Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 45 din 10 mai 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de lucru al serviciilor Comisiei - Raportul de ţară al României pentru 2016, inclusiv un bilanţ aprofundat privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice SWD(2016)91
EMITENT: CAMERA DEPUTAŢILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 12 mai 2016
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/398, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 5 aprilie 2016, Camera Deputaţilor:
Îşi manifestă satisfacţia cu privire la faptul că România nu înregistrează dezechilibre economice, prezintă o structură echilibrată a finanţelor publice, se bucură de încrederea investitorilor şi se află pe o traiectorie de dezvoltare sustenabilă, fiind create premisele ca următorul raport de ţară să evidenţieze o situaţie şi mai bună.
Solicită Comisiei Europene ca, având în vedere caracterul lacunar al raportului de ţară, să depună eforturi pentru a îmbunătăţi substanţial mecanismul de informare cu privire la datele necesare elaborării acestui raport, să le verifice şi să le actualizeze, precum şi să extindă şi să diversifice sursele de informare, inclusiv prin consultarea parlamentelor naţionale, astfel încât raportul să devină o sursă de referinţă cu un grad de realism şi credibilitate mai ridicat.
Îşi exprimă nemulţumirea cu privire la faptul că raportul de ţară nu cuprinde o multitudine de aspecte şi evoluţii pozitive ale economiei României, a căror analiză ar fi conturat un tablou mai realist al situaţiei societăţii româneşti şi ar fi condus la previziuni şi recomandări cu un grad de acurateţe mai ridicat; aduce în atenţia Comisiei Europene următoarele aspecte pozitive ce nu au fost prezentate în raportul de ţară:
a) PIB-ul potenţial a accelerat de la 1,0% în 2011 la 2,8% în 2015 şi se aşteaptă să sporească treptat până la 3,8% în 2017, în condiţiile adoptării măsurilor de relaxare fiscală;
b) în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, creşterea PIB-ului potenţial este peste creşterea economică efectivă;
c) în 2014 şi 2015, importurile de bunuri de consum au avut o evoluţie inferioară celor de bunuri de capital, ceea ce arată că principala sursă a deficitului comercial sunt investiţiile (în principal, investiţiile străine directe şi fondurile europene), cu toate că, începând cu 2014, s-au luat măsuri succesive de relaxare fiscală, precum: reducerea TVA la produse de panificaţie şi alimente şi reducerea CAS;
d) România şi-a îmbunătăţit structura exporturilor, ponderea exporturilor de înaltă şi medie tehnologie crescând de la 49% în 2010 la aproape 51% în 2015;
e) competitivitatea exporturilor României a fost susţinută de menţinerea dinamicii salariale sub cea a productivităţii muncii;
f) în 2015 România se situa printre primele state membre din UE cu un cost unitar al muncii pronunţat negativ în termeni reali.
Subliniază impactul pozitiv semnificativ pe care fondurile europene (al căror grad de absorbţie urmează să crească până în luna iunie 2016, odată cu finanţarea proiectelor retrospective) l-au avut asupra indicatorilor macroeconomici, conform studiului recent elaborat de Comisia Naţională de Prognoză.
Subliniază că România are în continuare nevoie de investiţii pentru a-şi consolida situaţia economico-socială şi că interpretarea valorilor indicatorilor macroeconomici necesită o interpretare pe termen lung pentru a dobândi acurateţea necesară fundamentării solide a unor recomandări şi acţiuni.
În mod specific face următoarele observaţii:
1. Subliniază faptul că investiţiile în inovare realizate de marile companii, inclusiv cele ce desfăşoară activităţi în România, se reflectă în operaţiunile derulate de acestea în toate statele membre unde sunt prezente; acest lucru face ca analiza investiţiilor sectorului privat în inovare să fie elocventă doar dacă ia în considerare toate statele membre în ansamblu şi nu fiecare stat membru în parte.
2. Împărtăşeşte preocuparea Comisiei Europene cu privire la impactul economic pe termen lung al emigraţiei lucrătorilor cu înaltă calificare; atrage atenţia că fenomenul acesta face parte dintr-o mobilitate acceptată a forţei de muncă în Uniune, context în care ar trebui analizate toate fluxurile de forţă de muncă şi extins orizontul de analiză pe termen lung, pentru a surprinde şi eventualele mişcări de reintrare în România a lucrătorilor români înalt calificaţi.
3. Atrage atenţia că "supravegherea postprogram" referitoare la al treilea program consecutiv de asistenţă financiară privind balanţa de plăţi pentru România (2013-2015) ar trebui să includă şi măsuri de sprijinire a eforturilor României, şi nu doar monitorizarea sa; atrage atenţia că nu există nicio menţiune cu privire la implicarea Comisiei Europene după primăvara anului 2018, când se estimează că 70% din împrumutul acordat de Uniunea Europeană va fi rambursat.
4. Salută menţionarea atingerii obiectivelor naţionale din Strategia Europa 2020 în domenii cum ar fi: emisii de gaze cu efect de seră, energii din surse regenerabile, eficienţă energetică, învăţământ terţiar, precum şi în ceea ce priveşte reducerea numărului de persoane care sunt expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială; asigură de depunerea de eforturi în continuare pentru consolidarea acestor rezultate.
5. Împărtăşeşte îngrijorarea Comisiei Europene cu privire la zonele rurale ce se confruntă cu provocări specifice, cum ar fi: utilizarea foarte deficitară a capitalului uman şi existenţa unor "insule" de sărăcie şi de excluziune socială, adânc înrădăcinate, dar atrage atenţia că impulsionarea capitalului uman şi combaterea sărăciei sunt acţiuni pe termen foarte lung, iar surprinderea rezultatelor intermediare în aceste procese este deosebit de dificilă într-o analiză anuală.
6. Îşi manifestă rezerva cu privire la previziunile privind creşterea presiunilor inflaţioniste în 2016, odată cu creşterea cererii interne şi cu majorarea salariului minim, începând cu luna mai, în coroborare cu reducerea impactului reducerilor de TVA.
7. Îşi manifestă rezerva cu privire la estimarea conform căreia datoria publică va creşte treptat la peste 40% din PIB până în 2017 şi la peste 60% până în 2026, având în vedere aşteptările pentru politici publice mai prudente şi pentru o creştere a PIB mai solidă.
8. Îşi manifestă preocuparea cu privire la menţionarea unui efect cumulat semnificativ al finanţării acordate în cadrul noului Fond european pentru investiţii strategice (FEIS), a programului Orizont 2020, a Mecanismului pentru interconectarea Europei şi al altor fonduri ale Uniunii Europene gestionate direct, cu fondurile structurale şi de investiţii, deoarece primele sunt competitive pe planul Uniunii (nu au sume rezervate pentru fiecare stat membru), iar România ar trebui să acceseze fonduri competitive gestionate direct de Comisia Europeană, lucru mult mai dificil.
9. Salută îmbunătăţirea considerabilă a poziţiei investiţionale internaţionale nete (PIIN) a României în 2015 faţă de 2012, ca urmare a reducerii deficitului de cont curent şi a creşterii puternice a PIB-ului nominal, dar consideră că evoluţia pozitivă va continua dacă nivelul de coeziune pe planul UE va creşte.
10. Salută constatarea dependenţei reduse de importurile de gaze naturale şi de produse petroliere, ce a contribuit la îmbunătăţirea situaţiei contului curent ajustat ciclic în perioada 2013-2015, şi îşi exprimă speranţa că dependenţa aceasta va scădea în continuare, ca urmare a politicii energetice a UE.
11. Îşi manifestă îngrijorarea cu privire la estimarea că exporturile se vor modera, în concordanţă cu creşterea principalilor parteneri comerciali, în timp ce se preconizează o intensificare a importurilor, stimulate de cererea internă, dar consideră că impactul acestei situaţii va fi limitat.
12. Îşi exprimă speranţa că, în urma măsurilor de sprijinire a IMM-urilor, acestea se vor alătura într-o măsură mai ridicată întreprinderilor străine ce contribuie în mod considerabil la exporturile României, mai ales în situaţia în care Comisia Europeană va acţiona în direcţia sprijinirii acestora.
13. Este în dezacord cu Comisia Europeană în ce priveşte faptul că lipsa viziunii pe termen mediu şi punerea în aplicare deficitară a normelor bugetare sunt principalii factori care determină prociclicitatea, având în vedere nivelul înalt de integrare al economiei naţionale, precum şi revirimentul investiţiilor din 2015.
14. Ia act cu îngrijorare de faptul că investiţiile întreprinderilor în cercetare şi dezvoltare în România sunt încă insuficient dezvoltate, în ciuda unor noi stimulente, dar recomandă ca analiza acestor investiţii să cuprindă o latură calitativă şi transferul rezultatelor acestor activităţi între statele membre UE.
15. Ia act de constatarea că gradul redus de sofisticare al mediului de afaceri şi calitatea în general slabă a bazei ştiinţifice afectează capacitatea României de a atrage investiţii ale întreprinderilor în activităţi de cercetare şi dezvoltare şi de a stimula cooperarea dintre sectorul public şi sectorul privat în domeniul cercetării şi inovării; consideră că mediul de afaceri este robust, cu un regim fiscal favorabil în special pentru IMM-uri, şi se aşteaptă la rezultate în creştere pe termen mediu.
16. Ia act de constatarea creşterii negative a creditelor acordate societăţilor nefinanciare, dar nu consideră că preferinţa întreprinderilor de a reinvesti profiturile ar reprezenta neapărat o frână în calea dezvoltării, ci ar putea reflecta şi o creştere a diversităţii de finanţare, cu impact benefic pe termen mediu şi lung.
17. Este în dezacord cu Comisia Europeană că dificultăţile în stabilirea priorităţilor sunt deosebit de acute la nivel local, deoarece, deşi programul naţional de dezvoltare locală nu are priorităţi detaliate, acesta a fost elaborat în condiţiile unui deficit de infrastructură foarte mare şi pornind de la solicitările de pe plan local, astfel încât este firesc să nu îmbrace o formă ierarhizată şi cuantificată în detaliu.
18. Semnalează că, deşi liberalizarea pieţelor de consum casnic este programată să se încheie până în 2018, şi că, deşi preţurile pentru gospodării rămân la niveluri cu mult sub media Uniunii Europene, acest lucru nu implică în mod necesar un efect negativ sau noi riscuri pentru absorbţia fondurilor Uniunii destinate eficienţei energetice a clădirilor; reaminteşte, în acest context, susţinerea acordată diversificării ofertei de energie electrică, a producătorilor mici locali şi a sistemelor individuale de tip off-grid (denumite şi sisteme "insulă"), ceea ce sugerează că preţul curentului electric furnizat de marii distribuitori va juca un rol mai scăzut decât ar fi de aşteptat, judecând doar după situaţia actuală a tipurilor de furnizori.
19. Atrage atenţia că slaba dezvoltare a soluţiilor de e-guvernare pentru îmbunătăţirea eficienţei administraţiei publice este justificată într-o anumită măsură de numărul foarte mare de comunităţi rurale din România, unde, în mod tradiţional, comunicarea cu autorităţile se face personal.
20. Atrage atenţia că, deşi participarea la învăţământul pentru adulţi în România este printre cele mai scăzute din UE, există planuri de a corela mai bine programele de învăţământ cu nevoile angajatorilor şi că situaţia reflectă o valoare redusă alocată învăţării de către adulţi, ceea ce s-ar cere abordat mai insistent şi la nivelul Uniunii, având în vedere că "Economia bazată pe cunoaştere" este un obiectiv al UE.
21. Ia act cu îngrijorare de faptul că lipsurile materiale grave continuă să reprezinte o provocare, de faptul că multe persoane cu handicap nu îşi pot permite să cumpere produse considerate a fi de dorit sau necesare pentru a duce o viaţă corespunzătoare şi că o parte considerabilă din copiii din România trăiesc în condiţii de lipsuri materiale grave şi sunt expuşi riscului de sărăcie sau de excluziune socială; asigură că va avea în vedere îmbunătăţirea legislaţiei protecţiei persoanelor cu handicap, inclusiv în ce priveşte angajarea, şi că va depune eforturi susţinute pentru protecţia familiilor vulnerabile.
22. Ia act cu îngrijorare de marea discrepanţă constatată între speranţa de viaţă în condiţii bune de sănătate, estimată la naştere, şi speranţa de viaţă care arată că oamenii petrec o perioadă de viaţă îndelungată în condiţii de morbiditate şi dizabilitate; recomandă ca medicina preventivă, medicina muncii şi asigurarea unui climat favorabil persoanelor în vârstă să fie abordate mai insistent şi la nivelul Uniunii, având în vedere faptul că tot mai mulţi cetăţeni apelează la libera circulaţie a forţei de muncă.
23. Recomandă Comisiei Europene să ia în considerare cu mai multă insistenţă contracararea deficitului de cerere ce afectează economia Uniunii, mai ales că instituţii sau organizaţii internaţionale, precum: FMI, OECD, G20 atrag atenţia asupra deficitului de cerere şi nevoii de reducere al acestuia prin investiţii publice directe, nu doar garanţii publice pentru investiţii private, aşa cum preconizează Planul european de investiţii strategice.
24. Regretă că referirile la deficitul de cerere din Analiza anuală a creşterii pentru 2015 au fost eliminate în Analiza anuală a creşterii pentru 2016.
25. Reaminteşte că divergenţele publice asupra diagnosticului crizei ar fi trebuit să conducă, în mod normal, la o analiză mai echilibrată care să ia în considerare, pe de o parte, atât problemele de cerere, cât şi cele de ofertă, iar pe de altă parte, atât indisciplina statelor, cât şi indisciplina pieţelor, în special a celor financiare.
26. Îşi exprimă preocuparea pentru faptul că raportul se concentrează asupra deficitului de ofertă şi a măsurilor pe care România ar trebui să le întreprindă pentru a-l reduce, opţiune ce nu ia în seama incertitudinile analizei-diagnostic a economiei Uniunii.
27. Reaminteşte că PIB-ul potenţial nu este o mărime observabilă direct, iar estimarea lui diferă semnificativ în funcţie de diverse metodologii de calculare şi, mai important, pentru aceeaşi metodologie, conduce la estimări semnificativ diferite, în funcţie de anul în care se face estimarea; în acest context recomandă prudenţă în procesul de identificare a concluziilor bazate pe o mărime atât de volatilă şi ambiguă, mai ales în perioade de fluctuaţii economice majore, şi recomandă elaborarea de scenarii alternative.
28. Semnalează aşteptarea pentru o creştere potenţială ce ar spori treptat, înainte de a se stabiliza cu puţin deasupra nivelului de 3%, pe termen mediu, dar subliniază că pentru o ţară ca România, aflată în proces de recuperare a decalajelor, creşterea cu numai 3% poate fi considerată modestă, chiar în contextul european curent; acesta este însă un scenariu ce necesită un timp îndelungat pentru realizarea convergenţei şi nu corespunde, aşadar, cu obiectivul de ansamblu al Uniunii Europene privind coeziunea.
29. Semnalează că tabloul macroeconomic prezentat de Comisia Europeană nu ia în considerare modul în care se distribuie produsul naţional, cunoscut fiind că raportul dintre salarii şi profituri este critic pentru realizarea creşterii durabile.
30. Semnalează că România are cea mai mică pondere a masei salariale în produsul naţional din Uniune, aspect pe care raportul îl neglijează, şi consideră, din acest motiv, că îngrijorarea Comisiei privind creşterea salariilor este discutabilă, în contextul în care în România salariile sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, iar ţintele Strategiei Europa 2020 au în vedere dimensiunea socială, inclusiv reducerea sărăciei şi a riscului de sărăcie.
31. Recomandă Comisiei Europene să analizeze cauzele pentru care o măsură rezonabilă, aceea de creştere a salariilor, se realizează pe seama riscului creşterii deficitului bugetar, o tendinţă care produce o legitimă îngrijorare.
32. Recomandă Comisiei Europene să analizeze şi să găsească soluţii pentru a scoate România din paradoxul în care se află: are cea mai mare creştere economică în Uniunea Europeană şi este printre cele mai sărace ţări din UE, chiar pe ultimul loc în ceea ce priveşte inegalitatea.
33. Recomandă Comisiei să analizeze deficienţele structurale ale modelului de creştere care nu lucrează în beneficiul cetăţenilor şi să propună modele alternative de creştere inclusivă.
34. Recomandă Comisiei Europene să realizeze o analiză comprehensivă a cauzelor dinamicii productivităţii, în care să ia în discuţie nu numai relaţia salarii-productivitate, dar şi relaţia profituri-productivitate, pentru a atenua îngrijorarea manifestată faţă de creşterea salariilor ce se bazează pe o relaţie ambiguă între salarii şi productivitate.
35. Constată că, deşi poziţia investiţională internaţională netă (PIIN) s-a îmbunătăţit începând cu anul 2012, compoziţia sa arată o pondere relativ ridicată a surselor de finanţare volatile, care amplifică riscurile legate de şocuri externe.
36. Atrage atenţia că existenţa unei PIIN negative tinde să mărească diferenţa între produsul intern brut şi produsul naţional brut, cu consecinţe de fapt adverse asupra recuperării decalajelor.
37. Ia act de constatarea că România a realizat progrese limitate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a recomandărilor specifice, dar semnalează că România se încadrează totuşi în tendinţa generală, fapt ce ar trebui să se constituie într-un semnal de alarmă asupra adecvării recomandărilor specifice de ţară în general şi a cadrului temporal în care ele ar trebui înfăptuite.
38. Salută intenţia Comisiei Europene de a reduce recomandările specifice de ţară şi de a se concentra asupra unui număr limitat de priorităţi semnificative pentru creşterea economică şi coeziunea socială.
39. Recomandă mărirea cadrului temporal, cel puţin pentru unele recomandări specifice de ţară, la 2-3 ani în loc de 1 an.
40. Constată inadvertenţa între multitudinea de măsuri care trebuie întreprinse şi capacitatea de finanţare a acestora, în contextul în care una dintre liniile de forţă ale politicii economice recente a UE este responsabilitatea bugetară, realizată în special prin reducerea cheltuielilor.
41. Recomandă Comisiei Europene să facă o analiză a nevoii de finanţare pentru punerea în aplicare a întregului pachet de măsuri din recomandările specifice de ţară.
42. Constată că o parte din vulnerabilităţile şi provocările identificate nu sunt la îndemâna acţiunilor guvernelor naţionale, ci ţin de factori externi în afara ariei de acţiune a guvernelor naţionale.
43. Atrage atenţia asupra faptului că finanţarea adecvată a sistemului de sănătate este limitată de doi factori externi, aflaţi în afara controlului Guvernului: preţul mare al medicamentelor şi procedurilor medicale determinate de caracterul de oligopol al pieţei farmaceutice globale şi constrângerile bugetare impuse de reforma guvernanţei economice în Uniune, în special Compactul fiscal, iar alternativa finanţării private, spre care este împins sistemul de sănătate din cauza constrângerilor externe menţionate mai sus, poate rezolva problema numai pentru o parte a populaţiei, dar cu sacrificarea pachetului de sănătate de bază pentru populaţia cu venituri mici, majoritară în România.
44. Recomandă îmbunătăţirea cooperării la nivel european pentru realizarea investiţiilor în tehnologii înalte şi analizarea oportunităţii unui instrument european privind transferul de tehnologie, realizată în întreprinderi publice şi private.
45. Atrage atenţia că propunerea Comisiei Europene de împărţire în semestrul european şi în semestrul naţional poartă riscul ca parlamentele naţionale să fie implicate mai degrabă în urmărirea punerii în practică a recomandărilor specifice de ţară şi mai puţin în elaborarea priorităţilor de politici economice care configurează modelul economic pe care se bazează ulterior recomandările de ţară; această abordare poate conduce la o deplasare de la legitimitatea parlamentară, esenţială în regimurile de democraţie liberală, spre legitimitatea tehnocrată, tendinţă primejdioasă constatată în ultimii ani, mai ales după criza financiară din 2008-2009.
46. Recomandă Comisiei Europene, Consiliului UE şi Parlamentului European să caute soluţii pentru înzestrarea Uniunii Europene cu instrumente europene care să compenseze restrângerea posibilităţii de utilizare a instrumentelor naţionale, deoarece punerea în practică a recomandărilor specifice de ţară are nevoie atât de instrumente naţionale, cât şi de instrumente europene.
47. Se declară în dezacord cu Comisia Europeană privind estimarea pentru România a unei abateri de la Obiectivul bugetar pe termen mediu în anii 2016 şi 2017, precum şi o valoare de 3,8% din PIB pentru deficitul bugetar în anul 2017 - ceea ce ar reprezenta o depăşire a limitei de 3% din PIB stabilite prin Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi ar atrage declanşarea procedurii de deficit excesiv, deoarece, conform datelor oficiale, în anul 2017, deficitul structural este estimat la 2,86% din PIB, în creştere cu 0,13% faţă de 2016.
48. Remarcă faptul că totalul veniturilor bugetare colectate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în anul 2015 a însumat cu 7,8% mai mult decât în anul 2014, ceea ce contrazice afirmaţia Comisiei Europene conform căreia colectarea impozitelor ar continua să fie nesatisfăcătoare.
49. Subliniază faptul că reducerea TVA la alimente a fost precedată de îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi a fost însoţită de un număr mare de controale ce au verificat lanţurile tranzacţionale şi plata TVA aferentă, cu rezultate notabile, care au condus la creşterea gradului de conformare în acest domeniu; aceste rezultate contrazic opinia Comisiei Europene conform căreia cota redusă de TVA pentru produsele de panificaţie nu şi-ar fi îndeplinit obiectivele de reducere a evaziunii fiscale.
50. Precizează că munca nedeclarată şi veniturile subdeclarate fac în prezent obiectul inspecţiilor fiscale vizând impozitul pe veniturile de natură salarială la contribuabilii care prezintă risc fiscal, ceea ce este de natură să înlăture îngrijorarea exprimată de Comisia Europeană că astfel de fenomene ar continua să afecteze veniturile fiscale şi să perturbe economia.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 10 mai 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
FLORIN IORDACHE
Bucureşti, 10 mai 2016.
Nr. 45.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
