de tip asimetric), cât şi amplificarea unor fenomene infracţionale conexe, specifice criminalităţii organizate transfrontaliere (trafic de armament, trafic de droguri, de fiinţe umane, contrabandă cu produse puternic accizate, spălare de bani, finanţarea mascată a terorismului sau a operaţiunilor de tip hibrid etc.), reclamând eforturi suplimentare ale instituţiilor pentru apărarea frontierei de stat a României, care este şi frontiera estică a NATO şi UE. Pe de altă parte, în ultimii ani, organizaţiile teroriste au definit spaţiul Uniunii Europene ca ţintă predilectă şi au reuşit să producă o serie de atacuri violente făcute cu mijloace diverse, inovative, care au afectat capitale şi oraşe europene (Paris, Bruxelles, Nisa, Marsilia, München etc.). Europa a asistat neputincioasă la aceste fenomene. Amplificarea riscurilor de tip terorist este o realitate dramatică a anului 2016, iar metodele folosite de terorişti pentru a ucide cetăţeni europeni nevinovaţi arată capacitatea, inventivitatea şi decizia grupărilor teroriste de a deveni sursă de ameninţare pentru securitatea europeană. Guvernul consideră că, în acest context, este necesară actualizarea/modificarea/completarea cadrului legislativ existent şi iniţierea unor noi legi pentru a avea instrumentele legislative în concordanţă cu evoluţia riscurilor din sfera securităţii naţionale. Guvernul consideră că modificările şi completările legislative trebuie să respecte şi să consolideze următoarele principii: • Respectarea Constituţiei şi a legislaţiei, respectarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale reprezintă o obligaţie esenţială într-un stat de drept. Orice restrângere temporară a drepturilor şi libertăţilor individuale trebuie să se facă exclusiv în baza unui mandat/autorizaţie emis de un judecător. Orice abatere de la acest principiu trebuie sancţionată categoric, în conformitate cu legislaţia penală. • Asigurarea protejării cetăţenilor români în faţa riscurilor teroriste, cibernetice, asimetrice sau cele asociate războiului hibrid reprezintă o obligaţie esenţială a statului român. • Sprijinirea instituţiilor abilitate să contracareze aceste riscuri trebuie realizată în condiţiile stricte ale respectării Constituţiei şi a legislaţiei în vigoare.
Pentru perioada 2017-2020, Guvernul susţine modernizarea instituţiilor din sfera securităţii naţionale pentru a atinge următoarele obiective de tip securitar: • Apărarea valorilor, intereselor şi simbolurilor naţionale, inclusiv a celor asociate patrimoniului cultural şi natural, contracararea riscurilor generate de reacţiile şi tendinţele radicale sau extremiste. • Prevenirea şi combaterea riscurilor la adresa securităţii economice: evaziunea fiscală, spălarea banilor, deficienţele din sectoarele energetic, industrial, transporturi, financiar-bancar, agricultură, sectorul silvic etc. • Protejarea intereselor economice ale statului român şi promovarea capitalului autohton cu relevanţă strategică. • Asigurarea securităţii cetăţenilor prin semnalarea disfuncţiilor sistemice în asigurarea serviciilor vitale pentru populaţie, precum şi a deficienţelor din marile sisteme publice: sănătate, învăţământ, asistenţă socială. • Prevenirea şi contracararea riscurilor şi a ameninţărilor de tip asimetric, cu o focalizare accentuată pe cele de tip terorist şi cibernetic. • Gestionarea eficientă a ameninţărilor generate de acţiunile informative ostile şi asigurarea contrainformativă a intereselor naţionale, precum şi consolidarea sistemului de protecţie a informaţiilor clasificate la nivel naţional. • Contracararea activităţilor de criminalitate organizată, îndeosebi cele de contrabandă cu produse puternic accizate sau contrafăcute, trafic de arme, trafic de droguri, trafic de persoane şi migraţie ilegală, spălarea banilor etc. • Contracararea transferurilor ilegale de produse strategice şi consolidarea contribuţiei la eforturile de prevenire şi combatere a proliferării armelor de distrugere în masă.
Realizarea acestor obiective de securitate naţională implică promovarea unui cadru legislativ modern, adaptat provocărilor actuale, care să garanteze, pe de o parte, securitatea naţională şi, pe de altă parte, să asigure un echilibru corect în raport cu protejarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului.
CAP. Afaceri Interne Afacerile interne reprezintă un pilon esenţial al societăţii moderne democratice şi factorul de referinţă al judecării actului de guvernare. Siguranţa cetăţeanului se identifică cu limitarea drastică a evenimentelor soldate cu pierderi de sănătate sau vieţi omeneşti, precum şi cu daune de ordin material, asupra statului şi proprietăţii private. Autoritatea Ministerului Afacerilor Interne este judecată de societate prin eficienţa cu care acţionează pentru siguranţa cetăţeanului. Singura cale prin care se poate asigura guvernarea eficientă în afacerile interne este mobilizarea pentru prevenirea evenimentelor nedorite, ca şi acordarea de sprijin cetăţenilor la producerea de accidente de orice natură, crime, jafuri, incendii, calamităţi, pandemii, acte antisociale, droguri, proxenetism şi altele. Prin analiza riguroasă a realităţilor sociale şi din economie se vor limita situaţiile nedorite în care MAI este chemat să le gestioneze, iar în cazul producerii efective, se va acţiona pentru reducerea efectelor nocive directe şi colaterale asupra oamenilor. Considerăm că se impune continuarea efortului reformator vizând organizarea superioară a instituţiilor din cadrul MAI, preluând de la statele membre ale UE şi de la ţările aliate concepte specifice activităţii de interne şi expertize aplicabile condiţiilor României. Este necesară punerea în practică a formelor celor mai eficiente în pregătirea de specialitate a cadrelor şi alocarea de fonduri consistente în dotarea tehnică, pentru garantarea în viitor a unui salt sensibil pozitiv al serviciului public oferit populaţiei. Prioritară este însuşirea unei viziuni realiste asupra activităţii Poliţiei Române, Jandarmeriei, precum şi tuturor departamentelor şi agenţiilor aflate în coordonarea MAI, care au o prezenţă vizibilă în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Un rol important în eficientizarea rezultatelor concrete îl deţine colaborarea mai strânsă a tuturor structurilor MAI cu autorităţile locale din teritoriu. Aceasta va conferi vizibilitate superioară reprezentanţilor din diferite unităţi subordonate MAI în oraşe şi celelalte localităţi şi va răspunde mai bine nevoii cetăţeanului de a fi protejat direct în raport cu vulnerabilităţile de orice fel pe care le resimte personal şi împreună cu familia. Ministerul Afacerilor Interne va fi reorganizat şi modernizat după modelul existent în ţările din UE, inclusiv prin trecerea în subordinea acestuia a unor servicii al căror obiect de activitate se încadrează în sfera de cuprindere a MAI. MĂSURI 1. Poliţia Română Atacurile la adresa poliţistului sunt atacuri la siguranţa statului, profund nocive, cu efecte atât în interior, cât şi în raport cu alte state. Guvernul susţine întărirea exigenţelor faţă de instituţie, organul de poliţie fiind reperul căutat totdeauna de cetăţean când se confruntă cu situaţii în care legea este încălcată, constată producerea de abuzuri sau când îi sunt afectate drepturile cetăţeneşti. Poliţia Română trebuie să acţioneze hotărât pentru eliminarea redundanţelor în propriul sistem, să întărească disciplina cadrelor, să perfecţioneze actul de comandă prin intransigenţa faţă de îndeplinirea fişei postului şi a ordinelor operative curente. Trebuie continuat efortul benefic de până în prezent al IGPR de identificare a unor noi proiecte de absorbţie a fondurilor europene. Informatizarea generalizată în toate direcţiile care lucrează intens cu cetăţeanul este încă un deziderat nerealizat. Chiar dacă au fost demarate şi finalizate o serie de programe (SEIMD, SYNERGY, SIRENE, SNRI, ROCRIS) au rămas numeroase activităţi care nu sunt reunite în sisteme integrate de IT. Pe plan extern va fi intensificată cooperarea cu EUROPOL, cu diferite structuri din sfera UE, pentru a readuce în atenţia instituţiilor comunitare rolul strategic special al României ca ţară de graniţă pe flancul estic al UE şi NATO. Pe cale de consecinţă, instituţiile comunitare trebuie să coopereze activ la promovarea de programe împreună cu Poliţia Română, ale cărei responsabilităţi sunt sporite în prevenirea şi stoparea ameninţărilor transfrontaliere, având drept ţintă spaţiul Uniunii Europene. Guvernul va avea în vedere că realitatea majoră care frânează obţinerea de rezultate mai bune în munca de poliţie este baza materială insuficientă şi neajunsurile în privinţa dotării şi drepturilor personalului. Treptat, se va încerca remedierea acestora începând cu bugetul pe anul 2017, când se va acorda atenţie mărită prioritizărilor în materie de cheltuieli. Un criteriu căruia i se va acorda o atenţie deosebită în viitor este stabilitatea cadrelor. Managementul resurselor umane va fi orientat pentru obţinerea în continuare de rezultate bune pe planul muncii specifice de poliţie, în condiţiile în care vârsta medie a poliţistului român este sub 40 de ani. Potrivit raportărilor din bilanţurile recente, IGPR realizează an de an confiscări tot mai importante de sume în valută şi în moneda naţională, aur, droguri, fiind puse sub sechestru un număr însemnat de bunuri imobile şi autoturisme, ceea ce justifică ipoteza că rulajul bunurilor legate de acţiunile criminale este cu mult mai mare. În aceste condiţii va trebui ca activitatea obţinerii de informaţii prin mijloace specifice să conducă la anchete şi mai profunde, urmărindu-se prioritar evaluarea şi recuperarea prejudiciilor de către stat.
2. Jandarmeria Română Jandarmeria reprezintă o armă de elită a MAI şi va continua să acţioneze, cu sprijinul guvernului, pentru a contribui la creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor. Jandarmeria se distinge prin asumarea unui număr impresionant de misiuni, fie că este vorba de acţiuni de amploare împreună cu alte forţe ale MAI, fie ca urmare a solicitărilor punctuale pe numărul unic „112“. Există încrederea că, la acest capitol, Jandarmeria va fi în măsură să păstreze ritmul robust de activitate impus până în prezent, în folosul întregii societăţi. Se impune în continuare preocuparea pentru perfecţionarea dispozitivelor jandarmeriei menite să asigurare ordinea publică cu ocazia desfăşurării de acţiuni cu public numeros, datorită atmosferei favorizante producerii de excese în astfel de ocazii, unele cu consecinţe tragice. Se va acorda atenţie executării fără sincope şi pe viitor a pazei şi protecţiei instituţionale, care a funcţionat în condiţii foarte bune până în prezent. Jandarmeria va realiza în bune condiţii şi misiunile de pază, protecţie şi intervenţie ale infrastructurilor critice, luând măsuri de prevenire a daunelor din sustrageri ilicite, cum este cazul conductelor magistrale de transport al produselor petroliere. Guvernul va susţine Jandarmeria pentru ca această instituţie să aibă în continuare o vizibilitate internaţională robustă, să continue colaborarea şi prezenţa în EUROGENDFOR (Forţa de Jandarmerie Europeană), a cărei preşedinţie a asigurat-o cu succes în anul 2015, cu FIEP (Asociaţia Forţelor de Poliţie Europene şi Mediteraneene cu Statut Militar) pe care, de asemenea, a condus-o în anul 2015. Guvernul se va asigura ca Jandarmeria Română va continua să reprezinte MAI la sediul ONU, să dovedească profesionalism în Centrul de Excelenţă NATO pentru Operaţii de Stabilitate, precum şi în Grupul de lucru pan-european al experţilor în domeniul asigurării ordinii publice cu ocazia evenimentelor sportive-EU Think Tank. De asemenea, Jandarmeria va participa şi pe viitor la misiuni internaţionale în care a dobândit o experienţă notabilă de ordin specific, în special în teatre de operaţiuni din cele mai dificile: Afganistan, Congo. Mali, Haiti etc.
3. Poliţia de Frontieră O preocupare permanentă pentru Poliţia de Frontieră trebuie să o reprezinte dezvoltarea relaţiilor şi cooperării cu structuri similare din ţările UE dar şi cu diverse organisme şi organizaţii internaţionale cu atribuţii în domeniul managementului frontierei şi combaterii criminalităţii transfrontaliere. FRONTEX, EUROPOL, CEPOL, EUBAM, SELEC Pentru asigurarea şi menţinerea unui nivel înalt pentru supraveghere şi control la frontieră, se impune introducerea şi utilizarea unor tehnologii moderne în funcţie de necesităţile operative. Un obiectiv important îl reprezintă asigurarea resurselor umane materiale şi logistice necesare implementării managementului integrat al frontierei, prin realizarea unor mecanisme moderne de gestiune a documentelor, resurselor materiale şi umane care să conducă la creşterea eficienţei poliţiei de frontieră.
4. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă - IGSU IGSU trebuie să capete „greutate“ în plan decizional, al creşterii capacităţii operaţionale şi îmbunătăţirea calităţii misiunilor executate în folosul populaţiei prin reducerea impactului efectelor situaţiilor de urgenţă. Activitatea IGSU trebuie privită atât din prisma gestionării situaţiilor de urgenţă curente, dar mai ales prin creşterea capacităţii de a gestiona evenimente majore care implică un număr foarte mare de persoane afectate. Se impune armonizarea standardelor operaţionale şi a procesului de planificare şi acţiuni în situaţii de urgenţă prin perfecţionarea sistemului de colaborare şi cooperare cu administraţia publică locală cu dezvoltarea complementării şi disponibilităţii celorlalte forţe ale MAI şi interacţionarea centrelor operaţionale atât din MAI, cât şi din alte ministere. Se va dezvolta capacitatea de intervenţie prin achiziţionarea de mijloace speciale de intervenţie la incendii, deszăpeziri, inundaţii concomitent cu promovarea unui proces de pregătire şi instruire adecvată a personalului. Principalele criterii de performanţă vor fi prevenirea producerii evenimentelor şi reducerea numărului victimelor şi pagubelor, sens în care se va asigura transparenţa activităţilor şi a rezultatelor, precum şi informarea publică corespunzătoare.
5. Inspectoratul General pentru Imigrări Activitatea pe linia IGI va trebui analizată în dinamica următorilor cinci ani, dată fiind expansiunea fără precedent a fluxurilor migraţiei clandestine, care afectează negativ întreaga Europă. În planurile de acţiuni trebuie menţinut obiectivul creşterii gradului de siguranţă a cetăţeanului prin întărirea controlului permanent al legalităţii prezenţei în România a cetăţenilor străini, ca şi prin combaterea migraţiei ilegale şi a muncii nedeclarate, în primul rând în capitală, unde se regăsesc o treime din străinii înregistraţi în România. O vulnerabilitate concretă pentru România poate apărea din problema internaţională a refugiaţilor din Orientul Mijlociu cu care este confruntat continentul european, iar inspectoratul va trebui să conlucreze, folosind întregul său potenţial, cu toate unităţile MAI, în primul rând cu Poliţia de Frontieră, precum şi cu alte instituţii guvernamentale care sunt desemnate să caute un echilibru de securitate pentru populaţie, în condiţiile deciziilor UE în materie.
6. Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale Obiectivul major în sfera de competenţă a ANRSPS va fi de adaptare a strategiilor proprii în conformitate cu schimbările care intervin în gestionarea de către stat a situaţiilor implicării ţării în război sau a crizelor care pot afecta siguranţa naţională. ANRSPS va acorda o atenţie sporită optimizării nomenclatorului produselor rezervă de stat, nivelurilor maxime, stocurilor intangibile pentru scopuri de apărare şi termenelor orientative de păstrare. Acestea vor fi armonizate cu evoluţia necesităţilor concrete, pentru a nu deveni o povară şi nicio frână în derularea posibilă a unor evenimente care să necesite apelarea la rezervele de stat. Agenţia va continua să acţioneze potrivit competenţelor conferite prin lege pentru îndeplinirea programelor anuale de împrospătare şi valorificare a produselor din stoc, pe baza situaţiilor calitative care se întocmesc. Se va modifica cadrul legislativ necesar pentru asigurarea stocurilor de materie primă energetică pentru funcţionarea în condiţii de securitate şi siguranţă a sistemului energetic naţional, în conformitate cu directivele UE şi respectând principiul strategic „solidaritate, securitate şi încredere“ al sistemului energetic european. În sfera problemelor speciale, ANRSPS îşi va îndeplini cu competenţă şi expertiză atribuţiunile pe linia pregătirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, conlucrând cu toate instituţiile guvernamentale care au obligaţii în domeniu.
7. Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă DIPI va acţiona pentru gestionarea situaţiei operative din responsabilitatea sa şi pentru protejarea personalului angajat în domeniul afacerilor interne. În activitatea de informaţii şi protecţie, ţinta operativă principală a instituţiei va fi anticiparea vulnerabilităţilor şi a riscurilor legate de respectarea legilor şi asigurarea siguranţei populaţiei. Îmbunătăţirea planurilor de acţiune pentru obţinerea informaţiilor exploatabile va trebui să vizeze mai buna acoperire a realităţilor şi să conducă la un grad superior de oportunitate şi veridicitate a datelor puse la dispoziţia beneficiarilor. Informaţia va trebui să fie mai bine valorificată prin analiza profesionistă exigentă care să ducă la concluzii utile decidenţilor operativi din domeniul afacerilor interne, iar prin aceştia - statului român. Ţinerea în atenţie a vulnerabilităţilor cu care se confruntă populaţia prin prisma factorilor de instabilitate externi, prin intensificarea colaborării de profil a DIPI cu structuri similare din statele membre UE şi NATO, SUA şi alţi parteneri strategici.
8. Arhivele Naţionale Gestiunea arhivelor naţionale este o datorie de onoare, deşi are o vizibilitate redusă în masa largă a populaţiei. Ele sunt depozitarele unor părţi importante şi de maximă valoare a istoriei României. Apare imperios necesară analiza stării de fapt a sediilor atribuite arhivelor naţionale, a condiţiilor de păstrare a valorilor încredinţate, precum şi a dotărilor care să asigure o bună conservare a dosarelor.
CAP. Politică Externă Politica externă a României trebuie să fie o politică de consens naţional pentru a-şi atinge obiectivele în mod eficace, gestionată cu profesionalism şi integritate, pentru promovarea şi apărarea intereselor naţionale. Politica externă va fi marcată de continuitate, predictibilitate, dar şi de o prezenţă mai activă, de un rol mai asertiv al României în plan european şi internaţional, pe măsura ponderii, expertizei şi valorii sale adăugate atât din perspectiva transformărilor interne, cât şi a participării responsabile şi consistente la activitatea organizaţiilor din care face parte. Diplomaţia României va urmări, ca scop esenţial al politicii externe, consolidarea profilului internaţional al statului român. De asemenea, va urmări creşterea calităţii contribuţiei ţării noastre de stat membru UE şi NATO la întărirea acestor două organizaţii, precum şi aprofundarea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI cu SUA, elemente de bază ale politicii externe româneşti. Diplomaţia română trebuie să fie activă şi dinamică astfel încât să protejeze mai bine interesele şi obiectivele României şi să asigure securitatea statului român. Totodată, diplomaţia românească trebuie să valorizeze poziţionarea statului român la frontiera externă a UE şi NATO, cu conştientizarea riscurilor şi oportunităţilor care rezultă din această poziţie geopolitică. Din acest punct de vedere, o prioritate va fi contribuţia la extinderea în vecinătatea României a spaţiului de prosperitate democratică, securitate şi predictibilitate, necesar pentru asigurarea securităţii naţionale, mai ales în contextul instabil existent. Politica externă a României trebuie să plece de la premisa că statutul României de membru UE şi NATO reprezintă un instrument de modernizare a societăţii româneşti şi de creştere a prestigiului internaţional al ţării. Respectul pentru principiile şi normele de drept internaţional va continua să fie, de asemenea, plasat în centrul demersului de politică externă a României. Politica externă trebuie corelată în materie de obiective şi priorităţi cu politica de securitate şi apărare. O viziune strategică integrată de politică externă şi de securitate va eficientiza demersurile externe ale României. Din perspectiva guvernării, Guvernul îşi propune îndeplinirea următoarelor obiective: • Urmărirea realizării depline a obiectivelor şi intereselor României pe plan extern şi protejarea eficientă a drepturilor şi intereselor cetăţenilor români la nivel internaţional. • Creşterea rolului României ca stat membru şi aliat în cadrul UE şi al NATO, respectiv a contribuţiei ţării noastre la întărirea acestor două organizaţii foarte importante pentru realizarea obiectivelor naţionale de politică externă şi de securitate. • Pregătirea corespunzătoare şi exercitarea în cele mai bune condiţii de către România a Preşedinţiei Consiliului UE în semestrul I al anului 2019, în condiţiile devansării sale în urma Brexit şi având în vedere necesitatea recuperării întârzierilor în pregătire, acumulate, din păcate, în anul 2016. Valorificarea acestei oportunităţi pentru crearea unui profil european consolidat al României, ca stat membru matur şi responsabil. • Dezvoltarea, aprofundarea şi extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii în domeniile politic, militar şi de securitate, economic şi social. • Continuarea demersurilor de susţinere fermă şi consecventă a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, pe baza continuării responsabile a reformei în spirit european de către autorităţile de la Chişinău; continuarea proiectelor de sprijin şi conectare a Republicii Moldova, prin România, la Uniunea Europeană şi valorile ei. • Promovarea activă a obiectivului de transformare a vecinătăţii României, atât în sud, inclusiv în Balcanii de Vest, cât şi în est, într-o zonă democratică de stabilitate, prosperitate, securitate şi predictibilitate, necesară pentru asigurarea securităţii naţionale. • Întărirea cooperării bilaterale cu statele din vecinătate şi cu statele membre UE, inclusiv prin consolidarea parteneriatelor şi relaţiilor strategice pe care România le-a dezvoltat cu aceste state. • Consolidarea parteneriatelor pe care România le-a dezvoltat în ultimii ani şi promovarea de noi relaţii speciale, pentru eficientizarea acţiunii diplomatice în context european şi euroatlantic. În acest sens, se vor avea în vedere state din regiunea extinsă a Mării Negre, din Asia, America Latină, precum şi alte state din G20. • Apărarea şi promovarea activă a drepturilor persoanelor care aparţin comunităţilor româneşti din statele din vecinătatea României, în conformitate cu standardele europene, inclusiv prin promovarea modelului românesc de succes, internaţional recunoscut, de integrare a minorităţilor naţionale. • Consolidarea diplomaţiei economice, prin stimularea schimburilor comerciale, atragerea de investiţii străine şi promovarea proiectelor energetice şi de transport prioritare pentru România. • Asigurarea unei conduite active în cadrul organizaţiilor internaţionale în care suntem membri şi promovarea multilateralismului eficient pentru promovarea intereselor şi obiectivelor externe ale României. • Întărirea calităţii şi promptitudinii serviciilor de asistenţă şi protecţie consulară pentru cetăţenii români din afara graniţelor ţării, inclusiv în situaţii de criză. • Asigurarea condiţiilor de desfăşurare corectă şi transparentă a proceselor electorale, astfel încât toţi cetăţenii români din străinătate care o doresc să îşi poată exercita, fără impedimente, dreptul de vot.
MĂSURI 1. Sporirea rolului României, ca stat membru, în cadrul UE, respectiv a calităţii contribuţiei ţării noastre la consolidarea Uniunii Pentru îndeplinirea acestei măsuri, Guvernul susţine următoarele acţiuni: • Participarea activă la dezbaterea privind viitorul proiectului european, cu promovarea consecventă a obiectivelor şi intereselor României şi ale cetăţenilor români, cu accent pe stimularea creşterii economice şi ocupării forţei de muncă, coeziunea economică şi socială, măsurile de întărire a securităţii interne şi externe, inclusiv în ceea ce priveşte gestionarea migraţiei şi combaterea terorismului. • Pregătirea pentru exercitarea în cele mai bune condiţii de către România a Preşedinţiei Consiliului UE în semestrul I al anului 2019, în condiţiile devansării sale în urma Brexit şi având în vedere necesitatea recuperării întârzierilor în pregătire acumulate, din păcate, în anul 2016. • Implicarea activă şi pe fond în elaborarea mandatului comunitar privind negocierile relative la Brexit, cu protejarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor români care lucrează în Marea Britanie, care nu trebuie să fie afectate de acest proces.
Racordarea la nucleul statelor care promovează continuarea integrării europene şi la noile formule de cooperare consolidată care se vor contura la nivelul UE, pornind de la valoarea adăugată ca stat cu orientare proeuropeană majoritară a populaţiei, lipsa curentelor extremiste sau eurosceptice, stabilitate, creştere economică. Continuarea instrumentelor de asigurare a convergenţei, cu accent pe politica de coeziune, politica agricolă comună, pornind de la premisa valorii adăugate a acestor politici pentru întreaga piaţă unică europeană şi pentru capacitatea UE de a acţiona unitar şi coeziv. Susţinerea, la nivel european, a politicilor care răspund modelului de competitivitate ales pentru România, axat pe industrie şi servicii cu valoare adăugată. Urmărirea dezbaterilor privind aprofundarea guvernanţei economice a zonei euro, cu sublinierea importanţei caracterului transparent şi inclusiv al acestora şi evitării creşterii decalajelor între statele euro şi non-euro, din perspectiva obiectivului României de aderare la moneda unică. • În general, o participare mult mai activă la procesul decizional comunitar, pe măsura importanţei pe care o are România, ca al şaselea stat ca relevanţă din UE27. Pentru aceasta, e necesară o mai eficientă coordonare între instituţiile administraţiei publice centrale pentru elaborarea poziţiilor româneşti la nivel UE şi pentru promovarea eficace a acestora, precum şi a unei prezenţe româneşti la nivelurile decizionale relevante în instituţiile europene. • Continuarea demersurilor de finalizare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin internalizarea procesului de monitorizare a condiţionalităţilor din cadrul său, prin promovarea activă în dialogul cu interlocutorii europeni a progreselor României în materie de reformă a justiţiei şi combatere a corupţiei. • Menţinerea angajamentului privind aderarea, în etape, la spaţiul Schengen, de natură să contribuie la întărirea securităţii frontierelor externe ale UE şi la consolidarea securităţii interne a UE în ansamblul său. • Implicarea activă în implementarea urgentă de soluţii adecvate la fenomenul migraţiei, care să trateze problema la sursă, în ţările de origine, dar şi cu sprijinirea statelor de tranzit şi a celor din proximitatea zonelor de conflict care găzduiesc deja un număr mare de refugiaţi, promovând o abordare coordonată şi unitară. • Menţinerea şi evidenţierea contribuţiei substanţiale a României la asigurarea securităţii frontierei externe a UE. • Sprijinirea activă a procesului de implementare a Strategiei Globale de Politică Externă şi Securitate a UE. • Sprijinirea şi eficientizarea Parteneriatului Estic, instrument important pentru obiectivul României de proiectare a stabilităţii democratice, stabilităţii şi securităţii în vecinătatea sa estică. • Susţinerea fermă a eforturilor de integrare europeană ale Republicii Moldova, inclusiv de obţinere a recunoaşterii perspectivei europene, pe baza continuării responsabile a procesului de reformă în spirit european de către Chişinău. • Promovarea procesului de extindere şi susţinerea în acest sens a ţărilor din Balcanii de Vest, cu respectarea criteriilor de aderare, inclusiv în problematica drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. • Continuarea eforturilor de implementare a proiectelor concrete din cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării, cu o mai bună valorizare a acestui instrument pentru dezvoltarea regiunilor beneficiare. • Dezvoltarea capacităţilor de apărare ale UE şi a Politicii Comune de Securitate şi Apărare, însă în deplină complementaritate cu NATO, pe baza declaraţiei în materie adoptate la Summit-ul NATO de la Varşovia.
2. Sporirea rolului României, ca stat aliat, în cadrul NATO, respectiv a calităţii contribuţiei ţării noastre la consolidarea Alianţei Pentru îndeplinirea acestei măsuri, Guvernul susţine următoarele acţiuni: • Promovarea în continuare a consolidării relevanţei articolului 5 al Tratatului de la Washington şi a apărării colective, ca sarcină esenţială a NATO; • Implementarea adecvată a deciziilor Summit-ului NATO din 2016, de la Varşovia, de interes pentru România, privind prezenţa înaintată adaptată în partea de sud a flancului estic al Alianţei, în contextul în care Summit-ul a reconfirmat importanţa strategică pentru Alianţă a Mării Negre; • În acest sens, diplomaţia română va acţiona, alături de ceilalţi parteneri instituţionali, pentru operaţionalizarea brigăzii multinaţionale, a prezenţei consolidate aeriene şi navale NATO în Marea Neagră, a Iniţiativei de Instruire Intensificată, respectiv pentru implementarea măsurilor de reasigurare, reconfirmate la Summit-ul din iulie 2016. • Continuarea acţiunii diplomatice astfel încât Comandamentul Multinaţional de nivel Divizie pentru Sud-Est să obţină capacitatea operaţională deplină până la Summit-ul din 2017. • Sprijinirea demersurilor de dezvoltare a sistemului NATO antirachetă, cu scopul asigurării protecţiei întregului teritoriu, a forţelor şi populaţiilor Aliate, pe baza progreselor atinse la Summit-ul din Polonia, inclusiv declararea capabilităţii operaţionale iniţiale a sistemului aliat, ca urmare a integrării facilităţii antirachetă de la Deveselu în sistemul NATO antirachetă. • Implementarea măsurilor Aliate de sprijin pentru consolidarea capacităţii de apărare a partenerilor estici, cu accent pe R. Moldova, Ucraina şi Georgia. • Susţinerea în continuare a politicii NATO a „uşilor deschise“. • Susţinerea eforturilor aliate de contracarare a războiului hibrid, încurajând cooperarea NATO - UE în materie, pe baza declaraţiei adoptate la Summit-ul NATO din Polonia. • Acordarea unui rol sporit în cadrul NATO problematicii securităţii energetice şi celei cibernetice. • Continuarea angajamentului României în Afganistan, conform deciziilor NATO. • Pregătirea adecvată a summit-urilor aliate din 2017 şi 2018, inclusiv prin utilizarea formatului informal al statelor din flancul estic al NATO.
3. Dezvoltarea, aprofundarea şi extinderea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI cu SUA, pe baza Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii“ (Washington, la 13 septembrie 2011) va rămâne un domeniu prioritar de acţiune diplomatică, acesta fiind o garanţie pentru securitatea României şi pentru stabilitatea în regiune, afectată de evoluţiile îngrijorătoare din regiunea Mării Negre Pentru îndeplinirea acestei măsuri, Guvernul susţine următoarele acţiuni: • Fructificarea aniversării, în 2017, a 20 de ani de la lansarea Parteneriatului, pentru dezvoltarea sa pe toate dimensiunile acestuia: amplificarea excelentei cooperări în domeniul politico-militar şi de securitate, inclusiv în ce priveşte securitatea cibernetică, dar şi aprofundarea sa în domeniul economic, cu accent pe atragerea investiţiilor, respectiv în domeniul energetic, stimularea cooperării pe dimensiunea educaţie, inovare, cercetare a Parteneriatului Strategic. • Continuarea demersurilor de punere în valoare şi funcţionare optimă a Task Force-ului bilateral pentru aplicarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI. • O atenţie deosebită va fi acordată stimulării prezenţei militare americane în România, în contextul securitar regional cunoscut, inclusiv prin cooperarea pentru implementarea adecvată a deciziilor relevante ale Summit-ului din Polonia. • Se va acţiona în continuare pentru admiterea României în programul Visa Waiver.
4. Continuarea procesului de consolidare durabilă a relaţiei cu Republica Moldova, pe baza Parteneriatului strategic bilateral pentru integrare europeană, cu valorizarea caracterului special al originii, limbii, culturii, istoriei comune, concomitent cu susţinerea activă a reformării democratice profunde, precum şi a aspiraţiilor europene ale acesteia Astfel, Guvernul va acţiona prioritar pentru: • Susţinerea fermă, în continuare, a apropierii R. Moldova de UE pe baza acţiunii autorităţilor de la Chişinău în direcţia implementării consecvente de reforme democratice şi economice profunde; recunoaşterea perspectivei europene a R. Moldova. • Continuarea susţinerii asistenţei bilaterale şi internaţionale, în special a celei europene şi a SUA, respectiv a FMI. • Sprijinirea în continuare a proiectelor în domeniul energetic, al transporturilor şi infrastructurii, de conectare fizică prin România la spaţiul european: finalizarea gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău, liniile electrice, podurile, proiectele de construcţie instituţională sau cele de impact social, cum ar fi extinderea SMURD pe tot teritoriul R. Moldova, în domeniul sănătăţii, grădiniţelor, culturii, formării elitelor prin bursele de studii. • Susţinerea aplicării Acordului de Asociere UE-R. Moldova, inclusiv a componentei de liber schimb. • Continuarea oferirii de asistenţă tehnică şi financiară Guvernului R. Moldova, cu scopul stimulării în continuare a reformelor. • Continuarea sprijinului pentru activitatea Grupului pentru Acţiunea Europeană a R. Moldova, iniţiat de România la nivelul miniştrilor afacerilor externe ai statelor membre UE. • Continuarea la nivelul NATO a asistenţei pentru creşterea capacităţii de apărare a R. Moldova, înfiinţarea Biroului de legătură al NATO la Chişinău, finalizarea proiectului Fondului Voluntar pentru distrugerea pesticidelor, unde România este naţiune-lider. • În ceea ce priveşte dosarul transnistrean, România se va implica activ pentru înregistrarea de progrese pe fond în cadrul negocierilor în formatul „5+2“, în vederea convenirii unei soluţii care să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a R. Moldova în frontierele sale recunoscute internaţional.
5. Punerea în valoare a parteneriatelor României în plan bilateral şi multilateral, precum şi a altor relaţii de importanţă strategică Astfel, Guvernul va acţiona prioritar pentru: • Consolidarea parteneriatelor bilaterale existente ale României cu statele membre UE în domeniile de interes comun şi în vederea creşterii coordonării la nivel european. • Atenţie sporită va fi acordată relaţiei strategice cu Germania şi dezvoltării cooperării la nivelul UE; se va urmări menţinerea trendului ascendent al relaţiei economice şi investiţionale cu Germania. • Aprofundarea parteneriatului strategic cu Franţa şi va continua implementarea Foii de Parcurs a Parteneriatului Strategic, în toate dimensiunile sale. • Parteneriatul strategic consolidat cu Italia va fi valorificat pornind de la relaţiile bilaterale excelente, cu precădere cele economice şi interumane, inclusiv prin organizarea celui de-al treilea summit interguvernamental. • În ceea ce priveşte parteneriatul strategic cu Spania, se va urmări punerea sa în valoare, inclusiv prin organizarea de şedinţe comune de guvern. • Parteneriatul strategic cu Marea Britanie va fi dinamizat, prin intensificarea cooperării pe domeniile prevăzute în Declaraţia de Parteneriat Strategic, mai ales în context post-Brexit. • Parteneriatul strategic cu Polonia va fi consolidat în continuare, pe baza intereselor convergente ale celor două state în cadrul UE, NATO şi în Vecinătatea Estică. • Parteneriatul strategic cu Turcia va fi dezvoltat pe mai departe pe baza intereselor comune, cu precădere în domeniul securitar şi economic. • Consolidarea formatului trilateral informal pe teme de securitate România-Polonia-Turcia. • Aprofundarea relaţiei strategice cu Canada în domeniile de interes comun, astfel încât toţi cetăţenii europeni să poată beneficia pe deplin şi în mod egal de oportunităţile Acordului Economic şi Comercial Cuprinzător.
6. Intensificarea implicării pozitive şi active a României, atât în plan bilateral, dar şi prin proiecte cu vocaţie europeană şi regională, în Balcanii de Vest (prin susţinerea, în cadrul UE şi prin expertiză acordată în plan bilateral, a perspectivei europene a statelor din această regiune) şi cu precădere în Vecinătatea Estică - zona extinsă a Mării Negre, în Caucazul de Sud şi Asia Centrală 7. Valorizarea adecvată a relaţiilor cu ceilalţi vecini direcţi ai României Pentru îndeplinirea acestei măsuri, Guvernul susţine următoarele acţiuni: • Se va urmări abordarea relaţiei importante cu Ungaria în cadrul oferit de Tratatul de bază din 1996 şi de Declaraţia de parteneriat strategic din 2002, precum şi pe baza regulilor bunei-vecinătăţi; se va acţiona pentru dezvoltarea în continuare a schimburilor economice; se va acţiona pentru finalizarea Protocolului sesiunii din 2011 a Comitetului bilateral privind minorităţile, precum şi pentru organizarea de noi sesiuni ale Comitetului, urmărindu-se acţiuni concrete pentru păstrarea identităţii românilor din Ungaria; realizarea de consultări în vederea găsirii de soluţii privind problematica moştenirii Gojdu. • În relaţia strategică cu Bulgaria, se va urmări aprofundarea cooperării; va fi urmărită implementarea deciziilor asumate în cadrul şedinţelor bilaterale de guvern; vor fi continuate demersurile pentru finalizarea delimitării spaţiilor maritime în Marea Neagră, pe baza dreptului internaţional aplicabil. • România va promova dezvoltarea relaţiei bilaterale cu Serbia, inclusiv prin consolidarea cooperării economice, interconectare energetică şi proiecte comune de infrastructură; va susţine în continuare aspiraţiile europene ale Serbiei, dar şi apărarea drepturilor şi identităţii românilor din Serbia, indiferent de regiunea unde trăiesc pe teritoriul statului vecin; va fi acordată prioritate urmăririi aplicării prevederilor Protocolului Comisiei Mixte bilaterale privind minorităţile, semnat la 1 martie 2012, la Bruxelles, cu implicarea organizaţiilor internaţionale relevante şi a Comisiei Europene, inclusiv organizarea de noi sesiuni ale Comisiei Mixte. • România va continua să sprijine suveranitatea, integritatea teritorială, precum şi aspiraţiile europene ale Ucrainei, pe baza liberei opţiuni exprimate de poporul ucrainean. România va susţine dezvoltarea relaţiei UE cu Ucraina şi va insista pentru consolidarea implementării standardelor europene şi a stimulării reformelor politice, sociale şi economice; România va face demersuri pentru a sprijini Ucraina şi în cadrul altor organizaţii internaţionale, iar la nivel bilateral vor fi făcute demersuri pentru oferirea de asistenţă şi expertiză în domeniile de interes pentru partea ucraineană, în vederea sprijinirii programului de reforme; vor fi menţinute eforturile de soluţionare a problemelor bilaterale aflate încă pe agenda politică, cum ar fi problematica Bâstroe, în conformitate cu dreptul internaţional, asigurarea protecţiei la standarde europene a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina şi pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii acestora; se va acţiona în acest sens pentru reluarea cât mai rapidă a activităţii Comisiei Mixte bilaterale pentru Minorităţi; promovarea contactelor la nivelul celor două societăţi, al formatorilor de opinie, al societăţii civile, pentru o mai bună cunoaştere reciprocă. • Continuarea formatului Grupului de la Craiova (România-Bulgaria-Serbia).
8. În raport cu statele Caucazului de Sud şi Asia Centrală, România va urmări menţinerea şi consolidarea dialogului politic cu statele din regiune şi va acţiona în vederea dinamizării relaţiilor economice şi în plan energetic: Parteneriatul strategic cu Azerbaidjan va fi promovat în continuare, România va continua să sprijine activ aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Georgiei. De asemenea, va continua să sprijine cooperarea Armeniei cu UE, în domeniile de interes. Relaţiile de parteneriat cu Turkmenistan şi Kazahstan vor fi substanţializate mai ales în plan economic. Participarea adecvată la EXPO 2017 din Kazahstan. Vor fi de asemenea dezvoltate relaţiile cu Uzbekistan, cu accent pe dimensiunea economică. 9. Relansarea relaţiilor tradiţionale, cu accent pe domeniul economic, cu ţările emergente din Asia, America Latină şi Africa O prioritate pentru politica externă a României va fi dezvoltarea sau, după caz, relansarea relaţiilor tradiţionale, cu accent pe domeniul economic, cu ţările emergente din Asia, America Latină şi Africa. În relaţia cu China, se va acţiona pentru substanţializarea în continuare, mai ales în plan economic, a Parteneriatului Amplu de Prietenie şi Cooperare, inclusiv implementarea proiectelor convenite în cadrul reuniunilor bilaterale la nivel înalt sau în formatul Europa Centrală şi de Est - China. Relaţiile speciale, tradiţionale, cu Republica Coreea şi Japonia vor fi dezvoltate pe mai departe. Astfel, se va acţiona pentru materializarea Planului Comun de Acţiune pentru punerea în aplicare a Declaraţiei de Parteneriat Strategic cu Republica Coreea şi pentru substanţializarea parteneriatului cu Japonia. Va fi dinamizat dialogul politic şi economic cu India, prin implementarea Declaraţiei comune de stabilire a unui Parteneriat extins, dar şi cu Brazilia. Un alt obiectiv important rămâne aprofundarea relaţiei strategice cu Israel, prin implementarea celor convenite în cadrul reuniunii interguvernamentale din 2014 şi extinderea domeniilor de cooperare, concomitent cu intensificarea relaţiilor cu ansamblul regiunii. Va fi valorizată în continuare relaţia specială cu comunitatea cetăţenilor israelieni de origine română, ca punte de legătură privilegiată între cele două ţări. Un nou impuls va fi dat relaţiilor tradiţionale cu statele din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, ca spaţiu de interes pe o varietate de paliere: economic, cultural, al contactelor inter-umane, precum şi în planul securităţii regionale şi globale. În paralel, vor fi consolidate relaţiile şi legăturile comerciale şi investiţionale cu statele Consiliului de Cooperare al Golfului. De asemenea, România se va implica prin contribuţii active în procesele de soluţionare a crizelor din Orientul Mijlociu. Identificarea unei soluţii durabile în Procesul de Pace din Orientul Mijlociu va fi sprijinită în continuare, activ, de diplomaţia română, pornind de la relaţiile tradiţionale bune cu părţile implicate şi de la expertiza regională acumulată. De asemenea, România va sprijini activ eforturile de soluţionare a dosarului sirian. Vor fi relansate relaţiile cu Iranul, cu accent pe dimensiunea economică.
10. Relaţiile cu Federaţia Rusă În ce priveşte Rusia, este necesară o relaţie bilaterală pragmatică şi predictibilă, nivelul de interacţiune cu statul rus fiind dependent de implicarea constructivă a Rusiei în soluţionarea conflictului din Ucraina şi în redresarea balanţei strategice în Vecinătatea Estică, respectarea angajamentelor internaţionale fiind o condiţie absolut necesară pentru intensificarea dialogului. Va fi urmărită gestionarea relaţiilor economice cu respectarea strictă şi activă a regimului de sancţiuni decise de UE, care trebuie să continue până la soluţionarea crizei din Ucraina. România nu va recunoaşte anexarea ilegală a Crimeei de către Federaţia Rusă; vor fi continuate demersurile de sprijinire a activităţii Comisiei mixte bilaterale privind soluţionarea problemelor izvorând din istoria comună, inclusiv Tezaurul României, ale cărei lucrări au fost reluate în 2016.
11. Consolidarea dimensiunii economice a politicii externe – prin revigorarea diplomaţiei economice cu accent pe promovarea în exterior a produselor şi serviciilor naţionale, atragerea de investiţii în România, dar şi încurajarea unei prezenţe mai consistente a firmelor româneşti pe pieţele externe Pentru îndeplinirea acestei măsuri, Guvernul susţine următoarele acţiuni: • Vor fi continuate demersurile pentru aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. • În planul securităţii energetice, vor fi promovate proiectele de interes naţional menite să asigure o diversificare a surselor şi rutelor de transport, se vor urmări valorificarea potenţialelor noi surse interne, precum şi concretizarea proiectelor de interconectare a reţelelor de energie între România şi vecinii ei. • Se va acţiona pentru concretizarea iniţiativei de realizarea a proiectului coridorului de transport de mărfuri Marea Neagră - Marea Caspică.
12. Promovarea şi apărarea intereselor şi identităţii românilor din afara graniţelor, prin stimularea activităţii Comisiilor Mixte cu alte state privind minorităţile şi sprijinirea implementării recomandărilor acestora, cu implicarea, după caz, a Consiliului Europei şi a Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE, în vederea asigurării respectării drepturilor acestora conform standardelor internaţionale şi pentru valorificarea experienţei şi bunelor practici ale României în domeniul minorităţilor. Guvernul susţine promovarea modelului românesc de relaţii interetnice, ca exemplu de bună practică, mai ales în statele unde există comunităţi româneşti tradiţionale.
13. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor consulare pentru cetăţenii români din străinătate În acest scop, Guvernul susţine următoarele măsuri: • Informatizarea şi eficientizarea serviciilor consulare. • Continuarea extinderii reţelei consulare prin deschiderea de noi oficii în zone de interes prioritar, inclusiv de consulate onorifice, precum şi de organizare a consulatelor itinerante. Continuarea modernizării reţelei consulare a României. • Derularea unor campanii de informare/conştientizare a cetăţenilor români cu privire la necesitatea înscrierii prezenţei la misiunile diplomatice în vederea facilitării protecţiei şi asistenţei consulare. • Eficientizarea răspunsului prompt în situaţii de criză consulară. • Pregătirea corespunzătoare, conform competenţelor legale, a proceselor electorale din străinătate, astfel încât toţi cetăţenii români să poată exercita dreptul de vot în condiţiile prevăzute de lege.
14. În domeniul promovări culturii şi valorilor naţionale, sprijinirea eforturilor de celebrare a Centenarului Primului Război Mondial şi a Centenarului Marii Uniri şi făuririi României moderne 15. Asigurarea unei prezenţe relevante în cadrul diferitelor structuri internaţionale şi promovarea rolului esenţial al multilateralismului • Acţiune diplomatică mai activă a României la ONU, inclusiv pentru obţinerea sprijinului necesar pentru a fi aleşi ca membru nepermanent în Consiliul de Securitate ONU în intervalul 2020-2021; o implicare mai substanţială în misiunile de menţinere a păcii. • Continuarea rolului activ al României în cadrul Consiliului Europei, vizând asigurarea respectării standardelor democratice şi în materie de drepturile omului, inclusiv protecţia comunităţilor româneşti. • Menţinerea rolului României de principal stat promotor al Francofoniei din Europa Centrală şi de Est. • Promovarea combaterii şi prevenirii antisemitismului, xenofobiei, rasismului, intoleranţei, inclusiv prin intermediul Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), a cărei preşedinţie România o deţine în perioada 2016-2017. • România va continua să susţină activ eforturile internaţionale menite să înlăture fenomenul terorist care se manifestă în anumite regiuni ale Orientului Mijlociu şi Africii şi care ameninţă spaţiul european. România va susţine eforturile întreprinse de către SUA, UE, actorii internaţionali şi regionali, în cadrul Coaliţiei globale anti-Daesh, inclusiv prin participarea la grupul de lucru pentru stabilizare. Vom promova în continuare, alături de partenerii spanioli, conceptul Curţii Internaţionale pentru Combaterea Terorismului.
16. Coordonarea instituţiilor statului cu atribuţii în domeniul politicii externe rămâne o necesitate, Guvernul acordând toată atenţia şi eforturile sale în acest scop În acest sens, se va acţiona pentru: • Consolidarea corpului diplomatic şi consular şi a personalului de specialitate ca un corp de elită, apolitic şi profesionist, inclusiv prin continuarea procesului de recrutare în cadrul MAE, în special în perspectiva deţinerii Preşedinţiei române a Consiliului UE în anul 2019, precum şi pentru întărirea capacităţii de acordare a unei asistenţe consulare adecvate pentru cetăţenii români din străinătate. • Intensificarea colaborării cu mediul academic şi think-tank-urile de profil; asigurarea resurselor necesare MAE, inclusiv a unui sediu adecvat pentru gestionarea corespunzătoare a Preşedinţiei Consiliului UE din 2019; optimizarea sediilor misiunilor diplomatice, mai ales a celor aflate în proprietatea statului român.
CAP. JUSTIŢIE Justiţie în slujba cetăţeanului! Guvernul susţine valorile fundamentale ce consacră următoarele principii: • Romania este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme. • Statul este organizat potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale, politica dialogului şi cooperării promovată de ministerul justiţiei între cele trei puteri în intervalul 2013-2015 urmând a fi continuată şi dezvoltată. • Statul român are obligaţia de face cunoscută LEGEA tuturor beneficiarilor săi, asigurând astfel înţelegerea normei ca prima premisă a aplicării corecte şi a prevenirii încălcării legii, încheierea de parteneriate cu toate profesiile juridice urmând a juca un rol important în acest proces. • Justiţia reprezintă acea putere a statului chemată să realizeze un serviciu public, părţile având dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. • Un sistem de justiţie modern, eficient, accesibil şi de calitate, adaptat cerinţelor societăţii contemporane (e-justice, reducerea duratei proceselor, jurisprudenţă unitară, specializare, integritate, transparenţă) şi capabil să răspundă provocărilor viitorului, reprezintă o importantă premisă pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării. • Justiţia se înfăptuieşte în numele legii, iar Consiliul Superior al Magistraturii în calitate de garant al independenţei justiţiei este chemat să asigure condiţiile de imparţialitate şi responsabilitate ale acestui serviciu public esenţial pentru democraţia din România. • Nimeni nu poate fi supus torturii şi niciunui fel de tratament inuman ori degradant. Politica penală a statului se elaborează pe baza cunoaşterii ştiinţifice a fenomenului criminalităţii şi a celor mai adecvate forme de prevenire, sancţionare şi reintegrare socială, în acord cu standardele internaţionale. • Punerea în executare cât mai rapidă a hotărârilor judecătoreşti, indiferent de materie, precum şi recuperarea prejudiciilor produse prin infracţiuni reprezintă elemente fundamentale ale menţinerii încrederii cetăţenilor şi mediului de afaceri în actul de justiţie. • La 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România are capacitatea de a contribui la crearea unui spaţiu juridic european bazat pe încredere reciprocă şi eficientă în faţa provocărilor viitorului. • Începând cu 2017, vizăm modernizarea legislaţiei privind sistemului judiciar, astfel încât acesta să fie asemănător cu cele din statele membre ale UE, împiedicând astfel apariţia exceselor sau abuzurilor din partea acestei puteri ale statului. Şi în sistemul judiciar vom aplica aceleaşi principii descrise la mediul de afaceri, în sensul în care vom susţine necesitatea dezbaterii şi adoptării unui moment de reînceput înaintea intrării în anul centenar. • Vom aplica de îndată deciziile CCR care nu au fost preluate în legislaţia românească şi totodată vom iniţia dezbateri privind adoptarea de către Parlament a Legii răspunderii magistraţilor. • Se va realiza o analiză riguroasă la nivelul penitenciarelor care va viza elaborarea unui program de măsuri imediate de natura legislativă şi administrativă. Scopul este crearea de condiţii care să respecte statutul şi demnitatea umană şi să evite sancţionarea României de către organismele internaţionale.
MĂSURI Politica dialogului 1. Instituirea unui mecanism de dialog permanent între reprezentanţii celor trei puteri: legislativă, executivă şi judecătorească. În vederea îndeplinirii acestei măsuri, va fi semnat un Memorandum pentru a stabili forme concrete de lucru.
2. Demararea unei campanii de informare publică asupra proiectului de legislaţie gratuită oferită populaţiei de Ministerul Justiţiei 3. Încheierea de parteneriate între autorităţile statului şi profesiile juridice organizate în mod independent va avea un rol important în procesul de cunoaştere a literei şi spiritului actelor normative. 4. Constituirea la nivelul tuturor instanţelor de judecată a unor centre de informare (similar celor existente în instanţele din statele UE), conţinând materiale despre principalele proceduri judiciare, precum şi cu privire la principalele evoluţii normative. Materialele documentare vor fi realizate de Ministerul Justiţiei în cooperare cu CSM, organizaţii neguvernamentale, fără a se limita la variante tipărite sau informări doar la sediul instanţei.
5. Asanarea normativă Numărul mare de acte normative adoptate şi modificarea frecventă a legislaţiei a condus la o pierdere a încrederii populaţiei în sistemul de drept. Ministerul Justiţiei va constitui un compartiment special, cu următoarele obiective de realizat în cooperare cu toate profesiile juridice: • Evaluarea legislaţiei României şi reaşezarea ei pe alte baze, începând de la studiile de impact până la cunoaşterea legii de către cetăţeni şi aplicarea de către autorităţile publice. • Restrângerea numărului de acte normative şi corelarea cu legislaţia europeană. • Codificarea pe domenii de activitate şi eliminarea normelor metodologice din legi.
6. Dezvoltarea proiectului Educaţia juridică în şcoli, pornind de la Protocolul semnat în 2013 între Ministerul Justiţiei, CSM, Ministerul Public şi Ministerul Educaţiei Naţionale
Accesul la justiţie 7. Implementarea la nivel naţional a proiectului Dosarul electronic (Efecte: se reduc costurile de administrare a instanţelor: hârtie, spaţii de arhivare şi costurile de deplasare, copiere, suportate de cetăţeni şi companii.) 8. Reducerea taxelor judiciare de timbru atunci când obiectul acestora este evaluabil în bani (Efecte: pentru a stimula introducerea în circuitul civil a imobilelor, terenuri sau alte categorii, a căror situaţie juridică este neclară ca urmare a lipsei istorice a unor documente sau nesoluţionării unor partaje.) 9. Acordarea de către avocaţi a unei consultaţii anuale gratuite celor care îndeplinesc condiţiile pentru ajutor public judiciar, prin revizuirea cadrului legal (Efecte: facilităm accesul la justiţie şi degrevarea instanţelor de judecată - plata acestor onorarii se va asigura din bugetul Ministerului Justiţiei.)
Eficienţa şi calitatea actului de justiţie Scăderea duratei proceselor şi degrevarea instanţelor 10. Continuarea procesului de rearondare teritorială, ca formă de reducere a volumului mare de cauze de soluţionat la unele instanţe, precum şi identificarea împreună cu reprezentanţii sistemului judiciar a unor noi forme de degrevare (Efecte: scăderea timpului de soluţionare a dosarelor în instanţe supraîncărcate, aflate de regulă în capitalele de judeţ: există instanţe unde media de dosare de soluţionat/judecător este de 2.000, iar altele în care întreaga instanţă are de soluţionat acelaşi număr.) 11. Profesionalizarea şi recredibilizarea formelor alternative de soluţionare a conflictelor, cum ar fi medierea şi arbitrajul, precum şi încurajarea utilizării procedurilor notariale 12. Consultarea reprezentanţilor sistemului judiciar în vederea identificării şi modificării acelor acte normative care contribuie la încărcarea artificială a unei instanţe de judecată.
Practica unitară 13. Consultarea reprezentanţilor sistemului judiciar în vederea identificării şi modificării acelor acte normative care prin texte neclare, ambigue, conduc la practică neunitară, precum şi publicarea practicii judecătoreşti relevante pe paginile de internet ale instanţelor de judecată. 14. Consolidarea capacităţii ICCJ de a-şi îndeplini rolul constituţional de unificator al practicii judiciare prin asigurarea resurselor materiale şi umane, inclusiv a unui sediu corespunzător în proiectul Justice District - Cartierul de Justiţie, precum şi degrevarea ICCJ de competenţe ce încarcă nejustificat activitatea instanţei supreme, cum ar fi cele din materia contenciosului administrativ ce consumă aproximativ 25% din resursele instituţiei şi conduc la numeroase amânări în soluţionarea cauzelor.
Resurse materiale şi investiţii 15. Continuarea Programului naţional de investiţii în infrastructura instanţelor din capitalele de judeţ (25 de sedii pentru instanţe şi 15 sedii pentru parchete), conform Memorandumului adoptat de Guvern în 10 decembrie 2014. 16. Realizarea Cartierului pentru Justiţie - Justice District din Bucureşti pentru a soluţiona problema lipsei spaţiilor necesare instanţelor şi parchetelor din capitală, în cadrul unui proiect de reabilitare urbană derulat în parteneriat cu Primăria Capitalei şi Ministerul Culturii. 17. Un procent de 10% din taxele judiciare va fi alocat direct pentru nevoile de administrare a instanţelor de judecată.
Resurse umane 18. Suplimentarea personalului din cadrul instanţelor, precum şi echilibrarea, împreună cu CSM, a schemelor de judecători, astfel încât să se ajungă la un raport de 1,5-2 grefieri/judecător, în acord cu standardele europene (Efecte: eliminarea situaţiei absurde în care procesele sunt soluţionate într-un an de zile, iar comunicarea soluţiilor poate dura tot un an). 19. Revizuirea Statutului personalului auxiliar în acord cu cerinţele noilor coduri, precum şi standardizarea schemelor de personal în funcţie de dimensiunea/volumul de activitate al instanţei sau parchetului.
Drepturi fundamentale Pornind de la realitatea unui sistem penitenciar învechit care nu îşi poate realiza rolul de custodiere şi reintegrare socială în acord cu standardele privind drepturile omului, precum şi de la faptul că pe rolul CEDO se află aproximativ 1.000 de cauze privind nerespectarea condiţiilor de detenţie, sunt necesare măsuri pe termen scurt şi mediu: 20. Continuarea proiectului de investiţii în penitenciare şi de modernizare şi extindere acolo unde locaţiile permit 21. Alocarea de fonduri europene conform solicitării transmise de România şi Italia, în martie 2015, cărora li s-au adăugat alte 10 state membre, pentru finanţarea infrastructurii de penitenciare. Efecte: respectarea drepturilor fundamentale, reducerea supraaglomerării şi evitarea condamnării României la plata unor sume importante ca urmare a condamnării de către CEDO. 22. Consolidarea sistemului de probaţiune ca formă de diminuare a populaţiei din penitenciare. 23. Aplicarea Strategiei de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, elaborată pentru perioada 2015-2019. Efecte: ţinta de reducere a recidivei de la 40% la 30% şi diminuarea astfel a costurilor cu anchetarea, judecarea, condamnarea şi executarea pedepselor. 24. Reînfiinţarea Institutului Român de Criminologie, instituţie independentă, pentru ca, împreună cu Ministerul Justiţiei, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Parlamentul României, reprezentanţii sistemului judiciar şi facultăţile de drept, să contribuie la elaborarea principalelor elemente de politică penală ale statului român. Efecte: legislaţia penală se bucură de stabilitate şi să se evite conflictul cu textele constituţionale referitoare la drepturi fundamentale. 25. Promovarea standardelor europene în materia prezumţiei de nevinovăţie în acord cu Directiva nr. 346/2016.
Independenţă şi responsabilizare 26. Admiterea în magistratură în acord cu exigenţele europene privind pregătirea profesională, buna reputaţie şi vocaţia, pregătirea de specialitate şi deontologică, precum şi creşterea importanţei evaluării calitative a activităţii. 27. Consolidarea capacităţii instituţionale a Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv sporirea capacităţii de cunoaştere prin cooptarea în consiliu a unui reprezentant al avocaţilor şi a unui profesor universitar, reprezentant al facultăţilor de drept, ambii aleşi direct, precum şi consolidarea Inspecţiei Judiciare, instituţii chemate să vegheze, în acelaşi timp, la respectarea independenţei sistemului judiciar, dar şi la menţinerea integrităţii, profesionalismului, imparţialităţii şi responsabilităţii magistraţilor, condiţii esenţiale pentru un act de justiţie de calitate şi eficient.
Justiţie pentru mediul de afaceri 28. Extinderea numărului de instanţe specializate în materie comercială de la 3 (Cluj, Piteşti şi Târgu Mureş) la 15, respectiv în Bucureşti şi în reşedinţele de judeţ în care funcţionează curţi de apel, instanţe unde îşi vor desfăşura activitatea judecători specializaţi. Efecte: utilizarea unor proceduri simplificate, condiţii pentru a asigura practica unitară, predictibilă şi termene scurte. 29. Înfiinţarea unei instanţe pilot în materie de contencios administrativ şi fiscal care să funcţioneze în capitala ţării 30. Simplificarea accesului la serviciile Registrului Comerţului şi preluarea de către această instituţie a unor proceduri, vizând societăţile comerciale, derulate în prezent la nivelul instanţelor
Cooperare externă 31. Luând în calcul progresele României şi atingerea benchmarkurilor, reperele iniţiale ale MCV, Guvernul şi CE vor coopera pentru ridicarea MCV în mandatul actualei Comisii. Este importantă şi transpunerea cu prioritate în legislaţia naţională a directivelor europene care privesc sistemul judiciar.
CAP. CULTURĂ. CULTE. MINORITĂŢI Guvernul înţelege să facă din domeniul culturii o prioritate a acţiunii sale, atât la guvernare, prin politici publice specifice, cât şi în Parlament, prin legiferare. Într-o societate marcată de consecinţele crizei economice, în pofida creşterii economice din ultimii trei ani, cultura a devenit o miză importantă, un element central al luptei împotriva intoleranţei şi excluderii sociale. Cultura este un instrument al identităţii naţionale, dar şi unul al includerii sociale. Cultura este o baricadă în faţa ameninţărilor populismului, xenofobiei şi fanatismelor de toate genurile. Societatea românească are nevoie de artă, alături de educaţie, pentru a-şi dezvolta spiritul critic cetăţenesc, pentru a se bucura de libertatea individuală şi colectivă. Democraţia se construieşte cu cetăţeni activi, stăpâni pe toate mijloacele unei exprimări libere, nemijlocite, capabili să înţeleagă lumea în care trăim şi implicaţi direct în schimbarea ei în bine. Suntem conştienţi de mutaţiile sociale induse de noua revoluţie industrială, bazată pe tehnologiile informatice, care extind orizontul cunoaşterii şi necesită o abordare intelectual-intensivă. Pentru asta, cultura, în sens larg, va sta la baza oricărui proces de educare, de pregătire şi dezvoltare profesională. În acelaşi timp, cultura este o sursă de bunăstare, nu doar spirituală, ci şi materială, patrimoniul cultural naţional reprezentând o resursă valoroasă pentru creşterea economică, ocuparea forţei de muncă şi coeziunea socială. Valorificarea patrimoniului cultural imaterial (festivaluri, manifestări culturale naţionale şi internaţionale şi, mai ales, creaţia vie) şi conservarea patrimoniului construit ar trebui să reprezinte principalele urgenţe ale politicilor publice culturale, iar toate acestea să fie cuprinse într-o Strategie Naţională pentru Dezvoltarea Culturii. Cultura are nevoie de investiţii urgente. Înţelegem să ne asumăm misiunea de a da României secolului XXI o infrastructură de instituţii culturale moderne, care să permită mai buna valorificare a potenţialului acestui domeniu, inclusiv din punct de vedere economic. Mutaţiile din plan european şi internaţional, cu ecouri în plan intern, dovedesc că acest domeniu poate deveni un motor de creştere economică şi pentru ţara noastră, dacă va fi gestionat corect şi va beneficia de investiţiile necesare. Banii investiţi în cultură sunt bani investiţi în viitorul societăţii româneşti. Guvernul propune societăţii o viziune care să conducă la o valorificare intensivă şi extensivă a patrimoniului cultural material şi imaterial al României. Pentru a garanta buna finanţare a Culturii, este necesar ca toate forţele politice şi reprezentanţii principalelor instituţii ale ţării să cadă de acord asupra unui Pact prin care să îşi asume Cultura ca fiind o prioritate a actului de guvernare, iar bugetul său să fie majorat până în anul 2020 la nivelul exigenţelor ce se impun unui stat membru al Uniunii Europene. Un astfel de pact ar permite iniţierea unor proiecte de investiţii, atât de necesare, în infrastructura culturală şi ar asigura acestora continuitate, atribut care i-a lipsit Culturii în ultimii 27 de ani. Guvernul îşi asumă majorarea an de an a bugetului pentru investiţii în domeniul cultural, cu peste 50%, astfel încât acesta să ajungă în anul 2020 la o valoare care să satisfacă de o manieră rezonabilă necesităţile domeniului. MĂSURI 1. Dezvoltarea unui mecanism consultativ în domeniul culturii Guvernul susţine crearea unui cadru consultativ între instituţia publică (Ministerul Culturii) şi uniunile de creatori, respectiv organizaţiile profesionale ale specialiştilor în cultură, Academia Română, marile universităţi, care să ofere expertiza necesară configurării politicilor publice în domeniu.
2. Parteneriat public-privat în domeniul culturii Crearea unui parteneriat public-privat puternic care să susţină investiţiile în cultură şi susţinerea creaţiei vii reprezintă o prioritate pentru Guvern.
3. Revizuirea actelor normative din domeniul culturii Guvernul doreşte introducerea în legislaţia specifică a conceptului de „manifestare culturală strategică“, cu referire la evenimentele cu caracter cultural, precum Festivalul Internaţional „George Enescu“, Festivalul Naţional de Teatru, Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu (FITS), Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), şi alte evenimente culturale de amploare, cu număr mare de participanţi şi necesităţi organizatorice complexe, care promovează cultura română. Guvernul doreşte rectificarea cadrului normativ pentru a permite instituţiilor de cultură cu finanţare din fonduri publice să folosească aceste fonduri în eforturile de publicitate a activităţii lor (promovarea expoziţiilor, simpozioanelor ş.a.m.d.) şi în editarea unor publicaţii specifice, prioritate având cele pe suport digital.
4. Revizuirea activităţii Administraţiei Fondului Cultural Naţional în sprijinirea creatorilor independenţi şi a ONGurilor culturale Încurajarea oamenilor de cultură, prin oferirea de facilităţi pentru accesul la finanţările destinate sectorului cultural şi creativ, încheierea de parteneriate cu importante instituţii de cultură din spaţiul european pentru sprijinirea mobilităţii artiştilor şi schimburilor de experienţă, încurajarea şi finanţarea debuturilor artistice. Pentru realizarea unora dintre aceste obiective va fi întărit rolul pe care îl joacă Administraţia Fondului Cultural Naţional în sprijinirea creatorilor independenţi şi a ONGurilor culturale.
5. Îmbunătăţirea şi modernizarea sistemului de achiziţii de creaţii culturale Guvernul susţine îmbunătăţirea şi modernizarea - prin crearea unui sistem de priorităţi culturale, în funcţie de obiectivele programului de guvernare şi de interesul naţional - sistemului de achiziţii de creaţii culturale. Este necesară dezvoltarea unui sistem transparent şi competitiv de achiziţii care să înlesnească intrarea în patrimoniul naţional a creaţiilor contemporane de valoare.
6. Lansarea primului program de susţinere a investiţiilor în infrastructura culturală În prezent, finanţarea instituţiilor culturale este insuficientă şi haotică. Instituţiile de cultură, aşezămintele culturale, teatrele, muzeele, filarmonicile şi bibliotecile trebuie să beneficieze de o stabilitate şi predictibilitate a bugetului. Un accent deosebit trebuie pus pe prezenţa instituţiilor culturale în mediul rural şi revitalizarea celor din urbanul mic şi din zonele mono-industriale, cele mai afectate de procesul de deculturalizare. Lansarea unui program de analiză a investiţiilor strict necesare în infrastructura culturală, primul după 1989, dacă nu chiar după 1948, program care este absolut urgent, întrucât starea infrastructurii culturii române - muzee, teatre, biblioteci, săli de spectacole, galerii, sedii ale uniunilor de creaţie - este absolut deplorabilă. De asemenea, este importantă adoptarea legii meşteşugarilor care vizează cu prioritate prezervarea şi promovarea meseriilor tradiţionale din România.
7. Investim în cetăţile dacice! Guvernul va demara un proiect complex privind Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, sit aflat pe Lista Patrimoniului Mondial din anul 1999, de o valoare excepţională din punct de vedere istoric şi cultural pentru România. Este absolut necesară reglementarea statutului lor la nivel legislativ, oprirea degradării prin implementarea unor măsuri concrete de protecţie, conservare şi restaurare, precum şi eliminarea totală a furturilor de piese dacice, prin asigurarea unor perimetre de pază.
8. Continuarea şi finalizarea celor două mari proiecte care presupun construirea unei săli moderne de concerte şi a unui centru cultural multifuncţional (parte a proiectului „Cartierul Justiţiei“) în municipiul Bucureşti 9. Protejarea, conservarea şi depozitarea patrimoniului muzeelor naţionale Guvernul va asigura condiţiile necesare pentru protejarea, conservarea şi depozitarea patrimoniului muzeelor naţionale şi va susţine dezvoltarea unui program naţional, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, pentru pregătirea specialiştilor în domeniul restaurării patrimoniului cultural.
10. Sprijinirea colectivităţilor locale privind creşterea capacităţii instituţionale, bugetare şi tehnice de încurajare, gestiune, protecţie şi promovare a culturii locale şi a patrimoniului cultural local şi naţional Aceasta se referă atât la forme de acces la fonduri publice, cât şi la programele europene dedicate patrimoniului cultural sau dezvoltării regionale şi turismului.
11. Digitizarea patrimoniului cultural pentru sprijinirea accesului publicului şi atragerea unui nou public, precum şi sprijinirea industriilor creative pentru folosirea avantajelor oferite de piaţa unică digitală 12. Susţinerea industriei cinematografice româneşti pentru a-şi întări competitivitatea pe plan internaţional şi revigorarea reţelei cinematografice naţionale reprezintă un obiectiv asumat de Guvern 13. Susţinerea financiară a acţiunii europene „Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2021“ 14. Guvernul susţine publicarea ediţiilor naţionale a marilor clasici Examenele de bacalaureat din ultimii ani au scos la iveală lacune în ceea ce priveşte cunoştinţele absolvenţilor de clasa a XII-a cu privire la literatura română. Una din cauze ar putea fi lipsa unor ediţii critice şi a infrastructurii de difuzare a literaturii române. Sub supravegherea Ministerului Culturii, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, editurile reprezentative şi Uniunea Scriitorilor, vor fi publicate ediţii naţionale de răspândire a marilor clasici, dublate de campanii în favoarea lecturii, şi vor fi căutate soluţiile tehnice necesare pentru rezolvarea problemei difuzării literaturii române pe întreg teritoriul naţional.
15. Pregătirea participării României ca invitat de onoare al Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig din anul 2018 Alocarea fondurilor necesare pentru ca în anul centenarului Marii Uniri literatura română să fie promovată la nivelul valorii pe care o aduce spaţiului european.
16. Încurajarea investiţiilor private în patrimoniul cultural imobil prin oferirea de facilităţi fiscale, pe o perioadă determinată, pentru lucrările de restaurare şi amenajare a acelor imobile ce vor fi incluse în circuitul turistic 17. Dezvoltarea educaţiei artistice şi culturale la nivelul învăţământului preuniversitar, precum şi a cercetării ştiinţifice în domeniul patrimoniului la nivelul învăţământului universitar 18. Sprijinirea autorităţilor locale prin oferirea de suport tehnic, legislativ şi financiar în procesul de reconversie a spaţiilor industriale dezafectate în hub-uri culturale şi de protejare şi valorificare a patrimoniului industrial 19. Înfiinţarea unui punct naţional de contact, la Ministerul Culturii, pentru actorii implicaţi în dezvoltarea de proiecte şi parteneriate culturale interne şi internaţionale 20. Continuarea programului „Limes“ Asigurarea condiţiilor necesare continuării şi dezvoltării Programului Naţional „Limes“, dedicat inventarierii şi cercetării arheologice a frontierei Imperiului Roman de pe teritoriul României.
21. Pregătirea participării României în anul 2019 la Festivalul Internaţional de Artă Europalia, cea mai mare manifestare culturală din Belgia, ca invitat de onoare 22. Un punct central în activitatea Ministerului Culturii îl va constitui pregătirea Centenarului Marii Uniri. În acest sens, Guvernul va susţine: a) Restaurarea caselor memoriale ale artizanilor Marii Uniri, înfiinţarea unor noi asemenea lăcaşuri acolo unde este cazul şi amplasarea de plăci comemorative pe case şi clădiri în care sau luat decizii legate de actul de la Alba Iulia; b) Inaugurarea de monumente dedicate acestor personalităţi, începând cu o mare statuie ecvestră a Regelui Ferdinand; c) Lansarea unei serii de monografii şi cercetări istorice novatoare, care să restabilească adevărurile deformate în perioada comunistă. Acest proiect, în mare măsură memorial şi ştiinţific, trebuie corelat, însă, cu un al doilea proiect, de această dată dedicat direct societăţii şi culturii române vii: o „autostradă“ culturală, care să lege, prin manifestări înrudite, capitalele Marii Uniri (Bucureşti, Alba Iulia, Chişinău, Cernăuţi). De această autostradă vor fi legate şi alte localităţi româneşti (Timişoara, Lugoj, Blaj, Arad, Sibiu, Iaşi, Craiova, Constanţa), al căror rol istoric în pregătirea şi desfăşurarea actului de la 1 Decembrie 1918 este cunoscut. Autostrada“ ar trebui să genereze activităţi nemijlocite de cultură vie: vernisarea de expoziţii istorice şi artistice, simpozioane ştiinţifice, festivaluri, concerte de muzică clasică şi populară, ateliere de creaţie artistică pentru tineri. Un accent deosebit va fi acordat revistelor care au contribuit, într-un fel sau altul, la pregătirea acestui act istoric. Se ştie că o serie întreagă de publicaţii culturale, de la „Dacia literară“ la „Sămănătorul“ şi de la „Tribuna“ la „Unirea“ au susţinut, literar şi politic, timp de mai multe decenii, idealul unităţii naţionale. Unele dintre ele sunt în viaţă şi astăzi, altele merită să fie evocate. Un proiect cultural, de cercetare şi punere în valoare, prin ediţii anastatice şi critice, colocvii şi simpozioane locale şi naţionale, a publicaţiilor culturale care au pregătit Marea Unire, poate releva aspecte noi ale acestui eveniment istoric şi poate releva potenţialul cultural excepţional al presei literare româneşti. La 100 de ani de la actul de la 1 Decembrie 1918, este necesară transformarea Muzeului Unirii din Alba Iulia întrun Centru Naţional de Cercetare a Marii Uniri, cu două componente: a) muzeală, şi b) de cercetare ştiinţifică pluri-disciplinară a acestui eveniment istoric. Această transformare este necesară deoarece, la 100 de ani de la Marea Unire, este nevoie ca acest act să nu mai fie înţeles exclusiv în componenta sa istorică. Marea Unire a avut consecinţe în politica europeană, în legislaţia internaţională a drepturilor minorităţilor, în economia şi finanţele regiunii, şi a reconfigurat decisiv întregul spaţiu al Europei Centrale şi de Est. O cercetare pluri- şi inter-disciplinară a consecinţelor Marii Uniri ar fi extrem de utilă României de azi, ajutându-ne să înţelegem mai bine contextul intern şi internaţional în care ne aflăm. La fel de necesară este continuarea investiţiilor la Muzeul Naţional de Istorie a României, în acelaşi timp şi la Opera Română din Cluj, care în anul 2019 va împlini un secol de existenţă. Este important ca aceste instituţii de cultură simbol ale României să nu fie neglijate în anul Centenarului Marii Uniri. Dimensiunile acestui proiect cultural de celebrare a 100 de ani de la Marea Unire impun o colaborare mai amplă din partea tuturor instituţiilor publice şi private a căror activitate are tangenţe cu aceste demersuri. Începând cu Guvernul şi Parlamentul şi continuând cu Casa Regală şi Academia Română, marile universităţi, administraţia locală şi asociaţiile culturale private. Coerenţa şi consistenţa comunicării publice sunt esenţiale. Aniversarea Marii Uniri trebuie să iasă din cercul strâmt al instituţiilor politice şi să coboare în societatea românească. Numai astfel vom putea să o transformăm întrun instrument activ de conştientizare civică, de implicare a unei societăţi care, deocamdată, rămâne relativ inertă la marile provocări care-i stau în faţă. Avem şansa ca, odată cu acest proiect dedicat Marii Uniri, să conturăm şi un prim proiect real postaderare, care să sintetizeze obiectivele şi aspiraţiile României europene şi să contribuie, astfel, la democratizarea culturii ca element definitoriu al cetăţeniei active, prin măsuri accesibile publicului larg. Pentru a asigura eficienţă şi continuitate pregătirilor pentru aniversarea din 2018, un rol special va reveni unui comitet de organizare apolitic, pus sub autoritatea unor personalităţi culturale, care să gestioneze independent planificarea şi desfăşurarea tuturor proiectelor.
CULTE România este ţara europeană cu cel mai ridicat grad de apartenenţă religioasă, având în vedere că peste 99% dintre locuitorii ţării s-au declarat ca făcând parte din unul dintre cele 18 culte religioase. În acest context, Guvernul propune: • Alocarea anuală a cel puţin 0.1% din PIB pentru toate cultele din România, proporţional cu reprezentarea acestora în cadrul societăţii româneşti. • Prevenirea radicalizării religioase şi a extremismului religios. • Valorizarea potenţialului comunitar al organizaţiilor religioase şi mai ales a capitalului social de care acestea dispun. • Încurajarea dezvoltării de parteneriate sociale între autorităţile publice şi organizaţiile religioase cu scopul înfăptuirii binelui comun. • Încurajarea şi sprijinirea organizaţiilor religioase ca părţi fundamentale ale societăţii civile în orice democraţie. Valorizarea implicării organizaţiilor religioase în proiecte sociale, culturale, educaţionale şi filantropice. • Acordarea unei contribuţii anuale predictibile de la bugetul de stat pentru sprijinirea activităţii cultelor religioase din România care să acopere contribuţia statului la salarizarea personalului de cult, cât şi nevoi stringente ale cultelor religioase în ceea ce priveşte construirea şi repararea de lăcaşuri de cult. Considerăm ca fiind o prioritate sprijinirea comunităţilor religioase româneşti din afara graniţelor ţării. • Combaterea discriminării pe motive religioase atât a persoanelor, cât şi a grupurilor şi minorităţilor religioase. • Asigurarea unui climat de pace confesională, libertate religioasă şi non-discriminare pentru toate grupurile religioase. • Încurajarea şi sprijinirea şcolilor confesionale, a implicării cultelor religioase în administrarea şi restaurarea patrimoniului naţional religios.
MINORITĂŢI Guvernul României se va implica pentru asigurarea dreptului de a-şi păstra şi dezvolta liber exprimarea identităţii etnice pentru toţi cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, astfel încât să se poată manifesta pe deplin în viaţa publică, în administraţie şi justiţie, în sfera culturii, limbii, religiei, educaţiei, vieţii publice, în conformitate cu Constituţia României, cu angajamentele României în procesul de integrare în Uniunea Europeană, precum şi cu documentele europene şi internaţionale în materie. Vor fi stimulate efortul comun şi dialogul cu minorităţile naţionale în vederea îmbunătăţirii actului decizional şi afirmării identităţii etnice. Principiul de bază în relaţiile interetnice trebuie să fie egalitatea deplină de drepturi şi şanse de afirmare a identităţii. Politica faţă de minorităţi vizează păstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice prin politici publice afirmative; combaterea discriminării şi promovarea toleranţei; promovarea valorilor diversităţii culturale; încurajarea dialogului interetnic; eliminarea oricărei forme de extremism, şovinism, antisemitism; îmbunătăţirea situaţiei romilor şi continuarea politicilor de reducere a decalajelor dintre populaţia romă şi societate în ansamblu. Vom susţine adoptarea Legii-cadru privind statutul minorităţilor naţionale din România şi înfiinţarea instituţiilor care fac obiectul acestei legi. În ceea ce priveşte învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, Guvernul va adopta, în urma consultării cu reprezentanţii minorităţilor naţionale din Parlamentul României, legislaţia subsecventă Legii educaţiei naţionale. Guvernul va susţine minorităţile naţionale în scopul menţinerii identităţii lingvistice, tradiţiilor şi culturii minorităţilor naţionale. În acest sens, Guvernul va sprijini instituţiile culturale ale minorităţilor naţionale, întreţinerea patrimoniului cultural mobil şi imobil al acestora şi va accelera procesul de restituire a imobilelor cultelor şi comunităţilor minorităţilor naţionale. Direcţii de acţiune • Se vor lua măsuri guvernamentale, inclusiv acte normative pentru punerea în aplicare a prevederilor legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare; • Guvernul va sprijini în continuare adoptarea proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţionale din România; • În ceea ce priveşte aspectele instituţionale, Guvernul va sprijini, inclusiv financiar, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN); • Asigurarea condiţiilor pentru conservarea şi dezvoltarea patrimoniului confesional.
Continuarea şi consolidarea protecţiei sectoriale a drepturilor minorităţilor naţionale, în acord cu cerinţele integrării României în Uniunea Europeană se va înfăptui, prin: • Aplicarea legii educaţiei privind învăţământul în limbile minorităţilor naţionale; • Consolidarea cadrului instituţional necesar reprezentării proporţionale şi consultării politice a minorităţilor la nivel legislativ şi executiv, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local; • Se va ţine cont de tradiţiile, limba, cultura diferitelor zone ale ţării la o eventuală reorganizare administrativă; • Finanţarea unor programe de dezvoltare culturală şi interculturală specifice, atât la nivel comunitar, cât şi la nivel naţional; • Asigurarea unor programe în limba maternă la radio şi televiziune pentru toate minorităţile naţionale, astfel încât să se asigure satisfacerea nevoilor culturale şi de comunicare în limba maternă la nivel naţional. • Asigurarea condiţiilor pentru conservarea şi dezvoltarea patrimoniului confesional, în contextul respectului pentru principiile libertăţii de conştiinţă şi pluralismului religios; • Reglementarea statutului folosirii simbolurilor comunităţilor locale.
Orientarea resurselor financiare spre proiecte viabile va urmări: • Promovarea valorilor ce decurg din diversitatea etnică şi culturală la nivel naţional şi local prin finanţarea unor activităţi pe bază de proiecte; • Dezvoltarea, cu respectarea condiţiilor de finanţare, a diverselor domenii ale infrastructurii comunităţilor locale aparţinând minorităţilor naţionale; • Promovarea diversităţii culturale în scopul eliminării prejudecăţilor şi recunoaşterii valorilor comune; • Sprijinirea şi încurajarea programelor regionale, a accesului la fonduri de dezvoltare comunitare, în vederea realizării unei dezvoltări durabile în zone tradiţionale; • Problematica legată de comunitatea romilor reprezintă un domeniu aparte, care necesită atât eforturi pe plan intern, cât şi corelarea cu eforturile europene de eliminare a decalajelor în societate.
Vom urmări aplicarea mult mai eficientă a strategiei naţionale şi reorientarea acestei strategii spre programe specifice, menite să asigure îmbunătăţirea substanţială a situaţiei romilor, cu un accent deosebit pe comunităţile de romi aflate într-o situaţie de sărăcie extremă, prin: • Consolidarea structurilor de implementare a strategiei naţionale pentru romi la nivel local; • Realizarea unui parteneriat viabil între structurile administraţiei publice şi comunităţile de romi; • Rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor şi locuinţelor deţinute de romi şi implementarea unor programe de reabilitare a locuinţelor din zonele locuite de romi prin asigurarea energiei electrice, a apei potabile, a canalizării, a gazului metan, a salubrităţii; • Eficientizarea măsurilor ce vizează aspecte sectoriale (accesul pe piaţa muncii, promovarea de activităţi generatoare de venit, accesul la servicii medicale, reducerea abandonului şcolar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educaţie civică, prevenirea infracţionalităţii).
CAP. TINERET ŞI SPORT În prezent, activitatea sportivă din România se află într-un moment de cotitură. În ciuda măsurilor luate în ultimii ani cu privire la stimularea acestui domeniu grav afectat îndeosebi de deficitul de finanţare, se simte nevoia unei restartări. Astfel, federaţiile sportive naţionale au dificultăţi din ce în ce mai mari să-şi completeze loturile naţionale cu sportivi bine pregătiţi. Numărul antrenorilor şi al profesorilor antrenori din România, care sunt implicaţi în marea performanţă sportivă este în continuă scădere. Marea majoritate au emigrat, pentru condiţii mai bune de muncă şi pentru recunoaşterea socială a muncii lor, în raport cu activitatea depusă. Cei mai mulţi sportivi de performanţă şi de mare performanţă, la categoria tineret şi seniori, abandonează performanţa sportivă, cu mult înainte de a ajunge la capacitatea lor maximă, din cauza lipsei unui sistem de integrare în societate bazat pe norme, reguli şi predictibilitate. Perioada lungă (7 ani), în care s-a suspendat dreptul la premiere şi alte recompense, pentru rezultatele deosebite, ale sportivilor şi antrenorilor, a dus şi mai mult la accelerarea procesului de plecare din sistem, în special al tinerilor care practicau sportul de performanţă. Încercarea primăriilor de a se implica în activitatea sportivă de performanţă, fără a avea structuri interne specializate, şi fără o legislaţie clară în domeniu, a dus la apariţia uneori a încălcării legii şi a creat imaginea ca sportul de performanţă este vulnerabil şi fără viitor. Lipsa de viziune şi a unei strategii, unitare, simple şi uşor de aplicat, pentru elevi, tineri şi sportivi, a dus la sentimentul ca fiecare face ce vrea şi nimeni nu are nicio răspundere. În ceea ce priveşte conceptul de sport de masă în România de astăzi, principalele aspecte negative sunt reprezentate de: lipsa unui plan general şi naţional prin care să fie direct implicate şcoala, comunitatea locală, direcţiile judeţene de tineret; implementarea slabă a programelor de sport şi tineret deja existente, de cele mai multe ori din lipsa finanţării, dar şi din cauza slabei coordonări şi a lipsei evaluării rezultatelor; nu se pune accent în şcoli pe predarea conceptului de voluntariat şi de evidenţiere a beneficiilor mişcării şi a lucrului în echipă, mai ales la copiii din clasele primare şi gimnaziale; lipsa locurilor amenajate în parcuri, pentru a practica în mod individual mişcarea şi exerciţiile fizice. Concluzia este următoarea: implicarea statului în activitatea sportivă din România este prezentă la nivelul structurilor sportive centrale, dar scade pe măsură ce ajunge la nivelul judeţului şi lipseşte cu desăvârşire la nivel local - şcoli. Din acest mod de finanţare reiese că oricât de mulţi bani se vor atribui structurilor sportive centrale, aceştia nu vor ajunge la structurile locale şi consecinţa este blocajul de astăzi. MĂSURI Guvernul susţine următoarele măsuri: 1. Guvernul susţine înfiinţarea de Asociaţii Sportive Şcolare, la nivelul instituţiilor de învăţământ din România, finanţate în baza Legii nr. 350/2005 de către Consiliile locale pentru municipii şi oraşe, iar pentru comune de către Consiliile Judeţene. Argumente în favoarea înfiinţării de Asociaţii Sportive Şcolare: • Aducerea în prim plan a celor 2.550. 000 de copii, care sunt înscrişi în sistemul de învăţământ din România, în ciclul primar, gimnazial şi liceal. Sistemul de învăţământ reprezintă, din punctul de vedere al resursei umane, baza întregii mişcări sportive şi de voluntariat din România. • Readucerea în sistemul sportiv şi competiţional a celor peste 15.000 de profesori de educaţie fizică din şcoli. • Reluarea legăturii dintre sportul de masă şi cel de performanţă. • Crearea unor oportunităţi imediate pentru elevii cu calităţi fizice şi motrice deosebite, din mediul rural, prin aducerea la cluburile sportive din mediul urban, pentru performanţă sportivă. • Crearea unei baze de date clare şi de la sursă, despre evoluţia dezvoltării din punct de vedere motric al tuturor elevilor. • Reînceperea educaţiei sportive şi de voluntariat în şcoli, şi prezentarea tuturor elevilor a beneficiilor obţinute prin practicarea unor activităţi sportive în şcoală.
2. Constituirea Consiliului naţional al mişcării sportive din România Acesta va fi constituit din reprezentanţi ai ministerelor care au acţiune directă cu activitatea sportivă din România şi va avea următoarele atribuţii principale: • să armonizeze legislaţia specifică în vigoare, pentru a se putea implementa un proiect naţional; • să elaboreze norme şi reguli specifice; • să elaboreze un sistem de monitorizare şi evaluare a implementării proiectului; • să iniţieze şi să finalizeze alte proiecte cu impact naţional, care să vizeze domenii în strânsă legătură cu mişcarea sportivă din România cum ar fi: tineret, sănătate, voluntariat.
3. Promovarea educaţiei sportive şi de voluntariat în şcoli şi prezentarea beneficiilor obţinute prin practicarea unor activităţi sportive tuturor elevilor 4. Folosirea activităţilor fizice şi a sportului ca o componentă importantă pentru integrarea în comunitate a invalizilor, copiilor cu dizabilităţi şi a celor orfani 5. Crearea unei noi viziuni a mass-media asupra promovării sportului ca mod sănătos de viaţă. 6. Dezvoltarea şi susţinerea practicării continue a activităţilor fizice şi sportive cu implicarea administraţiei publice locale, mai ales în mediul rural, acolo unde sportul este promovat insuficient pentru a vedea oarecare rezultate 7. Dotarea unităţilor şcolare cu baze sportive şi cabinete de medicină sportivă complet utilate 8. Încurajarea sportului de masă 9. Susţinerea sportului de performanţă 10. Susţinerea profesorilor de sport specializaţi pe ramuri sportive pentru a se deplasa în zonele dezavantajate 11. Implementarea unui program naţional de promovare a sportului şi a beneficiilor acestora prin cooptarea marilor sportivi 12. Conservarea resursei umane din sport prin alocarea unei sume lunare, pe bază de criterii, tuturor sportivilor performanţi după retragerea din activitate şi sprijinirea acestora în vederea integrării pe piaţa muncii 13. Reorganizarea competiţiilor naţionale interşcolare 14. Înfiinţarea unui program naţional de recrutări în sport în parteneriat cu federaţiile sportive 15. Finanţarea taberelor sportive pentru recompensarea câştigătorilor competiţiilor sportive 16. Dezvoltarea unei baze sportive minimale la nivelul fiecărei şcoli principale din comune 17. Introducerea activităţilor sportive extraşcolare în programul săptămânal al elevilor
TINERET MĂSURI Guvernul susţine următoarele măsuri: 1. Implicarea în educaţia complementară a tinerilor prin crearea şi gestionarea de programe naţionale de formare în parteneriat cu Ministerul Muncii. 2. Promovarea culturii şi activităţilor vocaţionale prin dezvoltarea taberelor tematice. Înfiinţarea de programe naţionale pentru pregătirea vocaţională a tinerilor (muzică, pictură etc.) în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Ministerul Educaţiei. 3. Implementarea programului naţional de consiliere şi orientare în carieră în parteneriat cu Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei. 4. Implementarea programului naţional pentru promovarea voluntariatului, a educaţiei civice şi a implicării sociale în parteneriat cu Ministerul Educaţiei. 5. Crearea unui program al egalităţii de şanse pentru tinerii proveniţi din medii dezavantajate (tineri din mediul rural, tineri cu dizabilităţi, tineri de etnie romă etc.) pentru integrarea socială şi financiară a acestora. 6. Crearea unui program de prognoză a evoluţiei pieţei muncii, de gestiune a curriculei şcolare împreună cu ministerul Educaţiei şi Ministerul Muncii. 7. Asigurarea transportului gratuit pe calea ferată pentru toţi studenţii din România, începând cu anul 2017 8. Deschiderea unui fond locativ pentru tineri, în parteneriat cu administraţiile publice locale, prin care tinerii să poată avea acces la locuinţe cu chirie mai ieftină 9. Finanţarea unui program de înfiinţare, pe lângă primării, a centrelor comunitare de tineret care să coordoneze cursuri de limbi străine, cursuri de antreprenoriat, cursuri de utilizare a calculatorului, cursuri de muzică, cursuri de pictură, cursuri foto, dar şi punerea gratuită la dispoziţia tinerilor şi a cetăţenilor a bazelor sportive de interes comunitar, sub îndrumarea unui instructor sportiv etc. 10. Stabilirea unei sume anuale ce poate fi dedusă din impozitul datorat de fiecare persoană pentru cheltuielile educaţionale (rechizite, taxe şcolare, cursuri de formare, participare la conferinţe) 11. Introducerea unui program de stimulare a revenirii tinerilor în ţară printr-un pachet de instalare: generarea unui set de stimulente financiare în vederea atragerii tinerilor înapoi în ţară, precum subvenţionarea chiriei, garantarea unui fond de investiţii, scutirea de impozit pentru o anumită perioadă de timp etc. 12. Finanţarea unui proiect naţional de construcţie de locuinţe pentru tineri cu subvenţionarea chiriei: dezvoltarea unui fond locativ naţional gestionat de stat. În aceste locuinţe pot sta tineri pentru o perioadă limitată de timp având chiria subvenţionată. Vor avea prioritate tinerii din domenii-cheie (educaţie şi sănătate, tineri din medii dezavantajate, tineri cu dizabilităţi). 13. Portal online care să cuprindă toate informaţiile pentru tineri pe categorii de vârstă şi care să cuprindă printre altele: oferta educaţională, locuri de muncă, oferta de formare continuă, posibilităţi de finanţare, obiective şi informaţii culturale. 14. Educaţia fizică, disciplină obligatorie în întregul sistemul de învăţământ: • Pentru grădiniţe (învăţământul preşcolar): minimum 1 oră/zi; • Pentru ciclul primar, clasele I-IV: minimum 3 ore/ săptămână, predate de profesori de educaţie fizică licenţiaţi; • Pentru clasele V-VIII: minimum 3 ore/săptămână şi 2 ore de colectiv sportive; • Pentru licee: minimum 4 ore/săptămână şi 2 ore de colectiv; • Introducerea la Bacalaureat a unei probe obligatorii la disciplina Educaţie fizică; • Pentru mediul universitar: minimum 2 ore/săptămână şi 2 ore de colectiv sportive; • Asigurarea accesului gratuit a copiilor, elevilor şi studenţilor la bazele sportive; • Organizarea campionatelor şcolare şi universitare, prin colaborarea dintre inspectoratele şcolare, decanate şi federaţiile de profil.
15. Organizarea evenimentului sportiv „România în mişcare“, o competiţie cu caracter de masă, similară evenimentului „Challenge Days“, deschisă separat oraşelor şi satelor, care urmăreşte angrenarea populaţiei într-o formă de mişcare organizată, constând în întrecerea între oraşe şi, separate, sate, pe parcursul unei zile în funcţie de numărul participanţilor la o formă de mişcare, de la plimbare la jocuri sportive cu participanţi între 5 şi 80 de ani. 16. Prioritizarea federaţiilor sportive • Clasificarea disciplinelor sportive în funcţie de tradiţia autohtonă, de performanţe obţinute, număr de practicanţi, audienţă la public şi venituri atrase la bugetul federal. • Desemnarea a 10-15 federaţii în categoria „De interes naţional“, care să beneficieze de finanţare suplimentară. Clasificarea altor 10-15 federaţii drept „Sporturi de perspectivă“, cu alocarea unor bugete medii.
17. Centre de excelenţă naţionale Pentru federaţiile de interes naţional, Guvernul susţine înfiinţarea unor centre naţionale de excelenţă (1-2), pentru sportivi de 14-18 ani, după modelul celor ale FRH, cu finanţări venite de la bugetul MTS, M.E.C., al federaţiei respective şi al administraţiilor locale. Susţinem, de asemenea, înfiinţarea unor Centre de selecţie şi iniţiere judeţene pentru copii şi tineri cu vârste între 8 şi 13 ani, cu accent pe sporturile de interes naţional, dar şi cu deschidere spre disciplinele cu tradiţie locală. Acestea vor fi finanţate prioritar de autorităţile locale, susţinute şi de MTS, dar şi de federaţiile direct interesate.
18. Infrastructură sportivă • La nivel naţional, construcţia a puţin două săli polivalente (10-15.000 de locuri); • La standarde internaţionale, construirea a câte două săli specifice pentru următoarele discipline: atletism, gimnastică, tenis, scrimă, atletică grea (haltere, lupte, arte marţiale, lupte, box); • Două baze nautice pentru caiac-canoe şi două pentru canotaj; • Cel puţin 4 patinoare acoperite; • 2 hipodromuri şi 1 velodrom.
19. Modernizarea Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport şi a Institutului Naţional de Medicină Sportivă 20. Organizarea anuală a cursurilor de perfecţionare a antrenorilor români cu participarea lectorilor din ţară şi străinătate, cu sprijinul federaţiilor internaţionale pe ramura de sport 21. Finanţarea activităţilor sportive: alocarea a 1% din PIB, cumulat în următorii 5 ani, pentru sportul de masă şi pentru cel de performanţă
POLITICI PENTRU DIASPORA Programul de Guvernare porneşte de la preocupările şi problemele comunităţilor româneşti de peste hotare, fie că vorbim despre diaspora de mobilitate, fie de minorităţile din jurul graniţelor. Comunităţile istorice din jurul graniţelor sunt interesate în mod special de: • respectarea drepturilor persoanelor care aparţin comunităţilor minorităţilor româneşti din statele din vecinătatea României, în conformitate cu standardele europene; • afirmarea, conservarea şi promovarea identităţii culturale, lingvistice şi spirituale; • dreptul de a învăţa şi de a se exprima liber în limba română; • dezvoltarea şi afirmarea mediului asociativ din respectivele comunităţi; • studiul şi evoluţiile legate de procesul de integrare european a Republicii Moldova; • evoluţiile politice regionale şi internaţionale care pot avea efecte în comunităţile de români.
Diaspora de mobilitate are o problematică specifică legată în primul rând de: • tratamentul egal şi nediscriminatoriu, garantarea exercitării complete a cetăţeniei europene, integrarea deplină în spaţiul Schengen şi eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii (dreptul muncii, libera circulaţie, traficul de persoane etc.); • relaţia cu autorităţile statului român; • situaţia familiilor rămase în ţară; • modalităţi de reintegrare a românilor din diaspora care doresc să revină în ţară; • afirmarea, conservarea şi promovarea identităţii culturale, lingvistice şi spirituale; • dezvoltarea şi afirmarea mediului asociativ; • evoluţiile politice regionale şi internaţionale (Brexit, manifestări xenofobe şi rasiste, criza migranţilor).
MĂSURI 1. Program pentru păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii româneşti - CULTURĂ Acest program are ca scop, pe de o parte, păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice a românilor din vecinătate, din emigraţie şi din diaspora de mobilitate, precum şi întărirea legăturilor dintre România şi comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării. În acest sens, Guvernul va continua programele prevăzute în strategia existentă, care, în timp, s-au dovedit utile scopului pentru care au fost iniţiate şi va începe altele noi. Guvernul va continua programul „Constantin Brâncuşi“. În cadrul acestuia se va pune un accent sporit pe promovarea valorilor culturale şi spirituale româneşti, la nivelul opiniei publice din statele de reşedinţă/domiciliu, susţinerea tradiţiilor şi obiceiurilor locale româneşti, precum şi identificarea mai bună şi promovarea elitelor româneşti. Programul va fi susţinut prin: • înfiinţarea a 5 noi centre culturale ale românilor de pretutindeni şi sprijinirea celor existente; • realizarea de studii privind patrimoniul comunităţilor româneşti; • organizarea şi susţinerea activităţii curente a bibliotecilor româneşti; • susţinerea afirmării şi promovarea artiştilor de origine română din străinătate; • recuperarea, restaurarea, întreţinerea de muzee, case memoriale, monumente istorice şi de artă etc. Amenajarea Casei Memoriale „Aron Pumnul“ din Cernăuţi şi organizarea în incinta acesteia a unui muzeu în memoria lui Mihai Eminescu şi Aron Pumnul vor constitui o prioritate; • deschiderea a 5 noi Centre de Informare ale României pe modelul celui de la Comrat.
2. Program pentru păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii româneşti - EDUCAŢIE În domeniul educaţiei, Guvernul va continua programul „Nicolae Iorga“, program ce îşi propune să sprijine procesul de integrare a românilor care îşi au domiciliul/reşedinţa în străinătate în paralel cu păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice a românilor de pretutindeni şi să formeze noi generaţii care să reprezinte România şi interesele româneşti în străinătate. Realizarea acestor obiective se va face prin: • organizarea de cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie română în centre universitare şi şcoli din ţări cu comunităţi româneşti. • sprijinirea înfiinţării de clase cu predare în limba română; • dezvoltarea şi modernizarea reţelei de şcoli, grădiniţe, biblioteci şi centre culturale în ţările cu comunităţi româneşti cu accent pus pe comunităţile din vecinătate; • trimiterea de cărţi şi materiale educaţionale moderne către biblioteci şi unităţi din vecinătate şi alte ţări în care trăiesc comunităţi de români; • organizarea de tabere şi şcoli de vară în România. Astfel, proiectul „ARC“ va continua şi va fi extins şi pentru perioada de iarnă.
3. Program pentru păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii româneşti - SPIRITUALITATE ŞI TRADIŢIE În domeniul spiritualităţii şi tradiţiei, Guvernul îşi propune să păstreze identitatea spirituală şi respectarea libertăţii religioase a românilor de pretutindeni prin continuarea programului „Andrei Şaguna“. Astfel, se vor susţine: • organizarea în cadrul parohiilor, a evenimentelor tradiţionale; • sprijinirea dezvoltării de acţiuni educaţionale în cadrul parohiilor; • sprijinirea acţiunilor caritabile iniţiate de biserici; • construirea, conservarea, repararea unor biserici în locuri unde există comunităţi mari de români.
4. Program pentru păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii româneşti - MASS-MEDIA În ceea ce priveşte mass-media, Guvernul va continua programul „Mihai Eminescu“, în scopul păstrării şi afirmării identităţii culturale a românilor, promovării României şi a valorilor comunităţilor româneşti, păstrării unor mai bune legături cu ţara a românilor care au domiciliul/reşedinţa în străinătate şi apărării intereselor comunităţilor românilor. În acest sens se vor susţine şi se vor extinde: • sprijinirea funcţionării presei de limba română în mediul virtual; • organizarea şi susţinerea stagiilor de pregătire profesionale; • sprijinirea parteneriatelor între mass-media din ţară şi mass-media de limba română din străinătate.
5. Program pentru păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii româneşti - SOCIETATEA CIVILĂ Societatea civilă va fi sprijinită de către Guvern prin programul „Dimitrie Gusti“, având ca scop sprijinirea, consolidarea şi extinderea mediului asociativ în comunităţile locuite de români şi solidaritatea pe care societatea civilă o generează în rândul comunităţilor de români. Aceste obiective vor fi atinse prin: • încurajarea şi sprijinirea mediului asociativ; • sprijinirea activităţii de networking între asociaţii sau între asociaţii şi autorităţi; • încurajarea iniţierii de proiecte de anvergură; • susţinerea proiectelor şi programelor de cunoaştere a drepturilor pe care românii le au în ţările de domiciliu/reşedinţă.
6. Centenarul 2018 Un obiectiv ce va beneficia de sprijinul Guvernului va fi „Centenarul 2018“ care va fi abordat prin prisma păstrării şi promovării ideii de apartenenţă la romanitate, promovarea imaginii României şi educaţia tinerei generaţii în spiritul respectului faţă de valorile româneşti. În acest sens, Guvernul va sprijini: • iniţiativele locale de celebrare a „Centenarului 2018“ (prin crearea „Fondului Centenar 2018“); • organizarea de conferinţe, seminarii, simpozioane, acţiuni culturale etc. având ca temă „Centenarul 2018“; • sprijinirea acţiunilor de anvergură care să contribuie la promovarea valorilor româneşti în ţările unde există comunităţi semnificative de români; • accesul la contribuţia pe care artişti de origine română din străinătate au avut-o la promovarea culturii româneşti.
Termen de realizare a planului de măsuri şi acţiuni privind Centenarul 2018-15 septembrie 2017.
7. Program pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor Guvernul va garanta exprimarea neîngrădită, de către toţi românii, a opţiunilor politice. În acest sens, Guvernul va asigura, în plan executiv, toate condiţiile pentru ca românii, inclusiv cei din afara graniţelor ţării, să îşi poată exercita dreptul de a-şi exprima opţiunile politice. În acelaşi timp, Guvernul va sprijini comunităţile româneşti în aşa fel încât să se asigure de respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi nediscriminării de către administraţiile ţărilor în care trăiesc. Guvernul va acorda sprijin şi servicii de asistenţă, în acord cu normele în domeniu şi cu statutul României, de stat membru al UE. În cadrul raporturilor bilaterale cu statele din vecinătate şi din Balcani în care trăiesc etnici români, Guvernul va urmări aplicarea corespunzătoare a normelor europene privind tratamentul minorităţilor naţionale aflate pe teritoriul unui stat, precum şi un echilibru între drepturile asigurate în acest domeniu minorităţilor naţionale de către statul român şi cele asigurate minorităţii române de pe teritoriul statului partener. Guvernul va acţiona pentru ca accesul lucrătorilor români pe piaţa muncii să se facă nediscriminatoriu. În acelaşi timp, Guvernul va contribui la consolidarea parteneriatului dintre autorităţile române din străinătate în vederea găsirii de soluţii noi la problemele cu care se confruntă cetăţenii, din perspectiva apărării drepturilor, libertăţilor şi demnităţilor românilor. Numărul consulatelor va creşte în funcţie de solicitările şi de condiţiile existente. Calitatea serviciilor consulare se va îmbunătăţi în sensul aplicării noilor tehnologii şi a noilor mijloace de comunicaţii. În acelaşi timp, consulatele itinerante îşi vor găsi utilitatea în zonele unde nu sunt îndeplinite condiţiile înfiinţării de noi consulate. Guvernul va sprijini păstrarea şi afirmarea identităţii româneşti din punct de vedere etnic, cultural religios şi lingvistic.
8. Program pentru susţinerea procesului de integrare a românilor în ţările unde trăiesc, studiază sau muncesc Guvernul, în paralel cu sprijinul acordat în scopul păstrării, dezvoltării şi afirmării identităţii româneşti, va urmări şi simplificarea procesului de integrare a românilor în ţările unde trăiesc, studiază sau lucrează. Astfel, Guvernul va depune toate eforturile pentru a facilita contactul cu autorităţile locale şi centrale din ţările de adopţie. În acelaşi timp, românii vor fi încurajaţi să participe la luarea deciziilor în ţările unde trăiesc, ţinând seama şi de legislaţia existentă. Vor fi încurajate proiectele şi programele având ca scop o mai bună informare privitoare la condiţiile locale de muncă şi de viaţă, în acest sens mediul asociativ, societatea civilă, biserica şi mass-media având un rol foarte important. În paralel cu păstrarea identităţii româneşti se va încuraja integrarea în sistemul educaţional local. Guvernul va iniţia campanii de informare a românilor care urmează să plece din ţară, prin intermediul instituţiilor care au expertiză în domeniu pentru ca integrarea să fie un proces mai uşor. Reprezentanţii oficiali ai României vor avea un rol crescut pentru reuşita procesului de integrare, ţinând seama de avantajele şi oportunităţile care decurg din statutul României ca stat membru al UE.
9. Înfiinţarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni La acest moment există numeroase entităţi, autorităţi şi structuri cu atribuţii şi preocupări în domeniul relaţiilor cu românii de peste hotare. În ciuda eforturilor depuse, programele şi acţiunile sunt, în multe cazuri, punctuale, nearmonizate. Fiecare structură are abordări proprii, iar lipsa de instrumente reale de implementare a unor decizii comune face ca activitatea Consiliului Consultativ Interinstituţional să nu aibă eficienţa scontată. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni va realiza o mai bună coordonare şi armonizare a programelor şi proiectelor care au ca beneficiari românii de peste hotare. Vom creşte gradul de transparenţă şi eficienţă a finanţării proiectelor care se adresează comunităţilor de români din afara graniţelor. Nu în ultimul rând, printr-o bugetare corespunzătoare vom realiza acţiuni şi proiecte de mai mare amploare (Mapping, Centenarul 2018, Muzeul Diasporei Româneşti, ARC într-o nouă formulă, Zilele mass-media româneşti de peste hotare, competiţii sportive internaţionale cu participarea românilor de peste hotare). Totodată va fi realizată o nouă strategie pentru românii de peste hotare, ţinând seama de evoluţiile complexe curente şi viitoare, politice şi economice, la nivel global şi regional, care afectează comunităţile româneşti din lume.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
