Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 290 din 28 martie 2024 privind aprobarea Programului multianual strategic de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară 2024-2027
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 279 din 1 aprilie 2024
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 8 alin. (2) din Legea nr. 213/2016 privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Se aprobă Programul multianual strategic de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară 2024-2027, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacşu
Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,
Marian-Cătălin Predoiu
p. Ministrul afacerilor externe,
Janina-Mirela Sitaru,
secretar de stat
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei,
Adrian-Ioan Veştea
Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
Mircea Fechet
p. Ministrul educaţiei,
Gigel Paraschiv,
secretar de stat
Ministrul muncii şi solidarităţii sociale,
Simona Bucura-Oprescu
Secretarul general al Guvernului,
Mircea Abrudean
Şeful Cancelariei Prim-Ministrului,
Alexandru-Mihai Ghigiu
Ministrul finanţelor,
Marcel-Ioan Boloş
Bucureşti, 28 martie 2024.
Nr. 290.
ANEXA 1
PROGRAM MULTIANUAL STRATEGIC
de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară 2024-2027
1. Rezumat
Programul multianual strategic de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară 2024-2027, denumit în continuare Programul, reprezintă cel de-al doilea document strategic de stabilire şi planificare a obiectivelor generale şi specifice de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară ale României pe termen mediu şi lung. Acesta a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Externe, cu consultarea Comitetului consultativ în domeniul cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, denumit în continuare Comitetul consultativ.
Activitatea României în materie de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară în perioada 2024-2027 va reprezenta o continuare naturală a eforturilor derulate în intervalul 2020-2023 de ţara noastră în vederea consolidării profilului de donator în domeniu şi va fi fundamentată pe evoluţiile recente în plan internaţional, precum şi pe experienţa dobândită din implementarea Programului multianual strategic privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară în perioada 2020-2023 şi a planurilor anuale de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară din ultimii ani.
Obiectivul strategic global al României este de a contribui la eradicarea sărăciei extreme. Din această perspectivă, statele partenere ale României în domeniul cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară sunt cele cuprinse în categoriile: a) ţările cel mai puţin dezvoltate; b) ţările cu venituri mici; c) ţările cu venituri medii.
România va depune eforturi pentru asigurarea unei finanţări coerente şi eficace a politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, având în vedere angajamentele asumate de ţara noastră la nivel european de atingere, până în anul 2030, a obiectivului de alocare a 0,33% din venitul naţional brut pentru asistenţa oficială pentru dezvoltare. De asemenea, România va urmări să contribuie la îndeplinirea obiectivului Uniunii Europene de a furniza, împreună cu statele membre, 0,20% din venitul naţional brut sub formă de asistenţă oficială pentru dezvoltare în ţările cel mai puţin dezvoltate până în anul 2030.
În perioada 2024-2027, România va acţiona cu preponderenţă pentru dezvoltarea instituţională a statelor partenere. Totodată, ţara noastră va contribui la asigurarea unei tranziţii verzi care va ţine cont de aspectele de mediu şi de efectele schimbărilor climatice în statele partenere. Nu în ultimul rând, demersurile în materie de cooperare internaţională pentru dezvoltare ale României vor fi direcţionate spre dezvoltarea umană a populaţiilor statelor partenere, în vederea susţinerii acestora pentru îndeplinirea propriilor obiective de dezvoltare. Aceste trei priorităţi tematice sunt parte a angajamentului României de implementare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă în plan internaţional, activităţile în materie de cooperare internaţională pentru dezvoltare fiind strâns corelate cu atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.
Regiunile de interes pentru România din perspectiva politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară sunt regiunea extinsă a Mării Negre, Balcanii de Vest, Africa şi Orientul Mijlociu.
În acest sens, activităţile în domeniu vor fi dirijate, cu prioritate, către Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Republica Serbia, Republica Albania, Statul Palestina, Republica Islamică Mauritania, Republica Unită Tanzania, Republica Senegal şi Republica Federală Democratică a Etiopiei.
2. Introducere
2.1. Istoricul şi relevanţa Programului multianual strategic de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară
În 2007, ulterior aderării la Uniunea Europeană, România a devenit stat donator de asistenţă oficială pentru dezvoltare. Acest statut presupune, pe lângă alocarea unei finanţări constante, şi instituirea unui cadru legal şi strategic adaptat la realităţile internaţionale astfel încât ţara noastră să poată promova o politică de cooperare internaţională pentru dezvoltare coerentă şi predictibilă.
Temeiul legal pentru angajamentul asumat de România în calitate de donator este Legea nr. 213/2016 privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, care prevede rolul Ministerului Afacerilor Externe de coordonator în acest domeniu. Pornind de la acest cadru legislativ, la 21 decembrie 2016 a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 1.006/2016 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare şi pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe. În luna septembrie 2017 au fost adoptate Hotărârea Guvernului nr. 690/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice cu privire la realizarea activităţilor de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 678/2017 pentru înfiinţarea Comitetului consultativ în domeniul cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară. Astfel, România dispune de un cadru legislativ complet pentru definirea politicilor în materie de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, precum şi pentru implementarea acestora.
În anul 2021, conform datelor validate de OCDE, valoarea totală a acţiunilor de asistenţă oficială pentru dezvoltare întreprinse de instituţiile publice din România a crescut cu 35% comparativ cu anul 2020, ajungând la 417,26 milioane USD (352,80 milioane EUR), respectiv la 0,15% din venitul naţional brut. Această valoare continuă tendinţa ascendentă a ultimilor ani şi reconfirmă seriozitatea angajamentului României în sprijinul ţărilor în curs de dezvoltare şi eforturile ţării noastre de aliniere la acţiunile adoptate de actorii internaţionali privind susţinerea statelor în curs de dezvoltare.
Programul reprezintă un demers necesar, deoarece România, în calitate de donator care respectă standardele internaţionale în materie, trebuie să aplice o politică de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară predictibilă, coerentă şi fundamentată pe o serie de obiective realizabile într-un interval de timp bine definit. De asemenea, este necesară actualizarea periodică a cadrului strategic aferent, având în vedere evoluţiile pe plan internaţional, caracterizate prin existenţa unor crize multiple care afectează mai ales statele partenere.
Programul a fost elaborat inclusiv ţinând cont de lecţiile învăţate în urma implementării Programului multianual strategic privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară în perioada 2020-2023, activitatea României în materie urmând a fi adaptată noilor priorităţi internaţionale. Totodată, cadrul strategic va ţine seama de angajamentele internaţionale asumate de ţara noastră, precum şi de tendinţele globale în domeniul cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi asistenţei umanitare.
Principala lecţie învăţată în perioada 2020-2023 este nevoia de flexibilitate în cooperarea internaţională pentru dezvoltare, mai ales în condiţiile existenţei unei multitudini de crize suprapuse, cu efecte pe termen scurt, mediu şi lung. În acelaşi timp, activităţile României în materie de cooperare internaţională pentru dezvoltare trebuie să asigure un răspuns ferm şi concret la provocările globale şi regionale şi, de asemenea, să fie concepute de o manieră predictibilă pentru a putea contribui constant la ameliorarea efectelor crizelor cu care se confruntă statele partenere.
2.2. Avantajele comparative ale României
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România poate contribui la susţinerea eforturilor de integrare europeană ale statelor din regiunea extinsă a Mării Negre şi din Balcanii de Vest. Concret, ţara noastră a dovedit în ultimii ani că deţine capacitatea de a derula activităţi menite să dezvolte capacităţile statelor partenere în domeniile esenţiale pentru aderarea la Uniunea Europeană, precum cele din sfera întăririi statului de drept - consolidarea sistemului judiciar, a prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate sau elaborarea politicilor publice anticorupţie şi integrarea acestora în arhitectura politicii penale naţionale. România poate împărtăşi din experienţa sa de stat care a parcurs procesul de aderare la Uniunea Europeană pe parcursul căruia şi-a optimizat legislaţia în vederea alinierii la acquis-ul Uniunii Europene.
Ţara noastră are o experienţă dovedită în gestionarea situaţiilor de urgenţă. Ca atare, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi alte structuri specializate ale statului român, activităţile de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară vor fi orientate înspre reducerea riscurilor şi consolidarea managementului în caz de dezastre, creşterea rezilienţei şi elaborarea planurilor de continuitate, protecţia civilă, prevenirea conflictelor, stabilizarea şi reconstrucţia postconflict sau furnizarea de servicii în situaţii postconflict.
România poate oferi, prin transfer de expertiză, asistenţă pentru activităţile care vizează dezvoltarea economică. Astfel, ţara noastră se poate implica în eficientizarea şi modernizarea sistemului fiscal prin reformă fiscală, îmbunătăţirea reglementărilor economice şi comerciale, dezvoltarea antreprenoriatului sau transparentizarea sistemului de achiziţii publice.
Totodată, ţara noastră poate facilita consolidarea politicilor agricole, prin întărirea capacităţilor de siguranţă fitosanitară şi veterinară sau prin implicare în dezvoltarea rurală.
Toate activităţile României de cooperare internaţională pentru dezvoltare vor urmări integrarea componentei de mediu în vederea combaterii efectelor schimbărilor climatice, în condiţiile în care Guvernul României şi-a intensificat eforturile pentru a realiza tranziţia către o economie „verde“, rezilientă la schimbările climatice, şi pentru a integra măsurile de adaptare la schimbările climatice în sectoarele economice, sociale şi de mediu vulnerabile.
3. Viziune
Obiectivul strategic global al României, având la bază angajamentele internaţionale în materie de cooperare internaţională pentru dezvoltare, este acela de a contribui la eradicarea sărăciei extreme prin promovarea păcii şi prosperităţii, prin intermediul unor parteneriate eficiente cu ţările beneficiare, în vederea susţinerii propriilor lor obiective de dezvoltare. Statele partenere ale României în domeniul cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi asistenţei umanitare sunt cele cuprinse în categoriile: a) ţările cel mai puţin dezvoltate; b) ţările cu venituri mici; c) ţările cu venituri medii.
Prin activităţile de cooperare internaţională pentru dezvoltare, România poate mobiliza resursele necesare în vederea dezvoltării capacităţilor statelor partenere în domeniile în care ţara noastră deţine expertiză dovedită.
Ţara noastră va oferi, prin intermediul activităţilor de asistenţă umanitară, ajutor şi sprijin persoanelor aflate în nevoie, va apăra demnitatea umană, va contribui la reducerea suferinţei oamenilor, inclusiv prin participarea la salvarea de vieţi omeneşti cu echipe specializate, în caz de dezastre naturale de mare amploare, foamete şi malnutriţie sau alte situaţii de urgenţă ori ca urmare a conflictelor, şi va asista şi sprijini programele de prevenire, reabilitare şi reconstrucţie.
Activităţile menţionate vor fi îndeplinite, folosind întreg instrumentarul instituţional aflat la dispoziţie, de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, societatea civilă, mediul academic, respectiv cel privat, sub atenta coordonare a Ministerului Afacerilor Externe.
3.1. Principii
România va ţine cont de o serie de principii consacrate la nivel internaţional în fundamentarea activităţilor de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară şi va lua în considerare importanţa corelării şi coordonării cu acţiunile tuturor donatorilor.
În primul rând, asumarea responsabilităţii pentru propriul proces de dezvoltare de către ţările partenere este un principiu esenţial pentru acţiunea României în materie de cooperare internaţională pentru dezvoltare. Astfel, ţara noastră se va asigura că, în privinţa proiectelor derulate, implicarea statelor beneficiare va creşte la toate nivelurile (guvernamental, regional, local, al societăţii civile şi mediului privat).
De asemenea, România va susţine eforturile globale de creştere a eficienţei cooperării internaţionale pentru dezvoltare. Vor fi abordate, cu prioritate, acele proiecte bilaterale în cadrul cărora România poate contribui cu expertiza proprie şi care prezintă un potenţial de multiplicare pe mai mulţi ani. Ţara noastră va depune eforturi pentru a creşte numărul de proiecte derulate pe mai mulţi ani, în vederea asigurării unei predictibilităţi în ce priveşte angajamentele asumate în relaţia cu statele partenere. Acestea vor fi de lungă durată şi axate pe proiecte concrete, care vor crea un impact real în rândul populaţiilor statelor partenere.
În linie cu standardele OCDE şi ale Uniunii Europene, România se va concentra asupra asigurării coerenţei politicilor pentru dezvoltare, în sensul includerii obiectivelor de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară în elaborarea politicilor care pot avea un impact asupra statelor partenere, cu scopul limitării sau chiar al eliminării oricăror efecte negative asupra dezvoltării acestora.
Acest deziderat nu poate fi atins fără o strânsă coordonare între autorităţile administraţiei publice centrale şi locale care participă la activităţile de cooperare internaţională pentru dezvoltare din partea României în vederea asigurării unei coerenţe şi predictibilităţi a acţiunilor desfăşurate. În acest sens, până la finele anului 2027, Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator al politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, va adopta măsuri care, pe de o parte, vor urmări optimizarea cadrului legislativ, instituţional şi bugetar şi, pe de altă parte, vor contribui la asigurarea unui cadru pentru crearea de sinergii în interiorul mediului instituţional care derulează activităţi de cooperare internaţională pentru dezvoltare, sub strânsa coordonare a Ministerului Afacerilor Externe, precum şi pentru stabilirea de parteneriate cu societatea civilă, mediul academic şi cel privat.
Fundamentarea eficientizării politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară va fi realizată printr-un parteneriat cu structurile competente din cadrul OCDE, pentru a asigura ralierea României la cele mai noi standarde şi tendinţe în materie.
România sprijină pe deplin eforturile de creştere a coerenţei politicilor pentru dezvoltarea durabilă, prezentul program fiind racordat la Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018, cu modificările şi completările ulterioare, şi a cărei implementare este coordonată de către Departamentul pentru dezvoltare durabilă din cadrul aparatului de lucru al Guvernului.
România va acţiona pentru dezvoltarea unor parteneriate cu agenţiile de cooperare internaţională pentru dezvoltare din statele membre ale Uniunii Europene şi ale altor ţări donatoare pentru a putea armoniza acţiunile româneşti cu cele ale celorlalţi donatori, precum şi cu instrumentele de acţiune externă ale Uniunii Europene.
Ţara noastră va continua procesul de asigurare a transparenţei activităţilor în materie de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară. Informaţiile aferente vor fi publicate în mod proactiv, în timp ce alţi actori interesaţi din societatea civilă, mediul academic sau cel privat vor fi implicaţi în implementarea politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară pe parcursul derulării Programului.
3.2. Angajamentele României la nivel internaţional
Eforturile depuse de România în materie de cooperare internaţională pentru dezvoltare urmăresc respectarea criteriilor şi standardelor Comitetului de asistenţă pentru dezvoltare al OCDE. În acelaşi timp, având calitatea de participant în cadrul respectivului comitet, România este o parte activă a dialogului centrat pe eficientizarea sistemului mondial de cooperare internaţională pentru dezvoltare.
România se află în plin proces de aderare la OCDE, motiv pentru care urmăreşte să îşi optimizeze legislaţia şi practicile interne în vederea obţinerii statutului de membru cât mai curând posibil. În paralel, România va demara procesul de aderare la Comitetul de asistenţă pentru dezvoltare al OCDE, având în vedere progresele obţinute în ultimii ani în materie de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară. Acest proces va implica o serie de eforturi pe două mari paliere: optimizarea legislaţiei în materie, cu accent pe crearea instrumentelor de consolidare a rolului Ministerului Afacerilor Externe de coordonator al politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară şi pe îmbunătăţirea instrumentelor de monitorizare şi evaluare a activităţilor derulate prin intermediul Agenţiei de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare şi al altor instituţii implicate în politica de cooperare internaţională pentru dezvoltare, respectiv alinierea la instrumentele juridice gestionate de Comitetul de asistenţă pentru dezvoltare al OCDE, precum şi asumarea implementării acestora în practica naţională în domeniul cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi asistenţei umanitare.
În acelaşi timp, România îşi va plasa eforturile de cooperare internaţională pentru dezvoltare în contextul mai larg al contribuţiei la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030. În acest context, ţara noastră s-a alăturat angajamentelor asumate la nivel multilateral în următoarele domenii: finanţarea pentru dezvoltare (Consensul Monterrey, Declaraţia de la Doha, Agenda de acţiune de la Addis Abeba); creşterea eficienţei cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi a asistenţei umanitare (Agenda Accra pentru Acţiune şi Parteneriatul de la Busan privind cooperarea eficientă pentru dezvoltare); gestionarea dezastrelor (Conferinţa de la Sendai) şi a efectelor schimbărilor climatice (Acordul de la Paris, Pactul ecologic european).
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România va depune eforturi pentru îndeplinirea ţintei de alocare a 0,33% din venitul naţional brut până în anul 2030 ca asistenţă oficială pentru dezvoltare, conform angajamentelor asumate în anul 2015 la nivel european. În acelaşi timp, România va urmări să contribuie la îndeplinirea obiectivului de alocare a 0,20% din venitul naţional brut al Uniunii Europene şi al statelor membre pentru activităţi de asistenţă oficială pentru dezvoltare în ţările cel mai puţin dezvoltate, până în anul 2030.
De asemenea, activităţile României în materie de cooperare internaţională pentru dezvoltare se vor ralia la Iniţiativele Echipa Europa la nivelurile global, regional şi local, cu accent pe susţinerea ţărilor din regiunile prioritare. Totodată, politica de cooperare internaţională pentru dezvoltare derulată de România va sprijini realizarea strategiei Global Gateway a Uniunii Europene.
Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională - „Europa globală“, de modificare şi abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1.601 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (CE, Euroatom) nr. 480/2009 al Consiliului, denumit în continuare Regulamentul IVCDCI - „Europa globală“, reglementează finanţarea acţiunii externe a Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.
Ţara noastră va continua să joace un rol important în cadrul comitetelor geografice şi tematice ale Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională - „Europa globală“, în vederea stabilirii unor alocări adecvate obiectivelor de politică externă ale României.
În plus, România acţionează în continuare în sensul promovării valorilor europene şi îşi propune să implementeze angajamentele asumate de statele membre în cadrul Noului Consens European pentru Dezvoltare (2017).
3.3. Obiective generale şi specifice
În baza angajamentelor internaţionale în materie de cooperare internaţională pentru dezvoltare, obiectivul strategic global al României este de a contribui la eradicarea sărăciei extreme, prin intermediul unor parteneriate eficiente cu ţările partenere, în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă ale acestora.
În vederea îndeplinirii acestui deziderat, România va urmări o serie de obiective specifice, precum:
- dezvoltarea şi consolidarea instituţională a statelor partenere, prin realizarea de acţiuni care vor urmări: eficientizarea politicilor şi practicilor, dezvoltarea abilităţilor profesionale ale personalului din sectorul public, modernizarea infrastructurii din sectorul public;
– creşterea bunăstării populaţiilor din statele partenere, prin acţiuni care vizează creşterea accesului la educaţie şi servicii de bază, oferirea de oportunităţi de formare profesională, favorizarea creării de locuri de muncă decente;
– susţinerea statelor partenere în lupta împotriva schimbărilor climatice şi protejarea mediului.
4. Priorităţi
România, prin intermediul politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, urmăreşte să contribuie la construirea unei lumi stabile, sigure, incluzive, prospere şi durabile, folosindu-şi capacităţile şi expertiza în conformitate cu angajamentele internaţionale.
În baza Agendei 2030 şi a Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, ţara noastră se va concentra pe îndeplinirea priorităţilor tematice şi geografice selectate în domeniul cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi asistenţei umanitare care corespund obiectivelor de dezvoltare durabilă.
4.1. Priorităţi tematice
Priorităţile tematice de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară ale României se bazează pe nevoile de dezvoltare ale statelor partenere şi capacităţile disponibile ale ţării noastre, fiind grupate în următoarele domenii:
• Dezvoltare instituţională:
- consolidarea structurilor democratice şi a statului de drept, împărtăşirea experienţei acumulate în procesele de tranziţie şi integrare;
– buna guvernare, consolidarea capacităţii instituţionale a administraţiei centrale, locale şi sectoriale, inclusiv prin digitalizare, consolidarea societăţii civile şi a mediului privat;
– consolidarea rezilienţei, consolidarea capacităţilor de protecţie civilă şi de management al situaţiilor de urgenţă;
– pacea şi stabilitatea;
– contracararea riscurilor neconvenţionale de securitate, cu accent pe securitatea cibernetică, protecţia infrastructurii critice şi ameninţări hibride, precum şi combaterea dezinformării.
România acordă o atenţie deosebită consolidării păcii şi democraţiei la nivel mondial, mai ales pe fondul noilor provocări generate de contextul geopolitic actual. Din această perspectivă, ţara noastră consideră că dezvoltarea „societăţilor reziliente“, bazate pe pilonii păcii şi democraţiei, care se consolidează reciproc, precum şi acordarea unei atenţii speciale ţărilor fragile contribuie la promovarea valorilor democratice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, a stabilităţii şi păcii, a respectării stricte a dreptului internaţional şi a ordinii internaţionale bazate pe reguli.
Acest obiectiv permite României să îşi valorifice avantajul comparativ, în sensul că experienţa şi cunoştinţele dobândite în procesul propriei tranziţii politice şi economice pot fi transferate şi implementate în ţările partenere pentru a stimula dezvoltarea societăţilor democratice.
Obiectivul serveşte, de asemenea, intereselor şi nevoilor României, promovarea bunei guvernări fiind o condiţie prealabilă pentru intensificarea relaţiilor politice şi economice cu ţările partenere.
• Tranziţie verde, mediu şi schimbări climatice^1:
^1 Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România, în calitate de autoritate publică centrală pentru protecţia mediului, raportează informaţii cu privire la furnizarea de sprijin ţărilor în curs de dezvoltare, în conformitate cu dispoziţiile relevante ale Convenţiei-cadru a ONU privind schimbările climatice.
– securitatea alimentară, agricultura durabilă, managementul durabil al apei, salubritatea;
– adaptarea la schimbările climatice;
– dezvoltarea rurală şi urbană;
– securitatea climatică şi dreptul internaţional.
Lupta împotriva schimbărilor climatice şi a daunelor aduse mediului reprezintă o problemă cu caracter urgent pentru România şi întreaga lume. Astfel, ţinând cont de faptul că schimbările climatice pot fi atât un factor generator de conflicte, cât şi unul de exacerbare a riscurilor existente în situaţii de fragilitate, având potenţialul de a afecta perspectivele de redresare durabilă şi de pace, includerea temei „tranziţie verde, mediu şi schimbări climatice“ ca prioritate tematică de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară marchează implicarea mai activă a ţării noastre în eforturile internaţionale de combatere a schimbărilor climatice, precum şi alinierea României la Declaraţia privind integrarea adaptării la schimbările climatice în cooperarea pentru dezvoltare, adoptată de către miniştrii mediului şi dezvoltării ai ţărilor membre ale OCDE la 4 aprilie 2006.
• Dezvoltare umană:
- educaţie, formare profesională, locuri de muncă decente, sănătate, cultură, tineret;
– egalitate de şanse, protecţia minorităţilor şi a grupurilor vulnerabile;
– dezvoltarea instituţiilor sociale;
– cooperarea ştiinţifică.
Cooperarea internaţională pentru dezvoltare în domeniile educaţie, cultură, ştiinţă, tineret şi egalitate de şanse cu ţările partenere este esenţială pentru abordarea provocărilor globale existente şi emergente. Schimbul de cunoştinţe, politici şi practici în aceste domenii încurajează inovarea reciproc avantajoasă şi creează legături durabile între organizaţii şi persoane. Încurajează, în egală măsură, creşterea economică, prosperitatea socială şi securitatea pe plan internaţional.
Din această perspectivă, România percepe sectorul educaţiei drept element-cheie pentru dezvoltarea sustenabilă a statelor partenere, fapt pentru care va continua să promoveze cu prioritate acest domeniu în cadrul propriilor politici de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi să susţină, la nivel european şi multilateral, importanţa accesului cuprinzător şi echitabil la educaţie şi formare profesională de calitate drept precondiţie pentru garantarea stabilităţii şi a prosperităţii statelor partenere.
4.2. Priorităţi geografice
4.2.1. Regiuni prioritare
Principalele repere avute în vedere la stabilirea priorităţilor geografice de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară sunt reprezentate de priorităţile de politică externă ale României, complementaritatea politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară a României cu unele iniţiative regionale sau transfrontaliere, precum cele ale Uniunii Europene şi NATO pentru Balcani, Sinergia Mării Negre, Strategia UE pentru Regiunea Dunării, Parteneriatul Estic, Procesul de Cooperare din Europa de SudEst, Consiliul Cooperării Regionale, Parteneriatul Uniunea Europeană-Uniunea Africană, precum şi recomandările în materie ale ONU, Uniunii Europene şi Comitetului de asistenţă pentru dezvoltare al OCDE.
Regiunea extinsă a Mării Negre şi Balcanii de Vest, aflate în imediata vecinătate a ţării noastre, constituie priorităţi geografice de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară în condiţiile în care stabilitatea şi prosperitatea în ţările din zonele în cauză prezintă un interes deosebit pentru România.
Africa şi Orientul Mijlociu reprezintă, de asemenea, priorităţi geografice de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară. Astfel, relaţiile cu statele africane, în special cele din zona subsahariană, vor beneficia şi de cadrul general al Strategiei Naţionale pentru Africa „România-Africa: Parteneriat pentru viitor prin pace, dezvoltare şi educaţie, un document-cadru de viziune“, precum şi de dirijarea a 17% din asistenţa oficială pentru dezvoltare acordată anual de Ministerul Afacerilor Externe către statele de pe acest continent, prin derularea de proiecte înscrise sub egida Platformei pentru Viitorul Africii prin Pace, Educaţie şi Dezvoltare.
4.2.2. Ţări prioritare
Republica Moldova constituie o prioritate de prim rang a politicii externe a României, ţara noastră susţinând activ eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova şi programul de reforme democratice, în baza Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova şi având ca fundament comunitatea de limbă, istorie şi cultură cu Republica Moldova, precum şi viziunea spaţiului comun din perspectiva integrării europene.
Astfel, Republica Moldova reprezintă beneficiarul principal al politicii României de cooperare internaţională pentru dezvoltare, consolidarea Fondului de Democratizare şi Dezvoltare Sustenabilă pentru Republica Moldova, prin sporirea fondurilor alocate pentru activităţile de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, constituind o prioritate a Guvernului României.
Activităţile de cooperare internaţională pentru dezvoltare care vor fi derulate de România în Republica Moldova vor viza domeniul educaţiei, consolidarea independenţei mass-mediei, a caracterului pluralist şi liber al acesteia, consolidarea societăţii civile, consolidarea rezilienţei sectorului energetic, reforma şi modernizarea administraţiei publice, lucrările publice şi infrastructura, sănătatea, promovarea egalităţii de şanse, protecţia minorităţilor şi a grupurilor vulnerabile, dezvoltarea instituţiilor sociale, stimularea creşterii economice, afacerile interne, consolidarea statului de drept.
De asemenea, România va urmări ca proiectele de cooperare internaţională pentru dezvoltare implementate în Republica Moldova să contribuie la eforturile de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent de zona geografică unde locuiesc, limba vorbită, confesiunea şi orientarea politică, şi ţinând cont de obiectivul prioritar al integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
România s-a situat alături de Ucraina încă de la începutul războiului de agresiune al Federaţiei Ruse, acţionând în deplină solidaritate cu statul şi poporul ucrainean. Susţinerea demersurilor Ucrainei cu privire la integrarea europeană s-a aflat constant pe agenda de politică externă a României, justificând astfel prioritatea acordată Ucrainei în politica României de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară. Dată fiind situaţia actuală din Ucraina şi implicarea substanţială a României în sprijinirea acesteia, susţinerea acordată de statul român va rămâne una cuprinzătoare, utilizarea palierului de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară reconfirmând angajamentul diversificat al ţării noastre în sprijinul Ucrainei.
Având în vedere experienţa României de fost stat candidat la Uniunea Europeană, asistenţa bilaterală pentru Ucraina se va concentra pe reconstrucţie şi sprijinirea parcursului european al Ucrainei. În acest sens sunt vizate domenii precum statul de drept, aplicarea şi respectarea valorilor şi principiilor Uniunii Europene, implementarea acordurilor de liber schimb cu Uniunea Europeană, reforma administraţiei publice, dezvoltarea socioeconomică, consolidarea societăţii civile, reducerea riscurilor la dezastre şi consolidarea managementului în caz de dezastre, educaţie şi formare profesională, agricultura, siguranţa alimentară, creşterea rezilienţei, prevenirea şi combaterea corupţiei şi criminalităţii organizate.
Relaţiile dintre România şi Georgia cunosc o dinamică susţinută a contactelor bilaterale şi a cooperării concrete, pe fondul accelerării parcursului european şi euroatlantic al Georgiei şi a semnării Parteneriatului Strategic dintre cele două state. De asemenea, cooperarea sectorială în domenii precum energia, transporturile sau digitalizarea, atât în plan bilateral, cât şi în formate multilaterale, conferă substanţă dezvoltării relaţiilor dintre România şi Georgia.
Prioritizarea Georgiei în cadrul politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară reprezintă o dovadă de continuitate a sprijinului acordat de către România în contextul grav de securitate din regiunea Mării Negre, pe fondul agresiunii militare ruse din Ucraina şi al conflictelor prelungite din regiunea Caucaz. Astfel, contribuţia României va viza asistenţa pentru integrare europeană, racordarea la proiectele Uniunii Europene, reducerea riscurilor la dezastre şi consolidarea managementului în caz de dezastre.
În Serbia vor fi vizate cu precădere domeniile aferente parcursului european al statului vecin, având ca obiectiv principal consolidarea proceselor de bună guvernanţă prin acordarea de expertiză şi finanţare. Proiectele vizate vor urmări atât un impact socioeconomic şi transfrontalier semnificativ asupra creşterii calităţii nivelului de trai, cât şi domeniile educaţional, cultural şi mediu.
În relaţia cu Albania este avută în vedere, cu prioritate, sprijinirea administraţiei publice locale, prin implementarea de proiecte relevante pentru eforturile de integrare europeană (inclusiv implementarea aquis-ului), care să genereze, totodată, oportunităţi pentru diversificarea şi consolidarea cooperării bilaterale, cu precădere în domeniul economic, educaţional şi cultural.
Dezvoltarea cooperării cu Palestina pe diverse paliere face parte din angajamentul României de consolidare a instituţiilor palestiniene, obiectiv prioritar în această relaţie. În mod tradiţional, România a contribuit de o manieră activă la procesul de consolidare instituţională şi dezvoltare economică a Palestinei, în diverse domenii de interes pentru autorităţile de la Ramallah, ca parte a sprijinului tradiţional pentru promovarea soluţiei celor două state, ca unică soluţie viabilă pentru avansarea unei păci juste şi de durată în Orientul Mijlociu.
Senegal este un stat stabil care se remarcă prin deschidere la reformă şi dialog cu partenerii occidentali. Evoluţiile interne recente au demonstrat existenţa unei societăţi civile robuste şi a instituţiilor naţionale capabile să gestioneze tensiunile interne.
Partener tradiţional al României (şi al Uniunii Europene) în Africa de Vest francofonă, Senegalul este deschis faţă de cooperarea cu partenerii externi pentru derularea de proiecte menite să contribuie la gestionarea provocărilor structurale socioeconomice.
În pofida volatilităţii regionale, Mauritania este un stat stabil, partener esenţial al Uniunii Europene şi al NATO în arhitectura de securitate din regiunea Sahel, inclusiv în lupta împotriva fenomenului terorist şi a migraţiei ilegale. În ultimii ani s-a constatat voinţa politică a autorităţilor mauritaniene de a întreprinde reforme care să contribuie la îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru cetăţeni, la reducerea inechităţilor sociale şi la asigurarea bunei guvernări; în acest context, susţinerea partenerilor internaţionali pentru agenda de reforme a Mauritaniei poate avea un real rol catalizator.
Tanzania este unul dintre statele africane sub-sahariene care au cunoscut o dezvoltare stabilă în ultimele decenii, devenind punct referenţial pentru susţinerea proceselor de stabilizare politică şi securitară în Africa de Est. Statul tanzanian este un partener important în Africa şi beneficiază de un prestigiu continental, cu o performanţă în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului. Tanzania este în proces de revizuire a politicii sale externe, sens în care îşi extinde interesul către Europa de Est şi caută să identifice parteneri cu care să dezvolte cooperări sectoriale, cu accent pe domeniul economic, inclusiv atragerea de investiţii publice sau private. Din această perspectivă există un interes deosebit pentru revitalizarea relaţiei bilaterale cu România, consolidarea dialogului politic şi realizarea de transferuri de expertiză în domeniul formării profesionale în sectoare precum IT, securitate cibernetică, oraşe inteligente/ smart, pescuit, medicină şi farmacie.
Etiopia exercită un rol politic şi operaţional important în planul securităţii africane, cu precădere în Cornul Africii, fapt pentru care este un partener important al Uniunii Europene în regiune. În ultimii ani, Etiopia a cunoscut un parcurs impresionant, însă tranziţia extrem de complexă necesită acompanierea atentă a comunităţii internaţionale, inclusiv prin proiecte dedicate dezvoltării socioeconomice a ţării.
4.3. Teme transversale
Principalele teme transversale, care se intersectează în cadrul tuturor proiectelor şi programelor României de cooperare internaţională pentru dezvoltare, coincid, în mare parte, cu obiectivele care derivă din calitatea ţării noastre de membru în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului pentru perioada 2023-2025, respectiv: a) drepturile omului şi libertăţi fundamentale; b) egalitatea de gen; c) combaterea discriminării.
În egală măsură, evaluarea impactului programelor şi proiectelor din domeniul cooperării internaţionale pentru dezvoltare asupra mediului constituie o altă temă transversală a României, în conformitate cu Recomandarea Consiliului (OCDE) privind evaluarea de mediu a proiectelor şi programelor de asistenţă pentru dezvoltare.
5. Asistenţa umanitară
ONU semnalează că nevoile umanitare au atins un nivel record în ultimii ani, situaţie determinată în mare măsură de reapariţia conflictelor statale, combinată cu impactul schimbărilor climatice, degradarea mediului, creşterea populaţiei globale, urgenţele sanitare şi guvernanţa deficitară.
Astfel, Oficiul pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare al ONU^2 a estimat că aproape 339 de milioane de persoane - 1 din 23 de persoane la nivel mondial - au avut nevoie de asistenţă umanitară în anul 2023, faţă de 274 de milioane în 2022.
^2 OCHA, Global Humanitarian Overview 2023 - https://reliefweb.int/report/world/global-humanitarian-overview-2023-enaresfr
Având în vedere aceste tendinţe şi provocări, România îşi propune să dea un nou impuls politicii sale în domeniul asistenţei umanitare, astfel încât să poată aborda nevoile umanitare tot mai mari într-un mod mai eficace şi, de asemenea, să sprijine crearea unui mediu mai favorabil furnizării de ajutor umanitar principial. Din această perspectivă, asistenţa umanitară a României se fundamentează pe o bază juridică solidă şi pe un set de principii de bază şi obiective comune şi va continua să fie ghidată cu stricteţe de principiile umanitare universale ale umanităţii, neutralităţii, imparţialităţii şi independenţei, aşa cum sunt consacrate acestea în dreptul internaţional.
În egală măsură, răspunsul umanitar al României va continua să respecte principiul de „a nu face rău“ populaţiilor afectate şi mediului şi va asigura o abordare adaptată la situaţiile de conflict, astfel încât să nu amplifice accidental conflictele.
Natura crizelor umanitare devine din ce în ce mai complexă, ajungând la limita dintre asistenţa umanitară clasică şi cooperarea internaţională pentru dezvoltare. Astfel, crizele care necesită furnizarea de asistenţă umanitară durează mai mult în prezent şi necesită o abordare multifaţetată, situaţie care face necesară acordarea de asistenţă umanitară tradiţională, imediată, precum şi de sprijin pentru dezvoltare pe termen lung pentru ţările afectate de crize prelungite.
România va asigura coerenţa şi complementaritatea între asistenţa umanitară, asistenţa oficială pentru dezvoltare şi acţiunile de consolidare a păcii prin viitoarea aliniere la Recomandarea Comitetului de asistenţă pentru dezvoltare al OCDE privind triplul nex asistenţă umanitară - asistenţă oficială pentru dezvoltare - pace^3. În centrul acestei sinergii se va afla scopul primar de a reduce în mod eficient nevoile, riscurile şi vulnerabilităţile populaţiilor afectate, sprijinind eforturile privind prevenţia. În acţiunile sale, România va ţine cont de complementaritatea domeniilor umanitar şi protecţie civilă, atât în ceea ce priveşte prevenţia şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă, cât şi în intervenţia postcriză.
^3 DAC Recommendation on the Humanitarian-Development-Peace Nexus, OECD/LEGAL/5019 - https://legalinstruments.oecd.org/public/doc/643/643.en.pdf
Pe de altă parte, România va continua să susţină abordarea bazată pe consolidarea rezilienţei. Cu alte cuvinte, acţiunile umanitare, răspunsul la dezastre şi crize, precum şi activităţile de reconstrucţie vor fi completate prin proiecte de cooperare internaţională pentru dezvoltare pe termen lung.
Asistenţa umanitară acordată de România va continua să se bazeze, în principal, pe doi piloni:
1. Furnizarea de asistenţă umanitară bilaterală prin intermediul instituţiilor naţionale cu competenţe în domeniu. Acţiunile vor consta în furnizarea de bunuri şi materiale de primă necesitate şi trimiterea de echipe de intervenţie la dezastre, situaţie în care, după caz, Ministerul Afacerilor Externe va continua să colaboreze activ cu Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă.
Gestionarea situaţiilor de urgenţă reprezintă un domeniu strategic pentru fiecare ţară, iar România poate reprezenta un pol de expertiză în acordarea de asistenţă umanitară şi protecţie civilă. Sistemul de protecţie civilă din România este deja recunoscut la nivel internaţional ca fiind unul inovator prin prisma asigurării unei coordonări integrate a tuturor serviciilor de urgenţă la nivel naţional prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Astfel, ţara noastră deţine experienţa şi expertiza necesare pentru a contribui la consolidarea capacităţilor instituţionale ale statelor partenere, de răspuns la situaţiile de urgenţă şi cele aferente protecţiei civile.
2. Furnizarea de asistenţă umanitară prin intermediul organizaţiilor multilaterale şi partenerilor internaţionali. Ministerul Afacerilor Externe va continua să coopereze cu agenţii, fonduri şi programe ale ONU, alte organizaţii internaţionale, inclusiv organizaţii neguvernamentale, precum şi agenţii specializate ale Uniunii Europene şi din statele membre ale Uniunii Europene.
În vederea furnizării flexibile, eficiente şi pe termen lung a asistenţei umanitare va fi lansat un proces de revizuire a mecanismelor actuale de acordare a asistenţei umanitare, precum şi de stabilire a ţărilor prioritare beneficiare de asistenţă umanitară şi a criteriilor de selecţie a acestora.
Astfel, procesul de evaluare a Programului, planificat a se derula la sfârşitul anului 2025, va include şi propuneri de eficientizare a asistenţei umanitare în conformitate cu aspectele sus-menţionate.
6. Instrumente de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară
Ministerul Afacerilor Externe, direct sau prin Agenţia de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare, administrează fondurile alocate pentru activităţile de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară prin modalităţi de implementare directă şi, respectiv, de implementare indirectă.
Utilizarea fondurilor prin implementare directă se realizează prin: a) achiziţii publice de bunuri, lucrări şi servicii necesare pentru realizarea activităţilor de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară; b) donaţii; c) transfer de expertiză către beneficiari; d) acordare de burse de studiu şi cercetare.
Utilizarea fondurilor prin implementare indirectă se realizează prin transfer de fonduri către beneficiari, sub formă de: a) granturi; b) sprijin bugetar direct; c) contribuţii voluntare.
6.1. Asistenţa bilaterală
Prin intermediul asistenţei bilaterale, România îşi propune să pună la dispoziţia ţărilor beneficiare instrumente de cooperare internaţională pentru dezvoltare care să reflecte cererea, capacitatea şi nivelul de dezvoltare ale partenerilor şi, de asemenea, să contribuie la consolidarea relaţiilor bilaterale.
Procesul de selectare a ţărilor beneficiare va pune accent, în măsura posibilităţilor, pe cele din categoria ţărilor cel mai puţin dezvoltate (LDC), respectiv categoria ţărilor cu venituri medii (MIC). Astfel, România va contribui la îndeplinirea obiectivului de alocare a 0,20% din venitul naţional brut al Uniunii Europene şi al statelor membre pentru activităţi de asistenţă oficială pentru dezvoltare în ţările cel mai puţin dezvoltate.
În măsura posibilităţilor, activităţile de cooperare internaţională pentru dezvoltare derulate în ţările prioritare se vor concentra doar pe două priorităţi tematice. Această abordare va favoriza un răspuns eficient la nevoile ţării beneficiare, va facilita implementarea proiectelor de către instituţii publice, private, ale societăţii civile şi din mediul academic şi, de asemenea, va dezvolta sinergii şi vizibilitate pentru România în ţara beneficiară.
Totodată, pentru fiecare ţară prioritară se va urmări elaborarea unui program de cooperare internaţională pentru dezvoltare, stabilit, de regulă, pentru o durată de patru ani, document care va include:
- priorităţile tematice de cooperare internaţională pentru dezvoltare avute în vedere de România din perspectiva derulării de proiecte în ţara beneficiară;
– obiectivele specifice urmărite;
– instrumentele de evaluare ex ante/ex post a proiectelor implementate, inclusiv din perspectiva impactului asupra mediului.
Programele în cauză ar urma să fie întocmite în baza dialogului cu instituţiile guvernamentale ale ţărilor beneficiare, autorităţile locale, partenerii sociali şi alte entităţi locale. De asemenea, vor lua în considerare avantajele comparative ale României, programarea comună a Uniunii Europene şi a statelor membre ale Uniunii Europene (Iniţiativele Echipa Europa) în materie de asistenţă oficială pentru dezvoltare în raport cu ţările beneficiare, priorităţile statelor partenere şi circumstanţele specifice ale acestora.
Totodată, vor fi menţinute în atenţie ţările aflate în situaţii de fragilitate, în condiţiile în care acestea generează majoritatea refugiaţilor şi a persoanelor strămutate intern. În raport cu această din urmă categorie de ţări, proiectele bilaterale de cooperare internaţională pentru dezvoltare se vor axa, în special, pe domenii importante şi necesare pentru asigurarea redresării statelor în cauză, precum sectorul social, securitatea alimentară, pacea şi prevenirea crizelor.
6.2. Asistenţa multilaterală
România va promova în mod proactiv priorităţile naţionale şi expertiza proprie la nivel internaţional, în special în cadrul Uniunii Europene şi al organizaţiilor internaţionale selectate.
Instrumente disponibile la nivelul Uniunii Europene
Într-un mediu internaţional caracterizat de consecinţele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, urmările pandemiei de COVID-19, precum şi impactul deja vizibil al schimbărilor climatice, cooperarea internaţională pentru dezvoltare rămâne o sursă majoră de susţinere a ţărilor celor mai sărace şi continuă să joace un rol esenţial în realizarea obiectivelor Agendei 2030. Uniunea Europeană şi statele membre şi-au menţinut în anul 2022 statutul de cel mai mare furnizor de asistenţă oficială pentru dezvoltare la nivel mondial, confirmând poziţia de lider al agendei globale pentru dezvoltare durabilă.
România apreciază că eforturile de cooperare pentru dezvoltare trebuie coordonate constant cu demersurile altor state membre ale UE şi ale Uniunii Europene în ansamblu, cu scopul evitării dublării şi al utilizării eficiente a avantajelor comparative. În acest sens, România va urmări respectarea principiului programării comune a cooperării pentru dezvoltare, participând activ la toate formatele de consultare în vederea implementării eficiente şi coordonate a politicii de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii Europene, conform Regulamentului IVCDCI - „Europa globală“, şi contribuind cu expertiza proprie la dezvoltarea unor parteneriate solide cu ţările în curs de dezvoltare, prin utilizarea coerentă a instrumentelor şi programelor Uniunii Europene în materie.
Totodată, România va urmări participarea activă cu proiecte la Iniţiativele Echipa Europa, cu scopul consolidării efortului comun european, în special în regiunile geografice, ţările şi domeniile prioritare stabilite prin prezentul program.
În cadrul structurilor de guvernanţă ale Fondului european pentru dezvoltare durabilă+ (FEDD+), România va continua să susţină de o manieră constructivă utilizarea finanţării mixte şi a instrumentelor financiare de o manieră inovatoare, inclusiv cu scopul mobilizării exemplare a capitalului din sectorul privat, în completarea fondurilor publice limitate.
Instrumente disponibile la nivelul organizaţiilor internaţionale
România va coopera activ cu organizaţiile internaţionale care acţionează în sinergie cu priorităţile şi interesele naţionale româneşti. Astfel, în baza experienţei acumulate până în prezent, asistenţa oficială pentru dezvoltare acordată multilateral de România va fi dirijată, cu precădere, către Programul ONU pentru Dezvoltare (UNDP), Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial (WFP) şi Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).
România va continua să fie activă în cadrul Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale, având astfel oportunitatea de a sprijini activităţile de asistenţă oficială pentru dezvoltare asumate de ţara noastră prin intermediul unei asistenţe de tip multilateral derulate de o instituţie cu o vastă experienţă în acest domeniu.
În egală măsură, România va continua să coopereze strâns cu Comitetul de asistenţă pentru dezvoltare al OCDE.
În forurile multilaterale, România va susţine politicile de cooperare internaţională pentru dezvoltare care contribuie eficient şi transparent la reducerea sărăciei şi a inegalităţilor.
6.3. Cooperarea cu instituţiile publice din România
În conformitate cu prevederile legale, Comitetul consultativ va continua să asigure unitatea planificării strategice şi stabilirea consensuală a priorităţilor geografice şi tematice în politica de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară a României.
Din această perspectivă, Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator al politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară a României, va acţiona pentru implementarea Programului de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, încadrarea acţiunilor de cooperare internaţională pentru dezvoltare derulate de către respectivele autorităţi în priorităţile tematice şi geografice, precum şi în temele transversale, urmând să conducă la sporirea eficienţei şi coerenţei politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, precum şi la consolidarea profilului strategic al ţării noastre în materie.
În egală măsură, Ministerul Afacerilor Externe va încuraja utilizarea de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale a viitoarei platforme digitale integrate, aspect care va permite o informare în timp real asupra proiectelor de cooperare internaţională pentru dezvoltare derulate.
Folosirea cât mai largă a platformei digitale integrate va constitui şi o modalitate de conştientizare, la nivelul autorităţilor centrale şi locale, a importanţei tot mai mari a cooperării internaţionale pentru dezvoltare, precum şi de atragere de noi parteneri din sectoarele neguvernamental şi privat.
6.4. Cooperarea cu societatea civilă şi mediul academic
Participarea activă a societăţii civile şi a mediului academic la activităţile de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară va contribui la implementarea deplină a Agendei 2030 a ONU şi, în general, la dezvoltarea durabilă incluzivă. Aceasta este şi mai necesară în perioade de crize globale multiple, de exemplu, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, creşterea ulterioară a preţurilor la alimente şi energie, precum şi consecinţele pandemiei de COVID-19. Prin urmare, este necesară consolidarea capacităţii societăţii civile şi a mediului academic de participare la politica României de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară.
Din perspectiva cooperării cu societatea civilă şi mediul academic, Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator al politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară a României, se va ghida după recomandarea în materie^4 a Comitetului de asistenţă pentru dezvoltare al OCDE, document care oferă un cadru comun de acţiune pentru furnizorii de cooperare internaţională pentru dezvoltare în activităţile derulate în parteneriat cu societatea civilă, bazat pe trei piloni interconectaţi: a) respectarea, protejarea şi promovarea spaţiului civic; b) sprijinirea societăţii civile şi colaborarea cu aceasta; c) stimularea eficienţei, transparenţei şi responsabilizării organizaţiilor neguvernamentale.
^4 DAC Recommendation on Enabling Civil Society in Development Co-operation and Humanitarian Assistance.
În acest sens, Agenţia de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare va continua să organizeze apeluri competitive pentru acordarea de granturi societăţii civile în cadrul mecanismului de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi, de asemenea, va acorda finanţări nerambursabile persoanelor fizice sau juridice cu scop lucrativ, fără scop patrimonial.
De asemenea, Agenţia de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare va continua să finanţeze misiuni temporare de transfer de expertiză către statele beneficiare de asistenţă oficială pentru dezvoltare stabilite de către OCDE, prin intermediul Fondului de mobilitate pentru experţi, mecanism care are ca obiectiv facilitarea mobilităţii experţilor.
6.5. Cooperarea cu mediul privat
Mediul privat poate juca un rol proeminent în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă, companiile, investitorii, fondurile de investiţii, organizaţiile de comerţ etc. fiind în măsură să ofere soluţii durabile, cunoştinţe şi finanţare pentru a aborda şi identifica soluţii complexe la provocările globale în materie de cooperare internaţională pentru dezvoltare.
De asemenea, oferă noi oportunităţi pe piaţa muncii pentru localnici, facilitează transferul de expertiză şi, totodată, contribuie la îmbunătăţirea mediului de afaceri din ţările partenere.
Din această perspectivă, implicarea mediului privat din România în politica de cooperare internaţională pentru dezvoltare se poate realiza direct (de exemplu, prin crearea de locuri de muncă în ţările beneficiare, cu efecte pozitive - directe şi indirecte - asupra condiţiilor de viaţă ale populaţiei) sau indirect (de exemplu, prin stabilirea de parteneriate de afaceri pe plan local).
În acest sens, pentru a încuraja participarea mediului privat în activităţile de cooperare internaţională pentru dezvoltare, Agenţia de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare va sprijini, începând cu anul 2024, realizarea de studii preinvestiţionale, prin intermediul planurilor anuale de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară elaborate de Ministerul Afacerilor Externe. Astfel, vor fi acordate granturi pentru finanţarea activităţilor de pregătire a fazei preinvestiţionale din cadrul proiectelor de investiţii (studii de oportunitate, studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate, raportul de evaluare etc.), în mod ideal cu participarea experţilor şi companiilor din România. În egală măsură, noul mecanism va permite beneficiarilor să aibă asigurată finanţarea pentru faza de pregătire a proiectelor de investiţii.
Agenţia de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare stabileşte, prin norme interne, mecanismul de cofinanţare pentru proiectele de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară derulate cu mediul privat.
6.6. Cooperarea triunghiulară
România este dedicată consolidării Parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă^5, sens în care susţine cooperarea triunghiulară^6 şi acţionează pentru identificarea de oportunităţi de colaborare în acest format.
https://legalinstruments.oecd.org/en/instruments/OECD-LEGAL-5021
^5 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52002DC0082
^6 Cooperarea triunghiulară reprezintă un parteneriat de dezvoltare între cel puţin o ţară beneficiară, un donator emergent şi un donator tradiţional sau o organizaţie multilaterală în scopul planificării, finanţării şi implementării în comun a acţiunilor de cooperare internaţională pentru dezvoltare. Sprijinul poate include atât asistenţă tehnică, cât şi alocarea de resurse financiare.
De asemenea, România urmăreşte promovarea coordonării cu parteneri care au expertiză şi resurse pentru gestionarea crizelor curente, generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, de pandemia de COVID-19 şi de impactul schimbărilor climatice, în principal agenţiile de profil din statele membre ale Uniunii Europene.
7. Resurse bugetare
Vor fi depuse eforturi pentru majorarea progresivă a cuantumului asistenţei oficiale pentru dezvoltare acordate de ţara noastră, în funcţie de capacitatea de susţinere a economiei naţionale, având ca obiectiv-ţintă atingerea cifrei de 0,33% din venitul naţional brut la nivelul anului 2030, conform angajamentelor asumate de ţara noastră la nivel european.
Africa reprezintă o prioritate geografică de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară a României. În acest sens, 17% din asistenţa oficială pentru dezvoltare acordată anual de Ministerul Afacerilor Externe va fi destinată statelor de pe acest continent, prin derularea de proiecte înscrise sub egida Platformei pentru Viitorul Africii prin Pace, Educaţie şi Dezvoltare.
De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe va continua să acorde o importanţă specială activităţilor de asistenţă umanitară, acestea urmând să fie bugetate corespunzător în planurile anuale de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară.
Totodată, Ministerul Afacerilor Externe va folosi instrumente care să permită un răspuns rapid la situaţiile de criză şi nevoile statelor beneficiare.
8. Asigurarea vizibilităţii acţiunilor de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară
Creşterea gradului de conştientizare şi a cunoştinţelor despre cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară este importantă din mai multe raţiuni. Astfel, în plan intern, presiunile fiscale şi „competiţia“ între cerinţele naţionale şi cele destinate acţiunilor internaţionale au ca efect apariţia de întrebări din partea societăţii cu privire la utilizarea resurselor publice, aspect care face necesară consolidarea încrederii publicului, la nivel naţional, faţă de derularea de proiecte de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară. În plan extern este necesară sporirea încrederii între diferiţii parteneri implicaţi în cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, consecinţă a varietăţii mari a participanţilor (donatori bilaterali tradiţionali şi emergenţi, organizaţii multilaterale, societatea civilă, mediul privat, filantropi etc.) şi a faptului că modificarea rapidă a configuraţiilor geopolitice influenţează major procesul de stabilire de noi parteneriate.
Din aceste perspective vor avea prioritate diseminarea informaţiilor şi activităţile de comunicare şi educaţie destinate încurajării dialogului deschis şi sporirii transparenţei politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară a României. Astfel, vor fi avute în vedere următoarele măsuri:
- diseminarea activă de informaţii în mediul online, inclusiv prin intermediul viitoarei platforme digitale integrate, de natură să permită publicului vizualizarea modalităţilor de implementare a politicii României de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, proiectele derulate urmând să fie clasificate în funcţie de ţările beneficiare, priorităţile tematice, temele transversale etc.;
– derularea de activităţi de educaţie în domeniul cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi al asistenţei umanitare, prin acordarea de burse de studiu şi burse de cercetare în domeniu;
– lansarea de campanii publice de informare (TV sau în mediul online) pe tema cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi asistenţei umanitare.
9. Monitorizare, raportare şi evaluare
Ministerul Afacerilor Externe va urmări îmbunătăţirea continuă a proceselor de monitorizare, raportare şi evaluare a activităţilor de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară derulate de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de către instituţiile subordonate. În acest sens, dezvoltarea unei platforme digitale integrate în domeniul cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi al asistenţei umanitare va facilita atingerea acestui obiectiv.
În evaluarea acţiunilor din domeniul cooperării internaţionale pentru dezvoltare, Ministerul Afacerilor Externe va utiliza criteriile de evaluare definite de către Comitetul de asistenţă pentru dezvoltare al OCDE, respectiv relevanţa, coerenţa, eficacitatea, eficienţa, impactul şi durabilitatea activităţilor.
În conformitate cu Legea nr. 213/2016, Ministerul Afacerilor Externe raportează Guvernului României activităţile realizate în cadrul politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, finanţate din fonduri publice. De asemenea, colectează informaţiile de la instituţiile naţionale implicate şi informează organizaţiile internaţionale specializate cu privire la acţiunile întreprinse de România în cadrul cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi al asistenţei umanitare.
Cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară a României se reflectă preponderent prin intermediul asistenţei oficiale pentru dezvoltare. În calitate de membru al Uniunii Europene, respectiv de participant la Comitetul de asistenţă pentru dezvoltare al OCDE, România, prin Ministerul Afacerilor Externe, raportează anual asistenţa oficială pentru dezvoltare acordată statelor partenere.
De asemenea, începând cu anul 2019, România raportează şi date aferente TOSSD^7 (Total Official Support for Sustainable Development - sprijinul oficial total pentru dezvoltare durabilă), ca parte integrantă a raportării anuale a asistenţei oficiale pentru dezvoltare către Comitetul de asistenţă pentru dezvoltare al OCDE. Pe termen mediu, Ministerul Afacerilor Externe va lua în calcul adoptarea unor măsuri corespunzătoare în cadrul de raportare naţională care să favorizeze evidenţierea contribuţiilor care se încadrează în categoria TOSSD.
^7 TOSSD reprezintă standardul internaţional care măsoară întreaga gamă de resurse destinate promovării dezvoltării durabile în statele în curs de dezvoltare, toate fluxurile oficiale - asistenţă oficială pentru dezvoltare şi nonasistenţă oficială pentru dezvoltare -, precum şi cele private care sunt mobilizate prin intermediul mijloacelor oficiale.
Evaluarea Programului, planificată pentru sfârşitul anului 2025, va permite actualizarea acestuia inclusiv în eventualitatea modificării situaţiei sociale şi politice dintr-o anumită regiune/ţară prioritară sau a adoptării de noi strategii/acte normative în materie (la nivel naţional sau internaţional, de exemplu, ONU, Uniunea Europeană sau OCDE).
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
