Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 25 din 25 martie 2015 privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - Analiza anuală a creşterii pentru 2015, COM 902 (2014) -, împreună cu documentele asociate la aceasta
EMITENT: CAMERA DEPUTAŢILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 204 din 27 martie 2015
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare proiectul de opinie nr. 4c-19/181, adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 10 martie 2015,
1. Camera Deputaţilor ia act cu îngrijorare de faptul că redresarea economică din Uniunea Europeană a încetinit în cursul anului 2014, de agravarea tendinţelor deflaţioniste şi de creşterea economică nesatisfăcătoare şi inegală la nivelul Uniunii Europene, în condiţiile menţinerii unei rate record a şomajului de aproape 12%.
2. Camera Deputaţilor subliniază că radiografia creşterii economice prezentate este o sinteză cuprinzătoare a evoluţiei Uniunii Europene văzută în principal prin intermediul indicatorilor macroeconomici, dar că, pentru a servi drept bază unui răspuns adecvat la factorii ce afectează situaţia socioeconomică a Uniunii Europene, ar fi fost nevoie de identificarea mai detaliată a cauzelor dificultăţilor în revenire şi stabilizare.
3. Camera Deputaţilor susţine abordarea Comisiei Europene bazată pe trei piloni principali, anume: susţinerea investiţiilor, accelerarea reformelor structurale şi continuarea consolidării fiscale favorabile creşterii, dar consideră că prin prevalenţa punctelor de vedere economice există riscul ca abordarea să se îndepărteze atât de aspectele sociale ale coeziunii, cât şi de tendinţele noii economii emergente.
4. Camera Deputaţilor reaminteşte faptul că Semestrul european, introdus în 2010, instituie un ciclu anual de coordonare a politicilor economice şi apreciază valoarea adăugată a analizei detaliate a planurilor reformelor bugetare, macroeconomice şi structurale.
5. Camera Deputaţilor salută dorinţa Comisiei Europene de deschidere a procesului Semestrului european către alţi actori şi sporirea angajamentului acestora, pentru a spori legitimitatea democratică; din această perspectivă, o abordare a analizei dinspre dimensiunea politică a Uniunii Europene, care să treacă dincolo de aspectele economice, ar fi facilitat un aport structurat al parlamentelor naţionale la dezbatere. În acest sens recomandă Comisiei Europene să includă în viitoarea sa analiză a creşterii o secţiune dedicată principalelor puncte de interes din perspectivă parlamentară, ale cărei orientări să fie stabilite prin consultare timpurie cu parlamentele naţionale şi eventual, cu Parlamentul European.
Investiţiile
6. Comunicarea subliniază că "este necesar şi urgent să se stimuleze investiţiile în Europa. Din cauza crizei, nivelul investiţiilor a scăzut cu aproximativ 430 de miliarde EUR faţă de nivelul maxim atins în 2007 - o prăbuşire cu 15%. În unele state membre, diferenţa este chiar şi mai dramatică. Conform previziunilor de toamnă ale Comisiei, nivelul scăzut al investiţiilor frânează redresarea fragilă a UE". Camera Deputaţilor sesizează că această comparaţie reliefează o scădere a investiţiilor, dar surprinde prea puţin tendinţa pe termen lung, mai ales în legătură cu schimbările structurale ale economiei mondiale, inclusiv ca urmare a integrării economice euroatlantice prin intermediul Parteneriatului transatlantic de comerţ şi investiţii.
7. Strategia Europa 2020 consideră investiţiile necesare, inclusiv din perspectiva dezvoltării durabile şi a necesarului pentru susţinerea tehnologiilor din domeniul afacerilor de mediu, în special în gestiunea deşeurilor, reciclare şi utilizarea eficientă a resurselor de apă. Prin urmare, Camera Deputaţilor consideră că ar fi recomandabil ca strategia investiţională să fie analizată şi din acest punct de vedere în perspectiva viitorului semestru european.
Şomajul
8. Comunicarea subliniază că "în anul 2014, ratele şomajului variază considerabil de la un stat membru la altul, de la 5,1% în Germania şi 5,3% în Austria la 24,8% în Spania şi 26,8% în Grecia". Camera Deputaţilor apreciază că o diferenţă atât de ridicată între statele membre în ceea ce priveşte şomajul sugerează o variaţie a politicilor socioeconomice între acestea. Întrucât nu se poate pune exclusiv pe seama politicilor ce au rămas în competenţa statelor membre o diferenţă atât de mare, situaţia recomandă un efort mai susţinut al Comisiei Europene în ce priveşte convergenţa şi adaptabilitatea la condiţiile locale.
9. Conform statisticilor, în 2009, în UE existau 32,5 milioane de persoane autoangajate, reprezentând aproape 15% din totalul numărului de locuri de muncă din Uniunea Europeană. Din 2000 până în 2008 numărul persoanelor autoangajate scăzuse de la 15,8% la 14,8% în 2008. Cinci ani mai târziu, în 2013 (ultimul an disponibil), numărul persoanelor autoangajate rămăsese practic constant ca procent - anume 15,1% din totalul locurilor de muncă, dar acest procent reprezintă un număr de 35,9 milioane de persoane, semnificativ mai mult decât în 2009. Comparativ cu situaţia şomajului la nivel european, evoluţia locurilor de muncă reprezentate de persoane autoangajate demonstrează o adaptare mai rapidă la criza economică. Similar, proporţia microîntreprinderilor la nivelul Uniunii Europene este foarte ridicată în unele sectoare economice. În agricultură, fermele de dimensiuni mici şi medii au supravieţuit crizei şi continuă să creeze locuri de muncă, în unele domenii - cum ar fi producţia ecologică, fiind chiar o opţiune economică preferată. Prin urmare, capacitatea de adaptare mai rapidă la o piaţă în schimbare, capacitatea de mobilizare a resurselor diverse, ca şi evoluţia promiţătoare recomandă sprijinirea persoanelor autoangajate şi a microîntreprinderilor ca o cale încurajatoare de atingere atât a obiectivelor de creştere economică, cât şi a celor de creare de noi locuri de muncă. Camera Deputaţilor consideră că s-ar putea profita mai mult de această direcţie strategică de acţiune, prin coordonarea şi sprijinirea statelor membre. Abordarea aceasta şi-ar putea găsi un loc mai larg în viitoarea analiză a creşterii sau într-unul dintre rapoartele relevante.
Reformele structurale
10. Camera Deputaţilor consideră că sectorul energetic strategic trebuie să îşi modernizeze reţelele cu cele mai recente tehnologii, să integreze surse regenerabile de energie şi să diversifice sursele de obţinere a energiei.
11. Camera Deputaţilor apreciază că este benefic transferul atenţiei de la creşterea economică în sens pur tehnic, adică măsurată în PIB, înspre creşterea nivelului de trai şi a prosperităţii în general, un posibil indicator în acest sens fiind Indicele Dezvoltării Umane, combinat cu coeficientul Gini de inegalitate socială, pentru a surprinde nu doar nivelul general de producţie, ci şi efectele acesteia asupra bunăstării cetăţenilor.
12. Camera Deputaţilor consideră că sistemul de protecţie socială are nevoie de reforme substanţiale pentru a se putea adapta la noile realităţi marcate de îmbătrânirea populaţiei şi modificarea structurii piramidei vârstelor.
13. Camera Deputaţilor este de părere că tendinţa de formulare de politici ce vizează competitivitatea, prosperitatea şi bunăstarea prin promovarea creativităţii este legitimă şi binevenită.
14. Camera Deputaţilor consideră că sunt necesare reţele de bandă largă, mai extinse şi mai rapide, precum şi centre de date mai inteligente, esenţiale pentru tehnologiile creatoare de mare valoare adăugată.
Responsabilitatea fiscală
15. Camera Deputaţilor apreciază că este nevoie de anumite flexibilizări ale regulilor de disciplină fiscală în cadrul Pactului de stabilitate şi creştere, în funcţie de situaţia statului respectiv, mai ales acolo unde se fac investiţii.
16. Camera Deputaţilor consideră că fiscalitatea statelor membre trebuie în continuare redusă şi simplificată, spre a se stimula creşterea economică pe termen mediu şi lung.
Coordonarea consolidată a politicilor naţionale
17. Camera Deputaţilor consideră că ritmul ajustărilor bugetare ar trebui să ţină seama de situaţia fiecărui stat membru.
18. Camera Deputaţilor consideră că sunt necesare reforme structurale în sistemul de educaţie, în cercetare şi inovare - acestea fiind în prezent subfinanţate în unele cazuri. Atât cât este posibil şi admisibil prin prisma tratatelor constitutive, ar fi indicat ca domeniile acestea să fie subiectul unor iniţiative la nivelul Uniunii Europene, astfel încât să fie puse bazele de perspectivă pentru piaţa unică.
Referitor la Raportul Comisiei Europene privind mecanismul de alertă pentru 2015 - COM (2014) 904
19. Camera Deputaţilor ia act cu îngrijorare de faptul că România figurează în raportul pentru anul 2013 cu o poziţie internaţională investiţională netă de o valoare negativă foarte mare, dar reaminteşte faptul că o asemenea situaţie nu este neobişnuită într-o economie aflată în curs de revenire, fapt de altfel menţionat chiar în raport.
20. Camera Deputaţilor ia notă cu satisfacţie de reflectarea în raport a elementelor pozitive de evoluţie a României, în principal a cotelor de piaţă câştigate de România în anul 2013, şi de aprecierea sectorului financiar ca fiind bine capitalizat şi cu un disponibil de lichidităţi suficient.
21. Camera Deputaţilor subliniază că România va lua toate măsurile ce se impun pentru ca reconsiderarea sa în scopul Procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) să reflecte o politică judicioasă de creştere economică şi îşi exprimă încrederea că bilanţul aprofundat se va constitui într-o utilă sursă de informaţii pentru fundamentarea strategiei sale socioeconomice, inclusiv în ce priveşte implementarea obiectivelor Strategiei Europa 2020.
22. Camera Deputaţilor recomandă Comisiei Europene ca pe viitor deciziile de instituire a supravegherii economice să se fundamenteze pe proceduri mult mai clare, astfel încât mesajul pe care decizia de încadrare îl transmite pieţei să prevină interpretările excesive sau denaturate.
23. Camera Deputaţilor subliniază că analize aprofundate au fost şi vor fi realizate şi pentru state membre cu un nivel ridicat al PIB, ceea ce sugerează că setul de indicatori folosiţi de mecanismul de alertă timpurie ar putea avea semnificaţii divergente şi, în consecinţă, îşi exprimă opinia că ar fi potrivit ca statelor membre să li se lase un spaţiu de manevră mai larg, pentru a acţiona specific în reflectarea condiţiilor naţionale.
24. Camera Deputaţilor salută apariţia raportului Comisiei Europene din cadrul COM (2015) 85 şi, în urma analizei raportului de ţară anexat la acesta, ia notă de progresele şi de disfuncţionalităţile semnalate; subliniază necesitatea unei acţiuni mai hotărâte la nivelul Uniunii care ar avea potenţial de a contribui la echilibrele macroeconomice, chiar indirect - cum ar fi sprijinirea IMM-urilor, sector de altfel menţionat chiar în pagina 1 a Raportului de ţară cu referire la dificultatea accesului la finanţare.
25. Camera Deputaţilor subliniază că reformele structurale, în special cele care au în vedere anumite sectoare, cum ar fi educaţia sau cercetarea şi inovarea, au un impact pe termen lung asupra valorilor indicatorilor PDM, ceea ce recomandă interpretarea cu prudenţă a valorilor momentane ale acestora.
Referitor la Evaluarea guvernanţei economice - Raportul privind punerea în aplicare a regulamentelor (UE) nr. 1.173/2011, 1.174/2011, 1.175/2011, 1.176/2011, 1.177/2011, 472/2013 şi 473/2013 - COM (2014) 905
26. Camera Deputaţilor apreciază demersurile Comisiei Europene de a asigura un nivel ridicat de transparenţă, de credibilitate şi de responsabilitate democratică în efortul său de a realiza progrese în ceea ce priveşte asigurarea unei coordonări mai strânse a politicilor economice şi a unei convergenţe durabile a performanţelor economice ale statelor membre.
27. Camera Deputaţilor sprijină Comisia Europeană în demersurile sale de raţionalizare şi consolidare a Semestrului european 2015, aşa cum sunt prevăzute în Analiza anuală a creşterii pentru 2015, în scopul îmbunătăţirii funcţionării acestuia.
28. Camera Deputaţilor ia act de evaluarea Comisiei Europene conform căreia posibilitatea de a trage concluzii privind eficacitatea pachetului de şase propuneri legislative, intrat în vigoare la sfârşitul anului 2011, şi a pachetului de două propuneri legislative intrat în vigoare abia la mijlocul anului 2013 este limitată, pe de o parte, datorită experienţei scurte de aplicare şi, pe de altă parte, datorită crizei economice care s-a manifestat în această perioadă.
29. Camera Deputaţilor se alătură celor exprimate în proiectul de raport al Comisiei pentru afaceri economice şi monetare a Parlamentului European din data de 5 februarie 2015, având ca raportoare pe doamna Pervenche Beres, în special în ceea ce priveşte următoarele:
- existenţa unei controverse privind combinaţia de politici adoptate în urma crizei datoriei suverane, datorită caracterului incomplet al uniunii economice şi monetare şi performanţelor slabe ale zonei euro începând din 2011;
- faptul că noile dispoziţii nu au permis evaluarea adecvată a efectelor cumulative, la nivelul întregii Europe, a politicilor urmărite la nivel naţional, în special a celor legate de orientarea fiscală generală, şi nu au soluţionat problema riscurilor care decurg din divergenţele tot mai pronunţate dintre economiile din zona euro, ameninţarea deflaţionistă, creşterea economică scăzută şi rata ridicată a şomajului;
- subestimarea efectului negativ pe care aplicarea unei contracţii simultane a politicii bugetare în întreaga Europă îl are asupra perspectivelor de creştere;
- clauzele de flexibilitate prevăzute de Pactul de stabilitate şi creştere (PSC), pentru punerea în aplicare a unor politici economice anticiclice, nu au fost utilizate în totalitate sau nu au permis o marjă suficientă de manevră pentru a putea face faţă provocărilor cu care se confruntă Uniunea Europeană, la care se adaugă şi unele interpretări restrictive;
- necesitatea examinării importanţei acordate deficitului structural în evaluarea punerii în aplicare a dispoziţiilor Pactului de stabilitate şi creştere (PSC), care a condus la o interpretare discreţionară, întrucât prin construcţia sa acest indicator face obiectul mai multor presupuneri discutabile;
- necesitatea dezbaterii aprofundate a următoarelor aspecte:
- zona euro nu dispune de o evaluare adecvată a situaţiei sale economice globale, anume un diagnostic comun, necesar pentru ţările care au aceeaşi monedă, ceea ce a generat divergenţe majore, precum şi scăderea fără precedent a investiţiilor în UE; Uniunea Economică şi Monetară nu dispune de instrumente adecvate pentru a avea o dezbatere corespunzătoare privind dinamica pe care diferitele state membre ar trebui să o urmeze în ceea ce priveşte poziţia lor bugetară;
- guvernanţa economică a atins un grad de complexitate care afectează negativ democraţia, transparenţa şi asumarea răspunderii, datorită lipsei de încredere care a determinat adăugarea unor noi norme, precum şi o monitorizare intruzivă a reformelor structurale în statele membre de către Comisia Europeană; ar trebui căutat un echilibru corect între disciplina bugetară şi reformele structurale;
- normele şi sancţiunile actuale privind guvernanţa economică sunt, în principal, bazate pe concepte insuficient definite, care fac obiectul unor controverse şi în rândul experţilor; unul dintre acestea este deviaţia PIB;
- cadrul de guvernanţă economică nu poate fi evaluat doar pe baza rezultatelor ("legitimitatea rezultatelor"), ci şi din perspectiva răspunderii democratice, având în vedere deficitul democratic determinat de complexitatea sa inerentă.
30. În urma analizei raportului, Camera Deputaţilor consideră că:
- evaluarea cadrului de guvernanţă economică conform Comisiei Europene este una pozitivă - întrucât acesta a contribuit atât la creşterea disciplinei bugetare, cât şi la creşterea coordonării politicilor economice, în condiţiile implementării reformelor şi recomandărilor adresate statelor membre;
- raportul întocmit de Comisia Europeană ia în considerare o perioadă restrânsă (2012-2013) şi în condiţii deosebite, generate de criza economică, iar din acest motiv este prematur să se formuleze o poziţie clară şi cuprinzătoare;
- discuţiile generate de implementarea Semestrului european se vor constitui într-o experienţă care va contribui la îmbunătăţirea acestui mecanism; este însă necesară o consultare mai largă pentru a oferi mai multă legitimitate măsurilor preconizate în domenii ce au în principal legătură cu: dreptul statului membru de a decide asupra acţiunilor la nivel naţional, stabilitatea şi predictibilitatea cadrului legal, tratamentul egal, transparenţa în implementare;
- chiar dacă se apreciază că redeschiderea discutării textelor legislative este puţin probabilă, ar trebui totuşi urmărite cu atenţie evoluţiile politicilor, în condiţiile în care la nivelul Parlamentului European se pregăteşte o nouă iniţiativă pentru creşterea implicării sale în cadrul consolidat de guvernanţă economică.
Referitor la proiectul de Raport comun al Comisiei şi al Consiliului privind ocuparea forţei de muncă, care însoţeşte Comunicarea Comisiei privind Analiza anuală a creşterii 2015 - COM (2014) 906
31. Camera Deputaţilor ia act că ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială constituie în continuare motive de îngrijorare, fapt pentru care reformele care vizează susţinerea bunei funcţionări a pieţelor muncii trebuie să continue, iar în ceea ce priveşte combaterea şomajului în rândul tinerilor, admite că statele membre au făcut progrese în punerea în aplicare a garanţiilor pentru tineret. Sunt necesare eforturi suplimentare, cu o atenţie specială pentru serviciile publice de ocupare a forţei de muncă, pentru intervenţiile active adaptate pe piaţa muncii şi pentru educaţia şi formarea profesională.
32. Camera Deputaţilor consideră că investiţiile în capitalul uman prin educaţie şi formare profesională vor creşte productivitatea, iar sistemele de impozite şi de prestaţii sociale ar trebui să sprijine crearea de locuri de muncă.
33. Camera Deputaţilor constată că şomajul este în uşoară scădere, însă rămâne la un nivel ridicat în UE. Şomajul de lungă durată este încă în creştere în rândul tinerilor, rămânând la niveluri foarte ridicate. Proporţia tinerilor (de vârsta 15-24 ani) care nu lucrează şi nu urmează nicio formă de învăţământ sau program de formare a rămas ridicată. Fenomenul părăsirii timpurii a şcolii se află pe o pantă progresiv descendentă, evoluând către obiectivul unei rate de abandon şcolar de sub 10% până în 2020. Europa face progrese mari către obiectivul unei rate de absolvenţi ai învăţământului terţiar de cel puţin 40% până în 2020.
34. Camera Deputaţilor ia act că întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) sunt în mod tradiţional considerate motorul creşterii ocupării forţei de muncă, unele studii indicând că, între 2002 şi 2010, 85% din noile locuri de muncă din UE au fost create de IMM-uri şi subliniază că:
- corelarea cererii şi a ofertei pe piaţa muncii s-a înrăutăţit în mai multe state membre;
- mobilitatea forţei de muncă în interiorul UE rămâne limitată;
- oferta de competenţe trebuie să fie îmbunătăţită în continuare;
- potenţialul de creştere al Europei este ameninţat de deficienţele structurale ale bazei sale de competenţe;
- evoluţiile salariale au început să fie în concordanţă cu nevoile de reechilibrare;
- evoluţia nivelurilor sărăciei variază considerabil între grupele de vârstă;
- situaţia familiilor confruntate cu riscul de sărăcie sau de excluziune socială s-a înrăutăţit semnificativ începând din 2008;
- structura cheltuielilor pentru protecţia socială a fost, de asemenea, afectată de criza economică.
35. Camera Deputaţilor susţine aplicarea orientărilor privind ocuparea forţei de muncă şi a reformelor politicii sociale în ultimele 12 luni.
36. Camera Deputaţilor susţine dezvoltarea echilibrată a pregătirii şi utilizării unei forţe de muncă calificate, ce răspunde nevoilor pieţei muncii, şi promovarea învăţării de-a lungul vieţii, fiind de acord cu preocuparea de a îmbunătăţi oferta de competenţe şi de a promova învăţarea în rândul adulţilor. Subliniază experienţa încurajatoare a unui număr relativ mare de state membre ce au introdus măsuri de facilitare a tranziţiei de la şcoală la locul de muncă. Recomandă analiza cauzelor şi impactului faptului că, în prezent, numărul femeilor din domeniul educaţiei şi al formării îl depăşeşte pe cel al bărbaţilor, în timp ce ele rămân suprareprezentate în discipline de studiu legate de roluri tradiţionale.
37. Camera Deputaţilor ia act de îmbunătăţirea calităţii sistemelor de educaţie şi formare la toate nivelurile şi participarea sporită la învăţământul terţiar. Remarcă faptul că toate statele membre:
- au prezentat planuri de implementare a garanţiei pentru tineret, în conformitate cu termenele stabilite de Consiliul European;
- au luat măsuri de îmbunătăţire a propriilor sisteme de educaţie şi formare profesională;
- pun un accent redus pe implementarea cadrelor de calificări;
- au introdus reforme ale sistemelor de învăţământ superior;
- au luat măsuri de îmbunătăţire a sistemului de învăţământ primar şi secundar.
38. Camera Deputaţilor susţine pe fond prezenta comunicare şi se alătură poziţiei Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice al României, fiind de acord cu adoptarea acestui raport, apreciind în acelaşi timp că Semestrul european cuprinde elementele esenţiale de coordonare a politicilor economice şi de supraveghere, inclusiv strategii de asigurare a disciplinei fiscale şi stabilităţii macroeconomice şi de promovare a creşterii în conformitate cu Strategia Europa 2020. Procesele de coordonare şi supraveghere a politicilor bugetare şi economice din UE au fost restructurate şi extinse, ca de altfel şi instrumentele utilizate, în lumina recentelor dificultăţi economice şi financiare.
39. Camera Deputaţilor subliniază că monitorizarea evoluţiilor în domeniul social şi al ocupării forţei de muncă poate contribui la o mai bună înţelegere a pieţei şi la reducerea diferenţelor de ordin social dintre statele membre, precum şi la prevenirea dumpingului social.
40. Ţinând cont că Analiza anuală a creşterii pentru anul 2015 stabileşte şi priorităţile generale în materie de politici pentru ansamblul UE pentru anul următor, Camera Deputaţilor propune:
- studierea şomajului neînregistrat şi elaborarea unor strategii pentru diferite categorii aflate în postşomaj;
- realizarea unor prognoze privind evoluţia meseriilor la nivelul Uniunii Europene;
- stabilirea de politici specifice pentru a răspunde evoluţiei pieţei muncii sub impactul automatizării, în contextul economiei digitale;
- analiza parteneriatelor, public-privat, universităţi-firme, şcoli profesionale-firme, şi în perspectivă stabilirea unui cadru normativ unional sau a unor politici specifice pe termen lung, care să ţină seama atât de condiţiile naţionale, cât şi de cerinţele pieţei unice;
- elaborarea unor mari proiecte strategice ce pot fi susţinute şi realizate de IMM-uri, cu scopul de a înfiinţa locuri de muncă;
- sprijinirea elaborării unei tipologii de contracte de muncă pe diferite perioade pentru a reflecta specificul muncii transfrontaliere şi cel al muncii în agricultură;
- inventarierea motivelor şi constrângerilor ce împiedică sectorul de afaceri să fie reţinut în ce priveşte generarea de locuri de muncă, astfel încât să fie facilitată o eventuală intervenţie la nivelul Uniunii Europene.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 25 martie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
Bucureşti, 25 martie 2015.
Nr. 25.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
