Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 115 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
(1) Comisia pentru protecţia copilului, denumită în continuare Comisia, prevăzută la art. 115 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este organul de specialitate, fără personalitate juridică, al consiliului judeţean, respectiv al consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, cu activitate decizională în materia protecţiei şi promovării drepturilor copilului.
(2) Comisia respectă, promovează şi garantează drepturile copilului în toate activităţile pe care le întreprinde.
ART. 2
(1) Comisia are următoarele atribuţii principale:
a) stabileşte măsurile de protecţie specială pentru copii şi menţine măsurile pentru tinerii care au dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi au beneficiat de o măsură de protecţie specială, stabilită în condiţiile legii, de Comisie sau, după caz, de instanţa judecătorească;
b) încetează sau, după caz, modifică măsura de protecţie specială stabilită de către Comisie, în condiţiile legii, dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat sau, după caz, în situaţia în care în urma monitorizării aplicării măsurii de protecţie specială se constată necesitatea modificării sau, după caz, a încetării măsurii;
c) informează părinţii prezenţi la şedinţele Comisiei cu privire la consecinţele stabilirii măsurii de protecţie specială asupra raporturilor pe care le au cu copiii, inclusiv asupra drepturilor şi obligaţiilor pe care le au faţă de copil pe durata aplicării măsurii;
d) hotărăşte, dacă este cazul, în condiţiile stabilite de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, cuantumul contribuţiei lunare a părinţilor la întreţinerea copilului pentru care s-a decis măsura plasamentului în condiţiile Legii nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
e) eliberează sau, după caz, reînnoieşte, suspendă sau retrage atestatul de asistent maternal;
f) stabileşte încadrarea copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap şi eliberează certificatul de încadrare a copilului într-un grad de handicap;
g) aprobă planul de abilitare-reabilitare a copilului cu dizabilităţi în situaţia stabilirii unui alt grad de handicap faţă de propunerea serviciului de evaluare complexă;
h) informează în scris conducerea instituţiilor pe care membrii Comisiei le reprezintă asupra dificultăţilor întâmpinate în stabilirea măsurilor de protecţie specială pentru copii, încadrarea copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap şi eliberarea certificatului de încadrare a copilului într-un grad de handicap şi asupra necesităţii de dezvoltare a serviciilor sociale, educaţionale şi de sănătate pentru copii în vederea identificării de soluţii;
i) soluţionează plângerile adresate de copii, în măsura în care soluţionarea acestora nu este stabilită de lege în competenţa altor instituţii sau a instanţelor judecătoreşti, după caz;
j) colaborează cu organismele private acreditate care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi al protecţiei speciale pe raza administrativ-teritorială;
k) întocmeşte un raport anual de activitate pe care îl înaintează consiliului judeţean sau, după caz, consiliului local al sectoarelor municipiului Bucureşti.
(2) Măsurile de protecţie specială a copilului se stabilesc de către Comisie, numai atunci când există acordul părinţilor, precum şi consimţământul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani, exprimate în faţa Comisiei.
(3) Comisia îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de actele normative în vigoare.
ART. 3
(1) Comisia este alcătuită din 7 persoane şi are următoarea componenţă:
a) secretarul judeţului, respectiv secretarul sectorului municipiului Bucureşti - preşedinte;
b) directorul executiv/general al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, denumită în continuare Direcţie - vicepreşedinte. Acesta poate delega atribuţiile care îi revin directorului executiv adjunct/general adjunct care coordonează activitatea de protecţie a drepturilor copilului;
c) un medic cu certificat de membru al Colegiului Medicilor din România, având cel puţin gradul de medic specialist în una dintre următoarele specialităţi medicale sau asimilate: neurologie pediatrică, pediatrie, psihiatrie pediatrică sau orice altă specializare pediatrică, desemnat de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti - membru;
d) un psiholog sau un psihopedagog desemnat de inspectoratul şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti - membru;
e) un reprezentant desemnat de agenţia judeţeană pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti, de preferinţă un asistent social - membru;
f) doi reprezentanţi ai organismelor private acreditate, propuşi de secretarul judeţului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti - membri.
(2) Fiecare dintre membrii titulari ai Comisiei are desemnat un membru supleant.
(3) Mandatul membrilor Comisiei este de cinci ani, cu posibilitatea prelungirii acestuia în situaţii temeinic motivate.
ART. 4
(1) Pot fi membri ai Comisiei reprezentanţii desemnaţi care sunt specialişti angajaţi ai instituţiilor respective sau ai instituţiilor/unităţilor subordonate sau pe care le coordonează metodologic, cu studii superioare, a căror integritate morală şi experienţă profesională oferă garanţii corespunzătoare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin în cadrul Comisiei.
(2) Poate fi propus ca membru în Comisie numai reprezentantul organismului privat acreditat care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, are studii superioare şi nu desfăşoară activităţi în cadrul autorităţilor publice locale sau centrale.
(3) Nu pot fi membri în Comisie specialiştii care realizează evaluarea complexă a copilului şi nici reprezentanţii organismelor private care nu sunt acreditate, în condiţiile legii.
(4) Membrii Comisiei reprezintă instituţiile/organismele private care i-au desemnat şi au obligaţia ca, în toate deciziile care se iau, să urmărească exclusiv interesul superior al copilului.
ART. 5
(1) În vederea organizării şi asigurării funcţionării Comisiei, secretarul judeţului sau, după caz, secretarul sectorului municipiului Bucureşti, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, are următoarele atribuţii:
a) solicită conducerii direcţiei de sănătate publică, inspectoratului şcolar şi agenţiei pentru plăţi şi inspecţie socială să îşi desemneze reprezentanţi pentru a fi propuşi ca membri titulari şi supleanţi ai Comisiei;
b) propune consiliului judeţean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti nominalizarea unui membru al Comisiei dintre reprezentanţii organismelor private acreditate, în condiţiile legii, care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului. Reprezentarea organismelor private acreditate va fi asigurată prin rotaţia reprezentanţilor acestora pentru o perioadă de 5 ani;
c) întocmeşte proiectul de hotărâre privind înfiinţarea şi componenţa Comisiei, pe care îl supune aprobării consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti;
d) conduce şedinţele Comisiei. În absenţa acestuia este înlocuit de vicepreşedinte, care semnează hotărârile adoptate în şedinţa în care a asigurat conducerea;
e) verifică îndeplinirea de către membrii Comisiei a condiţiilor prevăzute la lit. a) şi b) şi propune consiliului judeţean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti modificarea componenţei Comisiei în cazul în care aceste condiţii nu sunt îndeplinite;
f) solicită unităţilor de poliţie competente teritorial informaţii existente în evidenţele specifice proprii, în vederea fundamentării măsurii de protecţie specială a copilului, care urmează a fi instituită conform prevederilor Legii nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Unităţile de poliţie transmit informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. f) în maximum 3 zile lucrătoare de la data primirii solicitării.
ART. 6
(1) Comisia se întruneşte bilunar în şedinţe ordinare şi ori de câte ori este necesar în şedinţe extraordinare.
(2) Comisia poate funcţiona numai în prezenţa majorităţii.
(3) Şedinţele Comisiei nu sunt publice.
(4) Convocarea şedinţelor se face de către preşedinte, iar în absenţa acestuia, de către vicepreşedinte. Convocarea se face în scris cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei şi cuprinde în mod obligatoriu ordinea de zi a acesteia.
(5) Prezenţa membrilor Comisiei la şedinţă este obligatorie. În cazul în care un membru titular şi membrul supleant ai Comisiei absentează de la şedinţe de două ori consecutiv, fără motive temeinice, consiliul judeţean, consiliul local al sectorului municipiului Bucureşti, respectiv conducerea organismului privat acreditat poate propune sancţionarea acestora. Punerea în aplicare a sancţiunii se va face de către instituţia sau, după caz, organizaţia din care face parte cel sancţionat.
ART. 7
(1) Comisia competentă să soluţioneze cazurile privitoare la copiii care necesită o măsură de protecţie specială este cea în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului.
(2) Comisia competentă să soluţioneze cererile privind încadrarea copiilor cu dizabilităţi într-un grad de handicap este cea în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau reşedinţa copilului. În situaţia în care cererea este soluţionată de Comisia de la reşedinţa copilului, aceasta are obligaţia de a anunţa de îndată Comisia de la domiciliul copilului.
(3) Comisia soluţionează în termen de cel mult 30 de zile calendaristice cererile privind stabilirea unei măsuri de protecţie specială şi în termen de cel mult 60 de zile calendaristice cererile privind încadrarea copiilor cu dizabilităţi într-un grad de handicap. Termenul curge de la data înregistrării de către Direcţie a cererii.
(4) Comisia competentă poate hotărî plasamentul copilului în altă unitate administrativ-teritorială decât cea în care funcţionează aceasta, dacă interesul superior al copilului o impune, cu avizul favorabil al Comisiei din unitatea administrativ-teritorială respectivă.
(5) În situaţia prevăzută la alin. (4), Comisia competentă să ia hotărârea prezintă Comisiei al cărei aviz este cerut toate informaţiile relevante pe care le deţine, referitoare la soluţionarea cazului, precum şi motivul care impune luarea hotărârii propuse.
(6) Comisia al cărei aviz este cerut este obligată să comunice celeilalte Comisii hotărârea privind eliberarea avizului, în termen de 15 zile calendaristice de la primirea solicitării şi a informaţiilor prevăzute la alin. (5). Respingerea solicitării de eliberare a avizului poate fi întemeiată numai pe protejarea interesului superior al copilului.
(7) În cazul nerespectării termenului prevăzut la alin. (6), avizul favorabil al Comisiei este prezumat.
(8) În situaţia încetării sau modificării măsurii plasamentului dispus la o persoană sau familie, la un asistent maternal ori serviciu de tip rezidenţial, care are domiciliul sau, după caz, sediul pe altă rază administrativ-teritorială decât cea în care funcţionează Comisia care a stabilit iniţial plasamentul copilului, competenţa încetării sau modificării măsurii revine Comisiei care are sediul pe raza administrativ-teritorială care a dispus plasamentul.
(9) În situaţia prevăzută la alin. (8), încetarea sau modificarea măsurii se dispune la sesizarea Direcţiei care a propus iniţial măsura plasamentului şi care verifică împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurii de protecţie specială sau, după caz, la sesizarea Direcţiei sau a organismului privat acreditat care are în plasament copilul şi care are obligaţia monitorizării acestei măsuri.
(10) Direcţia sau organismul privat acreditat care are în plasament copilul va transmite Direcţiei care a propus măsura de protecţie specială aprobată de Comisie rapoarte privitoare la evoluţia dezvoltării copilului, prevăzute la art. 73 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 8
(1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin Comisia emite hotărâri.
(2) Certificatul de încadrare a copilului într-un grad de handicap este anexă a hotărârii. Modelul certificatului de încadrare în grad de handicap este aprobat şi revizuit, ori de câte ori va fi necesar, prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale.
ART. 9
(1) Hotărârile Comisiei se iau cu majoritatea voturilor. Acestea se redactează de către secretarul Comisiei, potrivit procesului-verbal al şedinţei în care au fost adoptate, în termen de 3 zile lucrătoare de la data ţinerii şedinţei. Hotărârea Comisiei va cuprinde în mod obligatoriu numele, prenumele şi codul numeric personal ale persoanelor care au luat în plasament copilul sau, după caz, denumirea serviciului rezidenţial, precum şi numele, prenumele şi codul numeric personal ale copilului.
(2) Hotărârile redactate potrivit alin. (1) se semnează de preşedintele Comisiei sau de vicepreşedinte, se contrasemnează de secretarul Comisiei şi se înregistrează într-un registru special de evidenţă a hotărârilor; hotărârile privind încadrarea într-un grad de handicap se înregistrează într-un registru separat de evidenţă.
(3) Hotărârile Comisiei se comunică persoanelor interesate, în termen de 5 zile lucrătoare de la data şedinţei, prin scrisoare recomandată sau prin intermediul corespondenţei electronice cu confirmare de primire.
(4) Actele emise de Comisie care nu necesită adoptarea unei hotărâri se semnează de preşedintele acesteia sau de vicepreşedinte şi se înregistrează în registrul general de intrăriieşiri al Comisiei.
ART. 10
(1) Hotărârea Comisiei se pune în aplicare de îndată de către persoana sau familia, asistentul maternal, serviciul de tip rezidenţial căruia i-a fost dat în plasament copilul.
(2) Hotărârea se comunică părinţilor, persoanei sau familiei, asistentului maternal ori serviciului de tip rezidenţial căruia i-a fost dat în plasament copilul, copilului care a împlinit vârsta de 14 ani, agenţiei judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti, Direcţiei sau, după caz, organismului privat acreditat în subordinea căruia funcţionează serviciul de tip rezidenţial, primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază domiciliază părinţii, precum şi organelor financiare competente, dacă s-a stabilit plata unei contribuţii în sarcina părinţilor.
ART. 11
(1) Preşedintele, vicepreşedintele şi membrii Comisiei răspund în faţa consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, pentru neîndeplinirea obligaţiilor care le revin potrivit legii, precum şi pentru adoptarea unor hotărâri cu nerespectarea dispoziţiilor legale.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie poate propune aplicarea următoarelor măsuri şi sancţiuni:
a) solicitarea sancţionării disciplinare a celui vinovat de către conducerea instituţiei sau, după caz, a organismului privat acreditat, al cărei reprezentant este, în condiţiile legii;
b) revocarea calităţii de membru al Comisiei.
(3) Măsurile prevăzute la alin. (2) lit. a) se aplică prin dispoziţie a preşedintelui consiliului judeţean, respectiv a primarului sectorului municipiului Bucureşti. Măsura prevăzută la alin. (2) lit. b) se aplică prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti.
ART. 12
(1) Lucrările de secretariat ale Comisiei sunt asigurate de un secretariat care funcţionează în cadrul Direcţiei din unitatea administrativ-teritorială respectivă.
(2) Secretariatul Comisiei este condus de secretarul acesteia, numit prin dispoziţie a directorului executiv/general al Direcţiei.
ART. 13
(1) Secretariatul Comisiei este obligat să înregistreze cererile sau plângerile adresate de către copii sau formulate în numele acestora în legătură cu situaţii care vizează domeniul de competenţă al Comisiei.
(2) Prin secretariatul său, Comisia transmite copilului soluţia identificată, în termenul prevăzut de lege.
(3) În vederea respectării dreptului la opinie şi a dreptului la participare, cererea unui copil de a fi ascultat pentru soluţionarea situaţiilor menţionate la alin. (1) nu poate fi refuzată de către Comisie.
ART. 14
(1) Convocarea persoanelor invitate în faţa Comisiei pentru soluţionarea cazurilor privind copiii se face de către secretarul Comisiei.
(2) Convocarea se face în scris şi se comunică persoanei interesate prin scrisoare recomandată sau prin intermediul corespondenţei electronice, cu confirmare de primire, transmisă cu cel puţin 5 zile înainte de data şedinţei. În situaţii excepţionale, convocarea se poate face şi telefonic.
(3) În cazul în care procedura de convocare prevăzută la alin. (2) nu poate fi îndeplinită, convocarea se poate face prin afişare la sediul Comisiei, precum şi la sediul primăriei unităţii administrativ-teritoriale pe teritoriul căreia se află ultimul domiciliu cunoscut al persoanei invitate, cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei. În acest caz secretarul Comisiei solicită aparatului de specialitate al primarului afişarea la sediu a convocării şi întocmeşte procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de convocare prin afişare la sediul direcţiei. Procesul-verbal va avea ataşată confirmarea de primire a convocării semnată de reprezentantul primarului.
(4) Confirmările de primire a convocărilor, precum şi procesele-verbale de îndeplinire a procedurii de convocare se înregistrează într-un registru special de evidenţă a convocărilor de către secretarul Comisiei.
(5) Viciul procedural privind neîndeplinirea procedurii de convocare se acoperă în cazul prezentării persoanei invitate în faţa Comisiei la data şedinţei. În acest caz prezentarea persoanei invitate se consemnează în procesul-verbal al şedinţei şi se înregistrează de către secretarul Comisiei în registrul special de evidenţă a convocărilor, cu menţiunea „prezentat în faţa Comisiei“.
ART. 15
(1) Şedinţele Comisiei au loc în spaţii special amenajate, apte să asigure confidenţialitatea datelor şi a informaţiilor referitoare la copil, care sunt prezentate Comisiei, respectarea demnităţii persoanelor care se prezintă în faţa Comisiei, precum şi a confidenţialităţii dezbaterilor Comisiei.
(2) Spaţiile şi amenajarea acestora, inclusiv a sălilor de aşteptare aferente, corespund principiilor designului universal sau al adaptării rezonabile, aşa cum sunt definite de Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007, cu modificările ulterioare, şi se asigură de către Direcţie în termen de maximum 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.
ART. 16
(1) Şedinţele Comisiei sunt conduse de către preşedintele acesteia, iar în absenţa sa, de vicepreşedinte. La şedinţe participă în mod obligatoriu secretarul Comisiei, fără drept de vot.
(2) Pentru stabilirea măsurilor de protecţie specială la şedinţele Comisiei sunt invitaţi părinţii, copilul care a împlinit vârsta de 10 ani, persoana, familia sau reprezentantul organismului privat acreditat în al cărui serviciu va fi dat în plasament copilul.
(3) Pentru stabilirea încadrării în grad de handicap, în situaţii temeinic motivate Comisia poate invita la şedinţă un părinte al copilului sau, după caz, reprezentantul legal al acestuia.
(4) Pot participa la şedinţele Comisiei şi alte persoane care pot da relaţii în cauzele analizate, invitate de preşedinte, de vicepreşedinte sau de unul dintre membrii Comisiei, cu acordul membrilor acesteia.
(5) Documentele pe baza cărora specialistul Direcţiei propune Comisiei stabilirea măsurii de protecţie specială sunt:
a) proiectul planului individualizat de protecţie;
b) raportul referitor la ancheta psihosocială a copilului întocmit de către managerul de caz conform prevederilor art. 139 din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) planul de servicii întocmit de serviciul public de asistenţă socială şi, după caz, punctul de vedere al structurilor comunitare consultative cu privire la necesitatea propunerii de stabilire a măsurii de protecţie specială.
(6) Documentele pe baza cărora specialistul Direcţiei propune Comisiei încadrarea copilului cu dizabilităţi în grad de handicap pentru copilul îngrijit în familie fără măsură de protecţie specială sunt:
a) raportul de evaluare complexă;
b) proiectul planului de abilitare-reabilitare a copilului cu dizabilităţi.
(7) Documentele pe baza cărora specialistul Direcţiei propune Comisiei încadrarea copilului cu dizabilităţi în grad de handicap pentru copilul cu dizabilităţi pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială în condiţiile legii sunt:
a) raportul de evaluare complexă;
b) proiectul planului individualizat de protecţie revizuit prin includerea beneficiilor de asistenţă socială, a serviciilor sociale, precum şi a tuturor intervenţiilor pentru abilitarea şi reabilitarea copilului.
ART. 17
(1) În timpul şedinţei Comisiei, soluţionarea cazului privind copilul începe cu următoarele etape:
a) prezentarea de către secretarul Comisiei a datelor de identitate ale copilului şi ale persoanelor invitate în faţa Comisiei pentru soluţionarea cazului, precum şi a situaţiei privind convocările acestora, pe baza documentelor prevăzute la art. 16 şi a registrului special de evidenţă a convocărilor;
b) prezentarea de către specialistul sau, după caz, specialiştii Direcţiei care au instrumentat cazul a raportului referitor la ancheta psihosocială privind situaţia copilului şi a propunerii motivate referitoare la stabilirea unei măsuri de protecţie a copilului sau, după caz, a raportului de evaluare complexă, a proiectului planului de abilitare-reabilitare şi a propunerii privind încadrarea copilului într-un grad de handicap. În funcţie de vârsta şi gradul de maturitate, raportul cuprinde în mod obligatoriu opinia copilului faţă de măsura de protecţie specială propusă.
(2) Persoanele prezente în faţa Comisiei pentru soluţionarea cazului sunt ascultate de Comisie separat, în următoarea ordine:
a) copilul care a împlinit vârsta de 10 ani;
b) părinţii/reprezentantul legal;
c) persoana, familia sau reprezentantul organismului privat acreditat la care va fi dat în plasament copilul;
d) celelalte persoane invitate în faţa Comisiei pentru a da relaţii necesare soluţionării cazului.
(3) Comisia poate proceda la o nouă ascultare comună a două sau mai multe dintre persoanele menţionate la alin. (2).
(4) Preşedintele Comisiei comunică copilului care a împlinit vârsta de 10 ani consecinţele pe care stabilirea măsurii de protecţie specială le va avea şi i se asigură dreptul de a-şi exprima în mod liber opinia cu privire la măsura de protecţie propusă.
(5) În cazul copilului cu dizabilităţi care necesită încadrare într-un grad de handicap, prezenţa şi ascultarea copilului nu sunt obligatorii. Acestea au loc numai la solicitarea expresă şi motivată a Comisiei cuprinsă în convocare. Copiii cu dizabilităţi care se află la tratament sau reabilitare în instituţii de specialitate din ţară sau străinătate, probat de un act emis de instituţia în care se află copilul, precum şi copiii nedeplasabili, probat de un act medical, nu sunt convocaţi.
(6) În situaţii temeinic motivate copilul cu dizabilităţi poate fi audiat, cu condiţia comunicării cu acesta în mod adaptat tipului de dizabilitate prin limbaje vorbite, limbaj mimico-gestual sau limbaj specific persoanelor cu surdocecitate.
(7) În situaţia în care Comisia stabileşte un alt grad de handicap faţă de propunerea serviciului de evaluare complexă, aceasta aplică criteriilor biopsihosociale în vigoare. Dacă aplicarea criteriilor depăşeşte sfera de expertiză a membrilor Comisiei, preşedintele poate invita şi/sau consulta specialişti în domeniu.
ART. 18
(1) Ascultările şi dezbaterile ce au loc în şedinţele Comisiei, hotărârile adoptate, precum şi modul în care acestea au fost adoptate se consemnează de secretarul Comisiei în procesul-verbal al şedinţei, care se semnează de către preşedinte, vicepreşedinte, precum şi de membrii prezenţi şi se contrasemnează de către secretarul Comisiei.
(2) Procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei se consemnează în registrul special de procese-verbale, ale cărui pagini sunt numerotate şi poartă ştampila Comisiei, precum şi semnătura secretarului Comisiei.
ART. 19
(1) În vederea îndeplinirii în mod corespunzător a atribuţiilor ce revin Comisiei privind copilul cu dizabilităţi, serviciul de evaluare complexă din cadrul Direcţiei exercită următoarele atribuţii:
a) identifică copiii cu dizabilităţi care necesită încadrare întrun grad de handicap ori pentru care se solicită acces la servicii de abilitare şi reabilitare, în urma evaluării complexe; identificarea are loc în urma solicitărilor din partea părinţilor sau a reprezentanţilor legali, a referirilor din partea serviciului public de asistenţă socială şi a specialiştilor care vin în contact cu copiii cu dizabilităţi, precum şi a sesizărilor din oficiu;
b) verifică documentele anexate cererii-tip pentru evaluarea complexă şi încadrarea în grad de handicap sau, după caz, cererea privind accesul la servicii, precum şi îndeplinirea condiţiilor privind încadrarea copilului într-un grad de handicap sau accesul la servicii;
c) contribuie la întocmirea de către managerul de caz a raportului de evaluare complexă;
d) contribuie la întocmire, de către managerul de caz a proiectului planului de abilitare-reabilitare pentru copiii cu dizabilităţi din familie pentru care se solicită încadrare în grad de handicap sau, după caz, acces la servicii de abilitare şi reabilitare, respectiv a proiectului de revizuire a planului individualizat de protecţie pentru copiii cu dizabilităţi din sistemul de protecţie specială; în situaţia în care părintele sau reprezentantul legal nu doreşte încadrare în grad de handicap, ci acces la servicii de abilitare şi reabilitare, planul de abilitare-reabilitare este aprobat de directorul general/executiv al Direcţiei;
e) informează părinţii sau reprezentantul legal cu privire la obligaţia respectării şi implementării planului de abilitare-reabilitare a copilului cu dizabilităţi;
f) coordonează activitatea de monitorizare a implementării planului de abilitare-reabilitare;
g) comunică în scris, prin corespondenţă electronică sau telefonic, părinţilor sau reprezentantului legal data stabilită pentru reevaluare;
h) reevaluează condiţiile privind încadrarea copilului într-un grad de handicap, la cererea părintelui sau a reprezentantului legal, formulată cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului. Cererea de reevaluare poate fi formulată oricând, dacă s-au schimbat condiţiile pentru care s-a eliberat certificatul de încadrare într-un grad de handicap;
i) eliberează o adeverinţă prin care se specifică gradul deficienţei/afectării funcţionale a copiilor pentru care se propune măsură de plasament într-un serviciu de tip rezidenţial specializat, pentru situaţia prevăzută de art. 64 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la propunerea medicului din cadrul serviciului;
j) colaborează cu serviciul de evaluare şi de orientare şcolară şi profesională din cadrul centrelor judeţene de resurse şi asistenţă psihopedagogică, respectiv a municipiului Bucureşti în vederea respectării interesului superior al copilului;
k) colaborează cu serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap din cadrul Direcţiei în vederea asigurării continuităţii serviciilor de abilitare şi reabilitare şi a tranziţiei copiilor cu dizabilităţi la viaţa de adult;
l) întocmeşte anual propuneri documentate privind înfiinţarea de servicii sociale de interes local, educaţionale şi de sănătate pentru copiii cu dizabilităţi, care vor fi cuprinse în raportul anual al Direcţiei şi vor fi transmise Comisiei.
(2) În situaţia în care documentele de evaluare nu sunt complete, serviciul de evaluare complexă solicită specialiştilor transmiterea informaţiilor de completare. Dacă informaţiile nu sunt transmise în termen de 15 zile, este anunţată Comisia în vederea îndeplinirii atribuţiei prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. h).
(3) În vederea realizării atribuţiei prevăzute la alin. (1) lit. j), serviciul de evaluare complexă:
a) transmite în copie documentele aferente ultimei încadrări în grad de handicap serviciului de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, care are acces la dosarul integral al copilului;
b) împreună cu serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap sprijină părinţii în întocmirea dosarului necesar pentru prima încadrare în grad de handicap ca adult, documentele medicale pentru dosarul depus la serviciul de evaluare complexă pentru persoanele adulte cu handicap fiind cele menţionate de art. 6 alin. (5) din Metodologia privind organizarea şi funcţionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2008, cu modificările ulterioare, eliberate de medicul de specialitate pentru copii.
ART. 20
(1) Serviciul de evaluare complexă a copilului cuprinde în mod obligatoriu cel puţin câte un specialist din următoarele categorii profesionale:
a) medic cu certificat de membru al Colegiului Medicilor din România, având cel puţin gradul de medic specialist în una din următoarele specialităţi medicale sau asimilate: medicină de familie, neurologie pediatrică, pediatrie, psihiatrie pediatrică;
b) psiholog cu atestat de liberă practică în una din următoarele specialităţi: psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie, psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională;
c) psihopedagog sau psiholog cu atestat de liberă practică în psihopedagogie specială;
d) asistent social cu aviz de exercitare a profesiei sau atestat de liberă practică.
(2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin serviciului de evaluare complexă, Direcţia poate angaja specialiştii prevăzuţi la alin. (1) sau poate contracta, în condiţiile legii, serviciile acestora.
(3) Managementul de caz pentru copiii cu dizabilităţi din familie se asigură de manageri de caz din cadrul serviciului de evaluare complexă şi/sau din alte compartimente ale Direcţiei.
ART. 21
(1) Modalităţile de colaborare dintre Comisie şi comisia de orientare şcolară şi profesională, precum şi dintre serviciul de evaluare complexă şi serviciul de evaluare şi orientare şcolară şi profesională se stabilesc prin protocol de colaborare încheiat între consiliul judeţean, respectiv consiliul local al sectoarelor municipiului Bucureşti şi direcţia de sănătate publică, precum şi inspectoratul şcolar.
(2) Prin protocolul prevăzut la alin. (1) sunt stabilite şi modalităţile de colaborare între cele trei instituţii pentru realizarea evaluării complexe a copiilor nedeplasabili sau provenind din familii cu venituri insuficiente, precum şi pentru înfiinţarea de servicii necesare copiilor cu dizabilităţi, inclusiv de intervenţie timpurie.
ART. 22
(1) Criteriile biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap şi modalităţile de aplicare a acestora se aprobă şi, după caz, se revizuiesc ori de câte ori este nevoie, prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi justiţiei sociale.
(2) Metodologia pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi justiţiei sociale şi cuprinde structura-cadru a planului de abilitare-reabilitare a copilului cu dizabilităţi.
ART. 23
La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 24 septembrie 2004.
PRIM-MINISTRU
MIHAI TUDOSE
Contrasemnează:
Ministrul muncii şi justiţiei sociale,
Lia-Olguţa Vasilescu
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,
Sevil Shhaideh
Ministrul afacerilor interne,
Carmen Daniela Dan
Ministrul educaţiei naţionale,
Liviu-Marian Pop
Ministrul sănătăţii,
Florian-Dorel Bodog
Bucureşti, 13 iulie 2017.
Nr. 502.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
