Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 249 din 13 martie 2025 privind completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 59/2023 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 240 din 18 martie 2025
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
După anexa nr. 2 la Strategia naţională privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 59/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 şi 71 bis din 27 ianuarie 2023, se introduce o nouă anexă, anexa nr. 3, având conţinutul prevăzut în anexa la prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează
Viceprim-ministru,
Marian Neacşu
p. Viceprim-ministru, ministrul finanţelor,
György Attila,
secretar de stat
p. Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,
Adrian Petcu,
subsecretar de stat
Ministrul educaţiei şi cercetării,
Daniel-Ovidiu David
Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
Mircea Fechet
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei,
Cseke Attila-Zoltan
p. Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene,
Luminiţa Zezeanu,
secretar de stat
Bucureşti, 13 martie 2025.
Nr. 249.
ANEXA 1
(Anexa nr. 3 la Strategie)
PLANUL DE ACŢIUNE
pentru implementarea Strategiei naţionale privind
educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030
I. Preambul
Omenirea se confruntă, simultan, cu două crize majore - de mediu şi climatică, ambele de o amploare şi o urgenţă fără precedent. Comunitatea ştiinţifică a atras în repetate rânduri atenţia asupra efectelor devastatoare pe care degradarea mediului înconjurător şi schimbările climatice le au asupra vieţii şi bunăstării oamenilor. La nivel internaţional, ONU solicită statelor să declare starea de urgenţă climatică şi să ia măsuri pentru protejarea mediului, prevenirea şi combaterea schimbărilor climatice şi a efectelor lor. Uniunea Europeană recunoaşte caracterul urgent al problemelor legate de mediul înconjurător şi de criză climatică şi propune o serie de măsuri, precum cele incluse de Comisia Europeană în pachetul legislativ „Pregătiţi pentru 55“. Acesta se referă la obiectivul Uniunii Europene de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030.
Totodată, Rezoluţia Consiliului Uniunii Europene privind un Cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării în perspectiva realizării şi dezvoltării în continuare a spaţiului european al educaţiei 2021-2030, aprobată la data de 18 februarie 2021, prevede ca prioritate strategică susţinerea tranziţiei „verzi“ şi a tranziţiei digitale în şi prin educaţie şi formare.
România s-a angajat, la nivel internaţional şi naţional, să crească, prin educaţie, gradul de conştientizare a populaţiei privind probleme de mediu şi schimbări climatice. Prin urmare, educaţia şi pregătirea adecvată cu privire la mediu şi climă trebuie să se desfăşoare la toate nivelurile de vârstă şi educaţie.
Educaţia este unul din pilonii îmbunătăţirii răspunsului la problemele de mediu şi schimbări climatice, prin adaptarea comportamentului uman, în vederea protejării naturii şi a resurselor.
Guvernul României a aprobat, în şedinţa din data de 18 ianuarie 2023, Hotărârea Guvernului nr. 59/2023 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030, acesta reprezentând un moment de maximă importanţă pentru învăţământul românesc, fiind pentru prima dată când România adoptă o strategie naţională dedicată educaţiei pentru mediu şi pentru schimbări climatice.
Strategia stabileşte direcţii clare de acţiune pentru creşterea nivelului de educaţie şi conştientizare în rândul copiilor şi tinerilor, promovând dezvoltarea sustenabilă şi responsabilitatea faţă de mediu.
Obiectivele şi măsurile prevăzute în Strategia naţională privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023 - 2030 vizează mai multe paliere (educaţie formală şi nonformală, resursă umană, inclusiv formarea cadrelor didactice, investiţii, resurse deschise, parteneriate etc.), prin cele patru direcţii de acţiune.
În acest context, unităţile de învăţământ devin parteneri strategici în construirea unui viitor sustenabil. Prin urmare, elevii şi cadrele didactice vor beneficia de tot sprijinul pentru a înţelege gravitatea crizei climatice şi de mediu, pentru a conştientiza cauzele şi efectele acestora, dar şi modurile de a îmbunătăţi răspunsul societăţii în faţa acestor provocări.
Prin educaţia pentru mediu şi schimbări climatice, Ministerul Educaţiei şi Cercetării propune o educaţie care promovează un stil de viaţă sustenabil, prin dezvoltarea de competenţe ecosociale.
Acest obiectiv se aliniază principiilor Proiectului Preşedintelui României - România Educată, care are în vedere cultivarea respectului pentru mediu ca parte a valorilor promovate şi dezvoltate prin educaţie. Unul dintre dezideratele asumate prin acest proiect este ca sistemul de educaţie să formeze cetăţeni responsabili faţă de societate şi faţă de mediul înconjurător.
Din această perspectivă, educaţia pentru mediu şi schimbări climatice trebuie să fie abordată integrat, în toţi anii de studiu, în vreme ce infrastructura unităţilor de învăţământ trebuie să fie adecvată standardelor europene şi globale de dezvoltare sustenabilă. Susţinerea şi dezvoltarea unei reţele a „Şcolilor verzi“ este un obiectiv strategic din domeniul prioritar „Infrastructura sistemului de educaţie“, iar elementele europene şi globale privind dezvoltarea durabilă sunt prevăzute în mai multe domenii prioritare ale proiectului.
La baza strategiei stă, de asemenea, Raportul Administraţiei Prezidenţiale - Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile, validat de consultarea publică încheiată la data de 11 februarie 2022, o continuare a Proiectului România Educată, a cărui operaţionalizare a fost inclusă ca angajament în Strategia naţională de apărare a ţării.
Educaţia pentru mediu şi schimbări climatice, în şcoli sustenabile, răspunde priorităţilor europene, angajamentelor asumate de România şi preocupărilor cetăţenilor în domeniul schimbărilor climatice şi protecţia mediului şi vizează învăţământul preuniversitar prin creşterea expunerii elevilor la informaţii referitoare la factorii care duc la degradarea mediului şi la schimbări climatice, asigurând contextul pentru ca aceştia să se implice, pe perioada de şcolarizare, în activităţi concrete de protecţie a mediului.
Prin urmare, obiectivul educaţiei pentru mediu şi schimbări climatice constă în dezvoltarea de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesare protejării mediului şi combaterii schimbărilor climatice. Educaţia pentru mediu şi schimbări climatice vizează educaţia pentru schimbare socială, prin sensibilizarea publicului şi prin acţiuni concrete, în scopul de a crea un viitor sustenabil.
Implementarea unui program educaţional naţional pentru mediu şi schimbări climatice constituie un obiectiv-cheie care este atins prin introducerea în structura anului şcolar a unei săptămâni dedicate mediului şi schimbărilor climatice, Săptămâna verde, începând cu anul şcolar 2022-2023, precum şi prin introducerea, în oferta naţională de curriculum la decizia elevului din oferta şcolii, denumit în continuare CDEOŞ, a unor discipline/teme dedicate educaţiei pentru mediu şi schimbări climatice.
Obiectivele strategiei, în ceea ce priveşte soluţiile pentru resurse educaţionale, constau atât în crearea unui astfel de ecosistem digital pentru educaţia pentru mediu şi schimbări climatice, prin diverse aplicaţii/platforme, cât şi în a oferi opţiuni variate de activităţi extracurriculare şi extraşcolare, care să fie dezvoltate cu ajutorul cadrelor didactice, al ONG-urilor de mediu, precum şi al altor instituţii relevante din domeniu.
II. Rolul Planului de acţiune
Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030, denumit în continuare Planul de acţiune, reprezintă documentul-cheie care ghidează implementarea acesteia, în acord cu obiectivele seturilor de politici la nivel internaţional, naţional, care promovează respectul pentru mediu în seria valorilor care stau la baza sistemului de educaţie, şi prevede corelarea obiectivelor de învăţare cu politicile publice şi cu obiectivele majore ale sistemului de educaţie, care includ, printre altele, educaţia privind mediul înconjurător, sustenabilitatea şi limitarea schimbărilor climatice.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au elaborat Strategia naţională privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030.
Prin Planul de acţiune, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor îşi asumă responsabilităţi şi mobilizează toate părţile interesate să se implice pentru atingerea obiectivelor strategiei.
Planul de acţiune este rezultatul unui amplu proces de consultare publică, derulat în anul 2023 cu reprezentanţi din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, mediului privat, mediului academic, mediului ştiinţific, partenerilor sociali, societăţii civile etc.
Prin cele patru direcţii de acţiune, obiectivele generale şi obiectivele specifice, Planul de acţiune susţine o abordare integrată şi multidimensională a educaţiei pentru mediu şi schimbări climatice. Acesta constituie un cadru de facilitare adresat decidenţilor implicaţi în elaborarea politicilor publice la toate nivelurile, în scopul concentrării resurselor şi asigurării coerenţei politicilor privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice, dezvoltare durabilă pentru implementarea Strategiei naţionale privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030.
Totodată, prin setul de acţiuni, Planul de acţiune urmăreşte integrarea principiilor de dezvoltare durabilă, de educaţie pentru mediu şi schimbări climatice şi corelarea obiectivelor cu ţintele Strategiei naţionale privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030.
Planul de acţiune urmăreşte gestionarea proceselor specifice într-o manieră eficace, eficientă şi transparentă, pentru construirea unei societăţi coezive, stabileşte o serie de acţiuni pentru creşterea gradului de educaţie şi conştientizare, în rândul copiilor şi tinerilor, privind protecţia mediului şi schimbările climatice. Strategia include obiective şi măsuri care vor fi implementate progresiv în următorii ani, cu un orizont de implementare mai larg, până în 2030.
III. Direcţii prioritare de acţiune, obiectivele generale şi obiectivele strategice
Planul de acţiune urmăreşte patru direcţii de acţiune:
1. program educaţional naţional pentru mediu şi schimbări climatice;
2. soluţii pentru resursele educaţionale;
3. infrastructură pentru şcoli sustenabile;
4. resursă umană implicată în educaţia pentru mediu şi schimbări climatice.
1. Direcţia de acţiune: program educaţional naţional pentru mediu şi schimbări climatice
OG.1: Dezvoltarea competenţelor elevilor necesare acţiunilor pentru protejarea mediului şi pentru atenuarea şi adaptarea la schimbări climatice
OS.1. Extinderea învăţării în rândul tuturor elevilor prin implementarea unui program naţional de educaţie pentru mediu şi schimbările climatice
M.1.1.1. Realizarea cadrului de coordonare a implementării educaţiei pentru mediu şi schimbări climatice
M.1.1.2. Menţinerea unei săptămâni în structura anului şcolar dedicată activităţilor privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice, denumită Săptămâna verde
M.1.1.3. Promovarea şi diseminarea exemplelor de bună practică la nivel naţional în urma desfăşurării la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti a Competiţiei Săptămâna verde
M.1.1.4. Inventarierea anuală a activităţilor desfăşurate şi a resurselor educaţionale la nivel judeţean, respectiv naţional
M.1.1.5. Stimularea studiului unor discipline şi cursuri opţionale cu tematica relaţionată cu educaţia pentru mediu şi schimbări climatice
M.1.1.6. Monitorizarea activităţilor de implementare a reperelor fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la şapte ani şi revizuirea curriculară pentru completarea programelor şcolare în vigoare (primar, gimnazial, liceal) cu noţiuni/teme privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice
M.1.1.7. Dezvoltarea de parteneriate în domeniul educaţiei pentru mediu şi schimbări climatice, la nivel local, judeţean, naţional şi/sau internaţional
M.1.1.8. Asigurarea unei surse constante de finanţare pentru programe educaţionale şi de conştientizare, cu privire la educaţia pentru mediu şi schimbări climatice
2. Direcţia de acţiune: soluţii pentru resurse educaţionale
OG.2. Crearea unui ecosistem digital extins privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice prin integrarea şi utilizarea noilor tehnologii, cu scopul utilizării lor în procesul de învăţare şi oferirea de opţiuni variate de activităţi în aer liber
A. Instrumente digitale în educaţia pentru mediu şi schimbări climatice
• OS.2.1. Utilizarea noilor tehnologii, platforme digitale integrate/aplicaţii în educaţia pentru mediu şi schimbări climatice
M.2.1.1. Dezvoltarea platformei online ce conţine resurse privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice şi valorificarea resurselor online existente
M.2.1.2. Dezvoltarea unor aplicaţii mobile (de tipul Mini Inspectorul de Mediu) şi utilizarea celor existente pentru monitorizarea mediului şi/sau protejarea în situaţia unor dezastre naturale
B. Activităţi interactive şi educaţie în aer liber
• OS.2.2. Identificarea locurilor în care se poate face educaţie în aer liber, prin cartografierea spaţiilor existente
M.2.2.1. Identificarea de locaţii pretabile pentru activităţi desfăşurate în afara şcolii
M.2.2.2. Mobilizarea instituţiilor publice centrale şi locale, a ghizilor montani, a personalului Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi al parcurilor naţionale şi/sau naturale în vederea implicării în educaţia în aer liber
• OS.2.3. Identificarea resurselor externe şcolii care pot sprijini realizarea dezideratelor privind educaţia în aer liber, la nivel naţional şi la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ
M.2.3.1. Dezvoltarea programului naţional Ranger Junior (micul explorator al naturii)
M.2.3.2. Elaborarea şi diseminarea de materiale-suport pentru profesori şi reprezentanţi ai instituţiilor responsabile/implicate în desfăşurarea de activităţi educative în natură
M.2.3.3. Stabilirea unei reţele de „ambasadori“ privind mediul şi schimbările climatice, în fiecare clasă şi în fiecare şcoală
• OS.2.4. Facilitarea educaţiei în aer liber la nivel naţional şi la nivelul fiecărei şcoli
M.2.4.1. Simplificarea birocratică în vederea organizării de activităţi educaţionale în exteriorul unităţii de învăţământ
M.2.4.2. Pregătirea cadrelor didactice pentru facilitarea experienţelor în vederea desfăşurării unor activităţi didactice în natură
M.2.4.3. Înfiinţarea unor cluburi cu activităţi dedicate protecţiei mediului şi schimbărilor climatice pornind de la orizontul local
3. Direcţia de acţiune: infrastructură pentru şcoli sustenabile
OG3: Dezvoltarea infrastructurii şcolare prin susţinerea şi dezvoltarea unei reţele a „şcolilor verzi“ pentru tranziţia la o economie durabilă din perspectiva mediului, circulară şi neutră din punct de vedere climatic şi promovarea unei culturi a sustenabilităţii la nivelul unităţilor de învăţământ
• OS.3.1. Sprijinirea şi reabilitarea unităţilor de învăţământ preuniversitar din România, în vederea creşterii gradului lor de sustenabilitate şi a reducerii amprentei de carbon
M.3.1.1. Realizarea de modificări structurale pentru a asigura sustenabilitatea (izolare termică, panouri solare, planificare a spaţiului verde, colectare selectivă a deşeurilor) şi construirea unui spaţiu nou şcolar verde
M.3.1.2. Reducerea amprentei de carbon a clădirilor unităţilor de învăţământ preuniversitar din România prin măsuri de creştere a eficienţei energetice
M.3.1.3. Îmbunătăţirea condiţiilor de transport în zonele slab deservite de transportul local, prin furnizarea de mijloace de transport şcolar sustenabile şi infrastructura aferentă
M.3.1.4. Dezvoltarea unei infrastructuri care să permită eficientizarea utilizării resurselor
M.3.1.5. Promovarea digitalizării ca soluţie pentru reducerea volumului de hârtie şi a altor materiale folosite în şcoală
M.3.1.6. Îmbunătăţirea calităţii aerului, iluminării naturale şi reducerea poluării fonice
• OS.3.2. Dezvoltarea de arhitectură şcolară sustenabilă
M.3.2.1. Construirea şi dezvoltarea unei reţele-pilot de şcoli verzi
M.3.2.2. Încurajarea unităţilor de învăţământ în vederea participării în reţele educaţionale internaţionale care promovează educaţia pentru mediu şi schimbări climatice
• OS.3.3. Monitorizarea şi evaluarea clădirilor şcolare
M.3.3.1. Evaluarea POE - Post Occupancy Evaluation a facilităţilor educaţionale contemporane
• OS.3.4. Implicarea şcolii în protejarea mediului la nivelul comunităţii: şcoala devine un hub al sustenabilităţii în comunitate
M.3.4.1. Dezvoltarea infrastructurii de colectare a materialelor reciclabile şi reutilizabile în proximitatea şcolilor
M.3.4.2. Transformarea şcolilor în huburi ale comunităţii
4. Direcţia de acţiune: resursa umană implicată în educaţia pentru mediu şi schimbări climatice
OG4. Formarea şi stimularea resursei umane implicate în predare/transmitere de informaţii pentru educaţia pentru mediu şi schimbări climatice
• OS4.1. Promovarea unei culturi a sustenabilităţii la nivelul unităţilor de învăţământ
M.4.1.1. Oferirea de programe de formare iniţială şi continuă, motivarea şi responsabilizarea managementului şi personalului din unităţile de învăţământ pentru adoptarea unei culturi a sustenabilităţii
M.4.1.2. Dezvoltarea unui plan de mentenanţă sustenabilă, integrat în planul de management al şcolii
M.4.1.3. Existenţa, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, a unui cadru didactic responsabil privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice
M.4.1.4. Recunoaşterea rezultatelor obţinute de cei care contribuie la creşterea gradului de sustenabilitate al şcolii
• OS4.2. Formarea profesională a cadrelor didactice privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice
M.4.2.1. Includerea competenţelor specifice educaţiei pentru mediu şi schimbări climatice în profilul de competenţe pentru profesori
M.4.2.2. Includerea în oferta curriculară a programelor de formare iniţială pentru cariera didactică a temelor de mediu şi schimbări climatice, a pedagogiei responsabile faţă de mediu şi a competenţei de a realiza un act didactic în natură
M.4.2.3. Elaborarea şi includerea în oferta de activităţi de formare continuă şi dezvoltare profesională a profesorilor a unor cursuri/programe de formare pe teme de mediu, schimbări climatice şi sustenabilitate, precum şi pentru facilitarea experienţelor în natură şi pregătirea pentru un act didactic în natură
M.4.2.4. Crearea unei reţele de formatori/mentori în fiecare judeţ
M.4.2.5. Includerea educaţiei pentru mediu şi schimbări climatice în setul de priorităţi tematice pentru programele de formare acreditate la nivel naţional, promovarea programelor Erasmus+
M.4.2.6. Recunoaşterea şi validarea contextelor alternative de dezvoltare profesională în domeniul mediului şi schimbărilor climatice prin acordarea de credite profesionale transferabile, denumite în continuare CPT, şi utilizarea lor în evaluările periodice ale cadrelor didactice
• OS4.3. Motivarea inspectorilor, directorilor de şcoală şi a cadrelor didactice privind implicarea în educaţia pentru mediu şi schimbări climatice
M.4.3.1. Recompensarea din cadrul sistemelor de evaluare a inspectorilor, a directorilor şi a cadrelor didactice în legătură cu implicarea lor în educaţia pentru mediu şi schimbări climatice
M.4.3.2. Includerea activităţilor legate de protecţia mediului şi de limitarea schimbărilor climatice în metodologia de acordare a unor stimulente salariale şi a unor bonusuri sub formă de participare la mobilităţi externe/interne în spiritul măsurii prevăzute la capitolul V O4. e din raportul România Educată.
IV. Finanţarea Planului de acţiune
Acţiunile prevăzute în Planul de acţiune se susţin prin:
- alocări bugetare ale Administraţiei Fondului pentru Mediu, denumită în continuare AFM, instituţie publică în coordonarea Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, denumit în continuare MMAP;
– proiecte finanţate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin Programul naţional de investiţii Şcoli sigure şi sănătoase, prin care se pot accesa fonduri pentru reabilitarea şi consolidarea clădirilor unităţilor de învăţământ;
– finanţarea din fonduri externe nerambursabile pentru programele aferente se face în limita sumelor alocate şi cu respectarea prevederilor şi regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program;
– proiecte finanţate prin alte mecanisme locale, regionale, naţionale şi internaţionale (de exemplu, colaborări cu mediul privat etc.);
– bugetul de stat.
Finanţarea obiectivelor şi a măsurilor prevăzute în Planul de acţiune se asigură din bugetul aprobat fiecărei instituţii şi autorităţi publice responsabile sau implicate, în limita fondurilor aprobate anual prin legile bugetare anuale, şi, după caz, în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, proiectelor cu finanţare din Planul naţional de redresare şi rezilienţă şi din alte surse legale.
V. Implementarea Planului de acţiune
O parte dintre activităţile specifice Planului de acţiune vor fi asumate şi coordonate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi facilitate de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Planul de acţiune prevede şi activităţi specifice care vor putea fi implementate prin implicarea partenerilor instituţionali, prin competiţii de proiecte şi/sau alte mecanisme specifice, care mobilizează la acţiune toate părţile implicate în dezvoltarea educaţiei pentru mediu şi schimbări climatice.
VI. Monitorizarea şi evaluarea implementării Planului de acţiune
Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au rolul şi responsabilitatea de a monitoriza şi evalua anual stadiul implementării Planului de acţiune.
Monitorizarea se va face prin colectarea datelor cu privire la activităţile desfăşurate conform atribuţiilor fiecărei instituţii. Cele două instituţii, respectiv Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, vor elabora, anual, pe baza rezultatelor monitorizării, raportul de evaluare.
Raportul de evaluare anual se prezintă Comitetului interministerial privind schimbările climatice, denumit în continuare CISC.
VII. Principiile procesului de monitorizare
Principiile care stau la baza procesului de monitorizare şi de evaluare a Planului de acţiune sunt:
- principiul responsabilităţii - furnizarea de date şi informaţii cantitative şi calitative cu privire la implementarea obiectivelor specifice ale Planului de acţiune;
– principiul transparenţei - Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi partenerii implicaţi vor asigura transparenţa activităţilor prin actualizarea permanentă a site-ului şi organizarea unor conferinţe de presă anuale;
– principiul cooperării - Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor vor coopera pentru dialog şi parteneriat cu instituţii/organizaţii internaţionale şi naţionale - autorităţi publice centrale şi locale, societatea civilă, mass-media ş.a. în activităţile de monitorizare, evaluare şi comunicare;
– principiul eficienţei - Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, alte instituţii, parteneri vor colabora permanent pentru evidenţierea impactului acţiunilor întreprinse pentru facilitarea implementării Planului de acţiune.
VIII. Procesul de monitorizare a Planului de acţiune
Procesul de monitorizare a Planului de acţiune prevede raportări anuale de monitorizare, pe baza indicatorilor specifici din Planul de acţiune.
Acest proces, cu caracter de regularitate, are ca rezultat Raportul anual de monitorizare a implementării Planului de acţiune.
Raportul anual de monitorizare a implementării constituie principalul instrument de monitorizare, pe baza căruia se va evalua progresul înregistrat în implementarea Planului de acţiune.
Raportul anual de monitorizare a implementării se elaborează de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor în primul semestru al anului următor celui pentru care se realizează raportarea şi va fi publicat pe site-urile ministerelor.
Structura Raportului anual de monitorizare a implementării cuprinde:
- descrierea acţiunilor întreprinse pentru facilitarea atingerii ţintelor în perioada de raportare (ultimele 12 luni/an calendaristic);
– situaţia evoluţiei indicatorilor de monitorizare a progresului Planului de acţiune pentru facilitarea implementării strategiei;
– situaţia progresului în atingerea ţintelor asumate prin strategie;
– concluzii şi recomandări pentru următoarea perioadă de raportare (următoarele 12 luni/an calendaristic).
Acestea vor fi însoţite, după caz, de o anexă care va cuprinde acte normative adoptate în perioada de raportare, în sprijinul derulării acţiunilor specifice destinate atingerii ţintelor strategiei.
Raportul anual de monitorizare a implementării se prezintă până cel târziu la data de 30 iunie a anului următor celui pentru care se realizează raportarea.
În cadrul procesului de monitorizare se includ, după caz, şi acţiuni de tip ad-hoc, rezultate din necesităţile de monitorizare, raportare şi eventual evaluare specifice perioadei de raportare şi care vor avea ca bază concluziile şi recomandările din perioada precedentă de raportare.
IX. Listă de abrevieri
• AFM - Administraţia Fondului pentru Mediu
• ANANP - Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate
• CCD - casa corpului didactic
• CDEOŞ - curriculum la decizia elevului din oferta şcolii
• CNPEE - Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
• ISJ - inspectoratul şcolar judeţean
• ISMB - Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti
• LIP nr. 198/2023 - Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare
• LIS nr. 199/2023 - Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare
• ONG - organizaţie neguvernamentală
• ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite
• PEO - Program educaţie şi ocupare
• PNRR - Planul naţional de redresare şi rezilienţă
• PR - Program regional
• UE - Uniunea Europeană
• UAT - unitate administrativ-teritorială
X. Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
