Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 Se aprobă Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Navă specializată de căutare şi salvare pe mare cu capacitatea de 100 persoane salvate“, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ART. 2 Finanţarea proiectului de investiţii prevăzut la art. 1 se realizează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, şi din alte surse de finanţare legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. ART. 3 Ministerul Transporturilor răspunde de modul de utilizare a sumelor aprobate potrivit prevederilor prezentei hotărâri. PRIM-MINISTRU VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ Contrasemnează: Ministrul transporturilor, Alexandru-Răzvan Cuc p. Ministrul finanţelor publice, Daniela Pescaru, secretar de stat Bucureşti, 9 iulie 2019. Nr. 492. ANEXA 1 NOTĂ DE FUNDAMENTARE privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Navă specializată de căutare şi salvare pe mare cu capacitatea de 100 persoane salvate“ Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare - ARSVOM este instituţie publică cu personalitate juridică înfiinţată prin Ordonanţa Guvernului nr. 33/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare - ARSVOM, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2004. ARSVOM este organul tehnic de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor, prin care acesta asigură activitatea de căutare şi salvare a vieţii omeneşti pe mare şi intervenţii în caz de poluare. În îndeplinirea obiectului său de activitate, ARSVOM are următoarele atribuţii: a) duce la îndeplinire obligaţiile ce revin statului român prin convenţiile şi acordurile internaţionale la care acesta este parte, referitoare la activitatea de căutare şi salvare a vieţii omeneşti pe mare; b) îndeplineşte sarcinile care îi revin din Planul naţional de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluare marină; c) execută intervenţii în caz de poluare. De asemenea ARSVOM poate efectua pe bază contractuală următoarele prestări de servicii: - efectuarea operaţiunilor de căutare, asistenţă şi salvare; – dezeşuarea, ranfluarea navelor şi epavelor; – prestaţii de scafandrerie; – remorcaje interne; – lucrări necesare la nave conform specificului activităţii; – stingerea incendiilor; – spargerea gheţii în porturi şi pe căi navigabile. În prezent flota ARSVOM este constituită dint-un remorcher maritim de 6.600 CP, 5 nave SAR, 3 şalupe de intervenţie şi 5 şalupe de servitute. Exceptând remorcherul maritim Hercules, lansat la apă în anul 1984, dar care a fost modernizat în perioada 2013-2018, şi cele două şalupe SAR intrate în dotarea ARSVOM în anul 2018, Apollo şi Artemis, celelalte nave au o vechime mai mare de 15 ani, depăşind deja 2/3 din durata estimată de utilizare. De fapt, la această dată, ARSVOM dispune doar de două nave ce pot acoperi zona SAR de responsabilitate a României, în suprafaţă de peste 28.000 kmp şi o lungime a litoralului românesc de 245 km, între graniţa de nord cu Ucraina şi graniţa de sud cu Bulgaria, acestea fiind navele Apollo şi Artemis. Cele două unităţi specializate de intervenţie deţin certificate de clasă internaţionale (zona GMDSS A2) şi autonomie de maximum 250 de mile marine (450 km) faţă de ţărm, fără alimentare, în condiţii de vreme favorabilă. Navele SAR Opal şi Topaz nu au certificare internaţională, au dimensiuni mici şi autonomia le permite numai navigaţie costieră (zona GMDSS A1), 8-10 ore de marş, la viteză maximă fără alimentare. Restul navelor au dimensiuni mici, propulsie lentă, autonomie redusă şi pot fi folosite numai în activităţi costiere care să nu implice reacţie rapidă gen căutarea şi salvarea vieţii omeneşti pe mare. Pentru a organiza eficient activitatea de căutare şi salvare a vieţii omeneşti pe mare este nevoie de nave rapide şi o capacitate importantă de recuperare/transfer a/al persoanelor salvate. Dat fiind acest fapt, conform strategiei de dezvoltare, ARSVOM are în elaborare două studii de fezabilitate pentru înfiinţarea a două baze la Sulina şi, respectiv, la Mangalia, pentru a acoperi rapid şi eficient zona de jurisdicţie în lungime de 245 km. În aceste baze vor fi distribuite navele şi echipamentele din dotare, reducându-se astfel timpii de intervenţie. Cu actuala dotare, capacitatea ARSVOM de intervenţie în situaţii de căutare şi salvare pe mare este limitată atât din punctul de vedere al numărului maxim de persoane salvate, al zonei de acţiune, cât şi al condiţiilor meteorologice. În cazul unor accidente majore (număr mare de naufragiaţi, condiţii meteorologice nefavorabile, distanţa mare de la ţărm), infrastructura ARSVOM este insuficientă şi nu va putea duce la bun sfârşit o astfel de intervenţie. Niciuna dintre navele din dotarea actuală a ARSVOM nu poate lucra în conjuncţie cu elicopterele ce participă la intervenţia de căutare-salvare vieţi omeneşti pe mare. Având în vedere viziunea strategică privind siguranţa navigaţiei, prin asigurarea unor capacităţi optime de intervenţie, în cazuri de accidente navale, considerăm că se impune dotarea ARSVOM Constanţa cu o navă specializată de mare viteză, care să poată interveni în misiuni specifice, fără limitări ale razei de acţiune sau din cauza stării mării/condiţiilor meteorologice, şi cu o capacitate de preluare a 100 persoane salvate, precum şi cu dotări moderne de căutare, asistenţă medicală şi transfer de urgenţă. Prin achiziţia acestui tip de navă va creşte capacitatea de realizare a obiectului de activitate al ARSVOM Constanţa, privind ducerea la îndeplinire a obligaţiilor care revin statului român prin convenţiile şi acordurile internaţionale la care acesta este parte, referitoare la activitatea de căutare şi salvare a vieţii omeneşti pe mare. Achiziţia unei asemenea nave va dezvolta capacitatea de intervenţie în cazul unor accidente majore. Totodată, menţionăm faptul că transformarea portului Constanţa într-un port sigur a fost una dintre condiţiile importante impuse României pentru aderarea la Uniunea Europeană şi la spaţiul Schengen. În momentul acesta, în zona Constanţa sunt în implementare mai multe proiecte ce au în vedere conectarea la infrastructura europeană de transport modal. Toate aceste modernizări au ca scop creşterea traficului în zonă, atragerea de noi fluxuri de mărfuri, cu urmări imediate în cifra de afaceri a operatorilor economici şi bineînţeles la bugetul de stat. Creşterea traficului de nave are ca o consecinţă directă creşterea probabilităţii de apariţie a unor incidente generatoare de riscuri asupra vieţii echipajelor navelor şi a pasagerilor acestora. Obiectivul social al investiţiei se referă la minimizarea efectelor negative induse societăţii şi relaţiilor din cadrul comunităţilor afectate în cazul de pierderi de vieţi omeneşti. Existenţa unei astfel de nave, a cărei intervenţie va fi rapidă şi eficientă, va duce la creşterea încrederii celor ce tranzitează şi desfăşoară activităţi economice în Marea Neagră, având efecte directe în creşterea numărului croazierelor/transporturilor de marfă. În concluzie, realizarea achiziţiei acestei nave va conduce la creşterea gradului de siguranţă şi securitate a transporturilor navale ce se desfăşoară în zona litoralului românesc al Mării Negre. Cadrul legislativ privind activităţile de căutare şi salvare de vieţi omeneşti pe mare care reglementează domeniul investiţiei şi acordurile internaţionale ale statului care obligă partea română la realizarea investiţiei este: • convenţii adoptate în cadrul Organizaţiei Maritime Internaţionale: - Convenţia internaţională din 1979 pentru căutarea şi salvarea pe mare (SAR ’79) la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 115/1998 pentru aderarea României la Convenţia internaţională din 1979 privind căutarea şi salvarea pe mare, adoptată de Conferinţa internaţională din 1979 pentru căutarea şi salvarea pe mare, organizată de Organizaţia Maritimă Internaţională la Hamburg în perioada 9-27 aprilie 1979, aprobată cu modificări prin Legea nr. 31/1999; – Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (SOLAS 74) la care România a aderat prin Decretul nr. 80/1979 pentru aderarea la Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974; – Protocolul din 1978 privind Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare la care România a aderat prin Legea nr. 308/2007 pentru aderarea României la Protocolul din 1978 privind Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (Convenţia SOLAS), adoptat la Londra la 17 februarie 1978, astfel cum acesta a fost modificat prin amendamentele din 1981, respectiv 1988; • acorduri regionale: - Acordul de cooperare privind serviciile de căutare şi salvare pe mare între statele riverane Mării Negre (Acordul de la Ankara 1998) ratificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 182/2000 pentru ratificarea Acordului de cooperare privind serviciile de căutare şi salvare pe mare dintre statele riverane Mării Negre, semnat la Ankara la 27 noiembrie 1998, aprobată prin Legea nr. 107/2001; • reglementări naţionale: - Plan de cooperare interministerială, privind intervenţia unitară, în situaţii de urgenţă, pentru căutarea şi salvarea vieţii omeneşti în zona de litoral şi pe mare, semnat de reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi ai Ministerului Transporturilor, decembrie 2013; • recomandări şi instrucţiuni internaţionale: - Manualul pentru căutare şi salvare internaţională aeriană şi maritimă (IAMSAR). Proiectul de investiţii „Navă specializată de căutare şi salvare pe mare cu capacitatea de 100 persoane salvate“ a fost avizat favorabil, fără observaţii, de Consiliul Tehnico-Economic de Avizare al Ministerului Transporturilor cu Avizul nr. 72/81 din 21.12.2018. Nava va fi construită în concordanţă cu cele mai bune practici navale, utilizând materiale şi echipamente (motoare, propulsie, radionavigaţie) de ultimă generaţie şi de cea mai bună calitate, astfel încât acestea vor îndeplini, în cel mai înalt grad, cerinţele de siguranţă, manevrabilitate, tracţiune, viteză, fiabilitate şi eficienţă. Aceasta va avea următoarele dimensiuni şi dotări: a) dimensiuni şi caracteristici principale ale navei: - lungime - aprox. 51 m; – lăţime - aprox. 10 m; – înălţime de construcţie - aprox. 5 m; – pescaj maxim - 3 m; b) performanţe minime: - tracţiune la cârlig: min. 15 Tf; – viteza la marş înainte va fi de minimum 26 noduri; – viteza minimă în modul electric 9 noduri; – autonomie: până la 15 zile; – raza de acţiune combinată - aprox. 1.500 mile marine; – raza de acţiune la viteză minimă de 9 noduri - aprox. 3.200 mile marine; – structura, capacitatea maşinilor şi alte proprietăţi vor fi dimensionate astfel încât să fie capabile să navigheze în condiţii meteo conform IMO A.749(18), temperatura aerului –15+45 C, viteza vântului 10 BF, gradul mării 8 pe scara Douglas; c) instalaţia de remorcare va fi compusă dintr-un cârlig de remorcare cu capacitatea de minim 15 Tf, având sistemul de declanşare ce poate fi acţionat local sau din timonerie; d) propulsia va fi de tip hibrid, utilizându-se atât propulsia mecanică, cât şi propulsia electrică. Pentru propulsia mecanică se vor utiliza motoare tip diesel, cu o putere de aprox. 2 x 3000 kW, ce trebuie să garanteze viteza şi capacitatea de tracţiune impusă. Propulsia electrică a acestei nave va fi asigurată de diesel generatoare, baterii cu încărcare directă şi/sau de la panouri solare. Acestea vor fi dotate cu sisteme de monitorizare a consumurilor de carburanţi, având afişaj în timonerie şi posibilitatea stocării datelor. Totodată nava va fi prevăzută cu bow thruster prova - 2 buc. şi thruster pupa - 1 buc. Motoarele principale vor antrena sistemul de propulsie ce va fi prevăzut cu linii de axe având elice cu pas fix. Nava va fi dotată cu surse electrice (generatoare şi grupuri de baterii) în conformitate cu Regulile şi bilanţul energetic. Nava va fi prevăzută cu un sistem extern de stingere a incendiilor cu o capacitate de minimum 1.200 mc/h apă; e) sisteme de punte: - sistemul de ancorare va fi dimensionat conform Regulilor pentru zona de navigaţie nelimitată; – nava va fi dotată cu macara hidraulică de 2,5 tone în condiţii de operare offshore, amplasată pe puntea principală, iar pentru sistemul de acostare vor fi prevăzute 3 cabestane. Puntea principală va avea selatură şi va fi prevăzută cu întărituri, pentru a putea permite depozitarea şi transportul de diferite materiale. Aceasta va fi vopsită cu un strat final de vopsea antiderapantă; f) pe puntea principală va fi amenajat un cabinet medical, în conformitate cu prevederile Directivei 92/29 EEC - anexa II, categoria B de nave. Spaţiile de cazare vor fi amenajate astfel încât să asigure condiţii optime pentru un număr de minimum 10 membri de echipaj. Mobilierul şi inventarul cabinelor şi grupurilor sanitare vor fi conforme standardelor navale şi de bună calitate. Materialele utilizate vor fi de tip naval, ignifuge, netoxice. Întreaga suprastructură va fi asigurată de un sistem centralizat de aer condiţionat. Încălzirea încăperilor va fi cu aer cald, distribuit prin sistemul de aer condiţionat ce va asigura o temperatură de minimum 20şC în cabine şi timonerie, respectiv 5şC în sala maşinilor, în condiţii exterioare de –25şC; g) echipamentele de radionavigaţie vor fi amplasate în timonerie, integrate în pupitrul de navigaţie. Dotarea cu echipamente de radionavigaţie se va face în conformitate cu regulile Autorităţii Navale Române. Pe navă se vor prevedea mijloace de salvare în conformitate cu cerinţele specifice tipului navei şi zonei de navigaţie; h) corpul, maşinile şi echipamentele vor fi construite conform cerinţelor şi sub supravegherea Autorităţii Navale Române şi societăţii de clasificare. Suprastructura şi corpul vor fi construite din aluminiu. Corpul navei va fi protejat, la lovire laterală, cu un sistem de fendere, de dimensiuni corespunzătoare; i) cerinţe cu caracter general: - nava va îndeplini normele în vigoare de zgomot şi poluare specifice zonei de navigaţie; – materialele utilizate pentru izolaţii, vopsitorie etc. vor fi nontoxice şi conforme cu reglementările Autorităţii Navale Române şi societăţii de clasificare; – vizibilitate foarte bună din timonerie; – manevrabilitate foarte bună; – nivel redus de zgomot şi vibraţii cu respectarea reglementărilor în vigoare; – accesibilitate pentru inspecţie şi mentenanţă a tuturor spaţiilor şi în jurul echipamentelor; – toate echipamentele vor fi livrate de producători cu bună reputaţie şi sisteme de service bine organizate în zona de operare. INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI aferenţi proiectului de investiţii „Navă specializată de căutare şi salvare pe mare cu capacitatea de 100 persoane salvate“ Titular: Ministerul Transporturilor Beneficiar: Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare - Constanţa Amplasament: port de reşedinţă Constanţa Indicatori tehnico-economici:
┌─────────────────────────┬────┬───────┐
│- Valoarea totală a │mii │ │
│investiţiei (inclusiv │lei │147.196│
│TVA) │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│(în preţuri valabile în │ │ │
│luna octombrie 2018; 1 │ │ │
│euro = 4,6677 lei) │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- Eşalonarea investiţiei │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- Anul I │mii │44.158 │
│ │lei │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- Anul II │mii │103.038│
│ │lei │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- Capacităţi: │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- navă specializată de │ │ │
│căutare şi salvare pe │buc.│1 │
│mare cu capacitatea de │ │ │
│100 persoane salvate │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│Dimensiuni şi │ │ │
│caracteristici principale│ │ │
│ale navei: │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- lungime - aprox. 51 m; │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- lăţime - aprox. 10 m; │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- înălţimea de │ │ │
│construcţie - aprox. 5 m │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- pescaj maxim - 3 m; │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- puterea minimă a │ │ │
│motoarelor de propulsie -│ │ │
│2 x 3000 kW │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- Durata de realizare a │luni│16 │
│investiţiei │ │ │
└─────────────────────────┴────┴───────┘
Finanţarea investiţiei Finanţarea proiectului de investiţii se realizează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
