Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 27 din 10 martie 2021 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Stabilirea unui obiectiv mai ambiţios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 - Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetăţenilor - COM(2020) 562
EMITENT: Camera Deputaţilor PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 244 din 10 martie 2021
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 161-186 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c-22/89 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 23 februarie 2021, Camera Deputaţilor:
1. susţine obiectivele ambiţioase prezentate în materie de climă pentru Europa, în perspectiva anului 2030, precum şi strategia de investire într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetăţenilor, stabilite ca răspuns la criza climatică şi pentru a combate efectele încălzirii globale;
2. îşi exprimă preocuparea cu privire la amplificarea riscurilor şi consecinţelor schimbărilor climatice de către dezastrele naturale şi umane şi îndeamnă la utilizarea noilor tehnologii, precum blockchain, şi a inteligenţei artificiale pentru a asigura gestiunea integrată la nivelul Uniunii a acestor procese şi evenimente cu impact negativ semnificativ asupra sănătăţii şi bunăstării cetăţenilor;
3. recomandă dezvoltarea prevederilor privind proiectarea ecologică a echipamentelor pentru monitorizarea mediului şi a schimbărilor climatice şi a celor din domeniul sănătăţii pentru a permite prelungirea duratei lor de viaţă, precum şi distribuirea unor astfel de dispozitive recondiţionate în state terţe cu resurse restrânse, în special din Africa, care se confruntă cu situaţii critice;
4. recomandă elaborarea unor proceduri de implicare a cetăţenilor în faza de evaluare şi a unor mecanisme de apel, care să se asigure că rezultatele finanţării prin instrumentul „Generaţia următoarea a UE“ sunt utile, imediat aplicabile, distincte de resursele existente şi cu adevărat inovative;
5. recomandă o politică mai curajoasă, armonizată la nivelul Uniunii, de sprijinire a iniţiativelor publice şi private, de extindere a reţelelor de alimentare pentru automobilele electrice, urmărind rezultate cât mai rapide, echilibrate în profil teritorial şi în condiţiile asigurării unei concurenţe suficiente între furnizorii de astfel de servicii;
6. reaminteşte relevanţa acţiunilor concrete la nivelul comunităţilor locale, de care depind conservarea biodiversităţii şi combaterea schimbărilor climatice şi care asigură eficienţa cercetării ştiinţifice de teren în domeniu, cu participarea beneficiarilor încă din faza de proiectare a studiilor;
7. subliniază că răspunsul consecvent şi concomitent la pierderea biodiversităţii pe plan mondial şi la criza climatică presupune participarea tuturor factorilor interesaţi, inclusiv a societăţii civile şi a sectorului de afaceri, în mod coordonat la nivel internaţional, şi solicită obţinerea unor rezultate rapide, concrete şi sesizabile la nivelul cetăţenilor în ceea ce priveşte impactul cheltuielilor pentru climă în conformitate cu Acordul de la Paris;
8. menţionează că asigurarea concordanţei competenţelor, educaţia şi formarea, în vederea dezvoltării economiei circulare, impun abordarea armonizată la nivelul Uniunii, cu luarea în considerare a educaţiei nonformale şi, în special, a celei ştiinţifice ce are loc în afara sălii de clasă, precum şi recunoaşterea noilor forme de învăţare independente favorizate de mediul digital şi de conectivitatea extinsă;
9. îşi exprimă reţinerea cu privire la utilizarea indicilor de referinţă pentru activităţile climatice, ce prezintă riscul de a distorsiona avansul în aplicarea politicilor din cauza dificultăţilor obiective de a sintetiza multitudinea factorilor de impact, şi sugerează însoţirea acestora de texte descriptive;
10. atrage atenţia asupra faptului că deciziile de cumpărare şi alegerile cetăţenilor privind stilul de viaţă, care prezintă potenţialul de a contribui la decarbonizare, depind în mod esenţial de furnizarea de informaţii utile privind produsele şi serviciile, ceea ce necesită ample dezbateri periodice pentru ca sistemele de etichetare ecologică sau energetică să urmeze progresul tehnic accelerat;
11. subliniază că renovarea clădirilor, ce reduce facturile la energie şi emisiile de gaze cu efect de seră, ar îmbunătăţi mai mult condiţiile de trai dacă ar fi însoţită de combaterea cauzelor sărăciei energetice, în special de punerea în aplicare a unor mecanisme armonizate la nivel european de cuplare a educaţiei grupurilor vulnerabile la condiţiile socioeconomice din comunităţile locale şi de sprijinire a învăţământului vocaţional;
12. solicită Comisiei Europene să elaboreze şi să aplice un mecanism structurat de consultare publică periodică, în cadrul căruia să furnizeze informaţiile detaliate necesare înţelegerii de către cetăţeni a costurilor şi beneficiilor aplicării măsurilor propuse, precum şi evaluării rezultatelor acestora;
13. atrage atenţia că obiectivele specifice prezentate şi logica intervenţiei sunt neclare, sub aspectul cuantificării dependenţei dintre sectoarele-ţintă, ceea ce generează dificultăţi în coordonarea politicilor climatice cu cele din alte domenii;
14. consideră că sunt necesare eforturi suplimentare pentru promovarea unei alimentaţii sănătoase în aplicarea Strategiei „De la fermă la consumator“ şi a unui regim de viaţă sănătos;
15. atrage atenţia că există riscul ca opţiunile tehnice disponibile pentru reducerea emisiilor în sectorul alimentar şi agricol să fie insuficiente pentru atingerea ţintelor politicilor climatice;
16. consideră că este necesară corelarea nivelului de ambiţie în stabilirea ţintelor din politicile climatice cu posibilităţile practice de aplicare, mai ales în statele membre din Europa Centrală şi de Est, şi semnalează că analiza fezabilităţii măsurilor propuse este insuficientă, iar aşteptările ca PIB-ul să crească în urma investiţiilor legate de creşterea nivelului de ambiţie în domeniul climei în situaţia în care performanţele economice sunt sub capacitate sunt dificil de acceptat;
17. îşi exprimă aprecierea faţă de intenţia Comisiei Europene de a lua în considerare riscurile şi problemele tranziţiei către o economie neutră din punct de vedere climatic şi admite că lipsa de acţiune ar putea avea consecinţe grave;
18. consideră că întreprinderile mici şi mijlocii prezintă un potenţial ridicat de a iniţia şi adopta tehnologii care să contribuie la decarbonizare şi recomandă, în consecinţă, adoptarea unei politici de finanţare în domeniu favorabile acestora, în special microîntreprinderilor şi a întreprinderilor nou-înfiinţate - start-up-uri;
19. semnalează că mai sunt necesare eforturi la nivelul Uniunii pentru a asigura participarea tuturor factorilor interesaţi şi a societăţii civile la colectarea separată a deşeurilor biologice şi la utilizarea acestora, precum şi pentru a sprijini direct iniţiativele comunităţilor locale mici din mediul rural, într-un mod care să răspundă provocărilor socioeconomice specifice, cu care acestea se confruntă; consideră că o strategie adaptată acestor realităţi ar accelera reducerea emisiilor din sectorul deşeurilor;
20. îşi manifestă interesul pentru identificarea şi aplicarea mai multor soluţii eficiente din punctul de vedere al costurilor economice şi sociale, urmărind ca tranziţia către neutralitatea climatică să se facă ţinând cont de circumstanţele specifice fiecărui stat membru şi de respectarea mixurilor energetice convenite;
21. se aşteaptă la măsuri de implementare care să asigure o contribuţie mai ridicată a Programului Orizont Europa la adoptarea agriculturii de precizie, în special de către statele membre cu sector agricol semnificativ şi cu resurse interne de finanţare mai restrânse decât media Uniunii;
22. consideră necesară promovarea la nivelul statelor membre UE a tehnicilor agricole care determină încapsularea carbonului în sol, precum agricultura fără exploatare agresivă a solului, respectiv agricultura minimum-till sau no-till - agricultura fără arătură; este necesară fructificarea principiului demonstrat ştiinţific că un sol bogat în materie organică capturează mult mai mult dioxid de carbon din atmosferă şi, prin urmare, îmbunătăţirea biologică a câmpurilor cultivate reprezintă un mijloc de combatere a încălzirii globale;
23. consideră necesară armonizarea politicilor privind gestiunea terenurilor la nivelul Uniunii, astfel încât să se asigure creşterea suprafeţei spaţiilor verzi urbane şi sporirea suprafeţelor împădurite, cu efecte benefice asupra combaterii schimbărilor climatice;
24. recomandă extinderea cercetării la nivelul Uniunii în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinaţiei terenurilor şi silviculturii, cu punerea în practică a principiului cercetării şi inovării responsabile, precum şi a încurajării implicării comunităţilor şi societăţii civile, atât în formularea obiectivelor, în monitorizarea şi aplicarea rezultatelor, cât şi direct în procesul de cercetare;
25. apreciază, în mod deosebit, atenţia acordată de către Comisia Europeană sistemelor de consolidare a capacităţilor pentru a crea microreţele de energie din surse regenerabile şi modele de autoconsum şi recomandă încurajarea participării cetăţenilor în cercetare şi inovare, precum şi aplicarea la nivel pilot a soluţiilor tehnologice emergente;
26. subliniază necesitatea stabilirii unor condiţii stricte de a prezerva arhitectura tradiţională şi peisajul în renovarea clădirilor pentru eficienţă energetică, în special în mediul rural;
27. apreciază măsurile prevăzute pentru a facilita aplicarea instrumentelor financiare adecvate în stimularea economiilor de energie, cum ar fi promovarea formării profesionale care să permită dobândirea competenţelor necesare;
28. semnalează necesitatea ca evaluarea proiectelor care vor fi depuse în cadrul Programului Orizont Europa să includă criteriul de reprezentare echilibrată, spre a implica statele membre din Centrul şi Estul Europei, astfel încât clusterul „Climă, energie şi mobilitate“ să sprijine atingerea obiectivelor climatice pe întreg teritoriul Uniunii şi să faciliteze accesul entităţilor ce acţionează la scara comunităţilor locale şi a întreprinderilor mici şi mijlocii;
29. subliniază că Programul Orizont Europa şi Fondul pentru inovare trebuie să reflecte nevoia de inovare din societate, ceea ce necesită un mecanism curajos de evaluare a propunerilor, care să prezinte garanţii privind evitarea subiectivităţii în aprecierea acestui aspect;
30. aminteşte că tendinţa de reînnoire a echipamentelor electronice de tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor de uz larg influenţează negativ neutralitatea climatică, prin accelerarea utilizării materiilor prime şi generarea de deşeuri dificil de procesat, fiind, prin urmare, necesară actualizarea politicilor de protecţie a consumatorilor faţă de impulsionarea excesivă a consumului, ce ar acompania strategia de colectare a deşeurilor electrice şi electrocasnice şi proiectarea ecologică;
31. consideră necesară punerea la dispoziţia cetăţenilor şi a comunităţii ştiinţifice, într-un mod direct aplicabil, a datelor relevante din punctul de vedere al amprentei de carbon din sol obţinute de sateliţii europeni şi a rezultatelor programelor spaţiale ale Uniunii, cum ar fi Copernicus; consideră necesară sprijinirea educaţiei şi a participării cetăţenilor în domeniul nanosateliţilor şi al sistemelor de informare geografică, spre a facilita înţelegerea schimbărilor climatice şi îmbrăţişarea carierelor profesionale relevante de către tineri;
32. recomandă antrenarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi societăţii civile în promovarea cooperării multilaterale bazate pe norme, precum şi diseminarea de informaţii concludente cu privire la oportunităţile de implicare şi de consultare a acestora, pentru a susţine diplomaţia ecologică şi diplomaţia în domeniul climei şi energiei.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 10 martie 2021, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
LAURENŢIU-DAN LEOREANU
Bucureşti, 10 martie 2021.
Nr. 27.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
