Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 51 din 9 mai 2017 referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice (reformare) - COM (2016) 864 final
EMITENT: Senatul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 357 din 15 mai 2017
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru Afaceri Europene, nr. XXXV/299 din 4.05.2017,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României
1. Constată că:
a) Prezenta propunere de directivă respectă principiul subsidiarităţii deoarece modificările propuse ale dispoziţiilor din Regulamentul privind pieţele energiei electrice, din Directiva privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi din Regulamentul de instituire a Agenţiei pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei sunt necesare pentru a atinge obiectivul unei pieţe integrate a energiei electrice în UE şi nu pot fi realizate la nivel naţional întrun mod la fel de eficient.
b) Temeiul juridic al măsurilor propuse, este articolul 194 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care a consolidat şi a clarificat competenţele UE în domeniul energiei.
Prezenta iniţiativă se bazează, de asemenea, pe un set cuprinzător de acte legislative care se referă la o gamă largă de aspecte, de la accesul la piaţă până la transparenţă, drepturile consumatorilor şi independenţa autorităţilor de reglementare.
Domeniul energiei nu face parte din competenţele exclusive ale Uniunii Europene, ci din competenţele partajate de Uniune cu statele membre şi, în acest caz, statele membre îşi pot exercita competenţa în măsura în care Uniunea nu şi-a exercitat competenţa sau în măsura în care Uniunea a decis să înceteze să îşi exercite această competenţă (articolul 2 TFUE).
Alegerea formei juridice este generată de faptul că Propunerea va modifica principalele acte legislative care făceau parte din cel de-al treilea pachet privind energia.
Printre acestea se numără Regulamentul privind energia electrică (nr. 714/2009) şi Directiva privind energia electrică (2009/72/CE), precum şi Regulamentul de instituire a ACER (nr. 713/2009).
Alegerea unei reformări a acestor acte juridice va spori claritatea juridică.
Alegerea instrumentului necesită prin urmare o revizuire a normelor deja adoptate şi puse în aplicare, ca evoluţie naturală a legislaţiei în vigoare.
2. Apreciază că:
a) Iniţiativele cuprinse în Pachetul de iarnă privind energia curată, inclusiv această propunere de regulament, ar trebui să conducă la consolidarea securităţii în aprovizionarea cu energie a Uniunii Europene, la reformarea pieţei de energie electrică, precum şi la conturarea unui proces de guvernanţă şi de monitorizare integrat, în vederea realizării obiectivelor Uniunii Energiei.
b) Restructurarea cadrului de piaţă trebuie să răspundă atât nevoilor specifice surselor de energie convenţională, cât şi tehnologiilor aferente noi, precum şi utilizării eficiente a capacităţilor de interconexiune.
3. Consideră că:
a) Dispariţia din definiţia serviciului universal a sintagmei „preţuri rezonabile“ poate da naştere la interpretări şi, ulterior, la eventuale abuzuri asupra clienţilor care au dreptul la serviciul universal; în acest context este necesar a construi Uniunea Energetică şi legislaţia aferentă fără a afecta drepturile şi competenţele SM, aşa cum sunt acestea incluse în TFUE, respectiv dreptul de stabilire a propriului mix energetic, neutralitatea tehnologică şi dreptul fundamental de a asigura energie electrică către toţi membrii UE, la preţuri stabile, accesibile şi competitive.
b) Având în vedere experienţa anterioară în procesul de constituire a pieţei interne de energie, este necesar ca obiectivele şi termenele stabilite în cadrul pachetului legislativ să fie realiste şi realizabile.
c) În contextul în care întregul concept al sistemului energetic se schimbă, se impune o abordare realistă privind perioada de implementare a elementelor de reformare a pieţei energiei, bazată pe o evaluare clară a impactului acestui proces asupra tuturor sectoarelor economice, astfel încât să se asigure echilibrul macroeconomic şi social intern la nivelul fiecărui stat membru.
d) Restructurarea cadrului de piaţă trebuie să răspundă atât nevoilor specifice surselor de energie convenţională, cât şi tehnologiilor aferente noi, precum şi utilizării eficiente a capacităţilor de interconexiune.
e) Reforma trebuie să aibă întotdeauna în vedere costurile induse de tranziţie şi capabilitatea statelor membre de a susţine aceste costuri, în termeni de accesibilitate şi competitivitate.
f) Reiterăm faptul că, având în vedere specificaţiile climatice şi geografice ale României, sursele de energie convenţionale rămân un element-cheie în mixul energetic al României.
g) Pachetul legislativ trebuie construit astfel încât să urmărească permanent problematica pieţei interne de energie electrică.
h) Regionalizarea trebuie să reprezinte numai o etapă tranzitorie în drumul spre piaţa internă, de preferinţă cât mai scurt.
i) Trebuie evitată posibilitatea abordării regionale izolate sau crearea unor centre de putere la nivel regional, de aceea problematica regionalizării nu trebuie, în niciun caz, să se substituie celei legate de piaţa unică.
j) Decarbonarea, unul dintre pilonii de bază ai Uniunii Energetice, trebuie abordată prin promovarea tuturor surselor de producere de energie cu emisii reduse de carbon.
k) Resursele regenerabile şi eficienţa energetică sunt instrumente puternice în acest sens, dar nu singurele, iar propunerile legislative trebuie construite astfel încât să respecte neutralitatea tehnologică şi să evite abordarea prin care se impun soluţii.
l) În strategia de dezvoltare cu emisii scăzute de carbon dorim să se evite poziţionarea dezavantajoasă a unor surse care pot să contribuie în mod real la acest proces, la reducerea dependenţei de resursele din import şi la asigurarea securităţii energetice, care, pentru România, reprezintă principalul pilon al Uniunii Energetice.
m) Susţinem liberalizarea pieţei de energie şi menţinerea derogării pentru aplicarea tarifelor reglementate doar pentru combaterea sărăciei energetice şi protejarea consumatorilor casnici vulnerabili.
n) Dreptul unui stat membru de a-şi proteja consumatorii vulnerabili şi de a asigura competitivitatea entităţilor economice trebuie clar evidenţiat în pachetul legislativ.
o) Formarea liberă a preţurilor transmite un semnal important pentru participanţii din piaţă, având un rol esenţial în identificarea oportunităţilor de investiţii în capacităţile de producţie, în implementarea măsurilor de eficienţă energetică.
p) Funcţionalitatea pieţelor se bazează exclusiv pe preţurile tranzacţionate sau încheiate, consumatorii vulnerabili trebuind să beneficieze de mecanisme adecvate de piaţă direcţionate spre ei.
q) Este de datoria fiecărui stat membru să îşi stabilească nivelul de vulnerabilitate şi modul în care asigură protecţia acestor consumatori.
r) Nivelul de vulnerabilitate variază de la un stat la altul, iar resursele necesare pentru protecţia consumatorilor vulnerabili vor fi şi ele diferite.
s) Considerăm oportună menţinerea în textul directivei a menţiunii privind contractele pe termen lung.
t) Deşi contractele pe termen lung nu trebuie să devină regulă generală a pieţei, ele ar trebui să fie un instrument la îndemâna marilor consumatori industriali de energie electrică care au nevoie de predictibilitatea preţurilor pe perioade lungi de timp, având în vedere că respectivele costuri cu energia reprezintă mai mult de 40% din costurile de producţie.
u) Trebuie analizate mai atent interdicţiile impuse operatorilor de transport şi distribuţie privind deţinerea de facilităţi de stocare a energiei electrice.
v) Trebuie analizate cu mare atenţie şi în corelaţie cu prevederile Comunicării COM(2016) 863 Proposal for a Regulation establishing a European Union Agency for the Cooperation of Energy Regulators, noile atribuţii acordate ACER, mai ales acelea care sunt în legătură cu constituirea centrelor operaţionale regionale (ROC), subiect care a ridicat mari preocupări la nivelul SM, mai ales din prisma cedării de competenţe de la nivel naţional (TSO) la nivel regional (ROC).
w) În acest sens atragem atenţia asupra articolelor 61 şi 62, în cadrul cărora apar chiar elemente legate de o structură care nu este definită nicăieri în pachetul Clean Energy Package (regional regulatory authorities).
x) Crearea centrelor operaţionale regionale (ROCs) cu monitorizarea supranaţională asigurată de ACER, poate afecta procesul de armonizare la nivel european, determinând o nouă formă de divizare, respectiv la nivel de regiuni, unde anumite state sau autorităţi să fie în măsură a impune măsuri şi decizii în detrimentul celor cu puteri decizionale sau de reglementare deficitare.
y) În plus, abordarea regională va conduce la un flux întrerupt de date şi informaţii între statele membre privind modul de soluţionare a deficienţelor în funcţionarea pieţei (ca urmare a modului de organizare regional, aspectele de interes aferente unei anumite regiuni nu vor fi cunoscute de către membrii altei regiuni, fiind de natură a da naştere unor redundanţe şi deficienţe de monitorizare şi punere în aplicare).
z) Perioada următoare va asigura cadrul operativ necesar pentru ca statele membre să discute proiectele legislative propuse.
Deşi există o cerinţă generală de reducere a birocraţiei, prevederile Regulamentului introduc documente administrative suplimentare: decizii şi recomandări ale centrelor regionale de operare, aprobări suplimentare ale ACER, alte concepte noi.
Va fi important să se definească cât mai clar o serie de noţiuni precum „comunitate energetică locală“, „agregator“, „consumator activ“, „contract dinamic“.
Este important să se menţioneze ce se întâmplă cu SM care nu îşi îndeplinesc ţinta de 27% energie regenerabilă şi să se stabilească un calendar pentru atingerea acestui obiectiv.
ART. 2
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituţiilor europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 9 mai 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
IULIAN-CLAUDIU MANDA
Bucureşti, 9 mai 2017.
Nr. 51.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
