Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 Se aprobă Nota de fundamentare referitoare la necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental“, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ART. 2 Finanţarea proiectului de investiţii prevăzut la art. 1 se realizează din Programul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) - componenta 7 - Transformare digitală, de la bugetul de stat, prin bugetul Autorităţii pentru Digitalizarea României, prin bugetul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi prin bugetul Serviciului Român de Informaţii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. ART. 3 Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) şi Serviciul Român de Informaţii (SRI) răspund de modul de implementare a proiectului de investiţii prevăzut la art. 1, potrivit prevederilor prezentei hotărâri. PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ Contrasemnează: Ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, Sebastian-Ioan Burduja Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel-Ioan Boloş p. Ministrul finanţelor, Mihai Diaconu, secretar de stat Bucureşti, 24 mai 2023. Nr. 504. ANEXA 1 NOTĂ DE FUNDAMENTARE referitoare la necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental“ Scopul investiţiei La data de 3 noiembrie 2021, Consiliul Uniunii Europene a aprobat Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României (PNRR), conform art. 20 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, adoptând Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării Planului de redresare şi rezilienţă al României. În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2021/241, ale Deciziei de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării Planului de redresare şi rezilienţă al României, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2022 privind înfiinţarea, administrarea şi dezvoltarea infrastructurilor şi serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autorităţile şi instituţiile publice, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) şi Serviciul Român de Informaţii (SRI) realizează investiţia 1 „Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental“ din cadrul componentei 7 - Transformare digitală, aferentă PNRR. În conformitate cu anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării Planului de redresare şi rezilienţă al României, scopul investiţiei 1 este de a implementa infrastructura de cloud guvernamental, utilizând tehnologii sigure şi eficiente din punct de vedere energetic pentru a asigura caracterul sigur, interoperabil şi standard al datelor publice. Implementarea acestei investiţii include: (i) realizarea de centre de date Tier IV de la momentul conceperii pentru cele două centre principale de date şi Tier III de la momentul conceperii pentru cele două centre secundare de date, prin amenajarea unor spaţii în imobilele aflate în administrarea STS; (ii) furnizarea unei infrastructuri specifice pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; (iii) dezvoltarea şi extinderea infrastructurii de sprijin (energie electrică, măsuri de securitate fizică şi cibernetică); (iv) implementarea unei infrastructuri TIC scalabile şi cu disponibilitate ridicată în fiecare centru de date. Centrele de date vor respecta Codul european de conduită privind eficienţa energetică a centrelor de date. Implementarea acestei investiţii se bazează pe opţiunile strategice şi tehnologice şi pachetul legislativ şi de reglementare prin care se stabileşte realizarea cloudului guvernamental, posibilităţile de amenajare, livrare, instalare şi exploatare a infrastructurilor civile şi tehnologice în conformitate cu termenele stabilite în plan, cartografierea aplicaţiilor/serviciilor digitale publice oferite în prezent de autorităţile de stat, proiectarea proceselor şi a procedurilor puse în aplicare în etapele de producţie şi/sau de implementare, precum şi planul de dezvoltare/migrare în cloud a aplicaţiilor cartografiate. Conform PNRR, la realizarea cloudului guvernamental se vor avea în vedere, în mod special, soluţii de cloud hibrid utilizate în funcţie de nivelurile de sensibilitate şi durabilitate ale datelor şi de modalităţile de utilizare şi ale aplicaţiilor şi organizarea într-o structură de încredere concentrică pe trei niveluri care evoluează progresiv din interior către exterior: Nivelul 1. Cloudul intern capitalizează soluţiile existente în prezent cu niveluri scăzute de virtualizare prin transformarea lor în soluţii informatice cloudificate IaaS şi PaaS accesibile instituţiilor din administraţia publică. În funcţie de opţiunile individuale, autorităţile şi instituţiile publice vor putea dezvolta şi livra servicii SaaS. Acest tip de cloud asigură interoperabilitatea bazelor de date şi funcţionarea soluţiilor digitale bazate şi pe consumul datelor sensibile, clasificate şi catalogate corespunzător, răspunzând totodată exigenţelor de control şi securitate a informaţiilor. Nivelul 2. Cloudul dedicat se bazează pe soluţiile de cloud disponibile în sectorul industrial/comercial şi va fi dezvoltat astfel încât să asigure funcţionarea integrată cu cloudul intern. Acesta va fi personalizat pentru a răspunde cerinţelor specifice administraţiei publice şi se va baza pe infrastructuri dedicate, cu asigurarea interoperabilităţii şi securităţii cibernetice. Acest tip de cloud va permite centralizarea şi prelucrarea acelor aplicaţii şi date care prezintă cel mai scăzut tip de sensibilitate, dar care necesită în acelaşi timp un anumit nivel de durabilitate. Nivelul 3. Cloudul extern este constituit dintr-un catalog de soluţii de cloud externe, generice, accesibile în internet ca SaaS, uşor accesibile şi intuitive pentru facilitarea utilizării. Acest tip de cloud stimulează participarea unui număr crescut de furnizori de soluţii informatice în ecosistemul digital. Investiţia 1 „Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental“ constă în realizarea infrastructurii cloudului privat guvernamental (CPG), componentă a Platformei de cloud guvernamental, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2022. CPG este constituit dintr-o componentă de cloud intern şi o componentă de cloud dedicat. Acestea vor fi instalate şi operaţionalizate în centrele de date ale STS şi se vor interconecta la nivel de servicii, inclusiv cu alte instanţe de cloud public sau privat care fac parte din Platforma de cloud guvernamental. Modul de lucru hibrid în Platforma de cloud guvernamental, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2022, este îndeplinit prin posibilitatea autorităţilor şi instituţiilor publice de a utiliza servicii din multiple soluţii de cloud. Modul de lucru hibrid se asigură prin interconectarea, la nivel de servicii, a componentei interne a CPG prezentate arhitectural în proiectul tehnic cu componenta dedicată - full stack - a CPG, ambele având posibilitatea de a fi interconectate şi cu alte servicii de cloud public sau cloud privat. Soluţia full stack aferentă cloudului dedicat, definită ca soluţie de cloud completă, la cheie, alcătuită din totalitatea resurselor fizice şi logice necesare pentru asigurarea funcţionalităţii imediate a furnizării serviciilor de tip IaaS, PaaS, SaaS, va putea funcţiona în mod deconectat pentru o perioadă determinată de timp. Valoarea achiziţiilor pentru realizarea componentelor de CPG se stabileşte prin programul estimat al achiziţiilor publice aferent proiectului PNRR „Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental“, aprobat de toţi partenerii din proiect. Soluţiile hardware şi software pentru furnizarea modelelor IaaS, PaaS şi SaaS vor fi implementate atât conform cerinţelor definite în capitolele dedicate din proiectul tehnic, cât şi printr-o soluţie full stack dezvoltată de provideri de tehnologii cloud şi implementată în mod unitar şi indivizibil sub forma unui sistem COTS (commercial-off-the-shelf). Situaţia actuală Infrastructura IT existentă în prezent în cadrul instituţiilor care livrează servicii publice digitale este inadecvată, fragmentată, depăşită din punct de vedere tehnologic, cu nivel redus de interconectare şi grad scăzut de securitate cibernetică. Prin implementarea investiţiei vor fi asigurate infrastructura, tehnologiile şi operarea cloudului privat guvernamental pentru aplicaţiile ce vor fi migrate în cloud şi pentru viitoarele aplicaţii dezvoltate de instituţiile publice în cloudul guvernamental prin furnizarea de servicii IaaS, PaaS şi SaaS într-un mod unitar, standardizat, eficient şi adaptat cerinţelor utilizatorilor finali, firme şi/sau cetăţeni. Operaţional, cloudul privat guvernamental va funcţiona cu asigurarea elasticităţii specifice tehnologiilor de cloud computing şi, respectiv, a disponibilităţii ridicate prin implementarea a două centre de date principale şi două centre de date secundare, de nivel Tier III/IV by design. Realizarea celor două centre de date secundare, interoperabile cu cele două centre de date principale, este necesară pentru asigurarea cerinţelor tehnice şi legale de business continuity şi disaster recovery. Centrele de date vor funcţiona cu consum energetic scăzut, asigurat de cele mai avansate soluţii low power şi răcire, cu respectarea parametrilor de eficienţă energetică prevăzuţi de documentul „2021 Best Practice Guidelines for the EU Code of Conduct on Data Center Energy Efficiency“. De asemenea, vor fi implementate tehnologii verzi de tipul panourilor fotovoltaice pentru asigurarea unei părţi a consumului de energie electrică. Este necesară totodată dotarea acestor centre de date cu instalaţii tehnice de electroalimentare, climatizare, securitate la incendiu, redundante, cu un regim de funcţionare neîntreruptă, operate de personal specializat şi înalt calificat care să asigure monitorizarea continuă 24/7 şi intervenţia promptă în cazul unor disfuncţionalităţi. Entităţile partenere implicate în implementarea investiţiei: - Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), în calitate de lider de parteneriat, va asigura în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2022: • elaborarea şi punerea în aplicare a planului pentru migrarea şi integrarea în cloudul guvernamental a sistemelor informatice şi a serviciilor publice electronice ale autorităţilor şi instituţiilor publice aparţinând administraţiei publice; • implementarea, administrarea tehnică şi operaţională, mentenanţa, precum şi dezvoltarea ulterioară pentru serviciile componentei dedicate a CPG; • implementarea, administrarea tehnică şi operaţională, mentenanţa, precum şi dezvoltarea ulterioară pentru serviciile SaaS specifice CPG, inclusiv asigurarea, prin acorduri-cadru, conform legislaţiei achiziţiilor publice, a licenţelor specifice serviciilor necesare migrării în CPG a sistemelor informatice şi serviciilor publice electronice; • migrarea, integrarea şi interconectarea în CPG a sistemelor informatice ale autorităţilor şi instituţiilor publice, pe baza acordurilor încheiate de ADR cu autorităţi şi instituţii publice; • asigură sau achiziţionează programele software, aplicaţiile informatice şi licenţele necesare, precum şi serviciile de analiză, proiectare şi dezvoltare software, după caz, în scopul exercitării atribuţiilor; • gestionează componenta de marketplace care permite accesarea de către entităţile găzduite de Platforma de cloud guvernamental a aplicaţiilor disponibile, pe baza unor convenţii stabilite între furnizorii şi entităţile găzduite; • asigură interconectarea sistemelor informatice ale instituţiilor şi autorităţilor publice la serviciile SaaS specifice CPG; – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), în calitate de partener, asigură în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2022: • spaţiile tehnice, instalaţiile, dotările şi echipamentele tehnologice aferente, precum şi comunicaţiile CPG; • găzduirea componentei dedicate a CPG în cadrul infrastructurii de bază a CPG; • implementarea, administrarea tehnică şi operaţională, securitatea cibernetică, mentenanţa, precum şi dezvoltarea ulterioară a serviciilor specifice componentei interne a CPG privind infrastructura de bază şi furnizarea serviciilor IaaS şi PaaS; • accesul securizat, conectivitatea şi interconectarea la serviciile specifice CPG pentru entităţile găzduite sau interconectate în cloud; • securitatea cibernetică a componentei interne a CPG prin prevenirea şi contracararea atacurilor cibernetice, pentru infrastructura de bază, furnizarea modelelor IaaS şi PaaS, inclusiv a atacurilor de tip DDoS îndreptate împotriva CPG, în conformitate cu atribuţiile prevăzute prin actele normative în vigoare; • securitatea cibernetică a serviciilor şi sistemelor informatice proprii din componenta internă a CPG, prin prevenirea şi contracararea atacurilor cibernetice; – Serviciul Român de Informaţii (SRI), în calitate de partener şi în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2022: • asigură securitatea cibernetică a CPG prin cunoaşterea, prevenirea şi contracararea atacurilor, ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor cibernetice, inclusiv a celor complexe, de tip APT, îndreptate împotriva serviciilor CPG, la nivelul SaaS şi al entităţilor găzduite; • cooperează cu STS pentru cunoaşterea, prevenirea şi contracararea atacurilor cibernetice complexe, de tip APT, îndreptate împotriva serviciilor specifice CPG, la nivelul IaaS, respectiv PaaS, prin schimbul nemijlocit şi automat al informaţiilor referitoare la incidentele de securitate, fără a transfera date de conţinut. Obiectivul general al investiţiei Obiectivul general al investiţiei 1 „Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental“ constă în realizarea infrastructurii cloudului privat guvernamental, componentă a Platformei de cloud guvernamental, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2022, folosind tehnologii de ultimă generaţie, cu un înalt grad de securitate cibernetică, eficiente din punct de vedere energetic, necesare asigurării găzduirii de sisteme informatice aparţinând administraţiei publice şi interoperabilităţii acestora, într-un mod unitar şi standardizat. Obiective specifice ale investiţiei Atingerea obiectivului general va fi posibilă prin realizarea următoarelor obiective specifice: a) amenajarea şi dotarea centrelor de date cu un nivel de rezilienţă caracteristic nivelului Tier III/IV by design; b) echiparea centrelor de date cu infrastructură şi tehnologii cloud specifice IT&C (hardware şi software); c) asigurarea comunicaţiilor securizate folosind infrastructurile de comunicaţii de bandă largă operate de autoritatea publică abilitată la nivel naţional; d) asigurarea unui nivel ridicat al securităţii cibernetice, prin implementarea de mecanisme care să asigure confidenţialitatea, integritatea şi disponibilitatea datelor entităţilor găzduite, precum şi detectarea şi prevenirea atacurilor cibernetice complexe de tip Advanced Persistent Threat (APT) la nivel IaaS/PaaS/SaaS; e) asigurarea implementării serviciilor de tip SaaS necesare administraţiei publice. Beneficiile investiţiei Implementarea cloudului guvernamental va facilita sporirea calităţii şi securităţii serviciilor informatice şi de comunicaţii la nivel naţional, precum şi creşterea disponibilităţii şi a nivelului de securitate a serviciilor oferite instituţiilor şi entităţilor din administraţia publică centrală şi locală - ecosistemul digital guvernamental. Rezilienţa economică este astfel asigurată de faptul că dezvoltarea cloudului guvernamental va duce la o creştere a gradului de digitalizare a serviciilor oferite de autorităţile/ instituţiile publice din România. Acest lucru va asigura următoarele beneficii: - eficientizarea furnizării acestor servicii; – reducerea costurilor necesare asigurării acestora; – reducerea timpului în care cetăţenii/operatorii economici beneficiază de aceste servicii; – îmbunătăţirea interacţiunii dintre cetăţeni/mediul de afaceri cu autorităţile/instituţiile publice; – asigurarea continuităţii serviciilor IT chiar şi în cazul evenimentelor neaşteptate cu impact major asupra dezvoltării normale a activităţilor din societate (de exemplu, pandemia de COVID-19, cutremure, inundaţii); – protejarea confidenţialităţii, integrităţii şi disponibilităţii informaţiilor în cadrul CPG; – protejarea împotriva atacurilor avansate de tip APT, realizate de către actori cibernetici ce utilizează mecanisme de compromitere sofisticate, prin intermediul cărora pot urmări, printre altele, identificarea şi exfiltrarea de date sensibile din cadrul infrastructurilor afectate; – securizarea serviciilor utilizate de instituţiile beneficiare, din punctul de vedere al securităţii cibernetice, prin folosirea unor soluţii specializate pentru asigurarea securităţii sistemelor, aplicaţiilor şi serviciilor accesibile din internet şi analiza comportamentală, folosind tehnologii bazate pe IA. Totodată, cel puţin 30 de autorităţi şi instituţii publice vor fi conectate la cloudul guvernamental şi îl vor utiliza până la finalul anului 2025. Toate aceste beneficii obţinute prin dezvoltarea infrastructurii guvernamentale de cloud vor contribui la rezilienţa economiei prin asigurarea eficienţei şi continuităţii serviciilor publice furnizate de autorităţile/instituţiile publice cetăţenilor şi mediului de afaceri. Totodată, va fi asigurată compatibilitatea funcţională (cloud native, cloud ready) a centrelor de date din cadrul cloudului pentru a asigura un grad ridicat de rezilienţă şi scalabilitate în cazul unei situaţii de criză de lungă durată, de tipul pandemic. Utilizarea facilităţilor special concepute pentru a funcţiona ca centre de date asigură găzduirea infrastructurii TIC la standarde industriale ridicate. Centrele de date vor fi dotate cu infrastructură TIC care să permită oferirea de servicii de tip IaaS, PaaS şi SaaS. Implementarea cloudului guvernamental va presupune cel puţin următoarele etape: - amenajarea de centre de date Tier IV by design pentru cele două centre principale şi Tier III by design pentru cele două centre secundare; – furnizarea infrastructurii de comunicaţii şi tehnologia informaţiei (cabluri de fibră optică şi echipamente de comunicaţii de mare capacitate) specifice; – dezvoltarea/extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică pentru fiecare centru de date în parte în vederea asigurării redundanţei şi a necesarului de energie electrică; – realizarea unei infrastructuri de climatizare scalabile şi redundante, eficientă din punct de vedere energetic; – instalarea sistemului de detecţie şi stingere a incendiului cu gaz inert care să asigure protecţia pentru întreaga infrastructură a fiecărui centru de date în parte; – implementarea sistemului de securitate fizică (control acces, monitorizare video, antiefracţie etc.) pentru infrastructura dezvoltată; – implementarea reţelei de monitorizare şi management al infrastructurii în cadrul facilităţii realizate; – realizarea infrastructurii IT&C scalabilă şi de înaltă disponibilitate (echipamente de procesare, stocare, comunicaţii, software virtualizare) în cadrul fiecărui centru de date în parte; – achiziţia de licenţe şi echipamente specializate pentru securitate cibernetică; – asigurarea securităţii cibernetice a CPG în toate etapele de dezvoltare şi funcţionare a acestuia, prin raportare la confidenţialitatea, integritatea şi disponibilitatea datelor; – achiziţionarea de licenţe şi echipamente cu grad ridicat de complexitate tehnică, cu scopul de a asigura un nivel ridicat de securitate cibernetică, prin prevenirea inclusiv a atacurilor cibernetice de tip APT; – implementarea unor mecanisme de protejare a datelor stocate sau în tranzit împotriva activităţilor de exfiltrare, respectiv de alterare a acestora; – implementarea de mecanisme pentru detectarea şi prevenirea atacurilor cibernetice, prin raportare la o abordare pe niveluri, conform conceptului Defence in Depth; – implementarea de mecanisme pentru managementul identităţii şi al accesului; – implementarea tehnologiilor specifice asigurării securităţii cibernetice; – implementarea de tehnologii specifice (de exemplu: CSPM, CASB, CWPP); – testare funcţională şi de securitate. Se vor achiziţiona soluţii specializate cu grad ridicat de complexitate tehnică, cu scopul de a asigura un nivel ridicat de securitate cibernetică, prin prevenirea inclusiv a atacurilor cibernetice de tip APT. Beneficii pentru cetăţeni Principalele beneficii ale operaţionalizării cloudului guvernamental pentru cetăţeni sunt: - one-stop shop - acces direct la toate serviciile publice, prin folosirea formularelor electronice disponibile în cloud; – statul român accesibil - toate instituţiile vor fi interconectate în cloud, iar cetăţeanul va putea solicita şi primi documente de oriunde, oricând; – economie de timp - fără cozi, fără nicio deplasare fizică la instituţiile publice; – trasabilitate - cetăţeanul va putea avea un istoric al interacţiunilor sale cu administraţia; – siguranţă - cloudul guvernamental va beneficia de cele mai avansate sisteme de securitate cibernetică disponibile. Beneficii pentru autorităţile şi instituţiile publice Prin această investiţie se va asigura o protecţie de nivel ridicat şi va contribui la creşterea capabilităţilor şi calităţii serviciilor şi securităţii cibernetice pentru întreaga platformă IT&C aparţinând administraţiei publice, într-un mod unitar şi standardizat. Cloudul va aduce beneficii concrete şi pentru activitatea administrativă: - va asigura interoperabilitatea sistemelor publice; – va reduce birocraţia, prin eliminarea proceselor administrative redundante sau perimate; – va asigura o mai bună colaborare şi o partajare rapidă a informaţiilor între toate instituţiile guvernamentale; – va eficientiza costurile - instituţiile publice nu vor mai fi nevoite să asigure mentenanţa pentru echipamentele hardware şi software; – creşterea eficienţei aparatului administrativ va determina scăderea costurilor aferente unor sisteme informatice disparate şi astfel va duce la creşterea încrederii antreprenorilor în performanţa statului şi va genera creştere economică; – protejarea integrată a datelor, aplicaţiilor şi reţelelor; – gestionarea în mod securizat a accesului la servicii şi resurse; – diminuarea riscului de infectare cu malware, prin utilizarea de mecanisme de protecţie; – prevenirea atacurilor prin identificarea breşelor de securitate înainte de a fi exploatate sau combaterea acestora din fazele incipiente; – asigurarea managementului vulnerabilităţilor şi aplicarea de patch-uri în vederea remedierii acestora; – protejarea împotriva atacurilor care au ca scop limitarea serviciilor (Distributed Denial-of-Service - DDoS); – automatizarea proceselor, notificărilor şi a reacţiilor; – minimizarea timpului de reacţie în cazul atacurilor cibernetice; – reducerea plajei de atacuri cibernetice care pot fi derulate împotriva reţelelor şi sistemelor informatice ale acestora de către actori statali sau cu motivaţie financiară. Caracteristicile principale ale proiectului de investiţii „Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental“ Titulari: ADR, STS, SRI Beneficiari: ADR, STS, SRI Amplasamente investiţie ADR: Municipiul Bucureşti, Bulevardul Libertăţii nr. 14, sectorul 5 Amplasamente investiţie STS: - sediul principal al instituţiei din Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 323A, sector 6; – sediile locale ale instituţiei situate în municipiile reşedinţă de judeţ; – locaţiile centrelor de date din Bucureşti, Braşov, Sibiu, Timiş; – alte puncte de prezenţă ale infrastructurii de comunicaţii administrate de STS. Amplasamente investiţie SRI: Splaiul Independenţei nr. 323A, sectorul 6, Bucureşti; Strada Franceză nr. 48-50, sectorul 3, Bucureşti.
┌───────────────────────────────────────────────┐
│- mii lei (inclusiv TVA) - │
├───────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────┤
│Valoarea │ │ │ │ │
│totală a │ │ │ │ │
│investiţiei│ADR │STS │SRI │TOTAL │
│(cursul de │ │ │ │ │
│schimb │ │ │ │ │
│mediu │ │ │ │ │
│pentru anul├───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│2022 │ │ │ │ │
│aferent │ │ │ │ │
│PNRR, │474.096│1.509.581│237.048│2.220.725│
│respectiv 1│ │ │ │ │
│euro = 4,98│ │ │ │ │
│lei) │ │ │ │ │
├───────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────┤
│Eşalonarea cheltuielilor pe ani de │
│implementare: │
├───────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────┤
│anul I │0 │0 │0 │0 │
├───────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│anul II │177.786│449.393 │59.262 │686.441 │
├───────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│anul III │177.786│704.508 │118.524│1.000.818│
├───────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│anul IV │118.524│355.680 │59.262 │533.466 │
└───────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────┘
Indicatorii de realizare a investiţiei sunt:
┌───────────────┬────────┬─────────────┬─────────────┬─────────┐
│ │Unitatea│Valoarea la │Valoarea la │ │
│Denumirea │de │începutul │finalul │Termen de│
│indicatorului │măsură │implementării│implementării│realizare│
│ │ │investiţiei │investiţiei │ │
├───────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┤
│Instituţii │ │ │ │ │
│publice │ │ │ │ │
│conectate şi │ │ │ │ │
│care utilizează│ │ │ │ │
│pe deplin │ │ │ │T4 │
│cloudul │număr │0 │30 │2024 │
│guvernamental, │ │ │ │ │
│în conformitate│ │ │ │ │
│cu dispoziţiile│ │ │ │ │
│prevăzute în │ │ │ │ │
│CID │ │ │ │ │
├───────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┤
│Centre* de date│ │ │ │ │
│Tier III (2) şi│ │ │ │ │
│1 centru de │ │ │ │ │
│date Tier IV de│ │ │ │ │
│la momentul │ │ │ │ │
│conceperii, │ │ │ │ │
│hardware şi │ │ │ │ │
│software de │ │ │ │ │
│cloud │ │ │ │ │
│(infrastructură│ │ │ │ │
│ca serviciu - │număr │0 │3 │T4 │
│IaaS/ platformă│ │ │ │2024 │
│ca serviciu - │ │ │ │ │
│PaaS/ │ │ │ │ │
│software ca │ │ │ │ │
│serviciu - │ │ │ │ │
│SaaS) │ │ │ │ │
│funcţionale, în│ │ │ │ │
│conformitate cu│ │ │ │ │
│dispoziţiile │ │ │ │ │
│prevăzute în │ │ │ │ │
│CID │ │ │ │ │
├───────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┤
│Centre* de date│ │ │ │ │
│Tier IV de la │ │ │ │ │
│momentul │ │ │ │ │
│conceperii, │ │ │ │ │
│hardware şi │ │ │ │ │
│software de │ │ │ │ │
│cloud │ │ │ │ │
│(infrastructură│ │ │ │ │
│ca serviciu - │ │ │ │ │
│IaaS/ platformă│număr │0 │1 │T4 │
│ca serviciu - │ │ │ │2025 │
│PaaS/ │ │ │ │ │
│software ca │ │ │ │ │
│serviciu - │ │ │ │ │
│SaaS) │ │ │ │ │
│funcţionale, în│ │ │ │ │
│conformitate cu│ │ │ │ │
│dispoziţiile │ │ │ │ │
│prevăzute în │ │ │ │ │
│CID │ │ │ │ │
└───────────────┴────────┴─────────────┴─────────────┴─────────┘
Durata de execuţie a proiectului de investiţii: 42 de luni de la data semnării contractului de finanţare Finanţarea investiţiei Finanţarea proiectului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile prin PNRR, de la bugetul de stat, prin bugetele ADR, STS şi SRI, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
