Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 26 din 12 iunie 2020 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralităţii climatice şi de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei) - COM (2020) 80 final
EMITENT: Senatul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 532 din 22 iunie 2020
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/148 din 8.05.2020,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României constată că propunerea de regulament respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.
ART. 2
Senatul României:
1. consideră că:
a) această propunere, pusă în aplicare de către toţi actorii implicaţi, la toate nivelurile de guvernanţă, asigură o creştere stabilă, durabilă şi favorabilă incluziunii la nivelul teritoriilor;
b) este obligatoriu de avut în vedere ca suportul financiar furnizat de Uniunea Europeană fiecărui stat membru, pentru atingerea obiectivelor ambiţioase enunţate, trebuie să fie corect proporţionat cu necesităţile şi capacităţile financiare ale fiecărui stat membru, in aşa fel încât obiectivele fixate să nu depăşească capacitatea de suport financiar a fiecărui stat membru;
2. recomandă că:
a) ar fi util ca articolul 3 alineatul 3, după litera (i) să fie completat cu o nouă literă (i^1), având următorul text: „(i^1) cooperarea internaţională privind evoluţia globală cu privire la instituirea cadrului pentru realizarea neutralităţii climatice“. Susţinem această completare având următoarele argumente:
(i) concordanţa cu susţinerea temeiului din „Expunerea de motive“ de la punctul (10), precum „Uniunea este lider mondial în tranziţia către neutralitatea climatică şi este hotărâtă să contribuie la asumarea unor obiective mai ambiţioase la nivel mondial şi la consolidarea răspunsului global la schimbările climatice, utilizând toate instrumentele pe care le are la dispoziţie, inclusiv diplomaţia în domeniul climei;
(ii) concordanţa cu Acordul de la Paris, fiind la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, respectiv prevederea de la articolul 7 alineatul (8) din acord, în sensul că „Organizaţiile şi agenţiile specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sunt încurajate să sprijine eforturile părţilor de punere în aplicare a acţiunilor menţionate la alineatul (7) din prezentul articol, luând în considerare dispoziţiile alineatului (5) din prezentul articol;
b) în ceea ce priveşte includerea în regulament a obiectivului UE privind neutralitatea climatică până în 2050 (caracter obligatoriu) ca obiectiv colectiv:
(i) în opinia noastră, nu se poate atinge la nivel UE fără angajamentul tuturor statelor membre (SM);
(ii) este necesară obligaţia introducerii unor prevederi clare cu privire la neutralitatea climatică în 2050 la nivel de stat membru, având ca bază de analiză şi decizie o evaluare corectă a costurilor şi beneficiilor la nivel de stat membru, coroborată cu potenţiale soluţii eficiente şi acoperitoare costurilor economico-sociale generate;
(iii) este necesară includerea în regulament, în mod explicit, a unui obiectiv cifric, pentru 2030 (55%), decizie pe care o susţinem a fi luată la cel mai înalt nivel politic (de exemplu, reuniunile Consiliului European);
c) este necesară stabilirea unui cadru unitar, care să asigure un proces ireversibil, pentru reducerea graduală a emisiilor de gaze cu efect de seră şi creşterea capacităţii de absorbţie a pădurilor, alt mediu natural sau prin alte modalităţi ce pot absorbi emisiile de CO_2 din atmosferă, acordând o atenţie sporită următoarelor elemente:
(i) clarificarea textului ce descrie caracterul ireversibil al procesului;
(ii) clarificarea textului în ceea ce priveşte alinierea sectoarelor ce vor contribui la atingerea obiectivului 2050 (de remarcat că nu toate sectoarele care contribuie la atingerea obiectivelor 2050 contribuie şi la atingerea obiectivelor 2030);
(iii) introducerea în textul de lege a unor definiţii (de exemplu, absorbţie prin mediu natural - păduri sau alte modalităţi) care să ofere o mai mare notă de concreteţe şi, implicit, de aplicabilitate a textului;
d) este necesară includerea unui calendar pentru prezentarea de către COM a unui plan cuprinzător, pentru creşterea obiectivului 2030 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de la cel puţin 40% până la circa 50-55% (septembrie 2020), şi a legislaţiei UE de implementare a noului obiectiv 2030 (iunie 2021), astfel:
(i) după luarea deciziei privind noul obiectiv 2030, statele membre vor revizui planurile naţionale integrate energie-schimbări climatice - PNIESC; întreg procesul de finalizare a PNIESC-urilor va trebui reluat şi din perspectiva alinierii cu obiectivul 2050;
(ii) remarcăm lipsa aspectelor legate de finanţarea necesară pentru tranziţia la obiectivul de neutralitate climatică şi considerăm că astfel de aspecte trebuie avute în vedere în mod imperios necesar;
e) sunt necesare stabilirea şi adoptarea traiectoriei de reducere a emisiilor, pentru atingerea obiectivului 2050, şi revizuirea acesteia o dată la 5 ani, fiind un instrument de evaluare a progreselor pentru atingerea obiectivului 2050.
Sugerăm definitivarea principiilor/criteriilor şi a modalităţii clare prin care se va stabili traiectoria de reducere, având în vedere: circumstanţele naţionale, neutralitatea tehnologică (de exemplu, alegerea celor mai bune tehnologii disponibile), mixul energetic, securitatea alimentară, natura şi biodiversitatea, principiile pentru obţinerea energiei din surse regenerabile;
f) este necesară includerea obligaţiei de a reînnoi strategiile şi planurile de adaptare la efectele generate de schimbările climatice, astfel încât să fie bine definit cadrul de implementare a managementului riscurilor, în baza evaluărilor ce vizează vulnerabilitatea la aceste efecte.
Susţinem propunerea creării unei noi strategii UE privind adaptarea şi a bazei legale ce va reglementa raportarea;
g) este necesară monitorizarea măsurilor adoptate şi a progresului înregistrat în atingerea obiectivului 2050 la nivel UE, precum şi a măsurilor adoptate la nivel naţional (prin PNIESC şi rapoartele bienale de progres).
Propunem să fie luate în considerare prevederile legale privind evaluarea măsurilor implementate de către statele membre, utilizând traiectoria UE, respectiv care sunt repercusiunile dacă un SM nu implementează recomandările COM sau propriile măsuri asumate;
h) este necesară modificarea Regulamentului privind guvernanţa Uniunii Energiei în vederea alinierii cu prevederile Climate Law - obiectivul 2050.
Recomandăm sporirea atenţiei în vederea evitării dublării cerinţelor.
ART. 3
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituţiilor europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 12 iunie 2020, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ROBERT-MARIUS CAZANCIUC
Bucureşti, 12 iunie 2020.
Nr. 26.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
