Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTĂRÂRE nr. 4 din 27 octombrie 2021 pentru modificarea Statutului Academiei Române
În conformitate cu prevederile art. 31 lit. b) şi ale art. 69 din Statutul Academiei Române, cu modificările ulterioare, Adunarea generală a Academiei Române adoptă prezenta hotărâre. ART. I Statutul Academiei Române, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 14 septembrie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
ART. II În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei hotărâri, noul regulament de organizare şi funcţionare al aparatului propriu de lucru, adaptat la prevederile Legii nr. 752/2001, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale prezentului statut, va fi prezentat spre discutare şi aprobare Prezidiului Academiei Române.
ART. III Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop
Bucureşti, 27 octombrie 2021. Nr. 4. ANEXA 1 STATUTUL ACADEMIEI ROMÂNE CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 (1) Academia Română, cel mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală al ţării, este singura continuatoare şi unicul legatar al Societăţii Literare Române, înfiinţată în 1866, reorganizată în 1867 în Societatea Academică Română şi în 1879 în Academia Română. (2) Academia Română reuneşte personalităţi consacrate din domeniile ştiinţei şi culturii.
ART. 2 Academia Română este instituţie de interes public naţional de cercetare în domeniile fundamentale ale ştiinţei şi culturii, cu personalitate juridică de drept public şi autonomă în lucrările sale de orice natură.
ART. 3 Denumirea instituţiei este „Academia Română“, ea fiind rezervată conform Decretului-lege nr. 242/1938 şi Legii nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, republicată, cu modificările ulterioare, această sintagmă nu poate fi folosită nici ca atare (tale quale) şi nici în denumiri compuse, de nicio instituţie sau organizaţie, publică sau privată.
ART. 4 (1) Academia Română are ca însemne sigla şi drapelul. Sigla şi drapelul au devenit simbolul prin excelenţă al identităţii instituţiei. (2) Sigla de formă circulară are în interiorul unui cerc efigia zeiţei Minerva în culoarea aur vechi pe fond albastru, încadrată de numele instituţiei „ACADEMIA ROMÂNĂ“, înscris cu litere majuscule galbene, precum şi anul fondării 1866. (3) Drapelul Academiei Române are formă dreptunghiulară, având raportul dintre laturi de 2:3, din flamură de culoare albastră, cu sigla instituţiei în centru (numai pe avers).
ART. 5 Sediul Academiei Române este în municipiul Bucureşti, Calea Victoriei nr. 125, sectorul 1.
ART. 6 (1) Academia Română este finanţată de la bugetul de stat şi funcţionează autonom. (2) Academia Română îşi administrează în mod independent bunurile mobile şi imobile cu titlu de proprietate şi alte bunuri dobândite potrivit legii.
ART. 7 (1) Patrimoniul Academiei Române este alcătuit, se completează şi se administrează în conformitate cu prevederile Legii nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, republicată. (2) Academia Română poate primi orice bunuri şi valori patrimoniale prin sponsorizări, donaţii, legate şi prin alte moduri legale de dobândire a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi patrimoniale, cu aprobarea prezidiului, sau poate realiza venituri proprii conform Legii nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, republicată, cu modificările ulterioare. (3) În virtutea autonomiei sale prevăzute de lege, Academia Română îşi exercită în mod independent posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor mobile şi imobile pe care le are sau le va dobândi în proprietate.
ART. 8 (1) Academia Română are ca principale obiective: 1. cultivarea şi promovarea ştiinţei şi culturii naţionale şi universale; 2. cultivarea şi promovarea limbii şi literaturii române şi a istoriei naţionale; stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române; 3. promovarea principiilor democratice şi etice şi sprijinirea liberei circulaţii a ideilor în ştiinţele, artele şi literele româneşti; 4. organizarea şi efectuarea de cercetări fundamentale şi avansate, precum şi informarea şi documentarea ştiinţifică necesare membrilor săi şi unităţilor proprii; 5. stimularea şi promovarea, în ştiinţă şi cultură, a creaţiilor de mare valoare, prin instituirea unor sisteme competitive de susţinere a activităţii şi prin acordarea de premii; 6. editarea de opere originale, inclusiv ale clasicilor, precum şi de publicaţii periodice din domeniul ei de activitate; 7. organizarea de manifestări ştiinţifice şi culturale naţionale şi internaţionale; 8. înfiinţarea de centre de cercetare fundamentală independente sau subordonate în cadrul institutelor existente, în condiţiile legii; 9. acordarea de burse pe bază de concurs pentru perfecţionarea în ţară sau în străinătate; 10. promovarea ştiinţei şi culturii româneşti pe plan internaţional şi stimularea interacţiunii culturii româneşti cu alte culturi prin încheierea de acorduri bilaterale şi colaborarea bi- şi multilaterală în domeniul cercetării ştiinţifice cu academii şi instituţii ştiinţifice similare din străinătate; afilierea la organizaţii internaţionale ştiinţifice şi profesionale; promovarea valorilor în spaţiul european al cunoaşterii; 11. promovarea societăţii cunoaşterii bazate pe ştiinţă, tehnologie şi protejarea mediului; 12. elaborarea de proiecte de acte normative din domeniile sale de activitate, care se supun spre aprobare Guvernului.
(2) Enumerarea obiectivelor are caracter enunţiativ, putând fi completată cu altele, stabilite prin lege sau statut.
ART. 9 (1) Academia Română are ca principale atribuţii: 1. decernarea de distincţii pentru realizări deosebite în domeniul ştiinţei şi culturii, literelor şi artelor; 2. organizarea de activităţi de calificare profesională superioară, cursuri postuniversitare, doctorate şi acordarea de titluri ştiinţifice şi academice, în condiţiile legii; 3. acreditarea şi evaluarea institutelor şi centrelor proprii; 4. coordonarea centrelor culturale din Italia (Accademia di Romania din Roma şi Casa Romena din Veneţia), inclusiv numirea directorilor; 5. coordonarea fundaţiilor proprii; 6. gestionarea de bunuri culturale din patrimoniul naţional care se află în proprietatea sau administrarea sa, inclusiv posibilitatea preluării donaţiilor membrilor decedaţi ai Academiei; 7. avizarea proiectelor de acte normative privind domeniile de activitate ale Academiei Române; 8. elaborarea de studii, analize, recomandări, evaluări şi strategii naţionale pentru Administraţia Prezidenţială, Parlament, Guvern şi alte instituţii naţionale - la cerere sau din iniţiativă proprie - cu privire la politica naţională în domeniul ştiinţei, literelor şi artelor în România şi la marile probleme ale ţării, inclusiv relaţia cu Uniunea Europeană.
(2) Enumerarea obiectivelor are caracter enunţiativ, putând fi completată cu altele, stabilite prin lege sau statut.
CAP. II Membrii Academiei Române ART. 10 (1) Academia Română se compune din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare. (2) Calitatea de membru al Academiei Române poate fi acordată şi post-mortem. (3) Numărul maxim de membri titulari şi membri corespondenţi ai Academiei Române - stabilit prin lege - este de 181, iar cel al membrilor de onoare este de 135, dintre care cel mult 40 cu domiciliul în ţară. (4) Numărul membrilor titulari nu poate depăşi numărul membrilor corespondenţi pe ansamblul Academiei Române, urmărindu-se totodată buna funcţionare a secţiilor şi o repartizare echilibrată a numărului de membri în cadrul acestora.
ART. 11 (1) Membrii Academiei Române sunt aleşi pe viaţă. (2) Membrii corespondenţi vor fi propuşi dintre personalităţile cu activitate de creaţie de mare valoare, apreciată după impactul asupra dezvoltării ştiinţei, culturii, vieţii sociale şi economice a societăţii. (3) Titularizarea se va face pe baza aceloraşi criterii folosite la alegerea ca membru corespondent, luându-se în considerare şi rezultatele obţinute după primirea în Academia Română, inclusiv activităţile desfăşurate în cadrul acesteia. (4) Membrii titulari şi membrii corespondenţi sunt cetăţeni români, cu domiciliul în România, aleşi dintre personalităţile consacrate pentru realizări deosebite în domeniile ştiinţelor, literelor sau artelor, recunoscute în ţară şi în străinătate. Ei trebuie să respecte Statutul Academiei Române şi să aibă o înaltă ţinută morală. (5) Membrii de onoare sunt cetăţeni români sau străini care s-au distins prin realizări deosebite în domeniile ştiinţelor, literelor sau artelor şi cetăţeni români, personalităţi de seamă ale naţiunii sau personalităţi care susţin dezvoltarea activităţii Academiei Române. (6) Persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică în stat sau care sunt conducători de partid nu pot candida pentru alegerea ca membri ai Academiei Române în perioada exercitării mandatului.
ART. 12 (1) Propunerile pentru membrii corespondenţi, prin referate de susţinere, pot fi făcute de către membrii titulari şi corespondenţi ai Academiei Române sau de către instituţii de învăţământ, de cercetare şi de cultură dintre personalităţi din domeniile culturii şi ştiinţei; propunerile se adresează secţiilor ştiinţifice de specialitate, care le discută şi, după caz, le adoptă sau le resping, în condiţiile cvorumului, cu majoritate de două treimi din numărul membrilor titulari şi corespondenţi ai secţiei. (2) Fiecare propunere trebuie însoţită de un dosar cuprinzând un curriculum vitae, un memoriu de activitate, lista de lucrări ale candidatului, 10 (zece) lucrări reprezentative şi o prezentare a impactului operei ştiinţifice, literare sau artistice a celui propus. (3) Propunerile pentru membrii titulari se fac de către membrii titulari ai secţiei prin vot secret din rândul membrilor ei corespondenţi, cu respectarea dispoziţiilor art. 11 alin. (3) şi (4). (4) Propunerile pentru membrii de onoare se fac de către secţii. (5) Biroul prezidiului examinează propunerile secţiilor din punctul de vedere al îndeplinirii prevederilor prezentului statut şi prezintă concluziile sale prezidiului. (6) Prezidiul Academiei Române examinează propunerile prezentate de secţii biroului prezidiului şi dă aviz, rezultat prin vot, pe care îl comunică adunării generale. (7) După ce propunerile au fost avizate de prezidiu, dosarele candidaţilor se depun cu cel puţin 25 de zile înainte la Cancelaria Academiei Române şi o prezentare se afişează pe site cu cel puţin 15 zile înaintea adunării generale în a cărei ordine de zi este programată discutarea propunerilor de alegere, pentru a putea fi consultate de către membrii Academiei Române. (8) Propunerile de membri corespondenţi şi de onoare nu pot fi supuse adunării generale decât după primirea consimţământului scris al candidaţilor. (9) Adunarea generală îşi constituie cvorumul din jumătate plus unul dintre membrii votanţi. Aceştia sunt: membri titulari pentru alegerea membrilor titulari, membri titulari şi corespondenţi pentru alegerea membrilor corespondenţi, membri titulari, corespondenţi şi de onoare pentru alegerea membrilor de onoare. (10) Alegerea este validată prin votul secret a cel puţin două treimi dintre membrii votanţi prezenţi.
ART. 13 (1) Membrii titulari, corespondenţi şi membrii de onoare au obligaţia de a participa la şedinţele secţiei de specialitate, ale filialelor din care fac parte şi la adunările generale ale Academiei Române. De asemenea, au dreptul de a-şi expune opiniile asupra oricăror probleme aflate sau puse în discuţie, precum şi dreptul de vot la adoptarea hotărârilor, în condiţiile legii şi ale prezentului statut. (2) Membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare, desemnaţi de secţie, sunt membri de drept ai consiliilor ştiinţifice în institutele de profil subordonate Academiei Române. Ei pot fi desemnaţi directori onorifici ai acestor unităţi. (3) Numai membrii titulari au dreptul de a purta titlul de academician. (4) Membrii titulari vor rosti într-un cadru solemn un discurs de recepţie urmat de un discurs de răspuns al unui membru titular. (5) Membrii Academiei Române vor purta insigna, iar în adunările generale stabilite de prezidiu, vestimentaţia academică tradiţională. (6) La acceptarea candidaturii pentru primirea în Academia Română, membrii citesc şi semnează declaraţia de loialitate faţă de valorile morale şi spirituale ale Academiei. (7) Membrii Academiei Române primesc indemnizaţii lunare, stabilite prin lege. (8) Academia Română asigură membrilor ei gratuitatea în călătoriile pe căile ferate române, cu orice categorie de tren clasa I. (9) Membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare primesc gratuit publicaţii ale Academiei Române, din specialitatea lor. (10) Membrii Academiei Române beneficiază de drepturile prevăzute de dispoziţiile legale aplicabile demnitarilor şi personalului încadrat pe funcţii similare acestora, în ceea ce priveşte plata drepturilor de călătorie în ţară şi în străinătate pentru deplasări în interes de serviciu în ţară sau peste hotare. (11) Membrii Academiei Române au dreptul de a interpela conducerea academiei, a secţiilor de specialitate şi a filialelor, în adunarea generală, asupra unor probleme de interes pentru Academia Română. (12) Soţul supravieţuitor, precum şi copiii urmaşi aflaţi în întreţinere ai membrilor titulari, corespondenţi şi de onoare, cu domiciliul în România, beneficiază lunar de un sprijin material neimpozabil, conform legii.
ART. 14 (1) Membrii titulari şi membrii corespondenţi ai Academiei Române, precum şi membrii de onoare cu domiciliul în România au datoria de a participa la şedinţele secţiei şi filialei din care fac parte şi la adunările generale şi de a se implica în întreaga viaţă academică. Eventuale absenţe trebuie anunţate, după caz, conducerii Academiei Române, filialei sau secţiei. (2) Anual, membrii Academiei Române prezintă secţiilor din care fac parte informări asupra activităţii lor.
ART. 15 Membrii titulari sau corespondenţi pot fi trecuţi, la cererea lor, de către adunarea generală în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române.
CAP. III Organizarea Academiei Române SECŢIUNEA 1 Prevederi generale ART. 16 (1) Academia Română este organizată în secţii de specialitate şi are filiale la Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara. (2) Academia Română are unităţi proprii de cercetare, aflate în subordine directă sau sub egidă. (3) Activitatea ştiinţifică a Academiei Române se realizează prin secţiile de specialitate, institute şi centre de cercetare, precum şi prin intermediul unor comitete naţionale, comisii de specialitate şi colective de lucru cu caracter consultativ, formate din membri ai Academiei Române şi alte personalităţi din domeniul ştiinţei şi culturii, conform prevederilor art. 12 din Legea nr. 752/2001, republicată, cu modificările ulterioare. (4) În subordinea Academiei Române funcţionează Biblioteca Academiei Române, cu sediul în Bucureşti, Calea Victoriei nr. 125, sectorul 1, Editura Academiei Române, Casa Oamenilor de Ştiinţă şi Revista „Academica“, cu sediul în Bucureşti, Calea 13 Septembrie nr. 13, sectorul 5, Fundaţia „Patrimoniu“, cu sediul în Calea Victoriei nr. 125, clădirea Moxa, sectorul 1, Bucureşti, şi Fundaţia Culturală „Ioan I. Dalles“, cu sediul în bd. Nicolae Bălcescu nr. 18, sectorul 1, Bucureşti. (5) Sub supravegherea şi controlul Academiei Române funcţionează, potrivit statutelor şi „Actului de fundaţiune“, Fundaţia testamentară a Familiei Menachem H. Elias, cu sediul în Bucureşti, str. Georges Clemenceau nr. 1, sectorul 1. (6) În subordinea şi administrarea Academiei Române funcţionează Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, unitate sanitară cu personalitate juridică, cu sediul în Bucureşti, bd. Mărăşti nr. 17, sectorul 1, şi Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu şi Medicină Preventivă - Bucureşti, cu sediul în str. Washington nr. 8-10, sectorul 1, Bucureşti. (7) Sub egida Academiei Române funcţionează: - Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă (FNSA), fundaţie de utilitate publică, cu sediul în str. Dem I. Dobrescu nr. 11, sectorul 1, Bucureşti; – Fundaţia Europeană Titulescu, cu sediul în bd. Kiseleff nr. 47, sectorul 1, Bucureşti; – Centrul de cercetări juridice fundamentale al Universităţii din Craiova, precum şi alte entităţi, care vor beneficia de acest statut.
(8) În cadrul Academiei Române funcţionează un Consiliu de Coordonare al Cercetării Ştiinţifice (CCCŞ), subordonat Prezidiului Academiei Române, care colaborează cu secţiile de specialitate pentru monitorizarea şi evaluarea periodică a programelor şi proiectelor. (9) Structura şi regulamentul de funcţionare ale CCCŞ sunt stabilite de Prezidiul Academiei Române şi aprobate de adunarea generală. (10) În cadrul CCCŞ funcţionează un colectiv de specialişti pentru promovarea proiectelor şi programelor ştiinţifice internaţionale. (11) CCCŞ împreună cu secţiile de specialitate prezintă periodic rapoarte privind stadiul cercetării ştiinţifice şi al evaluării cercetătorilor ştiinţifici din Academia Română. (12) Academia Română are un compartiment care organizează şi coordonează activitatea de calificare profesională superioară prin cursuri postuniversitare, doctorate şi stagii postdoctorale. Calitatea de conducător de doctorat şi titlul ştiinţific de doctor se acordă în condiţiile legii. (13) Pentru asigurarea desfăşurării întregii activităţi, precum şi pentru administrarea şi gestionarea bunurilor sale, Academia Română dispune de un aparat de lucru propriu. (14) În subordinea secretarului general îşi desfăşoară activitatea directorul general care conduce activităţile structurilor economice, achiziţii publice, tehnico-administrative, de recuperare şi administrare a patrimoniului şi alte structuri aflate în subordinea sa, conform organigramei aprobate de Prezidiul Academiei Române. (15) Postul de director general se ocupă prin concurs, conform prevederilor legale.
SECŢIUNEA a 2-a Secţii ART. 17 (1) Academia Română are următoarele secţii: I. Secţia de filologie şi literatură; II. Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie; III. Secţia de ştiinţe matematice; IV. Secţia de ştiinţe fizice; V. Secţia de ştiinţe chimice; VI. Secţia de ştiinţe biologice; VII. Secţia de ştiinţe geonomice; VIII. Secţia de ştiinţe tehnice; IX. Secţia de ştiinţe agricole şi silvice; X. Secţia de ştiinţe medicale; XI. Secţia de ştiinţe economice, juridice şi sociologie; XII. Secţia de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie; XIII. Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual; XIV. Secţia de ştiinţa şi tehnologia informaţiei.
(2) Secţiile sunt coordonate de un vicepreşedinte al Academiei Române.
ART. 18 Secţiile Academiei Române au următoarele atribuţii şi responsabilităţi: a) stabilesc proiectele de cercetare, organizează şi îndrumă cercetarea ştiinţifică din profilul său; au autonomie în ceea ce priveşte lucrările lor de specialitate; b) se întrunesc periodic, cel puţin o dată pe trimestru, şi dezbat în principal probleme ştiinţifice, precum şi orice alte chestiuni care interesează activitatea secţiei, luând hotărâri prin consens sau prin vot, în condiţiile cvorumului, cu majoritate simplă de voturi; c) primesc anual informări din partea membrilor secţiei cu privire la activitatea desfăşurată; d) propun înfiinţarea de unităţi de cercetare, comitete naţionale, comisii de specialitate şi colective de lucru ale Academiei Române în profilul de specialitate şi le coordonează activitatea; e) coordonează activitatea unităţilor de cercetare ale Academiei Române din profilul secţiei, îndrumă, supraveghează şi controlează activitatea fiecărei unităţi de cercetare din subordine, adoptând măsurile de rigoare pentru buna funcţionare a acestor unităţi, şi urmăresc modul în care se realizează programele lor de cercetare, precum şi viaţa ştiinţifică internă a institutelor; f) realizează anual analiza activităţii membrilor lor şi evaluarea institutelor din subordine; g) participă la alcătuirea programelor de proiecte fundamentale şi prioritare ale Academiei Române, precum şi la monitorizarea realizării lor; h) coordonează alcătuirea programelor de activitate ale unităţilor de cercetare din subordine, le analizează şi le propun spre aprobare adunării generale şi urmăresc realizarea acestora; i) numesc comisia de concurs pentru ocuparea postului de director, o avizează pe aceea pentru director adjunct sau secretar ştiinţific de institut sau centru de cercetare şi avizează componenţa comisiilor de concurs pentru posturile de cercetător principal II şi I; numesc comisia de concurs pentru ocuparea postului de director la unităţile de cercetare din subordinea filialelor, în colaborare cu filialele; j) confirmă rezultatele concursurilor pentru ocuparea funcţiilor de conducere şi a posturilor de cercetare din unităţile de specialitate; k) colaborează cu filialele la rezolvarea problemelor unităţilor de cercetare din zona de competenţă a acestora; l) organizează manifestări ştiinţifice zonale, naţionale şi internaţionale (cele din urmă cu aprobarea Academiei Române); m) avizează, în condiţiile legii, participarea la manifestările ştiinţifice internaţionale din profilul secţiei şi analizează eficienţa deplasărilor; n) propun afilierea Academiei Române la organisme internaţionale de specialitate şi păstrează legătura cu acestea pe linie ştiinţifică; o) asigură, în condiţiile legii şi ale regulamentului intern, organizarea doctoratului în Academia Română, întreaga activitate pentru acordarea titlurilor ştiinţifice în Academia Română, stabilesc comisii de concurs pentru admitere la doctorat, propun conducători ştiinţifici, fac propuneri de decernare de titluri etc. în profilul lor de preocupări; p) selectează şi propun lucrările de valoare pentru a fi distinse cu premiile anuale ale Academiei Române, în conformitate cu regulamentul decernării premiilor Academiei Române; q) analizează modul în care se realizează prevederile din acordurile încheiate de Academia Română cu instituţii similare din alte ţări, în ramura ştiinţifică de profil a secţiei; r) coordonează activitatea comitetelor de redacţie ale periodicelor Academiei Române a căror editare este în atribuţiile acestora; propun prezidiului componenţa comitetelor de redacţie; s) avizează proiectul planului de apariţii al Editurii Academiei Române şi ordinea de prioritate în profilul lor de preocupări; t) analizează şi avizează ofertele şi manuscrisele lucrărilor din profilul secţiei, altele decât cele din publicaţiile periodice, ce urmează a fi publicate de Editura Academiei Române.
ART. 19 (1) Fiecare secţie ia hotărâri, în condiţiile cvorumului, exceptând alegerea membrilor Academiei Române, prevăzută în art. 12 alin. (9), cu jumătate plus unu din numărul membrilor titulari şi corespondenţi, inclusiv pentru alegerea preşedintelui secţiei, când votează şi membrii de onoare ai Academiei Române cu domiciliul în România. Pentru propunerea de membri titulari votează numai membrii titulari. (2) Alegerea de noi membri se face prin vot secret şi se adoptă în condiţiile cvorumului cu două treimi din numărul membrilor prezenţi cu drept de vot, conform prezentului statut. Votul se exprimă direct sau, în cazuri speciale, prin corespondenţă, cu asigurarea confidenţialităţii.
ART. 20 (1) Fiecare secţie a Academiei Române este condusă de un preşedinte, ales prin vot secret dintre membrii titulari, pe o perioadă de 4 ani. (2) Secţia îşi constituie un birou format din preşedintele secţiei şi 2 membri ai secţiei, aleşi, de asemenea, prin vot secret. După caz, preşedintele sau biroul rezolvă problemele secţiei între două şedinţe ale acesteia. (3) Activitatea curentă a secţiei este asigurată de un secretar ştiinţific, salariat al Academiei Române, angajat prin concurs conform prevederilor legale şi care primeşte sarcini şi răspunde de activitatea sa în faţa preşedintelui secţiei. (4) În cazul absenţei preşedintelui, conducerea secţiei se asigură de către un membru al biroului delegat de preşedinte; în cazul unei absenţe îndelungate (peste 6 luni), se procedează la alegerea unui nou preşedinte. (5) În situaţiile în care este imposibilă alegerea unui preşedinte membru titular al Academiei Române, conducerea secţiei poate fi asigurată, prin delegaţie, de un membru corespondent numit de prezidiu pe o perioadă de până la un an. (6) După încetarea mandatului, preşedinţilor de secţii şi de filiale li se poate acorda, prin votul membrilor prezidiului, titlul de preşedinte de onoare al respectivei secţii sau filiale.
ART. 21 Preşedintele secţiei organizează, îndrumă şi controlează întreaga activitate a secţiei. În acest scop, are următoarele atribuţii: a) reprezintă secţia în toate relaţiile ei şi rezolvă problemele curente; b) convoacă şi conduce şedinţele secţiei; c) ia măsurile necesare executării hotărârilor luate în aceste şedinţe şi urmăreşte realizarea lor; d) informează membrii secţiei asupra activităţii sale sau a biroului secţiei şi supune aprobării, după caz, biroului prezidiului hotărârile luate în cadrul secţiei; e) informează membrii secţiei asupra hotărârilor luate de Prezidiul Academiei Române şi ia măsurile necesare în vederea executării lor în cadrul secţiei; f) prezintă anual Prezidiului Academiei Române informări asupra activităţii secţiei şi a unităţilor de cercetare subordonate.
ART. 22 Discuţiile din şedinţele secţiilor şi ale filialelor se consemnează în procese-verbale detaliate, care se citesc la deschiderea şedinţelor următoare şi se semnează de toţi membrii participanţi. Procesele-verbale ale şedinţelor secţiilor şi filialelor, precum şi toate celelalte acte care privesc secţia şi filiala se păstrează în arhivele acestora timp de 10 ani, după care se transferă în Arhiva Academiei Române.
SECŢIUNEA a 3-a Filiale ART. 23 Filiala Academiei Române este o unitate cu personalitate juridică, înfiinţată prin hotărâre a adunării generale, şi reprezintă forma de organizare teritorială a activităţii Academiei Române, reunind toţi membrii din teritoriu. Pentru desfăşurarea activităţii sale, filiala dispune de un aparat tehnico-administrativ.
ART. 24 Filiala Academiei Române: 1. asigură, cel puţin o dată pe lună, întrunirea membrilor pentru a se dezbate probleme ştiinţifice, precum şi orice alte chestiuni care interesează activitatea filialei; 2. coordonează repartizarea fondurilor bugetare ori a celor din venituri proprii şi a personalului între unităţile filialei şi asigură activitatea tehnico-administrativă; 3. coordonează şi evaluează, aplicând criterii comune cu ale secţiilor de profil şi în colaborare cu ele, activitatea ştiinţifică a unităţilor din subordine şi a celor din zonă; 4. organizează manifestări ştiinţifice cu participare naţională şi internaţională; 5. gestionează patrimoniul Academiei Române din zonă, în conformitate cu dispoziţiile Prezidiului Academiei Române; 6. ia hotărâri în condiţiile cvorumului cu jumătate plus unu din numărul membrilor săi.
ART. 25 (1) Filiala este condusă de un preşedinte, membru titular al Academiei Române, remunerat, ales prin vot secret de către adunarea membrilor filialei pe o perioadă de 4 ani; în situaţiile în care nu este posibilă alegerea unui membru titular, prezidiul numeşte un preşedinte, prin delegaţie, pe o perioadă de până la un an, dintre membrii corespondenţi. Retribuţia preşedintelui filialei se stabileşte de biroul prezidiului, la nivelul unui cercetător ştiinţific de gradul I, cu acordarea indemnizaţiei de conducere (50%). (2) Filiala îşi constituie, din cadrul membrilor săi, un birou de conducere format din: preşedintele filialei, un secretar şi 1-3 membri, aleşi prin vot. Hotărârile biroului de conducere se ratifică în plenul adunării membrilor filialei.
ART. 26 Preşedintele filialei are următoarele atribuţii: a) reprezintă filiala în toate relaţiile ei şi rezolvă problemele curente; b) asigură legătura dintre Academia Română şi filială; c) convoacă şi conduce şedinţele filialei şi ale biroului filialei; d) ia măsurile necesare pentru executarea hotărârilor luate în aceste şedinţe şi urmăreşte realizarea lor; e) prezintă anual Prezidiului Academiei Române dări de seamă asupra activităţii filialei; f) emite decizii, acordă premii etc., conform dispoziţiilor legale în vigoare şi prevederilor Statutului Academiei Române, în aria sa de competenţă; g) coordonează activitatea personalului administrativ al filialei.
SECŢIUNEA a 4-a Comitete, comisii şi colective de lucru ART. 27 (1) Pentru reprezentarea la nivel naţional a unor domenii de activitate ştiinţifică, pentru afilierea la uniunile ştiinţifice internaţionale şi pentru coordonarea de colaborări la programe ştiinţifice internaţionale, în cadrul Academiei Române se pot organiza comitete naţionale. Comitetele naţionale sunt subordonate prezidiului ori secţiilor de specialitate. (2) Pentru coordonarea şi stimularea cercetării ştiinţifice în arii mai restrânse de activitate, în probleme de interes deosebit ori în domenii interdisciplinare, se pot organiza comisii şi colective de lucru permanente sau temporare. Aceste organe sunt subordonate, după caz, secţiilor de specialitate, filialelor sau prezidiului. (3) Comitetele, comisiile şi colectivele de lucru ale Academiei Române se înfiinţează prin hotărâri ale prezidiului. (4) Ele se compun dintr-un preşedinte - de preferinţă membru al Academiei Române - şi un număr de membri specialişti, din structura academiei sau din afara acesteia; conducerile lor se confirmă de prezidiu, la propunerile secţiilor. (5) Programul lor de activitate se aprobă, după caz, de Prezidiul Academiei Române sau de secţiile corespunzătoare. În aceleaşi condiţii, ele prezintă dări de seamă anuale privind realizările obţinute.
ART. 28 Preşedinţii organismelor menţionate la art. 27 au următoarele atribuţii: a) asigură aplicarea hotărârilor Prezidiului Academiei Române sau ale secţiilor de specialitate; b) răspund de buna organizare şi îndrumare a activităţii; c) asigură legătura permanentă cu Prezidiul Academiei Române sau cu secţiile de specialitate; d) hotărăsc convocarea şedinţelor.
ART. 29 Academia Română asigură desfăşurarea activităţii organismelor menţionate la art. 27 prin: a) îndeplinirea obligaţiilor financiare către organizaţiile internaţionale la care acestea sunt afiliate, în limita fondurilor anuale alocate în acest sens şi aprobate de către prezidiu; b) punerea la dispoziţie - prin intermediul prezidiului ori, după caz, al secţiilor - a mijloacelor necesare activităţii (spaţiu, mobilier, echipamente etc.).
SECŢIUNEA a 5-a Aparatul de lucru ART. 30 (1) Academia Română are un aparat de lucru propriu, format din personal de specialitate. (2) Structura organizatorică a aparatului de lucru se aprobă de către Prezidiul Academiei Române la propunerea biroului prezidiului. (3) Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului din aparatul propriu al Academiei Române se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat de către Prezidiul Academiei Române, la propunerea biroului prezidiului. (4) Un compartiment distinct al Arhivei Academiei Române asigură evidenţa şi păstrarea corespunzătoare a tuturor documentelor privitoare la dreptul de proprietate al Academiei Române asupra bunurilor sale mobile şi imobile.
ART. 31 Aparatul de lucru al Academiei Române se structurează pe direcţii, servicii, birouri, compartimente funcţionale şi cancelarie, conform organigramei.
ART. 32 Regulamentul de organizare şi funcţionare al aparatului propriu de lucru, adaptat la prevederile Legii nr. 752/2001, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale prezentului statut, va fi prezentat Prezidiului Academiei Române spre discutare şi aprobare.
CAP. IV Conducerea Academiei Române SECŢIUNEA 1 Adunarea generală ART. 33 (1) Organul suprem de conducere al Academiei Române este adunarea generală. Ea constituie un corp unic şi este formată din membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare ai Academiei Române. (2) Cvorumul de prezenţă al adunării generale este statuar constituit din jumătate plus unu dintre membrii Academiei Române, cu excepţia membrilor de onoare cu domiciliul în străinătate. Adunarea generală adoptă hotărâri cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 12 alin. (10) şi art. 43 alin. (2) din prezentul statut. (3) Adunarea generală se întruneşte în sesiuni ordinare de 4 ori pe an şi în sesiuni extraordinare ori de câte ori este nevoie; convocarea se face de către preşedintele Academiei Române, la iniţiativa prezidiului sau la cererea a cel puţin o treime din numărul total al membrilor Academiei Române. (4) Adunările generale pot fi publice, cu aprobarea Prezidiului Academiei Române.
ART. 34 Adunarea generală are ca principale atribuţii: a) stabileşte liniile directoare ale întregii activităţi a Academiei Române; b) aprobă Statutul Academiei Române şi proiecte de acte normative care privesc Academia Română; c) aprobă repartizarea pe secţii a numărului total de membri titulari şi corespondenţi; d) alege membrii Academiei Române; e) alege, dintre membrii titulari, preşedintele, 4 vicepreşedinţi şi secretarul general ai Academiei Române, care alcătuiesc biroul prezidiului; 2 dintre aceştia vor reprezenta domeniul umanist; f) adoptă hotărâri şi ratifică hotărâri ale prezidiului referitoare la patrimoniul Academiei Române; g) aprobă darea de seamă anuală, programele de cercetare proprii, evaluarea unităţilor proprii şi planul de activitate pe anul următor, cu proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli; h) aprobă darea de seamă, bugetul de venituri şi cheltuieli, statutele şi regulamentele de funcţionare, programul de activităţi ale fundaţiilor Academiei Române; i) constituie grupuri de lucru pentru rezolvarea unor probleme legate de activitatea Academiei Române; grupurile de lucru prezintă concluziile lor biroului prezidiului ori, după caz, prezidiului sau adunării generale; j) decernează, în şedinţe solemne, premiile anuale.
ART. 35 (1) Înainte de deschiderea adunării generale, membrii Academiei Române semnează în registrul de prezenţă. (2) Şedinţele se deschid de preşedinte sau, în absenţa acestuia, de către unul dintre vicepreşedinţi. (3) După deschiderea şedinţei, preşedintele sau vicepreşedintele care îl înlocuieşte dă citire ordinii de zi şi o supune discuţiei şi votului membrilor prezenţi; acordă cuvântul, pune întrebări pentru clarificarea problemelor dezbătute, rezumă discuţiile, formulează propunerile ce se supun la vot şi anunţă rezultatul votului. (4) Discuţiile se vor purta în mod academic, în spiritul respectului reciproc. Cei care iau cuvântul se adresează conducătorului adunării. Nu sunt permise întreruperile, jignirile, ridicarea tonului şi expresiile violente. (5) Conducătorul şedinţei are dreptul de a interveni când vorbitorul se abate de la subiectul ce se discută, de a chema la ordine şi de a opri de la cuvânt pe cel care ar împiedica în orice mod buna desfăşurare a discuţiilor, prin întreruperi, jigniri sau expresii violente, având pentru aceasta acordul adunării generale. (6) Oricare membru al Academiei Române are dreptul de a lua parte la discuţii.
ART. 36 Adunarea generală a Academiei Române alege din rândurile sale un consiliu de onoare, format din 5 membri, care analizează şi mediază eventualele situaţii conflictuale care pot interveni între membrii Academiei Române sau care afectează principiile morale promovate de Academia Română. Consiliul de onoare prezintă în faţa adunării generale rezultatul analizei efectuate. Adunarea generală proximă hotărăşte măsurile adecvate pentru rezolvare. Consiliul de onoare se poate autosesiza în cazul unor fapte care afectează imaginea Academiei Române.
ART. 37 (1) Discuţiile din adunările generale şi din şedinţele prezidiului se consemnează prin stenografiere sau prin înregistrări audio şi video, care se transcriu până la şedinţa următoare; pe baza acestor texte, în termen de 10 zile, Cancelaria redactează procese-verbale, care se supun spre verificare, semnare şi pentru conformitate membrilor biroului prezidiului. (2) Discuţiile din adunările generale se publică în Analele Academiei Române prin grija cancelariei. Colegiul de redacţie este condus de un vicepreşedinte numit de biroul prezidiului. Consemnările primare se păstrează în Arhiva Academiei Române. Tot în Arhiva Academiei Române se păstrează documentele şi procesele-verbale ale şedinţelor de prezidiu şi de birou al prezidiului.
SECŢIUNEA a 2-a Prezidiul ART. 38 (1) Între două întruniri ale adunării generale, organul de conducere al Academiei Române este prezidiul. (2) Prezidiul Academiei Române este format din preşedintele, vicepreşedinţii, secretarul general ai academiei şi preşedinţii secţiilor şi ai filialelor. (3) Prezidiul este statutar constituit în prezenţa a două treimi din membrii săi, hotărârile fiind luate prin consens sau prin vot, cu majoritate simplă din numărul total al membrilor săi. În cazul absenţei unui preşedinte de secţie sau de filială, acesta poate desemna locţiitorul sau un reprezentant la şedinţa prezidiului. (4) Prezidiul Academiei Române se întruneşte de 6 ori pe an şi ori de câte ori este nevoie.
ART. 39 (1) Prezidiul Academiei Române organizează, îndrumă şi coordonează întreaga activitate a academiei şi are, în principal, următoarele atribuţii: a) prezintă adunării generale dări de seamă anuale asupra activităţii Academiei Române şi programe de activitate pentru anul următor; b) hotărăşte convocarea adunării generale; c) ia hotărâri cu privire la patrimoniul Academiei Române; d) avizează înfiinţarea sau desfiinţarea de unităţi de cercetare, pe care le supune spre aprobare adunării generale; e) aprobă numărul de posturi finanţate, pe unităţile Academiei Române; f) avizează programele de cercetare ale unităţilor Academiei Române şi aprobă modificările justificate intervenite în cursul anului; g) urmăreşte realizarea în bune condiţii a programelor de cercetare ştiinţifică în unităţile proprii ale Academiei Române; h) aprobă regulamentul de funcţionare al aparatului propriu de lucru al Academiei Române; i) validează rezultatele concursurilor pentru funcţiile de director general şi director la unităţile subordonate; j) coordonează institutele ştiinţifice ale Academiei Române din Italia şi îi desemnează şi eliberează din funcţii pe directorii acestora; k) aprobă planul editorial al Editurii Academiei Române; l) supraveghează publicaţiile periodice ale Academiei Române; m) stabileşte relaţii ştiinţifice cu academii şi instituţii similare din străinătate şi hotărăşte cu privire la afilierea Academiei Române la organisme ştiinţifice internaţionale; n) instituie, la propunerea secţiilor, premii anuale ale Academiei Române şi aprobă propunerile de premieri; o) aprobă organizarea de manifestări ştiinţifice cu participare internaţională; p) înfiinţează comitete naţionale, comisii şi colective de lucru ale Academiei Române; q) examinează şi avizează candidaturile propuse de secţie şi concluziile biroului prezidiului privind alegerea de membri titulari, corespondenţi şi de onoare, decide numărul de locuri şi nominalizează candidaţii care vor fi supuşi votului secret al adunării generale; pentru un loc de membru titular sau de membru corespondent pot concura unul sau mai mulţi candidaţi din secţia ce are locuri vacante; r) aprobă finanţarea obligaţiilor către organizaţiile internaţionale la care Academia Română este afiliată; s) ratifică deciziile biroului prezidiului pentru acordarea Diplomei honoris causa, a Meritului academic, a Distincţiei culturale, precum şi a altor distincţii ale Academiei Române unor personalităţi culturale şi ştiinţifice din ţară şi din străinătate; t) aprobă primirea în folosul Academiei Române a unor sponsorizări, donaţii ori alte liberalităţi, în condiţiile legii, precum şi valorificarea unor bunuri din patrimoniul privat al Academiei Române; u) avizează, prin vot, lista cu propunerile de membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare, pe care o transmite spre aprobare adunării generale.
(2) Hotărârile Prezidiului sunt executorii; în cazurile prevăzute de prezentul statut, ele se supun ratificării adunării generale, la prima şedinţă a acesteia.
SECŢIUNEA a 3-a Biroul prezidiului ART. 40 (1) Biroul Prezidiului Academiei Române este organul executiv al prezidiului şi conduce activitatea Academiei între întrunirile prezidiului. (2) Atribuţiile vicepreşedinţilor se stabilesc de prezidiu, la propunerea preşedintelui. (3) Secretarul general conduce aparatul de lucru al Academiei şi are responsabilitatea patrimoniului acesteia. (4) Preşedintele Academiei Române, vicepreşedinţii şi secretarul general sunt aleşi de Adunarea generală, pentru un mandat de 4 ani, putând fi realeşi o singură dată. (5) Alegerea se face în condiţiile cvorumului, cu obţinerea a cel puţin două treimi din numărul voturilor membrilor prezenţi. În al doilea tur de scrutin se decide, în condiţiile cvorumului, cu majoritate simplă. (6) Procedura de alegere se stabileşte prin regulament. Alegerea preşedintelui Academiei Române are loc în prima decadă din luna aprilie, după 4 aprilie, Ziua Naţională a Academiei Române. (7) Mandatele preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului general ai Academiei Române încetează la expirarea perioadei prevăzute la alin. (4) sau prin hotărârea Adunării Generale a Academiei Române, dacă aceştia sunt în imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile, sau prin demisie, urmând ca prezidiul să desemneze un interimar pentru o perioadă de maximum 3 luni, după care urmează să se organizeze alegerea pe locul vacant.
ART. 41 (1) Biroul Prezidiului Academiei Române se întruneşte statutar în prezenţa tuturor membrilor săi şi, în cazuri excepţionale, în lipsa a cel mult 2 dintre membrii săi. (2) Hotărârile biroului prezidiului se iau prin consens sau cu majoritate simplă, prin vot deschis. (3) Biroul prezidiului se întruneşte cel puţin de două ori pe lună şi ori de câte ori este nevoie. (4) Hotărârile biroului prezidiului sunt executorii; în situaţiile prevăzute de prezentul statut, acestea se supun ratificării prezidiului, la prima şedinţă a acestuia. (5) Lucrările biroului prezidiului se consemnează în documente şi procese-verbale, pe care le semnează membrii participanţi la şedinţele respective.
ART. 42 (1) Biroul prezidiului are sarcina de a lua toate măsurile pentru asigurarea îndeplinirii hotărârilor prezidiului şi are responsabilitatea, faţă de prezidiu, pentru buna desfăşurare a întregii activităţi a Academiei Române. (2) Biroul prezidiului aprobă participarea individuală la manifestări ştiinţifice internaţionale, atunci când acestea implică utilizarea de fonduri ale Academiei Române şi angajează în orice mod Academia Română.
SECŢIUNEA a 4-a Preşedintele ART. 43 (1) Preşedintele Academiei Române reprezintă academia în relaţiile ei cu autorităţile de stat şi cu instituţiile din ţară şi din străinătate, precum şi cu oricare persoane fizice şi juridice, române sau străine. (2) Preşedintele coordonează activitatea curentă a Academiei Române, repartizând problemele compartimentelor competente. (3) Preşedintele Academiei Române este ordonator principal de credite. (4) Preşedintele, la propunerea secretarului general, aprobă organigramele şi statele de funcţii pentru unităţile din subordine. (5) Preşedintele emite deciziile de angajare a personalului Academiei Române şi a conducătorilor unităţilor subordonate acesteia. (6) Preşedintele răspunde de îndeplinirea hotărârilor prezidiului. (7) În exercitarea atribuţiilor sale şi pentru îndeplinirea hotărârilor prezidiului, preşedintele Academiei Române emite decizii, în baza prevederilor prezentului statut şi a legilor în vigoare. (8) În cazul în care preşedintele nu îşi poate exercita prerogativele, desemnează prin decizie pentru exercitarea acestora pe unul dintre vicepreşedinţi, pe o perioadă de maximum 3 luni. (9) În cazul în care preşedintele este în imposibilitate de a desemna un vicepreşedinte, decizia se ia de către Prezidiul Academiei Române. (10) În cazul unei indisponibilităţi mai mari de 3 luni, se trece la alegerea unui nou preşedinte. La fel se va proceda în cazul vicepreşedinţilor şi în cel al secretarului general.
ART. 44 Funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general sunt asimilate cu funcţiile de demnitate publică, fiind retribuite cu indemnizaţii la nivel de ministru, în cazul preşedintelui, şi de secretar de stat, în cazul vicepreşedinţilor şi al secretarului general.
CAP. V Unităţi subordonate Academiei Române SECŢIUNEA 1 Prevederi generale ART. 45 (1) În vederea atingerii obiectivelor sale, Academia Română are, poate înfiinţa şi poate primi în sistemul său de unităţi cu sau fără personalitate juridică: unităţi de cercetare, edituri, biblioteci, fundaţii, unităţi sanitare etc. Înfiinţarea, primirea şi desfiinţarea acestora se hotărăsc de adunarea generală, în condiţiile legii şi ale prezentului statut. (2) Academia Română poate accepta printr-o hotărâre a prezidiului trecerea sub egida sa a unor unităţi de cercetare şi fundaţii, altele decât cele din sistemul său.
SECŢIUNEA a 2-a Unităţi de cercetare ART. 46 (1) Unităţile de cercetare sunt institutele, centrele şi colectivele de cercetare ale Academiei Române. Ele contribuie la dezvoltarea ştiinţei, literelor şi artelor în ţară, prin realizarea programelor de interes naţional, a programelor fundamentale şi prioritare ale Academiei Române şi a programelor proprii de cercetare, aprobate de adunarea generală, precum şi prin manifestări ştiinţifice, colaborări interne şi internaţionale. (2) Unităţile de cercetare îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea şi controlul secţiilor de specialitate şi, după caz, al filialelor cărora le sunt subordonate din punct de vedere administrativ, iar în cazul activităţilor economico-financiare, al aparatului central al Academiei Române. Secţiile pot propune prezidiului măsuri privind organizarea internă a unităţilor subordonate. Pentru proiectele de cercetare şi pentru acţiuni ştiinţifice de o mai mare amploare trebuie obţinută aprobarea secţiilor sau, după caz, a prezidiului. (3) Personalul de cercetare din institute şi centre îşi desfăşoară activitatea în cursul orelor legale de muncă, la sediile unităţilor ori în biblioteci, laboratoare, arhive, programul individual fiind aprobat de conducerea unităţii. Conducerile unităţilor sunt responsabile de programul personalului şi de evidenţa lui. Personalul are datoria să participe la acţiunile ştiinţifice organizate de unitatea respectivă, precum şi la cele din domeniu ale Academiei Române sau ale secţiei de specialitate. (4) Unităţile de cercetare pot realiza venituri proprii şi pot dispune de ele în condiţiile legii. (5) Adunarea generală poate hotărî, la propunerea prezidiului, în condiţiile legii, restructurarea sau, după caz, desfiinţarea unităţilor de cercetare care au obţinut rezultate nesatisfăcătoare în cercetare.
ART. 47 (1) Institutele şi centrele de cercetare ale Academiei Române sunt conduse de un director - de preferinţă membru al Academiei Române - împreună cu consiliul ştiinţific, în probleme ştiinţifice şi, după caz, cu un consiliu de administraţie, în probleme administrativ-gospodăreşti. Directorul poate fi ajutat, în condiţiile legii, de directori adjuncţi şi/sau de un secretar ştiinţific. (2) Postul de director se ocupă pe o perioadă de 4 ani, în urma rezultatului concursului desfăşurat conform legii şi a regulamentului pentru ocuparea funcţiilor de conducere în unităţile de cercetare ale Academiei Române, validat de către prezidiu. (3) Obiectivele cuprinse în proiectul managerial prezentat în cadrul concursului de ocupare a postului devin anexă la fişa de post, care, la rândul său, este anexă la contractul individual de muncă. (4) Prezidiul Academiei Române, cu avizul secţiilor de specialitate, va hotărî asupra măsurilor ce se impun în cazul neîndeplinirii obiectivelor asumate de către directorul unităţii de cercetare sau care dovedeşte o slabă activitate managerială, în conformitate cu prevederile legale incidente. (5) Unităţile funcţionează pe baza unor regulamente proprii, avizate de secţii şi aprobate de Prezidiul Academiei Române şi a normelor de structură aprobate de preşedintele Academiei Române la propunerea secretarului general.
ART. 48 Directorul are, în principal, următoarele atribuţii: a) definitivează, în colaborare cu directorii adjuncţi - atunci când există - şi cu şefii de compartimente ştiinţifice, proiectele programelor de cercetare şi de relaţii cu străinătatea ale unităţii şi le supune discuţiei consiliului ştiinţific, după care le înaintează - cu informarea filialelor, atunci când este cazul - secţiei de specialitate, în vederea obţinerii aprobării necesare; b) asigură, împreună cu directorii adjuncţi - atunci când există - şi cu şefii de compartimente ştiinţifice, realizarea programelor de cercetare avizate de secţia de specialitate şi aprobate de Adunarea Generală a Academiei Române; c) este, după caz, ordonator secundar sau terţiar de credite, potrivit legii; d) urmăreşte publicarea şi valorificarea rezultatelor cercetării ştiinţifice realizate; e) reprezintă unitatea pe care o conduce în relaţiile sale cu alte instituţii din ţară şi din străinătate; f) îndeplineşte atribuţiile care îi revin, potrivit legii, Statutului Academiei Române şi regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, fiind răspunzător de întreaga activitate a unităţii pe care o conduce.
ART. 49 (1) Consiliul ştiinţific al unităţii de cercetare este constituit din membri de drept şi membri aleşi. (2) Directorul, directorii adjuncţi, secretarul ştiinţific, şefii de departamente sau sectoare şi membrii Academiei Române desemnaţi de secţia de profil sunt de drept membri ai consiliului ştiinţific. (3) Numărul membrilor aleşi - conform normelor de structură fixate de Prezidiul Academiei Române - este stabilit de adunarea generală a cercetătorilor din cadrul unităţii de cercetare, care procedează şi la alegerea acestora. Adunarea generală este formată din totalitatea cercetătorilor ştiinţifici şi este statutar constituită în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul total al acestora. (4) Fiecare cercetător poate face propuneri de candidaţi. (5) Alegerea se face prin vot secret, în prezenţa unui membru al secţiei de specialitate, fiecare dintre candidaţi trebuind să obţină majoritatea de două treimi din numărul cercetătorilor prezenţi. (6) Candidaţii care au obţinut majoritatea cerută sunt înscrişi pe lista celor reuşiţi, în ordinea numărului voturilor exprimate în favoarea lor. (7) Sunt declaraţi aleşi candidaţii astfel înscrişi până la completarea numărului de membri stabilit potrivit prevederilor alin. (3). (8) Adunarea generală poate alege şi un număr de membri supleanţi, cu aceeaşi procedură. (9) Preşedintele consiliului ştiinţific este directorul unităţii. (10) Consiliul ştiinţific îşi alege, prin vot deschis, cu majoritate de două treimi, un secretar al consiliului. (11) În cazul în care este necesar, consiliul ştiinţific îşi poate alege un birou executiv. (12) Consiliul ştiinţific se alege pentru o perioadă de 4 ani.
ART. 50 (1) Conducerea unităţii hotărăşte, în toate problemele ştiinţifice, respectiv: a) definitivează proiectele programelor de cercetare şi de relaţii cu străinătatea, pentru a fi înaintate secţiei de specialitate a Academiei Române; b) analizează şi avizează lucrările de cercetare efectuate în unitate şi propune, când este cazul, măsuri de îmbunătăţire; c) ia măsuri pentru valorificarea lucrărilor de cercetare; d) asigură funcţionarea periodică a reuniunilor ori a seminarelor ştiinţifice; e) avizează rezultatele concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, pe care le înaintează spre confirmare secţiei de specialitate a Academiei Române; f) asigură executarea sarcinilor trasate institutelor şi centrelor de cercetare fundamentală independente de către conducerea Academiei Române şi de secţia de specialitate; g) asigură respectarea normelor de etică de către cercetătorii ştiinţifici; h) se pronunţă asupra participării cercetătorilor la congrese, mese rotunde, conferinţe, cursuri etc. în străinătate; i) duce la îndeplinire hotărârile luate de Academia Română; j) îndeplineşte orice alte atribuţii privind activitatea ştiinţifică a unităţii.
(2) Dezbaterile şi hotărârile luate sunt consemnate în procese-verbale semnate de preşedinte şi de secretar.
ART. 51 Secţia de specialitate poate decide, la propunerea consiliului ştiinţific, înfiinţarea unui consiliu de administraţie, în condiţiile legii.
ART. 52 Institutele şi centrele de cercetare care deţin piese de patrimoniu, şi anume colecţii arheologice, numismatice, filatelice, epigrafice, de ierbar, mineralogice, paleontologice şi de biodiversitate vegetală şi animală, documente, cărţi rare, tablouri, piese de interes etnologic etc., obţinute prin cercetări, donaţii sau achiziţii, au datoria, în vederea conservării şi valorificării lor ştiinţifice, să asigure evidenţa şi protecţia acestora, prin structuri adecvate, conform normelor de patrimoniu, cu finanţare de la buget.
ART. 53 (1) Instituţiile aflate sub egida Academiei Române se bucură de sprijin ştiinţific din partea secţiei de specialitate. (2) Aceste instituţii rămân autonome din punct de vedere financiar, organizatoric şi managerial; ele nu fac parte din sistemul Academiei Române, dar vor utiliza, în legătură cu titulatura lor, formula „sub egida Academiei Române“. În aceste condiţii, Prezidiul Academiei Române avizează componenţa consiliului ştiinţific al instituţiei, din care face parte cel puţin un membru al Academiei Române. (3) Sprijinul ştiinţific se materializează în analizarea proiectelor de program de activitate a unităţilor în secţiile şi colectivele de specialitate ale Academiei Române şi în formularea unor observaţii şi sugestii asupra acestora şi, de asemenea, în analizarea rezultatelor finale obţinute, precum şi, după caz, în observaţii pe parcursul desfăşurării activităţii. (4) Academia Română poate retrage egida sa în orice moment, dacă se declară nesatisfăcută de activitatea instituţiei respective. (5) Desfăşurarea de manifestări sub egida Academiei Române se aprobă de către biroul prezidiului, cu precizarea, în fiecare caz, a condiţiilor în care se face o asemenea acţiune.
SECŢIUNEA a 3-a Biblioteca Academiei Române ART. 54 (1) În cadrul Academiei Române funcţionează Biblioteca Academiei Române - cu statut de bibliotecă naţională, instituţie cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat. În structura ei, Biblioteca Academiei Române include o unitate centrală la Bucureşti, biblioteci filiale, situate în imobilele de la sediul filialelor Academiei Române, precum şi bibliotecile din unităţile de cercetare ale acesteia. (2) Bibliotecile filiale au acelaşi statut ca unitatea centrală şi funcţionează ca unităţi fără personalitate juridică. (3) Biblioteca Academiei Române poate realiza şi dispune de venituri proprii, în condiţiile legii.
ART. 55 Biblioteca Academiei Române - unitatea centrală şi bibliotecile filiale - are următoarele atribuţii: a) conservă bunurile de patrimoniu mobil care aparţin Academiei Române; b) exercită dreptul de depozit legal naţional pentru tipăriturile de toate categoriile (prevederea este valabilă, conform legii, numai pentru Biblioteca Academiei Române); c) colecţionează, păstrează, organizează şi pune în valoare fondul naţional de tipărituri, manuscrise, hărţi, colecţii de artă, colecţii numismatice, colecţii filatelice şi alte documente de valoare ştiinţifică şi culturală; d) colectează şi păstrează arhivele personale provenite de la membrii Academiei Române, asigurând studiul acestor colecţii; e) asigură informarea şi documentarea ştiinţifică necesare, cu prioritate pentru membrii academiei şi pentru unităţile proprii ale Academiei Române; f) efectuează cercetări în domeniul bibliologiei şi al documentării; g) face schimburi de publicaţii cu biblioteci, instituţii şi societăţi ştiinţifice din străinătate; h) coordonează din punct de vedere metodologic activitatea celorlalte biblioteci din reţeaua Academiei Române; i) organizează manifestări expoziţionale naţionale şi internaţionale.
ART. 56 (1) Biblioteca Academiei Române este condusă de un director general, membru al Academiei Române; el poate fi ajutat de un director, respectiv director adjunct. Postul se ocupă în urma rezultatului concursului desfăşurat conform legii, validat de către prezidiu, pe o perioadă de 4 ani. (2) Obiectivele cuprinse în proiectul managerial prezentat în cadrul concursului de ocupare a postului devin anexă la fişa de post, care, la rândul său, este anexă la contractul individual de muncă. (3) Biblioteca Academiei Române funcţionează sub îndrumarea unui consiliu ştiinţific numit de prezidiu. (4) Organizarea şi funcţionarea Bibliotecii Academiei Române se fac pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat de Prezidiul Academiei Române.
SECŢIUNEA a 4-a Editura Academiei Române ART. 57 (1) În cadrul Academiei Române funcţionează Editura Academiei Române, instituţie cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat. Ea poate realiza şi dispune de venituri proprii, în condiţiile legii. (2) Editura Academiei Române asigură editarea de opere ştiinţifice de înalt nivel, lucrări originale, tratate, monografii, publicaţii periodice, precum şi publicarea operelor complete ale unor savanţi şi eminenţi oameni de cultură români.
ART. 58 (1) Editura Academiei Române este condusă de un director general, membru al Academiei Române; acesta poate fi ajutat de un director, respectiv director adjunct. Postul se ocupă în urma rezultatului concursului desfăşurat conform legii, validat de către prezidiu, pe o perioadă de 4 ani. (2) Obiectivele cuprinse în proiectul managerial prezentat în cadrul concursului de ocupare a postului devin anexă la fişa de post, care, la rândul său, este anexă la contractul individual de muncă. (3) Editura Academiei Române funcţionează sub îndrumarea unui consiliu editorial format din reprezentanţii secţiilor de specialitate ale Academiei Române, vicepreşedintele coordonator şi conducerea editurii. (4) Organizarea şi funcţionarea Editurii Academiei Române se realizează pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat de Prezidiul Academiei Române.
ART. 59 (1) Fiecare publicaţie periodică a Academiei Române are un comitet de redacţie. Membrii comitetului de redacţie sunt numiţi de Prezidiul Academiei Române, la propunerea secţiilor ştiinţifice de specialitate, dintre membrii Academiei Române şi alţi specialişti. (2) Comitetele de redacţie răspund faţă de secţia de specialitate a Academiei Române de nivelul ştiinţific al publicaţiilor periodice şi se îngrijesc de apariţia lor la timp.
SECŢIUNEA a 5-a Casa Oamenilor de Ştiinţă ART. 60 (1) Casa Oamenilor de Ştiinţă are ca obiect de activitate asigurarea condiţiilor tehnico-materiale, administrativ-gospodăreşti şi sociale necesare desfăşurării programelor ştiinţifice, culturale, interne şi internaţionale, de creaţie, odihnă, protocol şi alimentaţie publică, precum şi a altor acţiuni iniţiate de Academia Română şi de unităţile din cadrul acesteia. (2) În structura Casei Oamenilor de Ştiinţă intră: a) Casa Academiei, cu sediul în Bucureşti, Calea 13 Septembrie nr. 13, sectorul 5, unde se află institutele, centrele de cercetare şi alte unităţi subordonate Academiei Române. Casa Academiei este finanţată integral de la buget; ea poate realiza şi utiliza şi venituri proprii, în condiţiile legii; b) alte unităţi subordonate Academiei Române (enumerate în Anuarul Academiei Române).
ART. 61 (1) Casa Oamenilor de Ştiinţă este condusă de un consiliu format din membri ai Academiei Române şi ai aparatului de lucru, numit de Prezidiul Academiei Române, la propunerea biroului prezidiului. Acest consiliu supraveghează întreaga activitate a Casei Oamenilor de Ştiinţă şi funcţionează pe baza unui regulament propriu, aprobat de Prezidiul Academiei Române. (2) Conducerea administrativă este asigurată de un director. Postul se ocupă în urma rezultatului concursului desfăşurat conform legii, validat de către prezidiu, pe o perioadă de 4 ani. Atribuţiile şi sarcinile acestuia se stabilesc prin regulamentul propriu, aprobat, de asemenea, de Prezidiul Academiei Române. (3) Obiectivele cuprinse în proiectul managerial prezentat în cadrul concursului de ocupare a postului devin anexă la fişa de post, care, la rândul său, este anexă la contractul individual de muncă.
ART. 62 Casa Oamenilor de Ştiinţă poate realiza şi utiliza venituri extrabugetare din prestări de servicii, taxe de vizitare a unor obiective culturale, alimentaţie publică, transport, alte activităţi şi lucrări, prin donaţii şi sponsorizări. Veniturile se vor încasa şi gestiona potrivit legilor în vigoare.
ART. 63 (1) Academia Română administrează Casa Seniorilor din Otopeni - colaborând cu Spitalul „Elias“ şi cu alte instituţii de specialitate - destinată membrilor Academiei Române, precum şi soţiilor sau soţilor acestora care au nevoie de îngrijire medicală îndelungată. Casa Seniorilor are un cabinet medical permanent. Activitatea şi personalul administrativ se finanţează din contribuţiile asistaţilor, din veniturile proprii ale Academiei Române şi din alte surse. (2) Academia Română şi filialele ei mai administrează case de odihnă sau cu alte destinaţii.
SECŢIUNEA a 6-a Clubul Oamenilor de Ştiinţă ART. 64 Clubul Oamenilor de Ştiinţă (COŞ), cu sediul în Bucureşti, Piaţa Lahovari nr. 7-9, sectorul 1, este destinat membrilor Academiei Române, cercetătorilor şi personalului din unităţile Academiei Române. Clubul este finanţat din veniturile proprii realizate, precum şi din veniturile proprii ale Academiei Române.
SECŢIUNEA a 7-a Revista „Academica“ ART. 65 (1) Revista „Academica“ este revista de ştiinţă, cultură şi artă a Academiei Române şi are ca obiectiv principal dezvoltarea şi susţinerea spiritului cultural-ştiinţific, stabilirea locului şi creşterea rolului acesteia în spaţiul culturii româneşti şi universale. (2) Revista „Academica“ este condusă, în condiţiile legii, de către preşedintele Academiei Române, care este directorul revistei. (3) Redactorul-şef al revistei ocupă postul în urma rezultatului concursului desfăşurat conform legii, validat de către prezidiu, pe o perioadă de 4 ani şi răspunde de întreaga activitate a revistei. (4) Revista „Academica“ are personalitate juridică şi este finanţată de Academia Română din resurse bugetare.
SECŢIUNEA a 8-a Fundaţia „Patrimoniu“ ART. 66 Fundaţia „Patrimoniu“ administrează patrimoniul agrosilvic privat al Academiei Române.
SECŢIUNEA a 9-a Muzeul Academiei Române şi Librăria Academiei Române ART. 67 În Academia Română funcţionează Muzeul Academiei Române, cu finanţare de la bugetul Academiei Române, şi Librăria Academiei Române, în regim de autofinanţare.
CAP. VI Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 68 În adunarea generală, în prezidiu, la secţii şi filiale, membrii Academiei Române au dreptul să îşi exprime punctele de vedere cu privire la chestiunile discutate, iar dreptul de vot se exercită potrivit prevederilor prezentului statut.
ART. 69 Preluarea funcţiilor de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general ai Academiei Române se face în termen de maximum 2 zile de la data încheierii mandatului.
ART. 70 Sesizarea de către oricare membru al adunării generale a încălcării unei prevederi statutare, susţinută de cel puţin 10 alţi membri, atrage învestirea prezidiului pentru rezolvarea situaţiei respective şi soluţionarea ei până la proxima şedinţă a adunării generale.
ART. 71 (1) Adunarea Generală a Academiei Române îi poate exclude din rândurile sale pe acei membri condamnaţi prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă la o pedeapsă privativă de libertate pentru o faptă intenţionată gravă. (2) Regulamentele de organizare şi funcţionare ale Academiei Române şi unităţilor din subordine devin anexe la prezentul statut din momentul aprobării lor de către prezidiu. Termenul de înaintare a lor este de 60 de zile de la aprobarea prezentului statut.
ART. 72 (1) Prevederile prezentului statut pot fi modificate de adunarea generală, la propunerea Prezidiului Academiei Române sau în urma unei propuneri a cel puţin o treime din numărul total al membrilor Academiei Române. (2) Propunerile se fac cu cel puţin 15 zile înainte de data începerii sesiunii adunării generale. (3) Membrii Academiei Române (inclusiv preşedintele, membrii biroului prezidiului şi membrii Prezidiului Academiei Române) pot face propuneri de amendare a legii privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române numai cu aprobarea adunării generale. (4) Adoptarea propunerilor de modificare se face numai în urma acordului exprimat prin vot de cel puţin două treimi din cvorum.
ART. 73 Academia Română şi secţiile de specialitate pot utiliza votul electronic ori votul prin corespondenţă, în condiţiile stabilite de adunarea generală.
ART. 74 La propunerea secretarului general, numărul maxim de autovehicule şi consumul lunar de carburanţi pentru aparatul de lucru şi unităţile din subordine se aprobă de către Prezidiul Academiei Române.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
