Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 Se aprobă Nota de fundamentare referitoare la necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Creşterea securităţii şi siguranţei traficului de pasageri pe Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa“, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ART. 2 Finanţarea proiectului de investiţii prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile, în cadrul Programului operaţional „Infrastructură mare“, axa prioritară 2 - „Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient“, obiectivul specific 2.3. - „Creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor“, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, în limita sumelor prevăzute anual cu această destinaţie, precum şi din venituri proprii, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. ART. 3 Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi Societatea Naţională „Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa“ - S.A. răspund de modul de utilizare a sumelor aprobate potrivit prevederilor prezentei hotărâri. PRIM-MINISTRU LUDOVIC ORBAN Contrasemnează: Ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, Lucian Nicolae Bode Ministrul finanţelor publice, Vasile-Florin Cîţu Bucureşti, 26 martie 2020. Nr. 241. ANEXA 1 NOTĂ DE FUNDAMENTARE referitoare la necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Creşterea securităţii şi siguranţei traficului de pasageri pe Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa“ Amplasat în partea de N-NV a municipiului Constanţa, aeroportul deţine o poziţie geostrategică importantă faţă de obiectivele economice de interes naţional şi internaţional, fiind situat la 26 km de Constanţa, la 14 km de Canalul Dunăre-Marea Neagră şi la aproximativ 100 km de Delta Dunării. De asemenea aeroportul are conexiuni cu importante căi de transport rutier (drumurile europene E60 şi E87) şi transport feroviar (magistrala de cale ferată Bucureşti-Feteşti-Constanţa). Datorită amplasării, acesta poate deveni un important aeroport de tranzit pentru transportul aerian de mărfuri către Orient şi Asia. Activitatea Aeroportului Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa (AIMK - C) este în strânsă legătură cu dezvoltarea economică a regiunii în care este amplasat. Politica flexibilă şi stimulativă de tarifare a serviciilor oferite companiilor aeriene, creşterea şi diversificarea serviciilor oferite pasagerilor şi operatorilor aerieni şi aplicarea unei politici active de marketing alcătuiesc strategia de dezvoltare continuă a traficului aeroportuar. În tabelul următor este prezentată evoluţia traficului de pasageri pe Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa pentru ultimi 3 ani, după cum urmează:
┌───────┬───────────────┬───────────────┐
│Anul │Pasageri │Creştere │
├───────┼───────────────┼───────────────┤
│2016 │94.594 │- │
├───────┼───────────────┼───────────────┤
│2017 │121.431 │+ 28,37% │
├───────┼───────────────┼───────────────┤
│2018 │129.235 │+ 6,42% │
└───────┴───────────────┴───────────────┘
Ca urmare a acestei tendinţe de creştere a activităţii, autoritatea aeroportuară trebuie să întreprindă măsuri ferme de asigurare eficientă a tuturor serviciilor de securitate aeronautică. În domeniul securităţii aeronautice Societatea Naţională „Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa“ - S.A. (AIMK - C) răspunde de aplicarea măsurilor de securitate, în conformitate cu Programul naţional de securitate aeronautică, gestionează activitatea de control al accesului, coordonează operativ şi asigură infrastructura şi echipamentele specializate din activitatea celorlalte entităţi ale statului componente ale sistemului de securitate, în scopul prevenirii actelor de intervenţie ilicită pe aeroport. În acest sens, aeroportul are obligaţia dotării cu sisteme şi echipamente specifice controlului de securitate la standardele aplicabile şi cu mijloace de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă pentru reducerea/evitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi materiale. 1. Echipamente de control de securitate Conform prevederilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1.998 al Comisiei din 5 noiembrie 2015 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securităţii aviaţiei, pct. 12.4.2.1, standardul 2 al sistemelor EDS expiră la data de 1 septembrie 2020. Conform pct. 12.4.2.6 din actul normativ menţionat mai sus, toate sistemele EDS trebuie să corespundă standardului 3 până la 1 septembrie 2020 cel târziu. Ca urmare a acestor cerinţe, începând cu 1 septembrie 2020 se impune ca pe Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa să se folosească sisteme (echipamente) EDS Standard 3 (în prezent, AIMK - C are în dotare sisteme EDS standard 2). În conformitate cu cerinţele din certificatul de autorizare RO-08, emis în data de 11.07.2017 de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, se atestă că Societatea Naţională „Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa“ - S.A. îndeplineşte cerinţele de fond şi cele esenţiale privind aerodromurile, stabilite de Regulamentul (UE) nr. 216/2008 şi regulile sale de implementare, stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 139/2014; prin condiţiile noului certificat se atestă caracteristicile pistei de decolare-aterizare cu cod de referinţă 4D şi un sistem de management, conform normelor Agenţiei Europene privind Siguranţa Aviaţiei Civile. Respectând cerinţele aplicabile în domeniul securităţii aviaţiei civile, configuraţia terminalelor destinate pasagerilor şi expedierilor de marfă şi poştă, în concordanţă cu traficul de pasageri estimat pentru perioada următoare, Societatea Naţională „Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa“ - S.A. trebuie să asigure următoarele fluxuri de securitate: - pasageri şi bagaje de cabină curse externe; – pasageri şi bagaje de cabină curse interne; – bagaje de cală curse externe; – bagaje de cală curse interne; – CREW, aviaţie generală, business/VIP; – persoane, altele decât pasagerii, auto şi provizii de aeroport/PC3; – expedieri marfă şi poştă. În prezent pe AIMK - C sunt patru fluxuri de control de securitate al bagajelor de cală, unde pe fiecare flux există echipamente de control de securitate astfel: - flux cală 1/2 - instalat şi utilizat un sistem EDS produs de L3 Communication, model VIS-HR, standard 2, standard care trebuie înlocuit cu standard 3 în conformitate cu cerinţele prevederilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1.998 al Comisiei din 5 noiembrie 2015 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securităţii aviaţiei, pct. 12.4.2.1; – flux cală 3/4 - instalat şi utilizat un echipament cu raze X produs de Astrophysics, model XIS 00 X, care este achiziţionat în 2008 şi este uzat moral şi fizic; – flux cală 5/6 - instalat şi utilizat un echipament cu raze X produs de Astrophysics, model XIS 100 X, care este achiziţionat în 2008 şi este uzat moral şi fizic; – flux cală 7/8 - instalat şi utilizat un sistem EDS produs de L3 Communication, model VIS-HR, standard 2, standard care trebuie înlocuit cu standard 3 în conformitate cu cerinţele prevederilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1.998 al Comisiei din 5 noiembrie 2015 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securităţii aviaţiei, pct. 12.4.2.1. În ceea ce priveşte echipamentele sistemului pentru controlul de securitate al bagajelor de cală aparţinând pasagerilor pe cursele aeriene internaţionale (externe şi interne), menţionăm că: - sunt achiziţionate în principal în anul 2008; – din cauza uzurii morale şi fizice a pieselor din componenţa echipamentelor de control de securitate deţinute de aeroport, în mare parte nu mai corespund unui standard de calitate a imaginii care să permită reducerea timpului de decizie a operatorului de securitate pentru analiza fiecărui bagaj de cală, standard care este verificat în conformitate cu cerinţele producătorului (lunar sau semestrial) de către personal specializat din cadrul societăţilor care asigură mentenanţa echipamentelor de control de securitate şi autorizat de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN); – din cauza faptului că de la achiziţie a trecut o perioadă mai mare de 10 ani, piesele defecte care necesită a fi înlocuite trebuie să fie achiziţionate de la producătorul de echipament, iar unele dintre ele nu mai pot fi puse la dispoziţie de către acesta; – din cauza uzurii morale şi fizice a crescut procentul de defecte/echipament; – din cauza procentului de alarmare destul de mare din numărul persoanelor care au făcut obiectul controlului de securitate, creşte timpul de procesare a persoanelor la controlul de securitate; – detecţia nu este independentă de forma, poziţia sau orientarea materialului exploziv. Din cauza celor specificate mai sus se impune înlocuirea echipamentelor de control de securitate al bagajelor de cală deţinute de aeroport în prezent, prin achiziţia de echipamente de control de securitate bagaje de cală conform cerinţelor specificate în regulamentele în vigoare. Echipamentele de control de securitate bagaje de cală înlocuite vor fi: - în principal casate cu ajutorul societăţilor care au furnizat echipamentele respective şi cu informarea CNCAN din cauza faptului că echipamentele respective funcţionează cu raze X; – donate către societăţi care doresc astfel de echipamente de control de securitate şi la care nu este necesară aplicarea de standarde de control de securitate. 1.1. Sistem de detecţie a explozibililor (EDS - Explosive Detection System) - standard 3 cu TIP instalat (threat image projection) - 4 bucăţi Achiziţia de sisteme de detecţie a explozibililor (EDS - Explosive Detection System) - standard 3 cu TIP instalat va duce la optimizarea fluxului controlului de securitate al bagajelor de cală, prin: - reducerea timpului minim de decizie pentru analiza fiecărui bagaj de cală a cărui imagine este afişată la staţia de lucru; – eliminarea posibilelor erori umane în elucidarea existenţei unor articole interzise în conţinutul bagajelor de cală; – creşterea standardelor de procesare a bagajelor de cală; – rata scăzută de alarme false; – detecţia va fi independentă de forma, poziţia sau orientarea materialului exploziv; – sistemul de proiectare de imagini virtuale de articole periculoase (TIP) trebuie să fie capabil de a proiecta imagini combinate de articole periculoase (combined threat images - CTI) sau imagini fictive de articole periculoase (fictional threat images - FTI). Sistemele (echipamentele) de detecţie a explozibililor (EDS - Explosive Detection System) - standard 3 cu TIP instalat vor înlocui următoarele echipamente de control existente în prezent: - 2 sisteme (echipamente) de detecţie a explozibililor (EDS - Explosive Detection System) cu raze X - standard 2 model VIS-HR; – 2 echipamente de control de securitate cu raze X tip XIS 100. Pe lângă fluxurile dotate cu echipamente de control de securitate al bagajelor de cală, pe aeroport există 4 fluxuri de control de securitate al pasagerilor, precum şi control de securitate al bagajelor de cabină aparţinând pasagerilor, astfel: - 2 fluxuri de control de securitate al pasagerilor precum şi control de securitate al bagajelor de cabină aparţinând pasagerilor pe cursele aeriene internaţionale; – 1 flux de control de securitate al pasagerilor, precum şi control de securitate al bagajelor de cabină aparţinând pasagerilor pe cursele aeriene interne; – 1 flux de control de securitate al pasagerilor, precum şi control de securitate al bagajelor de cabină aparţinând pasagerilor pe cursele aeriene de aviaţie generală. În prezent aeroportul deţine pe fluxurile specificate mai sus următoarele echipamente de control: - 7 echipamente de control de securitate cu raze X produs de Astrophysics, model XIS 6545 pentru controlul efectuat asupra bagajelor de cabină aparţinând pasagerilor şi asupra bagajelor aparţinând personalului aeroportuar; – 7 porţi detectoare de metale tip Garrett pentru controlul de securitate al pasagerilor, precum şi asupra personalului aeroportuar; – 3 echipamente de control de securitate al urmelor de explozibili (explosive trace detection) tip ETD; – 3 echipamente de detecţie a explozibililor (LEDS - Liquid Explosive Detection System) din lichide, aerosoli şi geluri - standard 3. Fluxurile de control de securitate al pasagerilor, precum şi control de securitate al bagajelor de cabină aparţinând pasagerilor pe cursele aeriene internaţionale (externe) şi interne dispun în prezent, fiecare, de: - 2 echipamente de control de securitate cu raze X; – o poartă detectoare de metale pentru controlul de securitate al pasagerilor. Fluxul de control de securitate al pasagerilor, precum şi de control de securitate al bagajelor de cabină aparţinând pasagerilor pe cursele de aviaţie generală dispune în prezent de un echipament de control de securitate cu raze X şi o poartă detectoare de metale pentru controlul de securitate al pasagerilor. În ceea ce priveşte echipamentele sistemului pentru controlul de securitate al pasagerilor, precum şi controlul de securitate al bagajelor de cabină aparţinând pasagerilor pe cursele aeriene internaţionale (externe) şi interne, menţionăm că: - sunt achiziţionate, în principal, în anul 2008; – din cauza uzurii morale şi fizice a pieselor din componenţa echipamentelor de control de securitate deţinute de aeroport, în mare parte acestea nu mai corespund unui standard de calitate a imaginii care să permită reducerea timpului de decizie a operatorului de securitate pentru analiza fiecărui bagaj de cabină, standard care este verificat în conformitate cu cerinţele producătorului (lunar sau semestrial) de către personal specializat din cadrul societăţilor care asigură mentenanţa echipamentelor de control de securitate şi autorizat de CNCAN; – din cauza faptului că de la achiziţie a trecut o perioadă mai mare de 10 ani, piesele defecte care necesită a fi înlocuite trebuie să fie achiziţionate de la producătorul de echipament, iar unele dintre ele nu mai pot fi puse la dispoziţie de către acesta; – din cauza uzurii morale şi fizice a crescut procentul de defecte/echipament; – din cauza procentului de alarmare destul de mare din numărul persoanelor care au făcut obiectul controlului de securitate creşte timpul de procesare a persoanelor la controlul de securitate. – din cauza celor specificate mai sus se impune înlocuirea echipamentelor de control de securitate şi a porţilor detectoare de metale deţinute de aeroport în prezent, prin achiziţia de echipamente de control de securitate şi porţi detectoare de metale conform cerinţelor specificate în regulamentele în vigoare. Echipamentele de control de securitate înlocuite vor fi: - în principal casate cu ajutorul societăţilor care au furnizat echipamentele respective şi cu informarea CNCAN datorită faptului că echipamentele de control bagaje de cabină respective funcţionează cu raze X; sau – donate către societăţi care doresc astfel de echipamente de control de securitate şi porţi detectoare de metale şi la care nu este necesară aplicarea de standarde de control de securitate. 1.2. Echipament de control de securitate computer tomograf (CT) - standard C3 cu TIP instalat (threat image projection) pentru bagaje de cabină - 3 bucăţi Achiziţia echipamentelor de control de securitate computer tomograf (CT) - standard C3 cu TIP instalat (threat image projection) pentru bagaje de cabină va asigura: - reducerea timpului minim de decizie pentru analiza fiecărui bagaj de cabină; – creşterea standardelor de procesare a bagajelor de cabină; – facilitarea controlului asupra bagajelor de cabină ale pasagerilor, nefiind necesar ca lichidele din acestea să fie scoase separat la control; – micşorarea semnificativă a timpului de procesare a bagajelor de cabină; – permiterea scanării bagajelor care conţin computere portabile şi alte obiecte electrice mari; – detecţia automată a armelor; – rata scăzută de alarme false; – fiabilitate operaţională robustă. Echipamentele de control de securitate computer tomograf (CT) - standard C3 cu TIP instalat (threat image projection) pentru bagaje de cabină vor înlocui următoarele echipamente de control existente în prezent: 3 echipamente de control de securitate cu raze X produse de Astrophysics, model XIS 6545. 1.3. Echipament control de securitate X-RAY cu detecţie automată a explozibilelor şi detecţie automată LEDS, dual view cu TIP instalat (threat image projection) - 4 bucăţi Achiziţia echipamentului de control de securitate X-RAY cu detecţie automată a explozibilelor şi detecţie automată LEDS, dual view cu TIP instalat (threat image projection) va asigura: - creşterea standardelor de procesare a bagajelor de cabină; – facilitarea controlului asupra bagajelor de cabină ale pasagerilor, nefiind necesar ca lichidele din acestea să fie scoase separat la control; – micşorarea semnificativă a timpului de procesare a bagajelor de cabină; – rata scăzută de alarme false; – fiabilitate operaţională robustă. Cele 4 echipamente de securitate X-RAY cu detecţie automată a explozibilelor şi detecţie automată LEDS, dual view cu TIP instalat (threat image projection) se vor folosi şi ca echipamente de rezervă (back-up) în cazul în care echipamentele de control de securitate bagaje de cabină computer tomograf (CT) - standard C3 se vor defecta, precum şi pentru a nu bloca filtrul de control de securitate. Echipamentele control de securitate X-RAY cu detecţie automată a explozibilelor şi detecţie automată LEDS, dual view cu TIP instalat vor înlocui următoarele echipamente de control existente în prezent: 4 echipamente de control de securitate cu raze X produse de Astrophysics, model XIS 6545. 1.4. Sistem de examinare a persoanelor standard 2 (scanner de persoane) - 3 bucăţi Achiziţia sistemului de examinare a persoanelor standard 2 va asigura: - creşterea standardelor de procesare a pasagerilor; – micşorarea semnificativă a timpului de procesare a pasagerilor; – capacitatea de a detecta obiecte metalice şi nemetalice distincte pe pielea umană, purtate asupra corpului sau în haine, indiferent de poziţia obiectului; – detecţia şi indicarea prin intermediul unei alarme cel puţin a obiectelor metalice şi nemetalice specificate, inclusiv explozibili, atât individual, cât şi în combinaţie; – rata scăzută de alarme false; – fiabilitate operaţională robustă. 1.5. Porţi detectoare de metale (WTMD - walk through metal detection) standard 2 (instalate la flux 1 plecări externe, flux 2 plecări externe, flux plecări interne, flux plecări Terminal Aviaţie generală şi Punct control 3) - 5 bucăţi Achiziţia porţilor detectoare de metale (WTMD) va asigura: - conformarea cu cerinţa standardului de control care specifică faptul că în cazul în care sistemul de examinare a persoanelor iniţiază o alarmă, pasagerul trebuie să treacă şi prin poarta detectoare de metale; – folosirea porţilor detectoare de metale şi ca echipamente de control de securitate de rezervă (back-up) în cazul în care sistemul de examinare a persoanelor este defect şi nu trebuie să se blocheze filtrul de control; – funcţionarea porţilor nu va fi afectată de nicio sursă de interferenţă. Actuala legislaţie a UE privind porţile detectoare de metale (WTMD) folosite la controlul de securitate asupra pasagerilor prevede următoarele: • „Toate echipamentele WTMD utilizate în combinaţie cu echipamente de detectare a metalelor din încălţăminte (SMD) trebuie să fie capabile de a detecta şi a indica printr-un semnal vizual cel puţin obiectele metalice specificate, atât individual, cât şi combinate, iar acest semnal trebuie să corespundă înălţimii la care obiectul sau obiectele se situează pe persoana care trece prin echipamentele respective. Acest lucru trebuie să se întâmple indiferent de tipul şi numărul obiectelor şi orientarea acestora.“ • „Toate echipamentele WTMD utilizate în combinaţie cu echipamente SMD trebuie să fie capabile să detecteze şi să indice toate alarmele generate de obiectele metalice aflate asupra unei persoane în cel puţin două zone. Prima zonă trebuie să corespundă zonei inferioare a picioarelor unei persoane şi trebuie să se afle între podea şi o distanţă de maximum 35 cm deasupra podelei. Toate celelalte zone trebuie să se situeze mai sus de prima zonă.“ 1.6. Detectoare portabile de metale - 15 bucăţi Detectoarele portabile de metale vor înlocui o parte din detectoarele portabile de metale existente pe aeroport şi achiziţionate în anul 2008. Detectoarele portabile nou-achiziţionate trebuie: - să fie capabile de a detecta obiectele din metale feroase şi neferoase. Detectarea şi identificarea poziţiei metalului detectat trebuie să fie indicate prin declanşarea unei alarme; – să funcţioneze fără să fie afectate de surse de interferenţă. 1.7. Echipamente de detectare a metalelor şi explozibililor din încălţăminte (SMD şi SED) (instalate la flux 1 plecări externe, flux 2 plecări externe, flux plecări interne, flux plecări Terminal Aviaţie generală şi Punct control 3) - 5 bucăţi Echipamentele de detectare a metalelor din încălţăminte (SMD) trebuie să fie capabile de a detecta şi a indica prin declanşarea unei alarme cel puţin obiectele metalice specificate, atât individual, cât şi combinate. Echipamentele de detectare a explozibililor din încălţăminte (SED) trebuie să fie capabile de a detecta şi a indica prin declanşarea unei alarme cel puţin explozibilii specificaţi. Echipamentele de detectare a metalelor şi explozibililor din încălţăminte trebuie: - să poată detecta cea mai mare componentă metalică a armei de foc, precum şi arma de foc în întregime; – să poată ca fiecare armă de foc să fie detectată, chiar şi atunci când nu conţine muniţie; – să poată ca fiecare cuţit să fie detectat când este închis, cu lama retractabilă în mâner. În cazul în care după controlul de securitate asupra bagajelor de cabină, operatorul care efectuează controlul de securitate nu poate determina dacă acestea conţin sau nu articole interzise, bagajele de cabină sunt supuse controlului cu echipamente de control de securitate al urmelor de explozibili - Explosive Trace Detection (ETD) şi ulterior controlului manual, în prezenţa posesorului bagajului. 1.8. Echipament de control de securitate al urmelor de explozibili (explosive trace detection) tip ETD - 2 bucăţi Numărul echipamentelor de control de securitate tip ETD existente pe aeroport în prezent nu asigură în totalitate executarea controlului pe toate fluxurile de control existente. Din această cauză se doreşte achiziţionarea a 2 bucăţi de echipamente de control de securitate al urmelor de explozibili (explosive trace detection) tip ETD. Echipamentele de detectare a urmelor de explozibili (ETD) trebuie să fie capabile să colecteze şi să analizeze urme de particule de pe sau vapori emanaţi de suprafeţele contaminate/conţinutul bagajelor sau al expedierilor şi să indice, prin declanşarea unei alarme, prezenţa explozibililor. 1.9. Echipament de detecţie a explozibililor (LEDS – Liquid Explosive Detection System) din lichide, aerosoli şi geluri - standard 3 - 1 bucată Numărul echipamentelor de detecţie a explozibililor (LEDS - Liquid Explosive Detection System) din lichide, aerosoli şi geluri existente pe aeroport în prezent nu asigură în totalitate executarea controlului pe toate fluxurile de control existente. Din această cauză se doreşte achiziţionarea unei (1) bucăţi de echipament de detecţie a explozibililor (LEDS - Liquid Explosive Detection System) din lichide, aerosoli şi geluri - standard 3. Echipamentul de detecţie a explozibililor (LEDS - Liquid Explosive Detection System) din lichide, aerosoli şi geluri - standard 3 trebuie să fie capabil de a detecta şi a indica prin declanşarea unei alarme prezenţa unor cantităţi individuale specificate sau mai mari de materii periculoase în lichide, aerosoli şi geluri. Detecţia trebuie să fie independentă de forma sau materialul recipientului cu lichide, aerosoli şi geluri. Echipamentul de detecţie a explozibililor (LEDS - Liquid Explosive Detection System) din lichide, aerosoli şi geluri - standard 3 trebuie să declanşeze o alarmă în fiecare dintre următoarele situaţii: - atunci când detectează materiale periculoase; – atunci când detectează prezenţa unui articol care împiedică detectarea materialelor periculoase; – atunci când nu poate determina dacă respectivele lichide, aerosoli sau geluri sunt inofensive sau nu; – atunci când conţinutul bagajului supus controlului de securitate este prea dens pentru a fi analizat. 1.10. Echipament de control securitate cu raze X agabaritic pentru bagaje cală (tip EDS ) - 1 bucată Numărul echipamentelor de detecţie a explozibililor (LEDS - Liquid Explosive Detection System) din lichide, aerosoli şi geluri existente pe aeroport în prezent nu asigură în totalitate executarea controlului pe toate fluxurile de control existente. Din această cauză se doreşte achiziţionarea unei (1) bucăţi de echipament de control securitate cu raze X agabaritic pentru bagaje cală (tip EDS) care să fie folosit pentru controlul de securitate în terminalul cargo pentru expedieri marfă şi poştă. Echipamentul de detecţie a explozibililor (LEDS - Liquid Explosive Detection System) din lichide, aerosoli şi geluri trebuie să fie capabil de a detecta şi a indica prin declanşarea unei alarme prezenţa unor cantităţi individuale specificate sau mai mari de materii periculoase în lichide, aerosoli şi geluri. Detecţia trebuie să fie independentă de forma sau materialul recipientului cu lichide, aerosoli şi geluri. Echipamentul de detecţie a explozibililor (LEDS - Liquid Explosive Detection System) din lichide, aerosoli şi geluri - standard 3 trebuie să declanşeze o alarmă în fiecare dintre următoarele situaţii: - atunci când detectează materiale periculoase; – atunci când detectează prezenţa unui articol care împiedică detectarea materialelor periculoase; – atunci când nu poate determina dacă respectivele lichide, aerosoli sau geluri sunt inofensive sau nu; – atunci când conţinutul bagajului supus controlului de securitate este prea dens pentru a fi analizat. 1.11. Echipament control de securitate dual - view X-RAY, agabaritic, cu TIP instalat - 1 bucată Pe lângă fluxurile de control de securitate al bagajelor de cală, al bagajelor de cabină, precum şi al pasagerilor pentru cursele aeriene interne şi internaţionale în conformitate cu standardele în vigoare privind controlul de securitate, pe aeroport există şi un flux de control de securitate pentru persoane, altele decât pasagerii şi obiectele transportate de aceştia. Filtrul de control de securitate respectiv dispune de un echipament de control de securitate cu raze X şi o poartă detectoare de metale. Din cauza uzurii tehnice şi morale a echipamentului de control de securitate cu raze X, precum şi a porţii detectoare de metale (achiziţie din anul 2008) se impune schimbarea acestora cu alte echipamente de control de securitate care să fie în conformitate cu standardele de control în vigoare. Astfel, pentru dotarea fluxului de control de securitate pentru persoane, altele decât pasageri, este necesară achiziţia unei (1) bucăţi de echipament control de securitate dual - view X-RAY, agabaritic, cu TIP instalat. Achiziţia acestui echipament va asigura: - creşterea standardelor de procesare a bagajelor şi obiectelor aparţinând persoanelor, altele decât pasagerii; – micşorarea semnificativă a timpului de procesare a bagajelor şi obiectelor aparţinând persoanelor, altele decât pasagerii; – fiabilitate operaţională robustă; – controlul bagajelor şi obiectelor de mărime şi capacitate mai mare. 1.12. Cameră video endoscop - 3 bucăţi Pentru efectuarea controlului de securitate şi analiza asupra zonelor care nu pot fi vizibile, înguste şi nu pot fi atinse atunci când se efectuează controlul de securitate asupra vehiculelor care intră în zonele de securitate cu acces restricţionat şi nu numai, precum şi pentru decontaminarea zonelor de securitate contaminate este necesară achiziţia a 3 bucăţi de camere video endoscop. La acest moment, AIMK - C are în dotare două camere video endoscop, din care doar una în stare de funcţionare. Achiziţia a 3 bucăţi noi este necesară pentru a putea fi folosite simultan, în toate punctele critice necesare şi a realiza decontaminarea zonelor în cel mai scurt timp posibil. 2. Autospeciala PSI - 1 bucată Prin dotare şi caracteristici conform ICAO (International Civil Aviation Organization, Airport Services Manual, Part 1, Rescue and Fire Fighting, Doc. 9137-AN/898) şi cerinţelor din PIAC-AD-SSI, ed 2/2016, Serviciului privat pentru Situaţii de Urgenţă, cu denumirea de staţia salvare şi stingere incendii din cadrul AIMKC - C, trebuie să asigure h24/7, categoria 7 ICAO, iar la cerere categoria 8. Autospeciala de stins incendii trebuie să fie de ultimă generaţie tehnologică şi să permită, în tandem cu un alt auto PSI din flota existentă, asigurarea categoriei 7 de protecţie. Autospeciala PSI trebuie să poată asigura condiţia generală privind intervenţia - respectiv: deplasarea la locul accidentului/incidentului, în orice zonă a pistei de decolare-aterizare (PDA). Ca obiectiv operaţional dezirabil, acest vehicul ar trebui sa poată asigura, în condiţii optime, intervenţia în orice punct al PDA, în maximum 3 minute. Pentru categoria 7 pe aviaţie necesarul de autospeciale este de două autospeciale, plus una cu aceleaşi caracteristici de rezervă, iar pentru a putea asigura categoria 8 pe aviaţie necesarul de autospeciale este de trei autospeciale plus una cu aceleaşi caracteristici de rezervă. În stabilirea celor mai sus menţionate s-a ţinut cont şi de Amendamentele la Decizia 2014/012/R a directorului EASA din 27 februarie 2014 de adoptare a mijloacelor de conformare acceptabile şi materialului de îndrumare al (EU) nr. 139/2014, care specifică următoarele: - GM5 ADR.OPS.B.010(a)(2) - Perioade anticipate cu activitate redusă; – AMC2 ADR.OPS.B.010(a)(2) - „Nivelul de protecţie necesar pentru orice zbor cargo, poştă, ferry, antrenament, test, inclusiv cele care transportă bunuri periculoase; – AMC2 ADR.OPS.B.010(a)(2) - „Nivelul de protecţie pentru salvarea şi stingerea incendiilor trebuie să fie conform cu categoria aeroportului determinat; astfel, pentru categoria 7: - lungime totală a aeronavei: 39 m până la 49 m inclusiv şi lăţimea maximă a fuselajului 5 m; şi pentru categoria 8: - lungime totală a aeronavei: 49 m până la 61 m inclusiv şi lăţimea maximă a fuselajului 7 m; – Regulamentul (UE) nr. 139/2014 - AMC.4 ADR.OPS.B.010 (a.2) prevede cerinţe obligatorii care trebuie respectate în asigurarea tehnică cu autospeciale de intervenţie pentru salvare şi stingere incendii. În prezent, AIMK - C îşi desfăşoară activitatea cu trei autospeciale PSI cu apă, spumă şi agenţi complementari. Ca urmare, pentru dimensionarea legală, dar şi economică a Serviciului de salvare şi stingere incendii este necesară achiziţionarea unei autospeciale de pompieri care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să suplimenteze în mod rezonabil atât capacitatea de apă disponibilă la locul intervenţiei, cât şi rata de dispersie a amestecului spumogen asigurate de celălalt vehicul PSI participant la intervenţie, până la îndeplinirea cerinţelor minime din Doc. 9137 ICAO specificate la paragraful 1.1.(2), ceea ce presupune un vehicul PSI de categorie medie sau mare; să poată lucra independent (folosind apa din rezervorul propriu sau din alte surse) ori în cooperare cu alte autospeciale PSI echipate pentru intervenţii cu apă şi spumă; să se poată realimenta cu apă, prin mijloace proprii, din surse exterioare de apă. Autospeciala PSI va trebui să aibă în dotare, în mod obligatoriu, un kit pentru descarcerare, care să conţină cel puţin elementele/echipamentele specificate în PIAC-AD-SSI, ed. 2/2016 pentru categoriile 7 şi 8. Plecând de la aceste recomandări şi ţinând seama de înzestrarea actuală a aeroportului, precum şi de starea tehnică precară a autospecialei Oshkosh Striker 1500, de provenienţă Statele Unite ale Americii, achiziţionată în anul 2007, care în ultima perioadă prezintă multiple defecte ale instalaţiei electrice şi implicit ale modulului de interfaţă a vehiculului (VIM), care duc la imposibilitatea reparării acesteia în timp util şi care generează costuri majore pentru societate din cauza faptului că nu se găsesc furnizori de piese de schimb în Uniunea Europeană, dacă această autospecială nu va fi achiziţionată, ne vom afla în imposibilitatea asigurării categorie 8 pe aviaţie şi implicit nu va mai putea răspunde solicitărilor venite din partea companiilor aeriene. Cerinţe minimale: - să fie de categorie mare, cu o capacitate de minimum 12.100 litri apă; – să asigure o rată de dispersie a amestecului spumogen de minimum 6.000 litri/min.; – să fie echipată cu instalaţie de pulverizare praf uscat pentru stingere - cu o capacitate de minimum 250 kg; – rezervorul de agent spumogen va avea capacitate utilă de minimum 1.450 litri; – motor diesel, cu o putere de minimum 540 CP, minimum Euro 6; – cabina: 3 persoane (şofer + doi servanţi). 3. Ambulanţă - 1 bucată În prezent Societatea Naţională „Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu“ dispune de o ambulanţă proprie cu un nivel minim de dotări în ceea ce priveşte acordarea primului ajutor şi transportul pacientului. Aceasta este utilizată doar în incinta aeroportului pentru deplasarea la caz şi pentru transportul pacientului către cabinetul medical dacă situaţia o impune, pentru cazurile deosebite apelându-se serviciul 112. Nefiind echipată corespunzător, în cazul unei solicitări echipa medicală este nevoită să transporte de fiecare dată trusele medicale şi defibrilatorul din dotarea cabinetului către ambulanţă şi apoi, după soluţionarea intervenţiei, să le readucă la cabinet, ceea ce implică un efort suplimentar şi efectiv un timp de reacţie mai mare. Un alt aspect îl reprezintă şi uzura maşinii, fiind fabricată în anul 2002 şi achiziţionată de către aeroport în anul 2007. În ultimii ani traficul aerian s-a intensificat, respectiv numărul de solicitări a fost mai mare atât în incinta aeroportului, cât şi în afara acestuia. Într-o situaţie de accident aviatic, timpul de intervenţie este esenţial, iar gradul de uzură al ambulanţei, precum şi nivelul de dotare al acesteia din punct de vedere medical pot influenţa negativ răspunsul echipajului medical. Astfel, având în vedere reglementările Autorităţii Aeronautice Civile Române în ceea ce priveşte asistenţa medicală în cadrul aeroporturilor şi ţinând cont de nivelul dotărilor prevăzute pentru astfel de situaţii (PIAC - MED), se propune achiziţionarea unei ambulanţe noi care să corespundă acestor cerinţe. Orice intervenţie a echipajului medical în cadrul aeroportului şi în afara acestuia este stric condiţionată de prezenţa ambulanţei, asigurându-se în felul acesta: - deplasarea rapidă la caz atât în incintă, cât şi în afara aeroportului; – transportul rapid al pacientului către cabinetul medical şi/sau către o unitate spitalicească dacă situaţia o impune; – îmbunătăţirea calităţii actului medical. Cabinetul medical intervine pentru asistenţă medicală şi acordarea primului ajutor calificat pasagerilor, publicului sau operatorilor care îşi desfăşoară activitatea în aeroport potrivit competenţei personalului şi al nivelului de dotare, motiv pentru care o ambulanţă nouă cu o dotare corespunzătoare este esenţială. Necesitatea unei ambulanţe este susţinută de următoarele considerente: - Autoritatea Aeronautică Civilă Română a adoptat o serie de proceduri şi instrucţiuni de aeronautică civilă în ceea ce priveşte asistenţa medicală pentru siguranţa zborului. – Asistenţa medicală pentru siguranţa zborului reprezintă măsurile suplimentare adoptate pentru reducerea riscurilor ce implică factori umani şi de navigaţie aeriană. – Printre facilităţile proprii disponibile în aeroporturi se asigură permanent serviciile medicale necesare menţinerii categoriei operaţionale pentru traficul aerian deservit. – Cabinetul medical din aeroport se organizează şi funcţionează în regim de centru de permanenţă, pentru programul operaţional declarat al aerodromului, conform Publicaţiei de informare aeronautică (AIP). – Cabinetul medical din aeroport este responsabil cu acordarea serviciilor de asistenţă medico-chirurgicală de urgenţă pentru pasageri, public, echipaje de zbor şi personalul operativ din aeroport, participând la siguranţa navigaţiei aeriene. – Serviciile medicale presupun acordarea consultaţiilor necesare la cabinet sau deplasarea în teren cu ambulanţa pentru a interveni la solicitări, a acorda primul ajutor şi transportul medical asistat al pacientului la spital în limita competenţei şi a autorizaţiei de funcţionare. Aeroportul Mihail Kogălniceanu - Constanţa dispune de un cabinet medical propriu a cărui activitate se supune unor proceduri bine reglementate şi implementate. Una dintre aceste proceduri şi cea mai importantă este intervenţia în caz de urgenţă medico-chirurgicală. Începând de la momentul anunţării urgenţei, pregătirea personalului medical, deplasarea la locul solicitării şi încheind cu actul medical - acordarea primului consult, toate acestea se desfăşoară urmând un protocol bine stabilit. După primirea solicitării, echipa medicală se deplasează cu ambulanţa la locul indicat pentru a prelua cazul. Deplasarea se face prompt, având la dispoziţie ambulanţa aeroportului, aparatura şi dotarea medicală necesare pentru acordarea primului ajutor calificat. Timpul recomandat de la primirea alertei până la preluarea cazului de către echipa medicală în zona de responsabilitate aeroportuară este de maximum cinci minute. Deplasarea la locul solicitării pentru acordarea asistenţei medicale se face rapid, pe traseul cel mai scurt posibil, în funcţie de fluxurile aprobate în aeroport cu respectarea regulamentului de circulaţie local/pe platformă. Şoferul ambulantei însoţit de un pompier participă la transportul echipamentului medical, precum şi la mobilizarea pacientului, respectând indicaţiile medicului. Pe toată perioada deplasării la locul incidentului, ambulanţa are prioritate faţă de ceilalţi participanţi la trafic şi utilizează mijloacele de avertizare acustică şi luminoasă. După acordarea primului consult, medicul poate decide reţinerea de la zbor a pacientului respectiv şi în funcţie de gravitatea cazului să solicite intervenţia serviciului de ambulanţă judeţean pentru transportul pasagerului către o unitate spitalicească în vederea unor investigaţii mai amănunţite. În cazul primirii mai multor solicitări simultan, medicul decide ordinea priorităţii de abordare în funcţie de informaţiile primite, efectuând triajul. În toate situaţiile care implică un eventual accident aviatic este solicitată şi intervenţia Serviciului de ambulanţă judeţean Constanţa. 4. Spaţiu carantină - 1 bucată În conformitate cu cerinţele Hotărârii Guvernului nr. 805/2016 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 791/2009 privind condiţiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaţionale sau deschise traficului aerian internaţional, anexa nr. 1 lit. D pct. 5, administratorul aeroportului trebuie să „asigure o încăpere special destinată, de preferat la distanţă de linia I de trecere a frontierei, pentru izolare şi interviul pasagerilor atunci când autorităţile/instituţiile de sănătate publică naţionale, regionale sau locale solicită acest lucru“. Soluţia propusă pentru realizarea spaţiului de carantină este cea din containere. Spaţiul astfel creat va respecta fluxurile necesare şi va fi dotat cu mobilierul necesar. Deoarece este un spaţiu obţinut din containere nu necesită întocmirea unui studiu de fezabilitate. Strategia de implementare a proiectului „Creşterea securităţii şi siguranţei traficului de pasageri pe Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu“, necesar Aeroportului Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa, include finanţarea din fonduri nerambursabile a acestui proiect şi de organizare a procedurilor de achiziţie publică. De asemenea, prin achiziţionarea echipamentelor de securitate şi siguranţă se estimează creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroportului. Investiţiile propuse în cadrul proiectului „Creşterea securităţii şi siguranţei traficului de pasageri pe Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu“ răspund acţiunilor eligibile din cadrul POIM 2014-2020, axa prioritară 2 (AP) „Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient“, Prioritatea de investiţii 7c - „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemelor de transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus şi care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare şi a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legăturilor multimodale şi infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabilă la nivel regional şi local“, obiectivul specific 2.3 (OS) „Creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor“, după cum urmează: "B. Proiecte noi de investiţii în infrastructura aeroportuară care vizează activităţi de natură noneconomică din domeniul siguranţei şi securităţii Investiţii care vizează siguranţa şi securitatea pentru infrastructura de transport aerian în corelare cu tipurile de activităţi cu caracter noneconomic prezentate în anexa 10 la ghidul solicitantului ..." Implementarea proiectului „Creşterea securităţii şi siguranţei traficului de pasageri pe Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu“ va contribui la atingerea atât a indicatorului de program „Aeroporturi modernizate“, cât şi a celui de rezultat „Pasageri îmbarcaţi şi debarcaţi în transportul aeroportuar“, îndeplinind cerinţele pentru transportul aerian prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1.315/2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport şi de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE. Obiectivul general al proiectului este acela de creştere a gradului de utilizare sustenabilă a Aeroportului Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa prin asigurarea securităţii pasagerilor şi bagajelor, în conformitate cu respectarea cerinţelor Regulamentului (UE) nr. 139/2014 al Comisiei de stabilire a cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative referitoare la aerodromuri în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului şi ale anexei la ED Decision 2016/027/R Certification Specifications and Guidance Material for Aerodromes Design CS-ADRDSN Issue 4 din 8 decembrie 2017 în vederea asigurării securităţii pasagerilor, respectiv ale Ordinului nr. 129/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizarea şi autorizarea de securitate la incendiu şi protecţie civilă. Printre obiectivele principale ale activităţii Societăţii Naţionale „Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa“ - S.A. există şi următoarele: - coordonarea activităţilor şi serviciilor aeroportuare necesare deservirii la sol a aeronavelor, a traficului de pasageri şi de mărfuri, a serviciilor necesare activităţilor de aviaţie generală; – asigurarea securităţii pasagerilor, aeronavelor, instalaţiilor, echipamentelor, clădirilor şi bunurilor transportate, în conformitate cu reglementările naţionale şi internaţionale în domeniul aviaţiei civile. Dotările propuse au ca scop creşterea siguranţei şi securităţii operaţiunilor aeronautice care se desfăşoară pe aeroport, susţinerea creşterii traficului aerian prin oferirea de servicii diversificate, de calitate şi la timp, îmbunătăţirea condiţiilor de operare a aeronavelor şi asigurarea siguranţei în condiţii meteorologice nefavorabile. Prin realizarea dotărilor independente solicitate se vor asigura condiţiile pentru rezolvarea problemelor, care devin tot mai stringente odată cu intensificarea şi creşterea volumului de trafic pe aeroport. Optimizarea fluxului controlului de securitate al bagajelor şi pasagerilor, prin: - reducerea timpului minim de decizie pentru analiza fiecărui bagaj a cărui imagine este afişată la staţia de lucru; – eliminarea posibilelor erori umane în elucidarea existenţei unor articole interzise în conţinutul bagajelor; – reducerea numărului de operatori de securitate; – creşterea standardelor de procesare a bagajelor şi pasagerilor; – micşorarea semnificativă a timpului de procesare a bagajelor şi obiectelor aparţinând persoanelor, altele decât pasagerii; – realizarea asigurării controlului de securitate pe mai multe niveluri de securitate, în conformitate cu metodele recomandate de ECAC în acest domeniu; – facilitarea controlului asupra bagajelor pasagerilor, nefiind necesar ca lichidele din acestea să fie scoase separat la control; – permiterea scanării bagajelor care conţin computere portabile şi alte obiecte electrice mari; – detecţia automată a armelor; – detecţia va fi independentă de forma, poziţia sau orientarea materialului exploziv; – micşorarea semnificativă a timpului de procesare a pasagerilor prin porţile de detecţie metale. Achiziţia de echipamente destinate securităţii şi siguranţei aeronautice se circumscrie prevederilor Master Planul general de transport al României (MPGT), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 666/2016, document programatic care prevede în cadrul anexei 10.49 (pag. 963) că, în ceea ce priveşte Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa, este necesară achiziţia unor „echipamente şi utilaje de asistenţă a navigaţiei, securitate şi siguranţă conform standardelor MPGT“. Proiectul de investiţie se încadrează în perioada de eligibilitate aşa cum este descrisă în cadrul Ghidului solicitantului pentru Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare - Beneficiari publici şi privaţi, care reglementează axa prioritară 2 (A.P.) Prioritatea de investiţii 7c, obiectivul specific 2.3 (OS), precum şi cu precizările din Manualul de implementare pentru beneficiari POIM 2014-2020. Această achiziţie contribuie la realizarea obiectivului general al strategiei de dezvoltare a aeroportului, la dezvoltarea actualului sistem de transport, de calitate, durabil şi eficient şi integrarea lui în sistemul multimodal proiectat la nivelul regiunii. Dotările specifice de care dispune AIMK - C nu sunt în măsură să asigure în prezent toate caracteristicile tehnice şi parametrii funcţionali prevăzuţi de cerinţele Autorităţii Aeronautice Civile Române. Acest proiect de investiţii se va implementa prin achiziţia de dotări independente aferente siguranţei şi securităţii aeronautice. Principalii indicatori tehnico-economici ai proiectului de investiţii „Creşterea securităţii şi siguranţei traficului de pasageri pe Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa“ Titular: Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor Beneficiar: Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa - S.A. Amplasament: str. Tudor Vladimirescu nr. 4, comuna Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa (a se vedea imaginea asociată) – Capacităţi: - control bagaje cală EDS 3 - Sistem de detecţie a explozibililor (EDS - Explosive Detection System) - standard 3 cu TIP instalat (threat image projection) = 4 bucăţi; – control bagaje cabină EDSCB C3 - Echipament de control de securitate computer tomograf (CT) - standard C3 cu TIP instalat (threat image projection) pentru bagaje de cabină = 3 bucăţi; – control bagaje cabină LEDS - Echipament control de securitate X-RAY cu detecţie automată a explozibilelor şi detecţie automată LEDS, dual view cu TIP instalat (threat image projection) = 4 bucăţi; – LEDS standard 3 - Echipament de detecţie a explozibililor (LEDS - Liquid Explosive Detection System) din lichide, aerosoli şi geluri - standard = 1 bucată; – cameră video endoscop = 3 bucăţi; – scaner persoane standard 2 - Sistem de examinare a persoanelor standard 2 = 3 bucăţi; – poartă detectoare metale standard 2 (WTMD - walk through metal detection) = 5 bucăţi; – detectoare portabile de metale = 15 bucăţi; – detectoare încălţăminte SMD şi SED standard 2 - Echipament de detectare a metalelor şi explozibilelor din încălţăminte (SMD şi SED) = 5 bucăţi; – echipament de control de securitate al urmelor de explozibil (explosive trace detection) tip ETD = 2 bucăţi; – echipament de control securitate cu raze X agabaritic pentru bagaje cală (tip EDS ) = 1 bucată; – echipament de scanare dual-view cu TIP instalat destinat bagajelor de cabină şi proviziilor de aeroport/bord agabaritice = 1 bucată; – autospecială PSI = 1 bucată; – ambulanţă = 1 bucată; – spaţiu carantină = 1 bucată. Finanţarea investiţiei Finanţarea proiectului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile, în cadrul Programului operaţional „Infrastructură mare“ axa prioritară 2 - „Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient“, obiectivul specific 2.3. - „Creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor“, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, în limita sumelor prevăzute anual cu această destinaţie, precum şi din venituri proprii, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
