Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 Se aprobă Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiţii aferente proiectului „Dotarea adecvată a administraţiilor bazinale pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă“, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ART. 2 Finanţarea proiectului de investiţii prevăzut la art. 1 se realizează din sumele aferente componentei de împrumut a Planului naţional de redresare şi rezilienţă (P.N.R.R.), în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. ART. 3 Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională „Apele Române“, răspunde de modul de utilizare a sumelor aprobate potrivit prevederilor prezentei hotărâri. PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ Contrasemnează: Viceprim-ministru, Kelemen Hunor Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Tánczos Barna Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel-Ioan Boloş p. Ministrul finanţelor, Mihai Diaconu, secretar de stat Bucureşti, 24 mai 2023. Nr. 502. ANEXA 1 NOTĂ DE FUNDAMENTARE privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiţii aferente proiectului „Dotarea adecvată a administraţiilor bazinale pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă“ 1. Context general Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională „Apele Române“, depune eforturi constante pentru îmbunătăţirea monitorizării lucrărilor de infrastructură din domeniul gospodăririi apelor, scurtarea timpilor de intervenţie în cazul declanşării situaţiilor de urgenţă cauzate de inundaţii, poluări şi accidente la lucrările hidrotehnice. În vederea întăririi capacităţii instituţionale de prevenire, pregătire şi răspuns la impactul schimbărilor climatice, atât la nivel naţional, cât şi în cadrul cooperărilor transfrontaliere, a fost identificată necesitatea de dotare a Administraţiei Naţionale „Apele Române“ cu utilaje pentru mentenanţă şi intervenţie asupra infrastructurii de gospodărire a apelor. Finanţarea acestor echipamente se va asigura din cadrul Planului naţional de redresare şi rezilienţă 2020 - 2026, pilonul I „Tranziţia verde“, componenta C1. „Managementul apei“ - investiţia I5. „Dotarea adecvată a administraţiilor bazinale pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă“. Pentru investiţia I5. „Dotarea adecvată a administraţiilor bazinale pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă“, între Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Administraţia Naţională „Apele Române“ s-a încheiat contractul de finanţare nr. 50.565 din 26.07.2022 în valoare totală de 207.417 mii lei/41.650 mii euro. Valoarea eligibilă a proiectului este de 174.300 mii lei, iar valoarea TVA aferente cheltuielilor eligibile din PNRR este în sumă de 33.117 mii lei. Cursul euro este de 1 euro = 4,98 lei şi reprezintă cursul de schimb mediu conform Scrisorii-cadru nr. 464.142 din 10.12.2021, emisă de Ministerul Finanţelor, privind contextul macroeconomic, metodologia de elaborare a proiectelor de buget pe anul 2022 şi a estimărilor pentru 2023-2025, precum şi limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite. Obiectul solicitării Administraţia Naţională „Apele Române“ solicită aprobarea notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente categoriilor de investiţii incluse la poziţia C - „Alte cheltuieli de investiţii“ în cadrul proiectului „Dotarea adecvată a administraţiilor bazinale pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă“. 2. Justificarea necesităţii implementării proiectului Administraţia Naţională „Apele Române“ are în structura sa 11 administraţii bazinale de apă, organizate pe bazine hidrografice, ce au la rândul lor în subordine sisteme de gospodărire a apelor, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi Exploatarea Complexă Stânca-Costeşti. Administraţia Naţională „Apele Române“ este o instituţie publică de interes naţional cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii, aflată în coordonarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Administraţia Naţională „Apele Române“ administrează bunurile din domeniul public al statului de natura celor prevăzute de art. 136 alin. (3) din Constituţia României, republicată, bunurile proprietate publică prevăzute de Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi patrimoniul propriu. Patrimoniul „Apelor Române“ aflat în exploatare constă, în esenţă, din: - 58.000 km de albii cadastrate neregularizate; – 21.000 km de albii regularizate; – 87 de acumulări din categoriile de importanţă A şi B; – 609 amenajări hidrotehnice (acumulări din categoriile de importanţă C şi D); – prize de apă pentru captare, noduri hidrotehnice, derivaţii, altele; – 11.000 km de diguri. Administraţia Naţională „Apele Române“ depune eforturi constante pentru îmbunătăţirea exploatării, mentenanţei şi monitorizării infrastructurii Sistemului naţional de gospodărire a apelor, scurtarea timpilor de intervenţie în cazul declanşărilor situaţiilor de urgenţă cauzate de inundaţii, poluări şi accidente la lucrările hidrotehnice, precum şi pentru buna funcţionare a sistemului naţional de măsurare automată a parametrilor hidrologici sau a celor de comportare a structurilor cu ajutorul echipamentelor şi senzorilor automaţi instalaţi. În vederea întăririi capacităţii instituţionale predictive, preventive şi corective, atât la nivel naţional, cât şi în cadrul cooperărilor transfrontaliere, a fost identificată necesitatea de dotare a Administraţiei Naţionale „Apele Române“ cu utilaje şi echipamente pentru exploatare, mentenanţă, măsurare, supraveghere şi intervenţie asupra infrastructurii de gospodărire a apelor. Pe lângă procedurile de supraveghere din cadrul activităţilor de exploatare şi întreţinere ale lucrărilor de gospodărire a apelor, în cadrul Programului naţional Planul de prevenire, protecţie şi diminuare a efectelor inundaţiilor (P.P.P.D.E.I.), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.309/2005 privind aprobarea Programului de realizare a Planului naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor şi a finanţării acestuia, cu modificările ulterioare, în perioada 2007-2013 a fost efectuată scanarea terenului prin zboruri cu mijloace aeropurtate, utilizând tehnologiile LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) sau FLI-MAP (Fast Linear Imaging-Map) - proceduri de înaltă performanţă tehnologică folosite pentru prima dată la scară largă în România - şi aerofotografiere; acestea au fost utilizate în zonele considerate prioritare, pe trei niveluri de precizie: - nivelul A, situat în imediata apropiere a cursurilor de apă, mai extins în zonele urbane, pentru care s-a obţinut un grad de detaliere şi precizie superior; – nivelul B, cu un grad mediu de acurateţe; – nivelul C, unde gradul de detaliere este specific digitizării hărţilor topografice 1:50000 existente în format analogic, rezultatul digital fiind corectat prin aerofotografiere pe o suprafaţă de 5.000 kmp. Aceste măsurători au acoperit cca 33.500 km din totalul de 89.826 km de râuri cadastrate, inclusiv zonele luncilor inundabile care conţin lucrări de apărare (diguri, apărări de mal, praguri etc.), ceea ce a permis folosirea acestor rezultate în modelarea hidraulică şi realizarea hărţilor de hazard şi risc la inundaţii prezentate publicului şi raportate în cadrul ciclului I al Directivei Inundaţii CE/60/2007. Reactualizarea acestor informaţii şi extinderea arealului reprezintă un deziderat instituţional şi naţional. În ultimii ani, prin eforturi proprii, Administraţia Naţională „Apele Române“ a realizat măsurători topometrice pentru cca 80% din digurile pe care le are în administrare (cca 9.200 km din 11.500 km), pentru identificarea zonelor cu tasări, precum şi pentru furnizarea informaţiilor relevante ca date de intrare în modelarea hidraulică necesară realizării hărţilor de hazard la inundaţii şi evaluarea riscului rezidual. În contextul actual, pentru implementarea Directivei Inundaţii 2007/60/CE, a Directivei-cadru Apă 2000/60/CE, precum şi a Directivei Inspire 2007/2/CE, informaţiile necesare cu privire la localizare, impact asupra corpurilor de apă şi în special starea actuală a infrastructurii de apărare reprezintă informaţii-cheie atât pentru promovarea şi prioritizarea investiţiilor, cât şi pentru analizele tehnico-economice ulterioare necesare în cadrul studiilor de fezabilitate ca parte componentă a aplicaţiilor de finanţare. În plus, pentru sprijinirea implementării la scară naţională a unui viitor proiect de digitalizare a informaţiilor din domeniul gospodăririi apelor, de delimitare a albiilor minore, în vederea reducerii ulterioare a costurilor pentru zonele care necesită un grad de detaliere (cca 15-20 mii km din zona superioară a bazinelor hidrografice) care nu poate fi acoperit de informaţiile satelitare, sunt extrem de importante dotarea şi transferul de know-how către personalul Administraţiei Naţionale „Apele Române“ cu privire la folosirea unor tehnologii de măsurare adecvate, respectiv drone profesionale dotate cu senzori LIDAR/FLIR/fotogrametrie), precum şi la folosirea unor metode de investigare în profunzime, cu metode geoelectrorezistive/ georadar, a corpurilor digurilor cel puţin în zonele prioritar identificate cu puncte critice (cu teren de fundare slab, infiltraţii, grifoane, sufozii, alunecări de taluz, eroziuni în corpul digului etc.). 3. Obiectivul general al proiectului Investiţia propune achiziţia următoarelor categorii mari de dotări necesare pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă: a) Echipamente de investigare şi monitorizare a stării infrastructurii de apărare [Unmanned aerial vehicles (UAV) dotate cu echipamente LIDAR/FLIR, multispectru şi alţi senzori, inclusiv training, echipament pentru tomografia digurilor - geoelectrorezistiv/georadar, inclusiv training] Dotarea Administraţiei Naţionale „Apele Române“ cu drone/UAV, echipate cu senzori specializaţi, pentru aplicaţii atât operative, cât şi de studiu şi crearea unui serviciu specializat la nivel naţional, precum şi a 3 servicii-suport la nivel regional vor conduce la îmbunătăţirea managementului situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, secetă şi poluări accidentale, a exploatării şi supravegherii construcţiilor hidrotehnice, precum şi la îmbunătăţirea datelor-suport necesare pentru implementarea directivelor europene (Directiva-cadru Apă CE/60/2000, Directiva Inundaţii CE/60/2007 etc.) În completarea datelor necesare pentru evaluarea şi expertizarea infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor (a stării digurilor şi barajelor de pământ), investigaţiile tomografice reprezintă un suport modern în completarea datelor obţinute prin scanarea LIDAR de suprafaţă, scanării termice sau a observaţiilor vizuale care se realizează în mod curent, putând fi evidenţiate zonele geologic sensibile ale infrastructurii, imposibil de determinat numai cu metode vizuale. În acest sens, dotarea cu echipamente pentru prospecţiuni geofizice ale corpurilor digurilor - prin metode geoelectrorezistive/georadar, inclusiv pregătirea personalului pentru folosirea şi interpretarea datelor, va conduce la îmbunătăţirea capabilităţilor tehnice ale Administraţiei Naţionale „Apele Române“, la un mai bun management al intervenţiilor, suport pentru o programare judicioasă a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii şi prioritizarea investiţiilor. Dotările propuse la acest capitol nu au impact asupra mediului prin emisii de carbon, acestea fiind electrice, şi înlocuiesc metoda zborurilor clasice. Reţeaua de monitoring cantitativ cuprinde peste 900 de staţii hidrometrice de râu, de la care se colectează în permanenţă nivelul apei, debitul, temperatura apei, precum şi alţi parametri hidrometeorologici. Determinarea debitului la staţiile hidrometrice este una dintre activităţile de bază în monitorizarea cantitativă a resursei de apă, esenţială pentru întregirea permanentă a fondului naţional de date, utilizat la elaborarea studiilor ştiinţifice privind evoluţia mediului hidric, în dimensionarea şi proiectarea lucrărilor hidrotehnice şi inginereşti şi, nu în ultimul rând, pentru calibrarea sistemului de emitere a avertizărilor şi atenţionărilor privind fenomenele hidrologice periculoase. Cunoaşterea batimetriei lacurilor este necesară pentru determinarea curbei volumetrice şi de suprafaţă, elemente importante în calculul colmatării cuvetei unui lac natural sau artificial. La peste 400 dintre staţiile hidrometrice de râu se realizează studii referitor la materialul solid transportat în albie. Pentru realizarea bilanţului de apă este necesară cunoaşterea cantităţilor de apă intrate şi ieşite. Parametrii care determină evapotranspiraţia sunt monitorizaţi la 52 de staţii evaporimetrice. Reţeaua de monitoring cantitativ cuprinde 277 de staţii hidrometrice şi pluviometrice la care se realizează complexul de măsurători nivometrice. Datele topometrice măsurate şi derivate din măsurători sunt utilizate în activităţile de determinare a pantelor la staţiile hidrometrice, trasarea profilurilor transversale şi longitudinale, amplasarea şi verificarea mirelor, a reperilor geodezici, întocmirea planurilor de situaţie, determinarea locaţiilor forajelor, trasarea unor perimetre necesare pentru diverse obiective etc., exprimarea altitudinilor putând fi făcută în cote absolute şi integrate în proiecte georeferenţiate GIS. b) Vehicule pentru intervenţii în situaţii de urgenţă (cu utilaje pentru acces şi intervenţie în teren accidentat şi şenilate amfibii pentru accesul şi transportul sacilor/digurilor mobile în zone greu accesibile) Pentru corecta întreţinere şi exploatare a unei părţi importante din râurile şi lacurile/acumulările aflate în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române“ sunt necesare decolmatarea periodică şi îndepărtarea vegetaţiei acvatice dezvoltate în albiile şi cuvetele râurilor şi acumulărilor. Operaţiunile sunt esenţiale pentru asigurarea capacităţii de tranzitare a debitelor şi pentru a se împiedica eutrofizarea şi reducerea volumelor lacurilor/acumulărilor. Lucrările de decolmatare/îndepărtare a vegetaţiei acvatice se efectuează în prezent, în cea mai mare parte, cu echipamente terasiere (uzual - excavatoare cu braţ lung) care operează de pe/de lângă malul apei şi cu utilajele de dragare specifice aflate în dotarea Administraţiei Naţionale „Apele Române“. În numeroase situaţii, accesul de pe mal este dificil sau imposibil (terenul aparţine unor terţi proprietari care nu permit accesul, maluri foarte înalte etc.), raza de acţiune a acestor utilaje terasiere este redusă (de până la cca 8 m, maximum 10 m), iar accesul în apă este foarte limitat de presiunile admisibile reduse ale substratului şi de adâncimea apei (la adâncimi peste cca 1,00-1,50 m, accesul excavatoarelor devine dificil sau imposibil), motiv pentru care în domeniu se utilizează extensiv utilaje de tip „excavator/utilaj şenilat amfibiu“ sau „excavator de mlaştină“. Experienţa inginerească internaţională arată că utilajele terasiere din categoria excavatoarelor amfibii de mlaştină sunt cele mai eficiente şi versatile utilaje concepute pentru efectuarea lucrărilor din aceste categorii. Acestea constau dintr-un excavator uzual la care se adaptează un echipament specializat (şasiu) conceput special pentru accesarea directă în terenuri şi albii mlăştinoase şi pentru executarea de lucrări de excavare/dragare în lacurile şi pe albiile colmatate sau invadate de vegetaţie acvatică, pe zonele mlăştinoase, smârcuri şi pe terenuri cu portanţă foarte scăzută (15 kPa), în ape cu adâncime de cca 1-1,5 m, până la adâncimea de 4-8 m, etc. Utilajele adaptate sunt autonome, pot accesa şi opera direct fronturile de lucru de pe râuri sau lacuri, fără sprijinul altor utilaje, putând, cu minime adaptări, să se deplaseze autonom pe apă pentru a accesa alte fronturi de lucru la care se poate ajunge doar pe apă şi pot să excaveze/dragheze direct de pe apă cu adâncimea de peste 2,00 m, dacă sunt dotate suplimentar cu piloni de ancorare. Lucrările principale vizate de această adaptare sunt: • intervenţii terasiere rapide pe zonele înmlăştinite sau eutrofizate, colmatate; • întreţinerea şi curăţarea albiilor, şenalelor de tranzit a debitelor, a canalelor de orice fel, a lacurilor, a malurilor, iazurilor etc.; • dragări mecanice (sau chiar dragări în tehnologii mixte de dragare cu cap absorbant - tăietor rotativ, dacă se achiziţionează echipamentele adiţionale corespunzătoare), decolmatări locale ale râurilor şi lacurilor/acumulărilor; • destufizarea, îndepărtarea plaurilor, lăstărişului şi vegetaţiei acvatice de orice fel; • controlul şi prevenirea eroziunii; Aceste echipamente pot fi folosite cu diferite accesorii de săpat şi de încărcat (cupă dreaptă, cupă inversă, draglină, graifer etc.) sau cu alte dispozitive de lucru (macarale, sonete, maiuri etc.). Utilajul şenilat este dedicat operaţiunilor de salvare şi de transport persoane şi materiale în locaţii total inaccesibile vehiculelor convenţionale. Acesta are capacitatea de rulare atât pe drumuri publice (drumuri naţionale, judeţene etc.), cât mai ales în teren accidentat (drumuri forestiere, drumuri neamenajate, teren mlăştinos, vaduri, râuri, lacuri, terenuri inundate etc.). Se poate deplasa în orice condiţii meteo (ninsoare abundentă, viscol, furtună, vânt puternic, ploaie torenţială, ceaţă densă etc.) şi este ideal pentru: • operaţiuni de salvare; • transport de persoane; • transport de materiale şi echipamente; • deplasare în locaţii total inaccesibile vehiculelor convenţionale; • echipament de colectare a deşeurilor plutitoare din lacuri sau golfuri. Este de subliniat nevoia de deplasare rapidă a personalului decident şi a personalului responsabil cu comunicaţiile şi senzoristica de monitorizare deţinută de Administraţia Naţională „Apele Române“, care necesită o supraveghere periodică şi intervenţii rapide pentru restabilirea comunicaţiilor şi transmiterea informaţiilor necesare monitorizării şi elaborării prognozelor. Se doreşte prin reforma instituţională şi dotarea cu mijloace de transport corespunzător utilate şi dedicate activităţii de mentenanţă, reparaţii şi radiocomunicaţii, crearea unui serviciu naţional, cu puncte de lucru regionale, care să întreţină infrastructura şi echipamentele de radiocomunicaţii (comunicaţiile back-up), precum şi senzoristica automată de colectare date instalată prin diferite proiecte. Precizăm că autoutilitarele care urmează să fie achiziţionate vor respecta Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01): autoutilitarele care urmează a fi achiziţionate vor avea emisii specifice de CO_2, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631 - mai mici de 50 g CO_2/km. c) Echipamente hardware şi software necesare pentru procesarea, stocarea şi analiza datelor culese În anul 2008, în cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române“ (sediul central şi 11 administraţii bazinale de apă), a fost implementat un sistem informatic integrat, la nivel naţional, denumit „Water Integrated Management System“, sistem ce cuprindea un număr de 59 de centre de date (data center). Fiecare centru de date conţinea cel puţin 3 servere de aplicaţii şi un server specific înmagazinării datelor (SAN), toate acestea fiind unite într-o reţea de tip VPN, formată dintr-un număr de peste 170 de echipamente de comunicaţii de date. Deşi sistemul informatic din cadrul sediului central al Administraţiei Naţionale „Apele Române“ a fost modernizat în anul 2018, iar numărul serverelor, doar din această locaţie, a crescut la un uimitor 117, nu s-a reuşit identificarea unor resurse bugetare necesare modernizării întregului sistem informatic, la nivel naţional, modernizare ce constă în dotarea adecvată a administraţiilor bazinale cu echipamente hardware şi software pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, schimbarea echipamentelor identificate ca End-of-Life şi End-of-Support şi crearea unor centre secundare de prelucrare a datelor, pentru continuarea activităţilor administraţiei în caz de dezastru. În momentul de faţă, activităţile Administraţiei Naţionale „Apele Române“ depind în totalitate de sistemul informatic, astfel că în cazurile de nefuncţionare, des întâlnite la echipamentele depăşite moral şi fizic, instituţia îşi suspendă activitatea, fiind nevoită să utilizeze servicii gratuite, oferite de terţi furnizori, de tip Gmail, WeTransfer etc. Deoarece sistemul informatic naţional (sediul central şi 11 administraţii bazinale de apă) se bazează pe o singură infrastructură de servere, mare parte fiind depăşite, din punct de vedere moral şi fizic, considerăm absolut necesară dotarea adecvată a administraţiilor bazinale cu echipamente hardware şi software pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, dotare ce va permite modernizarea serverelor şi echipamentelor de comunicaţii de date, ceea ce va asigura continuarea activităţilor instituţiei chiar şi în cazul unei banale opriri a furnizării cu energie electrică. 4. Caracteristicile principale ale proiectului „Dotarea adecvată a administraţiilor bazinale pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă“ Titular: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Beneficiar: Administraţia Naţională „Apele Române“
┌──────────────────────┬───────┬───────┐
│Valoarea totală a │ │ │
│proiectului, inclusiv │mii lei│207.417│
│TVA (1 euro = 4,98 │ │ │
│lei) │ │ │
├──────────────────────┴───────┴───────┤
│Cursul euro este de 1 euro = 4,98 lei │
│şi reprezintă cursul de schimb mediu │
│conform Scrisorii-cadru nr. 464.142 │
│din 10.12.2021, emisă de Ministerul │
│Finanţelor, privind contextul │
│macroeconomic, metodologia de │
│elaborare a proiectelor de buget pe │
│anul 2022 şi a estimărilor pentru │
│2023-2025, precum şi limitele de │
│cheltuieli stabilite pe ordonatorii │
│principali de credite. │
├──────────────────────┬───────┬───────┤
│Eşalonarea │ │ │
│cheltuielilor: │ │ │
├──────────────────────┼───────┼───────┤
│- anul I │mii lei│181.314│
├──────────────────────┼───────┼───────┤
│- anul II │mii lei│26.103 │
├──────────────────────┼───────┼───────┤
│Capacităţi: │ │ │
├──────────────────────┼───────┴───────┤
│- echipamente de │ │
│investigare şi │ │
│monitorizare a stării │ │
│infrastructurii de │ │
│apărare [Unmanned │ │
│aerial vehicles (UAV) │ │
│dotate cu echipamente │ │
│LIDAR/FLIR, │ │
│multispectru şi alţi │ │
│senzori, inclusiv │ │
│training, echipament │ │
│pentru tomografia │ │
│digurilor - │Administraţia │
│geoelectrorezistiv/ │Naţională │
│georadar, inclusiv │„Apele Române“ │
│training] │şi │
│- vehicule pentru │administraţiile│
│intervenţii în │bazinale din │
│situaţii de urgenţă │subordine │
│(cu utilaje pentru │ │
│acces şi intervenţie │ │
│în teren accidentat şi│ │
│şenilate amfibii │ │
│pentru acces şi │ │
│transportul sacilor/ │ │
│digurilor mobile în │ │
│zone greu accesibile) │ │
│- echipamente hardware│ │
│şi software necesare │ │
│pentru procesarea, │ │
│stocarea şi analiza │ │
│datelor culese │ │
├──────────────────────┼───────┬───────┤
│Durata de execuţie a │luni │14 │
│proiectului │ │ │
└──────────────────────┴───────┴───────┘
Finanţarea proiectului se realizează din sumele aferente componentei de împrumut a Planului naţional de redresare şi rezilienţă (P.N.R.R.), în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) lit. a) şi art. 43 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, este necesară aprobarea de către Guvern pentru notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente pentru categoriile de investiţii incluse la poziţia C „Alte cheltuieli de investiţii“, în care se încadrează şi cheltuielile de investiţii din cadrul proiectului „Dotarea adecvată a administraţiilor bazinale pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă“. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
