Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Având în vedere dezbaterile care au avut loc în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 17 noiembrie 2015 asupra Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului, prezentate de către domnul Dacian Julien Cioloş, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru,
în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 17 noiembrie 2015,
în temeiul art. 103 alin. (3) din Constituţia României, republicată,
Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
(1) Se acordă încredere Guvernului, în componenţa prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2.
(2) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 17 noiembrie 2015.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 17 noiembrie 2015.
Nr. 45.
ANEXA 1
LISTA
Guvernului României
1. Dacian Julien Cioloş - prim-ministru
2. Vasile Dîncu - viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice
3. Costin Grigore Borc - viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri
4. Lazăr Comănescu - ministrul afacerilor externe
5. Petre Tobă - ministrul afacerilor interne
6. Achim Irimescu - ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale
7. Mihnea Ioan Motoc - ministrul apărării naţionale
8. Vlad Tudor Alexandrescu - ministrul culturii
9. Victor Vlad Grigorescu - ministrul energiei
10. Adrian Curaj - ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice
11. Anca Dana Dragu - ministrul finanţelor publice
12. Carmen Aura Răducu - ministrul fondurilor europene
13. Raluca Alexandra Prună - ministrul justiţiei
14. Cristiana Paşca Palmer - ministrul mediului, apelor şi pădurilor
15. Claudia-Ana Costea - ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice
16. Marius-Raul Bostan - ministrul comunicaţiilor şi pentru societatea informaţională
17. Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu - ministrul sănătăţii
18. Elisabeta Lipă - ministrul tineretului şi sportului
19. Dan Marian Costescu - ministrul transporturilor
20. Victoria-Violeta Alexandru - ministrul pentru consultare publică şi dialog civic
21. Ciprian Bucur - ministrul delegat, Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul
22. Dan Stoenescu - ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni
23. Ioan-Dragoş Tudorache - şeful Cancelariei Primului-Ministru
ANEXA 2
PROGRAM DE GUVERNARE
I. Viziune
Societatea românească a fost martora unei tragedii fără precedent în istoria ei recentă. Mai mult de 50 de vieţi au fost pierdute ca urmare a unor carenţe de integritate în modul în care administraţia din România îşi serveşte cetăţenii. Această realitate tragică a creat un orizont de aşteptare la nivelul societăţii care a mers dincolo de cauzele ei imediate şi care nu poate fi ignorat. Totodată, a dat un mandat moral partidelor politice alese în mod democratic în Parlamentul României de a conferi încredere unei formule de guvernare în afara practicii politice consacrate.
Programul acestui Guvern trebuie să răspundă acestor realităţi şi să găsească soluţii care să aibă efect atât în perioada limitată a mandatului primit, dar să şi pună bazele unor dezvoltări de structură în viitor.
Acest Guvern nu poate şi nu îşi va asuma să se angajeze pe toate fronturile de reformă în societatea românească. Dar ceea ce îşi asumă acest Guvern e un set de măsuri concrete, limitate ca număr, dar cu impact şi relevanţă sistemică, pentru care intenţionează să dea seama la final de mandat faţă de forţele politice şi faţă de societate.
În primul rând, acest Guvern va asigura organizarea alegerilor programate în cursul anului 2016. Societatea românească în întregul ei aşteaptă un ciclu electoral diferit de cele trecute. La nivel politic, e necesar un răgaz în care partidele politice să îşi definească programele şi echipele cu care vor participa în cursa electorală. Cetăţenii la rândul lor trebuie să îşi sporească interesul şi implicarea în viaţa socială a comunităţilor din care fac parte, astfel încât să poată participa activ şi cât mai bine şi independent informaţi în procesul electoral.
Sarcina acestui Guvern va fi de a crea cadrul necesar, neutru din punct de vedere politic, în care aceste pregătiri structurale să aibă loc. În acelaşi timp, acest Guvern va crea cadrul organizatoric adecvat pentru desfăşurarea proceselor electorale în condiţii optime, pentru toţi românii, indiferent unde se află ei.
Totodată, acest Guvern va căuta să creeze mecanisme optime de informare a mediului politic în legătură cu măsurile executive sau legislative pe care le va adopta. Aceeaşi logică va fi aplicată şi faţă de toţi partenerii sociali, faţă de care acest Guvern va manifesta transparenţă şi deschidere, prin stabilirea unor sisteme novatoare de consultare şi schimburi de idei.
Nu în ultimul rând, Guvernul va testa şi aplica noi metode de lucru în ceea ce priveşte funcţionarea internă a aparatului central (Guvern şi ministere), în încercarea de a lăsa la finalul mandatului o serie de soluţii alternative viabile pentru buna funcţionare a administraţiei.
În ceea ce priveşte politicile şi domeniile economice prioritare, obiectivul major al acestui Guvern este acela de consolidare a parametrilor macroeconomici, a perspectivelor de dezvoltare durabilă a ţării.
În acest sens, Guvernul se va concentra pe identificarea şi eliminarea vulnerabilităţilor în absorbţia fondurilor europene. Guvernul va angaja contacte imediate cu toate serviciile Comisiei Europene responsabile de gestionarea diverselor instrumente financiare şi va identifica soluţii rapide de implementare şi eliminare a blocajelor.
Investiţiile în infrastructură vor fi tratate cu prioritate, văzute fiind ca elementul esenţial în deblocarea potenţialului de atractivitate investiţională a României; stadiul proiectelor care sunt în curs pe toate tronsoanele paneuropene (rutiere şi CF) va fi evaluat pentru a se grăbi derularea lor.
Pe planul agendei europene şi de politică externă, România trebuie să se poziţioneze ferm în contextul geopolitic actual, care devine din ce în ce mai complex şi dificil.
Coeziunea politică în cadrul Uniunii Europene a fost erodată în ultimul an de crize profunde, cea a monedei euro, provocarea sistemului actual de tratate venind din partea Marii Britanii, criza fără precedent a migraţiei către Europa sau atacurile teroriste de mare amploare din Franţa. Toate aceste crize au expus lacune în arhitectura juridică şi instituţională a Uniunii, care trebuie rezolvate printr-o desăvârşire a procesului de integrare în domenii precum piaţa unică, moneda comună sau cadrul de funcţionare a Spaţiului Schengen. În acelaşi timp, ele au relevat diferenţe majore de viziune între state sau blocuri de state şi, pe acest fond, curentele politice de factură populist-extremistă au căpătat relevanţă electorală din ce în ce mai mare şi într-un număr sporit de state europene.
Ca al 7-lea stat ca mărime în Uniunea Europeană, România nu trebuie să asiste pasiv la marile dezbateri de esenţă care se prefigurează în cursul anului 2016. România trebuie să îşi aleagă strategia de negociere în ceea ce priveşte cerinţele Marii Britanii şi trebuie să îşi fixeze poziţia în gestionarea crizei migranţilor şi în reformulările de politici europene care vor apărea inevitabil în următoarele 6 luni la nivelul regulilor de funcţionare Schengen, fie pe domeniul protecţiei frontierelor, al integrării migranţilor sau al sistemului comun de azil. România îşi va urmări interesele ei naţionale în toate aceste dezbateri, dar în acelaşi timp va promova valorile şi principiile-cheie care au stat la baza Uniunii Europene. Acest Guvern va căuta alianţe de context cu acele state membre care au viziuni comune pe aceste teme şi îşi va maximiza votul în cadrul procesului decizional.
La nivel internaţional, România se găseşte la confluenţa unor fenomene globale cu urmări profunde în agenda internă sau europeană a ţării.
Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii a fost şi rămâne reperul central al politici externe a României.
Politica promovată de Federaţia Rusă în vecinătatea estică a Uniunii Europene şi a României generează o instabilitate continuă, cu efect de durată, faţă de care România trebuie să găsească răspunsuri şi strategii adaptate.
Conflictul din Siria şi relaţia Uniunii Europene cu Turcia, pe cale să fie fundamental recalibrată, vor crea oportunităţi de politică externă pe care România va trebui să le gestioneze cu atenţie atât în formulările de poziţii la nivel european, dar şi în relaţiile bilaterale.
II. Priorităţi
1. Un Guvern deschis şi transparent, în dialog cu instituţiile administraţiei publice centrale şi locale, cu societatea civilă şi cetăţeni
- Deschiderea sistemului decizional prin facilitarea participării cetăţenilor la iniţiativele legislative şi la elaborarea politicilor publice
- Optimizarea dialogului social tri- sau bipartid şi adaptarea acestuia la realităţile economice şi sociale în vederea consolidării relaţiilor industriale şi a menţinerii coeziunii sociale
- Cultivarea unui dialog constant şi eficient cu societatea civilă şi mediul de afaceri
- Creşterea transparenţei administraţiei centrale şi locale, inclusiv prin accesul deschis la date publice
- Dezvoltarea platformelor online de interacţiune sistematică între Guvern şi societate, inclusiv cu românii de pretutindeni
2. Afirmarea mai puternică a României ca actor strategic în plan regional, european şi internaţional, cu atenţie specială acordată vecinătăţii, în deosebi celei estice şi Balcanilor de Vest.
- Consolidarea profilului României în UE şi NATO şi valorificarea cu mai mare eficienţă a beneficiilor apartenenţei la aceste structuri
- Consolidarea şi dezvoltarea parteneriatului strategic cu SUA
- Respectarea obligaţiilor care revin ţării din calitatea de membru NATO, luând în considerare procesul de adaptare iniţiat de Alianţă în noul context de securitate
- Consolidarea dimensiunii economice a politicii externe a României
3. Susţinerea fără rezerve a independenţei justiţiei şi continuarea luptei împotriva corupţiei
4. Organizarea de alegeri libere, în deplină transparenţă şi legalitate, prin:
- accesul tuturor românilor la vot;
- informatizarea procesului electoral în regim de urgenţă.
5. Îmbunătăţirea eficienţei administraţiei publice, în serviciul cetăţeanului
- Realizarea unui proiect-pilot de reformă administrativă la nivelul Secretariatului General al Guvernului
- Extinderea proiectului-pilot şi în alte zone ale administraţiei publice
6. Creşterea gradului de siguranţă şi protecţie a cetăţeanului
- Eficientizarea managementului sistemului de urgenţă şi protecţia infrastructurii critice
- Adoptarea unui program naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat
7. Finalizarea listelor de proiecte naţionale de dezvoltare şi investiţii în scopul creării de locuri de muncă şi a creşterii economice
8. Eliminarea blocajelor în implementarea programelor europene cu accent pe simplificare, creşterea gradului de absorbţie şi a calităţii proiectelor finanţate
9. Redefinirea rolului şi statutului personalului medical în societate şi reducerea migraţiei acestora în străinătate
10. Sporirea calităţii actului educaţional prin crearea de competenţe şi abilităţi specifice economiei cunoaşterii, a mobilităţii personalului didactic şi de cercetare şi a dezvoltării armonioase prin educaţie fizică şi sport
11. Cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică, inovare şi antreprenoriat, valorificarea talentului şi expertizei românilor din ţară şi diaspora pentru competitivitate economică şi bunăstarea cetăţenilor
12. Promovarea unui nou concept de acces la finanţările culturale prin implementarea unor instrumente juridice, financiar-fiscale şi economice simple şi eficiente, pentru susţinerea şi stimularea creatorilor de artă şi cultură
III. Plan de măsuri
Guvernul va funcţiona pentru o perioadă de un an şi îşi va concentra activitatea pe următoarele obiective:
1. Întărirea democraţiei elective şi a statului de drept care să creeze premisele resetării mediului politic din România. Lupta împotriva corupţiei
1.1. Statul de drept
- Asigurarea funcţionării statului de drept, susţinerea fără rezerve a independenţei justiţiei şi a continuării luptei împotriva corupţiei
- Întărirea legislaţiei privind consolidarea integrităţii în instituţiile publice prin revizuirea sistemului de imunităţi, aplicarea strictă a legislaţiei privind incompatibilităţile, conflictul de interese, declararea averilor, a legislaţiei anticorupţie şi a codurilor de integritate. Continuarea luptei împotriva corupţiei
- Urmărirea aplicării stricte a legislaţiei privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale
1.2. Democraţie şi reprezentativitate
- Facilitarea creării de secţii de votare pentru diaspora, acolo unde există o prezenţă semnificativă a cetăţenilor români, obiectivul fiind acela ca niciun proces electoral din România să nu mai fie vreodată pus sub semnul întrebării din cauza modului de organizare
- Facilitarea implicării grupurilor cetăţeneşti în formularea de iniţiative legislative
- Digitalizarea listelor electorale în regim de urgenţă şi informatizarea procesului electoral pentru a evita fraudele electorale
2. Stabilizarea mediului economic şi creşterea gradului de încredere a agenţilor economici şi a capitalului în perspectiva dezvoltării economiei. Evitarea derapajelor economice potenţiale într-un an electoral
2.1. Stabilitate
- Elaborarea bugetului pe 2016 cu menţinerea ţintelor de stabilitate macroeconomică. Monitorizarea utilizării transparente a resurselor bugetare
- Adoptarea şi implementarea măsurilor pentru asigurarea condiţiilor de creştere a convergenţei în perspectiva aderării la zona Euro
2.2. Dezvoltare şi investiţii
- Prioritizarea investiţiilor pe baza unor indicatori obiectivi. Corelarea investiţiilor finanţate din fonduri naţionale şi a celor din fonduri europene pe baza priorităţilor de dezvoltare
- Realizarea unui plan de investiţii pentru următorii 10 ani, având consensul întregii clase politice, a unei strategii naţionale de dezvoltare care să cuprindă obiective finanţate atât din fonduri europene (AP), cât şi din bugetul de stat, întocmit cu consultarea mediului privat, societăţii civile, ministerelor de resort, specialiştilor recunoscuţi la nivel naţional şi internaţional
- Deblocarea şi finanţarea prin fonduri structurale a marilor proiecte de infrastructură de transport (rutier, feroviar, naval, aerian), reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de irigaţii, a infrastructurii de transport gaze, electricitate şi realizarea interconectării cu reţelele europene
- Crearea resurselor de dezvoltare prin: stimularea investiţiilor străine în domenii de vârf, crearea unui fond naţional de investiţii, a unei bănci naţionale de dezvoltare, atragerea de fonduri europene şi prin dezvoltarea pieţei de capital. Dezvoltarea şi exploatarea resurselor naturale într-o manieră profitabilă şi sustenabilă
- Lansarea unei dezbateri publice în vederea formulării unui pachet de politici pentru creşterea gradului de ocupare prin crearea de locuri de muncă corelat cu dezvoltarea unor politici de urbanizare şi stimulare a atragerii şi reintegrării românilor din diaspora
- Crearea premiselor instituţionale pentru atingerea unor ţinte superioare de absorbţie a fondurilor europene pentru exerciţiul financiar 2014-2020
- Continuarea procesului de restructurare şi eficientizare a activităţii companiilor în care statul deţine controlul şi implementarea principiilor de guvernanţă corporativă. Gestionarea integrată a companiilor de stat prin intermediul unei singure structuri administrative
- Instituirea unui mecanism structurat de consultare regulată cu mediul de afaceri ca element-cheie în elaborarea unor politici de dezvoltare durabilă
2.3. Fiscalitate
- Asigurarea unui cadrul fiscal şi de reglementare care să fie stabil, predictibil, transparent. Debirocratizare, simplificare şi armonizare a reglementărilor. Elaborarea de măsuri care să asigure un raport corect între stat şi contribuabil
- Îmbunătăţirea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin încurajarea conformării voluntare, modernizarea, profesionalizarea şi descentralizarea administraţiilor fiscale. Îmbunătăţirea activităţii ANAF în vederea continuării creşterii veniturilor la buget prin ameliorarea colectării taxelor şi impozitelor. Finalizarea implementării proiectului Băncii Mondiale de restructurare şi reformare a activităţii administraţiei fiscale.
3. Accelerarea proceselor de reformare a statului, creşterea performanţei administraţiei publice. Administraţie în slujba cetăţenilor, standarde de calitate şi standarde de cost în serviciile furnizate de stat cetăţenilor. Cultivarea încrederii populaţiei şi mediului de afaceri în administraţia publică
3.1. Administraţie publică eficientă
- Organizarea unei dezbateri publice pe tema îmbunătăţirii activităţii administraţiei, cu următoarele obiective:
- Simplificarea şi armonizarea legislaţiei administraţiei publice. Transparentizarea activităţii acesteia prin îmbunătăţirea accesului la informaţiile de interes public şi transparenţă decizională. Instituirea practicii consultării prealabile a cetăţenilor în luarea deciziilor administrative
- Profesionalizarea administraţiei publice prin recrutare şi evaluare pe bază de competenţe şi performanţă. Stabilirea unor trasee profesionale clare, care să confere predictibilitate şi motivaţie pentru evoluţia în carieră
- Crearea unei şcoli superioare de administraţie publică şi susţinerea evoluţiei în cariera publică pe baza de programe de dezvoltare profesională
- Dezvoltarea şi implementarea unui sistem de management al performanţei personalului angajat în cadrul administraţiei publice. Sistem diferenţiat de remunerare, în funcţie de performanţă
- Derularea unui proiect de eficientizare a Secretariatului General al Guvernului şi extinderea lui şi în alte zone ale administraţiei publice
- Crearea unor programe de evaluare a transparenţei şi testare a profesionalismului şi integrităţii personalului angajat în cadrul administraţiei publice, inclusiv prin parteneriate cu organizaţii ale societăţii civile
3.2. Descentralizare - apropierea administraţiei de cetăţean
- Continuarea procesului de descentralizare administrativă şi consolidare a autonomiei locale, prin reducerea rolului administraţiei centrale la cel de strategie, politici şi control, concomitent cu creşterea resurselor financiare la nivel local
- Definitivarea unui calendar pentru continuarea procesului de descentralizare a administraţiei având ca obiective: asigurarea continuităţii şi creşterea calităţii furnizării de servicii publice, realizarea transferului de competenţe de la administraţia publică centrală spre cea regională şi locală, repartizarea responsabilităţilor cu alocarea corespunzătoare a resurselor
- Realizarea unei Strategii de dezvoltare regională, armonizată cu Strategia de dezvoltare naţională, prin crearea unui cadru instituţional de organizare şi funcţionare a regiunilor administrativ-teritoriale care să asigure înlăturarea decalajelor de dezvoltare existente
- Elaborarea unui plan naţional de investiţii strategice în infrastructura comunităţilor locale şi creşterea performanţei cheltuielilor pentru dezvoltarea acesteia prin implementarea unor standarde minime privind investiţiile publice: şcoli, dispensare, lăcaşe de cult, servicii de electricitate, apă şi canalizare, iluminat public, salubrizare
- Optimizarea organizării administrative a Bucureştiului şi a zonei metropolitane pentru rezolvarea problemelor stringente cu care se confruntă cetăţenii
3.3. Creşterea siguranţei cetăţeanului
- Creşterea nivelului de securitate personală a cetăţeanului prin îmbunătăţirea siguranţei în spaţiile publice, creşterea siguranţei în şcoli, a managementului şi capacităţii de intervenţie a ISU, protejarea cetăţenilor de riscurile teroriste, de infracţionalitatea cibernetică, precum protecţia infrastructurii critice. Pregătirea autorităţilor publice şi a populaţiei pentru răspuns în situaţii de urgenţă şi dezastre naturale
- Adoptarea unui program naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat
3.4. Simplificare
- Îmbunătăţirea legislaţiei privind achiziţiile publice, în sensul simplificării acesteia şi impunerea unei transparenţe totale în acordarea contractelor publice în administraţia centrală şi locală
- Introducerea sistemelor de guvernare electronică şi a ghişeului unic
4. Educaţie şi sănătate
4.1. Educaţie
- Mutarea accentului în actul educaţional de pe transmiterea de informaţie pe crearea de competenţe pentru viaţă pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi umană. Promovarea educaţiei inclusive prin cultivarea toleranţei, nediscriminării şi acceptării diferenţei în şcoli şi în societate
- Iniţierea reformei curriculare pe toate componentele ei, astfel încât conţinutul educaţional să corespundă cu cerinţele de pe piaţa muncii şi ale societăţii digitale
- Redefinirea statutului cadrului didactic în societate prin salarizare, carieră, criterii de evaluare a performanţei, autonomie educaţională şi integritate
- Reducerea birocraţiei şi eliminarea sarcinilor administrative inutile pentru personalul didactic în domeniul educaţional
- Creşterea performanţei programelor de formare, cercetare şi inovare universitară în clustere integrate (învăţământ-cercetare-producţie)
4.2. Sănătate
- Elaborarea, dezbaterea publică şi adoptarea unei noi legi a sănătăţii
- Redefinirea statutului personalului medical în societate prin salarizare, traseu de carieră, criterii de evaluare a performanţei şi integritate, având ca finalitate creşterea calităţii actului medical, dar şi reducerea migraţiei în străinătate şi acoperirea deficitului de personal din unităţile sanitare, în special din mediul rural prin acordarea de stimulente
- Dezvoltarea de programe naţionale de prevenţie şi educaţie pentru sănătate, care să îmbunătăţească semnificativ starea de sănătate a populaţiei, în special în rândul comunităţilor defavorizate
- Elaborarea unui program multianual de investiţii în sănătate, în vederea asigurării actului medical la standarde care să conveargă cu cele din UE
- Introducerea de standarde obligatorii de calitate pentru toate nivelurile sistemului sanitar românesc şi a unui sistem de control al calităţii şi asigurare a calităţii serviciilor medicale
- Evaluarea sistemului de urgenţă la nivel naţional şi realizarea unui necesar de investiţii în vederea asigurării operativităţii echipajelor de intervenţie în special în mediul rural şi în situaţii critice sau dezastre
- Încurajarea dezvoltării asigurărilor private de sănătate, cu posibilitatea opţiunii asiguratului pentru redistribuirea unei părţi din contribuţiile de sănătate pentru asigurările private
5. Agricultură şi pescuit
- Implementarea eficientă a Politicii Agricole Comune şi a Politicii Comune de Pescuit
- Dezvoltarea comunităţilor din mediul rural prin creşterea rolului grupurilor de acţiune locală. Sprijin în organizarea producătorilor agricoli, inclusiv prin întărirea serviciilor de consultanţă şi consiliere
- Creşterea performantei şi eficientei sectorului agroalimentar, cu accent pe calitatea şi diferenţierea produselor
- Restructurarea şi creşterea performanţei în sectorul pomicol
6. Energie
- Finalizarea strategiei energetice naţionale şi iniţierea unui proces de adoptare a acesteia prin consens politic
- Încurajarea programelor de eficienţă energetică, cu precădere în sectorul rezidenţial care are un potenţial semnificativ de economisire a energiei. În acest sens, vor fi lansate cât mai rapid programele operaţionale din fonduri structurale care vizează sectorul energetic
- Realizarea unei evaluări urgente a stadiului îndeplinirii obligaţiilor aferente programului privind siguranţa aprovizionării cu energie pentru iarna 2015-2016
- Încurajarea producţiei de resurse energetice primare din surse indigene atât convenţionale (cărbune, ţiţei, gaz natural, uraniu), cât şi regenerabile
- Continuarea interconectării sistemelor naţionale de transport de energie electrică şi gaz natural cu Republica Moldova şi celelalte state vecine
- Stimularea tranzacţiilor cu gaz natural de o manieră centralizată şi transparentă, ca modalitate de a ajuta la dezvoltarea unei pieţe funcţionale de profil
- Monitorizarea îndeplinirii tuturor angajamentelor asumate ca stat membru al UE în domeniul reducerii emisiilor de gaze ce produc efect de seră. De asemenea, se va urmări promovarea energiilor regenerabile astfel încât acestea să atingă o pondere de 24% din consumul aferent anului 2020. În acest sens, se va iniţia un dialog cu toate părţile interesate şi autorităţile cu competenţă în materie (Consiliul Concurenţei şi ANRE) pentru identificarea unei soluţii de echilibru în ceea ce priveşte mecanismul de promovare a producţiei de energie regenerabilă
7. Transporturi şi infrastructură
- Valorificarea poziţiei geografice a României şi transformarea ţării într-un nod logistic regional
8. Dezvoltare socială, cultură, minorităţi, mediu, tineret şi sport
8.1. Dezvoltare socială
- Promovarea unei protecţii sociale active şi încurajarea unei culturi a responsabilităţii individuale. Descurajarea culturii dependenţei faţă de ajutoarele sociale şi încurajarea unei culturi a muncii şi a responsabilităţii individuale şi sociale
- Creşterea ratei de ocupare în rândul tinerilor prin crearea de programe de sprijin în demararea afacerilor, acordarea de facilităţi fiscale pentru angajatori, sprijin pentru obţinerea primului loc de muncă, servicii de informare, orientare şi consiliere profesională
8.2. Cultură
- Întărirea capacităţii instituţionale în elaborarea politicilor publice în domeniul culturii şi de management al programelor în domeniul cultural, a stimulării industriilor creative, armonizării legislaţiei din domeniul cultural cu legislaţia UE, promovarea creaţiei contemporane şi a diversităţii culturale româneşti
- Elaborarea unui cod al patrimoniului naţional care să asigure cadrul legal şi instituţional pentru evaluarea, protejarea şi păstrarea patrimoniului cultural naţional
8.3. Culte şi minorităţi
- Sprijinirea cultelor religioase în scopul liberei exprimări a credinţei şi asigurarea unei finanţări transparente şi echitabile
- Dezvoltarea de politici care să permită afirmarea şi păstrarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase prin politici afirmative, promovarea toleranţei, încurajarea dialogului interetnic şi combaterea formelor de extremism
- Promovarea valorilor ce derivă din diversitatea culturală şi etnică prin finanţarea unor activităţi pe bază de proiecte
8.4. Tineret şi sport
- Elaborarea unei strategii naţionale în domeniul educaţiei fizice şi sportului pe termen mediu şi lung, în cooperare cu federaţiile sportive şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român.
- Elaborarea unor politici guvernamentale care vor încuraja dezvoltarea sportului de înaltă performanţă şi respectarea efectuării orelor de educaţie fizică în şcoli, conform programei
8.5. Mediu
- Adoptarea unui cod privind mediul înconjurător, care să reunească şi să simplifice legislaţia privind protecţia mediului
- Conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural al României prin utilizarea raţională a resurselor naturale, consultarea cu societatea civilă şi dezvoltarea de parteneriate sustenabile privind protecţia mediului
9. Statul şi siguranţa naţională
- Respectarea obligaţiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO, UE şi din parteneriatele strategice la care România este parte prin creşterea capacităţii operaţionale a forţelor armate. Alocarea resurselor necesare pentru realizarea programelor de achiziţii şi înzestrare
- Redefinirea rolului şi statutului poliţistului în societate prin transferul de carieră predictibil bazat pe competenţă
- Creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului şi eficientizarea structurilor Ministerului Afacerilor Interne
- Servicii publice comunitare în slujba cetăţeanului (documente de identitate, permise, paşapoarte, înmatriculări)
10. Externe şi afaceri europene
- Creşterea şi consolidarea profilului şi rolului României în cadrul UE şi participarea în mod activ şi consistent la procesul de luare a deciziilor
- Consolidarea şi dezvoltarea Parteneriatului strategic cu SUA şi întărirea dimensiunii sale economice, tehnologice şi de schimburi interumane
- Continuarea activă a eforturilor de promovare şi susţinere, prin acţiune fermă şi cuprinzătoare, a aspiraţiilor de integrare europeană ale Republicii Moldova pe baza continuării consecvente şi responsabile a procesului de reformă profundă în spirit european de către autorităţile de la Chişinău
- Promovarea activă a obiectivului de transformare a vecinătăţii României atât în Balcanii de Vest, dar mai ales în vecinătatea estică, într-o zonă democratică, de stabilitate, prosperitate, securitate şi predictibilitate
- Asigurarea la standarde europene, cu promptitudine, a unor servicii de calitate de asistenţă şi protecţie consulară pentru cetăţenii români din afara graniţelor ţării
11. Fonduri europene
- Finalizarea implementării programelor pentru perioada 2007-2013 şi lansarea de urgenţă a tuturor programelor pentru perioada 2014-2020
- Identificarea şi eliminarea lacunelor şi blocajelor din sistemele de implementare a fondurilor europene, cu accent pe creşterea gradului de utilizare şi a calităţii proiectelor finanţate
12. Românii de pretutindeni
- Implementarea de măsuri şi politici care să urmărească afirmarea identităţii culturale şi lingvistice, apărarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor, tratamentul egal şi nediscriminatoriu, exercitarea completă a cetăţeniei europene şi eliminarea restricţiilor de pe piaţa muncii
- Facilitarea menţinerii legăturilor cu familiile din România prin: reducerea taxelor consulare şi a costurilor administrative, facilitarea transportului, a coletăriei şi a transferului de bani
13. IT
- Realizarea interoperabilităţii la nivel naţional, coordonată cu UE, pentru eficientizarea activităţilor publice în sensul oferirii de servicii digitale cetăţenilor
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
