Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 35 din 3 mai 2017 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune european în domeniul apărării COM (2016)950
EMITENT: Camera Deputaţilor PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 337 din 9 mai 2017
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/153 adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 25 aprilie 2017, Camera Deputaţilor:
1. Ia act că în ultimii ani situaţia în ceea ce priveşte securitatea în Europa şi în jurul ei s-a înrăutăţit semnificativ, Uniunea Europeană resimţind puternic presiunea multiplelor crize din vecinătatea sa imediată, precum şi a afluxului de imigranţi pe care acestea le generează şi salută eforturile susţinute ale Uniunii pentru a răspunde instabilităţii şi incertitudinii actuale.
2. Notează că în acest cadru o veritabilă Uniune Europeană a apărării se proiectează ca cea mai eficientă soluţie pentru a consolida autonomia strategică şi pentru a-i spori capacitatea de acţiune faţă de noile circumstanţe geopolitice şi geostrategice, marcate de numeroase ameninţări.
3. Se asociază opiniei că în actualul context strategic o Uniune Europeană a apărării cu adevărat puternică ar trebui să ofere statelor membre garanţii şi capabilităţi superioare celor naţionale.
4. Susţine demersul Uniunii Europene de consolidare a rolului său de actor global pe scena internaţională de securitate şi recomandă Guvernului României şi celorlalte state membre să se angajeze ferm pentru punerea în aplicare a priorităţilor pentru apărare, identificate în Strategia globală.
5. Se raliază solicitărilor adresate Consiliului UE şi Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate să elaboreze o Carte albă a UE privind securitatea şi apărarea, un astfel de act urmând să înglobeze strategia UE de securitate şi apărare, capabilităţile considerate necesare pentru implementarea acestei strategii şi măsurile şi programele luate la nivelul statelor membre şi al UE pentru obţinerea acestor capabilităţi, să ofere o definiţie corespunzătoare a ameninţărilor şi pericolelor la adresa securităţii europene cu care se confruntă UE şi statele sale membre, să propună o foaie de parcurs cu etape clare şi un calendar de măsuri în vederea creării Uniunii Europene a apărării şi a unei politici de apărare comune mai eficiente.
6. Consideră totuşi că Uniunea Europeană a apărării este expusă riscului de a deveni încă de la crearea sa o „Uniune Europeană a apărării cu două viteze“. Pe de o parte, din cauza diferenţelor majore dintre strategia de securitate externă a statelor membre, iar, pe de altă parte, din cauza diferenţelor de resurse bugetare disponibile.
7. Reaminteşte că acordurile sau orice alte aranjamente de securitate bilaterale încheiate între state membre şi state terţe ar trebui să fie compatibile atât la nivel conceptual, cât şi la nivel tehnic cu întregul acquis al PESC-PSAC (Politica externă şi de securitate comună a Uniunii Europene - Politica de securitate şi de apărare comună).
8. În acest sens invită Comisia Europeană să întreprindă o analiză a compatibilităţii angajamentelor statelor membre faţă de state terţe sau a organizaţiilor faţă de cele ale UE şi să propună măsuri în consecinţă, în temeiul principiului cooperării loiale.
9. Semnalează dificultatea de a aplica prevederi ale tratatelor UE în materie de securitate şi de apărare în cazul statelor membre care nu sunt şi membre ale NATO şi, în special, a clauzei de apărare reciprocă.
10. Consideră că o veritabilă Uniune Europeană a apărării presupune o PSAC revizuită, care ar trebui să fie o politică efectivă, structurată şi comună, care să genereze valoare adăugată, şi nu o sumă a politicilor naţionale ale statelor membre şi să fie bazată pe un concept adecvat situaţiei actuale şi de perspectivă în materie de securitate externă, în coordonare cu NATO.
11. Susţine propunerea franco-germană, făcută la nivelul miniştrilor de externe, la puţin timp după referendumul din Regatul Unit, pentru întrunirea Consiliului European o dată pe an, sub forma unui Consiliu European de securitate, şi consideră că această reuniune ar trebui să fie una distinctă, strict dedicată chestiunilor privind securitatea; încurajează Consiliul European să conducă definirea progresivă a unei Uniuni Europene a apărării şi să asigure resurse financiare suficiente din următorul cadru politic şi financiar multianual al UE.
12. Se raliază propunerilor Parlamentului European de instituire de către Consiliul Uniunii Europene a unui format permanent pentru reuniuni la care să participe miniştrii apărării din statele membre implicate în aprofundarea cooperării în materie de apărare, ca un forum decizional şi consultativ, precum şi a propunerii ca preşedintele Comisiei Europene să stabilească un grup de lucru permanent al membrilor Comisiei pentru „chestiunile de apărare“, care să fie prezidat de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate.
13. Subliniază necesitatea unei dezbateri cuprinzătoare privind relaţiile dintre UE şi Regatul Unit în chestiuni privind PSAC şi în special în domeniul capabilităţilor militare.
14. Susţine propunerea Parlamentului European pentru reforma Consiliului de Securitate al ONU, în special în ceea ce priveşte componenţa acestuia şi procedurile sale de vot.
15. Reaminteşte că Tratatul de la Lisabona prevede competenţa exclusivă a statelor membre în politica de apărare, în măsura în care o apărare comună presupune o decizie în unanimitate în Consiliul European şi adoptarea unor astfel de decizii de către statele membre în conformitate cu normele lor constituţionale; reaminteşte, de asemenea, că UE poate contribui doar cu acţiuni de sprijin, tratatul prevăzând posibilitatea ca statele membre să îşi poată pune în comun capabilităţile de apărare sub forma unei cooperări structurate permanente; constată că acest instrument nu a fost utilizat datorită rezervelor statelor membre şi că în pofida numeroaselor apeluri şi propuneri de implementare a prevederilor asupra PESC-PSAC din tratat s-au realizat progrese foarte limitate; se asociază Parlamentului European şi Comisiei Europene în apelul adresat propriului guvern şi statelor membre de a modifica dinamica utilizării instrumentelor prevăzute de tratate.
16. Salută intenţia Comisiei Europene de a-şi amplifica rolul în domeniul apărării şi crede că implicarea acesteia va facilita utilizarea instrumentelor UE, inclusiv finanţarea de la bugetul UE, pentru proiecte cu dublă utilizare.
17. Salută angajamentul Comisiei Europene de a completa, valoriza şi consolida eforturile de colaborare ale statelor membre în ceea ce priveşte dezvoltarea capabilităţilor de apărare, precum şi acţiunile destinate valorificării întregului potenţial al tratatelor, în vederea construirii unei Uniuni a apărării.
18. Salută prima iniţiativă a Comisiei Europene de a propune un Plan de acţiune european în materie de apărare, care pune accentul pe nevoile în materie de capabilităţi şi sprijină industria europeană de apărare, dar atrage atenţia că acest plan nu îşi va putea atinge obiectivele în absenţa unei participări loiale a tuturor statelor membre la consolidarea PSAC şi la construirea unei Uniuni Europene a apărării.
19. Apreciază că planul este susceptibil de a deveni un instrument strategic de încurajare a cooperării în domeniul apărării la nivel european, în special printr-un program de cercetare în domeniul apărării finanţat de UE, precum şi prin măsuri de consolidare a cooperării industriale.
20. Notează că Planul de acţiune european în domeniul apărării este în strânsă concordanţă cu Planul de implementare a strategiei globale în domeniul securităţii şi al apărării, fiind complementar acestuia, precum şi cu acţiunea de implementare a Declaraţiei comune UE-NATO.
21. Consideră oportune propunerile de măsuri din plan, menite să asigure creşterea valorii adăugate a contribuţiei UE, evitarea duplicărilor inutile, în special în raport cu NATO, precum şi creşterea coeziunii între statele membre.
22. Recunoaşte importanţa unor cheltuieli de apărare mai eficiente printr-o cooperare mai amplă, mai multă planificare comună şi mai multe achiziţii publice comune, cu scopul de a evita dublarea, fragmentarea şi absenţa operabilităţii.
23. Reamintind că industria de apărare din statele membre ale UE are capacitatea de a asigura toate echipamentele necesare, fără a recurge la importuri din afara Europei, apreciază că iniţiativa Comisiei Europene de consolidare în continuare a segmentului industrial din Uniunea Europeană reprezintă un punct de plecare bun, răspunzând totodată obiectivelor asumate prin Strategia globală a Uniunii.
24. Se raliază solicitării Parlamentului European, adresată Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, de a iniţia reunirea întreprinderilor mari şi a părţilor interesate din industria europeană a apărării în scopul dezvoltării strategiilor şi al creării unei platforme pentru dezvoltarea în comun a echipamentelor de apărare.
25. Consideră că implementarea Planului de acţiune european în domeniul apărării trebuie să se realizeze în strânsă coordonare cu statele membre şi să fie asigurată complementaritatea cu NATO, în abordarea sinergică a provocărilor actualului mediu geopolitic şi geostrategic.
26. Susţine implementarea de măsuri pentru sprijinirea IMMurilor, identificarea de instrumente care să faciliteze accesul acestora pe piaţa europeană a echipamentelor militare, consolidarea echitabilă a bazei tehnologice şi industriale europene şi asigurarea unui mediu concurenţial echitabil.
27. Susţine demersurile pentru identificarea modalităţilor practice de asumare la nivelul UE a angajamentului de alocare a 2% din PIB investiţiilor pentru apărare, din care 20% pentru achiziţii, similar cu cel de la NATO.
28. Susţine ideea că viitoarea acţiune pregătitoare în domeniul cercetării pentru apărare, precum şi Planul de acţiune în domeniul apărării trebuie să ofere un sprijin real întreprinderilor mici şi mijlocii şi start-up-urilor din toate statele membre.
29. Subliniază importanţa consolidării cooperării în domeniul strategiilor naţionale de securitate cibernetică, capabilităţilor şi centrelor de comandă şi în Agenţia Europeană de Apărare, în cadrul cooperării structurate permanente pentru a contribui la asigurarea protecţiei împotriva atacurilor cibernetice şi la contracararea acestora.
30. Invită Comisia Europeană să ofere clarificări privind administrarea, finanţarea şi obiectivele Fondului european pentru apărare, în special a componentelor privind capabilitatea şi cercetarea; semnalează că nu au fost încă realizate de către Comisia Europeană, statele membre şi Agenţia pentru apărare toate sarcinile stabilite în urma reuniunilor Consiliului European pe probleme de apărare din 2013 şi 2015, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă în ceea ce priveşte probabilitatea unei implementări reuşite a planului.
31. Susţine propunerea Parlamentului European de folosire a fondurilor Uniunii prin intermediul bugetului UE, ceea ce ar reprezenta un semn puternic de solidaritate şi coeziune, ar permite un control mai bun şi mai transparent al finanţării şi ar permite tuturor statelor membre să îşi îmbunătăţească capabilităţile militare în cadrul unui efort comun; semnalează că acest lucru face necesară creşterea bugetului UE şi induce ideea ca, pe termen lung, UE să dispună de un buget comun, inclusiv pentru structura de comandă, operaţiunile şi echipamentele comune, precum şi un program de sine stătător al UE pentru cercetarea în domeniul PSAC.
32. Ia act de estimările care plasează costul „non-Europei“ în materie de securitate şi de apărare în zona cuprinsă între 26 şi 130 miliarde euro, de beneficiile economice produse de eliminarea suprapunerilor, a capacităţii excedentare şi a obstacolelor din calea achiziţiilor publice în domeniul apărării, dar, faţă de riscurile majore în domeniul securităţii internaţionale, consideră că recursul la argumentul economic drept stimulent al voinţei politice pentru consolidarea politicii de apărare a UE este impropriu.
33. Salută exonerarea de la rigorile pactului de stabilitate şi de creştere a contribuţiilor naţionale de capital la „fereastra de capabilităţi“, prin acordarea statutului de „măsuri cu caracter excepţional“.
34. Apreciază ca salutară posibilitatea ca fondurile structurale şi de investiţii europene să fie utilizate de statele membre în sectorul apărării, pentru a cofinanţa proiecte de investiţii în producţie şi pentru a sprijini modernizarea lanţurilor de aprovizionare pentru apărare.
35. În legătură cu sprijinul acordat de către Comisia Europeană iniţiativei statelor membre privind un angajament politic de a facilita transferurile de produse de apărare şi de aşi acorda asistenţă reciprocă în perioade de criză încurajează Comisia Europeană să recurgă la importantele sale resurse politice şi diplomatice pentru a convinge statele membre să treacă la etapa superioară a acestui angajament politic.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 3 mai 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
PETRU-GABRIEL VLASE
Bucureşti, 3 mai 2017.
Nr. 35.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
