Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTĂRÂRE nr. 285 din 27 aprilie 2017 pentru aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului Codului finanţelor publice locale
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 28 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC Se aprobă Tezele prealabile ale proiectului Codului finanţelor publice locale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU SORIN MIHAI GRINDEANU Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, Sevil Shhaideh Ministrul finanţelor publice, Viorel Ştefan
Bucureşti, 27 aprilie 2017. Nr. 285. ANEXĂ TEZELE PREALABILE ale proiectului Codului finanţelor publice locale I. Informaţii generale relevante cu privire la necesitatea elaborării Codului finanţelor publice locale Doctrina şi practica juridică din România au fost preocupate în mod constant de sistematizarea şi simplificarea legislaţiei financiar-fiscale, în contextul unei inflaţii normative caracterizate de abundenţa textelor normative şi instabilitatea regulilor. Demersurile de codificare urmăresc asigurarea unei mai mari securităţi juridice şi a unei mai bune accesibilităţi a dreptului, în acord cu exigenţele constituţionale legate de garantarea drepturilor substanţiale. Dreptul administrativ modern este un domeniu evolutiv, iar influenţele exercitate de dreptul european asupra sistemelor de drept naţionale, precum şi procesul invers de influenţare sunt în prezent o evidenţă. La nivel european există deja iniţiative de codificare a regulilor juridice, spre exemplu, iniţiativa Comisiei Europene „Actualizarea şi simplificarea acquis-ului comunitar“, prin urmare este normal ca acest demers să fie promovat şi în plan intern, în cadrul sistemelor juridice naţionale. Prin cod se înţelege un corp coerent de texte înglobând, conform unui plan sistematic, ansamblul regulilor referitoare la o materie. Imperativul coerenţei legislaţiei presupune ca un domeniu de activitate să fie reglementat în ansamblul său de un singur act normativ. De asemenea, claritatea legislaţiei, un alt aspect indispensabil unei administraţii moderne, nu poate fi asigurată doar prin calitatea redacţională a actelor normative, ci presupune şi accesibilitatea acestor acte, în pofida modificărilor ce le sunt aduse. Pe de altă parte, principiul legalităţii - un adevărat postulat constituţional - presupune la rândul său reguli sistematizate, clare şi coerente care să guverneze activitatea autorităţilor administraţiei publice locale, în aşa fel încât sistemul normativ să fie înţeles de toţi şi, prin urmare, în mod facil controlabil. Destinatarii legii trebuie să poată cunoaşte fără ambiguitate drepturile şi obligaţiile care le sunt conferite, respectiv impuse prin lege, iar legea trebuie să fie previzibilă. Nu poate fi negată dificultatea acestui demers legislativ datorată anvergurii sale covârşitoare. În acest context, limitele practice ale procesului de codificare sunt date de faptul că nu pot fi codificate absolut toate dispoziţiile legale sau reglementare dintr-un anumit domeniu de activitate. Excepţiile se justifică prin aceea că specificitatea unor reguli nu fundamentează soluţia codificării lor. Cu toate acestea, codificarea este un aspect indispensabil al îmbunătăţirii cunoaşterii directe a materiilor şi textelor administrative, fiind, aşadar, o „necesitate tehnică“ pentru utilizatorii dreptului administrativ. Din perspectiva reformei administrative, codificarea are o importanţă deosebită. Aceasta furnizează autorilor proiectelor de reformă o bază clară şi ordonată de texte aflate în vigoare - „dreptul constant“, pregătind astfel reforma şi simplificarea ulterioară a actelor normative. Mai mult, codificarea poate fi folosită ca o oportunitate de îmbunătăţire a reglementărilor dintr-un domeniu. Trebuie arătat faptul că adoptarea Codului finanţelor publice locale va facilita folosirea unei terminologii unitare pentru aceleaşi realităţi juridice, instituţii, principii şi concepte juridice, reducându-se astfel riscul interpretării lor diferenţiate. Nu trebuie omis faptul că adoptarea unor coduri stabile în timp, cu toate piedicile inerente acestei perioade de aşezare a instituţiilor statale, ar spori încrederea cetăţenilor în continuitatea şi durabilitatea reglementărilor legale. În plus, elaborarea Codului finanţelor publice locale a fost solicitată în cadrul întâlnirilor periodice cu reprezentanţii structurilor asociative ale autorităţile administraţiei publice locale: Asociaţia Comunelor din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Municipiilor din România şi Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România. Nesoluţionarea acestor probleme identificate îngreunează continuarea reformei în administraţia publică locală, după cum urmează: a) diminuarea autonomiei administrative şi financiare a autorităţilor publice locale; b) slăbirea capacităţii administrative a acestora.
Problemele identificate şi menţionate anterior nu au un caracter izolat, cu ele confruntându-se toate autorităţile administraţiei publice locale din România, astfel încât desfăşurarea activităţii acestora în condiţii de eficienţă este grav afectată. De asemenea, momentul promovării Codului finanţelor publice locale este corelat cu măsurile cuprinse în Programul de guvernare 2017-2020, care conţine, la capitolul „Administraţie publică. Politici regionale“ o măsură referitoare la modificări legislative pentru administraţia publică locală, inclusiv reanalizarea surselor de finanţare ale bugetelor locale (Programul de guvernare 2017-2020 prevede creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit alocate bugetelor locale, de la 71,5%, în prezent, la 100% din 2018) şi revizuirea mecanismului de echilibrare a bugetelor locale cu sume din unele venituri ale bugetului de stat. Programul de guvernare 2017-2020 prevede ca una dintre măsurile de asigurare a capacităţii administrative a unităţilor administrativ-teritoriale să fie reaşezarea sistemului de echilibrare a bugetelor locale din anul 2018, astfel încât fiecare unitate administrativ-teritorială să beneficieze de un buget minim de 750 lei/capita, buget care ar asigura funcţionarea fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Pe măsură ce vor fi elaborate standarde de cost pentru serviciile descentralizate sistemul de echilibrare se va modela prin alocarea pe bază de standarde de cost/beneficiar.
II. Rezultatele cercetărilor, studiilor şi documentărilor ştiinţifice efectuate În prezent, legislaţia din România abundă în reglementări cu privire la aspecte ce vizează domeniul financiar-fiscal. Această multitudine de reglementări prevede o serie de proceduri speciale şi derogări de la dreptul comun în materie, conţinând deseori şi contradicţii între prevederi, fapt ce duce la o aplicare greoaie şi neunitară a lor de către contribuabili - atât autorităţi publice şi instanţe judecătoreşti, cât şi cetăţeni. Din practica existentă, din cercetările realizate, precum şi din doctrina dedicată materiei în ultimii ani rezultă cu pregnanţă următoarele probleme: a) lipsa coerenţei legislative în domeniu, determinată de multitudinea actelor normative existente; b) lipsa clarităţii actelor normative în domeniu şi limitarea accesibilităţii, determinată de modificările succesive ale legislaţiei specifice; c) lipsa sistematizării regulilor, care să guverneze activitatea în domeniul financiar-fiscal, în aşa fel încât sistemul normativ să fie înţeles de toţi şi, prin urmare, să fie în mod facil controlabil; d) lipsa unei terminologii unitare.
III. Descrierea succintă a soluţiilor şi a variantelor propuse de Codul finanţelor publice locale Prin Codul finanţelor publice locale se sistematizează şi concentrează într-o structură unitară reglementările din domeniul finanţelor publice locale, subordonate principiilor descentralizării financiare şi autonomiei locale, respectiv: Codul finanţelor publice locale constituie reglementarea specială pentru: a) finanţele publice locale; b) criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale; c) administrarea impozitelor şi taxelor locale; d) procedura fiscală locală.
Prevederile Codului finanţelor publice locale se completează cu cele ale prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevalând asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispoziţiile acestuia. Dacă vreo prevedere a Codului finanţelor publice locale contravine unei prevederi a vreunui tratat la care România este parte, prevalează prevederile acelui tratat. Codul finanţelor publice are în vedere: 1. stabilirea principiilor, a cadrului general şi a procedurilor privind formarea, administrarea şi utilizarea resurselor financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale serviciilor/instituţiilor publice de interes local, precum şi a responsabilităţilor autorităţilor administraţiei publice locale şi cele ale instituţiilor publice implicate în domeniul finanţelor publice locale; 2. elaborarea, aprobarea, executarea şi raportarea bugetelor locale ale comunelor, ale oraşelor, ale municipiilor, ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi ale judeţelor, precum şi a celorlalte bugete subsecvente acestora; 3. clarificarea terminologiei utilizate şi realizarea unui dicţionar de termeni; 4. administrarea impozitelor şi taxelor locale, precum şi oricare alte venituri proprii ale bugetelor locale şi/sau ale celorlalte bugete subsecvente ale acestora; 5. facilităţile fiscale obligatorii, precum şi cele care sunt în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat, în cazul operatorilor economici; 6. drepturile şi obligaţiile părţilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea creanţelor bugetelor locale; 7. actul administrativ-fiscal, comunicarea acestuia, îndreptarea erorilor materiale, soluţionarea contestaţiilor; 8. titlul de creanţă, termenele de plată ale obligaţiilor fiscale locale, accesoriile pentru neplată la termenele legale; 9. urmărirea şi executarea silită a creanţelor bugetare şi fiscale locale; 10. adnotarea sarcinilor ce grevează asupra bunurilor mobile/imobile care sunt supuse valorificării prin procedurile de executare silită; 11. darea în plată şi facilităţile fiscale ce pot fi acordate contribuabililor; 12. procedurile de colaborare cu celelalte instituţii şi cu notarii publici pentru a eficientiza activitatea de colectare a veniturilor publice şi pentru a simplifica relaţia cetăţeanului cu organele fiscale locale, precum şi pentru soluţionarea problemelor sesizate de notarii publici în activitatea acestora; 13. preluarea prevederilor privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale în cod şi corijarea anumitor inadvertenţe constatate în practica aplicării în perioada 2013-2017; 14. sancţiunile.
Prin Codul finanţelor publice locale se stabilesc: A. principiile fiscalităţii locale, respectiv: 1. niciun impozit sau nicio taxă locală nu poate fi instituită de către consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile judeţene decât în limitele şi în condiţiile Codului finanţelor publice locale; 2. dobândirea dreptului de proprietate, prin oricare dintre modalităţile prevăzute de lege, atrage toate obligaţiile prevăzute de lege stabilite în sarcina titularilor dreptului de proprietate; 3. imparţialitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de contribuabili, cu forma de proprietate, asigurând condiţii egale contribuabililor români şi străini; 4. echitatea fiscală la nivelul contribuabililor, respectiv tratament fiscal egal pentru contribuabili cu situaţii fiscale similare; 5. certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la aplicări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare contribuabil, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale; 6. eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului finanţelor publice locale, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru contribuabili, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către aceştia a unor decizii investiţionale majore; 7. simplificarea procedurilor administrative, cu impact pozitiv atât asupra contribuabililor, cât şi asupra activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice locale; 8. fundamentarea relaţiilor dintre instituţiile publice şi contribuabili pe buna-credinţă, în sensul că fiecare parte trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile şi să îşi exercite drepturile potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege; 9. stabilitatea sistemului fiscal local pentru asigurarea predictibilităţii obligaţiilor fiscale stabilite în sarcina contribuabililor; 10. realizarea unui ansamblu de măsuri, instrumente şi prevederi legale care să determine, pe de o parte, organele fiscale locale să întreprindă toate diligenţele pentru asigurarea unei bune colectări a taxelor şi impozitelor locale, iar, pe de altă parte, să determine contribuabilii să se conformeze la îndeplinirea obligaţiilor legale privind declararea şi plata obligaţiilor fiscale locale la termen;
B. principiile şi regulile bugetare locale, respectiv: 1. principiul autonomiei locale financiare - unităţile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autorităţile administraţiei publice locale le pot utiliza în exercitarea atribuţiilor lor, pe baza şi în limitele prevăzute de lege; alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu trebuie să afecteze aplicarea politicilor bugetare ale autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul lor de competenţă; 2. principiul proporţionalităţii - resursele financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale trebuie să fie proporţionale cu responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale stabilite prin lege; 3. principiul consultării - autorităţile administraţiei publice locale, prin structurile asociative ale acestora, trebuie să fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat către bugetele locale; 4. principiul universalităţii - veniturile şi cheltuielile se includ în bugetul local în totalitate, în sume brute; veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte; 5. principiul unităţii monetare - toate operaţiunile bugetare se exprimă în lei; 6. principiul anualităţii - veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condiţiile legii, pe o perioadă de un an, care corespunde exerciţiului bugetar, respectiv anului calendaristic care începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie a aceluiaşi an; toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget local aparţin exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv; 7. principiul specializării bugetare - veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora; sumele defalcate cu destinaţie specială se utilizează de către autorităţile administraţiei publice locale în conformitate cu prevederile legale; 8. principiul echilibrului - cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv; nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare; 9. principiul transparenţei şi publicităţii - procesul bugetar este deschis şi transparent, realizându-se după cum urmează: prin publicarea în presa locală, pe pagina de internet a instituţiei publice şi afişarea la sediul acesteia a proiectului bugetului local şi a contului anual de execuţie a acestuia, prin dezbaterea publică a proiectului bugetului local, cu prilejul aprobării acestuia, precum şi prin prezentarea contului anual de execuţie a bugetului local în şedinţă publică; 10. principiul unităţii - veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice locale; 11. principiul solidarităţii - prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a persoanelor fizice aflate în situaţie de extremă dificultate, prin alocarea de sume din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local; din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile judeţene, după caz, pot aproba acordarea de ajutoare către unităţile administrativ-teritoriale şi către persoane fizice aflate în situaţii de extremă dificultate, la cererea publică a primarilor acestor unităţi administrativ-teritoriale sau din proprie iniţiativă; 12. principiul predictibilităţii - asigurarea resurselor financiare pentru unităţile administrativ-teritoriale, care trebuie să fie constante, continue şi corelate cu necesităţile reale ale autorităţilor administraţiei publice locale; 13. principiul maximizării şi stimulării colectării veniturilor unităţilor administrativ-teritoriale - ansamblul de măsuri şi instrumente care să determine autorităţile administraţiei publice locale să întreprindă toate diligenţele pentru asigurarea unei bune colectări a taxelor şi impozitelor locale; Prin elaborarea Codului finanţelor publice locale se vor respecta prevederile din Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997 pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985;
C. condiţiile care trebuie avute în vedere la stabilirea taxelor locale instituite de autorităţile administraţiei publice locale pentru organizarea şi funcţionarea unor instituţii/servicii publice de interes local, cu sau fără personalitate juridică, respectiv: 1. taxele locale sunt instituite în vederea prestării unor servicii şi acestea se încasează, în limitele şi în condiţiile legii, de la instituţiile sau autorităţile publice, respectiv de la persoanele fizice şi/sau operatori economici care beneficiază de serviciile oferite de instituţia/serviciul public de interes local, dar numai în baza regulamentului de organizare şi funcţionare al acesteia/acestuia sau de la cele care sunt obligate, potrivit legii. La nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, în aparatul de specialitate sau sub autoritatea consiliilor locale, sunt organizate ca servicii publice locale organe fiscale locale, cu sau fără personalitate juridică. De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale pot înfiinţa servicii publice locale care să presteze servicii pentru cetăţeni sau persoane juridice pentru care trebuie să plătească taxa stabilită de consiliul local; 2. nu se pot stabili taxe locale în legătură cu atribuţiile exercitate de primar în calitate de reprezentant al statului.
IV. Prezentarea succintă a conţinutului proiectului Codului finanţelor publice locale Prin implementarea Codului finanţelor publice locale se realizează: 1. sistematizarea şi concentrarea normelor juridice specifice acestui domeniu, subordonate unor principii comune, cu precizarea acestora; 2. corelarea legislaţiei în vigoare, astfel că se vor abroga expres dispoziţiile legale căzute în desuetudine sau care înregistrează aspecte de contradictorialitate în domeniul finanţelor publice locale; 3. o structură unitară şi armonizată care să înlesnească cunoaşterea acestor prevederi de către contribuabili, pe de o parte şi, implicit, de către autorităţile administraţiei publice locale din România, învestite cu organizarea executării şi executării în concret a acestor prevederi, în mod unitar, pe de altă parte; 4. premisele ca autorităţile administraţiei publice locale să poată elabora şi aproba strategii privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale, pe termen mediu şi lung, în concordanţă cu proiecţiile bugetare locale multianuale; 5. gruparea articolelor în 4 cărţi, pentru a asigura o tranziţie mai uşoară şi firească de la cele 4 acte normative înglobate la un singur act normativ, iar în interiorul acestora pe titluri şi capitole.
V. Descrierea, în funcţie de specificul prevederilor incluse, a capitolelor, a secţiunilor propuse şi a aspectelor care urmează a fi reglementate: Prin adoptarea Codului finanţelor publice locale vor fi incluse prevederile din următoarele acte normative: 1. Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare; 2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 2 iulie 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 13/2011, cu modificările şi completările ulterioare; 3. prevederile titlului IX din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare; 4. prevederile referitoare la procedurile ce trebuie îndeplinite de către autorităţile administraţiei publice locale, prin organele fiscale locale din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare; 5. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 24 mai 2013, aprobată, cu modificări şi completări prin Legea nr. 35/2016; 6. prevederile titlului IX din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 13 ianuarie 2016, cu modificările şi completările ulterioare.
VI. Descrierea activităţilor planificate pentru desfăşurarea discuţiilor publice În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, proiectul actului normativ va fi afişat pe pagina de internet a Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în vederea acordării posibilităţii cetăţenilor şi reprezentanţilor societăţii civile de a formula propuneri şi observaţii.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
