Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 41 din 27 mai 2015 referitoare la comunicările Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor - Pachetul privind Uniunea Energetică: COM (2015) 80 final - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii privind O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice, COM (2015) 81 final - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, Protocolul de la Paris privind - Un plan de acţiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020, COM (2015) 82 final - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind Realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10% - Pregătirea reţelei de energie electrică a Europei pentru 2020
EMITENT: SENATUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 392 din 4 iunie 2015
Având în vedere Raportul Comisiei pentru Afaceri Europene nr. LXII 217 din 21 mai 2015,
în temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului (nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
Senatul României adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Cetăţenii şi companiile din România şi Uniunea Europeană au nevoie de o gamă variată de opţiuni în domeniul energetic şi de preţuri accesibile. Energia ar trebui să fie sigură şi durabilă, să respecte mediul înconjurător, iar întreg sectorul energetic ar trebui să fie caracterizat de un nivel mai ridicat de concurenţă şi libertate de alegere pentru consumatori.
Menţinerea puterii de cumpărare la un nivel care să permită un trai decent, dar şi creştere economică atât în interiorul Uniunii Europene, cât şi în exteriorul acesteia impune definirea şi protejarea consumatorului vulnerabil. Implementarea unei definiţii coerente comune cu privire la consumatorul vulnerabil trebuie să reprezinte o prioritate imediată a României, dar şi a Uniunii Europene în perioada imediat următoare. Încălzirea locuinţei reprezintă pentru statele nou-intrate în UE o problemă semnificativă. Numai în România, aproximativ 40% din populaţie nu îşi permite o încălzire adecvată a locuinţei, conform Eurofound, în contextul în care România poate fi considerată şi este independentă din punct de vedere energetic.
Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a declarat: "Sectorul energetic a fost prea mult timp privat de libertăţile fundamentale ale Uniunii. Evenimentele curente ilustrează ceea ce este în joc: mulţi europeni se tem că nu vor dispune de resursele energetice necesare pentru a-şi încălzi locuinţele. Este vorba despre o acţiune comună şi pe termen lung pentru Europa. Vreau ca energia care stă la baza economiei noastre să fie robustă, fiabilă, sigură şi din ce în ce mai regenerabilă şi mai durabilă."
Concret, Pachetul privind Uniunea Energetică este caracterizat de:
- solidaritate: reducerea dependenţei de furnizori unici şi folosirea la maximum a energiei furnizate de statele vecine, însoţită de creşterea transparenţei în ceea ce priveşte acordurile încheiate cu ţările terţe;
- fluxuri de energie echivalente unei a cincea libertăţi: trecerea liberă a fluxului energetic peste frontiere, redefinirea pieţei energiei electrice, revizuirea dramatică a intervenţiilor statului pe piaţa internă şi eliminarea treptată a subvenţiilor dăunătoare mediului;
- eficienţa energetică pe primul loc: redefinirea ei fundamentală şi considerarea acesteia ca sursă de energie în sine*);
──────────
*) Eficienţa energetică necesită investiţii semnificative pe care în acest moment statele din SE Europei nu şi le pot permite la acelaşi nivel cu statele membre mai vechi. Pentru noi ţintele agreate la nivel european pe eficienţa energetică sunt la nivel de ideal neimplementabil pe termen scurt. Se caută diferite soluţii (cum ar fi fondul de modernizare la nivel european constituit ca pârghie de sprijin pentru aceste state), dar în acest moment, ţintele urmărite şi agreate la nivel european depăşesc posibilităţile noastre de punere în practică pe termen scurt.
──────────
- tranziţia către o societate durabilă cu emisii reduse de carbon: garantarea faptului că energia produsă local poate fi absorbită cu uşurinţă şi cu eficacitate în reţea, precum şi dezvoltarea următoarei generaţii de tehnologii.
Măsurile propuse de către Comisia Europeană includ:
- o strategie-cadru pentru o Uniune energetică robustă, dublată de o politică în materie de schimbări climatice orientată spre viitor. Ea stabileşte obiectivele, precum şi etapele detaliate pe care Comisia Juncker le va întreprinde pentru atingerea acestora;
- o comunicare privind interconectarea, axată pe măsurile necesare atingerii obiectivului ca cel puţin 10% din capacitatea de producţie de energie electrică a unui stat membru să poată depăşi frontierele până în 2020;
- o comunicare ce stabileşte viziunea pentru un acord global privind clima transparent, dinamic şi obligatoriu din punct de vedere juridic, care va fi discutat la Paris în luna decembrie 2015.
A) Aspecte generale privind poziţia României asupra Pachetului privind Uniunea Energetică
În ceea ce priveşte COM (2015) 80 final - Pachetul privind Uniunea Energetică - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii privind o strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice:
- România salută includerea unui angajament UE, în proiectul de concluzii ale Consiliului European, privind construirea unei Uniuni Energetice pe baza Comunicării recente a Comisiei şi privind evaluarea stadiului implementării acesteia, înainte de sfârşitul acestui an.
- România îşi exprimă deschiderea sa de a coopera în perioada următoare cu Comisia Europeană în vederea elaborării fişei detaliate de ţară, care va include toate aspectele concrete pe care le presupune implementarea Uniunii Energetice.
- În acelaşi timp, România evidenţiază anumite aspecte pe care le presupune crearea Uniunii Energetice, cu relevanţă deosebită, respectiv necesitatea dezvoltării unei pieţe interne a energiei eficiente şi reglementate care să asigure creştere economică şi locuri de muncă şi să atragă investiţii, rolul pe care îl are valorificarea resurselor energetice indigene (inclusiv a potenţialului din Marea Neagră) şi necesitatea orientării finanţărilor comunitare pentru proiectele ce au în vedere accesarea potenţialului autohton, consolidarea securităţii energetice a întregii Comunităţi Energetice, cooperarea regională şi importanţa obţinerii sprijinului politic şi financiar pentru proiectele energetice care vizează regiunile vulnerabile ale Europei, pentru centrul şi sud-estul Europei.
- România a salutat dezbaterea publică asupra Comunicării Comisiei Europene privind Strategia de Securitate Energetică Europeană, mai ales în contextul internaţional actual de la graniţa estică a UE.
- România subliniază necesitatea urgentă a regândirii opţiunilor şi posibilităţilor în Europa de Sud-Est în vederea eliminării vulnerabilităţilor specifice dependenţei de o singură sursă externă, precum şi a unei solidarităţi mai crescute atât în interiorul UE, cât şi între UE şi vecinii săi.
- România apreciază că strategia de Securitate Energetică propusă de Comisia Europeană conţine o serie de elemente pozitive şi a salutat referirea la:
- importanţa strategică a resurselor energetice autohtone (inclusiv cele neconvenţionale);
- potenţialul diferitelor zone noi de resurse, precum Marea Neagră şi Mediterana de Est;
- rolul esenţial al energiei nucleare;
- diversificarea corespunzătoare a rutelor şi surselor de aprovizionare;
- prioritizarea celor mai importante proiecte de interes comun;
- luarea în considerare a importanţei securităţii energetice a părţilor contractante ale Comunităţii Energiei, în mod particular Republica Moldova şi Ucraina;
- necesitatea investiţiilor şi interconectărilor regionale (precum interconectarea cu Republica Moldova).
România susţine ideea acordării de prioritate proiectelor de infrastructură în regiunile cele mai vulnerabile din perspectiva securităţii energetice, precum Europa Centrală şi de Est. În acest sens, România a sprijinit şi ideea identificării unei liste cu cele mai importante proiecte de interes comun care ar trebui să aibă prioritate în implementare şi finanţare. În acelaşi timp, România a apreciat importanţa consultării statelor membre de către Comisie în momentul stabilirii selecţiei şi criteriilor de selecţie pentru proiectele de interes comun în programul de lucru.
- În ceea ce priveşte conexiunea între Cadrul energie-schimbări climatice 2030 şi Strategia europeană de securitate energetică, România evidenţiază faptul că, deşi este necesară abordarea problematicii de energie şi climă într-o manieră coerentă, Strategia europeană de securitate energetică ar trebui să rămână un subiect autonom, independent de orice altă politică sau cadru legislativ, pentru a-şi putea atinge în mod corespunzător obiectivele strategice printr-o flexibilitate crescută.
În ceea ce priveşte COM (2015) 81 final - Pachetul privind "Uniunea Energetică" - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, Protocolul de la Paris privind - un plan de acţiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020:
- România apreciază efortul Comisiei de a elabora şi adopta Comunicarea "Protocolul de la Paris - un plan de acţiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020" în contextul Strategiei-cadru pentru o Uniune a energiei.
- Politicile UE trebuie să ţină seama de contextul negocierilor internaţionale în domeniul schimbărilor climatice şi să nu creeze presiuni suplimentare, neconfirmate de rezultatele negocierilor internaţionale, asupra competitivităţii industriei europene, securităţii energetice şi pieţei forţei de muncă.
- Considerăm că documentul prezintă o viziune clară pentru un protocol dinamic şi transparent, obligatoriu din punct de vedere juridic, care să conţină angajamente echitabile şi ambiţioase pentru toate statele părţi.
În ceea ce priveşte COM (2015) 82 final Pachet privind Uniunea Energetică - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, privind Realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10% - Pregătirea reţelei de energie electrică a Europei pentru 2020.
- România consideră că realizarea, prin intermediul Uniunii Energetice, a unei pieţe transfrontaliere puternic interconectate trebuie să plece de la interesele definite de statele membre în efortul de consolidare a securităţii energetice regionale. Pentru atingerea obiectivelor de interconectare este nevoie de sprijin financiar european. Din acest punct de vedere, România apreciază că este esenţial să utilizăm, de-o manieră flexibilă şi complementară, toate fondurile şi instrumentele financiare europene disponibile. România salută, în acest sens, posibilitatea angajării viitorului Fond European pentru Investiţii Strategice.
- România este de acord că îndeplinirea obiectivului de interconectare poate fi realizată prin intermediul Proiectelor de Interes Comun (PCI) şi că este importantă cooperarea regională pentru dezvoltarea capacităţilor de stocare pentru surplusul de energie din surse regenerabile de energie (SRE).
- Pentru atragerea investiţiilor, România apreciază că este nevoie de o actualizare a cadrului de reglementare şi de o politică de cooperare regională, având ca prioritate proiectele energetice cu Republica Moldova.
B) Aspecte punctuale care afectează România, direct, din perspectiva Pachetului privind Uniunea Energetică
1. COM (2015) 80 final - Pachetul privind Uniunea Energetică - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii privind O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice
În construirea unei Uniuni Energetice eficiente este important să se ia în considerare potenţialul specific al fiecărui stat membru de a utiliza resursele energetice indigene şi suveranitatea de a-şi alege propriul mix energetic, pe principiul neutralităţii tehnologice, în atingerea obiectivelor de energie şi climă.
În acest sens, apreciem că acest principiu ar fi putut fi mai bine reliefat în Comunicarea COM privind Uniunea Energetică.
Este o certitudine faptul că pentru atingerea ţintelor de decarbonizare multe state membre au nevoie de opţiunea nucleară şi dreptul libertăţii de a alege propriul mix energetic, inclusiv în plan nuclear.
În acest context susţinem şi solicităm dreptul libertăţii României şi a fiecărui stat membru de a-şi alege propriul mix energetic, ţinând cont de specificităţile fiecărui stat membru armonizate în mod evident cu politicile generale ale Uniunii Europene.
Considerăm că acest drept trebuie acordat nediscriminatoriu*) şi trebuie respectat.
──────────
*) De exemplu: Favorizarea unor resurse ca RES (surse de energie regenerabile) prin impunerea unei ţinte obligatorii [prin Cadrul Climă-Energie 2030 care impune şi ţintă pe GES (emisii de gaze cu efect de seră) de 40% şi, respectiv, ţinta pentru eficienţă energetică la nivel UE] pune în mod clar şi nejustificat într-o poziţie inferioară alte tehnologii "low carbon", care nu vor mai putea contribui în aceeaşi măsură ca procentaj la mixul energetic, pe măsură ce se conturează tendinţa de majorare a acestor ţinte pentru anumite resurse la nivel european, un exemplu semnificativ în acest sens fiind domeniul nuclear. Din acest punct de vedere, menţionarea arbitrară a unor anumite tipuri de resurse în detrimentul altora, mai ales în detrimentul unor tehnologii "curate" din perspectivă climatică, nu avantajează strategia de climă pe termen lung a Uniunii Europene.
──────────
2. COM (2015) 82 final - Pachetul privind Uniunea Energetică Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind Realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10% - Pregătirea reţelei de energie electrică a Europei pentru 2020
În ceea ce priveşte integrarea pieţelor de energie (PIE), considerăm că Uniunea Energetică ar trebui să stimuleze eforturile depuse de statele membre, autorităţile naţionale de reglementare (ANR) şi operatorii de transport şi de sistem (OST) în vederea intensificării cooperării transfrontaliere.
În acest sens, aderarea unor state membre din Regiunea Sud-Est Europeană precum România, ca membru cu drepturi depline, la proiecte precum Proiectul de cuplare a pieţelor de electricitate din regiunile nord-vest şi central-est europene ar trebui să fie una dintre soluţiile necesare şi legitime care vizează să apropie Europa de crearea unei pieţe unice interne a energiei, reale şi funcţionale.
În acest sens, apreciem că oportună ar fi mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte procesul de cuplare a pieţei, deoarece păstrarea regiunilor în forma prevăzută la nivelul anilor 2005 începe să devină o problemă pentru statele membre din estul Europei, precum România şi Bulgaria, care la momentul respectiv nu erau state membre ale UE.
În consecinţă, aceste două state membre sunt obligate, în mod mai mult sau mai puţin evident, să urmeze dezvoltările din sud-estul Europei care sunt mai puţin avansate (întrucât regiunea a 8-a, în care sunt cele două state, include atât ţări UE, cât şi non-UE) şi în momentul în care încearcă să urmeze dezvoltările din zonele centru-vest şi nord-vest ale Europei întâmpină rezistenţa unora dintre statele membre din regiunile deja constituite.
În plus considerăm că această "abordare regională" care se bazează pe regiuni constituite acum 10 ani nu ar trebui şi nu trebuie să devină un obstacol în calea obiectivului european comun privind piaţa internă a energiei.
Prin urmare, ne exprimăm speranţa că toate statele membre UE implicate, Germania, Austria, Slovenia, Cehia, Ungaria, vor accepta participarea României ca membru cu drepturi depline la Proiectul de cuplare a pieţelor de electricitate din regiunile nord-vest şi central-est europene.
În plus, considerăm că este necesară respectarea de către autorităţile şi instituţiile Uniunii Europene a principiilor egalităţii şi tratamentului nediscriminatoriu între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte participarea României ca membru cu drepturi depline la Proiectul de cuplare a pieţelor de electricitate din regiunile nord-vest şi central-est europene şi acceptarea entităţilor române (Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE şi operatorii de transport şi de sistem naţionali - Transelectrica, Opcom), implicate în Proiectul de cuplare a pieţelor de electricitate din regiunile nord-vest şi central-est europene, ca membrii cu aceleaşi drepturi şi obligaţii, egale cu ale celorlalte entităţi reprezentând celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Subliniem importanţa efortului de asigurare a unei mai bune coordonări pentru stabilirea poziţiei UE în dialogul cu partenerii externi şi diversificarea acestor parteneri.
Această hotărâre a fost adoptată de Senatul României în şedinţa din 27 mai 2015, în conformitate cu prevederile art. 77^1 din Regulamentul Senatului şi art. 5 lit. f), art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
IOAN CHELARU
Bucureşti, 27 mai 2015.
Nr. 41.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
