Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 pentru acordarea încrederii Guvernului
Având în vedere dezbaterile care au avut loc în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 23 decembrie 2024 asupra Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului, prezentate de către domnul Ion-Marcel Ciolacu, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 23 decembrie 2024, în temeiul art. 103 alin. (3) din Constituţia României, republicată, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC (1) Se acordă încredere Guvernului, în componenţa prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2. (2) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 23 decembrie 2024.
Bucureşti, 23 decembrie 2024. Nr. 33. ANEXA 1 LISTA Guvernului României 1. Ion-Marcel Ciolacu - prim-ministru 2. Marian Neacşu - viceprim-ministru 3. Marian-Cătălin Predoiu - viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne 4. Tánczos Barna - viceprim-ministru, ministrul finanţelor 5. Sorin-Mihai Grindeanu - ministrul transporturilor şi infrastructurii 6. Radu Marinescu - ministrul justiţiei 7. Angel Tîlvăr - ministrul apărării naţionale 8. Bogdan-Gruia Ivan - ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului 9. Alexandru Rafila - ministrul sănătăţii 10. Cseke Attila-Zoltan - ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei 11. Florin-Ionuţ Barbu - ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale 12. Simona Bucura-Oprescu - ministrul muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale 13. Natalia-Elena Intotero - ministrul culturii 14. Daniel-Ovidiu David - ministrul educaţiei şi cercetării 15. Emilian-Horaţiu Hurezeanu - ministrul afacerilor externe 16. Marcel-Ioan Boloş - ministrul investiţiilor şi proiectelor europene 17. Sebastian-Ioan Burduja - ministrul energiei 18. Mircea Fechet - ministrul mediului, apelor şi pădurilor
ANEXA 2 PROGRAM DE GUVERNARE PSD-PNL-UDMR-Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor 2024-2028 Principiile generale de guvernare ale coaliţiei PSD-PNL-UDMR- Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor I. Reforma statului Reforma administraţiei centrale - În administraţia centrală, reducem numărul de ministere la maximum 16 şi numărul agenţiilor cu cel puţin 25%; – Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor (niciun minister să nu deţină mai mult de două servicii deconcentrate la nivel teritorial); – Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puţin 50%. Regula introdusă este de maximum 2 secretari de stat/minister şi maximum 4 la ministerele mari; – Audit de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală, instituţii regionale şi companii de stat, care va sta la baza propunerilor de desfiinţare/comasare; – Lansarea unui program strategic de sprijin pentru eliminarea inegalităţilor teritoriale şi accelerarea dezvoltării zonelor defavorizate din cadrul regiunilor de dezvoltare. Programul vizează investiţii ţintite în infrastructură, educaţie, sănătate şi economie locală, pentru a crea oportunităţi concrete în comunităţile vulnerabile. Asigurăm acces egal la servicii publice de calitate, atragem investiţii şi stimulăm crearea de locuri de muncă, astfel încât fiecare regiune să aibă şansa unui viitor prosper.
Debirocratizare, simplificare, dereglementare - Autorităţile de reglementare puternice sunt pilon central al supravegherii pieţelor, iar în baza unui audit se poate implementa comasarea acestora. – Anularea sau simplificarea unor reglementări nefuncţionale sau suprabirocratice; – Digitalizarea şi interconectarea bazelor de date de la nivelul administraţiilor publice centrale şi locale; – Instituţiile statului nu vor mai solicita cetăţenilor niciun document emis de alte instituţii publice. Această măsură va elimina redundanţele birocratice, va simplifica accesul la servicii şi va demonstra respect faţă de timpul şi efortul cetăţenilor; – Simplificarea proceselor birocratice de evaluare şi accesare a fondurilor europene; – Inventarierea de către registrul comerţului a tuturor autorizaţiilor necesare pentru fiecare activitate comercială. O bază de date publică accesibilă cu aceste informaţii; – Birou unic pentru avizare şi consiliere pentru investiţii la nivel judeţean - unificarea avizatorilor într-un singur punct de contact.
Descentralizarea şi creşterea eficienţei administraţiei publice locale - Transfer de active, competenţe şi responsabilităţi de la nivelul ierarhic superior către cele inferioare; – Identificarea activelor instituţiilor centrale, care se află în stare avansată de degradare sau prost administrate, şi transferarea lor în proprietatea publică sau privată a primăriilor şi consiliilor judeţene; – Transfer de competenţe în teritoriu între instituţiile statului, prin aplicarea principiului subsidiarităţii, pe baza dialogului cu asociaţiile primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene; – Finanţarea proiectelor de la bugetul de stat pe bază de eficienţă şi cofinanţare din partea autorităţilor locale, în funcţie de capacitatea financiară a acestora; – Flexibilizarea procedurilor de împrumut pentru UAT-urile care demonstrează sustenabilitate financiară; – Analiza şi reducerea tipurilor de scutiri la plata taxelor şi impozitelor locale (cu excepţia imobilelor proprietate publică a statului/UAT) şi limitarea tipurilor de deduceri ce se pot acorda prin decizia consiliilor locale; – Sprijin pentru construcţia de locuinţe sociale şi pentru tineri de către UAT.
II. Reforma fiscal-bugetară Reforme privind reducerea cheltuielilor şi a risipei banilor publici - Reaşezarea bugetului conform noilor priorităţi de dezvoltare, pe baza unei analize a eficienţei cheltuielilor în marile sisteme publice; – Raţionalizarea cheltuielilor nejustificate, prin extinderea achiziţiilor centralizate. Mecanism de control pentru creşterile care depăşesc 20% faţă de costurile medii ale instituţiilor publice; – Prioritizarea proiectelor de investiţii pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental şi local. Eficientizarea sistemului de achiziţii publice; – Un nou statut al funcţionarului public, care să cuprindă criterii de performanţă şi salarizare în funcţie de criterii meritocratice; – Simplificarea implementării practice a sistemului de facilităţi fiscale dedicate sectorului cercetare-dezvoltare, prin clarificarea modului de aplicare. Corelarea acestor facilităţi cu impozitul minim global; – Scheme de ajutor de stat eficiente şi competitive. Sprijinirea investiţiilor în modernizarea tehnologică a economiei prin: automatizarea şi robotizarea producţiei, digitalizarea proceselor, transformarea digitală în agricultură, cercetare/dezvoltare, eficienţă energetică şi energie verde şi adoptarea tehnologiilor emergente (AI, IoT, Big Data, realitate augmentată); – Monitorizarea permanentă a eficacităţii schemelor de ajutor de stat şi ajustarea acestora în funcţie de dinamica pieţei şi de feedbackul investitorilor; – Reforma instituţiilor statului, asigurarea predictibilităţii cadrului legislativ şi fiscal, consolidarea capacităţii statului de a elabora, implementa şi monitoriza strategii, creşterea flexibilităţii pieţei forţei de muncă, reducerea barierelor birocratice; – Continuarea reformelor pentru alinierea politicilor economice şi sociale la standardele şi recomandările OCDE.
Reforme privind consolidarea fiscal-bugetară - Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme şi investiţii asumate prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu al României şi PNRR, concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 şi menţinerea datoriei în PIB mai mică de 60%; – Menţinerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală; – Reducerea taxelor şi impozitelor pe muncă. Reducerea graduală a poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici şi al familiilor cu copii; – Zero contribuţie la asigurarea de sănătate CASS pentru elevii şi studenţii care ocupă un loc de muncă/internship în timpul studiilor de licenţă şi masterat (vârsta mai mică de 26 de ani); – Scutirea de CASS şi opţiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv şi se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active; – Impozitarea progresivă a marilor averi.
III. Investiţii - Peste 155 miliarde de euro investiţii publice în următorii 5 ani (120 miliarde de euro în 4 ani). 8% din PIB investiţii din buget şi fonduri europene în anul 2025 (adică 150 miliarde de lei, pentru investiţii în şcoli, spitale, autostrăzi şi cale ferată, agricultură şi mediu); – Cele mai mari investiţii din istorie în infrastructura de transport. Peste 27 miliarde de euro investiţii pentru a finaliza reţeaua de 2.000 km de autostrăzi şi drumuri expres şi peste 2.700 km de infrastructură feroviară; – Finalizarea celor 3 spitale regionale, construirea a 10 noi spitale, modernizarea a 17 spitale, construirea celor 200 centre comunitare integrate de sănătate în urbanul mic şi rural şi dotarea celor 2.600 de cabinete medicale; – Peste 16 miliarde de euro în următorii 4 ani pentru investiţii masive în irigaţii şi stimuli pentru fabrici noi de procesare, susţinerea depozitării şi ambalarea produselor; – Peste 6 miliarde de euro investiţii în sistemul de educaţie. Generalizarea Programului „Masă caldă“ în şcolile din România. Sprijin pentru 750.000 de copii vulnerabili, pentru a reduce abandonul şcolar. 900 de creşe şi grădiniţe construite. Dotări moderne pentru 9.000 de şcoli şi 1.200 de microbuze electrice pentru transportul elevilor; – Investiţii în tineri, în învăţământul dual şi pentru reducerea fiscalităţii; – Stimuli economici de 6-8% din PIB anual pentru creşterea producţiei industriale aici, în România (10 miliarde de euro anual pentru scheme de ajutor de stat şi garanţii). – Implementarea unui amplu program de dezvoltare care va viza 300 de oraşe, cu o populaţie de sub 100.000 de locuitori. Scopul acestui program este reducerea disparităţilor teritoriale, modernizarea infrastructurii locale şi stimularea economiei regionale, pentru ca aceste comunităţi să devină mai atractive pentru investiţii, locuire şi dezvoltare sustenabilă. Obiectivul acestui program este modernizarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi stimularea economiei locale. Trebuie să continuăm modernizarea reţelelor de transport, investiţii verzi, tranziţia digitală şi dezvoltarea spaţiilor comunitare, astfel încât aceste oraşe să devină mai locuibile, competitive şi sustenabile.
IV. Pachet demografic - sprijin pentru familiile cu copii - Facilităţi concrete pentru achiziţionarea locuinţelor, inclusiv programe de subvenţionare şi garanţii pentru credite; – Credite avantajoase cu sprijin pentru dobânzi, care să ofere familiilor acces la resurse financiare necesare pentru un trai decent; – Construirea a 100.000 de locuinţe sociale în următorii ani, pentru a asigura soluţii accesibile de locuire, sprijinind în mod special familiile tinere şi cele cu copii, contribuind astfel la revitalizarea demografică; – Construirea de creşe va continua, pentru a sprijini familiile tinere şi a oferi condiţii moderne pentru îngrijirea copiilor. Investim în educaţie pentru toţi, asigurând acces echitabil la învăţământ de calitate pentru ca niciun copil să nu fie lăsat în urmă.
PROGRAME SECTORIALE MINISTERUL FINANŢELOR Reforme privind consolidarea fiscal bugetară. Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme şi investiţii asumate prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu al României. Deficit bugetar mai mic de 3% din PIB pe termen mediu. Respectarea traiectoriei privind cheltuielile primare nete. Îndeplinirea angajamentului de creştere a colectării veniturilor bugetare şi reducerii evaziunii fiscale. Reducerea numărului de ministere şi agenţii. Reducerea numărului de secretari de stat. Audit de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală şi companiile de stat. Menţinerea spaţiului fiscal-bugetar pentru investiţii masive şi creşterea puterii de cumpărare a populaţiei. Reforme privind sustenabilitatea datoriei guvernamentale. Menţinerea datoriei guvernamentale brute pe termen mediu sub valoarea de 60% din PIB şi a celei nete sub 55% din PIB, în conformitate cu regulile fiscal-bugetare europene. Asigurarea sustenabilă a necesarului de finanţare al administraţiei centrale şi locale, minimizând costurile şi riscurile asociate portofoliului datoriei. Finanţare netă relativ echilibrată din surse interne şi externe. Dezvoltarea în continuare a pieţei interne a titlurilor. Accesarea pieţelor externe de capital, diversificarea bazei de investitori şi utilizarea instrumentelor financiare derivate. Utilizarea emisiunilor de obligaţiuni verzi în vederea finanţării proiectelor viitoare. Reforma fiscală. O mai mare echitate, simplitate şi predictibilitate a sistemului fiscal. Menţinerea cotei unice de impozitare în următorii 4 ani, pentru încurajarea mediului de afaceri, menţinerea ritmului de investiţii, stabilitatea şi predictibilitatea fiscală. O creştere a veniturilor publice cu 1,1% din PIB în anul 2025 (fără impactul majorării plafonului neimpozabil al pensiilor, pe baza studiului privind impozitarea, realizat de Banca Mondială). Actualizarea redevenţelor aferente resurselor naturale/minerale date în exploatare pe bază de licenţă de exploatare operatorilor economici. Operaţionalizarea proiectului Neptun Deep şi asigurarea încasării de accize şi redevenţe aferente exploatării gazelor naturale, începând cu anul 2027. Operaţionalizarea unui sistem informatic de evaluare a proprietăţilor supuse impozitului pe proprietate. Reducerea taxării activităţilor independente. Menţinerea pragului de impozitare de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi. Creşterea contribuţiei la pilonul 2 de pensii de la 4,75 la 6% în patru ani, cu precădere în a doua parte a perioadei. Reducerea la jumătate a contribuţiei CASS pentru un părinte cu 3 sau mai mulţi copii în întreţinere. Reformarea politicii fiscale în privinţa impozitului pe dividende, cu obiectivul de a permite angajatorilor să distribuie o parte din dividende sub formă de acţiuni către angajaţi, ceea ce va stimula în mod direct dezvoltarea companiilor prin motivarea angajaţilor. Reducerea etapizată a taxelor şi impozitelor pe muncă. Reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici şi a familiilor cu copii (cu menţinerea sumei de 300 de lei scutită de taxe din salariul minim). Scutirea de la plata CASS pentru elevii şi studenţii care ocupă un loc de muncă/internship în timpul studiilor, cu vârsta mai mică de 26 de ani. Scutirea de CASS şi opţiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv şi se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active. Reforme privind bugetarea bazată pe politici publice şi rezultate. Trecerea de la un buget de resurse la un buget de rezultate: transparenţă în alocarea cheltuielilor publice; analiza calitativă a alocărilor bugetare pe programe şi politici publice şi pe ordonatori; implementarea bugetării verzi. Programe pentru reducerea decalajelor economice şi sociale dintre diferitele regiuni ale ţării şi între judeţele din interiorul regiunilor de dezvoltare. Programarea bugetară fundamentată pe studii de impact şi un sistem de indicatori de performanţă ai programelor de politici publice bugetate. Implementarea sistemului digitalizat pentru elaborarea şi analiza sistemului bugetar. Plan bugetar multianual, acesta fiind şi un instrument de atragere a investiţiilor. Reforme ţintind stoparea risipei banului public. Reaşezarea bugetului conform noilor priorităţi de dezvoltare. Analiza eficienţei cheltuielilor (spending review) în marile sisteme publice. Raţionalizarea cheltuielilor nejustificate, iraţionale, neeconomicoase. Extinderea achiziţiilor centralizate. Crearea unei baze de date şi instituirea unui mecanism de control pentru creşterile care depăşesc 20% faţă de costurile medii ale instituţiilor publice. Prioritizarea proiectelor de investiţii pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental şi local. Eficientizarea sistemului de achiziţii publice şi a standardelor de cost. Un nou statut al funcţionarului public, care să cuprindă criterii de performanţă, salarizare în funcţie de criterii meritocratice. Întărirea disciplinei financiare se va realiza prin reforme instituţionale şi restructurarea cheltuielilor publice, având în vedere eficienţa administrativă. Un model eficient de reorganizare a structurilor de finanţe publice va fi extins la cât mai multe instituţii ale statului român. Comasarea instituţiilor cu atribuţii suprapuse sau similare. O gestiune mai eficientă a cheltuielilor publice şi optimizarea resurselor, asigurând o administraţie publică mai performantă. Reforma administrării sistemului de impozite şi taxe. Reforme privind creşterea colectării veniturilor la buget şi reducerea evaziunii fiscale. Eficienţă şi transparenţă în colectarea veniturilor, prin reducerea birocraţiei în relaţia cu contribuabilii. Modernizarea ANAF prin digitalizare şi perfecţionarea resursei umane. Implementarea integrală a modulelor privind managementul integrat al riscurilor, pentru controale ţintite. Fiecare modul digital dat în folosinţă va avea obligatoriu eliminarea declaraţiilor fiscale redundante. Simplificarea procedurilor şi reducerea costurilor. Măsuri eficiente pentru cel puţin reducerea la jumătate a evaziunii fiscale (la nivelul mediei europene). Creşterea cu 50% a încasărilor din arieratele la bugetele pe care ANAF le administrează. Introducerea unor mecanisme de compensare a datoriilor statului cu creanţele acestuia faţă de sectorul privat, doar pentru contribuabilii buni platnici, care au taxele şi impozitele plătite la zi. Reforme şi performanţă în managementul companiilor de stat. Asigurarea profesionalizării şi independenţei managementului, creşterea performanţelor economice şi a veniturilor generate de acestea. Îmbunătăţirea ghidului privind aplicarea legislaţiei guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat, în conformitate cu Ghidul OCDE privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor de stat. Consolidarea rolului Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice în politica de guvernanţă corporativă. Implementarea unui tablou de bord privind performanţa întreprinderilor publice. Implementarea generalizată a contractelor de performanţă în întreprinderile publice. Introducerea normativelor de cheltuieli şi gestionarea adecvată a cheltuielilor de capital. Guvernanţa corporativă la nivelul companiilor de stat trebuie făcută transparent, fără politizare, recrutarea conducerilor trebuie făcută deschis, „cu creşterea gradului de profesionalizare şi autonomie ale consiliilor întreprinderilor de stat“ (OCDE). Reducerea risipei în companiile de stat prin eliminarea excepţiilor din Legea nr. 296/2023 (companii listate) şi reducerea cheltuielilor cu minimum 15%, cu excepţia cheltuielilor de investiţii. Renaşterea industrială prin productivism - un model de creştere economică bazat pe investiţii, scheme de ajutor de stat şi garanţii. România, hub tehnologic şi industrial în Europa de Est. România va consolida modelul de creştere bazată pe investiţii, inovaţie, incluziune, sustenabilitate şi rezilienţă. Investiţii masive în infrastructură - peste 155 miliarde de euro în următorii 5 ani pentru investiţii publice, cu accent pe infrastructură de transport, mediu, educaţie, sănătate, tehnologie şi industrii competitive. 10 miliarde de euro pentru scheme de ajutor de stat pentru investiţii şi garanţii în industrii de înaltă tehnologie şi ajutoare de stat ad-hoc, precum industria auto, industria chimică, industria farmaceutică, industria alimentară, metalurgie, materiale de construcţii, apărare şi energie. Programe de garanţii pentru industria prelucrătoare şi IMM-uri, cu accent pe investiţii, pe exporturi şi pe cele cu valoare adăugată ridicată. Mecanisme de finanţare de „private equity“, orientate spre performanţa economică. Stabilitate şi predictibilitate, prin parteneriat real cu mediul de afaceri. Orice modificare de taxe şi impozite va fi în prealabil discutată cu mediul de afaceri, după o evaluare a eficienţei principalelor impozite şi taxe avute în vedere la modificare. Predictibilitatea şi stabilitatea legislaţiei fiscale pe termen mediu. Conversia facilităţilor fiscale către priorităţile de dezvoltare economică sectorială şi stabilirea perioadei determinate de acordare, dar şi a indicatorilor pe baza cărora să se măsoare efectul acestora. Zero toleranţă la evaziune şi neplata impozitelor şi taxelor la buget. Echilibru între stat şi contribuabil: nu doar contribuabilii, dar şi statul să plătească din oficiu dobânzi de întârziere, în cazul în care nu-şi îndeplineşte la timp obligaţiile. Patriotism economic. Stimularea creării de companii campioni regionali. Schemă de ajutor de stat pentru investiţii greenfield mai mari de 150 milioane de euro în industria prelucrătoare, creatoare de locuri de muncă stabile şi bine plătite (grant 25% din valoarea investiţiei, subvenţionarea parţială a dobânzii, procedură de avizare accelerată pentru toate documentele necesare). Reducerea cu minimum 20% a numărului de avize şi documente necesare şi digitalizarea completă a procedurilor de raportare. Transformarea companiilor mari producătoare de energie şi gaz în campioni regionali. Extinderea IMM Invest pentru încurajarea creditării în sectoarele industriale strategice şi pentru companiile cu o componentă puternică de export. Program de sprijinire a internaţionalizării companiilor româneşti prin scheme de garanţii pentru extinderea prezenţei pe piaţa regională, inclusiv pentru construirea sau achiziţia de capacităţi noi de producţie. România, hub regional de cercetare şi inovare. Granturi pentru IMM-urile care dezvoltă inovaţie deep-tech şi care colaborează cu o entitate de cercetare, finanţarea derulându-se etapizat, proporţional cu gradul de dezvoltare al întreprinderii. Stimularea marilor companii să-şi înfiinţeze divizii de cercetare şi dezvoltare în România, prin: creşterea deducerii cheltuielilor de cercetare din impozitul pe profit la 150%, în 3 ani, şi la 200%, în 5 ani; acordarea unui credit fiscal pentru investiţii în cercetare, în valoare de până la 30% din cheltuielile eligibile; garanţii pentru credite de cercetare. Reducerea decalajelor de dezvoltare. Schemă de ajutor de stat pentru realizarea de investiţii pentru dezvoltarea regională (450 milioane de euro). Schemă de ajutor privind creşterea gradului de ocupare în judeţele cu un grad de dezvoltare sub media regiunii şi/sau cu un şomaj ridicat (mai mare de 5%). Compensarea cheltuielilor pentru locurile de muncă din respectiva investiţie la salarii cel puţin egale cu câştigul salarial mediu brut lunar pe economie. Susţinerea afacerii cu maximum 100.000 de euro, din care 50% urmează să fie acoperiţi prin ajutor nerambursabil, plătit de la bugetul de stat doar pentru acoperirea salariilor angajaţilor, aferent noilor locuri de muncă create, precum şi garanţia statului pentru efortul financiar al angajatorului acoperit prin credit garantat pentru 50% din plafonul maxim de 100.000 de euro. Industrializarea României şi reducerea decalajelor de dezvoltare. Lansarea unui program naţional multianual de stimulare economică, în vederea atragerii investitorilor şi a creării de locuri de muncă în judeţele cu indicatori economici mai slabi decât media regională (10% sub media PIB/locuitor). Acest program va fi derulat de către consiliile judeţene, în mod descentralizat, pe bază de apeluri, printr-o schemă de ajutor de tip minimis. Ajutoarele vor fi acordate întreprinderilor care realizează investiţii şi creează locuri de muncă în judeţul respectiv, în localităţile de sub 100.000 de locuitori, în domenii în care România realizează deficit comercial. Alocare: 100 milioane de euro/judeţ eligibil. Programe de locuinţe şi credite pentru tineri. Programul „Investeşte în casa ta“ este destinat tinerilor cu vârsta de până la 35 de ani, care aplică pentru obţinerea unei finanţări sub formă de credit ipotecar sau imobiliar, garantat de stat. Valoarea maximă a creditului va fi de 120.000 de euro, cu un avans de 5% din valoarea totală a proiectului. Perioada de rambursare va fi de maximum 30 de ani, iar garanţia statului va acoperi 80% din sumă. Plafonul anual pentru garanţii va fi de 2 miliarde de lei; Programul Family start. Tinerii cu vârsta de până la 45 de ani inclusiv, care îşi întemeiază o familie, pot obţine împrumuturi pe o perioadă de maximum 10 ani, cu o garanţie de 80% din partea statului şi dobândă subvenţionată de guvern. Garanţii de 1 miliard de lei anual; Programul „Student invest“. Studenţii, masteranzii şi doctoranzii pot obţine împrumuturi pe o perioadă de maximum 10 ani. Statul oferă o garanţie de 80% din valoarea creditului şi subvenţionează dobânda. Implementarea unui program naţional de sprijin pentru familiile care au în întreţinere copii, prin acordarea de facilităţi de natura subvenţiilor la dobândă la creditele ipotecare aflate în derulare şi care vor fi contractate în viitor. Reforma sistemului de finanţare pentru susţinerea mediului privat şi a autorităţilor locale. Dezvoltarea de instrumente de finanţare pentru susţinerea mediului privat şi a autorităţilor publice locale, prin Banca de Investiţii şi Dezvoltare. Un nou sistem de finanţare echitabil pentru unităţile administrativ-teritoriale, bazat pe creşterea gradului de sustenabilitate financiară prin redefinirea cotelor de alocare a impozitului pe venit, ţinând cont de nevoile de dezvoltare pentru recuperarea decalajelor economice. Modificarea Legii finanţelor publice locale, astfel încât orice entitate care are activitate la altă adresă decât sediul social, care are cel puţin 1 angajat, să se înregistreze fiscal la ANAF (în prezent, acest lucru se realizează doar la minimum 5 angajaţi). Fond special de cofinanţare pentru atragerea de fonduri europene pentru UAT-uri. Dezvoltarea pieţelor financiare. Dezvoltarea pieţei de capital pentru diversificarea surselor de finanţare: cheia competitivităţii companiilor româneşti. Crearea şi dezvoltarea unei pieţe de creştere pentru IMM-uri pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB), continuarea ajutoarelor din fonduri europene pentru listarea companiilor private şi dezvoltarea industriei fondurilor de investiţii printr-o legislaţie adecvată sunt esenţiale pentru o economie modernă. Dezvoltarea pieţei de capital şi implicarea fondurilor de pensii în finanţarea economiei, prin vehicule de investiţii specializate. Aceste măsuri trebuie să respecte cele mai bune practici din Uniunea Europeană, cu asigurarea protecţiei participanţilor la fonduri printr-o supraveghere strictă a pieţei. Sprijin pentru dezvoltarea pilonului 3 şi pilonului 4 de pensii. Stabilirea de priorităţi: dezvoltarea pieţei derivatelor, listarea de companii private, dezvoltarea de noi instrumente, creşterea industriei fondurilor de investiţii şi adaptarea legislaţiei pentru a sprijini această evoluţie. Legislaţie atractivă pentru finanţarea de către autorităţile locale a proiectelor locale, inclusiv verzi, prin emisiuni de obligaţiuni, atât prin plasament privat, cât şi prin ofertă publică destinată unui număr mare de investitori. Finanţarea investiţiilor de infrastructură, prin intermediul emisiunilor de obligaţiuni pe piaţa de capital. Reglementarea transparentă a criptoactivelor prin implementarea Regulamentului European MiCA (Markets in Crypto-assets) şi printr-un regim predictibil de impozitare pentru emitenţii şi furnizorii de servicii de criptoactive.
MINISTERUL ECONOMIEI, DIGITALIZĂRII, ANTREPRENORIATULUI ŞI TURISMULUI – Dezvoltarea economică bazată pe investiţii publice şi fonduri europene: creşterea investiţiilor publice, prioritizând absorbţia fondurilor europene şi consolidarea capacităţii administrative pentru implementarea proiectelor; – Stimularea investiţiilor private şi dezvoltarea regională echilibrată: implementarea de scheme de ajutor de stat, dezvoltarea parcurilor industriale, clusterelor şi incubatoarelor de afaceri pentru atragerea investiţiilor străine şi sprijinirea capitalului autohton; – Sprijinirea industriilor strategice şi reindustrializarea economiei: valorificarea resurselor naturale, dezvoltarea industriei prelucrătoare, care să utilizeze materiile prime autohtone şi echilibrarea balanţei comerciale, consolidând avantajele strategice ale României; – Susţinerea IMM-urilor şi a microîntreprinderilor: îmbunătăţirea programelor multianuale, menţinerea pragului fiscal de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi şi simplificarea procedurilor birocratice; – Consolidarea educaţiei duale şi cercetării: extinderea programelor de studii duale, pentru a răspunde cerinţelor pieţei muncii, şi stimularea cercetării în sectoare de importanţă strategică; – Reorganizarea companiilor de stat pentru creşterea performanţei: reformarea companiilor cu capital majoritar de stat, prin aplicarea principiilor de guvernanţă corporativă, cu accent pe eficienţă şi sustenabilitate; – Modernizarea industriei naţionale de apărare: transformarea industriei naţionale de apărare într-un pilon de creştere economică, prin investiţii strategice, colaborări internaţionale şi dezvoltarea de tehnologii avansate; – Turismul ca sector strategic: promovarea turismului şi agroturismului ca motor economic prin susţinerea investiţiilor în infrastructură şi valorificarea resurselor naturale, cu scopul creşterii contribuţiei sectorului la PIB; – Promovarea destinaţiilor turistice din România prin sprijinirea organizării OMD-urilor la nivel local, judeţean şi regional; – Susţinerea investiţiilor în turismul balnear, pentru valorificarea resurselor naturale ale României, din fonduri europene şi de la bugetul de stat. Schemă de ajutor de stat de minimis pentru investiţii în modernizarea staţiunilor balneare; – Creşterea bugetului de promovare a României ca destinaţie turistică. Campanii de promovare pe pieţele externe, stimularea operatorilor din sectorul turismului pentru creşterea numărului de turişti străini şi a duratei vacanţelor acestora în România; – Sprijinirea mediului de afaceri din turism pentru creşterea competitivităţii; – Transformare digitală pentru IMM-uri. 36 de milioane de euro finanţare din PNRR pentru transformarea digitală a minimum 2.000 de întreprinderi mici şi mijlocii, prin consolidarea competenţelor digitale ale angajaţilor acestora; – Implementarea unei strategii pentru digitalizarea IMM-urilor, susţinută de hub-urile regionale de inovare, programele de finanţare şi o platformă colaborativă; – România - hub de securitate cibernetică; – Construirea unui pol european de expertiză tehnologică în materie de securitate cibernetică, cu 217 milioane de euro alocaţi din PNRR şi fonduri europene. Adiţional, prin PNRR se investesc peste 25 de milioane de euro în dezvoltarea de noi competenţe de securitate cibernetică şi prevenirea dezinformării. Peste 1.000 de entităţi cărora li se va furniza setul de instrumente şi servicii guvernamentale pentru a spori nivelul de maturitate a securităţii cibernetice; – Centrul Naţional de Coordonare pentru Competenţe în materie de Securitate Cibernetică (NCC RO) face parte dintr-un nou cadru de management european, format din Centrul European de Competenţe în domeniul Securităţii Cibernetice - ECCC (la Bucureşti) şi o reţea de 27 de centre naţionale de coordonare - câte unul în fiecare stat membru. Prin acest cadru vor fi coordonate mai bine investiţiile în cercetare, tehnologie şi dezvoltare industrială în domeniul securităţii cibernetice în cadrul Uniunii Europene; – Proiecte în domeniul tehnologiilor avansate de automatizare, inteligenţă artificială şi robotică; – Finanţarea de proiecte în domeniul tehnologiilor avansate pentru crearea de hub-uri de inovare în domenii de interes strategic, precum: • HUB-ul Român de Inteligenţă Artificială - HRIA; • Infrastructura europeană, demonstrator cu tehnologie a reactoarelor rapide răcite cu plumb - ALFRED; • Centrul Internaţional de Studii Avansate pentru Sisteme Fluvii-Mări - DANUBIUS-RO; • Platforma Naţională pentru Tehnologiile Semiconductorilor; • HUB-ul Român de Hidrogen şi Noi Tehnologii Energetice - Ro-HydroHub;
– Digitalizarea României, prin bugetare bazată pe rezultate şi prin promovarea parteneriatelor public-privat; – Asigurarea sustenabilităţii proiectelor de digitalizare, din bugetul de stat sau din alte surse identificabile; – Elaborarea unui cadru de reglementare, funcţional şi flexibil, pentru proiecte şi tehnologii inovative; – Implementarea unui cadru legal privind proprietatea intelectuală (IP/Patent Box); – Crearea unui cadru legislativ în vederea implementării unor proiecte-pilot în regim de parteneriat public-privat pentru testarea, dezvoltarea şi implementarea proiectelor de cercetare, inovare, digitalizare şi debirocratizare; – Flexibilizarea cadrului legal privind achiziţiile publice de tehnologie (software); – Acces la servicii digitale în zona rurală; – Extinderea Programului naţional pentru transformare digitală a autorităţilor publice locale şi integrarea serviciilor digitale la comune şi la sate. Asigurarea surselor de finanţare se va face prin bugetul de stat sau prin atragerea de fonduri europene; – Conectivitate pentru români, internet în zonele izolate. 94 de milioane de euro din PNRR pentru sprijinirea utilizării serviciilor de comunicaţii în zonele fără acces la internet şi alte servicii de comunicaţii, ceea ce va permite extinderea reţelelor de mare viteză către peste 945 de localităţi din zone defavorizate; – Conectarea românilor din diaspora la serviciile digitale din ţară. Realizarea interoperabilităţii cu statele membre ale Uniunii Europene, prin construirea nodului eIDAS pentru România, şi asigurarea interconectării acestuia cu nodurile eIDAS ale celorlalte state membre şi cu furnizorii de identitate şi servicii publice. În continuare vor fi demarate proiecte prin care nodul eIDAS va permite autentificarea cetăţenilor pe portalurile a cât mai multor servicii publice oferite de statul român cu credenţialele de identitate digitală emise de furnizorii de identitate din alte state membre; – Debirocratizare şi digitalizarea administraţiei; – Elaborarea unei foi de parcurs pentru debirocratizarea serviciilor publice şi prioritizarea pentru digitalizare a celor esenţiale; – Actualizarea catalogului serviciilor publice cu toate serviciile publice ale administraţiei centrale în termen de 6 luni; – Crearea registrului instituţiilor/autorităţilor/entităţilor publice în termen de 6 luni; – Operaţionalizarea Registrului aplicaţiilor informatice care să cuprindă toate aplicaţiile destinate serviciilor publice în termen de 6 luni; – Crearea unui program naţional de intabulare a imobilelor aflate în proprietatea statului şi crearea Registrului naţional al proprietăţilor statului gestionat de ANCPI; – Operaţionalizarea punctului digital unic şi realizarea variantei mobile, cu integrarea şi dezvoltarea portofelului digital al cetăţeanului (e-wallet); – Realizarea legislaţiei privind arhivarea electronică. Realizarea unui serviciu guvernamental de arhivare electronică a documentelor statului; – Adoptarea unei foi de parcurs în vederea migrării autorităţilor publice locale în cloudul guvernamental; – Operaţionalizarea Platformei naţionale de interoperabilitate (PNI) şi finanţarea adaptărilor tehnice necesare interconectării PNI cu sistemele informatice locale şi naţionale; – Integrarea tuturor platformelor informatice care oferă servicii publice cu RoeID; – Simplificarea procesului de obţinere a autorizaţiei de construcţie prin digitalizarea completă a procesului de solicitare a autorizaţiilor (autorizaţii de construcţii) la nivelul tuturor autorităţilor publice locale; – Comisia unică de avizare şi biroul judeţean de investiţii: unificarea avizatorilor într-un singur punct de contact, reducând timpul de emitere a actelor şi susţinând dezvoltarea investiţiilor prin consiliere şi îndrumare; – Alinierea procedurilor de digitalizare la standardele europene de interoperabilitate; – Procesul de debirocratizare şi digitalizare obligatoriu trebuie să menţină posibilitatea prevăzută de lege de a folosi limba minorităţilor naţionale în relaţia cu statul (administraţie publică, educaţie, servicii publice etc.). Platformele digitale de administraţie publică vor avea linii de utilizare şi în limba minorităţilor naţionale, cu scopul eficientizării şi accesării corecte a tuturor operaţiunilor; – Înfiinţarea unui program naţional prioritar de specializare a personalului din administraţiile publice, în sisteme şi platforme digitale, prin colaborare cu universităţile de profil; – Digitalizarea educaţiei, prin: • Digitalizarea şcolilor din mediul rural. Dotarea unităţilor de învăţământ cu echipamente digitale şi acces la internet de mare viteză pentru facilitarea educaţiei online şi modernizarea procesului educaţional; • Digitalizarea a 61 de universităţi, pentru a stimula integrarea tehnologiilor avansate şi a îmbunătăţi accesul la resurse educaţionale; • Simplificarea şi digitalizarea procesului de înscriere pentru studenţii internaţionali.
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, TINERETULUI ŞI SOLIDARITĂŢII SOCIALE Îndeplinirea tuturor obligaţiilor pe capitolul muncă asumate prin PNRR: - Implementarea în România a salariului minim european; – Introducerea salariului bazat pe performanţă, pe lângă cel pe oră - să conteze nu doar cantitatea muncii, ci şi eficienţa şi rezultatele acesteia; – Operaţionalizarea prevederilor privind fondurile de pensii administrate privat; – Majorarea sumei deductibile pentru pilonul 3 şi 4 de pensii; – Programul „România profesională“ - 4 milioane de euro anual, pentru acordarea de vouchere, cu valoare între 100 şi 800 de euro, direct persoanelor interesate în calificarea sau recalificarea în domeniile de importanţă ridicată pentru economia naţională şi pentru investitorii străini; – Primă de stabilitate pe o perioadă de 2 ani pentru tinerii absolvenţi care se angajează pentru prima dată pe un loc de muncă, cu contract pe perioadă nedeterminată. Valoarea primei este de 1.000 lei/lună în primele 12 luni şi 1.250 de lei/lună în următoarele 12 luni; – Subvenţie de 2.250 de lei acordată angajatorilor timp de 12 luni pentru fiecare tânăr angajat pentru prima dată pe piaţa muncii, cu vârsta sub 30 ani, aflat în şomaj pe termen lung, de peste 6 luni, cu condiţia menţinerii raporturilor contractuale de muncă 18 luni de la data încadrării în muncă; – Schemă de ajutor privind creşterea gradului de ocupare în zonele cu şomaj ridicat de peste 5%. Susţinerea afacerii cu până la maximum 100.000 de euro, din care 50% urmează să fie acoperiţi prin ajutor nerambursabil plătit de la bugetul de stat pentru acoperirea salariilor angajaţilor, aferent noilor locuri de muncă create, precum şi garanţia statului pentru efortul financiar al angajatorului acoperit prin credit garantat pentru 50% din plafonul maxim de 100.000 de euro; – Programe pentru ucenicie destinate tinerilor. 320 de milioane de lei pentru sprijinirea antreprenorilor care au nevoie să angajeze personal calificat, urmând ca angajatorul să asigure calificarea la locul de muncă pentru angajaţi. Şomerii care încheie contracte de ucenicie cu angajatorii vor obţine calificări în baza cărora, ulterior, se pot adapta la cerinţele pieţei muncii; – Actualizarea competenţelor sau recalificarea persoanelor afectate de procesul de tranziţie justă; – Prime de instalare, prime de angajare şi prime de stabilitate pentru tinerii şi românii întorşi în ţară; – Program privind formarea profesională pentru meseriile specializate. Acordarea unui sprijin financiar angajatorilor care angajează şomeri şi îi formează profesional pentru meserii specializate de nivel mediu, precum electricieni, motostivuitori, fochişti, mecanici, frigotehnişti sau de nivel superior, precum specialişti automatişti, calitate, mediu, siguranţă în muncă; – Dezvoltarea economiei sociale; – Scheme de ajutor de stat pentru mobilitatea forţei de muncă, prin construcţia de locuinţe de serviciu şi compensarea cheltuielilor cu forţa de muncă; – Încurajarea muncii prin prelungirea vieţii active. Acordarea de facilităţi fiscale companiilor care angajează persoane de peste 55 de ani şi/sau oferă un program flexibil sau part-time pentru persoanele vârstnice, care doresc să îşi pună în valoare experienţa profesională; – Sprijin pentru calificarea şi reconversia profesională - facilităţi pentru angajatori. Susţinerea financiară de până la 50% a cheltuielilor efectuate de angajator cu calificarea şi reconversia profesională, pentru personalul care excedează vârsta uceniciei şi dacă noua calificare se transpune într-o creştere semnificativă a salariului (cu cel puţin 20%) şi într-un contract pe durată nedeterminată. Deductibilitatea fiscală a cheltuielilor cu calificarea la locul de muncă. Garanţii de 2 miliarde de lei anual. Finanţarea programului din fonduri europene, respectiv 210 milioane de euro pe o perioadă de 6 ani pentru calificare şi reconversie profesională; – Actualizarea competenţelor sau recalificarea persoanelor afectate de procesul de tranziţie justă. Acordarea de măsuri active de ocupare, prin prioritizarea persoanelor afectate de procesul de tranziţie prin pierderea locului de muncă; – Valorificarea potenţialului tinerilor pe piaţa muncii. Proiect de tip schemă naţională pentru creşterea gradului de ocupare şi valorificarea competenţelor profesionale ale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă pe piaţa internă, prin participarea la programe de ucenicie - START - Investeşte în calificare pentru viitor! Bugetul alocat - 26,7 milioane de euro, din fonduri europene şi de la bugetul de stat; – FORMACTIV - Formare şi muncă activă. Creşterea nivelului de competenţe profesionale pentru 20.000 de şomeri înregistraţi la Serviciul public de ocupare (SPO) în vederea ocupării mai facile a unui loc de muncă, prin includerea acestora în programe de formare profesională. Bugetul alocat - 31 milioane de euro, din bugetul de stat şi fonduri europene; – Extinderea serviciilor de consiliere/orientare profesională/în carieră pentru elevi şi studenţi; – Posibilitatea externalizării unor servicii de consiliere şi plasare în câmpul muncii către operatori privaţi, plătiţi pe rezultate; – Susţinerea economiei circulare; – Modificarea legislaţiei muncii prin introducerea formelor de muncă flexibilă; – Consolidarea programelor de studii duale preuniversitare şi universitare; – Subvenţie de 2.250 lei acordată angajatorilor timp de 12 luni pentru angajarea persoanelor care au în întreţinere cel puţin 3 copii şi sunt şomeri de lungă durată; – Crearea de locuri de muncă în localităţi mai mici, prin facilităţi fiscale şi alte mijloace; – Introducerea de programe de formare profesională gratuite de către ANOFM pentru persoane vârstnice; – Integrarea pe piaţa muncii şi în mediul de afaceri a persoanelor cu dizabilităţi; – Programul START în antreprenoriat pentru persoanele cu dizabilităţi. Integrarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii prin promovarea antreprenoriatului şi susţinerea dezvoltării a 45 de afaceri incluzive de tip unitate protejată autorizată. Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale pentru 395 de persoane cu dizabilităţi. Finanţarea şi monitorizarea a 45 de afaceri înfiinţate de tip unitate protejată autorizată; – Platformă de pregătire pentru muncă şi angajare asistată, pentru persoanele cu dizabilităţi. Dezvoltarea unui sistem inovativ de creştere a accesului la piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi. Dezvoltarea cadrului legislativ referitor la pregătirea pentru muncă şi angajarea asistată prin două pachete legislative; – Asigurarea unei vieţi independente pentru persoanele cu dizabilităţi. Promovarea soluţiilor, inovaţiilor, produselor, serviciilor, tehnologiilor adresate persoanelor cu dizabilităţi din perspectiva autonomiei şi angajabilităţii, pentru asigurarea unei vieţi independente; – Dezvoltarea a 2.000 de servicii comunitare integrate; – Reducerea costurilor cu energia pentru familiile cu venituri mici; reducerea costurilor cu energia pentru familiile cu venituri mici; programul utilităţi în interiorul locuinţelor din mediul rural; sprijinirea investiţiilor de izolare termică a locuinţelor individuale, montarea ferestrelor cu geam termopan, precum şi instalarea sistemelor fotovoltaice de încălzire şi producere de energie, pentru scop propriu; stimularea financiară prin granturi şi/sau garanţii pentru creditele angajate în acest scop; – Asigurarea standardelor minime de viaţă. Finanţarea „Programului naţional pentru standarde minime de viaţă“ de la bugetul de stat şi, complementar, cu fonduri europene, prin care toate localităţile din România să fie aduse cel puţin la un standard minim de locuit. La nivel european, constituirea unui fond special din care să fie finanţate în mod direct localităţile din mediul rural pentru asigurarea standardelor minime de viaţă. Contribuţia va fi 50% din fonduri europene şi 50% din bugetul de stat; – Dezvoltarea serviciilor comunitare integrate, cu preponderenţă în mediul rural, pentru identificarea, evaluarea nevoilor comunităţii şi a persoanelor care trăiesc în diverse forme de sărăcie şi excluziune, pentru asigurarea accesului la servicii sociale, medicale, educaţionale şi de ocupare. Dezvoltarea de servicii de sprijin personalizat în comunitate pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (asistent personal, asistenţă în luarea deciziilor, consiliere şi mediere ocupaţională, sprijin în gospodărie, îngrijire la domiciliu), care să asigure integrarea socioeconomică a acestora, tranziţia persoanelor cu dizabilităţi către o viaţă independentă şi menţinerea pe piaţa muncii; – Dezvoltarea infrastructurii sociale de îngrijiri în comunitate pentru persoanele cu dizabilităţi. 29 milioane de euro pentru construirea şi reabilitarea a 93 de centre de zi şi de recuperare neuromotorie pentru persoanele cu dizabilităţi, care vor asigura servicii de asistenţă şi sprijin. Centrele vor avea şi echipe mobile de îngrijire; – Dezvoltarea infrastructurii sociale de îngrijiri în comunitate pentru persoanele vârstnice. 85 milioane de euro pentru punerea în funcţiune a unei reţele de 71 de centre de servicii de zi. Centrele vor oferi asistenţă socială şi servicii de reabilitare şi fiecare va avea cel puţin o echipă mobilă de furnizori de servicii pentru persoanele în vârstă, care nu se pot deplasa la centru; – Modificarea organigramei cu privire la asistenţii personali va fi exceptată de la obligativitatea aprobării prin memorandum al Guvernului conform legislaţiei în vigoare; – Programul naţional „Localitate accesibilă“ - fonduri de la bugetul de stat şi fonduri europene pentru accesibilizarea spaţiilor publice; – Voucher pentru dispozitive asistive, fără restricţii, fără aprobări suplimentare; – Cheltuielile cu privire la salarizarea asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap se vor asigura în proporţie de 90% de la bugetul de stat/cote defalcate de TVA; – Construirea a cel puţin 50 de centre de tip respiro pentru persoanele adulte cu dizabilităţi; – Înfiinţarea şi dezvoltarea de cămine pentru oamenii vârstnici, inclusiv cooperarea în acest domeniu cu bisericile şi organizaţiile civile; – Sprijin pentru familiile tinere şi pentru participarea activă a femeilor la activitatea economică; – Pachete de sprijin de 2.000 lei pentru creşterea ocupării femeilor tinere din grupuri dezavantajate. Acestea includ formare profesională, consiliere, oportunităţi de continuare sau reintegrare în sistemul de învăţământ, precum şi cheltuieli pentru găsirea unui loc de muncă; – Prevenirea şi combaterea abuzurilor şi a hărţuirii la locul de muncă; – Majorarea indemnizaţiei pentru mame. Pragurile minim şi maxim ale indemnizaţiei pentru mame vor fi crescute; – Susţinere profesională pentru mamele de preşcolari; – Pentru creşterea ratei de ocupare profesională a femeilor, angajatorii vor fi sprijiniţi pentru amenajarea unor spaţii destinate supravegherii copiilor preşcolari sau pentru parteneriate cu entităţi specializate în aceste servicii; – Programe decontate pentru pregătirea şi recuperarea fizică a mamelor după naştere; – Asistenţă pentru recuperare fizică şi pentru a preveni sau trata o eventuală depresie postnatală; – Sprijinirea angajării femeilor cu copii; – Creşterea participării femeilor, condiţia de bază fiind reconcilierea muncii şi familiei (flexibilizarea programului de lucru, modificarea fişei postului etc.); – „Venus II - Aequilibrium - măsuri de sprijin integrate pentru victimele violenţei domestice“. Proiectul vizează, în principal, dezvoltarea şi consolidarea reţelei naţionale de locuinţe protejate, astfel încât să dublăm numărul de locuinţe protejate - urbanul mic/rural; – Îmbunătăţirea procesului de elaborare, implementare şi monitorizare a legislaţiei în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; – Crearea unei platforme digitale în vederea simplificării accesului femeilor, fetelor şi cetăţenilor, în general, la informaţii şi servicii în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; – Acordarea unui sprijin de 15.000 de lei pentru tratamentul medical şi pentru procedura propriu-zisă de fertilizare. Acest sprijin financiar se acordă cuplurilor şi persoanelor singure care se confruntă cu infertilitatea. Fiecare beneficiar poate obţine sprijin pentru maximum trei proceduri. Programul asigură finanţarea pentru 10.000 de proceduri FIV anual; – Creşe cu program prelungit, până la ora 18.00; – Spaţii destinate copiilor în companiile în care lucrează părinţii. Sprijin acordat angajatorilor sau consorţiilor de angajatori pentru amenajarea unor spaţii destinate supravegherii şi îngrijirii copiilor cu vârstă preşcolară, în vederea asigurării echilibrului dintre viaţa profesională şi cea de familie; – Pachete de 2.000 de lei pentru creşterea ocupării femeilor tinere din grupurile dezavantajate: formare profesională, consiliere, continuare/reintegrare în sistemul de învăţământ, cheltuieli pentru găsirea unui loc de muncă; – Susţinerea antreprenoriatului feminin. Acordarea a 1.000 de granturi a câte 20.000 de euro, plus garanţii pentru credite în condiţii avantajoase, pentru susţinerea antreprenoriatului feminin tânăr, în sectoare cu potenţial de creştere; – Investiţii în construcţia a 159 de centre de zi destinate prevenirii separării copiilor de familiile lor. Fonduri PNRR în valoare de 50 milioane de euro; – Anul 2025, anul copilului. Accesul copiilor la servicii de calitate în sănătate şi educaţie; prioritizarea investiţiilor pentru creşterea accesului la servicii şi educaţie, respectiv includerea temei privind drepturile copiilor în cadrul concursurilor de proiecte finanţate în baza Legii nr. 350/2005 la nivelul autorităţilor locale; – Centru de excelenţă pentru siguranţa digitală a copilului în cadrul ANPDCA; – Modernizarea Telefonului copilului - 119. Proiectul „Dezvoltarea şi modernizarea instrumentelor digitale de alertare, identificare şi intervenţie pentru copii, asociate numărului unic naţional 119 - Sistem Next Generation 119“. Fonduri europene 13,8 milioane de euro; – Garanţia pentru copii. Planul naţional de implementare al garanţiei pentru copii are drept scop principal reducerea sărăciei şi excluziunii sociale pentru 500.000 de copii până în 2030; – Toţi copiii la şcoală! Generalizarea programului afterschool în şcoli şi introducerea treptată într-un program prestabilit a mesei calde/mesei sănătoase; – Acordarea celei de-a 13-a alocaţii la începutul anului şcolar; – Profesionişti pentru protecţia copilului! Prin formare continuă, salarizare adecvată şi resurse suficiente, aceştia pot oferi intervenţii mai eficiente şi soluţii personalizate, contribuind astfel la reducerea riscurilor de excluziune socială şi la creşterea calităţii vieţii copiilor protejaţi; – Programul „Subvenţii pentru căminul familiei“, prin care se acordă din oficiu, în funcţie de numărul copiilor aflaţi în întreţinere, subvenţii privind dobânda creditului ipotecar şi se diminuează comisionul de garantare; – Acordarea unei burse şcolare complementare, indiferent de venitul familiei, în fiecare lună, copiilor care provin din familii numeroase sau monoparentale pentru continuarea studiilor preuniversitare. Reglementarea acestui tip de bursă se va face prin hotărâre a Guvernului; – Programul Student First Company: schema de ajutor de stat de 200 milioane de euro în 4 ani, prin granturi de 50.000 de euro/beneficiar, pentru crearea a 4.000 start-up-uri în 4 ani de către studenţi şi crearea a 8.000 de locuri de muncă stabile; – Programul Start-Up Revolution: posibilitatea ca tinerii cu vârsta de 16 ani să poată înfiinţa un „SRL de exerciţiu“ pentru o durată determinată de 2 ani, cu o cifră de afaceri de maximum 20.000 de euro. După împlinirea vârstei de 18 ani a asociatului unic sau a unuia dintre asociaţi/administratori, SRL de exerciţiu devine un SRL obişnuit sau se radiază; – Construcţia şi închirierea de locuinţe pentru tinerii cu vârsta de maximum 35 de ani. Schemă de sprijin pentru ocupare şi mobilitate prin construcţia de locuinţe de serviciu. Stimuli pentru construcţia şi finalizarea a 100.000 de locuinţe pentru tineri; – Implementarea Programului „Cardul pentru tineret“ se asigură tinerilor un acces îmbunătăţit la discounturi şi reduceri în domenii de interes ale acestora, precum: educaţie, cultură, sănătate, sport, mobilitate şi agrement. Cardul pentru tineret va deveni un instrument social de integrare, din această comunitate vor putea face parte toţi tinerii din România cu vârsta între 14 şi 35 de ani care îşi doresc acest lucru, indiferent de poziţia socială, etnie, opţiuni politice sau de mediul în care trăiesc; – Primă de stabilitate. Primă de stabilitate pentru o perioadă de 2 ani pentru tinerii absolvenţi care se angajează pentru prima dată pe un loc de muncă, cu contract pe perioadă nedeterminată. Valoarea primei este de 1.000 lei lunar în primele 12 luni şi 1.250 de lei lunar în următoarele 12 luni; – Subvenţie angajatori. Subvenţie de 2.250 de lei acordată angajatorilor timp de 12 luni pentru fiecare tânăr angajat pentru prima dată pe piaţa muncii sau un tânăr, cu vârsta sub 30 de ani, aflat în şomaj de peste 6 luni. Condiţie angajator: menţinerea raporturilor de muncă 18 luni de la data încadrării în muncă; – Instalarea tinerilor în agricultură! Instalarea tinerilor în agricultură: 250 de milioane de euro, din fonduri europene, pentru minimum 4.000 de tineri care doresc să devină fermieri şi se instalează pentru prima oară în agricultură; – Angajarea tinerilor în agricultură! Angajatorii care angajează minimum 3 tineri cu studii superioare în domeniul agricol sau al industriei alimentare primesc 1.000 de lei lunar pentru fiecare persoană, iar pentru angajaţii cu studii medii în aceste domenii câte 750 lei lunar de persoană; – Primul student din familie. 104 milioane de euro din fonduri europene pentru sprijinirea tinerilor din medii defavorizate să urmeze studii superioare; – Adoptarea legii tineretului; – Tabere studenţeşti. Beneficiarii locurilor gratuite în tabere sunt studenţii înscrişi la cursurile cu frecvenţă la programul de studii universitare de licenţă, la programul de studii universitare de masterat şi doctorat, în instituţiile de învăţământ superior de stat; – Tabere pentru tineri cu dizabilităţi, Programul de tabere „ARC“, tabăra de vară pentru cercetaşi, tabăra olimpicilor; – Campania Pregătiţi pentru viaţă. Proiectul presupune organizarea de weekenduri destinate copiilor cu vârsta de peste 14 ani, atât din sistemul de protecţie specială, cât şi copiilor din familii vulnerabile din comunitate, copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, cu părinte/părinţi decedaţi ori afectaţi de diferite traume/abuzuri. Tinerii participă la activităţi de prevenire a traficului de persoane, a violenţei de orice fel, a bullying-ului etc., dar află şi informaţii despre responsabilităţile şi drepturile pe care le au, precum: indemnizaţiile financiare de care pot beneficia, accesul la educaţie, modalitatea prin care pot obţine o locuinţă socială etc.; – Tabăra socială pentru copii şi tineri. Beneficiarii sunt copiii şi tinerii aflaţi în sistemul de protecţie specială sau care provin din familii monoparentale, din familii numeroase (cu peste 3 copii minori în întreţinere) ori copii şi tineri aflaţi în întreţinerea bunicilor/a altor reprezentanţi legali; – Tabăra „Mândri de valorile României“; – Campania naţională „Fără bariere“; – Concursul naţional de proiecte de tineret şi studenţi. Finanţarea programelor pentru ONG-urile cu activitate în domeniul tinerilor prin creşterea sumelor accesibile şi simplificarea procedurii de accesare a acestor fonduri; – Delegat de tineret la ONU; – Grantul Erasmus Plus. Proiectul urmăreşte implicarea a cel puţin 10.000 de tineri în activităţi de consultare a tinerilor şi este cofinanţat de către Comisia Europeană; – Finalizarea procesului de descentralizare a direcţiilor judeţene de tineret şi sport prin trecerea în subordinea consiliilor judeţene, inclusiv patrimoniul acestora, până în luna martie 2025; – Clarificarea legislativă a patrimoniului pentru tineret.
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII Priorităţi de guvernare: - Creşterea încrederii cetăţenilor şi a rezilienţei sistemului de sănătate, prin modificări legislative care să încurajeze competiţia loială şi transparentă între sistemul public şi cel privat de sănătate, urmând exemplul de bune practici din alte ţări europene; – Creşterea progresivă a finanţării alocate sănătăţii cu 1% din PIB pe an, până la media europeană; – Îmbunătăţirea şi predictibilitatea finanţării sistemului de sănătate prin bugetare multianuală, acordarea de deduceri pentru asigurări complementare de sănătate şi realizarea unui grad ridicat de absorbţie a fondurilor europene dedicate domeniului sănătăţii în perioada 2025-2028; – Sustenabilitatea şi rezilienţa sistemului de sănătate, prin acces sigur la toate tipurile de servicii medicale, cu precădere în asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate, şi medicamente pentru fiecare cetăţean; – Restructurarea sistemului de sănătate publică, dezvoltarea reţelei de laboratoare de sănătate publică, dezvoltarea capacităţii de intervenţie în teren, dezvoltarea politicilor de prevenţie şi de screening, precum şi a monitorizării bolilor cronice; – Implementarea accelerată a Planului naţional de combatere şi control al cancerului.
Obiective de guvernare în domeniul sănătăţii 2025-2028: - Dezvoltarea asistenţei medicale comunitare. Reţea naţională de centre medicale comunitare, prin: • Construirea/modernizarea şi dotarea centrelor comunitare medicale integrate în mediul rural şi oraşe mici, pentru asigurarea accesului permanent şi rapid al tuturor cetăţenilor la asistenţă medicală primară. Reprezintă cheia reconstrucţiei întregului sistem medical, moaşă, asistenţi comunitari şi sociali. Se vor dezvolta la nivelul acestor centre servicii de telemedicină, de stomatologie şi de farmacie comunitară.
– Dezvoltarea asistenţei medicale primare, respectiv a medicinei de familie. Asigurarea personalului medical necesar în mediul rural şi în zone defavorizate prin definirea şi finanţarea unui pachet de instalare şi de retenţie pentru medici, farmacişti şi asistenţi medicali, prin: • Acordarea unei bonificaţii, a unei locuinţe de serviciu şi a unui buget de practică medicilor de familie, în colaborare cu autorităţile locale; • Prelungirea, la cerere, a perioadei de activitate a medicilor de familie pensionabili, cu avizul autorităţii locale; • Creşterea numărului de locuri alocate specialităţii de medicină de familie; • Creşterea finanţării pentru angajarea de asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari, inclusiv din cadrul comunităţii, în funcţie de nevoile reale ale acestora.
– Dezvoltarea asistenţei ambulatorii de specialitate. Reţea de centre de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate: • Modernizarea/Extinderea, susţinerea şi dotarea ambulatoriilor de specialitate. Scop: creşterea accesibilităţii cetăţenilor, mai ales din oraşele mici şi din localităţile rurale, la servicii medicale de specialitate, acces la un pachet complet de investigaţii clinice şi paraclinice, spitalizare de zi şi servicii conexe serviciilor medicale; • Înfiinţarea, în cadrul acestor centre, a serviciilor de telemedicină, care pot realiza consultaţii la distanţă şi monitorizarea şi îmbunătăţirea tratamentului pacienţilor cu boli cronice (afecţiuni oncologice, cardiovasculare, pulmonare, diabet).
– Dezvoltarea asistenţei medicale spitaliceşti: • Continuarea şi finalizarea investiţiilor în spitale şi clădiri noi din PNRR şi spitalele regionale Iaşi, Cluj-Napoca, Craiova; identificarea posibilităţii extinderii reţelei de spitale regionale; • Demararea investiţiilor pentru alte spitale şi clădiri noi, din împrumuturi externe, inclusiv prin parteneriate public-privat; • Introducerea obligatorie a serviciilor de programare, evidenţă şi gestionare digitalizată a parcursului pacienţilor; • Optimizarea numărului de paturi contractabile la nivel naţional, încurajarea formării consorţiilor de spitale şi flexibilizarea utilizării paturilor de spital în funcţie de adresabilitate; • Realizarea unui nou normativ de personal, în funcţie de complexitatea activităţii medicale şi de necesităţile reale; • Adaptarea decontării la costurile reale a serviciilor medicale spitaliceşti şi creşterea finanţării ambulatoriilor integrate; • Dezvoltarea serviciilor de asistenţă medicală pentru pacienţii critici (infarct miocardic, AVC, politraumă, arşi etc.), a îngrijirilor paliative, a serviciilor de anestezie şi terapie intensivă şi dezvoltarea unui program de chirurgie robotică; • Aplicarea drepturilor de folosire a limbii materne în domeniul serviciilor medicale, în spiritul cartei europene pentru limbile regionale şi minoritare ratificată de România şi conform legislaţiei în vigoare.
– Politica în domeniul medicamentului: scurtarea duratei de introducere în compensare a medicamentelor noi, inovative; o nouă politică de preţ a medicamentelor şi încurajarea dezvoltării industriei farmaceutice autohtone; – Prevenţia şi programele de sănătate: • Accelerarea derulării programelor naţionale de screening, depistare precoce şi extinderea acestora cu finanţare de la UE; • Dezvoltarea reţelei judeţene de centre de prevenire, consiliere şi combatere a adicţiei la droguri, cu prioritate pentru copii şi adolescenţi.
– Dezvoltarea centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice şi îngrijirile la domiciliu şi a îngrijirilor paliative: • Modificarea legislaţiei şi finanţării care să încurajeze îngrijirile persoanelor vârstnice, îngrijirile paliative şi dezvoltarea lor; • Implementarea Planului naţional de îngrijiri paliative, creşterea finanţării pentru minimum 4.000 de paturi de paliaţie, dezvoltarea de centre publice de paliaţie pentru copii.
– Resursele umane din sănătate: • Finalizarea Registrului profesioniştilor din sănătate; • Corelarea locurilor şi posturilor scoase la concurs cu nevoile reale de asistenţă medicală şi de resurse umane la nivel local şi regional; • Simplificarea accesului în rezidenţiat pentru specialităţile deficitare; • Încurajarea revenirii profesioniştilor români din domeniul medical din diaspora prin debirocratizarea recunoaşterii profesionale; • Implementarea unui nou sistem de asigurări de malpraxis pentru toţi profesioniştii din sănătate; • Construcţia Centrului de excelenţă în managementul serviciilor de sănătate pentru Institutul Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate şi a trei centre de pregătire avansată pentru medicii rezidenţi (Bucureşti, Târgu Mureş, Timişoara); • Parteneriat cu universităţile de medicină pentru pregătirea resursei umane în comunicarea empatică cu pacientul şi aparţinătorul, ca parte a evaluării cadrelor medicale.
– Digitalizare şi e-sănătate centrate pe nevoile pacienţilor - Elaborarea şi implementarea Strategiei naţionale de digitalizare şi e-Sănătate, prin: • Aprobarea Strategiei naţionale de digitalizare în sănătate (SNDS) şi a planurilor de acţiune regionale, realizarea registrelor naţionale pentru principalele boli pentru planificarea programelor naţionale şi a investiţiilor şi pentru decizii bazate pe dovezi în domeniul politicilor de sănătate; • Realizarea unei noi platforme unice a asigurărilor de sănătate pentru facilitarea accesului pacienţilor, debirocratizare şi eliminarea fraudelor; • Operaţionalizarea Dosarului electronic de sănătate (DES), instrument medical modern pentru accesul facil al pacientului la toate categoriile de servicii, cu asigurarea unei protecţii maximale ale datelor cu caracter personal; • Extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinii şi al serviciilor asociate, prin asigurarea unor norme de reglementare specifice, dar şi a resurselor financiare necesare implementării acestui important palier din domeniul sanitar.
– Aplicarea neutralităţii sectoriale prin dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare de sănătate, prin creşterea ponderii fondurilor private, care să cofinanţeze servicii medicale, respectiv: • Crearea unui cadru legislativ pentru încurajarea şi creşterea deductibilităţii fiscale pentru asigurările complementare de sănătate; • Deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate şi asiguratori privaţi; • Menţinerea rolului statului de reglementator, finanţator şi ofertant de servicii de asigurare prin CNAS/casele judeţene de asigurări de sănătate.
– Dezvoltarea asistenţei medicale comunitare şi a medicinii şcolare, prin: • Dezvoltarea medicinii comunitare la nivelul CCI care să ofere servicii de consiliere şi de prevenţie, inclusiv în sănătatea orală; • Extinderea numărului şi activităţii mediatorilor sanitari pentru populaţia romă; • Parteneriat cu Ordinul asistenţilor medicali pentru educaţie, pentru sănătate în şcoli şi asigurarea asistenţei medicale şcolare.
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII EDUCAŢIE – Reducerea abandonului şcolar şi susţinerea participării beneficiarilor la învăţământul preuniversitar, prin: • Asigurarea unei mese sănătoase în fiecare şcoală din România până în anul şcolar 2029-2030, cu extinderea progresivă a programului şi atingerea pragului de un milion de beneficiari până în anul 2025. Atingerea nivelului de un milion de beneficiari ai programului în anul 2025 şi sprijin pentru construirea şi/sau dotarea de cantine şcolare. De asemenea, sumele alocate pentru program se vor utiliza doar cu această destinaţie, inclusiv prin metode alternative; • Dezvoltarea şi susţinerea programului „Şcoală după şcoală“, prin asigurarea unui cadru legal clar, care să stimuleze şi să încurajeze primăriile şi agenţii economici să investească în activităţi educative complementare; • Dezvoltarea şi extinderea programului „Învăţare remedială“ pentru sprijinirea elevilor cu dificultăţi de învăţare, având şi o componentă specială pentru sprijinirea reintegrării şcolare a copiilor români veniţi din afara graniţelor ţării; • Formarea şi încadrarea de noi mediatori şi consilieri şcolari, alături de alte tipuri de personal didactic auxiliar, pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie de calitate şi reducerea inegalităţilor educaţionale; • Îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru elevi şi studenţi în internate şcolare şi cămine studenţeşti, prin majorarea subvenţiei alocate în acest scop, modernizarea infrastructurii existente şi construcţia de noi unităţi de cazare acolo unde cererea o impune; • Crearea şi finanţarea unui program naţional pentru achiziţionarea şi punerea în uz a autobuzelor şi microbuzelor şcolare; • Susţinerea accesului la educaţie pentru tinerii şi cadrele didactice români din diaspora şi românii de pretutindeni, prin acordarea de burse, locuri de cazare în internate şcolare/cămine studenţeşti, reducere la transport, precum şi alte facilităţi pentru elevii şi studenţii români de pretutindeni. În acelaşi timp, promovarea identităţii culturale şi lingvistice în ţările cu comunităţi româneşti semnificative reprezintă o prioritate strategică; • Promovarea activităţilor sportive în şcoli, prin modernizarea infrastructurii sportive, susţinerea competiţiilor şcolare, încurajarea performanţei şi introducerea de programe extracurriculare dedicate sportului, pentru a stimula participarea elevilor şi a reduce abandonul şcolar şi a preveni dezvoltarea unor obiceiuri nesănătoase.
– Consolidarea şi extinderea învăţământului tehnologic şi tehnologic dual: • Asigurarea unui proces simplu şi rapid pentru acreditarea şcolilor şi programelor de învăţământ tehnologic şi tehnologic dual; • Formarea profesorilor de discipline de specialitate/instruire practică prin stagii de mentorat la operatorii economici. Participarea a cel puţin 1.000 de profesori la aceste programe; • Revizuirea ofertei educaţionale, a curriculumului şi a programelor pentru ruta tehnologică şi tehnologic duală, pentru meserii emergente de pe piaţa muncii, începând cu anul 2025; • Extinderea ofertei de învăţământ tehnologic dual în zonele rurale prin investiţii strategice în infrastructură, resurse educaţionale şi parteneriate cu mediul economic local; • Extinderea parteneriatelor între autorităţile locale, unităţile de învăţământ, instituţiile de învăţământ superior şi mediul privat pentru a alinia programele de învăţământ dual la cerinţele pieţei muncii. Susţinerea a peste 100.000 de elevi în sistemul de învăţământ dual; • Consolidarea învăţământului superior în sistem dual, prin organizarea de programe de licenţă, masterat şi doctorat în sistem dual; • Modernizarea resurselor educaţionale, prin echiparea laboratoarelor cu tehnologie de ultimă generaţie, implementarea platformelor digitale de învăţare interactive, dezvoltarea de conţinut digital adaptat programei şcolare şi asigurarea accesului la infrastructură IT pentru elevi, studenţi şi cadre didactice; • Finalizarea construcţiei şi operaţionalizarea celor 29 de campusuri pentru învăţământ dual, până în 2026, asigurând dotarea acestora cu laboratoare moderne, spaţii de instruire practică şi facilităţi de cazare pentru elevi şi studenţi, precum şi actualizarea calificărilor pentru a răspunde cerinţelor actuale ale pieţei muncii.
– Actualizarea programelor şcolare: • Revizuirea planurilor-cadru, dar şi a programelor şcolare, pentru a include conţinuturi şi activităţi care abordează utilizarea inteligenţei artificiale şi dezvoltarea competenţelor digitale, promovând în acelaşi timp gândirea critică, creativitatea şi dezvoltarea personală. Accentul va fi pus pe pregătirea pentru meseriile viitorului şi pe adaptarea la schimbările tehnologice rapide; • Promovarea şi susţinerea elevilor cu performanţe înalte, prin susţinerea centrelor de excelenţă, dar şi prin programe de sprijin personalizate; • Evaluarea periodică a nivelului de alfabetizare funcţională al elevilor şi personalizarea parcursului educaţional, pentru a garanta atingerea profilului absolventului; • Crearea de manuale adaptate pentru predarea limbii române, dedicate elevilor care se întorc în ţară după ce au urmat exclusiv programe de învăţământ în alte ţări, pentru a sprijini integrarea lor educaţională; • Consolidarea educaţiei sociale, prin extinderea şi susţinerea financiară a programelor de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar şi a consumului de substanţe psiho-active în rândul elevilor. Integrarea şi/sau consolidarea în programele şcolare a noţiunilor de educaţie financiară, civică, juridică, de gândire critică şi de combatere a dezinformării, însoţite de formarea cadrelor didactice pentru predarea acestor noţiuni, adaptate realităţilor contemporane.
– Profesionalizarea şi susţinerea carierei didactice: formare, perfecţionare şi evaluare: • Implementarea unor mecanisme de motivare financiară sau nonfinanciară pentru cadrele didactice, bazate pe performanţă, la nivel şcolar, judeţean şi naţional. Aceste mecanisme pot include bonusuri, premii sau alte beneficii menite să recunoască şi să încurajeze performanţa profesională şi contribuţia la îmbunătăţirea calităţii educaţiei; • Iniţierea unor programe-pilot privind descentralizarea recrutării resurselor umane, având ca obiectiv creşterea autonomiei şcolilor; • Continuarea reformei formării iniţiale şi continue a cadrelor didactice, pentru îmbunătăţirea calităţii pregătirii profesionale a viitorilor profesori (licenţă didactică de dublă specializare; masterat didactic), precum şi dezvoltarea continuă a competenţelor acestora pe parcursul carierei în acord cu profilul şi standardele profesionale pentru cadrele didactice; • Crearea unui sistem naţional de monitorizare a programului de mentorat pentru profesorii debutanţi (până la finalul anului 2025).
– Învăţământul în limbile minorităţilor naţionale. Predarea limbii române pentru minorităţi: • Toate drepturile minorităţilor naţionale câştigate până în prezent, prevăzute în legile educaţiei, se păstrează în totalitate; • Prevederile cu privire la minorităţile naţionale se aplică integral în primii doi ani de guvernare; • Predarea limbii române pentru minorităţi se va eficientiza prin adaptarea programelor şcolare la nevoile lingvistice şi ritmul de dezvoltare al elevilor aparţinând minorităţilor naţionale, respectiv prin susţinerea şi extinderea formării iniţiale şi continue a profesorilor de limba română, precum şi a profesorilor pentru educaţie timpurie şi pentru învăţământ primar care predau limba şi literatura română sau comunicare în limba română. Implementarea şi asigurarea integrală a surselor de finanţare a Programului naţional de susţinere a învăţării limbii şi literaturii române, prin finanţarea de tabere de învăţare, creare conţinuturi digitale etc., în conformitate cu prevederile art. 83 alin. (16)-(18) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023; • Elaborarea unor manuale adaptate pentru predarea limbii române elevilor aparţinând minorităţilor naţionale, care să răspundă nevoilor specifice şi să faciliteze învăţarea eficientă a limbii.
– Extinderea reţelei de şcoli-pilot pentru inovare şi autonomie în educaţie: • Extinderea reţelei de şcoli-pilot la nivel naţional, pentru a implementa intervenţii educaţionale inovative, noi modele curriculare şi de carieră didactică, modele noi de management descentralizat, cu scopul de a creşte autonomia şi performanţa unităţilor de învăţământ preuniversitar şi de a asigura rezilienţa sistemului de educaţie.
– Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare şcolară, pentru a sprijini elevii în alegerea parcursului educaţional şi profesional: • Asigurarea consilierii şcolare şi orientării în carieră pentru fiecare elev, prin creşterea numărului de consilieri şcolari, asigurarea accesului la instrumente de evaluare şi orientare în carieră şi digitalizarea portofoliului educaţional. Creşterea numărului de elevi consiliaţi cu cel puţin 100.000 de elevi; • Colaborarea cu entităţi specializate care să sprijine şcolile/universităţile în furnizarea unor servicii de consiliere şi orientare de calitate; • Susţinerea părinţilor: consiliere şi susţinere pentru părinţi în şcoală, garantarea cadrului de participare la deciziile şcolilor, încurajarea acţiunilor părinţi-profesori-elevi.
– Performanţă şi acces în învăţământul superior: • Promovarea eticii, integrităţii şi a siguranţei în mediul academic; • Internaţionalizarea învăţământului superior în vederea creşterii calităţii educaţiei şi a cercetării; • Alinierea învăţământului superior la cerinţele pieţei muncii prin ruta completă duală; • Aplicarea strictă a principiului „toleranţă zero“ în universităţi, pentru a preveni şi combate orice formă de hărţuire, inclusiv hărţuire sexuală; • Continuarea îmbunătăţirii politicilor de acces în învăţământul superior şi de a sprijini categoriile de elevi şi studenţi din grupurile subreprezentate/defavorizate prin programe de tipul „Primul student din familie“. Simplificarea procedurii de recunoaştere a studiilor realizate în străinătate sau în România pe curriculum străin pentru accesul la studiile universitare; • Promovarea parteneriatului public-privat şi a codeciziei în orientarea politicilor educaţionale, prin colaborare autentică cu mediul de afaceri, inclusiv dezvoltarea de programe de licenţă şi masterat în parteneriat, pentru a corela oferta educaţională cu cerinţele pieţei muncii; • Menţinerea mecanismului de finanţare a universităţilor bazat pe criterii de performanţă; • Susţinerea programelor universitare STEM.
– Consolidarea şi dezvoltarea educaţiei timpurii: • Construirea de creşe în zonele urbane şi rurale pentru a satisface cererea tot mai mare de servicii pentru copii mici, alături de formarea şi calificarea personalului necesar pentru asigurarea unei educaţii timpurii de calitate; • Asigurarea finanţării creşelor prin fonduri publice, investiţii private şi dezvoltarea parteneriatelor public-private, pentru a extinde accesul la servicii de educaţie timpurie şi îngrijire de calitate; • Crearea şi operaţionalizarea de servicii complementare de educaţie timpurie (grădiniţe comunitare, ludoteci şi/sau grupuri de joacă).
– Simplificarea, debirocratizarea şi digitalizarea sistemului de învăţământ: • Revizuirea proceselor administrative şi de management în sistemul educaţional şi digitalizarea acestora pe criterii de eficienţă şi logică a proceselor; • Simplificarea proceselor administrative din managementul educaţional şi reducerea sarcinilor birocratice pentru cadrele didactice, astfel încât acestea să se poată concentra mai mult pe actul educaţional şi pe dezvoltarea profesională; • Asigurarea transparenţei privind activitatea unităţilor de învăţământ şi a instituţiilor de învăţământ superior; • Diminuarea numărului de documente solicitate în activitatea didactică (fişe, procese-verbale, rapoarte etc.); • Reorganizarea inspectoratelor şcolare conform legii în vigoare, în vederea eficientizării, descentralizării şi debirocratizării activităţii de management şcolar, precum şi pentru un nivel de sprijin mai ridicat pentru şcoli. Creşterea atribuţiilor consiliilor de administraţie ale şcolilor; • Reformarea şi reorganizarea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), în sensul corelării activităţii de inspecţie şcolară şi a evaluării calităţii.
CERCETARE – Susţinerea de parteneriate pentru cercetare în sistem public-privat, în vederea adresării unor provocări societale majore: • 1% din PIB pentru finanţarea dedicată cercetării. Vom urmări majorarea graduală a bugetului anual destinat cercetării pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Strategia naţională de cercetare, inovare şi specializare inteligentă 2022-2027; • Încurajarea activităţilor de cercetare şi dezvoltare desfăşurate în parteneriat, cu precădere între organizaţiile de cercetare de drept public şi întreprinderi şi/sau autorităţi publice locale, cu scopul de a obţine brevete aplicate în industrie şi de a accelera transferul de la cunoaşterea ştiinţifică la tehnologii cu impact socioeconomic, răspunzând în principal provocărilor societale stabilite în Agenda strategică de cercetare a României inclusă în Strategia naţională de cercetare, inovare şi specializare inteligentă 2022-2027; • Punerea în aplicare a unor instrumente de finanţare din Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare pentru a răspunde problemelor societăţii. Cercetarea va fi orientată către domeniile de cercetare conectate cu principalele provocări societale precum schimbări climatice, schimbări demografice, sănătate, bunăstare şi incluziune socială, securitate, energie verde, digitalizare, tehnologii emergente şi schimbări tehnologice; • Susţinerea de parteneriate între organizaţii de cercetare, în jurul unei agende comune de cercetare/concentrare tematică, pentru crearea unor poli instituţionali de excelenţă care vor urmări extinderea infrastructurilor de cercetare existente şi cercetarea efectivă asociate unei agende strategice stabilite în raport cu provocările societale. Vor fi sprijinite proiecte care să faciliteze transferul tehnologic şi de cunoştinţe pentru a asigura o transformarea economică inteligentă şi sustenabilă a României; • Urmărirea luării unor măsuri prin care să se sprijine inclusiv atragerea de resurse din străinătate, prin participarea organizaţiilor de cercetare la proiecte în sinergie cu acţiunile Orizont Europa şi alte programe europene şi internaţionale; • Finanţarea unor programe sectoriale de către ministerele de resort pentru a genera soluţii la probleme concrete identificate.
– Susţinerea cercetării de vârf în domenii strategice cu potenţial de aplicabilitate în economie: • Setarea, respectiv susţinerea unor domenii strategice precum: inteligenţa artificială, securitatea cibernetică, tehnologiile cuantice, sistemele autonome, fizica laserilor, plasmei şi radiaţiei, tratamentul cancerului, a bolilor cardiovasculare şi a altor patologii grave, adaptarea la schimbările climatice, inclusiv rezilienţa agriculturii şi a resurselor montane la schimbările climatice, tranziţia verde şi digitală şi genomică. În aceste domenii, dar lista va fi extinsă iterativ, vom susţine cele mai performante organizaţii de cercetare din România să desfăşoare activitate de cercetare de excelenţă, să se doteze cu infrastructură şi să beneficieze de resursă umană înalt specializată, inclusiv să intre în consorţii internaţionale; • Sprijinirea celor mai performante organizaţii din România în aceste demersuri strategice, prin stimularea colaborării între organizaţii de cercetare de drept public şi privat, atât la nivel naţional, prin implementarea Legii nr. 25/2023 în vederea reducerii fragmentării sistemului public de cercetare, cât şi la nivel internaţional; luarea de măsuri pentru a facilita transferul de cunoştinţe şi tehnologii de vârf, creşterea vizibilităţii ştiinţifice, dezvoltarea potenţialului tehnologic, îmbunătăţirea competitivităţii economiei naţionale, precum şi valorificarea şi diseminarea rezultatelor cercetării în societate; • Susţinerea în mod special a proiectului strategic ELI-NP şi asigurarea îndeplinirii tuturor obiectivelor proiectelor strategice deja aprobate la finanţare prin Programul Creştere inteligentă, digitalizare şi instrumente financiare (PCIDIF) şi Programul Sănătate (PS) - componenta de cercetare, cu atât mai mult cu cât România a reuşit îndeplinirea condiţiei favorizante „Buna guvernanţă a strategiei naţionale şi regionale de specializare inteligentă“ care era necesară pentru aprobarea cererilor de rambursare din trei programe de coeziune - Programul Creştere inteligentă, digitalizare şi instrumente financiare, cele opt programe regionale şi Programul Sănătate; condiţia favorizantă a fost considerată îndeplinită de către Comisia Europeană prin adresa COM C (2024) 5527 din 25 iulie 2024. Dintre programele prioritare menţionăm, lista urmând a fi extinsă: HUB român de hidrogen şi noi tehnologii; Platforma naţională de tehnologii şi semiconductori; DANUBIUS-RI; ALFRED; HUB român de inteligenţă artificială; Implementarea de soluţii de cercetare de importanţă strategică în domeniul medical: genomică, boli netransmisibile, vaccinuri, seruri şi alte medicamente biologice; • Finalizarea evaluării organizaţiilor de cercetare în anul 2025, în acord cu principiile stabilite prin normele de aplicare ale Legii nr. 25/2023 aprobate prin HG nr. 138/2024, şi eficientizarea activităţii acestora în acord cu rezultatele evaluării; în cazul unei organizaţii de cercetare care se va integra voluntar, patrimoniul acesteia în integralitatea lui nu va putea fi deturnat spre altă destinaţie decât continuarea activităţii de cercetare; • Finanţarea suplimentară a organizaţiilor de cercetare direct proporţional cu performanţele academice obţinute, în urma evaluării realizate în baza Legii nr. 25/2023, şi lansarea unor programe de finanţare instituţională în sistem competitiv accesibile tuturor universităţilor şi institutelor de cercetare; • Participarea activă a României la proiectarea viitoarelor proiecte importante de interes comun european (IPCEI):
– Materiale avansate circulare pentru tehnologii avansate; – Inteligenţă artificială; – Tehnologii pentru semiconductori avansaţi; – Infrastructură şi servicii Edge Computing; – Medicamente critice. • Surse de finanţare:
– Finanţare din bugetul de stat, cel puţin 600 milioane de euro; – Finanţare din fonduri europene: PCIDIF (acţiunile 1.2 şi 1.3) şi PS. – România, Hub regional de cercetare şi inovare: • Dezvoltarea RoInovare - o platformă naţională pentru inovare care va administra un Fond pentru transfer tehnologic şi inovare alimentat inclusiv cu fonduri private şi care urmează să acorde granturi IMM-urilor care dezvoltă inovaţie deep-tech şi care colaborează cu o entitate de cercetare, finanţarea derulându-se etapizat, proporţional cu gradul de dezvoltare al întreprinderii; • Stimularea parteneriatelor pentru inovare, între mediul privat şi sistemul naţional de cercetare şi, între sistemul civil şi cel militar, astfel încât cele mai importante rezultate ştiinţifice să fie transferate cu prioritate către mediul economic, având programele de accelerare/incubare ca prim pas; • Stimularea marilor companii să îşi înfiinţeze divizii de cercetare şi dezvoltare R&D în România, prin următoarele tipuri de facilităţi fiscale: creşterea deducerii cheltuielilor de cercetare din impozitul pe profit la 150%, în 3 ani, şi la 200%, în 5 ani; acordarea unui credit fiscal pentru investiţii în cercetare, în valoare de până la 30% din cheltuielile eligibile; garanţii pentru credite de cercetare; • Creşterea numărului de companii internaţionale care îşi deschid centre de cercetare şi dezvoltare (R&D) şi inovare în România, prin oferirea de stimulente şi promovarea ţării ca un mediu atractiv, stabil şi competitiv din punct de vedere economic, dar şi prin încurajarea parteneriatelor dintre acestea şi autorităţile si instituţiile publice; • Înfiinţarea unor programe care să sprijine colaborarea dintre universităţi/institute naţionale de cercetare-dezvoltare, institutele Academiei Române, institutele academiilor de ramură şi companii din industrie pentru dezvoltarea de tehnologii inovatoare, cu potenţial de comercializare, inclusiv a unor programe care să asigure transferul de cunoştinţe, inclusiv transfer tehnologic către fermieri. Programele vor susţine cercetările academice şi vor facilita transferul tehnologic către industrie şi agricultură, oferind sprijin financiar şi consiliere atât pentru fazele de cercetare timpurii (TRL 4-5), cât şi pentru cele avansate (TRL 6-7).
– Creşterea competitivităţii prin asigurarea unei finanţări predictibile a cercetării şi evidenţierea rezultatelor cercetării: • Generarea unui calendar multianual de lansare a competiţiilor de proiecte de cercetare şi monitorizarea evoluţiei şi a impactului acestora pe termen mediu şi lung; • Asigurarea unor bugete multianuale pentru competiţiile de proiecte de cercetare ce urmează a fi finanţate din fonduri publice; • Analizarea competiţiilor care au produs rezultate cu puternic impact economic şi societal şi generarea unei ciclicităţi a acestora, dar şi analizarea investiţiilor în competiţii sau infrastructură care au eşuat; • Generarea unor baze de date care să conţină cele mai importante rezultate obţinute în cadrul procesului de cercetare şi care să poată fi utilizate la scară largă în societate, cu protejarea drepturilor de proprietate intelectuală; • Stimularea conceptului de open-science doar în raport cu standarde înalte de calitate cu privire la jurnalele unde pot fi plătite taxele de publicare pentru lucrările ştiinţifice; • Surse de finanţare: finanţare din bugetul de stat: multianual pe bugetul aprobat al Planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare.
– Dezvoltarea competenţelor în ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică - STIM • Alocarea a minimum 400 de milioane de euro pentru formarea de specialişti în domeniile STIM, formarea cadrelor didactice, accesul la resurse educaţionale, laboratoare, echipamente, parteneriate între companii de tehnologie şi universităţi, inclusiv laboratoare mobile pentru zonele defavorizate; • Susţinerea cercetării fundamentale în domeniul ştiinţelor exacte prin operaţionalizarea unui spectru larg de instrumente din Planul naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare dedicat proiectelor de cercetare fundamentală şi exploratorie şi de stimulare a resursei umane; • Finanţarea a diverse programe de mobilităţi, prin care tinerii cercetători în domeniul ştiinţelor exacte vor putea avea acces la infrastructură inexistentă în România sau vor putea face stadii de cercetare în organizaţii de cercetare performante din străinătate. Se va urmări crearea unui cadru favorabil pentru schimbul de experienţă între tinerii cercetători români din diaspora şi cei din ţară, cu scopul de a întări colaborarea şi parteneriatele dintre aceştia; • Susţinerea tinerilor cercetători în domeniul ştiinţelor exacte care, după stabilirea unui program de cercetare independent şi obţinerea unor rezultate remarcabile în domeniul lor, urmăresc să activeze în România şi să îşi creeze sau să îşi consolideze o echipă de cercetare; • Majorarea graduală a bugetului anual destinat cercetării pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Strategia naţională de cercetare, inovare şi specializare Inteligentă 2022-2027; • Stimularea concentrărilor academice metropolitane - universităţi/institute - care (1) prin misiuni diferenţiate să susţină eficient dezvoltare naţională, regională şi locală, (2) să intre în ecosisteme performante de inovaţie şi (3) să poziţioneze mai bine ţara în analizele şi clasamentele academice internaţionale.
– Susţinerea cercetării fundamentale şi de frontieră • Derularea de multiple competiţii de proiecte de cercetare, cu precădere prin Planul naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare care se adresează cercetătorilor de excelenţă, implicaţi în activităţi de cercetare complementare, care, prin colaborare, pot demonstra ambiţia, interdisciplinaritatea, aplicabilitatea şi fezabilitatea propunerii lor ştiinţifice; • Urmărirea obţinerii unor progrese semnificative la frontierele cunoaşterii, prin dezvoltarea unor noi direcţii de cercetare şi utilizarea creativă a modelelor, teoriilor şi metodelor deja existente, abordând în mod integrat o clasă complexă de probleme; • Acordarea de fonduri publice Academiei Române, pentru a conduce competiţii de proiecte de cercetare (competiţii de granturi) în sistem competiţional în domeniul cercetării fundamentale.
– Domeniul prioritar ştiinţe socioumane • Susţinerea colaborărilor dintre universităţi şi institutele Academiei Române în vederea obţinerii unor rezultate semnificative în domeniul sociouman, cu accent pe schimbările societale cu impact major asupra democraţiei; • Susţinerea independentă şi/sau într-un cadru multidisciplinar a ştiinţelor socioumane din universităţi, luând în considerare provocările socioculturale complexe ale lumii de astăzi, inclusiv polarizări cu potenţial rol în conflicte sociale, războaie, manipulări sociale şi aspecte privind rolul democraţiei în societăţile contemporane; • Dezvoltarea competenţelor şi formarea de specialişti în domeniile artelor şi ştiinţelor socioumane, formarea cadrelor didactice şi accesul la resurse educaţionale; • Finanţarea a diverse programe de mobilităţi şi schimburi de experienţă între cercetători români din diaspora şi cei din ţară, cu scopul de a întări colaborarea şi parteneriatele dintre aceştia în domeniul ştiinţelor socioumane.
– Domeniul prioritar agricultură • Urmărirea colaborărilor dintre universităţi şi institutele Academiei Române şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ (A.S.A.S.), în vederea obţinerii unor rezultate cu impact major în domeniul agriculturii; • Stabilirea unor obiective strategice pe domenii ale agriculturii (culturi de câmp, horticultură, îmbunătăţiri funciare, industrie alimentară, bioeconomie, mediu, schimbări climatice etc.), care să reflecte viziunea naţională în ceea ce priveşte activitatea de cercetare, dezvoltare, inovare; • Stimularea cercetării în domeniul agricol prin programe care urmăresc asigurarea de hrană sănătoasă; • Dezvoltarea de programe sectoriale în domeniul agricol.
– Domeniul prioritar: ştiinţe exacte şi inginereşti • Derularea de proiecte de cercetare complexe bilaterale România - Statele Unite ale Americii, în urma Memorandumului de înţelegere încheiat cu National Science Foundation (NSF); • Susţinerea unor proiecte de tip IDEI din Planul naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare 2022-2027; • Cofinanţarea participării organizaţiilor de cercetare din România la parteneriatele europene; • Programe de mobilităţi pentru cercetătorii români din ţară şi din diaspora.
– Atragerea tinerilor cercetători români din diaspora şi creşterea gradului de internaţionalizare a cercetării din România • Lansarea unor competiţii multianuale de tip homecoming cu asigurarea unui tenure track; • Oferirea de stimulente pentru cercetătorii străini atraşi prin investiţia 8 din componenta 9 a PNRR pentru a continua activitatea de cercetare în România după încheierea proiectelor; • Lansarea unor competiţii multianuale pentru cercetători străini şi a unor programe de mobilitate, respectiv a unor competiţii de proiecte de cercetare bilaterale cu statele vecine; • Investiţii în infrastructura de cercetare astfel încât aceasta să ofere condiţii optime pentru derularea activităţii cercetătorilor; • Susţinerea colaborărilor internaţionale de tip: schimb de experienţă, proiecte de cercetare comune, cofinanţarea proiectelor europene, prin derularea unor acţiuni în continuarea investiţiilor 6 şi 7 din componenta 9 a PNRR.
– Creşterea contribuţiei cercetării la alfabetizarea ştiinţifică a populaţiei şi combaterea pseudoştiinţei • Comunicarea rezultatelor cercetărilor (introducerea în toate granturile de finanţare a obligativităţii comunicării rezultatelor cercetării către publicul larg), cu excepţia celor în domeniul securităţii naţionale, cu protejarea drepturilor de proprietate intelectuală; • Înfiinţarea şi finanţarea cu prioritate a: dezvoltării de canale de comunicare a rezultatelor cercetării în limbaje accesibile populaţiei (platforme online, bloguri, vloguri, canale de social media etc.), materialelor didactice despre utilele descoperiri în ştiinţă (video-educaţionale); • Dezvoltarea unui portal naţional de informare ştiinţifică, în care să se publice în regim open science şi care să cuprindă toate rezultatele cercetărilor finanţate din surse publice sau rezumatele acestora, atâta timp cât acestea nu au caracter secret; • Susţinerea unor sisteme de monitorizare a dezinformării: crearea unei platforme care să monitorizeze activitatea pseudoştiinţifică online şi să atragă atenţia autorităţilor şi publicului asupra acestora; • Granturi specifice pentru cercetări care abordează subiecte de combatere a pseudoştiinţei; • Descurajarea fraudelor ştiinţifice: dezvoltarea de norme legislative specifice care vor include sancţiuni pentru cei care promovează cercetări false sau dăunătoare, cum ar fi fraudarea datelor, publicarea de studii false sau promovarea de teorii fără fundament ştiinţific. Mai mult, propunem adoptarea unor mecanisme de raportare a fraudelor în cercetare independent de actualele instituţii.
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE – Pact naţional privind sistemul de irigaţii din România privind: • Creşterea suprafeţei irigabile de la 1,6 milioane la 2,7 milioane de ha prin investiţii până în 2028; • Modernizarea infrastructurii de irigaţii deţinute de OUAI-uri, prin finalizarea proiectelor contractate în valoare de 500 milioane de euro din fonduri europene nerambursabile; • Înfiinţarea de amenajări locale de irigaţii în afara sistemului de irigaţii principal cu alocare de 100 milioane de euro din fonduri europene nerambursabile; • Finanţarea achiziţiei de echipamente pentru irigaţii cu alocare de 200 milioane de euro din fonduri europene nerambursabile privind gestionarea eficientă a apei dulci din România.
– Regândirea programului AgroInvest prin: • Garantarea de către stat a creditelor de investiţii cu 90%; • Acordarea de credite de minimum 20 de ani pentru investiţii cu o dobândă de până la 2% marja fixă plus ROBOR.
– Instrument de gestionare risc - asigurarea culturilor în România – Sprijinirea sectorului de creştere a suinelor – Finanţarea fermelor, atât de reproducţie, cât şi de creştere şi îngrăşare, astfel încât să ajungem la un efectiv de 2,4 milioane de capete porcine în zona industrială cu alocare de 1,4 miliarde de lei. – Dezvoltarea fermelor de familie, prin adăposturi cu o capacitate între 50 şi 100 de capete cu un plafon de 30 milioane de euro – Sprijinirea sectorului de creştere a păsărilor prin realizarea de ferme cu o capacitate de 10 milioane de locuri, prin alocarea a 100 milioane de euro – Sprijinirea sectorului de creştere a bovinelor şi suinelor, prin achiziţionare matcă de reproducţie prin fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltare – Sprijinirea sectorului de creştere a ovinelor prin finanţarea tineretului ovin între 1 şi 12 luni prin creşterea şeptelului în România - finanţare 48 milioane de euro fonduri europene şi buget de stat – Prioritizarea sectorului apicol în vederea creşterii competitivităţii sectorului – Dezvoltarea capacităţilor de procesare în vederea integrării materiilor prime româneşti în lanţurile alimentare – Continuarea Programului INVESTALIM, prin finanţarea proiectelor aprobate cu un buget de 590 milioane de euro – Continuarea finanţării proiectelor destinate procesării aprobate prin Programul naţional strategic - alocare 600 milioane de euro; – Procesare în sectorul de panificaţie, lansare apel de proiecte prin Programul naţional strategic cu o alocare în valoare de 200 milioane de euro – Implementarea Programului Romaliment - Schemă de ajutor de stat 1 miliard de euro pentru investiţii în retehnologizare, modernizare şi extindere pentru unităţile deja existente de procesare a materiilor prime agricole – Organizarea şi pregătirea sectorului agricol pentru piaţa desfacerii – Dezvoltarea centrelor de colectare, sortare, ambalare şi depozitare şi punerea la dispoziţia formelor asociative cu rol economic. Finanţarea din PNS a activităţilor de sprijin şi îndrumare a formelor asociative în vederea creării şi dezvoltării de asociaţii agricole - 1 milion de euro – Reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR – Eficientizarea, comasarea şi reorganizarea structurilor subordonate din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor – Măsuri agreate pentru a fi implementate în primele 6 luni ale anului 2025: • Reducerea numărului direcţiilor silvice în funcţie de eficienţa activităţii lor propriu-zise; • Analizarea şi evaluarea documentelor de mediu şi a actelor de reglementare pentru a elimina procese care se dublează; • Redactarea unui ghid unitar pentru uniformizarea emiterii actelor de reglementare.
– Înfiinţarea unui program naţional pentru curăţarea apelor şi pădurilor din România în primele 6 luni ale anului 2025. Va fi un program anual, cu un impact bugetar de minimum 50 milioane de lei/an; – Finanţare expresă pentru închiderea depozitelor de deşeuri industriale şi municipale pentru care statul român a fost condamnat la CJUE; – Adoptarea legii ariilor naturale protejate în primele 6 luni ale anului 2025, plecând de la draftul pus în dezbaterea publică de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Adoptarea legii se va realiza după o amplă dezbatere alături de societatea civilă. Legea va cuprinde şi mecanismele concrete şi un calendar efectiv pentru creşterea graduală a nivelului de non-intervenţie în parcurile naţionale şi naturale în sensul respectării recomandărilor IUCN; – Redactarea şi adoptarea unei noi legi a administrării spaţiilor verzi în prima sesiune parlamentară din anul 2025 şi respingerea proiectului de lege privind administrarea spaţiilor verzi (PL-x nr. 668/2018) în luna februarie a anului 2025; – Eficientizarea Sistemului de garanţie-returnare şi înfiinţarea unui program naţional de finanţare pentru RVM-uri, cu obiectivul de a crea 1.000 de puncte noi de colectare pe an. Programul va fi lansat în anul 2025; – Continuarea asigurării sursei de finanţare pentru implementarea proiectelor stabilite de MMAP în domeniile eficienţei energetice, reducerii de emisii şi adaptarea la schimbările climatice, în contextul îndeplinirii de către România a obligaţiilor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Menţinerea surselor de finanţare ale Fondului pentru mediu, prin păstrarea procentului de 47% din contravaloarea în lei a sumelor obţinute în urma scoaterii la licitaţie prin platforma comună a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României, în temeiul prevederilor art. 10 alin. 2 şi 3 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003, prevăzut de legislaţia actuală; – Permanentizarea Programul naţional de împăduriri cu fonduri naţionale sau surse europene post-PNRR, până la concurenţa sumei de 500 de milioane de euro, în vederea atingerii obiectivului de împăduriri asumat în Strategia naţională pentru păduri 2030; – Evaluarea populaţiei de carnivore mari prin metode ştiinţifice moderne şi consolidarea planului de acţiune pentru carnivore mari; – Reconfigurarea sistemului de trasabilitate pentru deşeurile transfrontaliere, în urma aderării României la spaţiul Schengen. Noul sistem trebuie să asigure monitorizarea transporturilor de deşeuri reciclabile până la staţiile de reciclare, pe tot traseul lor, şi stoparea introducerii ilegale de deşeuri, după eliminarea controalelor la frontierele româno-ungare şi româno-bulgare.
MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI ADMINISTRAŢIEI – Digitalizarea activităţii ministerului, prin intermediul unei platforme digitale pentru formalizarea unor răspunsuri la adrese/petiţii/solicitări cu un grad mare de repetiţie sau cu conţinut general, de natură legislativă sau normativă, precum şi a procedurilor privind derularea programelor din cadrul ministerului; – Crearea unui punct unic GIS (Geographic Information System - Sistem informatic geografic) la nivelul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru toate domeniile (infrastructură/gaz/electricitate) în colaborare cu ministerul, pentru o gestionare optimizată a investiţiilor; – Adoptarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor, care conţine reglementări semnificative cu privire la digitalizare, prevede reducerea termenului procedurilor administraţiei centrale şi locale, asigură şi simplifică executarea investiţiilor, asigură transparenţa dezvoltării locale, respectiv, în cazul investiţiilor, profesionalizează procedurile de achiziţie publică; – Creşterea calităţii construirii infrastructurilor de transport rutier, apă, gaze precum şi a altor obiective de investiţii; – Finalizarea proiectelor din Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR), C5, C10, C11, C15: • Program perioada 2025-2026; • Surse de finanţare: granturi 5 miliarde lei şi împrumuturi 25 miliarde de lei;
– Finalizarea proiectelor din programele naţionale (PNDL, Anghel Saligny): • Program multianual perioada 2025-2030; • Surse de finanţare: bugetul de stat, 52 miliarde de lei;
– Modernizarea satului românesc prin, realizarea consorţiilor administrative (jalon nr. 310 PNRR): • Program multianual perioada 2025-2029; • Surse de finanţare: bugetul de stat, 4 miliarde de lei;
– Programul naţional de infrastructură judeţeană (asfaltarea drumurilor de pământ): • Program multianual perioada 2025-2029; • Surse de finanţare: bugetul de stat, 4 miliarde de lei;
– Programul naţional de cadastru: • Programul naţional de cadastru şi carte funciară; • Program multianual pe perioada 2025-2028; • Surse de finanţare: bugetul de stat, 350 milioane de lei;
– Programul naţional dezvoltare metropolitană: • Termen de finalizare: 2025-2030; • Surse de finanţare: 3 miliarde de euro, din care 2 miliarde de euro de la bugetul de stat şi 1 miliard de euro din fonduri europene;
– Programul naţional consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat: • Program multianual pe perioada 2025-2028; • Surse de finanţare: bugetul de stat, 2,8 miliarde de lei;
– Programul privind construcţia de locuinţe de serviciu (derulat prin ANL): • Programul naţional pentru construcţia de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii; • Program multianual pe perioada 2025-2028; • Surse de finanţare: bugetul de stat, 4 miliarde de lei;
– Programul naţional multianual de investiţii în aşezările informale: • Program multianual pe perioada 2025-2028; • Surse de finanţare: bugetul de stat, 1,9 miliarde de lei;
– Programul naţional de construcţii de interes public sau social: • Program multianual; surse de finanţare se pot constitui din: buget de stat, fonduri rambursabile contractate sau garantate în condiţiile OUG nr. 64/2007, venituri proprii;
– Program naţional de dezvoltare pentru localităţile urbane sub 100.000 de locuitori: • Program multianual pe perioada 2025-2030; • Surse de finanţare: bugetul de stat, 5 miliarde de lei; • Program de construire şi dezvoltare a centrelor culturale multifuncţionale; • Proiect tip de multiplicat.
MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII – Până la finalul anului 2028, în România va fi finalizată integral legătura rutieră rapidă dintre Marea Neagră şi Europa Centrală. De asemenea, se va finaliza prima autostradă montană, care va traversa Munţii Carpaţi şi vor fi finalizate primele tuneluri montane la pofil de autostradă; – Vor fi finalizate loturile lipsă de pe autostrăzile A0, A1, A3, A7 şi A8, care asigură conexiunea continuă între marii poli de creştere economică; – Finalizarea în următorii patru ani a autostrăzii A0 plus drumurile radiale; – Vom rezolva cu prioritate cele 267 de puncte negre de pe reţeaua rutieră unde se întâmplă frecvent accidente mortale folosind inclusiv proiectele pe fonduri europene; – Dezvoltarea, modernizarea şi digitalizarea infrastructurii rutiere; – Accelerarea implementării programului de construcţie a variantelor de ocolire; – Până în 2028 vom construi şi finaliza minimum 70 de variante ocolitoare, care vor scoate traficul greu din localităţile supraaglomerate, în cea mai mare parte prin descentralizare şi parteneriate cu autorităţile publice locale; – Creşterea conectivităţii pe reţeaua de drumuri de mare viteză (în circulaţie sau în construcţie) a României prin construirea a minimum 40 de noi noduri rutiere şi noi drumuri de legătură, cu scopul creşterii conectivităţii şi accesibilităţii între acestea şi zonele economice dezvoltate până în 2028; – Taxarea pe distanţă; – Reformă prevăzută în PNRR, care introduce un nou sistem de taxare bazat pe distanţa parcursă de vehiculele de transport greu. Legislaţia necesară a fost deja adoptată, iar următorul pas este implementarea efectivă a sistemului software şi hardware; – Sistemele automate de măsurare a vitezei în trafic finanţate prin PNRR, bazate pe sute de camere automate şi radare mobile, menite să descurajeze depăşirea limitelor de viteză, un factor principal care contribuie la accidentele mortale din România. Termen implementare: 2025-2026; – Modernizarea coridoarelor de transport feroviar Constanţa-Curtici şi Constanţa-Siret/Ungheni; – Până în anul 2028, toate reşedinţele de judeţ din România care dispun de infrastructură feroviară electrificată vor beneficia de trenuri noi şi moderne (128 de trenuri electrice noi, 71 de locomotive noi sau modernizate şi 139 de vagoane noi); – Dezvoltarea transportului feroviar metropolitan; – Introducerea transportului feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute. Beneficii: Acces la locurile de muncă, reducerea traficului rutier şi a poluării. Creşterea accesului locuitorilor din proximitatea marilor oraşe la locurile de muncă mai bine plătite din zonele urbane; – Calea ferată de mare viteză, pe ruta Bucureşti-Budapesta. Termen 2025 pentru finalizarea studiului de oportunitate; – Conectarea zonelor agricole la reţeaua feroviară; – Conectarea marilor zone agricole de reţeaua feroviară primară, prin investiţii punctuale în reabilitarea de linii ferate existente, respectiv prin construirea unor segmente noi ce asigură această conectivitate; – Modernizarea staţiilor de cale ferată în parteneriat cu UAT; – Îmbunătăţirea reţelei feroviare din zona portului Constanţa: portul Constanţa este un hub strategic pentru transportul de marfă, iar îmbunătăţirea conexiunii feroviare în această zonă va spori semnificativ eficienţa şi capacitatea de tranzit. Prioritatea va fi modernizarea infrastructurii feroviare din jurul şi din interiorul portului, pentru a asigura un flux rapid şi previzibil al mărfurilor către şi dinspre port; – Asigurarea coridoarelor feroviare rapide şi predictibile pentru marfă; – Crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă va reprezenta o prioritate. Aceste coridoare vor asigura timpi de tranzit mai scurţi, costuri reduse şi o predictibilitate mai mare a transportului de marfă, contribuind astfel la creşterea competitivităţii economice a României în regiune; – Reînnoirea constantă a infrastructurii feroviare -asigurarea unei linii bugetare dedicate de minimum 500 milioane de lei în bugetul pentru anul 2025, cu creştere progresivă în următorii ani, în conformitate cu prevederile din strategia privind dezvoltarea infrastructurii feroviare; – Dezvoltarea reţelei de metrou în regiunea Bucureşti-Ilfov. Construirea magistralei de metrou la Cluj-Napoca; – Lucrări pentru creşterea duratei de navigabilitate pe Dunăre (Proiect Fast Danube); – Energie ieftină şi curată pentru aeroporturile româneşti; – Program de 70 milioane de euro anual, finanţat din fonduri europene, pentru instalarea de capacităţi de producţie de energie din surse regenerabile solare şi în capacităţi de stocare a energiei, pentru autoconsumul aeroporturilor civile; – Aplicarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană - TAROM; – Susţinerea dezvoltării unei reţele de terminale multimodale de marfă la nivel naţional; – Creşterea productivităţii în sectorul transporturilor reprezintă obiectivul şi măsura prin care infrastructura de transport este utilizată eficient pentru a transporta mărfuri sau persoane de la un punct la altul. Beneficiile unei productivităţi crescute sunt: reducerea costurilor, creşterea competitivităţii, îmbunătăţirea serviciilor, iar factorii care influenţează productivitatea sunt: infrastructură modernă, tehnologii digitale, optimizarea rutelor. Cum vom creşte productivitatea în transporturi în România, prin: • Implicarea în continuare a comunităţilor locale în procesele de planificare şi luare a deciziilor pentru a se asigura că proiectele de infrastructură răspund nevoilor lor de dezvoltare; • Dezvoltarea şi îmbunătăţirea nodurilor regionale de transport pentru a facilita logistica eficientă, a îmbunătăţi accesul în zonele îndepărtate şi a sprijini economiile locale; • Promovarea parteneriatelor cu entităţile din sectorul privat pentru a mobiliza investiţii şi expertiză suplimentare, asigurând proiecte de infrastructură durabile; • Colaborarea cu ţările vecine pentru a dezvolta proiecte de infrastructură transfrontalieră. Corelarea MPGT - PI - PMUD • Corelare între MPGT cu strategiile locale şi regionale şi a planurilor de mobilitate urbană: având în vedere tendinţele globale de concentrare a populaţiei în oraşe, mobilitatea urbană şi metropolitană, logistica integrată şi intermodalitatea sunt critice pentru a asigura nevoile cetăţenilor, necesitând investiţii majore şi susţinute; • Sprijinirea industriei naţionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport; • Dublarea producţiei naţionale de materii prime şi materiale de construcţii utilizate în realizarea infrastructurii de transport până în 2028 atât prin stimularea producţiei interne, cât şi prin diversificarea soluţiilor tehnice pentru proiectele de infrastructură, astfel încât să fie favorizate capacităţile de producţie naţionale; • Automatizarea proceselor operaţionale (eficientizarea activităţii ministerului şi a structurilor din subordine); • Una dintre măsurile esenţiale ale programului de restructurare este implementarea tehnologiilor moderne de automatizare a proceselor, contribuind astfel la reducerea costurilor operaţionale, a personalului excedentar şi la creşterea rapidităţii în livrarea serviciilor de transport către cetăţeni; • Obiectiv: implementarea măsurilor în 2025/2026; • Aderare la OCDE: îndeplinirea tuturor obiectivelor de transport necesare pentru aderarea României la OCDE; • Adoptarea inteligenţei artificiale: programul prevede integrarea soluţiilor de inteligenţă artificială pentru optimizarea managementului resurselor, prognoza cererii şi îmbunătăţirea serviciilor oferite publicului, asigurând o adaptabilitate mai mare la cerinţele pieţei; • Investiţii în tehnologii inovatoare: companiile din subordinea ministerului vor beneficia de investiţii în tehnologii de ultimă generaţie, menite să modernizeze infrastructura şi să faciliteze tranziţia către un model de operare sustenabil şi competitiv;
– Creşterea eficienţei economice: programul urmăreşte nu doar reducerea costurilor, ci şi sporirea veniturilor, prin optimizarea proceselor interne şi diversificarea surselor de venit, utilizând resursele existente într-un mod mai inteligent şi sustenabil; – Parteneriate strategice şi digitalizare: vor fi încurajate colaborările cu lideri din industrie pentru implementarea unor soluţii digitale avansate, care să transforme companiile într-un motor de inovaţie şi competitivitate pe piaţa transporturilor; – Interconectarea investiţiilor din transport cu cele din domeniul energiei şi telecomunicaţiilor; – Este necesară o colaborare aprofundată cu Ministerul Energiei în vederea implementării unor soluţii integrate de-a lungul coridoarelor de transport pentru asigurarea energiei necesare staţiilor de încărcare electrică şi pentru utilizarea spaţiilor disponibile pentru producţia de energie regenerabilă; – Conectarea zonelor industriale la reţeaua principală a marilor coridoare de conectivitate în vederea asigurării unui tranzit optim a mărfurilor; – Abordare integrată cu industriile aferente infrastructurii de transport: este necesară o abordare integrată cu industriile din amonte şi aval aferente infrastructurii de transport, în special materialele de construcţii şi forţa de muncă. Astfel este nevoie de o abordare coordonată interministerială pentru asigurarea corelării între finanţarea sectorului de transporturi, industriei producătoare de materiale de construcţii şi mediul şcolar şi universitar; – Centre regionale/Campusuri de învăţământ dual, pentru asigurarea specialiştilor în transporturi; – Colaborare cu autorităţile publice locale şi cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru a crea centre regionale/campusuri de învăţământ dual, pentru asigurarea specialiştilor în transporturi pentru întreţinere, construcţie, dar şi pentru utilizarea infrastructurii de transport. Totodată, vom crea un institut de cercetare/proiectare în transporturi în parteneriat cu universităţile de profil din ţară; – Vizăm o participare activă şi consistentă la nivelul UE care va permite României să îşi promoveze mai bine interesele naţionale în cadrul negocierilor pe teme precum bugetul UE, politica regională sau piaţa internă şi să contribuie la formarea politicilor europene. Sporirea influenţei României în UE necesită o abordare strategică, pe termen lung, care să combine eforturile Guvernului, ale societăţii civile şi ale sectorului privat. Digitalizarea în transport - Digitalizarea trebuie să fie inclusă ca element de evaluare în orice investiţie din domeniul transporturilor şi trebuie să beneficieze de finanţări dedicate. Sistemele de management al traficului de tip ERTMS/ITS trebuie să fie extinse şi să devină standardul în domeniu. Finanţarea acestora trebuie să includă centre de management al traficului, baze de date, tehnologiile pentru vehicule autonome, sistemele moderne de taxare şi control; – Automatizarea prin Robotic Process Automation (RPA) şi inteligenţa artificială (AI) reprezintă componente esenţiale ale strategiei naţionale de transport, având un impact major asupra eficientizării proceselor şi performanţei operaţionale. Prin utilizarea RPA, sarcinile repetitive şi administrative, precum procesarea documentelor, gestionarea datelor şi monitorizarea fluxurilor de lucru, pot fi automatizate, reducând erorile şi costurile. În acelaşi timp, AI adaugă un nivel suplimentar de complexitate şi inteligenţă proceselor, facilitând luarea deciziilor în timp real, optimizarea traseelor, analiza predictivă a cerinţelor de transport şi îmbunătăţirea siguranţei. Împreună, aceste tehnologii avansate permit o gestionare mai eficientă a infrastructurii de transport, oferind soluţii mai rapide şi adaptabile la nevoile în schimbare ale sectorului. Integrarea RPA şi AI este crucială pentru a dezvolta un sistem de transport competitiv, aliniat la cele mai noi standarde tehnologice şi capabil să răspundă provocărilor unei mobilităţi moderne şi sustenabile; – Birou unic pentru înmatricularea autovehiculelor (RAR)/debirocratizare; – Demararea unor proiecte noi de investiţii prin programul de construcţie autostrăzi şi drumuri expres în baza unor documentaţii mature şi bine fundamentate; – Atingerea unui prag de 1.000 km de drum de mare viteză în construcţie până în 2025 concomitent cu păstrarea a cel puţin 1.000 km autostradă în lucru până în 2030, în aşa fel încât să atingem ţintele din Planul investiţional; – Circulaţie responsabilă pe drumuri; – Modificări legislative şi realizarea de investiţii în infrastructura de cântărire automată/dinamică, precum şi în sancţionarea corespunzătoare a depăşirii tonajelor legale. Termen legislaţie: prima jumătate a anului 2025; – Reconectarea Republicii Moldova: dublarea podurilor rutiere peste Prut. Termen - 2028; – Realizarea studiului de fezabilitate şi demararea investiţiei pentru calea ferată de mare viteză Bucureşti-Cluj-Budapesta; – Modernizarea sistemului de metrou existent, proiect-pilot panouri antisuicid, SF legătura T1-T2; – Politica descentralizării în domeniul naval - parteneriate MTI cu autorităţile navale şi UAT-uri; – Reorganizarea administraţiilor portuare de pe Dunăre pentru creşterea eficienţei economice şi promovarea descentralizării; – Lansarea procedurilor pentru implementarea noului terminal T2 - Henri Coandă concomitent cu identificarea mecanismelor de finanţare pentru execuţia de lucrări şi evaluarea oportunităţii pentru concesionare; – Dezvoltarea reţelei de terminale cargo pe aeroporturile din România.
MINISTERUL CULTURII O industrie cinematografică puternică - Continuarea, consolidarea şi permanentizarea schemelor de ajutor de stat pentru producţia, distribuţia şi exploatarea de opere audiovizuale, incluzând încurajarea extinderii reţelei naţionale de săli de cinematograf. Atragerea de investitori străini puternici şi crearea de noi oportunităţi pentru oamenii de film români.
Revitalizarea patrimoniului cultural al României - Intensificarea investiţiilor în patrimoniul mobil/imobil naţional, inclusiv cel aflat în proprietate privată, cu finanţarea asigurată din fonduri naţionale, fonduri externe nerambursabile şi rambursabile.
Digitizarea patrimoniului cultural naţional - Punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional cu ajutorul noilor tehnologii. Digitizarea operelor (audio, video, carte etc.) şi a bunurilor de patrimoniu, în scopul creării unei mai mari accesibilităţi a produselor culturale, în special în rândul tinerilor.
Digitalizarea, simplificarea şi debirocratizarea proceselor de avizare în domeniul patrimoniului - Implementarea soluţiilor informatice pentru depunerea documentaţiilor şi obţinerea avizelor de la structurile (comisii/direcţii) din subordinea Ministerului Culturii, scurtarea termenelor de avizare, eliminarea deplasărilor şi simplificarea documentaţiei, a proceselor şi a procedurilor.
Sprijinirea proiectelor şi investiţiilor în patrimoniul cultural aparţinând minorităţilor naţionale - Stimularea diversităţii culturale prin susţinerea şi finanţarea de Ministerul Culturii, ICR şi AFCN a artiştilor, proiectelor culturale şi instituţiilor minorităţilor naţionale prin fonduri special create şi alocate. Finanţarea lucrărilor de reabilitare/consolidare a unor clădiri/monumente reprezentative pentru patrimoniul cultural ale minorităţilor naţionale. Se vor aloca fonduri în acest sens Teatrului şi Operei Naţionale Maghiare din Cluj-Napoca, respectiv Teatrului Naţional din Târgu Mureş. Alocarea resurselor financiare pentru realizarea, sprijinirea funcţionării instituţiilor culturale, inclusiv cele prevăzute pentru minorităţi naţionale în PNRR (Institutul Cultural Maghiar, Muzeul Literar al Transilvaniei - secţie dedicată literaturii maghiare, Muzeul Comunismului şi Muzeul Industrializării Forţate).
Revizuirea organizării şi funcţionării administraţiei fondului cultural naţional - Creşterea eficienţei utilizării resurselor AFCN pentru creşterea accesului la cultură, prin programe naţionale susţinute, destinate mediului rural şi urbanului mic, pentru implementarea politicii naţionale privind „educaţia prin cultură“, pentru încurajarea lecturii, inclusiv pe suport electronic, şi pentru asigurarea sustenabilităţii sectorului cultural independent, prin folosirea noilor tehnologii în sectorul cultural, demararea finanţării voucherului cultural şi diversificarea formelor de finanţare actuale (introducerea finanţării multianuale pentru cheltuieli operaţionale ale organizaţiilor, finanţarea cărţii electronice şi a distribuţiei de carte pe orice suport).
Îmbunătăţirea nivelului de salarizare pentru sectorul cultural - Este imperativ să se elimine inechităţile de salarizare încă persistente în domeniul cultural şi să se implementeze o grilă de salarizare stimulativă pentru specialiştii din sector. Măsura va conduce la păstrarea specialiştilor în domeniul cultural, specialişti foarte bine pregătiţi profesional, precum şi la stimularea tinerilor absolvenţi de studii universitare să urmeze o carieră în domeniul culturii.
Operaţionalizarea statutului lucrătorului cultural profesionist - Adoptarea cu celeritate a Normelor metodologice privind Registrul lucrătorilor culturali profesionişti (LCP), derularea unei campanii naţionale de informare publică privind regimul LCP şi demararea implementării programelor de mobilitate a LCP, în conformitate cu prevederile OUG nr. 21/2023.
Finanţarea instituţiilor publice de spectacole aflate în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale - Menţinerea, în intervalul 2025-2028, a cotei de 2% din impozitul pe venit estimat a fi încasat de la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, inclusiv municipiul Bucureşti, destinate finanţării instituţiilor publice de spectacole aflate în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, ale unităţilor administrativ-teritoriale din judeţe, respectiv teatre, opere şi filarmonici.
Consolidarea managementului instituţiilor publice de cultură - Creşterea capacităţilor administrative ale instituţiilor culturale prin reconsiderarea cadrului juridic al numirilor interimare ale managerilor şi stabilizarea instituţiilor de cultură în subordine centrală prin finalizarea concursurilor de management pentru funcţiile vacante.
MINISTERUL JUSTIŢIEI Principii şi valori democratice - România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme; – Statul este organizat potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale; – Justiţia reprezintă un serviciu public eficient, accesibil, imparţial şi independent, toţi cetăţenii având dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil; – Un sistem de justiţie modern, eficient, accesibil şi de calitate, adaptat nevoilor cetăţenilor şi mediului privat, reprezintă o importantă premisă pentru dezvoltarea şi stabilitatea economică şi socială a ţării; – Constituţia României afirmă şi garantează principiul pluralismului politic şi instituie un catalog de drepturi şi libertăţi, care au în centru cele 3 mari valori fundamentale: viaţa, libertatea şi proprietatea; – Statul are obligaţia de a proteja victimele infracţiunilor, inclusiv prin măsuri care să le asigure recuperarea prejudiciilor. Acordarea de vouchere victimelor infracţiunilor din banii recuperaţi de la infractori reprezintă o modalitate de protecţie a victimelor; – Orice persoană care ocupă o funcţie prin care exercită autoritatea puterii de stat trebuie să îndeplinească cerinţele de integritate, legalitate, corectitudine şi competenţă, menite să consolideze încrederea cetăţenilor în autorităţi şi să preîntâmpine derapajele de la principiile democraţiei şi ale statului de drept; – Vom susţine continuarea şi îmbunătăţirea reformelor, având ca reper rapoartele organismelor europene - Comisia de la Veneţia, GRECO, raportul CE privind statul de drept şi standardele OCDE.
Justiţie pentru cetăţeni – Accesibilitate. Revizuirea cadrului legal pentru susţinerea accesului la justiţie prin ajutorul public judiciar pentru persoane fizice şi juridice şi evaluarea nivelului taxelor judiciare de timbru, atunci când acestea restrâng considerabil accesul beneficiarilor la justiţie; – Celeritate. Reducerea duratei de soluţionare a dosarelor şi punerea eficientă în executare a hotărârilor judecătoreşti, atât în mediul privat, cât şi de către autorităţi; – Eficienţă şi prevenţie • Revizuirea normativă şi aplicarea efectivă a mecanismelor de recuperare a prejudiciilor şi a tuturor produselor infracţiunii; accelerarea procesului de recuperare a prejudiciilor rezultate din infracţiuni, prin întărirea rolului ANABI şi colaborarea cu Ministerul Finanţelor; • Creşterea eficienţei în combaterea fenomenelor infracţionale care afectează dreptul la siguranţă şi prosperitate al cetăţeanului, alterând/influenţând bunul mers al societăţii - trafic de persoane, trafic de droguri, evaziune fiscală şi corupţie; • Generalizarea proiectului Educaţia juridică în şcoli.
– Standarde europene. Îmbunătăţirea funcţionării instituţiilor cu atribuţii de aplicare a legii, prin revizuirea politicii de resurse umane - recrutare, evaluare, promovare, răspundere disciplinară - şi prin asigurarea de dotări şi infrastructură corespunzătoare misiunii lor sociale.
Justiţie pentru mediul de afaceri Claritate - Simplificarea procedurilor comerciale în vederea încurajării de noi investiţii şi a dezvoltării celor existente; – Simplificarea accesului la registrul comerţului; – Armonizarea legislaţiei primare, secundare şi a practicii judiciare la reglementările europene în materie de TVA şi taxe, precum şi la practica Curţii de Justiţie a Uniunii Europene; – Măsuri pentru specializarea permanentă a magistraţilor în această materie; – Întocmirea unui codex al societăţilor comerciale care să cuprindă actualizarea legii societăţilor comerciale şi toate actele normative privind insolvenţa şi falimentul acestora în plan naţional şi european.
Rapiditate şi eficienţă - Înfiinţarea graduală de tribunale pentru mediul de afaceri specializate în litigii de contencios administrativ şi comercial, începând cu cele 15 municipii în care funcţionează curţi de apel; – Înfiinţarea unui corp de specialişti pentru completele specializate în litigii de achiziţii publice; – Promovarea de instrumente alternative proceselor în instanţă precum medierea şi arbitrajul; – Instituirea cadrului legal pentru soluţionarea la distanţă a litigiilor în materie comercială.
Dialog şi transparenţă - Utilizarea instrumentelor digitale pentru a spori eficacitatea, transparenţa şi securitatea juridică; – Inventarierea de către registrul comerţului a tuturor autorizaţiilor necesare pentru derularea fiecărei categorii de activitate comercială. Punerea la dispoziţia publicului a acestor informaţii într-o manieră uşor accesibilă, transparentă, completă şi clară; – Cooperarea cu mediul de afaceri, în scopul îmbunătăţirii legislaţiei aplicabile afacerilor.
Legislaţie naţională la standarde europene - Asanare şi reorganizare legislativă. Revizuirea legislaţiei şi reorganizarea sa pe domenii de activitate; – Dinamică legislativă. Rigurozitate în acord cu nevoile reale ale societăţii; – Corelare legislativă. Introducerea obligativităţii pentru Consiliul legislativ ca, în cadrul procesului de avizare, să identifice şi să indice toate actele normative care necesită corelare legislativă cu proiectul supus aprobării; – Interpretare unitară. Publicarea expunerilor de motive şi a dezbaterilor din comisiile parlamentare de specialitate, astfel încât să faciliteze înţelegerea de către destinatari şi instanţele de judecată a literei şi spiritului legii; – Revizuire legislativă. Implementarea imediată a deciziilor CCR, CEDO şi CJUE; reglementarea obligativităţii revizuirii legislative la un termen de referinţă doi - patru ani pentru corelarea legislaţiei cu nevoile reale ale societăţii.
Sistem judiciar - organizare şi infrastructură Organizarea sistemului judiciar: - Implementarea unei reale specializări a judecătorilor şi procurorilor, în paralel cu formarea de judecători şi procurori specializaţi în domenii de nişă; – Identificarea unor criterii obiective de meritocraţie şi experienţă pentru accesul magistraţilor la grade profesionale superioare şi la funcţii de conducere în vederea asigurării unui act de justiţie în acord cu standardele europene; – Punerea în practica efectivă a noului mecanism de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii prin care auditorilor de justiţie le sunt asigurate stagii de pregătire cu durata de câte şase luni în instanţe, parchete şi birouri de avocatură pentru facilitarea unei compatibilităţi reale între cariera acestora şi nevoia socială de profesionalism şi vocaţie în magistratură; – La Institutul Naţional al Magistraturii, similar cu Academia de Poliţie, în cadrul concursului de admitere se vor asigura locuri special alocate distinct pentru minorităţile naţionale.
Eficientizarea sistemului judiciar: - Rearondarea localităţilor la instanţe astfel încât să se elimine dezechilibrele de activitate dintre instanţe şi, în consecinţă, să se optimizeze accesul la justiţie; – Reglementarea mecanismelor legale de asigurare a volumului optim de activitate pentru magistraţi în vederea asigurării unui timp rezonabil de soluţionare a fiecărei cauze; – Modificări legislative, inclusiv prin introducerea unor proceduri adecvate de filtrare a sesizării instanţelor, apte să conducă la reducerea inflaţiei de cauze care nu necesită o soluţionare judiciară; – Eficientizarea activităţii de expertiză criminalistică, prin consolidarea capacităţii operaţionale a INEC în cât mai multe domenii de activitate şi dezvoltarea infrastructurii la nivel teritorial (un nou laborator la Constanţa care ar echilibra volumul de activitate la centrele existente).
Digitalizarea sistemului judiciar: - Digitalizarea instanţelor, prin generalizarea dosarului electronic, a procedurilor de comunicare prin mijloace electronice, instituirea domiciliului electronic, realizarea de conexiuni cu platformele electronice ale altor instituţii, generalizarea posibilităţii de desfăşurare a litigiilor şi activităţilor de formare prin mijloace electronice şi asigurarea infrastructurii informatice adecvate; – Revizuirea cadrului legislativ, în special a normelor de procedură, pentru asigurarea compatibilizării şi adecvării acestuia la cerinţele impuse de procesul de digitalizare a desfăşurării procedurilor judiciare, inclusiv la distanţă; – Modernizarea şi digitalizarea profesiilor juridice, cu referire la: a) Legea activităţii notariale electronice; b) Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti; c) Licitaţia electronică în activitatea de executare silită.
Infrastructură sistem judiciar: - Realizarea Cartierului pentru Justiţie - Justice District din Bucureşti, pentru a soluţiona problema lipsei spaţiilor necesare instanţelor şi parchetelor din capitală, în cadrul unui proiect de reabilitare urbană şi extinderea conceptului în alte localităţi din ţară; – Continuarea şi actualizarea Programului naţional de investiţii în infrastructura instanţelor şi parchetelor; – Asigurarea unui sediu corespunzător Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; – Finalizarea construcţiei a două penitenciare noi (Buzău şi Prahova, pentru a respecta termenul de finalizare în 2026) şi continuarea modernizării celor existente, astfel încât pedepsele să fie executate în România în acord cu standardele CEDO; – Introducerea unui cadru multianual în ceea ce priveşte proiecţiile de realizare a investiţiilor majore în infrastructura instanţelor, inclusiv în dezvoltarea capacităţilor de informatizare/digitalizare a activităţii acestora.
Resurse umane: - Asigurarea personalului necesar instanţelor şi parchetelor şi identificarea unor soluţii privind echilibrarea schemelor de judecători, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii, astfel încât să se ajungă la un raport rezonabil grefieri/judecător, în acord cu standardele europene; – Standardizarea schemelor de personal, în funcţie de volumul de activitate al instanţei sau parchetulu, precum şi constituirea în cadrul parchetelor a unor compartimente performante de investigatori specializaţi în domenii de nişă, cum ar fi investigaţiile financiare ori în domeniul criminalităţii informatice sau în legătură cu infracţiunile de mediu; – Asigurarea suportului pentru combaterea corupţiei, prin accelerarea procesului de ocupare a tuturor poziţiilor vacante de procurori anume desemnaţi pentru investigarea infracţiunilor comise de magistraţi de la nivelul PÎCCJ şi a celor de poliţie judiciară la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel; – Îmbunătăţirea, în acord cu standardele europene, a reglementărilor privind accesul în corpul experţilor în vederea creşterii gradului de profesionalizare a acestora.
Rolul avocaţilor şi al celorlalte profesii juridice la înfăptuirea actului de justiţie: - Încheierea de parteneriate între autorităţile statului şi profesiile juridice organizate în mod independent va avea un rol important în procesul de cunoaştere şi respectare a legilor; – Pentru a degreva instanţele de judecată, Ministerul Justiţiei susţine un dialog cu CSM şi cu uniunile profesiilor juridice promovarea şi folosirea de către justiţiabili a procedurilor alternative şi simplificate de soluţionare a litigiilor; – Consolidarea independenţei profesiei de avocat, pentru asigurarea efectivă a dreptului la apărare în acord cu art. 24 din Constituţia României.
MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE Aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în anul 2026 - România va intra de facto într-un grup select al ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic şi instituţional; – Se va recunoaşte astfel un statut de ţară dezvoltată din punct de vedere economic, instituţional şi social, cu o economie competitivă; – Aderarea la OCDE va constitui un factor important pentru îmbunătăţirea ratingului de ţară, a analizelor efectuate de creditorii internaţionali, precum şi de FMI şi Banca Mondială. De aici, condiţii mai bune de finanţare pe pieţele financiare internaţionale, unde se estimează o scădere cu 15-20% a costurilor de finanţare; – Intrarea României în acest club va asigura o favorabilitate mai mare pentru investiţiile străine directe, mai ales pentru cele de tip greenfield. Se estimează o creştere de 20-25% a investiţiilor străine directe anuale; – Prin aderarea la OCDE, datele statistice vor fi vizibile pentru toţi decidenţii din domeniile de politici publice, investiţii, financiare, sociale etc.; – Va creşte exponenţial numărul studiilor, analizelor şi documentelor din care va face parte şi România, cu impact benefic asupra decidenţilor economici la nivel global; – Va putea exista o cooperare în materie de expertiză şi consultanţă în ceea ce priveşte fundamentarea şi implementarea de politici publice, recomandări, evaluări independente etc.; – România va beneficia de experienţa celor mai bune practici în domeniul politicilor publice; – România va putea participa la deciziile economice la nivel global; – Consolidarea coordonării interinstituţionale, pentru formularea de poziţii naţionale proactive în sprijinul consolidării UE şi a implementării obiectivelor comune; – Asumarea unui rol activ în procesul de lărgire (extindere) a UE cu ţările candidate la calitatea de stat membru al UE, pe baza meritelor proprii; – Implicarea activă în demersurile de la nivel UE, vizând asigurarea unui proces de redresare economică durabil, inclusiv prin utilizarea mecanismelor şi instrumentelor financiare ale Uniunii Europene şi, în paralel cu procesul de dublă tranziţie - verde şi digitală, prin promovarea de soluţii care să faciliteze continuarea procesului de convergenţă în cadrul Uniunii; – Urmărirea îndeplinirii angajamentelor asumate de Marea Britanie privind cetăţenii români stabiliţi în Regatul Unit şi oferirea de sprijin şi asistenţă acestora; – Direcţiile principale privind politica de securitate şi apărare comună vor urmări continuarea implementării măsurilor de consolidare a rolului Uniunii Europene în domeniul securităţii şi apărării, atât pe linie militară, în cooperare cu MApN, cât şi civilă, dar şi implicarea activă a României în noi iniţiative dedicate sau în atragerea de fonduri europene; – Consolidarea dimensiunii diplomatice a României prin focusare la diplomaţia economică şi culturală, asigurând atât resursa umană de înaltă specializare din domeniu, cât şi infrastructura necesară; – Consolidarea expertizei în domeniul afacerilor europene, cu accent pe dezvoltarea sau crearea, după caz, a direcţiilor de afaceri europene în cadrul ministerelor de linie şi creşterea numărului de experţi în fonduri europene la nivelul structurilor naţionale, judeţene şi locale; – Consolidarea Institutului European din România, inclusiv pe dimensiunea financiară şi salarială, consolidarea reţelei instituţiilor educaţionale specializate în domeniul afacerilor europene şi introducerea cursurilor despre Uniunea Europeană, încă de la nivel şcolar gimnazial; – Consolidarea capacităţii instituţiilor naţionale de a analiza ex ante şi ex post impactul legislaţiei europene la nivel naţional, precum şi consolidarea procesului de transpunere la termen şi în mod coerent a directivelor europene, astfel încât să fie redus riscul procedurilor de infringement.
Creşterea rolului României în cadrul NATO - Dezvoltarea profilului activ pe care România l-a obţinut în cadrul NATO, precum şi promovarea priorităţilor strategice ale României în cadrul Alianţei, prin îndeplinirea obligaţiilor care revin ţării noastre, asigurarea de contribuţii în plan conceptual şi participarea la misiunile şi operaţiile aliate; – Întărirea flancului estic, inclusiv din perspectiva coeziunii sale, şi implementarea măsurilor decise de către aliaţi în cadrul Summitului NATO din 2021 pe linia consolidării posturii NATO, de descurajare şi apărare, cu impact direct pentru România, mai ales în ceea ce priveşte sporirea securităţii la Marea Neagră, ca zonă de interes major pentru securitatea euroatlantică; – În egală măsură, România va continua să îşi concentreze eforturile pentru asigurarea funcţionalităţii mecanismelor UE şi NATO şi a cooperării dintre ele, în vederea îmbunătăţirii capabilităţilor de gestionare a problemelor legate de ameninţările hibride.
Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA - Dezvoltarea cooperării pe planurile politic şi militar, inclusiv în ceea ce priveşte creşterea prezenţei militare americane în România. Va continua să fie acordată o importanţă deosebită securităţii energetice, inclusiv în domeniul nuclear civil, prin sprijinirea la nivel diplomatic a eforturilor ministerelor cu responsabilităţi în materie. Vor continua eforturile de intensificare a cooperării în domeniul securităţii cibernetice, inclusiv al reţelelor de comunicaţii de tip 5G; – Valorizarea de domenii suplimentare de interes comun, inclusiv cu privire la proiectele prioritare de interconectare promovate de România şi în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări, cu accent pe cele două proiecte majore şi strategice de interconectare regională Rail2Sea şi Via Carpatia; – Stimularea dimensiunii economice a parteneriatului cu Statele Unite ale Americii şi creşterea volumului de investiţii americane în România.
Parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova - Sprijinirea Republicii Moldova în eforturile de consolidare a statului de drept, de asigurare a stabilităţii politice şi a prosperităţii; – Avansarea proiectelor bilaterale strategice, mai ales a celor cu rol de conectare a Republicii Moldova cu UE, prin România; – Susţinerea eforturilor autorităţilor Republicii Moldova de eficientizare a combaterii corupţiei, de reformare a sistemului judiciar, de reformare şi profesionalizare a administraţiei şi de curăţare a mediului de afaceri şi a administraţiei publice de practici clientelare; – Se va urmări, de asemenea, consolidarea Fondului de democratizare şi dezvoltare sustenabilă pentru Republica Moldova, prin creşterea alocării financiare în cadrul bugetului MAE destinat cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, precum şi consolidarea programului de sprijin pentru Republica Moldova, în vederea transpunerii şi implementării legislaţiei europene, care include programe de formare şi utilizarea instrumentelor europene de finanţare, disponibile în acest sens.
Priorităţi la nivel bilateral, regional şi global - La nivel european, România va continua demersurile de consolidare a relaţiilor şi parteneriatelor strategice sau cu conţinut strategic cu Germania, Franţa, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Spania, Ungaria, actualizarea şi urmărirea implementării, acolo unde este cazul, a planurilor de acţiune sau foilor de parcurs ale parteneriatelor strategice bilaterale, inclusiv recalibrarea parteneriatului strategic cu Regatul Unit în context post-Brexit; – Întărirea relaţiilor bilaterale cu ţările candidate la calitatea de stat membru al UE, prin asigurarea expertizei României, în procesul de aderare; – Continuarea eforturilor de optimizare a relaţiilor cu celelalte state vecine, în funcţie de elementele specifice ale fiecăruia; – Aprofundarea parteneriatului strategic cu Ungaria în domenii strategice, în cadrul structurilor euroatlantice din care facem parte; – În relaţia cu Bulgaria se vor continua demersurile de consolidare a relaţiilor bilaterale de parteneriat şi a cooperării, atât la nivel regional, cât şi în cadrul UE şi NATO, şi se va urmări reluarea negocierilor pentru finalizarea delimitării spaţiilor maritime în Marea Neagră, demarcarea frontierei pe Dunăre, îmbunătăţirea navigabilităţii pe cursul comun al fluviului, prin efectuarea de dragaje, asigurarea învăţământului în limba maternă pentru etnicii români etc.; – În privinţa relaţiei cu Serbia vor fi promovate diversificarea şi consolidarea cooperării bilaterale şi se va continua susţinerea parcursului său european; – În relaţia cu Ucraina se va urmări continuarea sprijinirii parcursului european şi euroatlantic al Ucrainei şi a procesului de reformă amplă din statul vecin; – Va fi dezvoltată relaţia cu caracter strategic cu statul Israel, inclusiv pe dimensiunea de securitate, de cooperare economică şi sectorială, pe baza contactelor foarte bune din ultimii doi ani; – Consolidarea parteneriatelor strategice cu Japonia şi Coreea de Sud, în vederea implementării planurilor de acţiune şi dezvoltării de noi proiecte de cooperare; – Accentuarea rolului asumat de România în formatele regionale de colaborare: Cooperare Strategia Dunării (PCD), Iniţiativa Central-Europeană (ICE), Cooperarea statelor sud-est europene (SEECP), Euroregiunea Mării Negre (OCEMN), precum şi formatele de cooperare trilaterale.
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 şi a Planului multianual de înzestrare a Armatei României - Planul Armata României 2040 şi Planul multianual de înzestrare vor ghida implementarea de capabilităţi esenţiale pentru apărare. – Continuarea demersurilor în vederea transformării şi modernizării instituţiei militare, inclusiv în linie cu obiectivele stabilite în programul privind transformarea Armatei României până în anul 2040, aprobat de CSAT; – Modernizarea politicilor de resurse umane şi creşterea calităţii vieţii personalului • Creşterea conştientizării publice privind sacrificiile personalului militar şi importanţa socială a acestui rol; • Asigurarea predictibilităţii carierei militare; • Îmbunătăţirea programelor sociale, prin actualizarea constantă a actelor normative care reglementează acest domeniu; • Dezvoltarea programelor de modernizare a facilităţilor medicale proprii, inclusiv Programul Politrauma.
– Întărirea capacităţii de combatere a acţiunilor ostile de tip hibrid şi a celor de dezinformare • Printre obiectivele strategice se numără dezvoltarea unui centru naţional de excelenţă în apărarea cibernetică, crearea unui sistem integrat de comunicaţii militare şi extinderea măsurilor de securitate informaţională; • În paralel, România va implementa un sistem robust de protecţie a infrastructurii critice, axat pe identificarea şi gestionarea riscurilor şi vulnerabilităţilor printr-un proces sistematic de management al riscului. Acest sistem va permite o evaluare standardizată a protecţiei şi rezilienţei infrastructurilor critice, cu specificaţii adaptate fiecărei tipologii de infrastructură, inclusiv prin măsuri de backup şi întărire a capacităţii de reacţie în faţa ameninţărilor cibernetice şi hibride.
– Creşterea rolului strategic al României în cadrul NATO şi UE • Contribuţia semnificativă a României la consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, cu accent pe flancul estic aliat, şi menţinerea contribuţiei la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate; • Participarea la operaţiile şi misiunile NATO şi UE; • Îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO şi UE pentru asigurarea capabilităţilor necesare atingerii unui nivel înalt de pregătire; • Participarea la iniţiativele UE în domeniul apărării şi la procesul NATO de planificare a apărării şi de investiţii în securitate; • Participarea activă la procesele decizionale în cadrul NATO şi UE; • Lucrări de modernizare şi extindere a infrastructurii din bazele militare şi centrele din România unde sunt dislocate sau urmează să fie dislocate trupe şi capabilităţi ale statelor aliate; • Continuarea demersurilor cu privire la dezvoltarea coridoarelor de mobilitate militară în regiunea de sud-est şi asumarea unui rol crescut, inclusiv în ceea ce priveşte proiectele strategice de infrastructură cu utilizare dublă, civilă şi militară; • În contextul situaţiei complexe de securitate din regiunea Mării Negre şi al existenţei Centrului European de Instruire F-16 de la Baza 86 Aeriană din Feteşti, România va continua demersurile pentru a permanentiza hubul pentru instruirea piloţilor de aeronave F-16 şi creşterea interoperabilităţii între aliaţi.
– Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA • Cu deosebire în actualul context de securitate, consolidarea parteneriatului strategic cu SUA reprezintă una dintre priorităţile majore de politică externă ale României; • Implementarea priorităţilor strategice şi a liniilor de efort cuprinse în cadrul Foii de parcurs dedicate cooperării în domeniul apărării pentru perioada 2020-2030; • Întărirea cooperării România-SUA în plan regional pentru consolidarea rezilienţei, securităţii şi conectivităţii în regiunea Mării Negre; • Consolidarea prezenţei forţelor SUA în România, precum şi a capabilităţilor de apărare, pe fondul deciziei administraţiei americane referitoare la prezenţa SUA în Europa. România va continua toate eforturile necesare pentru facilitarea desfăşurării activităţilor forţelor SUA în România şi a modernizării infrastructurii bazelor militare, în special cele de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii şi Cincu; • Continuarea colaborării cu SUA în vederea derulării programelor majore de înzestrare.
– Intensificarea cooperării bilaterale regionale în domeniul apărării • Consolidarea dimensiunii de apărare a parteneriatelor strategice ale României, dar şi a cooperării cu state aliate, în special cu Franţa, Turcia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Polonia, Bulgaria, Germania, Italia, Spania, Republica Moldova, Ucraina; • Participarea în cadrul iniţiativei Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră - MCM Black Sea, înfiinţat între România, Turcia, Bulgaria; • Conturarea rolului României de pol regional de stabilitate şi securitate, prin menţinerea unor contribuţii substanţiale în regiunile de interes prioritar pentru ţara noastră, precum regiunea extinsă a Mării Negre, Balcanii de Vest şi vecinătatea estică a NATO şi UE.
– Rezilienţă naţională, bazată pe creşterea capacităţii de apărare şi de reacţie a societăţii, a economiei şi a teritoriului, în contextul ameninţărilor actuale • Actualizarea cadrului legislativ în materie de apărare şi securitate naţională pentru a răspunde provocărilor actuale în contextul regional şi global de securitate, precum şi pentru întărirea controlului parlamentar.
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – Implementarea strategiilor naţionale în domeniul afacerilor interne • Ministerul Afacerilor Interne va continua implementarea strategiilor referitoare la prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, recuperarea prejudiciilor cauzate prin săvârşirea de infracţiuni, limitarea impactului şi diminuarea consecinţelor negative ale drogurilor, respectiv combaterea migraţiei ilegale, şi va creşte siguranţa rutieră, lupta anticorupţie în rândul personalului propriu şi combaterea coordonată a tuturor faptelor ilicite contra mediului înconjurător.
– Prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional • Creşterea prezenţei fizice a forţelor de ordine publică în mijlocul comunităţilor, pentru prevenirea faptelor antisociale şi pentru descurajarea acestui fenomen care afectează cetăţeanul, astfel încât să fie sporit sentimentul de siguranţă şi încredere; • Intensificarea activităţilor de prevenire a traficului şi consumului de droguri în comunitate şi în mediul şcolar; • Combaterea extremismului violent, a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură; • Monitorizarea electronică a agresorilor în domeniul violenţei domestice, a persoanelor aflate în arest la domiciliu sau sub control judiciar şi urmărirea modului de utilizare şi perfecţionare a acestui mecanism la scară naţională; • Implementarea şi dezvoltarea instrumentelor de analiză a informaţiilor pentru combaterea pornografiei infantile, traficului de fiinţe umane, precum şi a infracţiunilor săvârşite în mediul online sau cu mijloace electronice; • Se vor derula campanii şi acţiuni multiple de combatere a infracţionalităţii în domeniul silvic, patrimoniului cinegetic şi piscicol, precum şi a altor infracţiuni de mediu.
– Digitalizarea unor servicii publice şi a activităţii structurilor MAI • Elaborarea unei strategii privind identitatea digitală; • Digitalizarea emiterii actelor de stare civilă, a cărţilor electronice de identitate, a înmatriculării vehiculelor şi a emiterii permiselor de conducere; • Sprijinirea tranziţiei şi adoptării cărţii de identitate electronice de către cetăţenii români, prin oferirea gratuită a cărţii electronice de identitate pentru aproximativ 5 milioane de cetăţeni români, prin dezvoltarea şi lansarea serviciilor publice electronice, precum şi desfăşurarea campaniei de conştientizare, care să încurajeze utilizarea la scară largă a cărţii de identitate electronice; • Creşterea accesibilităţii şi calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor, cum ar fi eliberarea certificatului de cazier judiciar, programarea în vederea obţinerii unui paşaport, obţinerea istoricului sancţiunilor rutiere, recrutarea în vederea ocupării unor funcţii vacante, înscrierea la instituţiile de învăţământ ale MAI, eliberarea şi verificarea apostilei pentru actele oficiale administrative, obţinerea avizului MAI pentru documentaţii de urbanism, amenajarea teritoriului şi autorizarea construcţiilor; • MAI îşi va întări capabilităţile de securitate cibernetică prin creşterea rezilienţei sistemelor informatice şi de comunicaţii proprii, eficientizarea capacităţii de detecţie şi investigare rapidă a atacurilor cibernetice.
– Gestionarea provocărilor imigraţioniste, securitatea frontierelor şi combaterea traficului de persoane • Diminuarea ponderii factorului ilegal în cadrul fenomenului imigraţionist; • Prevenirea imigrării acelor categorii de persoane care reprezintă factori de risc, combaterea şederii ilegale şi a traficului de persoane; • Reducerea numărului de resortisanţi ai statelor terţe aflaţi fără forme legale pe teritoriul României. Perfecţionarea cadrului legislativ existent şi continuarea măsurilor concrete pentru implementarea noii arhitecturi a sistemelor europene de informaţii pentru frontieră şi securitate, precum şi asigurarea interoperabilităţii dintre acestea; • Întărirea controalelor cu scopul de a preveni şi combate contrabanda, respectiv introducerea ilegală în ţară a unor droguri, arme, substanţe periculoase şi deşeuri.
– Modernizarea şi îmbunătăţirea capacităţii operaţionale • Îmbunătăţirea capacităţilor de supraveghere pentru combaterea criminalităţii transfrontaliere; • Achiziţionarea de echipamente şi vehicule specializate de către IGPF, IGPR şi IGJR, în vederea consolidării capacităţilor de supraveghere, cu accent pe terenul dificil, cu scopul de a preveni şi combate migraţia ilegală şi criminalitatea organizată şi transfrontalieră.
– Modernizarea Sistemului integrat de supraveghere a frontierei maritime - SCOMAR • Modernizarea şi consolidarea capacităţilor de supraveghere la frontierele externe ale Uniunii Europene în zona Mării Negre, pentru a asigura un nivel crescut de securitate la frontiere, prevenind şi gestionând ameninţările transfrontaliere şi fluxurile de migraţie pentru a garanta, în acelaşi timp, libera circulaţie a persoanelor în Uniunea Europeană în conformitate cu acquis-ul relevant şi obligaţiile internaţionale.
– Implementarea soluţiei informatice pentru sprijinul activităţii Unităţii naţionale de informaţii privind pasagerii, în vederea facilitării schimbului operativ de informaţii cu autorităţile competente naţionale • Prevenirea, depistarea, investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de terorism, a infracţiunilor grave, precum şi prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale; • Facilitarea schimbului de informaţii între Unitatea naţională de informaţii privind pasagerii şi autorităţile competente naţionale; • Reducerea timpului de procesare a solicitărilor de date PNR; • Gestionarea electronică a documentelor.
– Achiziţionarea mijloacelor de mobilitate pentru creşterea capacităţii operaţionale a Frontex • Achiziţionarea de mijloace de mobilitate terestră pentru consolidarea capacităţilor de supraveghere la frontierele externe, cu scopul de a preveni şi combate migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră.
– Realizarea şi consolidarea unui sistem unitar, integrat, de pregătire profesională a personalului instituţiilor din cadrul sistemului naţional de ordine publică – Continuarea dezvoltării capacităţii de intervenţie în situaţii de urgenţă, protecţie civilă şi intervenţie la dezastre – Consolidarea răspunsului integrat la urgenţe • Dezvoltarea Sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă prin întărirea cadrului naţional de coordonare şi de răspuns integrat; • Asigurarea resurselor umane de specialitate şi a capacităţilor tehnice de intervenţie pentru protecţia populaţiei şi bunurilor în situaţii de urgenţă; • Dezvoltarea de capacităţi strategice de transport şi a unor facilităţi strategice de depozitare, necesare asigurării permanente a stocurilor strategice; • Participarea activă a întregii societăţi; • Consolidarea unei culturi axate pe prevenire şi pregătire în faţa dezastrelor şi educarea publicului cu privire la importanţa rezilienţei şi a măsurilor de siguranţă în situaţii de urgenţă; • Dezvoltarea voluntariatului în domeniul intervenţiilor la situaţii de urgenţă şi pregătirii pentru dezastre; • Integrarea acţiunilor societăţii civile în activităţile de protecţie civilă; • Sporirea rolului României în cadrul mecanismelor de cooperare internaţionale; • Menţinerea unui rol-cheie la nivel UE în ceea ce priveşte contribuţia la dezvoltarea şi implementarea măsurilor derulate în cadrul Mecanismului european de protecţie civilă; • Creşterea participării active la iniţiativele internaţionale (NATO, ONU, OCDE etc.) de reducere a riscurilor de dezastre şi la mecanismele de intervenţie în situaţii de dezastre.
MINISTERUL ENERGIEI – Diversificarea surselor de aprovizionare cu energie: România va investi în dezvoltarea şi extinderea surselor de aprovizionare cu energie. Proiecte strategice majore vor include: • Coridorul verde (Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria) pentru transportul de energie regenerabilă din regiunea Mării Negre; • Coridorul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) pentru transportul de gaze naturale din regiuni alternative; • Exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră prin proiectul strategic Neptun Deep, cu obiectivul de a prelua gaze naturale direct de la ţărmul românesc al acestei regiuni.
– Reducerea dependenţei de importuri energetice: • Începând cu anul 2027, România va deveni complet independentă de importurile de gaze naturale, valorificând resursele interne prin noi capacităţi de exploatare offshore şi onshore neutilizate, precum zăcământul de la Caragele; • Investiţiile în infrastructură de stocare energie electrică şi gaze naturale şi în reţelele de transport şi distribuţie vor facilita reducerea importurilor de energie şi vor permite crearea unei rezerve strategice de energie pentru situaţii de urgenţă.
– Creşterea capacităţilor interne de producţie şi stocare: • Retehnologizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă; • Realizarea unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă; • Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni - SMR, în condiţii de fezabilitate economică şi cu încurajarea unei industrii locale româneşti pentru lanţul de furnizare a componentelor de bază; • Realizarea programului de restructurare a CE Oltenia, prin construirea de capacităţi de generare pe gaz natural în tehnologii moderne cu emisii scăzute de CO_2 (Işalniţa - 850 MW, Turceni - 475 MW), precum şi a unor parcuri fotovoltaice de circa 700 MW, respectând principiul conform căruia nu se pot închide grupurile pe cărbune fără a le înlocui cu alte grupuri pentru producţia de energie în bandă (termocentrale pe gaz); • Finalizarea proiectului centralei electrice de la Fântânele, judeţul Mureş, prin construirea unei centrale de ultimă generaţie pe gaze, cu ciclu combinat, integrând tehnologii avansate pentru utilizarea hidrogenului şi sisteme de stocare a energiei, având o capacitate instalată de până la 500 MW. Acest proiect va consolida securitatea energetică a României, contribuind la tranziţia către un mix energetic mai curat şi sustenabil, prin integrarea tehnologiilor inovatoare şi utilizarea infrastructurii existente. Implementarea acestei centrale va susţine şi obiectivul strategic naţional de a atinge o capacitate de producţie de peste 1 GW din proiecte pe gaz până în 2030; • Proiectele de cogenerare de înaltă eficienţă din Craiova, Constanţa, Arad şi Râmnicu Vâlcea, finanţate din PNRR, proiecte a căror valoare însumată a capacităţii instalate în cogenerare (electrici + termici) este de 842 MW (486,2 MW electrici şi 355,8 MW termici); • Transformarea Văii Jiului într-un hub energetic care să reunească producerea de energie electrică din mai multe surse, finanţate din Fondul pentru tranziţie justă, Fondul pentru modernizare, PNRR şi fonduri guvernamentale de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei; • Începerea producţiei în perimetrul Neptun Deep; • Finalizarea proiectelor termocentralelor pe gaz de la Iernut (430 MW) şi Mintia (1.750 MW); • Finalizarea investiţiilor aflate în stadiu avansat de execuţie sistate sau întârziate în prezent: amenajarea Hidroenergetica (AHE) a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti, AHE Răstoliţa, AHE Cerna Belareca, AHE a râului Olt pe sectorul Cornetu-Avrig, Treapta Câineni, Racoviţa şi treapta Lotrioara, AHE Surduc-Siriu, AHE Paşcani etc.; • Construirea şi finalizarea hidrocentralelor de acumulare prin pompaj în zonele cu potenţial hidroenergetic; • Pentru perioada 2025-2035, sectorul hidroenergetic poate participa cu o putere instalată de aprox. 6.500 MW în sistemul electroenergetic naţional. Potenţialul hidroenergetic amenajat al României trebuie să ajungă la 67% în 2035; • Realizarea tuturor investiţiilor din PNRR şi Fondul pentru modernizare pentru realizarea de capacităţi noi de producere energie, capacităţi de stocare, lanţuri de producţie/reciclare baterii şi panouri fotovoltaice, infrastructură de reţea de transport şi distribuţie energie electrică şi gaze naturale; • Dezvoltarea de noi depozite de stocare a gazelor naturale, cu o capacitate zilnică ridicată, pentru a răspunde cererilor interne şi a contribui la securitatea energetică a regiunii.
– Utilizarea tehnologiilor BAT în diverse surse de producere a energiei electrice: • Finalizarea proiectelor de transformare a capacităţilor de producţie energie electrică din combustibil solid pe combustibil lichid (gaz natural), respectiv implementarea tehnologiilor BAT pentru utilizarea în continuare a cărbunelui în industria energetică, în situaţii excepţionale şi constituirea lui drept capacitate de rezervă pentru situaţii de criză energetică; • Promovarea şi implementarea tehnologiilor de vârf (BAT - best available techniques) în industria extractivă a cărbunelui şi în sectorul producţiei de energie electrică pe bază de cărbune, cu accent pe integrarea sistemelor avansate de captare şi stocare a CO_2 (CCS - carbon capture and storage) şi alte soluţii inovatoare pentru reducerea emisiilor de noxe şi impactului asupra mediului.
– Constituirea de rezervă de capacitate pe bază de cărbune în situaţii excepţionale: • Punerea în conservare a unor exploatări de lignit, huilă şi antracit de pe teritoriul României în vederea exploatării în situaţii excepţionale cum sunt starea de urgenţă, asediu, mobilizare parţială sau totală a forţelor armate, război, criză energetică sau stare de alertă; • Punerea în conservare a unor termocentrale pe bază de cărbune în vederea funcţionării lor pe durata unor stări excepţionale, criză energetică sau stare de alertă; • Subvenţionarea corespunzătoare a acestor infrastructuri de rezervă de capacitate ca obligaţie de serviciu public de interes naţional şi declararea lor ca infrastructuri critice naţionale.
– Transformarea CEVJ - S.A. într-un hub energetic integrat şi sustenabil în regiunea Văii Jiului, prin iniţierea următoarelor proiecte strategice: • Demararea studiilor de fezabilitate pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie de energie regenerabilă, inclusiv construirea de parcuri fotovoltaice pe terenurile disponibile din perimetrul fostelor unităţi miniere, implementarea unei microhidrocentrale care să valorifice potenţialul hidrografic local, sisteme de stocare a energiei în puţurile de mină dezafectate, utilizând tehnologia de stocare gravitaţională sau soluţii inovative pentru stocare; • Proiectarea şi dezvoltarea unei centrale cu ciclu combinat pe gaze naturale (CCGT) la Termocentrala Paroşeni, cu integrarea unor soluţii pentru utilizarea hidrogenului ca vector energetic complementar, asigurând o tranziţie eficientă către surse de energie mai curate; • Integrarea capacităţilor noi într-un model de hub energetic regional, care să susţină dezvoltarea economică şi să contribuie la tranziţia energetică naţională, promovând Valea Jiului ca exemplu de reconversie sustenabilă.
– Modernizarea şi extinderea infrastructurii de transport şi distribuţie: • Vom dubla capacitatea de schimburi transfrontaliere de energie electrică până în 2030, atingând 7.000 MW prin noi investiţii la Transelectrica (program de 7 miliarde de lei, din fonduri proprii, şi 2,8 miliarde de lei din fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii de transport al energiei electrice); • Transgaz - program de investiţii de 2,5 miliarde de lei pentru dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor naturale; • Extinderea reţelelor de transport gaz şi electricitate va include creşterea interconexiunilor cu pieţele vecine şi interconectarea strategică cu Republica Moldova - Cuplarea pieţelor de energie şi gaze naturale din România şi Republica Moldova; • Modernizarea şi extinderea reţelei de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, cu accent pe pregătirea reţelelor pentru economia hidrogenului; • Extinderea şi dezvoltarea reţelelor de gaz natural prin Programul naţional „Anghel Saligny“ pentru 2025-2028, în condiţii de fezabilitate economică, cu scopul de a conecta 90% din localităţile rurale la reţelele de gaz, prin: monitorizarea anuală a progresului prin numărul de noi racordări şi economiile de costuri pentru consumatori; continuarea proiectelor de extindere reţele de gaz începute şi aflate în diverse faze de construire/finalizare; alocarea unui buget de 500 milioane de euro anual, cu ajustări bazate pe analize economico-sociale pentru implementare; reducerea izolării energetice, în special în zona de munte, şi stimularea dezvoltării economice regionale şi locale, integrându-se cu alte proiecte de infrastructură pentru eficienţă maximă; • Programul vizează nu doar consumul casnic, ci şi dezvoltarea industrială, crearea de locuri de muncă şi competitivitate crescută; • Asigurarea accesului la energie şi competitivitatea sectorului economic românesc.
– Încurajarea electrificării şi extinderea accesului la energie: • Nicio locuinţă din România nu va fi lipsită de energie electrică până în 2028. Vom implementa programe naţionale eficiente pentru instalarea de panouri fotovoltaice, instalaţii de stocare şi pompe de căldură la locuinţele aflate în zone izolate, finalizând procesul de electrificare a României.
– Protejarea consumatorilor şi reducerea sărăciei energetice: • Elaborarea unui mecanism privind dereglementarea pe baza unui calendar etapizat, cu protejarea consumatorilor şi asigurarea unui climat concurenţial solid, previzibil, pentru preţuri accesibile la energie electrică şi gaze naturale; • Introducerea unui sistem de compensare a costurilor energetice, pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile şi a combate sărăcia energetică, astfel încât, după plata facturilor la utilităţi, nicio gospodărie să nu coboare sub pragul sărăciei relative; • Ajustarea venitului mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure, după caz, în funcţie de care se acordă ajutorul, din Legea nr. 226/2021; • Mecanism flexibil, prin care gospodăriile pot intra sau ieşi din schema de ajutor, în funcţie de venit şi de preţurile energiei; • Mecanism care elimină procesul de cerere din partea cetăţeanului, reducând încărcătura aparatului de asistenţă socială din primării, şi riscul de excludere a unor beneficiari care s-ar califica pentru ajutor, dar care, din varii motive, nu depun cerere. Identificarea beneficiarilor se face de către stat. • Utilizarea mecanismelor deja testate şi implementate de statul român - de exemplu, carduri fizice (precum cardurile de vacanţă, de alimente sau chiar de energie); • Propunerea cardurilor energetice înlocuieşte plafonarea şi compensarea preţurilor la energie; • Cardul este distribuit de stat fiecărei gospodării cu minimum un locatar, conform recensământului 2021 şi bazelor de date ale evidenţei populaţiei; • Cardul este alimentat o dată pe an pentru acele gospodării care, în anul anterior, au avut un venit al gospodăriei şi cheltuieli estimate cu energia pentru acoperirea nevoilor energetice minimale care, scăzute din venit, rezultă într-un venit rezidual mai mic ca pragul de sărăcie; • Suma cu care cardul este alimentat acoperă diferenţa dintre venitul rezidual şi pragul de sărăcie; • Identificarea gospodăriilor care se califică pentru primirea ajutorului financiar pe cardul de energie şi calcularea sumelor aferente este realizată de către instituţiile publice, anual, până la 31 martie; • Sumele pot fi reportate pe card de la un an la altul pentru maximum 3 ani; • Cardul nu este transmisibil, este asociat unei gospodării cu adresă proprie şi poate fi folosit doar pe baza unui act de identitate asociat cu adresa respectivă; • Suma de pe card poate fi folosită doar pentru scopuri definite de lege; • Mecanism care ţine cont de structura gospodăriei, deoarece pragul de sărăcie este calculat per adult echivalent; • Dezvoltarea unei politici naţionale pentru reducerea sărăciei energetice, care să includă investiţii masive în eficienţa energetică a locuinţelor, mai ales în zonele rurale şi defavorizate. Această strategie va fi corelată cu obiectivele de sustenabilitate şi finanţată prin fonduri europene şi naţionale, cu un accent pe îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor rezidenţiale şi pe promovarea surselor de energie descentralizată.
– Sprijin pentru întreprinderile şi consumatorii industriali: • Indiferent că este vorba de segmentul casnic, de IMM-uri sau de marii consumatori industriali, accesibilitatea preţului rămâne o condiţie esenţială. Vom continua schemele de ajutor de stat pentru consumatorii energointensivi şi programele de sprijinire a investiţiilor la IMM-uri pentru susţinerea autoconsumului şi facturi mai mici la energie electrică; • Încurajarea valorificării superioare a gazului natural din Marea Neagră în industrie. Sprijinirea industriei petrochimice, cu posibile facilităţi fiscale, pentru a da valoare adăugată gazului românesc. România are potenţialul să devină un jucător puternic în regiune în ceea ce priveşte produsele industriale rezultate din valorificarea resurselor naturale pe care le deţine; • Mix energetic cu emisii scăzute.
– Accelerarea tranziţiei către energie regenerabilă: • Dezvoltarea de capacităţi de producţie energie electrică, din surse regenerabile, prin accelerarea implementării proiectelor finanţate din fonduri europene şi îndeplinirea ţintei din PNRR de 5000 MW eolian şi solar, susţinute de mecanismul Contractor pentru diferenţă până în 2030, încă 3500 MW eolian şi solar şi peste 3000 MWh capacităţi de stocare instalaţi şi conectaţi la reţea, până la finalul anului 2026; • Energia eoliană offshore este un instrument major pentru îndeplinirea obiectivului european de reducere a dependenţei de importurile de combustibili fosili şi de decarbonare. Susţinem respectarea termenelor din legea adoptată privind energia eoliană offshore în ceea ce priveşte lista perimetrelor eoliene offshore care vor fi concesionate şi predictibilitate în stabilirea procedurilor administrative, tehnice şi cadrului fiscal care vor guverna aceste investiţii; • Descentralizarea producţiei de energie la nivelul prosumatorilor şi adoptarea unei legislaţii clare şi predictibile pentru încurajarea comunităţilor de energie, ca măsură pentru a diminua presiunea exercitată pe reţeaua centralizată; • Susţinem decontarea lunară a surplusului injectat de prosumatori în reţea, precum şi decontarea din surplus de către prosumatorul care este la acelaşi furnizor a facturii de gaze naturale. Susţinem crearea cadrului pentru donarea surplusului de energie de către prosumatori; • Înscrierea României în AIB pentru certificarea europeană a garanţiilor de origine, procesul administrativ care garantează că energia produsă şi consumată în România este verde. În acest fel, economia României devine atractivă pentru noi investiţii în data centere şi dezvoltare software, unde accesul la energie verde reprezintă o condiţie pentru alocarea capitalului.
– Continuarea programului nuclear românesc: • Prelungirea duratei de viaţă a Unităţii 1 de la CNE Cernavodă prin retehnologizare şi realizarea unităţilor 3 şi 4 şi construcţia de reactoare modulare mici (SMR), pe baze economice viabile, pentru a asigura flexibilitatea şi securitatea energetică pe termen lung; • Construirea primei instalaţii de detritiere din Europa, la CNE Cernavodă, va îndepărta tritiul din instalaţie, ceea ce va duce la o protecţie sporită a mediului. Instalaţia de detritiere de la Cernavodă va fi a treia instalaţie de detritiere din lume şi prima din Europa şi va oferi României posibilitatea de a deveni un centru european pentru producţia şi exportul de tritiu - combustibilul candidat al viitoarelor reactoare de fuziune nucleară, cum ar fi ITER - devenind, astfel, prima sursă europeană şi a treia din lume pentru acest tip de combustibil, folosind o tehnologie românească; • Producerea de izotopi medicali la CNE Cernavodă - producerea izotopului medical Luteţiu-177 (Lu-177) la centrala nucleară Cernavodă. Luteţiu-177 este utilizat pentru o serie de tratamente oncologice vitale împotriva cancerului; • Ciclu integrat - de la materie primă la apă grea şi reactoare nucleare cu rezultate excelente în ultimii 20 de ani. Cererea globală pentru apă grea este într-o creştere spectaculoasă, iar România poate fi un jucător strategic.
– Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES): • Vom continua investiţiile în tehnologii de captare şi stocare a carbonului (CCS), în special pentru industriile grele şi centralele termoelectrice pe bază de cărbune; • Stimulente pentru investiţii în captarea, stocarea sau utilizarea CO_2-ului (CCS, DAC etc.), în special pentru industriile care nu beneficiază de alte soluţii tehnologice pentru diminuarea emisiilor şi care se confruntă cu riscul dispariţiei din cauza evoluţiei viitoare a taxării CO_2; • Eficienţă energetică şi modernizarea infrastructurii.
– Îmbunătăţirea eficienţei energetice: • Vom implementa programe integrate pentru eficientizarea reţelelor de transport şi distribuţie. Modernizarea infrastructurii va reduce costurile pentru consumatori şi va contribui la sustenabilitatea sistemului energetic; • Creşterea eficienţei energetice în clădiri, prin investiţii în reabilitarea termică a locuinţelor şi clădirilor publice, folosind fonduri europene şi naţionale; • Stimulente fiscale şi utilizarea fondurilor europene pentru tranziţia de la centralele pe lemne/gaze naturale la energie electrică (sisteme combinate de panouri fotovoltaice, baterii de stocare, pompe de căldură şi electrocasnice eficiente), pentru a valorifica gazele naturale în industrie sau producţia de energie electrică; • Implementarea unui sistem de bonusuri care să îi recompenseze pe consumatorii casnici şi noncasnici orientaţi spre electrificare şi un consum eficient de energie.
– Modernizarea şi digitalizarea sistemelor de încălzire centralizată: • Investiţii în reţelele de energie electrică: creşterea numărului prosumatorilor şi un consum casnic mai ridicat, atribuit unor factori precum o utilizare mai extinsă a pompelor de căldură şi a staţiilor de încărcare a vehiculelor electrice, necesită o creştere substanţială a investiţiilor anuale; • Modernizarea din fonduri europene (PNRR şi Fondul pentru modernizare) a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) pentru a spori eficienţa energetică şi a reduce emisiile de carbon în marile oraşe; • Dezvoltarea pieţelor de energie şi creşterea competitivităţii.
– Creşterea transparenţei şi competitivităţii pe pieţele energetice: • România va dezvolta mecanisme robuste pentru asigurarea transparenţei preţurilor la energie, astfel încât consumatorii să înţeleagă modul de calcul al tarifelor şi să fie protejaţi de abuzuri; • Stimularea concurenţei pe piaţa de echilibrare, atât din perspectiva tehnologiilor folosite pentru flexibilizarea sistemului, cât şi prin apariţia de noi jucători; stimulente pentru dezvoltarea bateriilor de stocare pe care Transelectrica să le poată folosi pentru echilibrarea SEN; • Consolidarea burselor de energie prin legislaţie predictibilă şi funcţionalizarea pieţei de energie. Revizuirea legislaţiei naţionale în conformitate cu normele UE; • Integrarea sistemelor informatice ale autorităţilor centrale, locale şi ale operatorilor de utilităţi într-un sistem informatic centralizat în vederea urgentării solicitărilor (de exemplu, autorizaţii de construcţie, ATR); • Responsabilitatea companiilor energetice faţă de clienţi: consolidarea reglementărilor care impun companiilor energetice să ofere servicii de calitate înaltă, cu o facturare transparentă şi mecanisme rapide de soluţionare a plângerilor. În plus, se vor promova iniţiative care să încurajeze flexibilitatea în planurile de tarifare; • Integrarea Republicii Moldova în ENTSO-E - sprijinirea Republicii Moldova pentru îndeplinirea condiţiilor de aderare la UE, în special în ce priveşte introducerea regulilor pieţei concurenţiale, protejarea consumatorului vulnerabil şi aplicarea unui model de piaţă compatibil cu regulile UE; • Digitalizare şi securitate cibernetică în energie; • Digitalizarea infrastructurii energetice:
– contorizare inteligentă şi digitalizarea reţelelor pentru a înlesni pe viitor şi alte modele tarifare care să ţină cont de preţul energiei în funcţie de intervalele orare; – implementarea reţelelor inteligente va optimiza gestionarea consumului de energie şi va creşte eficienţa operaţiunilor de transport şi distribuţie; – vom accelera instalarea de contoare inteligente la nivel naţional, pentru a permite consumatorilor să monitorizeze în timp real consumul de energie şi să reducă risipa; – implementarea pe scară largă a mecanismelor de răspuns la cerere şi management al cererii de energie (demand response şi demand side management), care vor reduce facturile românilor; – migrarea tuturor datelor din sectorul energetic în Cloudul privat guvernamental şi în Platforma de cloud guvernamental, pentru a genera servicii publice online pentru cetăţeni şi interoperabilitate de date în sistem. – Securitate cibernetică pentru infrastructură critică: • Înfiinţarea, în cadrul Ministerului Energiei, a Centrului de răspuns la incidente de securitate cibernetică în energie (CRISCE), structură fără personalitate juridică, cu rol de CSIRT şi SOC sectorial, care va asigura securitatea cibernetică a Ministerului Energiei, a companiilor naţionale din sectorul energetic, a beneficiarilor proiectelor finanţate prin Fondul pentru modernizare şi, contra cost, altor entităţi din sectorul energetic; • Înfiinţarea centrelor operative de securitate cibernetică (SOC) şi a echipelor de răspuns la incidente de securitate cibernetică (CSIRT) la nivelul companiilor naţionale din sectorul energetic, asigurând rezilienţa şi protecţia infrastructurilor energetice împotriva atacurilor cibernetice; • Legislaţie transparentă şi predictibilă.
– Cadru predictibil şi transparent care să faciliteze susţinerea activităţilor de extracţie a gazelor naturale în Marea Neagră: • Din 2027 România poate deveni cel mai mare producător de gaze naturale, dacă vom reuşi să pornim la timp exploatarea zăcămintelor de gaz de la Marea Neagră. Acest lucru ar multiplica producţia anuală de gaze naturale în România. • Cadru legislativ stabil şi predictibil pentru investiţiile în tehnologiile de captare şi stocare a CO_2; • Cadru legislativ care să permită dezvoltarea comunităţilor de energie; • Cadru legislativ care să încurajeze dezvoltarea de capacităţi de stocare în baterii „stand alone“ şi „behind the meter“, precum şi în CHEAP (centrale hidroenergetice cu acumulare prin pompaj); • Completarea, clarificarea şi extinderea reglementărilor pentru hidrogen, energie geotermală şi combustibili alternativi. Extinderea domeniului de reglementare a hidrogenului pentru a include aspecte precum stocarea hidrogenului; • Sistem modern de guvernanţă în sectorul energetic prin acţiunea asupra depolitizării şi independenţei autorităţilor de reglementare şi a companiilor de stat, asupra simplificării circuitului birocratic, în sensul transparentizării şi al digitalizării, pentru a avea o guvernanţă corporativă şi competenţă la toate nivelurile, prin: • Analiza consolidării sistemului energetic naţional, la nivelul companiilor cu capital majoritar de stat, pentru susţinerea formării unui preţ accesibil pentru consumatorii finali; • Revitalizarea industriei româneşti pentru susţinerea tranziţiei energetice.
– Hibridizarea capacităţilor existente de producere a energiei electrice din surse regenerabile, prin implementarea de sisteme de stocare pe bază de baterii în cadrul parcurilor de producţie a energiei din surse regenerabile deja existente. Aceasta va spori capacitatea de stocare şi va creşte stabilitatea şi fiabilitatea reţelei electrice; – Sprijinirea investiţiilor în întregul lanţ de producţie al bateriilor, celulelor şi panourilor fotovoltaice şi stocării pe bază de baterii. Programul susţine actorii din piaţa de stocare a energiei electrice pentru a dezvolta unităţi de producere a materiilor prime şi a bateriilor, precum şi pe cei de celule şi panouri fotovoltaice pentru a putea dezvolta producerea materiilor prime şi a produselor finite (celule şi panouri fotovoltaice, invertoare etc.); – Prin dezvoltarea şi susţinerea industriei locale de producţie şi reciclare a bateriilor, celulelor solare şi panourilor fotovoltaice, România va reduce dependenţa de importurile de materii prime şi componente critice. Aceasta va îmbunătăţi securitatea energetică naţională şi va stimula economia locală; – În orizontul anului 2050 se estimează necesitatea de a asigura echilibrarea pentru 15-20 GW instalaţi în centrale cu producţie intermitentă, la nivelul SEN. Astfel, suplimentar capacităţilor existente, se remarcă oportunitatea dezvoltării sistemelor de baterii de mare capacitate sau a sistemelor de baterii de capacităţi mijlocii sau mici dispersate geografic, ca soluţie marginală pe piaţa de echilibrare. În această direcţie, tehnologii care în prezent sunt costisitoare, dar care ar putea deveni fezabile economic şi oportune, în funcţie de progresul tehnologic şi evoluţia sectorului energetic, sunt celulele de combustie alimentate cu hidrogen obţinut prin electroliza apei utilizând energie din SRE şi alte tehnologii de producere a energiei cu emisii reduse de carbon; – Sectorul mineritului de cuarţ din România, în special în zona Uricani, prezintă oportunităţi semnificative pentru dezvoltare şi inovaţie. Cuarţul, datorită proprietăţilor sale unice, are aplicaţii diverse atât în domeniul energetic, cât şi în cel neenergetic. Acest plan se concentrează pe dezvoltarea unui concept de business robust pentru exploatarea, procesarea şi comercializarea cuarţului de la Uricani, cu accent pe tehnologii best available techniques (BAT) şi ecologice. Primul pas strategic este preluarea permisului de prospecţiune şi a licenţei de exploatare pentru zăcămintele de cuarţ de la Uricani. Aceasta va necesita o analiză detaliată a potenţialului geologic şi economic, precum şi negocieri cu autorităţile relevante. Identificarea şi atragerea unui investitor strategic va juca un rol crucial în finanţarea iniţială a proiectului. Investiţia în tehnologii avansate şi ecologice este esenţială pentru optimizarea procesului de extracţie şi minimizarea impactului asupra mediului. Tehnologiile BAT, cum ar fi metodele de extracţie non-invazive şi sistemele de filtrare avansate, vor asigura eficienţă şi sustenabilitate. Aceste tehnologii vor contribui, de asemenea, la îmbunătăţirea siguranţei muncii şi la reducerea costurilor operaţionale pe termen lung. Construirea de la zero a unei staţii de preparare moderne este fundamentală pentru transformarea cuarţului brut în produse finisate. Staţia va include facilităţi pentru curăţare, sortare, mărunţire şi eventual tratament chimic. Proiectarea acestei staţii va ţine cont de cele mai înalte standarde de eficienţă energetică şi protecţie a mediului. Diverse metode de procesare vor fi utilizate pentru a transforma cuarţul în produse utilizate în industrie, precum siliciu pentru panouri solare (domeniul energetic) şi cuarţ pentru microcipuri şi optică (domeniul neenergetic); – Dezvoltarea industriei naţionale de producţie de transformatoare de mare putere, ca pilon strategic pentru consolidarea securităţii energetice şi susţinerea tranziţiei energetice; – Participarea activă în cadrul iniţiativelor europene ce vizează promovarea utilizării pe scară largă a bateriilor electrice, stocare, în capacităţi de capturare a CO_2, identificarea şi valorificarea materiilor prime rare (de exemplu, litiu); – Încurajarea valorificării superioare a gazului natural din Marea Neagră în industrie. Susţinem valorificarea superioară a altor resurse, precum rezervele de grafit de la Baia de Fier (Gorj). România are potenţialul să devină un jucător puternic în regiune în ceea ce priveşte produsele industriale rezultate din valorificarea resurselor naturale pe care le deţine; – Finanţarea mineritului de litiu şi neodim, în vederea dezvoltării unei industrii naţionale de producţie a bateriilor litiu-ion, a bateriilor pentru vehicule electrice (EVs), a magneţilor permanenţi şi a turbinelor eoliene. Dezvoltarea acestor industrii autohtone va spori creşterea proiectelor energetice de parcuri eoliene şi fotovoltaice, accelerând tranziţia României către emisii reduse de CO_2; – Educaţie, cercetare, dezvoltare şi inovare în sectorul energetic românesc; – Finanţarea activităţilor de cercetare-dezvoltare, aplicaţii şi inginerie tehnologică aferente suportului tehnic naţional pentru energetică nucleară din Programul anual de cercetare RATEN; – Deblocarea proiectului ALFRED (advanced lead fast reactor demonstrator), care presupune dezvoltarea şi demonstrarea reactorilor răciţi cu plumb. Reactorul de generaţie IV ALFRED este un proiect românesc unic în lume, la nivel de demonstrator; – Consolidarea rolului României ca lider regional în inovaţia energetică şi tranziţia verde prin dezvoltarea CleanTech Accelerator, un program dedicat susţinerii startup-urilor şi inovatorilor din Europa de Sud-Est care creează soluţii tehnologice pentru energie verde şi sustenabilitate. Această iniţiativă, derulată în parteneriat cu actori-cheie din industria energetică, are ca scop transformarea Muzeului Tehnic „Dimitrie Leonida“ într-un hub al energiei, care va include şi Fabrica de unicorni, devenind un centru de excelenţă în inovaţie tehnologică şi antreprenoriat. Programul va oferi acces la consultanţă de specialitate, colaborare cu companii de top, sprijin în atragerea de fonduri şi conectarea la capital de risc, accelerând dezvoltarea tehnologiilor curate şi promovând competitivitatea României în sectorul energetic la nivel internaţional; – Finanţarea formării specialiştilor tehnici în instalaţii energetice. Pentru a atinge obiectivele asociate cu tranziţia energetică, în special la nivelul consumatorilor finali, şi pentru a menţine ritmul accelerat de trecere la tehnologiile aferente, de la panouri fotovoltaice, baterii şi contorizare inteligentă până la pompe de căldură, centrale micro-CHP şi reţele inteligente de energie electrică şi gaze naturale, va fi necesar un număr considerabil de specialişti în proiectarea, instalarea şi mentenanţa acestor elemente. De asemenea, dacă se reuşeşte şi atragerea de investiţii locale numeroase în capacităţi de producţie de astfel de echipamente, astfel de competenţe vor fi cu atât mai valoroase; – Dezvoltarea programelor de educaţie şi formare profesională prin introducerea de cursuri şi specializări în domeniul energiei verzi, extinderea curriculei universitare şi a programelor postuniversitare pentru a include specializări în tehnologii verzi, managementul energiei, digitalizare şi securitate cibernetică în sectorul energetic; – Colaborarea cu mediul de afaceri, prin crearea unor parteneriate între universităţi, instituţii de învăţământ şi companiile din sectorul energetic pentru dezvoltarea de programe de formare practică, stagii şi traininguri pentru studenţi şi specialişti, cu precădere la companiile naţionale în domeniul energetic; – Creşterea competenţelor pentru tranziţia energetică, prin dezvoltarea de programe de formare continuă pentru angajaţii din sectorul energetic, cu accent pe noile tehnologii şi metode de eficienţă energetică, managementul energiei şi utilizarea surselor regenerabile; – Stimularea mobilităţii şi schimbului de cunoştinţe, prin oferirea de burse şi programe de schimb pentru studenţi şi cercetători, facilitând accesul la expertiză internaţională şi bune practici în domeniul energetic, precum şi prin crearea de platforme naţionale de colaborare între instituţiile de învăţământ superior, centrele de cercetare şi industria energetică pentru schimbul de cunoştinţe şi inovaţie.
MINISTERUL INVESTIŢIILOR ŞI PROIECTELOR EUROPENE – Gestionarea eficientă a alocărilor din fonduri structurale şi alte fonduri nerambursabile; – Până la finalul anului 2028 vom realiza toate plăţile aferente programelor 2021-2027 finanţate din Politica de coeziune şi un grad de absorbţie al fondurilor primite de la Comisia Europeană de 90%, din alocarea totală de 31,35 miliarde de euro. – Până la finalul anului 2026 vom realiza implementarea reformelor şi investiţiilor prevăzute în Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României, inclusiv prin optimizarea şi modificarea PNRR în vederea susţinerii investiţiilor de impact şi cu un grad ridicat de maturitate. – Până la finalul anului 2028 vom asigura utilizarea a 30% din fondurile alocate în cadrul Fondului social pentru climă, în valoare de 6 miliarde de euro, disponibili până în 2032. – Continuarea descentralizării în gestionarea fondurilor europene şi reducerea decalajelor între regiuni, dar şi din interiorul regiunilor; – Simplificarea, debirocratizarea şi digitalizarea în domeniul fondurilor europene; – Creşterea capacitaţii administrative la nivelul entităţilor implicate în gestionarea fondurilor europene; – Corelarea şi integrarea strategică a programelor şi investiţiilor susţinute din diferite fonduri publice (europene, naţionale); – Continuarea măsurilor de sprijinire a mediului de afaceri în vederea consolidării rezilienţei economice. – Asigurarea absorbţiei fondurilor din Cadrul financiar multianual 2021-2027 • Întărirea capacităţii administrative şi operaţionale a tuturor autorităţilor de management, stabilirea intervenţiilor şi a apelurilor de proiecte aferente tuturor programelor 2021-2027 în corelare cu obiectivele financiare şi indicatorii acestora; • O prioritate imediată este realizarea măsurilor care conduc la îndeplinirea condiţiilor favorizante care condiţionează rambursarea fondurilor aferente CFM 2021-2027. • Coordonare în vederea aplicării unitare a măsurilor orizontale (de exemplu, ajutor de stat, achiziţii publice, costuri simplificate etc.) la nivelul tuturor entităţilor implicate în gestionarea fondurilor nerambursabile.
– Implementarea cu succes a reformelor şi investiţiilor pentru rezilienţa economică şi socială a României în cadrul PNRR; • Realizarea reformelor restante din CP3 până la 1.06.2025 şi a reformelor care se regăsesc în foaia de parcurs a aderării la OCDE până la data 1.01.2026; • Modificarea PNRR pentru adaptarea la contextul economic, recuperarea întârzierilor şi implementarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă prin depunerea cererilor de plată conform calendarului agreat cu CE; • Simplificarea fluxurilor financiare pentru beneficiarii de fonduri din PNRR.
– Simplificarea accesării fondurilor europene prin crearea unui cadru normativ suplu, eficient şi orientat spre sprijinirea beneficiarului. • Continuarea demersurilor pentru interoperabilitatea şi inter conectivitatea platformelor şi bazelor de date ale instituţiilor statului cu sistemul MySMIS 2021; • Extinderea utilizării costurilor simplificate; • Înlocuirea, în toate situaţiile în care este posibil, a raportărilor birocratice cu verificări la locul implementării proiectului; • Măsuri de debirocratizare a evaluării, contractării şi implementării proiectelor finanţate prin fonduri europene printr-o serie de modificări aduse sistemului MySMIS. Promovarea soluţiilor ITC în acest sens; • Dezvoltarea unor scheme de ajutor de stat pentru a sprijini producţia în România a materiilor prime necesare proiectelor de infrastructură. Crearea unor noi axe de finanţare şi crearea unor noi organisme intermediare (OI) în acest sens; • Simplificarea regulilor de acordare a ajutorului de stat, în special pentru obiective legate de promovarea coeziunii. Guvernul va solicita Comisiei Europene simplificarea modalităţilor de acordare a ajutorului de stat, în baza prerogativelor exclusive pe care Comisia le are, în sensul flexibilizării regulilor de acordare pentru asigurarea competitivităţii, atât la nivel intern, cât şi european. • Simplificarea regulilor de achiziţii publice şi profesionalizarea în domeniul achiziţiilor publice. Guvernul va solicita Comisiei Europene revizuirea directivelor în domeniul achiziţiilor publice, pentru a asigura coerenţa şi corelarea prevederilor sectoriale, cu obiectivul final de simplificare a procedurilor. Revizuirea directivelor trebuie să fie susţinută de un pachet de măsuri legat de profesionalizarea în domeniul achiziţiilor publice, prin asigurarea de expertiză adecvată.
– Profesionalizarea politicilor publice şi a resursei umane în managementul fondurilor europene în România: • Formarea şi dezvoltarea unei reţele naţionale a specialiştilor în fonduri europene din România şi din instituţiile europene în scopul valorificării expertizei şi al diseminării bunelor practici; • Sprijinirea dezvoltării competenţelor de management al fondurilor europene, precum şi creşterea capacităţii instituţionale în domeniul fondurilor europene, de la nivel naţional la nivelul autorităţilor locale; • Creşterea capacităţii de analiză tehnico-financiară la nivelul autorităţilor de management; • Îmbunătăţirea serviciilor de helpdesk-suport şi asistenţă pentru beneficiari; • Înfiinţarea unui institut de asistenţă tehnică şi proiectare după model european.
– Noul cadru financiar multianual: • Se va susţine că Politica de coeziune este un element fundamental al pieţei interne, cu o contribuţie majoră la creşterea competitivităţii la nivelul Uniunii Europene, astfel încât să se asigure o alocare adecvată pentru România, în acord cu nevoile de finanţare şi de recuperare a decalajelor de dezvoltare faţă de media europeană. • Planificarea următoarei perioade de finanţare trebuie începută în timp: trebuie elaborate planurile de dezvoltare pentru perioada 2028-2034 la nivel regional şi naţional. Această sarcină îi revine guvernului şi agenţiilor de dezvoltare, însă este nevoie de o consultare extinsă pentru a evalua nevoile autorităţilor locale. • Menţinerea principiului managementului partajat în politica de coeziune. În discuţiile preliminare publicării cadrului legislativ pentru politica de coeziune post-2027 şi, ulterior, în negocierea acestuia, se va promova, ca o linie roşie pentru România, principiul managementului partajat în politica de coeziune. Potrivit acestui principiu, responsabilitatea gestionării unui program cu finanţare europeană este împărţită între Comisia Europeană şi autorităţile naţionale din ţările UE, astfel încât 70% din programele UE să fie guvernate de acest principiu. • Asigurarea unor alocări financiare specifice statelor membre, cu o conectivitate redusă şi infrastructură de bază insuficient dezvoltată. În discuţiile preliminare publicării cadrului legislativ pentru politica de coeziune post-2027 şi, ulterior, în negocierea acestuia, se va promova introducerea unor alocări specifice, similare Fondului de coeziune actual, pentru statele membre cu infrastructură de transport şi infrastructură de bază (apă şi apă uzată), insuficient dezvoltate pentru a putea susţine o economie competitivă.
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU SPORT Infrastructură sportivă - Finalizarea cu prioritate a investiţiilor în infrastructura sportivă (săli de sport, bazine de înot olimpice, patinoare şi stadioane); – Săli de sport pentru unităţile de învăţământ cu peste 200 de elevi; – Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi federaţiile sportive naţionale pot primi în administrare bazele sportive din teritoriu. – Finalizarea procesului de descentralizare, atât a bazelor, cât şi a structurilor sportive, până cel mai târziu în anul 2028.
Sport pentru tineri - Programe sportive pentru tinerii din comunităţi defavorizate şi pentru persoanele cu dizabilităţi menite să contribuie la integrarea socială şi incluziunea acestora; – Acordarea tichetelor de sportiv în valoare de 150 de lei/lună pentru copiii legitimaţi care participă la competiţiile sportive; – Reorganizarea ecosistemului sportului şcolar şi universitar; – Minimum 30% din fondurile alocate pentru sport se direcţionează către copii şi juniori, fie către cluburile din subordinea autorităţilor publice, fie către cluburile private potrivit Legii nr. 350/2005 sau a activităţii de organizare a competiţiilor; – Crearea cadrului legal prin care asociaţiile sportive şcolare pot beneficia de finanţare directă de la unităţile administrativ- teritoriale; – Finanţarea unui program-pilot al unor cursuri de înot pentru copii la nivel judeţean.
Finanţare - Modificarea Codului fiscal şi a legii sponsorizării pentru încurajarea investiţiilor în sport.
Incluziune şi sport adaptat - Accesibilizarea bazelor sportive (de exemplu, sporturi paralimpice).
Sport de performanţă - Crearea de academii sportive regionale pentru performanţă; – Elaborarea unui cod al sportului şi a strategiei pentru sport care să reglementeze clar responsabilităţile tuturor actorilor implicaţi. Corelarea legislaţiei cu impact asupra sportului şi tineretului pentru a permite uşurarea activităţii sportive, precum: investiţii mai facile, dezvoltarea de programe şi proiecte, eficientizarea organizării structurilor sportive, conformarea cu deciziile europene etc.; – Creşterea procentului din populaţie care practică sport în vederea asigurării unei baze mai bune de selecţie pentru performanţă.
Sport pentru sănătate - Programe pentru conştientizarea beneficiilor sportului asupra sănătăţii; – Dezvoltarea Institutului Naţional de Cercetare Sportivă şi a Institutului Naţional de Medicină Sportivă, care vor colabora cu universităţi pentru a susţine cercetarea în domeniul sportului şi dezvoltarea medicinei sportive; – Crearea de infrastructuri pentru sportul de masă, accesibile tuturor.
Digitalizare în sport - Crearea unei platforme digitale naţionale pentru gestionarea activităţilor sportive din şcoli, universităţi, cluburi, federaţii sportive naţionale şi competiţiile locale. Aceasta va monitoriza performanţa sportivilor şi va facilita înscrierea la competiţii; – Realizarea de registre moderne digitale pentru baze sportive, sportivi şi antrenori, premieri în sport.
Profesionalizarea şi formarea în sport - Actualizarea COR şi înfiinţarea programelor universitare sau de formare pentru profesioniştii în sport; – Cariera duală a sportivilor. Cursuri de formare profesională pentru reconversia profesională a sportivilor retraşi din activitatea sportivă; – Reorganizarea administrativă a ANS.
Colaborări internaţionale - Crearea de centre olimpice regionale pentru competiţii internaţionale; – Participarea la proiecte sportive transfrontaliere.
MINORITĂŢI NAŢIONALE, CULTE, ROMÂNII DE PRETUTINDENI Diaspora - Digitalizarea serviciilor consulare şi extinderea reţelelor de consulate itinerante; – Implementarea programului Start-Up Diaspora Next Gen; – Acordarea de facilităţi în domeniul fiscal pentru cetăţenii români care se întorc în ţară şi investesc; – Extinderea reţelei pentru cursurile de limbă, cultură şi civilizaţie românească (LCCR) în afara graniţelor ţării, inclusiv în mediul online. Crearea de mecanisme de recunoaştere pentru asociaţiile care deja desfăşoară cursuri LCCR; – Sprijin pentru cadrele didactice care predau limba română sau în limba română în diaspora şi în comunităţile istorice; – Profesorii din cadrul programului LCCR vor încheia contracte de muncă, astfel încât să fie plătiţi corespunzător, să beneficieze de vechime în muncă, concediu medical şi alte drepturi fundamentale; – Susţinerea culturii româneşti în comunităţile de români din afara ţării, inclusiv în parteneriat cu biserica, pentru a întări coeziunea socială şi convergenţa culturală a românilor din diaspora şi comunităţile istorice; – Modificarea legislaţiei pentru punerea în acord cu decizia CJUE privind eliminarea diferenţelor de tratament pentru cetăţenii care solicită paşapoarte CRDS; – Stimularea reîntoarcerii în ţară prin măsuri specifice: primă de stabilitate, susţinerea angajării românilor întorşi în ţară, primă de instalare şi altele; – Sprijin pentru eliberarea dosarelor de pensionare ale românilor care au lucrat în străinătate - interoperabilitate între structurile guvernamentale de resort. Debirocratizarea şi reducerea timpului de aşteptare.
Republica Moldova - Sprijinim cu toate forţele aderarea Republicii Moldova la UE. România va sprijini consolidarea statului de drept în Republica Moldova prin expertiză şi profesionalism; – Vom moderniza şi creşte capacitatea de procesare a vămilor româneşti. Vom întări legăturile rutiere şi feroviare, cu prioritate cea între Republica Moldova şi viitoarea autostradă A8; – Susţinem cuplarea pieţelor de energie şi gaze naturale.
Comunităţi istorice - Dezvoltarea de strategii şi politici publice clare pentru protejarea identităţii lingvistice, culturale şi spirituale pentru românii din comunităţile istorice. Cooperarea cu ţările în care acestea trăiesc pentru a consolida legăturile cu România.
Minorităţi naţionale - Reorganizarea şi eficientizarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice (DRI) ca structură de sine stătătoare, cu atribuţii de monitorizare a drepturilor minorităţilor, coordonare unitară a politicilor publice legate de minorităţi, elaborare de noi politici publice şi strategii naţionale; – Este nevoie, în continuare, de o lege care să garanteze statutul minorităţilor, să ofere cadrul juridic necesar pentru păstrarea identităţii lor şi să protejeze persoanele aparţinând minorităţilor în orice circumstanţe. Statul român s-a angajat, prin modificarea Constituţiei din 2003, să adopte o astfel de lege. Legislaţia existentă trebuie să garanteze şi dreptul la utilizarea simbolurilor minorităţilor naţionale şi comunităţilor locale; – Dreptul deja câştigat de utilizare a limbii materne nu poate fi pierdut într-o localitate, chiar dacă se schimbă structura etnică a localităţii sau unitatea administrativ-teritorială este reorganizată; – Aplicarea şi întărirea legislaţiei în vigoare pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, în vederea asigurării siguranţei cetăţenilor; – Trebuie elaborat un program amplu vizând combaterea sărăciei şi integrarea socială a comunităţii rome indiferent în ce mediu lingvistic locuiesc, inclusiv prin îmbunătăţirea condiţiilor de locuire şi prin accesul la utilităţi publice; – Se va adopta legea cu privire la protejarea cimitirelor istorice şi mormintelor personalităţilor, aflată în dezbatere parlamentară; – Identificarea şi aprobarea transmiterii unui imobil aflat în domeniul public al statului, în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Romi, pentru sediul Muzeului Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor, conform dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 238/2023 privind înfiinţarea Muzeul Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor din România.
Culte - Continuarea procesului de restituire a imobilelor naţionalizate de regimul comunist care au aparţinut cultelor religioase, comunităţilor şi minorităţilor naţionale, inclusiv prin modificarea legislaţiei în vigoare. Proprietăţile să fie restituite acelora de la care au fost naţionalizate; – Continuarea finanţării cultelor religioase cel puţin la nivelul actual.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
