Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 46 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 Se emite autorizaţia de mediu pentru Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară - Sucursala Institutul de Cercetări Nucleare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ART. 2 La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 1.352/2006 privind emiterea autorizaţiei de mediu pentru Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare - Sucursala Cercetări Nucleare Piteşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 5 octombrie 2006, se abrogă. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOŞ Contrasemnează: --------------- Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Cristiana Paşca Palmer Ministrul energiei, Victor Vlad Grigorescu Ministrul afacerilor interne, Petre Tobă Ministrul sănătăţii, Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu Bucureşti, 30 martie 2016. Nr. 222. ANEXĂ AUTORIZAŢIE DE MEDIU Ca urmare a cererii adresate de Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară, Sucursala Institutul de Cercetări Nucleare Piteşti, cu sediul în Mioveni, Str. Câmpului nr. 1, judeţul Argeş, înregistrată cu nr. 81426/DM/28.07.2011 la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a completărilor ulterioare transmise în perioada august 2011-iunie 2015, în urma analizării documentelor transmise şi a verificării, în baza Hotărârii Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se emite: AUTORIZAŢIA DE MEDIUpentru activitatea Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară - Sucursala Institutul de Cercetări Nucleare, din localitatea Mioveni, Str. Câmpului nr. 1, judeţul Argeş, care prevede desfăşurarea activităţilor în cadrul amenajărilor existente pe amplasament, activităţi de cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie: cercetare-dezvoltare în domeniul nuclear; activităţi de testări şi analize de cercetare-dezvoltare în domeniul nuclear; activităţi de testări şi analize tehnice, tratare deşeuri radioactive, activităţi de producţie şi comercializare; tratare deşeuri radioactive, activităţi de producţie şi comercializare, conform codului CAEN 7219. Documentaţia conţine: 1. Fişa de prezentare şi declaraţia întocmită de titularul de activitate cu completările finale înregistrate cu nr. 76.598 din 27 iulie 2011, modificată în perioada 2011-2015; 2. Bilanţ de mediu de nivel 1, raport la bilanţul de mediu de nivel 1, elaborat de Georadstudies - S.R.L., prin contractul nr. 5.738 din 2 aprilie 2012; 3. Rapoarte de inspecţie ale G.N.M. - Comisariatul Judeţean Argeş: nr. 551P din 24 august 2010 şi 614P din 12 octombrie 2009; 4. Procesul de verificare amplasament din 11 octombrie 2011; 5. Puncte de vedere ale autorităţilor responsabile cu reglementarea anumitor aspecte ale activităţii desfăşurate de Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară - Sucursala Institutul de Cercetări Nucleare, denumită în continuare RATEN ICN Piteşti, în perioada 2011-2014 şi care au fost exprimate în şedinţele Comisiei de analiză tehnică din 17 octombrie 2011 şi 18 februarie 2013: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, denumită în continuare CNCAN, Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Căpitan Puică Nicolae" al Judeţului Argeş, Ministerul Sănătăţii - Institutul Naţional de Sănătate Publică, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Argeş; 6. acte/acte de reglementare emise de alte autorităţi şi contracte de prestări de servicii, după cum urmează: a) Autorizaţia pentru desfăşurarea de activităţi nucleare în domeniul nuclear nr. ICN_Unitatea A1/1/2013 pentru utilizarea de surse de radiaţii în cadrul Unităţii A1 - Dozimetria neutronilor, iradieri de materiale şi metrologia aparaturii dozimetrice, emisă de CNCAN în data de 20 decembrie 2013; b) Autorizaţia pentru deţinerea de surse şi instalaţii radiologice în cadrul Unităţii A1 - Dozimetria neutronilor, iradieri de materiale şi metrologia aparaturii dozimetrice, nr. VP 06/2013, emisă de CNCAN în data de 23 decembrie 2013; c) Autorizaţia pentru desfăşurarea de activităţi nucleare în domeniul nuclear nr. ICN STDR - 01/2014 pentru funcţionarea şi întreţinerea Staţiei de Tratare Deşeuri Radioactive, emisă de CNCAN în data de 21 ianuarie 2014; d) Autorizaţia pentru desfăşurarea de activităţi nucleare în domeniul nuclear nr. AI 90/2014 pentru utilizarea de instalaţii radiologice în cadrul Laboratorului CND X - E, emisă de CNCAN în data de 17 septembrie 2014; e) Autorizaţia de securitate radiologică pentru produs nr. CV 01/2014, prin care CNCAN autorizează ansamblul-butoi-beton-deşeu radioactiv ABBD-1, emisă în data de 1 septembrie 2014; f) Autorizaţia pentru desfăşurarea de activităţi în domeniul nuclear nr. ICN-transport 01/2013, prin care CNCAN autorizează RATEN să transporte materiale radioactive în cadrul Sucursalei Institutul de Cercetări Nucleare Piteşti, începând cu data de 18 decembrie 2013; g) Autorizaţia de securitate radiologică pentru produs nr. DD 04/2013, prin care CNCAN autorizează, începând cu data de 18 decembrie 2013, instalaţia radiologică "Instalaţie mobilă de dimensiuni reduse pentru filtrare/decontaminare cantităţi mici de deşeuri apoase radioactive sub 500 l/săptămână"; h) Autorizaţia pentru desfăşurarea de activităţi nucleare în domeniul nuclear nr. AI 1.732/2014 pentru utilizarea de instalaţii radiologice în cadrul Laboratorului CND X - E, emisă de CNCAN în data de 17 septembrie 2014; i) Autorizaţia pentru desfăşurarea de activităţi nucleare în domeniul nuclear nr. ICN_Unitatea H/1/2013 pentru funcţionarea şi întreţinerea Unităţii H - Testări în afara reactorului, emisă de CNCAN în data de 18 octombrie 2013; j) Autorizaţia pentru desfăşurarea de activităţi nucleare în domeniul nuclear nr. ICN_LRPMPC 01/2013 pentru utilizarea de surse de radiaţii şi instalaţii nucleare în cadrul Laboratorului de Radioprotecţie, Protecţia Mediului şi Protecţia Civilă, emisă de CNCAN în data de 18 decembrie 2013; k) Autorizaţia pentru desfăşurarea de activităţi nucleare în domeniul nuclear nr. ICN_ Unitatea C6/1/2013 pentru deţinerea şi utilizarea de materiale nucleare în cadrul Unităţii C6 - Materiale Nucleare, emisă de CNCAN în data de 23 decembrie 2013; l) Autorizaţia pentru desfăşurarea de activităţi nucleare în domeniul nuclear nr. VI 2.374/2013 pentru utilizarea de surse de radiaţii şi instalaţii radiologice în cadrul Unităţii nucleare V, emisă de CNCAN în data de 19 decembrie 2013; m) Autorizaţia pentru desfăşurarea de activităţi nucleare în domeniul nuclear nr. ICN_LEPI 01/2013 pentru funcţionarea şi întreţinerea Laboratorului de examinare postiradiere (LEPI), emisă de CNCAN în data de 20 decembrie 2013; n) Autorizaţia pentru desfăşurarea de activităţi în domeniul nuclear nr. LP/002/2015, prin care CNCAN autorizează RATEN ICN Piteşti să transfere materiale nucleare, începând cu data de 14 ianuarie 2015; o) Autorizaţia pentru sistemul de management al calităţii în domeniul nuclear nr. 15-005 pentru activităţi de exploatare în domeniul nuclear, emisă de CNCAN în data de 1 februarie 2015; p) Autorizaţia pentru sistemul de management al calităţii în domeniul nuclear nr. 13-049 pentru activităţi de cercetare-dezvoltare şi proiectare în domeniul nuclear, emisă de CNCAN în data de 9 decembrie 2013; q) Autorizaţia pentru sistemul de management al calităţii în domeniul nuclear nr. 13-050 pentru activităţi de fabricare şi servicii în domeniul nuclear, emisă de CNCAN în data de 9 decembrie 2013; r) Autorizaţia pentru sistemul de management al calităţii în domeniul nuclear nr. 13-051 pentru activităţi de proiectare, dezvoltare, întreţinere, modificare şi utilizare a produselor software în domeniul nuclear, emisă de CNCAN în data de 9 decembrie 2013; s) certificate IQNet şi SRAC prin care se certifică sistemul de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale pentru RATEN ICN Piteşti conform condiţiilor OHSAS 18001:2007, număr de înregistrare RO-3129; t) certificate IQNet şi SRAC prin care se certifică faptul că RATEN ICN Piteşti are implementat şi menţine un sistem de management al calităţii conform condiţiilor din standardul ISO 9001:2008, număr de înregistrare RO-9656; u) certificate IQNet şi SRAC prin care se certifică faptul că RATEN ICN Piteşti are implementat şi menţine un sistem de management conform condiţiilor din standardul ISO 14001:2004, număr de înregistrare RO-4305; v) autorizaţiile pentru transportul, deţinerea şi utilizarea de produse şi substanţe toxice nr. 42 din 20 octombrie 2000 şi nr. 1.739 din 23 iunie 1998; w) Autorizaţia sanitară de funcţionare nr. 44 din 29 ianuarie 2008 pentru cabinet medical şi laborator de analize medicale, emisă de Autoritatea de Sănătate Publică Argeş; x) Autorizaţia sanitară nr. 364 din 17 octombrie 2013 pentru Unitatea nucleară A1 Dozimetria neutronilor, iradieri de materiale şi metrologia aparaturii dozimetrice, emisă de Direcţia de Sănătate Publică Argeş; y) Autorizaţia sanitară nr. 78 din 1 aprilie 2011 pentru Staţia de tratare deşeuri radioactive - D, emisă de Direcţia de Sănătate Publică Argeş, Laboratorul de igiena radiaţiilor ionizante; z) Autorizaţia sanitară nr. 164 din 15 mai 2014 pentru Laboratorul defectoscopie X, Unitatea E, emisă de Direcţia de Sănătate Publică Argeş, Laboratorul de igiena radiaţiilor ionizante; aa) Autorizaţia sanitară nr. 29 din 8 februarie 2013 pentru Unitatea H, Testări în afara reactorului TAR, emisă de Autoritatea de Sănătate Publică Argeş, Laboratorul de igiena radiaţiilor ionizante; bb) Autorizaţia sanitară nr. 29 din 22 februarie 2012 pentru Laboratorul de radioprotecţie, protecţia mediului şi protecţie civilă, emisă de Direcţia de Sănătate Publică Argeş, Laboratorul de igiena radiaţiilor ionizante; cc) Autorizaţia sanitară nr. 178 din 26 mai 2014 pentru unitatea C6, materiale nucleare, emisă de Direcţia de Sănătate Publică Argeş, Laboratorul de igiena radiaţiilor ionizante; dd) Autorizaţia sanitară nr. 81 din 13 aprilie 2011 pentru Unitatea nucleară V, emisă de Direcţia de Sănătate Publică Argeş, Laboratorul de igiena radiaţiilor ionizante; ee) Autorizaţia sanitară nr. 220 din 4 noiembrie 2011 pentru Laborator de examinare postiradiere LEPI, emisă de Direcţia de Sănătate Publică Argeş, Laboratorul de igiena radiaţiilor ionizante; ff) Autorizaţia sanitară nr. 119 din 4 aprilie 2014 pentru reactor nuclear TRIGA - testare materiale şi elemente combustibile, emisă de Direcţia de Sănătate Publică Argeş, Laboratorul de igiena radiaţiilor ionizante; gg) Autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii nr. 7.216 din 4 iunie 2002, emisă de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Inspectoratul Teritorial de Muncă al Judeţului Argeş; hh) Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 273 din 21 decembrie 2012, emisă de Administraţia Naţională "Apele Române", Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea; ii) Contractul privind prestarea de servicii comune de gospodărire a apelor nr. 374/2005, încheiat între RATEN ICN şi Direcţia Apelor Argeş-Vedea; jj) Abonamentul de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr. 30/2010, încheiat între Administraţia Naţională "Apele Române", Direcţia Apelor Argeş-Vedea şi RATEN ICN Piteşti; kk) Contractul de furnizare reglementată a gazelor nucleare pentru consumatorii captivi noncasnici nr. 3.006.284.861/2015, încheiat între GDF SUEZ şi RATEN ICN Piteşti; ll) Contractul pentru vânzare-cumpărare de energie electrică la clienţi eligibili nr. E8.175E din 21 noiembrie 2014, încheiat între CEZ VÂNZARE - S.A. şi RATEN ICN Piteşti; mm) Certificatul de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului J3/1316 din 1 octombrie 2013. RATEN ICN Piteşti furnizează utilităţi pe bază de contract următorilor agenţi economici: a) Societatea Naţională Nuclearelectrica - S.A., denumită în continuare S.N.N.S.A. - Sucursala Fabrica de Combustibil Nuclear Piteşti, denumită în continuare FCN Piteşti, pe baza contractului de prestări servicii nr. 3.171/2007; b) Spitalul Racoviţa-Mioveni, pe baza Contractului-abonament nr. 2.280 din 25 martie 1996; c) S.C. GIREXIM UNIVERSAL - S.A. Piteşti, pe baza Contractului nr. 3.685/2015; d) Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive, pe baza Contractului nr. 3.624/2014; e) RATEN ICN Piteşti, pe baza Contractului nr. 3.625/2014; f) Contractul nr. 210 din 29 ianuarie 2013 pentru prestări servicii de salubrizare pentru utilizatori agenţi economici încheiat cu Urban Financiar; g) Contractul de prestări servicii nr. 2/2015 încheiat cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Ingineria Nucleară "Horia Hulubei", în vederea preluării şi transportării unui nr. de 40 de colete de tip A cu deşeuri radioactive de joasă şi medie activitate în vederea depozitării la Depozitul pentru Deşeuri Radioactive Băiţa Bihor. Prezenta autorizaţie de mediu se emite cu următoarele condiţii speciale impuse: 1. Activitatea se va desfăşura cu respectarea prevederilor Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Transportul surselor de radiaţii controlate în exteriorul RATEN ICN Piteşti se realizează respectând legislaţia în vigoare emisă de CNCAN, reprezentată prin Normele privind transportul materialelor radioactive, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 357/2005. 3. Se vor urmări încadrarea în normele legale în vigoare privind protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei şi respectarea prevederilor actelor de reglementare emise de alte autorităţi publice. 4. Orice defecţiune sau avarie apărută în desfăşurarea activităţii care are ori poate avea un impact negativ asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului va fi adusă în mod operativ la cunoştinţa autorităţilor competente pentru protecţia mediului. 5. Orice evacuare în mediu peste valorile-limită aprobate în autorizaţia de mediu va fi notificată autorităţilor publice centrale şi locale pentru protecţia mediului şi se va acţiona pentru limitarea acesteia în conformitate cu prevederile din procedurile prevăzute în planurile de alarmare şi intervenţie. 6. Se vor respecta programele de prelevare şi monitorizare a tuturor categoriilor de emisii evacuate în mediul înconjurător pentru parametrii înscrişi în actele de reglementare. 7. Activitatea se va desfăşura cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. 8. Modificările şi/sau completările ulterioare aduse actelor de reglementare emise de alte autorităţi, acte care au stat la baza eliberării prezentei autorizaţii de mediu, precum şi emiterea de noi acte de reglementare vor fi comunicate în mod operativ autorităţilor publice centrale şi locale pentru protecţia mediului. 9. Titularul autorizaţiei de mediu are obligaţia de a notifica autoritatea centrală pentru protecţia mediului de îndată ce intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, precum şi asupra oricăror modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii prezentei autorizaţii de mediu, înainte de realizarea modificării. 10. Prezenta autorizaţie este valabilă de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data de 30 decembrie 2020. 11. Nerespectarea prevederilor prezentei autorizaţii atrage suspendarea şi/sau anularea acesteia, după caz, în condiţiile legii. I. Activitatea autorizată I.1. Dotări În Staţia de tratare a deşeurilor radioactive există următoarele utilaje, instalaţii, maşini, aparate şi mijloace de transport utilizate în activităţile sale curente: instalaţie pentru tratarea deşeurilor radioactive lichide contaminate cu uraniu natural de la FCN Piteşti; instalaţie pentru tratarea-condiţionarea schimbătorilor de ioni uzaţi de la reactorul TRIGA; instalaţie pentru tratarea prin incinerare a deşeurilor radioactive solide incinerabile de la FCN Piteşti; instalaţie pentru tratarea-condiţionarea deşeurilor radioactive solide de la diferite unităţi nucleare prin îmbetonare; instalaţie pentru tratarea prin evaporare a deşeurilor radioactive lichide beta-gama active de la reactorul TRIGA; instalaţie mobilă de dimensiuni reduse pentru decontaminare cantităţi mici de deşeuri lichide apoase radioactive; analizoare, spectrometre, radiometre; instalaţie de combustie Sample Oxidizer Perkin Elmer, model 307 A; sistem de digestie în câmp de microunde; recoltator tip CAS-1; autoutilitara marca FORD, tip FADY TRANZIT, şi autocamion marca FORD. Secţia a II-a - Reactorul de încercări materiale are următoarele dotări: reactor TRIGA 14 MW; reactor TRIGA ACPR; instalaţii experimentale, laborator analize chimice, laborator instrumentaţie dispozitive de iradiere, aparate de măsură şi control. Componentele reactorilor TRIGA sunt: circuit primar de răcire; circuit secundar; sistem de purificare şi colectare a deşeurilor radioactive; sistem de ventilaţie; dispozitive de iradiere. Instalaţiile experimentale existente sunt: difractometru de neutroni de înaltă rezoluţie cu cristal curbat; instalaţie de împrăştiere neutroni la unghi mic; instalaţie de neutronografie uscată; instalaţie de neutronografie subacvatică; instalaţie pentru spectrometria radiaţiilor gama prompte; instalaţie pentru analiza prin activare cu neutroni. Secţia 7 - Testări în afara reactorului - TAR are următoarele dotări: maşină de frezat, maşină de găurit, pod rulant 20/5 tf, electroplane, compresor aer instrumental, stand testare elemente combustibil, stand testare închideri canal, stand testare maşină de încărcat/descărcat combustibil, stand testare împingători, aparate de măsură şi control electrice, mecanice etc., mecanisme de ridicat şi transportat. În cadrul Secţiei 6 - Producere şi distribuire utilităţi funcţionează: staţia de apă industrială şi apă potabilă Clucereasa-Davideşti, centrala termică, staţia de epurare, staţia electrică 110/6 kV, centrala telefonică. Staţia de apă industrială şi apă potabilă are următoarele dotări: centrală termică, instalaţie de aer, instalaţie de ventilaţie, instalaţie de limpezire, instalaţie dozare reactivi, laborator chimic. Centrala termică are următoarele dotări: 2 cazane tip CAF-6, 2 cazane tip ABA-4, analizor de gaze arse tip Multilyzer NG, detector de gaz - GSP 1, staţie de apă potabilă, staţie de apă industrială, staţie de tratare chimică a apei, laborator chimic, staţie de compresoare. Staţia de epurare conţine: linia ape menajere, linia ape industriale, linia nămolului, laborator chimic. Staţia 110/6 kV are următoarele dotări: două celule 110 kV, o bucată celulă de cuplă, o celulă transformator servicii interne, trei bucăţi celule pompe Terma, două bucăţi celule de alimentare, două bucăţi celule de măsură, o bucată celulă alimentare de rezervă 6 kV Dacia Group Renault, nouă bucăţi celule alimentare secţii, baterie de acumulatori tip SUNLITE 220 V, o bucată polizor PD 300, o bucată generator de sudură, 26 de bucăţi transformatoare de putere în staţia 110/6 kV şi în posturile de transformare 6/0,4 kV din cadrul RATEN ICN Piteşti, 124 de bucăţi baterii de condensatori cu conţinut de PCB, aparate de măsură pentru măsurători electrice - măsurarea curentului, tensiunii, rezistenţei ohmice, încercări cu tensiune mărită, măsurarea rigidităţii dielectrice a uleiului electroizolant. Serviciul 10 - Serviciul situaţii de urgenţă, prevenire şi protecţie are următoarele dotări şi materiale utilizate: autospecială de stins incendii cu 4 agenţi de stingere ASP 4S Roman 19256, mijloace de anunţare-alarmare (centrală KENTEK-SYNCRO (1 buc.), centrală BENTEL (4 buc.), centrală 2X-F1-FB (1 buc.), centrală SITA 200 PLUS (1 buc.), centrală WIN FLEX (1 buc.), stingătoare portabile cu spumă aeromecanică (150 buc.), stingătoare portabile cu praf şi CO(2) (350 buc.), stingătoare portabile cu CO(2) (200 buc.), stingătoare carosabile cu praf şi CO(2) (4 buc.) şi o instalaţie automată de stins incendii cu CO(2). Laborator 4 - Laborator examinări postiradiere are ca dotări: celule fierbinţi cu protecţie biologică din beton şi supracelulă, canalul de transfer şi bazinul de stocaj, celule fierbinţi cu protecţie biologică din oţel sau plumb, instalaţii de ridicat, sistemul de ventilare, instalaţii electrice şi aparate de măsură şi control, aparatură de control dozimetric. Atelierul 8 - Atelier prototipuri nucleare deţine următoarele: linia de pretratare a apelor industriale uzate (2 rezervoare din poliester, 2 pompe, un bazin din oţel inoxidabil, un ejector, 4 vase din PVC), linia de pregătire a suprafeţelor înainte de acoperiri chimice/electrochimice (baia de degresare chimică, baia de degresare electrochimică, baia de decapare chimică, cuva cu apă demineralizată), linia de brunare chimică (cuve, module, instalaţii de ventilare, aerotermă, cuptor de uscare, balanţe), linia de curăţare chimică (cuve de degresare, cuve de spălare, cuve de decapare-pasivare), linia de eloxare electrochimică (cuve de degresare, spălare, decapare, eloxare, compactizare, lustruire, colorare), linia de fosfatare chimică (cuve de degresare, fosfatare, spălare). Serviciul 8 - Serviciul medical, analize cuprinde: aparatură pentru investigaţii medicale: electrocardiograf, ecograf, tensiometre, aparatură fizioterapie, aparat oxigen instant. Laborator 5 - Radioprotecţie, protecţia mediului şi protecţie civilă are următoarele dotări: laborator pentru prepararea probelor de efluenţi şi mediu în vederea determinării radioactivităţii, aparatură de control dozimetric, radiometrie şi spectrometrie. Mijloacele de transport folosite - tip şi număr: - autobuze M3 marca BMC - 4 buc., autobuze marca Mercedes-Benz - 2 buc., autoutilitară N3 marca Ford - 1 buc., autoutilitară N2 marca Ford - 1 buc., autoturism Mercedes-Benz - 1 buc., autoturism M1 marca Woskswagen - 1 buc., autovehicul special N1 marca Mercedes-Benz - 1 buc., autospecială marca Volkswagen - 1 buc., autoturism M1 marca Skoda - 1 buc., autoturism marca Logan - 1 buc., autospecială marca Romprim - 1 buc., tractor rutier marca U.T.B. - 1 buc., automacara 12AM marca Roman - 1 buc., autoscară hidraulică - 1 buc., buldoexcavator - 1 buc., tractor încărcare hidraulică - 1 buc., cisternă - 1 buc., motostivuitor - 3 buc., autoturism M1 marca Duster - 3 buc., autoturism M1 - 2 buc., autoturism M1 marca Daewoo - 1 buc., autoutilitară marca Dacia - 1 buc., automobil mixt marca Dacia - 1 buc. Transport materiale radioactive: vehicule autorizate CNCAN (marca Ford - 2 buc.) I.2. Materii prime, auxiliare, combustibili şi ambalaje folosite - mod de ambalare, de depozitare, cantităţi Secţiile şi laboratoarele de cercetare folosesc materii prime conform activităţii desfăşurate şi substanţe chimice în cantităţi variabile în funcţie de tematica anuală de cercetare, ambalate în flacoane de sticlă, bidoane, flacoane de plastic. 2.1 Staţia de tratare a deşeurilor radioactive STDR - secţia X - pentru fiecare din procesele tehnologice omologate şi autorizate de CNCAN din cadrul acestei secţii, materiile prime, auxiliare şi combustibili intrate în proces, precum şi pierderile pe faze de fabricaţie sunt: a) pentru tratarea deşeurilor radioactive lichide contaminate cu uraniu natural de la FCN Piteşti sunt: acid azotic 47%, fosfat trisodic, apă amoniacală 25%; b) pentru tratarea-condiţionarea schimbătorilor de ioni uzaţi de la reactorul TRIGA se utilizează: bitum D25/40, ciment tip II A/M 32.5R, nisip de râu sort 0-3 mm, pietriş sort 7-16 mm; c) pentru tratarea prin incinerare a deşeurilor radioactive solide incinerabile de la FCN Piteşti se utilizează motorină; d) pentru tratarea-condiţionarea deşeurilor radioactive solide de la diferite unităţi nucleare prin îmbetonare foloseşte ca materii prime şi auxiliare următoarele: ciment tip II AM 32.5 R, fierbeton, nisip de râu sort 0-3 mm, pietriş sort 7-16; e) tratarea prin evaporare a deşeurilor radioactive lichide beta-gama active de la reactorul TRIGA foloseşte:
┌────┬──────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│Nr. │ Denumire material │ Consum mediu anual │
│crt.│ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 1. │Abur uscat │ 475.000 kg │
├────┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 2. │Apă răcire │ 330 mc │
├────┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 3. │Apă demineralizată │ 100 l │
├────┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 4. │Aer instrumental │ 700 Nmc │
└────┴──────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
f) pentru tratarea deşeurilor lichide apoase radioactive cu conţinut de tritiu se utilizează: răşină schimbătoare de ioni, filtre şi prefiltre. 2.2 Principalele substanţe chimice utilizate în cadrul Secţiei 2 - Reactorul de încercări materiale - TRIGA sunt: alcool etilic, acetonă, acid citric monohidrat, acid citric monohidrat pa, acid sulfuric 37,9%, diluant, hidroxid de sodiu 49,5%. 2.3 Principalele substanţe chimice utilizate în procesul tehnologic şi de laborator în staţia de apă industrială şi apă potabilă Clucereasa-Davideşti - Secţia 6 sunt: clor, var, poliacrilamidă, sulfat feros. 2.4 Principalele substanţe utilizate în Secţia 7 -Testări în afara Reactorului - TAR sunt ulei mineral, apă industrială, apă demineralizată, azot. 2.5 Serviciul 10 - Situaţii de urgenţă, prevenire şi protecţie utilizează: spumogen lichid - 2000 litri şi praf unic pentru autospeciala 4S - 600 kg. 2.6 Atelier prototipuri nucleare - Atelierul 8 utilizează următoarele substanţe: acetonă, alcool etilic, hidroxid de sodiu vrac, sare degresare 10N, acid azotic, hipoclorit de sodiu. I.3. Utilităţi - apă, canalizare, energie (surse, cantităţi, volume) Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 273 din 21 decembrie 2012 reglementează cerinţele comune şi individuale necesare funcţionării obiectivelor industriale de pe întreaga platformă RATEN ICN Piteşti - FCN Piteşti cu privire la: alimentarea cu apă în scop potabil, industrial şi pentru stingerea incendiilor; evacuarea apelor: ape uzate menajere, ape uzate tehnologice, a apelor din staţia de tratare Clucereasa şi a apelor pluviale; debite şi volume de apă evacuată autorizate; indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate; alte date care intră în responsabilitatea RATEN ICN Piteşti. Alimentarea cu apă în scop potabil se realizează din subteran freatic prin intermediul unui front de captare cu lungimea de 400 m alcătuit din 5 foraje amplasate pe malul drept al pârâului Argeşel (Davideşti). Caracteristicile tehnice ale celor 5 foraje sunt: P1 cu adâncimea de 8,5 m, P2 cu adâncimea de 8,5, P3 cu adâncimea de 10 m, P4 cu adâncimea de 10 m, P5 cu adâncimea de 10 m. Zona de protecţie sanitară cu regim sever (S = 37.907,82 mp) a frontului de captare apă din subteran Davideşti este împrejmuită, întreaga suprafaţă fiind acoperită cu iarbă. Aducţiunea apei de la foraje la cele două rezervoare de înmagazinare se realizează printr-o conductă realizată din tuburi de azbociment cu lungimea de 1.122 m şi oţel cu lungimea de 5.048 m. Conducta de aducţiune subtraversează pârâul Argeşel pozată pe podul de pe DN 73D Mioveni - Valea Stânii Davideşti situat la cca 2 km aval de frontul de captare Davideşti, după care urmează un traseu paralel cu cel al conductei de aducţiune a apei de la staţia de tratare Clucereasa. Instalaţia de tratare a apei prelevate de la foraje este o instalaţie de clorinare amplasată în incinta RATEN ICN Piteşti şi are un debit de tratare de 100 mc/h. Înmagazinarea apei se realizează în două rezervoare cu volumul de 500 mc, fiecare executate din beton armat, amplasate în incinta RATEN ICN Piteşti, din care apa este distribuită în scop potabil prin intermediul unei staţii de pompare alcătuite din 2 pompe de debit 80 mc/h, 2 pompe de debit 33 l/s şi o pompă de incendiu de debit 25 l/s. Distribuţia apei se realizează prin pompare printr-o reţea de distribuţie cu lungimea de 6000 m de tip ramificat, executată din conductă de oţel şi tuburi de azbociment. Debite şi volume de apă prelevate autorizate sunt: nn) Q(zi max) = 600 mc/zi (6,944 l/s) oo) Q(zi med) = 460 mc/zi (5,324 l/s) pp) V(an med) = 167,9 mii mc Sursa de alimentare cu apă în scop industrial o constituie râul Târgului, prin intermediul prizei Clucereasa. Tratarea apei brute se realizează în staţia de tratare Clucereasa ce aparţine RATEN ICN Piteşti şi are în componenţă următoarele instalaţii: un decantor vertical cu volum 600 mc, 2 filtre orizontale sub presiune, 2 pompe cu debitul 300 mc/h pentru spălarea filtrelor mecanice, un rezervor recuperator cu volumul de 250 mc pentru stocarea apei rezultate de la spălarea filtrelor mecanice pentru a fi reintroduse în procesul de tratare, 2 pompe pentru transvazarea apei din rezervorul recuperator în decantorul vertical, 2 rezervoare de înmagazinare a apei tratate cu volumul de 200 mc fiecare, o staţie de preparare şi dozare a reactivilor, o staţie de pompare apă tratată echipată cu 6 pompe cu debitul de 63 mc/h fiecare. Tratarea apei utilizate în centrala termică se realizează printr-o staţie de dedurizare şi o staţie de demineralizare. Staţia de dedurizare are în componenţă 2 filtre cationice cu volumul de 3 mc fiecare, 2 rezervoare pentru stocarea apei dedurizate cu volumul de 100 mc. Staţia de demineralizare este formată din 3 linii tehnologice pentru obţinerea apei parţial demineralizate şi o linie pentru obţinerea apei total demineralizate. Fiecare linie tehnologică pentru obţinerea apei parţial demineralizate este compusă dintr-un un filtru mecanic cu volumul de 3 mc, un filtru H+ cu volumul de 5 mc şi un filtru HO- cu volumul de 5 mc. Linia pentru obţinerea apei total demineralizate este alcătuită din 1 + 1 filtru cu pat mixt cu volumul de 5 mc şi 2 rezervoare pentru stocarea apei demineralizate cu volumul de 100 mc fiecare. Aducţiunea apei de la staţia de tratare Clucereasa în incinta RATEN ICN Piteşti se realizează prin intermediul unei conducte din oţel care subtraversează pârâul Argeşel la cca 1.250 m sud-est de incinta staţiei de tratare, după care urmează un traseu paralel cu cel al conductei de aducţiune a apei din frontul de captare Davideşti. Apa tratată este înmagazinată în două rezervoare cu volumul de 1.000 mc, fiecare amplasat în incinta RATEN ICN Piteşti. Din cele două rezervoare, apa este distribuită în scop tehnologic prin intermediul unei staţii de pompare alcătuite din şase pompe (3xQ = 90 mc/h, H = 60 mCA şi 3xQ = 30 mc/h şi H = 35 mCA), printr-un sistem de reţele de distribuţie de tip ramificat. Apa este distribuită 90% către toate secţiile RATEN ICN Piteşti în care se desfăşoară activităţi de cercetare în domeniul nuclear şi 10% la FCN Piteşti şi la Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive, denumită în continuare AN&DR. Debite volumetrice de apă prelevate autorizate sunt: qq) Q(zi max) = 822 mc/zi (9,513 l/s) rr) Q(zi med) = 350 mc/zi (4,051 l/s) ss) V(an med) = 127,75 mii mc Apa pentru stingerea incendiilor este înmagazinată în două rezervoare apă potabilă (V = 500 mc/buc.). Timpul de refacere după incendiu este de 24 ore. Debitul necesar pentru refacerea rezervei de incendiu este de 5,8 l/s şi este asigurat din sursă subterană. Evacuarea apelor uzate menajere se realizează prin reţeaua de canalizare şi prin staţia de epurare. Apele uzate menajere provenite de la pavilioanele administrative, laboratoare, secţii şi ateliere sunt colectate printr-o reţea de canalizare şi sunt transportate către staţia de epurare - linia de epurare ape menajere printr-un colector general. Apele uzate menajere sunt deversate gravitaţional în căminul de intrare din staţia de epurare - linia de epurare ape menajere, din care se prelevează probe în vederea efectuării analizelor chimice. În flux normal apele sunt epurate la trecerea prin staţia de epurare ape menajere alcătuită din echipamente şi instalaţii aferente liniei apei şi liniei nămolului în conformitate cu Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 273 din 21 decembrie 2012. Evacuarea apelor uzate menajere epurate către emisar se realizează la umplerea unui bazin tampon cu volumul de 300 mc, după înregistrarea parametrilor analizaţi în registrele aprobate prin procedurile de lucru din staţia de epurare. Debitele şi volumele de ape uzate menajere evacuate autorizate sunt: tt) Q(zi max) = 600 mc/zi (6,944 l/s) uu) Q(zi med) = 390 mc/zi (4, 514 l/s) vv) V(an med) = 142,35 mii mc Evacuarea apelor uzate tehnologice se realizează prin reţeaua de canalizare şi prin staţia de tratare. Apele uzate tehnologice sunt colectate în totalitate în rezervoarele tampon aferente pavilioanelor de pe platforma RATEN ICN Piteşti-FCN Piteşti-AN&DR. În funcţie de rezultatele analizelor de radioactivitate, apele sunt evacuate fie prin reţeaua de canalizare industrială către staţia de epurare, fie sunt dirijate către Staţia de tratare a deşeurilor radioactive. Sistemul de colectare a apelor uzate industriale asigură colectarea, depozitarea temporară şi controlul apelor uzate în rezervoare tampon astfel: a) Secţia I - Fizica reactorilor performanţe combustibil nuclear şi securitate nucleară - L5 Radioprotecţie, protecţia mediului şi protecţie civilă: două rezervoare de inox cu volum 10 mc fiecare pentru colectarea apelor uzate potenţial radioactive şi trei rezervoare cu volum 10 mc fiecare pentru colectarea apelor uzate industriale nonradioactive. b) Secţia reactor TRIGA - Laborator de examinare post iradiere, denumită în continuare LEPI: trei rezervoare de colectare ape uzate potenţial contaminate cu volumul de 10 mc fiecare, situat la cota de (-6 m), opt rezervoare de colectare ape uzate potenţial contaminate cu volumul de 13 mc fiecare, situate la cota (-12 m) şi şase bazine din beton pentru colectarea apei de răcire cu volumul de 50 mc fiecare - circuitul secundar de la reactor; c) Secţia III - Materiale nucleare şi coroziune: două rezervoare din inox pentru colectarea apelor uzate industriale potenţial radioactive cu volumul de 10 mc fiecare şi trei rezervoare POLSTIF pentru colectarea apelor uzate industriale nonradioactive cu volumul de 10 mc fiecare; d) Atelierul 8 - Prototipuri nucleare: două rezervoare pentru colectarea şi tratarea apelor uzate cu volumul de 25 mc fiecare; e) Secţia 7 - Testări în afara reactorului - TAR: două bazine vidanjabile de volume 6,2 mc şi, respectiv, 10,5 mc. Evacuarea apelor uzate se realizează prin vidanjare şi transport direct în bazinul de recepţie aferent liniei de tratare ape uzate industriale din staţia de epurare, în baza unui buletin de analiză conform căruia indicatorii de calitate ai acestor ape trebuie să se încadreze în limitele prevăzute de anexa 1 din Regulamentul de exploatare al staţiei de epurare; f) FCN Piteşti deversează controlat către staţia de epurare efluenţi care conţin uraniu natural. Evacuarea în reţeaua de canalizare se realizează în baza unui raport de măsurare conform căruia indicatorii de calitate ai acestor ape trebuie să se încadreze în limitele prevăzute de Regulamentul de exploatare al staţiei de epurare; g) Staţia de tratare deşeuri radioactive, denumită în continuare STDR, este destinată: colectării, tratării, condiţionării şi depozitării temporare a deşeurilor radioactive lichide şi solide rezultate din activităţile cu caracter nuclear de pe platforma RATEN ICN Piteşti şi FCN Piteşti; decontaminării utilajelor, pieselor, aparatelor contaminate în cadrul unităţilor nucleare; decontaminării/spălării echipamentului individual de protecţie al personalului expus profesional; preluării de deşeuri solide şi lichide de la alte unităţi autorizate de CNCAN, din ţară, inclusiv Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, conform autorizaţiei pentru funcţionarea şi întreţinerea STDR în vigoare. Staţia de tratare deşeuri radioactive dispune de două linii tehnologice de tratare a apelor uzate radioactive, corespunzător grupelor de contaminanţi radioactivi, şi anume: linia tehnologică de tratare a apelor uzate contaminate cu uraniu natural provenite de la FCN Piteşti şi alte laboratoare din cadrul RATEN ICN Piteşti şi linia tehnologică de tratare a apelor beta-gama active provenite din funcţionarea reactorului TRIGA şi a altor laboratoare din RATEN ICN Piteşti. Apele uzate contaminate cu uraniu natural sunt tratate prin precipitare cu fosfat trisodic în mediu neutru, urmat de filtrare, filtratul este returnat la FCN Piteşti, randamentul de recuperare al uraniului este de 99,9%. Supernatantul este transvazat în două rezervoare cu volumul de 10 mc fiecare destinate colectării apelor uzate potenţial radioactive din care sunt prelevate probe pentru a fi analizate radiometric şi radiochimic. În cazul în care concentraţia de uraniu natural este mai mică decât 1 mg/l şi indicatorii de calitate se încadrează în limitele prevăzute în anexa 1 din Regulamentul de exploatare al staţiei de epurare, apele se deversează pe linia industrială către staţia de epurare a RATEN ICN Piteşti, în baza unui buletin de analiză. Apele contaminate cu radionuclizi emiţători beta-gama rezultate din funcţionarea reactorului TRIGA şi a altor laboratoare din RATEN ICN Piteşti sunt stocate în două rezervoare de 150 mc şi tratate prin evaporare; reziduul de evaporare este îmbetonat în butoaie metalice de 200 l; evaporatul rezultat este stocat în două rezervoare cu volumul de 25 mc fiecare, din care se prelevează probe pentru a fi analizate pe fiecare radionuclid prin metode procedurale. Dacă concentraţia pe fiecare radionuclid nu depăşeşte valorile din Normele fundamentale de securitate CNCAN, iar indicatorii de calitate se încadrează în limitele prevăzute anexa 1 din Regulamentul de exploatare al staţiei de epurare, apele uzate se evacuează pe linia industrială pe baza unui buletin de analiză. Componentele circuitului de colectare şi tratare ape industriale sunt: a) Linia tehnologică de tratare a apelor uzate contaminate cu uraniu natural provenite de la FCN Piteşti şi alte laboratoare din cadrul RATEN ICN Piteşti, alcătuită din: un rezervor de stocare a apelor contaminate cu volumul de 10 mc, două rezervoare de tratare cu volumul de 20 mc fiecare, un filtru rotativ cu suprafaţă de 5 mp, trei etuve de uscare a deşeurilor solide obţinute; b) Linia tehnologică de tratare a apelor beta-gama active provenite din funcţionarea reactorului TRIGA şi a altor laboratoare din RATEN ICN Piteşti este alcătuită din: două rezervoare de stocare cu volumul de 150 mc fiecare, două rezervoare de pregătire a deşeurilor pentru tratare cu volumul de 10 mc fiecare, un evaporator la presiune atmosferică cu capacitatea de evaporate de 2,4 mc/h, un rezervor de stocare a concentratului radioactiv cu volumul de 5 mc, două rezervoare pentru stocarea evaporatului cu volumul de 25 mc fiecare, o celulă de îmbetonare a concentratului radioactiv în butoaie de capacitate 1,6 mc/schimb. c) Linia de colectare a apelor industriale uzate de la reţeaua de laboratoare din STDR este formată din două rezervoare cu volumul de 10 mc fiecare. În aceste rezervoare se colectează apele uzate potenţial radioactive, provenite de la analizele radiochimice efectuate în laboratoarele din cadrul STDR, în conformitate cu fluxurile tehnologice specifice fiecărei linii de tratare a deşeurilor radioactive. De asemenea, în aceleaşi rezervoare sunt colectate şi apele uzate provenite din experimentele realizate în cadrul lucrărilor de cercetare-dezvoltare, precum şi efluentul cu conţinut de tritiu provenit de la tratarea deşeurilor lichide apoase de la CNE Cernavodă. Evacuarea apelor uzate industriale în reţeaua de canalizare industrială se realizează controlat în baza unor comenzi de evacuare avizate de şeful Laboratorului de radioprotecţie, protecţia mediului şi protecţie civilă din cadrul RATEN ICN Piteşti. Apele uzate provenite de la FCN Piteşti şi contaminate radioactiv sunt tratate continuu, iar apele uzate contaminate cu radionuclizi emiţători beta-gama sunt stocate temporar şi tratate în campanii de tratare. Evacuarea apelor uzate industriale în reţeaua de canalizare industrială a platformei se realizează numai în perioada de timp aferentă schimbului unu, în baza unui buletin de analiză conform căruia indicatorii de calitate ai acestor ape trebuie să se încadreze în limitele prevăzute în anexa 1 din Regulamentul de exploatare al staţiei de epurare. În cazul în care nu se respectă valorile admise pentru indicatorii uraniu şi beta-global, apele sunt reintroduse în circuitul de tratare a efluenţilor lichizi STDR. Apele uzate tehnologice pretratate în cadrul fiecărei secţii sunt deversate gravitaţional în două bazine de recepţie cu volumul de 45 mc fiecare, din care se prelevează probe în vederea efectuării analizelor chimice. Dacă apele tehnologice nu se încadrează în limitele prevăzute în anexa 1 din Regulamentul de exploatare al staţiei de epurare, se prelevează probe pentru efectuarea analizelor radiochimice. Apele care conţin substanţe radioactive a căror concentraţie depăşeşte limita de 1 mgU/l sunt pompate cu ajutorul a două pompe de debit Q = 5,5 mc/h şi H = 20 mCA fiecare în unul dintre rezervoarele de stocare a apelor nocive cu volumul de 250 mc fiecare, de unde sunt transportate cu cisterna la STDR în vederea tratării. În flux normal apele sunt epurate chimic prin coagulare-floculare după care are loc decantarea. Linia de epurare ape industriale este alcătuită din trei decantoare verticale cu volumul de 750 mc fiecare, ce funcţionează alternativ, în funcţie de debitul de ape uzate tehnologice deversate în staţie, şi două bazine de stocare a apelor tehnologice epurate cu volumul de 1.500 mc fiecare. Şlamul din conurile decantoarelor este transportat gravitaţional prin conductă către unul dintre bazinele de depozitare a nămolului cu volumul de 3.000 mc fiecare. Pentru asigurarea procesului de epurare a apelor uzate tehnologice, în cadrul staţiei există un depozit de sulfat de aluminiu utilizat ca agent de coagulare, alcătuit dintr-un vas cu volumul de 1,6 mc, în care se dizolvă sulfatul de aluminiu, două pompe de transvazare a soluţiei de sulfat de aluminiu, un vas de consum cu volumul de 1,6 mc şi două pompe dozatoare. Evacuarea apelor uzate industriale epurate către emisar se realizează după umplerea unui decantor vertical cu volumul de 750 mc şi transvazarea acestuia în unul dintre cele două bazine industriale, după înregistrarea parametrilor analizaţi în registrele aprobate prin procedurile de lucru din staţia de epurare. După tratare, apele industriale epurate sunt deversate în Râul Doamnei prin intermediul aceluiaşi colector numai împreună cu apele uzate menajere tratate. Debite şi volume de ape uzate industriale evacuate sunt: ww) Q(zi max) = 750 mc/zi (8,67 l/s) xx) Q(zi med) = 280 mc/zi (3,24 l/s) yy) V(an med) = 102,2 mii mc Evacuarea apelor din staţia de tratare Clucereasa. Apele provenite de la afânarea şi spălarea filtrelor mecanice sunt colectate într-un rezervor recuperator cu volumul de 250 mc, de unde sunt reintroduse în procesul de tratare, fiind pompate în decantorul vertical cu ajutorul a două pompe cu debitul Q = 100 mc/h şi H = 15 mCA fiecare. Nămolul din decantorul vertical este colectat într-o cuvă din beton cu volumul de 60 mc, de unde prin pompare şi prin intermediul unei conducte din oţel sunt transportate într-un iaz din pământ amplasat pe malul drept al Râului Târgului, aval de barajul prizei Clucereasa. Conducta supratraversează Râul Târgului la cca 100 m aval de barajul prizei Clucereasa. Evacuarea apelor pluviale. Apele pluviale sunt colectate printr-o reţea de canalizare cu lungimea de 1.500 m executată din tuburi de beton, şi sunt deversate într-un bazin cu volumul de 1.750 mc, format prin bararea Văii Vieroşi în incinta RATEN ICN Piteşti. Rolul bazinului de retenţie constă în atenuarea debitelor maxime de apă pluvială (2,6 mc/s) colectate de pe platforma RATEN ICN Piteşti până la valoarea debitului de vărsare în Valea Vieroşi de 0,5 mc/s. Debite şi volume de apă evacuate autorizate:
┌────────────┬───────────┬──────────────────────────────────────┬─────────┐
│Categoria │Receptor │ Debite şi volume de apă evacuate │Q(o max) │
│apei │autorizat ├────────────┬────────────┬────────────┤ (l/s) │
│ │ │ Q(zi max) │ Q(zi med) │ V(an med) │ │
│ │ │mc/zi (l/s) │mc/zi (l/s) │ mii mc │ │
├────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────┤
│Menajere │R. Doamnei │600 (6.944) │390 (4,514) │ 142,350 │ 12,5 │
├────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────┤
│Industriale │R. Doamnei │750 (8,67) │280 (3,24) │ 102,200 │ 11,4 │
├────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────┤
│Pluviale │Pr. Vieroşi│ - │ - │ - │ 500 │
└────────────┴───────────┴────────────┴────────────┴────────────┴─────────┘
Energie electrică Alimentarea cu energie electrică a RATEN ICN Piteşti este asigurată prin două linii electrice aeriene de 110 kV din Sistemul Energetic Naţional, o alimentare de rezervă de 6 kV de la Automobile Dacia - Grup Renault şi ca surse proprii de alimentare dispune de 2 grupuri Diesel de 390 kW. De asemenea, platforma RATEN ICN Piteşti mai dispune de: două bucăţi Trafo - 10 MVA,110/6 kV, 19 bucăţi Trafo - 1000 kVA, 6/0,4 kV, 8 bucăţi Trafo - 630 kVA, 6/0,4 kV, o bucată Trafo - 400 kVA, 6/0,4 kV, o bucată Trafo - 100 kVA, 6/0,4 kV, 215 bucăţi - condensatori tip C.S. - 0.380-20-3. Transformatorii de energie electrică conţin aproximativ 35 tone ulei tip TR 30, iar schimburile se efectuează de către firme autorizate. Energia termică Energia termică este asigurată de centrala proprie care funcţionează cu gaze naturale şi energie electrică dispunând de: două cazane CAF-6 care funcţionează alternativ, utilizând gaz natural, două cazane tip ABA-4, care funcţionează cu gaz natural, şi două centrale alimentate cu energie electrică de 32 kW şi, respectiv, 98 kW. I.4. Descrierea principalelor faze ale procesului tehnologic sau ale activităţii Pe platforma RATEN ICN Piteşti se desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifică, inginerie tehnologică în domeniul nuclear, servicii ştiinţifice şi tehnologice, execuţie de aparatură, componente mecanice şi electronice pentru domeniul nuclear şi clasic. I.4.1. Activităţile cu caracter nuclear Activităţile cu caracter nuclear se desfăşoară în spaţii speciale, cu echipamente, dispozitive şi instalaţii corespunzătoare fluxurilor tehnologice autorizate de CNCAN, astfel: Secţia II - Secţia reactor TRIGA În cadrul acestei secţii funcţionează doi reactori de cercetare pentru încercări de materiale şi producţie de radioizotopi, TRIGA, tip piscină: un reactor staţionar de 14 MW şi unul pulsat de 20.000 MW. Reactorii sunt destinaţi testării la iradiere a elementelor combustibile, precum şi a materialelor structurale utilizate în centralele nucleare de tip CANDU. Secţia este autorizată pentru exploatarea dispozitivului de iradiere Capsula C5 şi pentru exploatarea dispozitivului de iradiere Bucla A - 100 kW, în conformitate cu condiţiile impuse de CNCAN prin autorizaţiile ICN-01/2015 şi SCN-02/2010. Laboratorul de examinare post iradiere - LEPI În cadrul acestui laborator se desfăşoară următoarele activităţi: examinarea combustibilului nuclear iradiat şi a materialelor radioactive prin metode nedistructive şi distructive, pentru evaluarea performanţei; producerea şi furnizarea surselor radioactive închise; producerea şi furnizarea de radioizotopi; transferul intern, manipularea şi stocarea combustibilului nuclear iradiat, a materialelor radioactive şi surselor radioactive închise; caracterizarea radiologică şi tratarea deşeurilor radioactive; testarea ecranelor de protecţie ale containerelor de transport utilizând surse închise de Co-60; verificarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor de gamagrafie industrială. Sursele de radiaţii deţinute de LEPI sunt surse închise şi deschise. În cadrul LEPI funcţionează şi Laboratorul de încercări pentru caracterizarea combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive LABORAD, care realizează următoarele tipuri de încercări: determinarea compoziţiei izotopice a uraniului; determinarea activităţii radionuclizilor emiţători gamma din containerele cu deşeuri radioactive; determinarea activităţii radionuclizilor emiţători gamma din combustibilul nuclear uzat; determinarea concentraţiei U, Pu şi Am din probe cu conţinut de actinide; determinarea inventarului de lantanide. Secţia X - Staţia de tratare a deşeurilor radioactive - STDR Această secţie are ca obiect de activitate cercetarea în domeniul deşeurilor radioactive şi tratarea deşeurilor radioactive rezultate în urma activităţilor de pe platforma RATEN ICN Piteşti. Activităţile care se desfăşoară în această secţie sunt: a) colectarea de deşeuri radioactive de joasă şi medie activitate nesupuse controlului de garanţii - cu excepţia deşeurilor provenite de la CNE Cernavodă - în vederea tratării, condiţionării şi transferării la Depozitul Naţional de Deşeuri Radioactive (DNDR) de la Băiţa Bihor. Deşeurile tratate trebuie să îndeplinească după tratare şi condiţionare cerinţele de depozitare finală la DNDR Băiţa Bihor; b) colectarea de materiale lichide şi materiale solide combustibile contaminate cu uraniu natural de pe platforma RATEN ICN Piteşti în vederea recuperării uraniului; c) colectarea surselor radioactive închise uzate în vederea tratării, condiţionării şi transferării la DNDR Băiţa Bihor; d) colectarea de deşeuri radioactive organice - scintilatori, uleiuri şi solvenţi uzaţi, de la CNE Cernavodă în vederea tratării, condiţionării şi transferării la DNDR Băiţa Bihor, tratarea şi condiţionarea de deşeuri radioactive lichide şi solide de joasă şi medie activitate, de viaţă scurtă, nesupuse controlului de garanţii, în conformitate cu limitele şi condiţiile tehnice ale instalaţiilor de condiţionare şi tratare; e) tratarea şi condiţionarea surselor radioactive închise uzate, valorile activităţii maxim admise ale acestora fiind cele aprobate pentru depozitare finală la DNDR Băiţa Bihor; f) decontaminarea subansamblelor şi pieselor, inclusiv echipamentelor individuale de protecţie; g) cercetarea cu utilizarea de surse radioactive deschise a căror activitate nu depăşeşte limitele aprobate de CNCAN pentru fiecare experiment în parte; h) recuperarea uraniului natural din materiale lichide şi materiale solide combustibile contaminate cu uraniu natural, supuse controlului de garanţii, provenite de la FCN Piteşti; i) depozitarea intermediară a coletelor tip A cu deşeuri radioactive condiţionate; j) transferarea la DNDR Băiţa Bihor de colete cu deşeuri radioactive, inclusiv surse radioactive închise uzate, tratate şi condiţionate care îndeplinesc criteriile de acceptare de la DNDR Băiţa Bihor. STDR este autorizată să transporte materiale radioactive conform Acordului european privind transportul internaţional de mărfuri periculoase - ediţia 2011. În cadrul secţiei X mai este notificat ca laborator de încercări - Laboratorul de radiochimie şi radiometrie a deşeurilor radioactive, ce realizează următoarele tipuri de încercări: determinarea cantitativă a radionuclizilor emiţători de radiaţii gamma din deşeuri radioactive lichide; determinarea Sr-90 din deşeuri radioactive; determinarea I-129 din deşeuri radioactive; determinarea Tc-99 din deşeuri radioactive; determinarea Ni-59 din deşeuri radioactive; determinarea anionilor din deşeuri radioactive; determinarea timpului de priză a apei pentru consistenţa standard a densităţii, a rezistenţelor mecanice a betoanelor pentru condiţionarea deşeurilor radioactive; monitorizarea tritiului din aer; determinarea calitativă şi semnificativă a elementelor din deşeuri radioactive prin fluorescenţa cu raze X; combustia probelor de deşeu radioactiv marcate cu H-3 şi/sau C-14 în vederea determinării cantitative a acestor radionuclizi prin spectrometrie beta cu scintilatori lichizi; analiza calitativă şi cantitativă a elementelor de interes din probe prelevate din deşeurile radioactive; analiza cantitativă a radionuclizilor de C-14 şi H-3 cu lichide de scintilaţie; mineralizarea probelor de deşeuri radioactive în vederea determinării conţinutului de radionuclizi. Procesele tehnologice desfăşurate în cadrul STDR sunt următoarele: Colectarea deşeurilor se realizează astfel: A. deşeurile lichide conţinând uraniu natural - se colectează într-un rezervor de 10 mc din inox; B. deşeurile lichide conţinând nuclizi emiţători beta-gama - se colectează în două rezervoare de 150 mc din oţel inox; C. deşeurile solide contaminate cu uraniu natural sau cu emiţători beta-gama - se colectează în saci de polietilenă, butoaie din plastic sau butoaie metalice. Tratarea deşeurilor radioactive se realizează diferenţiat pentru tipuri de deşeuri radioactive, astfel: a) Deşeurile lichide contaminate cu uraniu natural - se tratează prin precipitare cu fosfat trisodic şi amoniac, urmată de filtrare. Tratarea se face cu recuperarea uraniului (randament 99,5 %), conform unei tehnologii omologate. Etapele acestei tehnologii sunt următoarele: Precipitarea are ca scop insolubilizarea U sub formă de fosfat de uranil şi diuranat de amoniu din deşeul lichid brut şi concentrarea acestuia în faza solidă, realizându-se în felul acesta o scădere a concentraţiei U în efluenţii lichizi. În această etapă se disting următoarele operaţii: omogenizarea deşeului radioactiv lichid prin barbotare cu aer; controlul pH-ului deşeului iniţial; adăugarea reactivilor (fosfat trisodic şi amoniac când pH-ul este acid sau acid azotic şi fosfat când pH-ul este bazic); verificarea realizării pH-ului optim de precipitare (6,5-7,5). Precipitatul rezultat, în afara de fosfat de uranil, mai conţine şi alţi compuşi care în mod normal sunt solubili (NH(4), NO(3)-, Cl-, Na+, K+). Pentru tratarea unui metru cub de deşeuri acide cu un conţinut de până la 2 g U/l sunt necesare 4 kg de fosfat trisodic (Na(3)PO(4) *12H(2)O), iar pentru tratarea aceluiaşi volum de deşeuri bazice se utilizează 3 kg de fosfat trisodic. Sedimentarea are ca scop separarea particulelor solide din suspensie prin depunerea lor pe baza diferenţei de densităţi. Se face în vederea îndepărtării fazei lichide (supernatant) sărăcite în uraniu, care, după controlul concentraţiei de uraniu şi al celorlalţi indicatori de calitate, se evacuează la staţia de epurare. Filtrarea are ca scop separarea completă a fazelor lichid-solid prin trecerea suspensiei prin straturi filtrante. Faza solidă care conţine aproximativ 99,5% din uraniul existent în deşeul lichid brut este colectată şi depozitată în butoaie metalice. Faza lichidă este colectată şi stocată în rezervoare de 14 mc. După determinarea concentraţiei de uraniu, aceasta se deversează în canalizarea industrială, numai dacă valoarea concentraţiei este cel mult egală cu 1 mg/l şi dacă sunt îndeplinite cerinţele pentru ceilalţi indicatori de calitate. În caz contrar se reiau procesele de sedimentare şi filtrare. Uscarea fosfatului de uranil se face atât pentru îndepărtarea apei, a substanţelor organice volatile şi a altor produşi volatili (NH(3)), cât şi pentru descompunerea parţială a azotaţilor reţinuţi de precipitat. b) Deşeurile lichide conţinând nuclizi emiţători beta-gama rezultate în urma funcţionării reactorului TRIGA - se tratează prin evaporare într-o instalaţie de tip descendent alimentată cu vapori uscaţi cu temperatură 165°C la presiunea de 6 bari. Evaporatorul are o capacitate de tratare de 2,3 mc deşeuri/oră. c) Deşeurile solide incinerabile contaminate cu uraniu natural - sunt tratate prin ardere la incineratorul STDR. Acesta este prevăzut cu un sistem de filtrare cu filtre sac din fibră de sticlă, iar cenuşa rezultată este returnată la FCN Piteşti pentru recuperarea uraniului. Condiţionarea deşeurilor se realizează astfel: Concentratul rezultat la evaporare, precum şi alte tipuri de deşeuri solide se condiţionează prin înglobare în beton în butoaie metalice de 200 l. Tehnologia este omologată şi aprobată de CNCAN, produsul final are autorizaţie de securitate radiologică şi poate fi transportat şi depozitat în locuri amenajate în acest scop. Depozitarea deşeurilor. Depozitarea intermediară a coletelor cu deşeuri radioactive condiţionate se face într-un spaţiu special amenajat, până la expedierea acestora către DNDR - Băiţa Bihor. Unitatea A1 - Dozimetria neutronilor, iradieri de materiale şi metrologia aparaturii dozimetrice În cadrul acestei unităţi se desfăşoară următoarele activităţi: măsurători spectrometrice gama pentru detectori şi alte probe iradiate la reactorul TRIGA efectuate de colectivul 5 - Secţia 1 exploatarea unui stand experimental de neutroni termici cu surse de neutroni, tip pilă de grafit. Se utilizează numai surse de radiaţii închise. Unitatea C6 - Materiale nucleare În cadrul acestei unităţi se desfăşoară următoarele activităţi: utilizarea şi deţinerea de materiale nucleare; fabricaţia elementelor combustibile experimentale (CANDU standard, SEU, TRIGA-LEU, PWR); analize şi încercări materiale nucleare; încercări de coroziune pe diferite materiale structurale, în condiţiile de operare specifice CNE Cernavodă, decontaminări şi analize pe probe prelevate din componente metalice corodate în instalaţii nucleare. Unitatea H - Testări în afara reactorului TAR În cadrul acestei unităţi se desfăşoară următoarele activităţi: efectuarea de teste de tip şi de lot pe fascicule combustibile destinate realizării unei baze de date necesare verificării codurilor de calcul; efectuarea de teste necesare evaluării performanţelor mecano-hidraulice ale fasciculului combustibil tip CANDU; dezvoltarea de metode de diagnosticare prin vibraţii a integrităţii canalului combustibil; efectuarea de teste funcţionale şi de acceptare la ansamblul cilindru telescopic (RAM); efectuarea de teste de preacceptare şi acceptare pentru maşina de încărcare/descărcare combustibil nuclear (MID); efectuarea de teste funcţionale şi de acceptare la ansamblul cilindru telescopic aferent MID; efectuarea de măsurători de vibraţii în interiorul canalului combustibil la interfaţa patină fascicul combustibil - tub de presiune necesare caracterizării mecanismului real de uzură fretting. Laboratorul 5 - Laboratorul de radioprotecţie, protecţia mediului şi protecţie civilă În cadrul acestui laborator se desfăşoară următoarele activităţi: cercetare-dezvoltare în domeniul radioprotecţiei şi protecţiei mediului; monitorizarea radiologică a locurilor de muncă în zonele controlate şi supravegheate din RATEN ICN Piteşti; controlul efluenţilor şi monitorizarea radioactivităţii mediului; planificarea de urgenţă şi protecţie civilă; monitorizarea individuală a expuşilor profesional; studii experimentale, evaluări, expertize în calitate de laborator notificat de încercări. Laborator de încercări şi fiabilitate - Unitatea V Unitatea V este autorizată să utilizeze surse de radiaţii şi instalaţii radiologice. Utilizează surse închise cu activităţi care nu depăşesc nivelul de exceptare prevăzut de Normele fundamentale de securitate radiologică şi sunt utilizate pentru încercări, calibrări şi verificări aparatură dozimetrică. Unitatea S - Staţia de iradiere gama de mare activitate - SIGMA Unitatea S este autorizată să deţină surse de radiaţii. Staţia de iradiere gama de mare activitate - SIGMA, tip piscină, conţine 64 de surse închise de Co-60 în 22 de casete. Laboratorul CND RX-E este autorizat să utilizeze instalaţia radiologică de tip ANDREX 25/237 la următorii parametrii maximi: 300 kV, 10 mA. I.4.2. Activităţi cu caracter nenuclear Atelierul 8 - Prototipuri nucleare Din cadrul acestui atelier face parte şi Atelierul de tratamente chimice şi acoperiri galvanice, în care se desfăşoară următoarele activităţi: pregătirea suprafeţelor înainte de acoperiri chimice/electrochimice, brunarea chimică, curăţarea produselor din oţeluri, inox şi aliaje de aluminiu, curăţarea componentelor din cupru, pretratarea apelor industriale uzate în cadrul atelierului. Soluţiile concentrate folosite în procesele de degresare, decapare, pasivare, brunare, eloxare, după atingerea unor concentraţii ce le fac improprii utilizării, sunt deversate treptat în rezervorul de colectare, după ce au fost diluate cu apă potabilă în raportul 1:4 şi, dacă este cazul, după neutralizarea soluţiilor în băi alcaline cu cele acide. Secţia 6 - Producere şi distribuire utilităţi Din cadrul acestei secţii fac parte: staţia de apă industrială şi potabilă de la Clucereasa şi Davideşti, centrala termică, staţia de epurare, staţia electrică. Serviciul 8 - Serviciul medical Serviciul 10 - Serviciul situaţii de urgenţă, prevenire, protecţie I.5. Produsele şi subprodusele obţinute - cantităţi, destinaţie În cadrul RATEN ICN Piteşti se desfăşoară numai activităţi de cercetare-dezvoltare. I.6. Datele referitoare la centrala termică proprie - dotare, combustibili utilizaţi (compoziţie, cantităţi), producţie Energia termică este asigurată de centrala proprie care utilizează gaze naturale. Centrala termică este alcătuită din: două cazane CAF---6 ce funcţionează alternativ şi două cazane tip ABA-4 (unul aflat în conservare). Cazanele CAF-6 funcţionează alternativ, utilizând gaz natural, şi au capacitatea termică 29 MW/buc. (25 Gcal/h) şi sunt utilizate pentru asigurarea încălzirii şi furnizarea apei calde la RATEN ICN Piteşti şi la FCN Piteşti. Cazanele tip ABA-4 funcţionează cu gaz natural, au capacitatea termică 4 MW/buc. (3,4 Gcal/h) şi sunt utilizate pentru furnizarea apei calde la RATEN ICN Piteşti. I.7. Alte date specifice activităţii Nu este cazul. I.8. Programul de funcţionare - ore/zi, zile/săptămână, zile/an Programul de funcţionare este diferenţiat corespunzător necesităţilor proceselor tehnologice. Acesta este stabil pe perioada întregului an calendaristic, cu excepţia perioadelor de oprire planificată sau neplanificată. Activităţile se desfăşoară continuu în schimb de zi (8 ore) şi în ture de câte 8 ore sau 12 ore (la staţiile de apă Clucereasa şi Davideşti). II. Instalaţiile, măsurile şi condiţiile de protecţie a mediului II.1. Staţiile şi instalaţiile pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu, din dotare II. 1.1. Protecţia calităţii apelor Apele uzate industriale radioactive provin din activităţile desfăşurate în cadrul următoarelor secţii: reactorul TRIGA, Laboratorul de examinare postiradiere LEPI, Staţia de tratare a deşeurilor radioactive STDR, Laboratorul de radioprotecţie, protecţia mediului şi protecţie civilă, FCN Piteşti. Apele uzate radioactive provenite de la reactorul TRIGA şi de la Laboratorul de examinare postiradiere LEPI pot conţine radionuclizi, cei importanţi sunt Co-58, Co-60, Cr-51, Mn-54, Mo-99, Cs-137. STDR preia spre tratare deşeurile radioactive de la toate unităţile nucleare de pe platformă, precum şi pe cele rezultate de la FCN Piteşti, iar în urma operaţiilor din unitate rezultă ape industriale uzate potenţial radioactive care sunt evacuate la staţia de epurare. Laboratorul 5 - Radioprotecţie efectuează analize de probe de efluenţi lichizi slab contaminate radioactiv. Efluenţii potenţial radioactivi rezultaţi în urma activităţilor de preparare şi măsurare a probelor se colectează în două rezervoare de 10 mc fiecare, amplasate în cadrul secţiei I. Efluenţii lichizi radioactivi cu conţinut de uraniu proveniţi de la FCN Piteşti sunt deversaţi în staţia de tratare a deşeurilor radioactive, în situaţia în care concentraţia de uraniu natural este mai mare de 1 mg U/litru. Apele uzate cu un conţinut de uraniu natural mai mic de 1 mg U/litru sunt evacuate direct la staţia de epurare. Apele uzate radioactive cu conţinut de uraniu natural provin, de asemenea, şi din activitatea Unităţii C6, activitate pentru obţinerea combustibilului pe bază de dioxid de uraniu, destinat testelor de încercări în reactorul TRIGA. Aceste ape sunt colectate în două rezervoare de inox cu volumul de 10 mc fiecare. În urma analizelor aceste ape sunt deversate către staţia de epurare dacă sunt respectate condiţiile impuse de regulamentul staţiei de epurare. Colectarea şi pretratarea apelor uzate industriale provenite de la unităţile nucleare se realizează conform cerinţelor Normelor fundamentale de securitate radiologică - NFSR, cu asigurarea controlului radiometric pe fiecare treaptă de stocare şi tratare. Apele uzate pot fi evacuate la canalizarea industrială a unităţii, dacă îndeplinesc cumulativ: condiţiile de calitate sunt conforme cu concentraţiile prevăzute în anexa 1 la Regulamentul de exploatare a staţiei de epurare; reziduurile radioactive sunt sub formă de soluţii neutre şi perfect miscibile cu apa. În funcţie de rezultatele analizelor de radioactivitate, apele cu conţinut de uraniu mai mic de 1 mg/litru sunt evacuate prin canalizarea industrială la staţia de epurare, apele cu conţinut de Uraniu mai mare de 1 mg/litru sunt dirijate către staţia de tratare a deşeurilor radioactive din incinta RATEN ICN Piteşti - FCN Piteşti. a) Modul de colectare a apelor industriale uzate tehnologice cu conţinut ridicat de uraniu natural STDR dispune de două linii de colectare şi tratare a apelor uzate radioactive astfel: linia tehnologică a apelor uzate contaminate cu uraniu natural provenite de la FCN Piteşti şi de la alte laboratoare din cadrul RATEN ICN Piteşti şi linia tehnologică de tratare a apelor beta-gama active provenite de la funcţionarea reactorului TRIGA şi a altor laboratoare din cadrul RATEN ICN Piteşti. (i) Linia tehnologică de tratare a apelor uzate contaminate cu uraniu natural provenite de la FCN Piteşti şi de la alte laboratoare din cadrul RATEN ICN Piteşti este alcătuită dintr-un rezervor de stocare a apelor contaminate cu volumul de 10 mc, două rezervoare de tratare cu volumul de 20 mc/buc., un filtru rotativ cu suprafaţa de 5 mp, trei etuve de uscare a deşeurilor solide obţinute. (ii) Linia tehnologică de tratare a apelor beta-gama active provenite din funcţionarea reactorului TRIGA şi a altor laboratoare din RATEN ICN Piteşti este alcătuită din două rezervoare de stocare cu volumul de 150 mc fiecare, două rezervoare de pregătire a deşeurilor pentru tratare cu volumul de 10 mc fiecare, un evaporator la presiune atmosferică cu capacitatea de evaporare de 2,4 mc/h, un rezervor cu volumul de 5 mc pentru stocarea concentratului radioactiv, două rezervoare de stocare a evaporatului cu volumul de 25 mc fiecare, o celulă de îmbetonare a concentratului radioactiv în butoaie de capacitate 1,6 mc/schimb. Apele uzate rezultate de pe platforma RATEN ICN Piteşti sunt tratate biologic, mecanic şi chimic la staţia finală de epurare amplasată la cca 2.2 km S-E de incinta RATEN ICN Piteşti, prevăzută cu trei linii distincte, respectiv: Linia pentru epurarea apelor menajere, Linia nămolului şi Linia pentru epurarea apelor industriale. Linia pentru epurarea apelor menajere Apele uzate menajere sunt deversate gravitaţional în căminul de intrare din care se prelevează probe în vederea efectuării analizelor chimice. În flux normal apele sunt epurate la trecerea prin staţia de epurare ape uzate menajere alcătuită din: două şanţuri de oxidare cu o lungime de 60 m fiecare, prevăzute cu oxidatoare rotative - partea biologică; un decantor secundar de nămol cu volumul de 100 mc - partea mecanică; un decantor tip IMHOFF cu volumul de 120 mc - instalaţie de rezervă care este utilizată atunci când sunt disfuncţionalităţi pe linia de epurare biologică; un bazin de clorinare cu volumul de 17 mc - partea chimică; două bazine tampon cu volumul de 300 mc fiecare pentru stocarea apelor epurate. Linia nămolului cuprinde: 2 platforme pentru deshidratarea nămolului cu suprafaţa totală de 300 mp; două bazine din beton cu volumul de 3.000 mc fiecare pentru depozitarea finală a nămolului. Linia pentru epurarea apelor industriale cuprinde: două bazine de recepţie cu volumul de 45 mc fiecare - pentru apele uzate tehnologice pretratate; gospodăria de reactivi compusă din rezervoare de acizi şi baze pentru corecţie de pH şi rezervoare pentru pregătirea soluţiei de coagulant (sulfat de aluminiu); 3 decantoare verticale cu volumul de 750 mc fiecare, care funcţionează alternativ în funcţie de debitul de ape uzate tehnologice deversate în staţie; două rezervoare de ape nocive cu volumul de 250 mc fiecare; două bazine de stocare a apelor tehnologice epurate cu volumul de 1.500 mc fiecare. Dacă în urma analizelor efectuate asupra probelor recoltate din bazinele de recepţie se constată că există o concentraţie mai mare de 1 mg/l de uraniu natural, apele sunt pompate în cele două bazine cu capacitatea de 250 mc fiecare, de unde sunt transportate cu cisterna la STDR în vederea tratării. II.1.2. Protecţia atmosferei Pentru efluenţii gazoşi radioactivi, CNCAN a stabilit limite derivate de emisie aprobate pentru efluenţii gazoşi evacuaţi şi pentru efluenţii gazoşi eliberaţi în mediu de la Staţia de tratare a deşeurilor radioactive - STDR, cu respectarea constrângerilor de doze corespunzătoare. Astfel, pentru efluenţii gazoşi a fost stabilită o contribuţie la constrângerea de doză de 29.9 м Sv/an, aceasta fiind distribuită în funcţie de importanţa radiologică a radionuclizilor, rezultând valori pentru limitele derivate de evacuare. Limitele derivate de emisie în atmosferă, aprobate pentru efluenţii gazoşi radioactivi, au fost stabiliţi de CNCAN prin Adresa nr. 23.991 din 16 iunie 2015. 1. Coş de dispersie cu H = 60 m şi D = 2,9 m care evacuează emisiile preluate din sistemul de ventilaţie aferent secţiei II - Reactorul TRIGA de încercări materiale şi elemente combustibile. Hala reactorului are rolul de a asigura, prin intermediul sistemului de ventilaţie, menţinerea unei uşoare depresiuni faţă de exterior, atât pe timpul funcţionării normale, cât şi în condiţii de accident, astfel încât orice scurgere să fie din exterior spre interior, iar evacuarea din hală să se facă prin sistemele de filtrare la coşul de dispersie. Sistemul de ventilaţie este prevăzut cu filtre absorbante tip ABSOLUTE HEPA 13 şi filtre pe cărbune activ. 2. Sistemul ventilaţie din cadrul Staţiei de tratare a deşeurilor radioactive - STDR Instalaţia de ventilare generală, de introducere şi evacuare din STDR, asigură un număr de aproximativ patru schimburi orare de aer, pentru evacuarea aerosolilor ce se formează în timpul procesului de producţie. Introducerea aerului proaspăt în STDR se realizează cu Unitatea de tratare a aerului (UTA1, ce are un debit de aer de 35.700 mc/h), montată în camera centrală de ventilaţie. Instalaţia de evacuare a aerului asigură evacuarea la coşul de ventilaţie a unui debit de aer de 37.800 mc/h şi este compusă din: a) Unitatea de filtrare a aerului evacuat UFA1, care asigură evacuarea aerului din încăperile încadrate în zona I nucleară. Unitatea are un debit de aer de 9.150 mc/h şi este echipată cu prefiltru de aer tip G4, filtru de aer tip F9 şi filtru absolut de tip H13; b) Unitatea de filtrare a aerului evacuat UFA3, care asigură evacuarea aerului din încăperile încadrate în zona II şi III nuclear. UFA2 are un debit de aer de 15.400 mc/h şi este echipată cu prefiltru de tip G4, filtru de aer tip F9 şi filtre absolut de tip H13; c) Unitatea de filtrare a aerului evacuat UFA3, care asigură evacuarea aerului de la boxe, rezervoare şi cuve. UFA3 are un debit de aer de 8.250 mc/h şi este echipată cu prefiltru de aer de tip G4, filtru de aer de tip F9 şi filtru absolut de tip H13; d) Unitatea de filtrare a aerului evacuat UFA4, care asigură evacuarea aerului de la nişele radiochimice şi laboratoarele unde sunt amplasate nişele. UFA4 are un debit de aer de 5.000 mc/h şi este echipată cu prefiltru de aer de tip G4, filtru de aer de tip F9 şi filtru absolut de tip H13. Incineratorul STDR este o instalaţie tehnologică folosită pentru arderea deşeurilor radioactive solide incinerabile, contaminate cu U natural, provenite din activităţile curente ale FCN Piteşti. Filtrarea aerosolilor potenţial radioactivi este asigurată de două cicloane şi un sistem de filtrare prevăzut cu 3 filtre sac din fibră de sticlă, dispuse în serie.Evacuarea gazelor se face cu ajutorul unui ventilator la un coş de dispersie cu înălţimea de 27 m şi diametrul de 0,3 m. În timpul incinerării se fac prelevări de probe de aerosoli cu un sistem fix pentru determinarea concentraţiei uraniului natural evacuat la coşul incineratorului. 3. Sistemul de ventilaţie al Laboratorului de examinare postiradiere - LEPI asigură mişcarea aerului dinspre încăperile şi spaţiile de lucru din zona nucleară III (curată) către încăperile şi spaţiile de lucru din zona nucleară I (potenţial contaminată radioactiv) şi evacuarea lui controlată în mediul ambiant, prin intermediul sistemului final de filtrare absolută şi a coşului de ventilaţie. Poluanţii potenţiali rezultaţi din activităţile Laboratorului de examinare postiradiere sunt: praf şi aerosoli contaminaţi cu radionuclizi emiţători alfa, beta şi gama, inclusiv produşi de fisiune. Instalaţia de ventilaţie radioactivă este prevăzută cu filtre absorbante tip ABSOLUTE HEPA şi filtre de cărbune activ. Ventilatoarele au un debit de lucru de 63.000 mc/oră, iar evacuarea se face prin coşul reactorului TRIGA (h = 60 m). Pentru a reduce colmatarea filtrelor de pe circuitele de evacuare se filtrează aerul şi pe circuitele de introducere aer proaspăt. 4. Centrala termică instalaţiile de protecţie sau dispersie în atmosferă Potenţialii poluanţi de la centrala termică sunt: CO, SOx, NOx. În noiembrie 2010 a avut loc modernizarea instalaţiei de ardere, ce a constat în înlocuirea arzătoarelor mixte cu arzătoare RIELLO tip GAS 10P/M la cazanul cu apă fierbinte CAF 25 Gcal, nr. 1. Controlul emisiilor şi imisiilor de poluanţi radioactivi şi clasici este asigurat de către laboratoarele specializate ale RATEN ICN Piteşti. Toate unităţile nucleare din RATEN ICN Piteşti care sunt autorizate pentru lucru cu surse deschise de radiaţii sunt prevăzute cu sisteme centralizate sau locale de ventilaţie, aceasta fiind o condiţie pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare, eliberată de CNCAN. II.1.3. Protecţia împotriva radiaţiilor Activităţile cu caracter nuclear se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996, republicată, privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000 pentru aprobarea Normelor fundamentale de securitate radiologică, cu completările ulterioare, în baza autorizaţiilor emise de CNCAN. Fiecare unitate nucleară autorizată de CNCAN este prevăzută cu dotările, amenajările şi procedurile de lucru necesare pentru respectarea prevederilor legale. Sursele de radiaţie existente sunt: Pe platformă există 4 obiective importante, potenţiale de surse de radiaţii: reactorul TRIGA, Laboratorul de examinare postiradiere - LEPI, Staţia de tratare a deşeurilor radioactive - STDR şi FCN Piteşti. Incinta RATEN ICN Piteşti, ce include şi spaţiul împrejmuit din imediata vecinătate a structurilor obiectivelor şi instalaţiilor nucleare, este o zonă supravegheată, în conformitate cu cerinţele privind zonarea din Normele fundamentale de securitate radiologică, după cum urmează: - zona 1 (zona controlată) - conţine instalaţii şi echipamente care pot fi surse de expunere la radiaţii; include spaţiile în care accesul personalului este în mod normal interzis din cauza nivelurilor ridicate ale câmpurilor de radiaţii sau alte contaminări, dar în condiţii speciale (cum ar fi intervenţii autorizate asupra utilajelor şi echipamentelor) accesul poate fi permis numai conform unor proceduri de operare specifice (de exemplu, încăperea tancului de întârziere de la reactorul TRIGA, celulele fierbinţi de la LEPI, alte camere, boxe şi incinte etanşe); - zona 2 (zona controlată) - conţine instalaţii şi echipamente care pot fi surse de expunere la radiaţii; include spaţiile în care accesul personalului este controlat. În mod normal este lipsită de contaminare, dar aceasta este posibilă în anumite situaţii datorită mişcării personalului şi echipamentelor; cuprinde spaţiile în care există posibilitatea de iradiere la valori mici. Debitul de doză total în zona 2 trebuie să fie mai mic de 10 мSv/h, cu excepţia cazurilor aprobate, şi va fi menţinut la valori cât mai mici rezonabil de atins. Aplicarea principiului limitării expunerii la radiaţii externe se face prin marcarea corespunzătoare şi limitarea timpului de lucru; - zona 3 (zona controlată) - conţine spaţii pentru staţionarea permanentă a personalului expus profesional. Nu conţine sisteme radioactive, nu este permisă nicio contaminare radioactivă, nu conţine surse radioactive, cu excepţia celor aprobate; - zona 4 (zona supravegheată) - include toate spaţiile în care riscul expunerii este minim şi, din punct de vedere radiologic, este echivalentă cu spaţiile publice în care nu este necesar controlul mişcării (circulaţiei) personalului; include spaţiul împrejmuit (incinta RATEN ICN Piteşti) şi clădirile auxiliare şi este o zonă curată. Spaţiile frecventate normal în zonele 2 şi 3 nu au de regulă contaminare nefixată detectabilă. Dacă apare totuşi contaminare nefixată, aceasta trebuie menţinută la niveluri cât mai scăzute posibil, care nu vor depăşi 3 Bq/cmp pentru emiţătorii beta-gama şi 0,3 Bq/cmp pentru emiţătorii alfa. Protecţia împotriva radiaţiilor se realizează prin instalaţiile/sistemele şi măsurile stabilite în conformitate cu reglementările CNCAN. RATEN ICN Piteşti are obligaţia respectării cerinţelor de protecţie împotriva radioactivităţii stabilite de CNCAN şi Ministerul Sănătăţii prin legislaţia specifică, în vederea asigurării securităţii radiologice. Securitatea radiologică se referă la radioprotecţia lucrătorilor expuşi profesional, a populaţiei şi a mediului şi este asigurată în conformitate cu următoarele reglementări ale CNCAN: a) Norme fundamentale de securitate radiologică, aprobate de CNCAN; b) Norme de minerit radioactiv; c) Norme de securitate radiologică privind radioprotecţia operaţională a lucrătorilor externi; d) Norme de dozimetrie individuală; e) Norme privind limitarea eliberărilor de efluenţi radioactivi în mediu; f) Norme privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalaţiile nucleare şi radiologice; g) Norme privind monitorizarea radioactivităţii mediului în vecinătatea unei instalaţii nucleare sau radiologice; h) Normele privind calculul dispersiei efluenţilor radioactivi evacuaţi în mediu de la instalaţiile nucleare; i) Normele privind măsurările meteorologice şi hidrologice la instalaţiile nucleare. Se vor respecta prevederile Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei nr. 944/2001 pentru aprobarea Normelor privind supravegherea medicală a persoanelor expuse profesional la radiaţii ionizante, cu completările ulterioare. II.1.4. Măsuri de prevenire şi intervenţie în cazul apariţiei situaţiilor de urgenţă La nivel RATEN ICN Piteşti, structura operativă pentru implementarea măsurilor de intervenţie în situaţii de urgenţă are două componente: a) Celula de urgenţă RATEN ICN Piteşti, constituită în scopul îndeplinirii atribuţiilor specifice gestionării situaţiilor de protecţie civilă şi situaţiilor de urgenţă, atât pe timpul manifestării acestora, cât şi pentru gestionarea activităţilor specifice pe timpul desfăşurării exerciţiilor, aplicaţiilor şi antrenamentelor de specialitate. Celula de urgenţă se activează la producerea unei situaţii de urgenţă sau la declararea situaţiilor de protecţie civilă; b) Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă RATEN ICN Piteşti (SPSU-ICN) îşi îndeplineşte atribuţiile în limita sectorului de competenţă avizat de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Cpt. Puică Nicolae" al Judeţului Argeş. SPSU-ICN funcţionează cu personal angajat şi personal voluntar, care are atribuţii privind apărarea vieţii salariaţilor şi patrimoniului împotriva incendiilor şi în situaţii de urgenţă. Atribuţiile SPSU-ICN sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Serviciului privat pentru situaţii de urgenţă. Personalul salariat SPSU-ICN, organizat pe ture, este încadrat în grupe de intervenţie constituite să deservească autospeciala ASP--4S. Personalul voluntar este încadrat în grupe de intervenţie de sprijin pentru apărarea împotriva incendiilor. Scopul activităţilor de intervenţie este acela de a limita şi lichida focarele de incendii, iar în caz de urgenţă radiologică de punere sub control a instalaţiilor şi dacă este cazul evacuarea de personal, acordarea de asistenţă medicală, decontaminarea persoanelor şi mediului. Regulile şi măsurile de protecţie specifice intervenţiei în caz de urgenţă sunt corelate cu riscurile previzibile la utilizarea şi manipularea de materiale radioactive şi sunt în conformitate cu Manualul de radioprotecţie RATEN ICN Piteşti. În caz de urgenţă radiologică, acţiunile persoanelor implicate în intervenţie vor respecta principiile justificării şi optimizării expunerii în caz de intervenţie (principiul ALARA) şi se vor executa numai dacă doza evitabilă prin acţiunea respectivă este superioară nivelurilor de intervenţie. Organizarea răspunsului la urgenţă se face conform procedurii cod EO-AD-12 "Organizarea intervenţiei în situaţii de urgenţă pe amplasamentul RATEN ICN Piteşti". Pentru implementarea măsurilor de intervenţie în situaţii de urgenţă, structura de intervenţie RATEN ICN Piteşti poate coopera la nevoie cu forţe de intervenţie din exterior. Planificarea pregătirii personalului salariat RATEN ICN Piteşti în domeniul situaţiilor de urgenţă are în vedere recomandările transmise de ISU-Argeş, prin Ordinul prefectului privind "Planul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă". Planificarea pregătirii se execută conform Planului de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă şi a Graficului instructajului periodic şi tematicii minime obligatorii în domeniul situaţiilor de urgenţă. Planul de instruire periodică în domeniul situaţiilor de urgenţă este întocmit sub coordonarea SPSU-ICN, aprobat de directorul RATEN ICN Piteşti şi avizat de ISU-Argeş. Planificarea exerciţiilor de intervenţie la instalaţiile nucleare RATEN ICN Piteşti este inclusă în Planul de instruire periodică în domeniul situaţiilor de urgenţă RATEN ICN Piteşti. Responsabilitatea întocmirii graficului exerciţiilor şi antrenamentelor specifice intervenţiei în caz de urgenţă radiologică revine inspectorului protecţie civilă RATEN ICN Piteşti. Periodic, Serviciul managementul calităţii şi/sau Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă şi/sau alte organizaţii externe (CNCAN, RAAN etc.) evaluează rezultatele instruirii în domeniul situaţiilor de urgenţă. Înştiinţarea autorităţii competente şi a autorităţilor publice locale în cazul producerii unor situaţii de urgenţă se face conform procedurii EO-AD-09/2012. Pentru transmiterea mesajelor de înştiinţare-alarmare către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Argeş, în Punctul de comandă de protecţie civilă RATEN ICN Piteşti funcţionează în regim de lucru permanent o staţie de înştiinţare-alarmare model F 1001 B. Staţia este inclusă în sistemul naţional destinat transmiterii mesajelor de înştiinţare-alarmare, gestionat de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Organizarea RATEN ICN Piteşti pentru răspunsul la urgenţe radiologice ţine cont de specificul instalaţiei nucleare, de tipul urgenţei şi de acţiunile care urmează să se desfăşoare pentru reducerea efectelor şi revenirea la situaţia de normalitate. Structura de urgenţă este coordonată de directorul urgenţei. În acest scop Structura de urgenţă - RATEN ICN Piteşti este organizată pe grupuri şi echipe: celula de urgenţă - RATEN ICN Piteşti, grup intervenţie de specialitate instalaţii nucleare, grup intervenţii instalaţii clasice, grup suport logistic, colectiv monitorizare radiologică. Echipele şi/sau grupurile de intervenţie sunt încadrate cu personal de specialitate, capabil să execute activităţi de iniţiere a răspunsului, de coordonare a intervenţiei la locul accidentului, managementul urgenţei, evaluarea radiologică. II.2. Alte amenajări speciale, dotări şi măsuri pentru protecţia mediului: Securitatea zonei Organizarea sistemului de protecţie fizică Sistemul de protecţie fizică a fost conceput să realizeze o protecţie în adâncime, prin bariere fizice succesive prevăzute cu mijloace de detecţie a eroziunii şi echilibrată, prin identificarea căilor de pătrundere vulnerabile şi îmbunătăţirea acestora. Conform "Normelor de protecţie fizică în domeniul nuclear NPF-01", elaborate de CNCAN, RATEN ICN Piteşti numeşte prin decizie internă, cu avizul CNCAN, responsabilul cu protecţia fizică. Compartimentul protecţie fizică se află sub directa coordonare a directorului RATEN ICN Piteşti. Sistemele de supraveghere, iluminat exterior, comandă şi control Pentru prevenirea tentativelor de sustragere a materialelor nucleare şi a sabotajelor la instalaţiile nucleare, la realizarea sistemului de protecţie s-au avut în vedere: recomandările AIEA-INFCIRC/225/rev.4, Normele de protecţie fizică în domeniul nuclear - CNCAN NPF-01/2001, Normele privind cerinţele pentru calificarea personalului care asigură paza şi protecţia materialelor şi instalaţiilor protejate în domeniul nuclear - CNCAN NPF-02/2002, Legea nr. 78/1993 pentru ratificarea Convenţiei privind protecţia fizică a materialelor nucleare şi a instalaţiilor nucleare, semnată la Viena la 3 martie 1980, cu modificările ulterioare. Zonele în care se află dispuse materiale nucleare, echipamente şi instalaţii radioactive şi radiologice sunt amenajate şi prevăzute cu sisteme de protecţie fizică (supraveghere video, detecţie şi alarmare, iluminare exterior, dispecerat monitorizare şi evaluare alarme) în conformitate cu normele în vigoare. II.3. Concentraţiile şi debitele masice de poluanţi, nivelul de zgomot, de radiaţii, admise la evacuarea în mediul înconjurător, depăşiri permise şi în ce condiţii II.3.1. Apă Indicatorii de calitate pentru apele uzate evacuate în staţia de epurare se încadrează în valorile-limită admisibile stabilite în anexa nr. 1 la Regulamentul de exploatare a Staţiei de epurare conform Autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 273 din 21 decembrie 2012.
┌────┬──────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│Nr. │ Indicator de calitate │Limita maximă│
│crt.│ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│1. │pH │ 6,5-8,5│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│2. │Substanţe org. mg/l KMnO(4) mg/l │ 200│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│3. │Oxigen dizolvat O(2) mg/l min. mg/l │ 5│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│4. │Cloruri mg/l │ 800│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│5. │Suspensii mg/l │ 100│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│6. │Reziduu fix mg/l │ 2000│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│7. │Crom total mg/l │ 0,5│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│8. │Mercur mg/l │ 0,05│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│9. │Cianuri mg/l │ 0│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│10. │Azot total mg/l │ 15│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│11. │Fosfor total mg/l │ 2│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│12. │Hidrazina mg/l │ 0│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│13. │Nichel mg/l │ 0,1│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│14. │Cupru mg/l │ 0,1│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│15. │Plumb mg/l │ 0,1│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│16. │Zinc mg/l │ 0,5│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│17. │Uraniu mg/l │ 1 mg/l│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│18. │Beta global Bq/l │ 45│
└────┴──────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
Indicatorii de calitate pentru apele uzate evacuate din staţia de epurare în Râul Doamnei se vor încadra în valorile-limită admisibile stabilite în anexa nr. 2 la Regulamentul de exploatare a Staţiei de epurare conform Autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 273 din 21 decembrie 2012.
┌────┬──────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│Nr. │ Indicator de calitate │Limita maximă│
│crt.│ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│1. │pH │ 6,5-8,5│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│2. │Substanţe organice (CCOCr) mg/l max │ 125│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│3. │CBO5 mg O(2)/l │ 25│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│4. │Materii în suspensii (MS) │ 60│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│5. │Rezidiu filtrat la 105°C mg/l │ 1.000│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│6. │Fosfor total mg/l │ 2│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│7. │Azot total mg/l │ 15│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│8. │Crom total mg/l │ 0,5│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│9. │Nichel mg/l │ 0,1│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│10. │Cupru mg/l │ 0,1│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│11. │Plumb mg/l │ 0,1│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│12. │Zinc mg/l │ 0,5│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│13. │Uraniu mg/l │ 0,1│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│14. │Limite derivate │Aprobate de │
│ │ │CNCAN │
└────┴──────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
Indicatorii de calitate a apelor pluviale evacuate în pârâul Vieroşi sunt:
┌────┬──────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│Nr. │ Indicator de calitate │ Limita │
│crt.│ │admisibilă│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│1. │pH │ 6.5-8.5 │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│2. │Substanţe extractibile │ 20 mg/l │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│3. │CCO-Cr │ 125 mg │
│ │ │ O(2)/l │
└────┴──────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘
Evacuarea în emisar a efluenţilor lichizi radioactivi se face cu respectarea limitelor derivate de emisie lunară aprobate de CNCAN şi prevăzute în Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 273 din 21 decembrie 2012. Se respectă limitele şi condiţiile de evacuare prevăzute în Regulamentul de exploatare al Staţiei de epurare nr. 1.179 din 22 ianuarie 2014. Limitele derivate de emisie în mediul acvatic sunt în conformitate cu prevederile Normelor privind limitarea eliberărilor de efluenţi radioactivi în mediu, emise de CNCAN, şi sunt precizate în Adresa CNCAN nr. 23.991 din 16 iunie 2015. II.3.2. Aer Efluenţii gazoşi radioactivi proveniţi de la reactorul TRIGA sunt evacuaţi cu o temperatură de 25°C şi o viteză de 4,5 m/s. Potenţialii poluanţi radioactivi eliberaţi prin coşul de dispersie aferent secţiei II - reactorul TRIGA sunt: Ar-41, Xe-133, Kr-88, I-131, Cs-137 şi Cs-134. Prin acest coş de dispersie sunt evacuaţi şi efluenţii gazoşi radioactivi proveniţi de la Laboratorul de examinare postiradiere LEPI (praf şi aerosoli contaminaţi cu radionuclizi emiţători alfa, beta şi gama, inclusiv produşi de fisiune). Poluanţii radioactivi evacuaţi prin coşul de dispersie al STDR sunt aerosoli potenţial radioactivi. Cantitatea totală a uraniului natural, precum şi activitatea totală a uraniului evacuat în fiecare lună în atmosferă sub formă de efluenţi gazoşi se calculează în funcţie de concentraţia uraniului, determinată pe filtrele de aerosoli, timpul cât incineratorul a funcţionat şi volumul de gaze evacuate în atmosferă. Limitele derivate de emisie în atmosferă sunt în conformitate cu prevederile Normelor privind limitarea eliberărilor de efluenţi radioactivi în mediu şi sunt stabilite pentru FCN Piteşti, STDR, LEPI şi TRIGA în Adresa CNCAN nr. 23.991 din 16 iunie 2015. Coşul de dispersie al Centralei termice Potenţialii poluanţi de la centrala termică sunt: NO(x), N(2)O, CO, VOC (compuşi organici volatili), particule sedimentabile, CO(2), SO(2), SO(x). Valorile-limită pentru gazele arse evacuate de la centrala termică nu depăşesc pragurile de alertă definite în Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, cu modificările şi completările ulterioare, situate sub valorile-limită de emisie prevăzute în Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare, cu modificările ulterioare.
┌────┬─────────────────────┬─────────┬───────────────┬────────────────────────────────────┐
│Nr. │ Substanţa poluantă │Pragurile│Valorile-limită│ Metoda de măsurare │
│crt.│ │de alertă│ de emisie │ │
│ │ │ (mg/mc) │ (mg/mc) │ │
├────┼─────────────────────┼─────────┼───────────────┼────────────────────────────────────┤
│1 │Pulberi │ 3,5 │ 5 │Metoda gravimetrică manuală │
│ │ │ │ │SR EN 13284-1:2004 │
├────┼─────────────────────┼─────────┼───────────────┼────────────────────────────────────┤
│2 │Monoxid de carbon │ 70 │ 100 │Spectrometrie în infraroşu │
│ │(CO) │ │ │nedispersiv SR EN 15058:2006 │
├────┼─────────────────────┼─────────┼───────────────┼────────────────────────────────────┤
│3 │Oxizi de sulf │ 24,5 │ 35 │Metoda ion cromatografică │
│ │(exprimaţi în SO(2)) │ │ │Metoda cu Thorin │
│ │ │ │ │SR EN 14791:2006 │
├────┼─────────────────────┼─────────┼───────────────┼────────────────────────────────────┤
│4 │Oxizi de azot │ 245 │ 350 │Metoda prin chemiluminiscenţă │
│ │(exprimaţi în NO(2)) │ │ │SR ISO 10849:2006 │
├────┴─────────────────────┴─────────┴───────────────┼────────────────────────────────────┤
│Valorile-limită se raportează la un conţinut în │Paramagnetism │
│oxigen al efluenţilor gazoşi de 3% vol. │SR EN 14789:2006 │
└────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┘
Condiţiile de funcţionare optime nu depăşesc valorile-limită pentru monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf şi PM(10), astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare. II.3.3. Zgomot Nivelul de zgomot echivalent măsurat la limita incintei industriale se va încadra în valorile admisibile stabilite conform tabelului nr. 3 din STAS 10009/1988, respectiv L(ech) = 65dB (A), C(z) = 60dB, dar nu va depăşi valorile admisibile de 50 dB (A) la exteriorul clădirilor de locuit, respectiv curba de zgomot C(z) 45, specificate la paragraful 2.5 din acelaşi STAS. Rapoartele de încercare realizate conform SR 6161-1/2008 se transmit agenţiei locale pentru protecţia mediului. II.3.4. Radiaţii Se vor respecta prevederile Legii nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Normelor fundamentale de securitate radiologică. III. Monitorizarea mediului III.1. Indicatori fizico-chimici, bacteriologici şi biologici emişi, imisiile poluanţilor, frecvenţa, modul de valorificare a rezultatelor III.1.1. Apă Indicatorii de calitate a apelor uzate menajere şi a apelor uzate tehnologice înainte de evacuarea în staţia de epurare a RATEN ICN Piteşti sunt cei stabiliţi în regulamentul de funcţionare al staţiei de epurare, pentru verificare se fac determinări conform autorizaţiei de gospodărire a apelor. Pentru monitorizarea apei de suprafaţă şi a sedimentelor sunt prevăzute următoarele 13 puncte de prelevare:
┌────┬─────────┬──────────────────────────┬──────────────────────┬───────────────┬────────────────────┐
│Nr. │Puncte de│ Localizare │Parametrul monitorizat│Mediul prelevat│ Frecvenţa │
│crt.│prelevare│ │ │ │ │
├────┼─────────┼──────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤
│1. │I6 │Piteşti - Pod Ştefăneşti │Spectrometrie gama │Apă/Sedimente │Apă - trimestrial │
│ │ │ │Analize beta globale │ │Sedimente - anual │
├────┼─────────┼──────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤
│2. │C2 │Piteşti - Baraj Prundu │Spectrometrie gama │Apă/Sedimente │Apă - trimestrial │
│ │ │ │Analize beta globale │ │Sedimente - anual │
├────┼─────────┼──────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤
│3. │F3 │Pod Colibaşi │Spectrometrie gama │Apă/Sedimente │Apă - trimestrial │
│ │ │ │Analize beta globale │ │Sedimente - anual │
├────┼─────────┼──────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤
│4. │Sed10 │La extremitatea NE a │Spectrometrie gama │Sedimente │Semestrial │
│ │ │lacului Vieroşi 1 │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼──────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤
│5. │Sed11 │Din lacul Vieroşi 1 lângă │Spectrometrie gama │Sedimente │Semestrial │
│ │ │baraj │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼──────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤
│6. │Sed12 │Din pârâul Vieroşi, aval │Spectrometrie gama │Sedimente │Semestrial │
│ │ │150 m de barajul Vieroşi 1│Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼──────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤
│7. │Sed13 │Din lacul Vieroşi 2 │Spectrometrie gama │Sedimente │Semestrial │
│ │ │ │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼──────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤
│8. │Sec14 │Din pârâul Vieroşi la │Spectrometrie gama │Sedimente │Semestrial │
│ │ │150 m de lacul Vieroşi 2 │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼──────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤
│9. │V1 │La extremitatea NE a │Spectrometrie gama │Apă │Trimestrial │
│ │ │lacului Vieroşi 1 │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼──────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤
│10. │V2 │Din lacul Vieroşi 1 lângă │Spectrometrie gama │Apă │Trimestrial │
│ │ │baraj │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼──────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤
│11. │V3 │Din pârâul Vieroşi aval │Spectrometrie gama │Apă │Trimestrial │
│ │ │150 m de barajul Vieroşi 1│Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼──────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤
│12. │V4 │Din lacul Vieroşi 2 │Spectrometrie gama │Apă │Trimestrial │
│ │ │ │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼──────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤
│13. │V5 │Din pârâul Vieroşi la │Spectrometrie gama │Apă │Trimestrial │
│ │ │150 m de lacul Vieroşi 2 │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
└────┴─────────┴──────────────────────────┴──────────────────────┴───────────────┴────────────────────┘
Pentru monitorizarea suplimentară a apei evacuate din staţia de epurare este prevăzut un punct de investigare CE-SE, la conducta cu apă evacuată din staţia de epurare, din care se determină care măsoară lunar, pe o probă compozită: radionuclizii emiţători gama, beta şi spectrometrie gama, analize beta globale, concentraţia de Unat. Monitorizarea apei potabile se realizează lunar prin spectrometrie gama şi analize beta globale prin punctul de investigare Puţ Racoviţa. Apa pluvială se monitorizează lunar, urmărindu-se următorii indicatori: pH, substanţe extractibile şi CCO-Cr. De asemenea asupra probelor de apă pluvială se fac lunar măsurători de spectrometrie gama. Pentru apa subterană punctele de prelevare, parametrii monitorizaţi şi frecvenţa de prelevare sunt următoarele:
┌────┬─────────┬─────────────────────────────────┬────────────────────────┬─────────┐
│Nr. │Puncte de│ Localizare │ Parametrul monitorizat │Frecvenţa│
│crt.│prelevare│ │ │ │
├────┼─────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│1. │F1 │Secţia 3 │Activitatea beta globală│Lunar │
├────┼─────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│2. │F2.1 │STDR, în spate │Activitatea beta globală│Lunar │
├────┼─────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│3. │F2.2 │Reactor TRIGA, în faţă │Activitatea beta globală│Lunar │
├────┼─────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│4. │F3 │STDR, în faţă │Activitatea beta globală│Lunar │
├────┼─────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│5. │F4 │Reactor TRIGA, în spate │Activitatea beta globală│Lunar │
├────┼─────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│6. │F5 │Centrala termică │Activitatea beta globală│Lunar │
├────┼─────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│7. │F6 │Poarta spre staţia de epurare │Activitatea beta globală│Lunar │
├────┼─────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│8. │F7 │Lac Vieroşi │Activitatea beta globală│Lunar │
├────┼─────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│9. │F8 │SIGMA │Activitatea beta globală│Lunar │
├────┼─────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│10. │F0 │Lângă intrarea în incinta RATEN │Activitatea beta globală│Lunar │
│ │ │ICN Piteşti - FCN │pH │ │
├────┼─────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│11. │F11 │La 600 m de gardul ICN - FCN │Activitatea beta globală│Lunar │
│ │ │ │pH │ │
├────┼─────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│12. │F12 │La 250 m de staţia de epurare │Activitatea beta globală│Lunar │
│ │ │ │pH │ │
├────┼─────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│13. │F13 │La 20 m de bazinele de şlam │Activitatea beta globală│Lunar │
│ │ │radioactiv │pH │ │
└────┴─────────┴─────────────────────────────────┴────────────────────────┴─────────┘
III.1.2. Aer Monitorizarea radioactivităţii efluenţilor gazoşi în atmosferă prin coşul de ventilaţie al reactorului TRIGA se realizează cu un sistem alcătuit din 3 canale de măsură: MAR02 Monitor aerosoli radioactivi coş, MIR02 Monitor iod radioactiv coş, MGN02 Monitor gaze nobile coş. Aerul este aspirat din canalul de evacuare aer coş ventilaţie cu două pompe ce funcţionează în cicluri de câte 6 ore fiecare, după care este înlocuită automat de cealaltă pompă, prin cele 3 incinte de măsurare în următoarea ordine MAR02, MIR02, MGN02. În final aerul este evacuat pe coşul de ventilaţie al reactorului. Pentru determinarea mai precisă a activităţii evacuate în mediu, filtrele folosite în sistemele de monitorizare se analizează săptămânal prin analize beta globale şi/sau spectrometrie gamma de către L5 Radioprotecţie RATEN ICN Piteşti. Setul de filtre de aerosoli se analizează prin analize beta globale; dacă se identifică prezenţa unui izotop a cărui activitate depăşeşte activitatea maximă admisă a fi evacuată zilnic (LDE/zi), se fac analize de spectrometrie gamma a fiecărui filtru, respectiv şi analize beta globale a fiecărui filtru. În cazul în care activitatea beta globală sumată pe filtrele măsurate depăşeşte 10% din LDE-ul anual pentru cel mai restrictiv radionuclid emiţător beta-gamma pentru efluenţi gazoşi, se fac analize de stronţiu pe setul de filtre folosite în acea săptămână. Filtrul de iod se analizează lunar prin spectrometrie gamma de către L5 RATEN ICN Piteşti. Sistemul furnizează minimul de informaţii despre activitatea evacuată a celor mai importanţi radionuclizi din punct de vedere radiologic. a) monitorizarea emisiilor la coş, probele sunt prelevate prin Sistemul izocinetic de prelevare la coş, unde este evacuat aerul din sistemul de ventilaţie al clădirilor de la reactor şi LEPI; b) monitorizarea emisiilor la coş, în punctul de evacuare a aerului din sistemul de ventilaţie al clădirilor de la reactor şi STDR; c) pentru măsurarea debitului de doză, pe gardul perimetral sunt montate 8 TLD-uri, a căror citire se face lunar, de către un laborator autorizat CNCAN. Depunerile atmosferice se monitorizează lunar prin măsurarea parametrilor spectrometrie gama şi analiza beta globală; prelevarea se face în punctul DEP situat pe acoperişul secţiei 1. III.1.3. Zgomot Instalaţiile şi echipamentele de protecţie prevăzute, precum şi distanţele de protecţie impuse la construirea platformei nucleare ICN-FCN reprezintă măsuri care determină un impact nesemnificativ asupra factorului de zgomot. III.1.4. Sol şi vegetaţie Pentru supravegherea contaminării radioactive a solului şi vegetaţiei se respectă programul de monitorizare aprobat de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, la nivelul anului 2014, prin Adresa nr. 59.579 din 18 martie 2014, astfel:
┌────┬─────────┬────────────────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────┬──────────┐
│Nr. │Puncte de│ Localizare │ Parametrul monitorizat │Mediul prelevat│Frecvenţa │
│crt.│prelevare│ │ │ │ │
├────┼─────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────┤
│1. │I1 │Staţia de epurare - RATEN ICN │Spectrometrie gama │Sol/Vegetaţie │Anual │
│ │ │Piteşti │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────┤
│2. │I2 │Mărăcineni - pod Colibaşi │Spectrometrie gama │Sol/Vegetaţie │Anual │
│ │ │ │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────┤
│3. │I3 │Făgetu │Spectrometrie gama │Sol/Vegetaţie │Anual │
│ │ │ │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────┤
│4. │I4 │Purcăreni - Râul Doamnei │Spectrometrie gama │Sol/Vegetaţie │Anual │
│ │ │ │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────┤
│5. │I5 │Piscani - Râul Târgului │Spectrometrie gama │Sol/Vegetaţie │Anual │
│ │ │ │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────┤
│6. │C1 │Piteşti - pod Argeş │Spectrometrie gama │Sol/Vegetaţie │Anual │
│ │ │ │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────┤
│7. │F1 │Conteşti │Spectrometrie gama │Sol/Vegetaţie │Anual │
│ │ │ │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────┤
│8. │SVI1 │Platfoma RATEN ICN Piteşti - Poarta │Spectrometrie gama │Sol/Vegetaţie │Semestrial│
│ │ │ │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────┤
│9. │SVI2 │STDR în faţă │Spectrometrie gama │Sol/Vegetaţie │Semestrial│
│ │ │ │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────┤
│10. │SVI3 │STDR în spate │Spectrometrie gama │Sol/Vegetaţie │Semestrial│
│ │ │ │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────┤
│11. │SVI4 │Reactor TRIGA în faţă │Spectrometrie gama │Sol/Vegetaţie │Semestrial│
│ │ │ │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────┤
│12. │SVI5 │Reactor TRIGA în spate │Spectrometrie gama │Sol/Vegetaţie │Semestrial│
│ │ │ │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────┤
│13. │SVI6 │Platforma RATEN ICN Piteşti - FCN │Spectrometrie gama │Sol/Vegetaţie │Semestrial│
│ │ │faţă │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────┤
│14. │SVI7 │Platforma ICN - Centrala termică │Spectrometrie gama │Sol/Vegetaţie │Semestrial│
│ │ │ │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────┤
│15. │SVE1 │Mioveni, în zona caselor de pe str. │Spectrometrie gama │Sol/Vegetaţie │Anual │
│ │ │Buceag │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────┤
│16. │SVE2 │Extremitatea NE a platformei DACIA │Spectrometrie gama │Sol/Vegetaţie │Anual │
│ │ │ │Analize beta globale │ │ │
│ │ │ │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────┤
│17. │SVE3 │Lângă drumul RATEN ICN Piteşti - │Spectrometrie gama │Sol/Vegetaţie │Anual │
│ │ │Mioveni la distanţa de 1.150 m de │Analize beta globale │ │ │
│ │ │coşul reactorului │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────┤
│18. │SVE4 │Lângă drumul RATEN ICN Piteşti - │Spectrometrie gama │Sol/Vegetaţie │Anual │
│ │ │staţia de epurare la distanţa de │Analize beta globale │ │ │
│ │ │1.150 m de coşul reactorului │Concentraţie de Unat │ │ │
├────┼─────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────┤
│19. │SVE5 │Lângă drumul RATEN ICN Piteşti - │Spectrometrie gama │Sol/Vegetaţie │Anual │
│ │ │staţia de epurare la 100 m amonte de│Analize beta globale │ │ │
│ │ │staţie │Concentraţie de Unat │ │ │
└────┴─────────┴────────────────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────┴──────────┘
Pentru supravegherea contaminării radioactive a solului se realizează următoarele prelevări:
┌────┬─────────┬─────────────────────────────────┬────────────────────────┬──────────┐
│Nr. │Puncte de│ Localizare │ Parametrul monitorizat │Frecvenţa │
│crt.│prelevare│ │ │ │
├────┼─────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┼──────────┤
│1. │SI8 │Platforma RATEN ICN Piteşti - │Plumb │Semestrial│
│ │ │atelierul mecanic │Zinc │ │
├────┼─────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┼──────────┤
│2. │SE9 │Parcarea de la intrarea pe │Plumb │Semestrial│
│ │ │platforma RATEN ICN Piteşti │ │ │
├────┼─────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┼──────────┤
│3. │SE10 │Lângă poarta de la intrare la │Uraniu natural, beriliu │Semestrial│
│ │ │bazinele cu şlam, localizate │şi cobalt - 60 │ │
│ │ │lângă staţia de epurare │ │ │
└────┴─────────┴─────────────────────────────────┴────────────────────────┴──────────┘
Pentru licheni, muşchi şi/sau ciuperci se fac analize beta globale şi de spectrometrie gama anual. III.2. Datele care vor fi raportate autorităţii competente pentru protecţia mediului şi periodicitatea RATEN ICN Piteşti va transmite la Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş şi la Direcţia laboratoare naţionale de referinţă din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) următoarele rapoarte:
┌────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │ Denumire raport │Periodicitate│ Autorităţile de mediu unde se va trimite │
│crt.│ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│1. │Raport privind gestiunea deşeurilor radioactive │Lunar │ANPM - Direcţia laboratoare naţionale de referinţă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│2. │Raport privind evacuările de efluenţi radioactivi│Trimestrial │APM Argeş │
│ │ │ │ANPM - Direcţia laboratoare naţionale de referinţă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│3. │Raport privind concentraţiile de poluanţi în │Trimestrial │APM Argeş │
│ │factorii de mediu (măsurători privind │ │ANPM - Direcţia laboratoare naţionale de referinţă│
│ │radioactivitatea în mediul exterior) │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│4. │Raport privind emisiile poluanţilor neradioactivi│Semestrial │APM Argeş │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│5. │Raport privind situaţia deşeurilor municipale │Anual │APM Argeş │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│6. │Raport privind situaţia deşeurilor de ambalaje │Anual │APM Argeş │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│7. │Raport privind situaţia deşeurilor de │Anual │APM Argeş │
│ │echipamente electrice şi electronice │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│8. │Raport privind situaţia bateriilor şi │Anual │APM Argeş │
│ │acumulatorilor │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│9. │Raport privind situaţia gestionării uleiurilor │Anual │APM Argeş │
│ │uzate │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│10. │Raport privind gospodărirea deşeurilor solide │Anual │APM Argeş │
│ │radioactive │ │ANPM - Direcţia laboratoare naţionale de referinţă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│11. │Raport de monitorizare a radioactivităţii │Anual │APM Argeş │
│ │mediului │ │ANPM - Direcţia laboratoare naţionale de referinţă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│12. │Inventar al emisiilor de poluanţi în atmosferă │Anual │APM Argeş │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│13. │Rapoartele de încercare privind determinarea │Anual │APM Argeş │
│ │sonometrică realizată la limita incintei şi la │ │ │
│ │faţada clădirilor de locuit, realizate conform │ │ │
│ │SR 6161-1/2008 │ │ │
└────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘
Gestiunea deşeurilor (inclusiv cele radioactive) se raportează lunar şi anual la APM Argeş conform formularelor şi termenelor stabilite de Compartimentul gestiunea deşeurilor şi substanţelor periculoase din cadrul APM Argeş. Gestiunea deşeurilor radioactive se raportează lunar şi anual la ANPM - Direcţia laboratoare naţionale de referinţă, conform formularelor şi termenelor stabilite de această instituţie. IV. Modul de gospodărire a deşeurilor şi ambalajelor IV.1. Deşeuri produse (tipuri, compoziţie, cantităţi) În urma activităţilor derulate pe amplasamentul RATEN ICN Piteşti rezultă deşeuri municipale şi deşeuri industriale care pot fi: periculoase şi nepericuloase. Deşeurile industriale ce rezultă din activităţile desfăşurate pe amplasament sunt: radioactive şi neradioactive. IV.1.1. Deşeuri radioactive Deşeurile radioactive se colectează, depozitează şi tratează în conformitate cu prevederile legale. 1. Deşeurile slab şi mediu radioactive rezultate din unităţile nucleare ale RATEN ICN Piteşti sunt colectate selectiv şi sunt transportate la Staţia de tratare a deşeurilor radioactive pentru tratare după cum urmează: a) deşeuri radioactive lichide contaminate cu uraniu natural de la FCN Piteşti; b) deşeurile radioactive de joasă activitate neincinerabile (sticlă, metale, elemente de construcţii) se condiţionează şi se transportă la DNDR Băiţa Bihor; c) deşeurile compactabile (ţesături, hârtie, mase plastice) contaminate cu radionuclizi beta-gama sunt presate şi apoi condiţionate prin îmbetonare; d) deşeurile solide incinerabile contaminate cu uraniu natural de la FCN Piteşti; cenuşa rezultată din incinerare FCN Piteşti; e) deşeurile radioactive lichide contaminate cu emiţători beta gama; concentratul rezultat de la evaporarea acestor ape tehnologice se condiţionează prin îmbetonare în butoaie metalice de 200 litri. 2. Deşeurile radioactive de înaltă radioactivitate rezultate din exploatarea reactorului TRIGA şi LEPI sunt depozitate în puţurile de stocaj din celulele de examinare de la Laboratorul de examinare postiradiere. Modul de transport al deşeurilor şi măsurile pentru protecţia mediului: a) butoaiele cu deşeuri condiţionate sunt transportate de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" - IFIN-HH Bucureşti la Depozitul naţional de deşeuri radioactive de la Băiţa Bihor; b) deşeurile tehnologice, după efectuarea controlului dozimetric, se transportă cu mijloacele de transport ale firmelor contractante către unităţile de profil. Se vor respecta prevederile Legii nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Normativelor CNCAN specifice managementului gospodăririi deşeurilor radioactive. IV.1.2. Deşeuri industriale neradioactive RATEN ICN Piteşti nu deţine depozit de stocare conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare, ci doar spaţii special amenajate pentru deţinerea temporară a deşeurilor până la transferul în afara amplasamentului la operatori autorizaţi pentru stocare, valorificare, eliminare prin procedee aprobate de autoritatea publică pentru protecţia mediului, în conformitatea cu Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată. Tipurile de deşeuri produse frecvent în RATEN ICN Piteşti sunt:
┌────┬─────────────────────────────────────────────┬──────────────────┐
│Nr. │ Denumire deşeu │Cod deşeu, conform│
│crt.│ │H.G. nr. 856/2002 │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│1 │Deşeuri municipale asimilabile │ 20 03 01 │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│2 │Deşeuri medicale - obiecte ascuţite │ 18 01 01 │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│3 │Deşeuri ale căror colectare şi eliminare fac │ 18 01 03*) │
│ │obiectul unor măsuri speciale privind │ │
│ │prevenirea infecţiilor │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│4 │Metale │ 20 01 40 │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│5 │Hârtie şi carton │ 20 01 01 │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│6 │Substanţe chimice de laborator constând din │ 16 05 06*) │
│ │sau conţinând substanţe periculoase, inclusiv│ │
│ │amestecurile de substanţe chimice de │ │
│ │laborator │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│7 │Ambalaje care conţin reziduuri sau sunt │ 15 01 10*) │
│ │contaminate cu substanţe periculoase │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│8 │Echipamente electrice şi electronice casate, │ 20 01 35*) │
│ │altele decât cele specificate la 20 01 21 şi │ │
│ │20 01 23, cu conţinut de componenţi │ │
│ │periculoşi*6) │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│9 │Materiale plastice │ 20 01 39 │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│10 │Deşeu lemn │ 20 01 38 │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│11 │Baterii şi acumulatori │ 20 01 33*) │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│12 │Tuburi fluorescente │ 20 01 21*) │
└────┴─────────────────────────────────────────────┴──────────────────┘
Deşeurile clasificate ca periculoase - deşeurile marcate cu asterisc (*) - prezintă una sau mai multe dintre proprietăţile periculoase din anexa nr. 4 din Legea nr. 211/2011, republicată. Deşeurile se măsoară radiometric (după caz) şi nu părăsesc secţia respectivă decât în urma eliberării unui buletin de măsurători. IV.1.3. Deşeuri provenind din substanţe chimice degradate Substanţele şi amestecurile periculoase care nu mai pot fi utilizate în analizele de laborator, care sunt degradate sau expirate şi care intră în categoria deşeurilor periculoase sunt:
┌────┬──────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │ Denumire deşeu │
│crt.│(substanţe şi amestecuri periculoase expirate)│
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 1│Acid ascorbic │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 2│Acid 2aminobenzoic │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 3│Acid bromhidric 47-48% │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 4│Acid fosfomolibdenic │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 5│Acid iodic │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 6│Acid 2 naftil 1 sulfonic │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 7│Acid salicilic │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 8│Acid tricloracetic │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 9│Acid tartic │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 10│Acid tioglicoolic 80% │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 11│Alcool anilic │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 12│Alcool N Butilic │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 13│Alcool izopropilic │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 14│Aluminiu pulbere fină │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 15│Amidon solubil indicator │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 16│Amino negro │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 17│4Aminoantipirin │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 18│Anilina │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 19│Azotat de argint 0,1N │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 20│Azur II │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 21│Bromură de amoniu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 22│Butilamină 97% │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 23│Carbură de siliciu pulbere │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 24│Chinaldină roşie │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 25│Ciclohexanol │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 26│Ciclohexanonă │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 27│Citrat de amoniu soluţie │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 28│Clorhidrat de anilină │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 29│Clorhidrat de fenantrolină │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 30│Clorhidrat de hidrazină │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 31│Clorhidrat de rosanilină │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 32│Clorhidrat de semicarbazidă │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 33│Clorură de cupru şi amoniu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 34│Clorură de fier │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 35│Clorură mercurică │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 36│Colodiu 6% │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 37│Cupru pulbere │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 38│Clorat de potasiu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 39│1,1`Diantrimidum │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 40│Dicromat de amoniu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 41│Difenilbenzidin │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 42│Dihidrogenofosfat de amoniu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 43│N,N`Dimetil 1,4- fenilendiamină │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 44│Dimetilglioximă │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 45│Dimetilpolisiloxan │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 46│Dimetilsulfolan │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 47│2,6 Dinitrofenol │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 48│Dioxan │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 49│Dipicrilamină │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 50│Di-iso-propilcetonă │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 51│Disulfonat de sodiu 1,2dioxibenzen │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 52│Fluoresceină │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 53│Fosfat de sodiu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 54│Glicerină anhidră PA │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 55│Hexachlorcilohexan │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 56│1,2,3,4,5,6Hexaclorciclohexan │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 57│Hidroxină în apă 64% │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 58│Hidrogenocarbonat de sodiu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 59│Hidrogenfosfat de disodic │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 60│Hidrogenfosfat de trisodic │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 61│Hidrogenofosfat de amoniu şi sodiu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 62│Hidrogenosulfat de sodiu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 63│Hidrogenosulfat de amoniu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 64│Hidroxichinaldină │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 65│8 Hidroxchinolină │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 66│Hidroxid de bariu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 67│Hidroxid de litiu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 68│Hidroxilmetilaminoetan │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 69│Iodură de cadmiu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 70│Iodură de potasiu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 71│Isobutilmetilcetonă │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 72│Lakmus │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 73│Ninhidrină │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 74│Oxid de crom │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 75│Oxid de cupru │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 76│Oxid de fier III │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 77│Oxid de germaniu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 78│Oxid de iod V │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 79│Trioxid de molibden │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 80│Oxid de nichel │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 81│Dioxid de siliciu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 82│Oxid de stibiu V │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 83│Oxid de stronţiu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 84│Dioxid de titan │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 85│Oxid de wolfram │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 86│Plumb pulbere │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 87│Roşu de fenol │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 88│Roşu neutru │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 89│Sulf │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 90│Sulfat de aluminiu şi amoniu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 91│Sulfat de aluminiu şi potasiu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 92│Sulfat de chinină │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 93│Sulfat de zinc │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 94│Sulfat feros de amoniu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 95│Sulfat nichel de amoniu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 96│Sulfocianură de fluoresceină │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 97│Sulfură de carbon │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 98│Tartat acid de sodiu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 99│Tartat de disodiu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 100│Tetrahidrofuran │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 101│Thorin │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 102│Vată de sticlă │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 103│Xilenol orange │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 104│Zinc granule │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 105│Tricloretilenă │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 106│Azotat de mercur │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 107│Florură de galiu spectral │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 108│Florură de litiu spectral │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 109│Mercur soluţie etalon 1 gr/l │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 110│Neothorin │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 111│Oxid de fosfor │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 112│Stibiu spectral │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 113│Taliu soluţie etalon 1 gr/l │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 114│Telur soluţie etalon 1 gr/l │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 115│1,2 Diaminociclohexan │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 116│Acetat de etil pa │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 117│Acetat n-butil pa │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 118│Alcool metilic absolut │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 119│Bicromat de potasiu pa │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 120│Clorură de cobalt │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 121│Clorură de bismut │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 122│Iodură de cadmiu pa │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 123│Iodură de potasiu pa │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 124│Iodură de potasiu soluţie 0,1N │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 125│Oxid de beriliu │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 126│Tiosulfat de sodiu pa │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 127│Trietanolanimă │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 128│Flacon soluţie dezinfectantă │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 129│Fixer unifix │
├────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 130│Chinolein Gelb │
└────┴──────────────────────────────────────────────┘
Deşeurile rezultate din substanţe chimice neidentificate sau expirate au fost predate în două campanii de eliminare în anii 2009-2010 şi 2014. IV.2. Deşeuri colectate selectiv (tipuri, compoziţie, cantităţi, frecvenţă) Colectarea deşeurilor neradioactive Deşeurile metalice, deşeurile de hârtie şi carton, deşeurile din ambalaje, deşeurile de substanţe chimice şi deşeurile rezultate din casarea mijloacelor fixe şi obiectelor de inventar, nepericuloase, se valorifică prin operatori autorizaţi, pe bază de contract. Transferul uleiului mineral uzat către operatori autorizaţi se face pe bază de contract şi declaraţie privind livrarea uleiurilor uzate, formular cod SCN-MM-03-4 întocmit conform anexei nr. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate. Anvelopele uzate se transferă (spre colectare, reciclare, valorificare) către operatori economici autorizaţi, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate. Bateriile şi acumulatorii uzaţi se transferă către agenţi economici autorizaţi, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare. Deşeurile catalogate conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare, inclusiv deşeurile periculoase ca fiind deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase, se transferă pe bază de contract firmelor colectoare, după completarea şi aprobarea formularelor din anexele nr. 1 şi 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. Deşeurile provenite din construcţii şi demolări sunt eliminate de firma care a contractat lucrarea. Toate tipurile de deşeuri eliminate de pe platforma RATEN ICN Piteşti sunt supuse măsurătorilor de radioactivitate. Transferul acestora către firmele contractoare se realizează în baza unui raport de măsurare. Nămolul rezultat din staţia de epurare RATEN ICN Piteşti se depozitează definitiv în bazine proprii special amenajate. Colectarea selectivă a deşeurilor radioactive Deşeurile slab şi mediu radioactive rezultate din unităţile nucleare ale RATEN ICN Piteşti sunt colectate selectiv de fiecare dintre acestea şi sunt transportate la staţia de tratare a deşeurilor radioactive. Deşeurile radioactive lichide contaminate cu uraniu natural de la FCN Piteşti se tratează în STDR, iar cantitatea de uraniu recuperată este returnată integral către FCN Piteşti. Deşeurile radioactive de joasă activitate neincinerabile se condiţionează şi se transportă la DNDR Băiţa Bihor. Deşeurile compactabile contaminate cu radionuclizi beta-gama sunt presate şi apoi condiţionate prin îmbetonare. Deşeurile solide contaminate cu uraniu natural de la FCN Piteşti sunt incinerate, iar cenuşa rezultată din proces se returnează la FCN Piteşti. Deşeurile radioactive lichide contaminate cu emiţători beta gama; concentratul rezultat de la evaporarea acestor ape tehnologice se condiţionează prin îmbetonare în butoaie metalice de 200 litri. Deşeurile radioactive de înaltă radioactivitate rezultate din exploatarea reactorului TRIGA şi LEPI sunt depozitate în puţurile de stocaj din celulele de examinare de la Laboratorul de examinare postiradiere. IV.3. Deşeuri stocate temporar (tipuri, compoziţie, cantităţi, mod de stocare) IV.3.1. Deşeuri radioactive A. Deşeurile slab şi mediu radioactive rezultate din unităţile nucleare ale RATEN ICN Piteşti sunt colectate selectiv în containere speciale, saci de polietilenă, butoaie din plastic sau butoaie metalice şi transportate la STDR pentru tratare, după cum urmează: a) filtrele FIAS de la coşul reactorului TRIGA şi al Laboratorului de examinare postiradiere LEPI se transportă la STDR, unde se îmbetonează pentru depozitare finală; b) deşeurile radioactive lichide contaminate cu uraniu natural de la Sucursala fabrica de combustibil nuclear a SN Nuclearelectrica - S.A.; c) deşeurile radioactive de joasă activitate neincinerabile se condiţionează şi se transportă la DNDR Băiţa Bihor; d) deşeurile compactibile contaminate cu radionuclizi betagama sunt presate şi apoi condiţionate prin îmbetonare; e) deşeurile solide incinerabile contaminate cu uraniu natural de la FCN Piteşti sunt incinerate, iar cenuşa rezultată se returnează la FCN Piteşti pentru recuperarea uraniului; f) deşeurile radioactive lichide contaminate cu emiţători beta gama se evaporă, iar concentratul rezultat de la evaporarea acestor ape tehnologice se condiţionează prin îmbetonare în butoaie metalice de 200 l. B. Deşeurile radioactive de înaltă radioactivitate ce rezultă din exploatarea reactorului TRIGA şi LEPI sunt depozitate în puţurile de stocaj din celulele de examinare de la Laboratorul de examinare postiradiere LEPI. IV.3.2. Deşeuri neradioactive Institutul de Cercetări Nucleare Piteşti nu deţine depozit de stocare conform Hotărârii Guvernului nr. 349/2005, cu modificările şi completările ulterioare, ci doar spaţii special amenajate pentru deţinerea temporară a deşeurilor până la transferul în afara societăţii la operatori autorizaţi pentru stocare, valorificare, eliminare prin procedee aprobate de autoritatea publică pentru protecţia mediului, inclusiv incinerarea ca soluţie de eliminare a substanţelor periculoase expirate sau uzate şi care nu se pot elimina prin alte metode, în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011, republicată. Înainte de predarea la magazia centrală sau la firmele contractante, deşeurile neradioactive sunt controlate din punctul de vedere al radioactivităţii. IV.4. Deşeuri valorificate Deşeurile industriale neradioactive sunt toate deşeurile care nu prezintă contaminare liberă detectabilă şi debite de doză la contact peste valoarea fondului natural. Aceste deşeuri sunt clasificate pe coduri în Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare. Deşeurile neradioactive sunt colectate în spaţii special amenajate şi predate spre valorificare firmelor specializate, pe bază de contract. RATEN ICN Piteşti nu este valorificator de deşeuri în conformitate cu Legea nr. 211/2011, republicată. IV.5. Modul de transport al deşeurilor şi măsurile pentru protecţia mediului Butoaiele cu deşeuri condiţionate sunt transportate de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" - IFIN-HH Bucureşti la DNDR Băiţa Bihor. Transportul deşeurilor solide radioactive, a surselor radioactive închise uzate de la diferite unităţi autorizate din ţară la STDR se realizează în containere metalice de 200 l, autorizate de CNCAN, folosind autovehicule autorizate. Transportul deşeurilor lichide apoase radioactive de la CNE Cernavodă la STDR se realizează în containere metalice din oţel inox de 200 l, autorizate de CNCAN. Deşeurile tehnologice, după efectuarea controlului dozimetric, se transportă cu mijloacele de transport ale firmelor contractante către unităţile de profil. IV.6. Mod de eliminare Nămolul rezultat din staţia de epurare RATEN ICN Piteşti se depozitează definitiv în bazine proprii special amenajate. RATEN ICN Piteşti nu efectuează alte operaţiuni de tratare, eliminare sau incinerare a deşeurilor industriale neradioactive. Prin contracte de prestări servicii cu operatori economici autorizaţi RATEN ICN Piteşti predă deşeurile în vederea eliminării, valorificării sau incinerării, după caz, în funcţie de tipul şi caracteristicile deşeurilor. IV.7. Monitorizarea gestiunii deşeurilor Se va ţine evidenţa gestiunii deşeurilor neradioactive pentru fiecare tip de deşeu, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, şi în baza Legii nr. 211/2011, republicată. IV.8. Ambalaje folosite şi rezultate IV.8.1. Ambalaje folosite şi rezultate în/din activitate: În urma desfăşurării activităţilor rezultă: ambalaje din plastic şi/sau sticlă şi ambalaje recuperabile din hârtie şi carton. IV.8.2. Ambalaje folosite pentru deşeuri: a) radioactive Pentru ambalarea deşeurilor radioactive se folosesc: butoaie metalice de 200 l, folosite pentru colectare, stocare, tratare şi transport la DNDR Băiţa Bihor a deşeurilor radioactive solide gestionate la STDR, containere metalice din oţel inox de 200 l folosite pentru stocarea intermediară şi transportul deşeurilor radioactive lichide gestionate la STDR; b) industriale neradioactive. Deşeurile neradioactive sunt colectate în spaţii special amenajate în: europubele destinate colectării selective a deşeurilor; containere metalice; containere de lemn; bidoane. IV.9. Modul de gospodărire a ambalajelor Ambalajele recuperabile se colectează în spaţii special amenajate şi se predau la unităţile specializate în vederea valorificării. Ambalajele de plastic sau sticlă provenite de la substanţele chimice se elimină de către firme specializate pe bază de contract. V. Modul de gospodărire a substanţelor şi amestecurilor periculoase V.1. Substanţele şi amestecurile periculoase produse sau folosite ori comercializate/transportate Substanţele toxice şi periculoase produse sau folosite:
┌────┬─────────────────────────────────┬──────────────────────────────┐
│Nr. │ Denumirea substanţei │ Utilizare │
│crt.│ │ │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 1.│Acetonă │Degresări │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 2.│Acetonitril │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 3.│Acetat de sodiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 4.│Acetat de potasiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 5.│Amoniac soluţie │Tratare deşeuri │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 6.│Acid acetic glacial │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 7.│Acid amidosulfonic │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 8.│Acid ascorbic │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 9.│Acid azotic │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 10.│Acid barbituric │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 11.│Acid boric │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 12.│Acid clorhidric │Tratare ape, analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 13.│Acid citric │Analize chimice, decontaminări│
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 14.│Acid formic │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 15.│Acid hidrofloric 40% │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 16.│Acid lactic │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 17.│Acid ortofosforic │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 18.│Acid oxalic │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 19.│Acid sulfuric │Analize chimice, regenerări │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 20.│Alcool etilic │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 21.│Alcool etoxilat C12-C14 │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 22.│Alcool izopropilic │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 23.│Aluminiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 24.│Anilină │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 25.│Apă oxigenată │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 26.│Azotat de aluminiu │ │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 27.│Azotat de amoniu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 28.│Azotat de argint │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 29.│Azotat de calciu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 30.│Azotat de ceriu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 31.│Azotat de cesiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 32.│Azotat de cobalt │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 33.│Azotat de cupru │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 34.│Azotat de potasiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 35.│Azotat de sodiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 36.│Azotat de zirconil │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 37.│Azotit de sodiu │ │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 38.│Benzen │Degresări │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 39.│Bicarbonat de sodiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 40.│Bicromat de potasiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 41.│Bisulfit de sodiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 42.│Bromură de potasiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 43.│Calciu certipur │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 44.│Carbonat de amoniu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 45.│Carbonat de sodiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 46.│Carbonat de potasiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 47.│Cărbune activ │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 48.│Clor │Tratare ape │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 49.│Cloramina T │Tratare ape │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 50.│Cloroform │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 51.│Clorură de amoniu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 52.│Clorură de bariu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 53.│Clorură de calciu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 54.│Clorură de cobalt II │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 55.│Clorură cuproasă │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 56.│Clorură de hidroxilamină │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 57.│Clorură de mangan │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 58.│Clorură de nichel │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 59.│Clorură de potasiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 60.│Clorură de sodiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 61.│Clorură stanoasă │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 62.│Clorură de titan │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 63.│Cromat de potasiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 64.│Diclorosocianat de sodiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 65.│Dietanolamină │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 66.│Dysprosium (III) oxide │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 67.│Dysprosium (III) nitrate │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 68.│Erbium (III) nitrate │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 69.│EDTA │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 70.│Ethylenediamine tetracetic acid │Analize chimice │
│ │disodium salt │ │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 71.│Eter etilic │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 72.│Ethylenglykolmonobutylether │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 73.│Etilenglicol │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 74.│Fenoftaleină │ │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 75.│Feroină │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 76.│Ferocen │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 77.│Fier certipur │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 78.│Fosfat acid de amoniu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 79.│Fosfat trisodic │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 80.│Formaldehidă │ │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 81.│Gadolinium (III) nitrate │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 82.│Glicerină │ │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 83.│Hidrazină │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 84.│Hidroxid de calciu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 85.│Hidroxid de litiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 86.│Hidroxid de sodiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 87.│Hidroxid de potasiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 88.│Hipoclorit de sodiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 89.│Iodură de potasiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 90.│Iodură de sodiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 91.│Izopren │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 92.│Mangan certipur │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 93.│Metanol │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 94.│Molibdat de amoniu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 95.│Lead II oxide (PbO) │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 96.│Niobiu certipur │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 97.│Oxalat de amoniu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 98.│Oxiclorură de zirconiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 99.│Oxid de aluminiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│100.│Oxid de gadoliniu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│101.│Oxid de neodim │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│102.│Oxid de tuliu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│103.│Permanganat de potasiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│104.│Poliacrilamidă │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│105.│Polyethylene glicol │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│106.│Reniu standard ICP │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│107.│Rhodium (III) chloride │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│108.│Ruthenium (III) chloride │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│109.│Sodium nitroprusside │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│110.│Sulfat de aluminiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│111.│Sulfat de amoniu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│112.│Sulfat de calciu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│113.│Sulfat de ceriu (IV) │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│114.│Sulfat de mercur │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│115.│Sulfat de fier (II) │Preparare ape industriale │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│116.│Sulfat dublu de fier şi amoniu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│117.│Sulfat acid de Na │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│118.│Sulfat de sodiu anh. │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│119.│Sulfat de nichel │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│120.│Sulfat de zinc │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│121.│Tetraetilen-glicol │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│122.│Tetraborat de sodiu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│123.│Tiocianură de amoniu │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│124.│Toluen │Degresări │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│125.│Tributilfosfat │ │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│126.│Tricloretilenă │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│127.│Trioxid de arsen │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│128.│Var │Tratare ape │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│129.│Uree │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│130.│Zinc (span) │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│131.│Zirconium (IV) oxide │Analize chimice │
├────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│132.│Xilen │Analize chimice │
└────┴─────────────────────────────────┴──────────────────────────────┘
V.2. Modul de gospodărire a substanţelor şi amestecurilor periculoase Gospodărirea substanţelor şi amestecurilor periculoase se realizează conform prevederilor Legii nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice şi periculoase, republicată. Ambalare Produsele chimice sunt păstrate în ambalajele producătorului. Se urmăresc integritatea şi etanşeitatea ambalajelor, etichetarea corectă cu informaţii asupra denumirii corecte a produsului, marca fabricii şi denumirea fabricantului, data fabricaţiei, termenul de garanţie, date strict necesare pentru evitarea pericolelor chimice, de prim ajutor, de îndepărtare a produselor reziduale şi, unde este cazul, restricţii de utilizare a produsului. În cazul deteriorării accidentale a ambalajelor, produsul chimic este transferat în alte containere compatibile cu caracteristicile sale, urmărindu-se ca acestea să fie curate pentru a nu impurifica produsul, să fie etichetate corespunzător şi să îndeplinească orice alte cerinţe specifice. Transport Se respectă prevederile Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.134/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind omologarea, agrearea şi efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor mărfuri periculoase - RNTR 3, cu modificările şi completările ulterioare. Se respectă normele de transport naţionale, comunitare şi internaţionale specifice produselor transportate şi modului de transport. Depozitare Substanţele toxice şi periculoase sunt depozitate în dulapuri metalice amplasate în spaţii special amenajate prevăzute cu grilaj la uşi şi ferestre. Evidenţa acestor substanţe este ţinută de responsabilii cu substanţe toxice şi precursori. Responsabilul cu substanţe toxice şi periculoase din cadrul RATEN ICN Piteşti. Folosire/Comercializare Lucrul cu substanţele toxice şi periculoase se face ţinând cont de fişele de securitate şi se realizează în încăperi special amenajate conform instrucţiunilor şi procedurilor de lucru elaborate pe compartimente. V.3. Modul de gospodărire a ambalajelor folosite sau rezultate de la substanţele şi amestecurile periculoase Ambalajele rezultate de la substanţele toxice şi periculoase se returnează la furnizor, se reutilizează sau sunt colectate şi depozitate temporar în spaţii special amenajate în vederea predării la operatori autorizaţi în vederea valorificării sau eliminării. V.4. Instalaţiile, amenajările, dotările şi măsurile pentru protecţia factorilor de mediu şi pentru intervenţiile în caz de accident Toate substanţele toxice şi periculoase şi cele aflate sub presiune se găsesc depozitate conform normelor de protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor în vigoare. Depozitele sunt dotate şi amenajate astfel încât să nu afecteze calitatea factorilor de mediu. Substanţele toxice şi periculoase sunt ridicate din depozite numai în limita cantităţilor strict necesare, de către persoane special desemnate pentru gestiunea acestora. Se respectă prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei şi anexa XVII. Toate substanţele/amestecurile periculoase şi cele aflate sub presiune sunt depozitate conform normelor de securitate, sănătate în muncă şi de prevenire şi stingere a incendiilor în vigoare. Depozitele sunt prevăzute cu pardoseli de gresie şi başe de colectare în caz de scurgeri accidentale şi au dotări şi amenajări care să elimine posibilitatea afectării elementelor de mediu. În depozitarea substanţelor şi amestecurilor periculoase este îndeplinită condiţia de a nu exista niciun contact fizic între produsele incompatibile. Produsele chimice sunt astfel depozitate încât dacă un container curge nu va apărea nicio reacţie cu alte produse chimice. Condiţiile de depozitare trebuie să îndeplinească, de asemenea, şi cerinţele de păstrare specifice produsului conform fişei tehnice de securitate, precum şi cerinţele de securitate precizate în normele legislative aplicabile. Substanţele toxice şi periculoase sunt ridicate din depozite numai în limita cantităţii strict necesare de către persoane special desemnate pentru gestionarea acestora. În fiecare depozit există lista cu substanţele depozitate în spaţiile respective în funcţie de compatibilităţi. Se vor respecta prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului. V.5. Monitorizarea gospodăririi substanţelor şi amestecurilor periculoase Societatea deţine registru pentru evidenţa produselor şi substanţelor toxice şi periculoase. RATEN ICN Piteşti a depus la Agenţia Naţională Antidrog Declaraţia locaţiilor pentru operaţiuni cu substanţe clasificate din categoria II, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri, cu modificările şi completările ulterioare. ----- 
