Având în vedere dezbaterile care au avut loc în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 4 noiembrie 2019 asupra Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului, prezentate de către domnul Ludovic Orban, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 4 noiembrie 2019, în temeiul art. 103 alin. (3) din Constituţia României, republicată, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC (1) Se acordă încredere Guvernului, în componenţa prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2. (2) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 4 noiembrie 2019. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, MARILEN-GABRIEL PIRTEA p. PREŞEDINTELE SENATULUI, ALINA-ŞTEFANIA GORGHIU Bucureşti, 4 noiembrie 2019. Nr. 22. ANEXA 1 LISTA Guvernului României 1. Ludovic Orban - prim-ministru; 2. Raluca Turcan - viceprim-ministru; 3. Vasile-Florin Cîţu - ministrul finanţelor publice; 4. Marcel Ion Vela - ministrul afacerilor interne; 5. Bogdan Lucian Aurescu - ministrul afacerilor externe; 6. Marian Cătălin Predoiu - ministrul justiţiei; 7. Ionel Nicolae Ciucă - ministrul apărării naţionale; 8. Virgil-Daniel Popescu - ministrul economiei, energiei şi mediului de afaceri; 9. Lucian Nicolae Bode - ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor; 10. Nechita-Adrian Oros - ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale; 11. Costel Alexe - ministrul mediului, apelor şi pădurilor; 12. Ion Ştefan - ministrul lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei; 13. Ioan Marcel Boloş - ministrul fondurilor europene; 14. Victor Sebastian Costache - ministrul sănătăţii; 15. Cristina Monica Anisie - ministrul educaţiei şi cercetării; 16. Bogdan Gheorghiu - ministrul culturii; 17. Marian Ionuţ Stroe - ministrul tineretului şi sportului; 18. Victoria Violeta Alexandru - ministrul muncii şi protecţiei sociale. ANEXA 2 PROGRAM DE GUVERNARE Preambul Situaţia politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european. Obiectivele propuse urmăresc în principal: - organizarea şi desfăşurarea corectă a alegerilor politice programate în 2020 şi reluarea dezbaterilor publice privind legile justiţiei pentru corectarea lor în acord cu recomandările instituţiilor europene; – restructurarea Guvernului şi refacerea capacităţii administrative şi a încrederii cetăţenilor în instituţiile statului prin reaşezarea structurilor de guvernare centrală şi locală pe principiile eficienţei instituţionale şi meritocraţiei administrative; – tranziţia de la modelul economic actual bazat pe creşterea consumului, fără asigurarea investiţiilor necesare sustenabilităţii cheltuielilor publice, la un model economic care să stimuleze dezvoltarea economică bazată pe investiţii şi pe creşterea competitivităţii şi productivităţii, având ca obiectiv prioritar diminuarea dezechilibrelor economice. Din această perspectivă, Partidul Naţional Liberal va acţiona în următoarea perioadă pentru introducerea unor măsuri de corectare a derapajelor înregistrate în guvernarea Partidului Social Democrat şi pentru reorientarea politicilor publice către o abordare durabilă în care creşterea economică să creeze bunăstare. În acelaşi timp, o serie de probleme apărute în diverse domenii (infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură, mediu etc.) se adaugă acestor teme, creând un orizont de aşteptare din partea cetăţenilor, ceea ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente pe termen scurt. Pe de altă parte, evoluţiile geopolitice şi modificările ce vor avea loc în structura Uniunii Europene au adus pe agenda publică teme noi (Brexit, imigraţie, schimbări climatice etc.), pentru care societatea românească cere poziţionări din partea celor responsabili. Starea de fapt din economie Programul de guvernare cu care Partidul Social Democrat a câştigat alegerile generale a reprezentat cea mai mare vânzare de iluzii din istoria recentă a României. Riscul stagnării, cel investiţional, al instituţiilor slabe şi capacităţii administrative reduse, al competitivităţii industriale limitate sunt provocări imediate în contextul guvernării care s-a încheiat. 1. Indicatorii macroeconomici Modelul economic promovat de PSD bazat pe stimularea artificială a consumului, cu un exces în anul 2017, a dus la scăderea productivităţii, lipsa investiţiilor şi temperarea abruptă a creşterii economice în 2018 şi 2019. Creşterea economică este prognozată de Comisia Europeană să încetinească la 4,0% anul acesta şi 3,7% în 2020, dacă nu va apărea vreun şoc pe plan internaţional (ipoteza unor condiţii externe stabile), contrar prognozelor oficiale ale Guvernului de 5,5%-5,7%. Avansul PIB în fiecare trimestru din perioada 2018-2019 s-a menţinut la un nivel moderat, între 4% şi 5%, comparativ cu anul 2017, când cererea de consum amplificase avansul economiei la 7,0%, consumul privat crescuse cu 10,0%, iar investiţiile abia cu 3,5%. A urmat în 2018-2019 deteriorarea structurii creşterii economice. Figura 1 - Structura creşterii economice în 2018-2019 (a se vedea imaginea asociată) Pe parcursul perioadei de guvernare PSD, oferta nu şi-a găsit corespondent în cererea internă sau externă, astfel încât creşterea economică a fost alimentată de consumul privat şi de acumularea stocurilor. Contribuţia exporturilor a fost inferioară celei a importurilor, iar exportul net negativ a condus în aceeaşi măsură la frânarea economiei. Semnalele recente sunt la fel de îngrijorătoare, mai ales prin faptul că nu există stabilitate şi coerenţă în structura creşterii economice. Într-adevăr, activitatea economică a primit în trimestrul al IIlea o gură de oxigen dinspre sectorul construcţiilor, deosebit de alert în dinamică. Dar influenţa a fost una cu un grad de volatilitate ridicat, deja observându-se în luna august temperarea dinamicii lucrărilor de construcţii. Îngrijorător în deteriorarea structurii creşterii economice este apariţia altui element conjunctural, respectiv consumul guvernamental a cărui sursă a provenit din achiziţiile de bunuri şi servicii, contribuind la creşterea temporară a deficitului public. Consumul guvernamental volatil, inexistent în perioadele precedente, a adus neaşteptat un plus la creşterea PIB de 1,9 puncte procentuale din avansul total de 4,4%. Din păcate, oferta, prin componenta sa de bază, respectiv industria, care ar fi trebuit să aibă o creştere solidă şi echilibrată, se află în cea mai slabă performanţă din perioada postcriză, iar acest lucru se vede şi în comportamentul stocurilor, care au ajuns brusc la o contribuţie negativă îngrijorătoare la creşterea economică (-3,7 puncte procentuale). Astfel, plusul de investiţii din sectorul construcţiilor, precum şi consumul guvernamental neaşteptat au fost alimentate din stocuri şi din importuri. Investiţiile durabile, cele referitoare la achiziţiile de utilaje pentru producţie şi reparaţiile capitale, sau investiţiile în infrastructură nu se vor consolida în perioada următoare dacă nu se schimbă abordarea politică actuală. Tabelul 1 - Evoluţia în dinamică a diverselor activităţi investiţionale şi industriale (a se vedea imaginea asociată) După ce în prima parte a anului industria dădea semne de slăbiciune, iar creşterea era înspre nivelul staţionar raportată la perioadele similare din 2018, începând din iunie a urmat o contracţie severă, cu 6,2% peste aşteptări. Acesta nu a fost un aspect conjunctural, deoarece în august producţia a scăzut cu 7% în termeni anuali, evidenţiind clar existenţa unor probleme structurale. Problemele structurale apărute în industrie sunt erodarea competitivităţii ca efect al modelului economic promovat de PSD, efectele Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 asupra sectorului energetic, presiunile mari pe costuri din exagerarea creşterii salariului minim în activităţile producătoare de bunuri de consum şi importurile tot mai competitive. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în primele 8 luni ale anului 2019, comparativ cu perioada similară din 2018, producţia industrială (serie brută) a fost mai mică cu 1,6%, din cauza scăderilor înregistrate de industria extractivă (-2,4%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,2%) şi industria prelucrătoare (-1,5%). În prognoza de primăvară a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză se estimase o creştere nerealistă a producţiei industriale cu 5,2% pe anul 2019, corelat cu o creştere a PIB-ului cu 5,5%. Una dintre cauzele majore care a dus la deteriorarea structurii creşterii economice este modelul economic PSD bazat pe stimularea excesivă a consumului, care a provocat o tensionare a discrepanţei dintre dinamica productivităţii şi creşterea câştigurilor salariale. Dimpotrivă, acestea două ar fi trebuit să fie corelate pentru a menţine dezvoltarea economică sustenabilă şi pentru a nu crea dezechilibre în viitor. Figura 2 - Discrepanţa între creşterea productivităţii şi a salariilor brute şi nete (a se vedea imaginea asociată) Pentru corecţia structurii creşterii economice este nevoie de o stimulare echilibrată a principalelor componente ale cheltuielilor şi de revenirea ofertei primare (industria), alături de consolidarea traiectoriei de creştere a serviciilor. Pe termen mediu, se impune implementarea unor politici liberale care să majoreze PIB-ul potenţial prin utilizarea eficientă a factorilor de producţie, creşterea productivităţii şi demararea investiţiilor durabile (infrastructură, reparaţii capitale, utilaje). 2. Inflaţia şi deficitele în zona dezechilibrelor Pe lângă faptul că a frânat potenţialul de dezvoltare a economiei, modelul economic PSD a generat inflaţie şi a amplificat anticipaţiile inflaţioniste, aşa cum era de aşteptat încă de acum doi ani. Rata inflaţiei a devenit pozitivă în 2017 şi a depăşit 4% în ianuarie 2018, sub influenţa factorilor legaţi de ofertă cumulat cu cei determinaţi de cererea excesivă. În plus, în octombrie 2017 şi ianuarie 2018 populaţia a fost semnificativ afectată de majorările de tarife la energia electrică şi termică, au urmat apoi majorări succesive de preţuri la gaze în perioada ianuarie-aprilie 2018 şi o nouă rundă de majorări substanţiale la energie electrică şi gaze în luna august. Preţurile la combustibili au explodat şi ele în perioada septembrie 2017-iunie 2018 până la creşteri anuale de 17,4% în iunie 2018. Toate aceste majorări ale preţurilor de bază au lovit tocmai în populaţia cu venituri reduse, care este dependentă de plata facturilor curente. Inflaţia de 3,5% din septembrie 2019, în creştere faţă de septembrie 2018, pune în continuare presiune pe cei cu venituri reduse. Iar, dacă ar fi să ne întoarcem cu doi ani în urmă, preţul mediu de consum la nivel naţional a crescut cu 8,7%, însă, în structură, se observă majorări substanţiale ale preţurilor unor produse şi servicii de bază, precum legumele (+27,9%), combustibilii (+17,5%), gazele naturale (+10,7%), energia termică (+10,6%), energia electrică (+9,7%), apa şi serviciile de salubritate (+10,0%) ş.a.m.d. Figura 3 - Inflaţia şi creşterile importante de preţuri (a se vedea imaginea asociată) Trecând dincolo de cadrul macroeconomic general, ajungem la alte vulnerabilităţi care, în loc să se tempereze, s-au amplificat. Este vorba de deficitul extern şi cel bugetar. Accentuarea acestora în perspectiva apropiată, destul de probabilă, va pune o presiune suplimentară asupra cursului de schimb. Nivelul de echilibru pe termen lung pentru deficitul de cont curent este de 4% din PIB, însă datele pe primele 8 luni privind balanţa de plăţi certifică avansul acestuia spre 5% în 2019 în cazul României, după ce în anul precedent s-a poziţionat la 4,5% din PIB. De altfel, prognoza de primăvară 2019 a Comisiei Europene estimează că deficitul extern se va adânci la 5,2%-5,3% din PIB în 2019-2020, un punct de vedere mai realist şi justificat comparativ cu prognoza CNSP extrem de optimistă (3,3%-2,9%). Figura 4 - Evoluţia deficitului de cont curent (% din PIB) în UE (a se vedea imaginea asociată) Derapajul comercial s-a accentuat în 2018 şi 2019, când oferta a fost slăbită de costurile ridicate, iar importurile au accelerat în defavoarea exporturilor. În 2019 a apărut şi un impact extern nefavorabil asupra exporturilor româneşti ca urmare a deteriorării cererii externe intracomunitare. Acest fenomen a fost unul previzibil, dar ignorat de PSD, care prin inconsecvenţa şi impredictibilitatea deciziilor guvernamentale a destabilizat mediul economic şi l-a descurajat în comportamentul investiţional. Drept urmare, dezechilibrul extern a devenit o certitudine, cu o creştere a deficitului contului curent până la 5% din PIB în 2019. Figura 5 - Evoluţia comerţului exterior de bunuri şi servicii (a se vedea imaginea asociată) În prezent, situaţia exporturilor de bunuri este una îngrijorătoare, la fel ca şi a industriei, şi se înrăutăţeşte în continuare, având în vedere scăderea acestora în termeni anuali cu 2,5% în august, după alte două reduceri succesive în iunie (5,5%) şi iulie (-0,8%), reflectând deteriorarea competitivităţii interne şi cererea externă fragilă. În loc să acţioneze spre o temperare a deficitului extern, Guvernul PSD a contribuit la adâncirea acestuia, prin creşterea în paralel a deficitului public. Astfel, deficitele gemene, public şi extern, au evoluat ascendent, fiind în prezent în zona de risc maxim al depăşirii pragurilor de 3% şi 4%, considerate ca referinţe pentru asigurarea echilibrelor pe termen lung. Figura 6 - Deficitul bugetar (cash) şi cheltuielile cu investiţiile (% în PIB) (a se vedea imaginea asociată) Derapajul din 2016-2019 în perioada guvernării PSD este o consecinţă a punerii în aplicare a modelului economic bazat excesiv pe consum, când s-a pus accent pe majorarea nesustenabilă a cheltuielilor curente în dauna celor investiţionale. Astfel, au fost alocate resurse insuficiente pentru cheltuielile de investiţii cu efect multiplicator în economie, marile proiecte de infrastructură au fost amânate, fondurile europene nu au fost atrase, iar economia şi-a limitat potenţialul de creştere, fiind în situaţia susţinerii din consum. Corecţia acestui dezechilibru va fi destul de dificilă în anii ce vor urma dacă ne uităm la dimensiunea actuală a deficitului structural. În loc să scadă în perioadele de creştere economică, pentru a avea spaţiu de manevră în viitor în faţa unor şocuri externe, acesta a fost majorat agresiv de la 0,1% în 2015 la 1,7% în 2016 şi 2,9%-3,0% din PIB în 2017-2018 (estimări ale CE în Prognoza de primăvară 2019), şi mai îngrijorător, întrun ritm rapid, fără a ţine cont de recomandările Consiliului UE. Dacă tendinţa actuală va continua, fără o schimbare a modelului economic, este probabil ca deficitul structural să ajungă la 4,8% din PIB în 2020, potrivit prognozei de primăvară a Comisiei Europene, ceea ce va supune ţara la restricţii din partea UE şi va conduce la o ajustare negativă a ratingului. Figura 7 - Veniturile fiscale, inclusiv contribuţii sociale; structura cheltuielilor BGC (%PIB) (a se vedea imaginea asociată) România se află la un nivel redus al veniturilor fiscale (inclusiv din contribuţii sociale) în raport cu media UE (40%), acestea ajungând în 2018 la 25,5% din PIB, de la 27,5% în urmă cu trei ani, situându-se chiar sub nivelul anului 2009 (25,7%), când ţara noastră intrase deja într-o recesiune severă. În această situaţie s-a ajuns prin aplicarea în sens invers a regulilor macroeconomice, adică veniturile fiscale în anii de creştere economică peste potenţial au scăzut în PIB în loc să crească, în timp ce cheltuielile permanente s-au majorat. Ponderea cheltuielilor de personal a ajuns la 9,1% din PIB în anul 2018 şi se estimează să crească la circa 10% din PIB în 2019. În aceste condiţii, cheltuielile de investiţii au fost sacrificate, fiind constrânse să se menţină sub 4% din PIB în guvernarea PSD, cel mai redus nivel, fapt care nu s-a mai întâmplat în ultimii 14 ani. Sunt necesare schimbări radicale ale politicii fiscal-bugetare în următorii ani, dar într-un mod gradual şi predictibil, care să permită atât creşterea veniturilor bugetare care să susţină majorarea veniturilor populaţiei, fără erodarea puterii de cumpărare prin inflaţie, cât şi stimularea investiţiilor private din economie şi demararea investiţiilor în infrastructura publică, inclusiv prin absorbţia eficientă a fondurilor UE. Obiective generale: Programul de guvernare al Partidului Naţional Liberal pentru anul 2020 are ca obiectiv general pregătirea reformelor necesare pentru intrarea României într-o nouă etapă, a modernizării în spirit european a instituţiilor şi serviciilor publice. Principalele direcţii de acţiune vor fi profesionalizarea administraţiei publice, întărirea statului de drept şi a democraţiei, combaterea corupţiei, creşterea calităţii educaţiei, îmbunătăţirea serviciilor de sănătate, dezvoltarea economică pe baze sănătoase, menţinerea orientării euroatlantice în politica externă. Unul dintre obiectivele esenţiale este reconstruirea încrederii cetăţenilor în instituţiile publice. Un audit al instituţiilor publice este obligatoriu, ca o premisă a modernizării administraţiei publice şi a punerii funcţionarilor publici în slujba cetăţenilor. Transparenţa, integritatea, echitatea, profesionalismul şi eficienţa sunt valorile pe care va fi reaşezată administraţia publică. Sistemul bugetar nu va mai fi rezervat incompetenţilor şi pilelor, aşa cum s-a întâmplat în guvernarea PSD. Corectarea legilor din domeniul justiţiei este necesară pentru a se elimina modificările toxice promovate de PSD din ultimii trei ani. Justiţia nu mai trebuie oprită la uşa Parlamentului, prin modificări în favoarea politicienilor cu probleme. Aceste acte normative trebuie să respecte cele mai înalte standarde europene, adică să fie puse în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia, ale Consiliilor Consultative ale Judecătorilor şi Procurorilor Europeni, precum şi cu rapoartele Comisiei Europene şi GRECO, după o consultare publică amplă cu practicienii din domeniu. Sunt necesare măsuri urgente pentru a asigura o educaţie de calitate, desfăşurată în siguranţă. Toate instituţiile de învăţământ trebuie să reprezinte medii sigure pentru elevi şi profesori. Atingerea standardelor igienico-sanitare şi de siguranţă la incendiu, paza permanentă şi suficientă sunt obiective imediate. România trebuie să devină o ţară în care se construiesc spitale, cetăţenii au acces la servicii medicale de calitate, iar cei care au grijă de sănătatea noastră se simt motivaţi şi bine răsplătiţi. Grija faţă de pacient trebuie să iasă din zona declaraţiilor de intenţie, prin măsuri concrete care să vizeze inversarea piramidei serviciilor de sănătate, prin consolidarea medicinei primare şi ambulatorii şi asigurarea sustenabilităţii sistemului de medicină de urgenţă. PNL are în vedere elaborarea unei strategii coerente de administrare responsabilă a resurselor naturale. Trebuie declarat război defrişărilor ilegale, iar protecţia pădurilor trebuie să devină o prioritate. Deciziile economice luate de cele trei guverne PSD au demonstrat ce consecinţe nefaste poate avea o gândire economică axată pe beneficii pe termen scurt. Măsurile luate de PSD au provocat creşterea inflaţiei, a ratei dobânzilor, a cursului valutar, a deficitului bugetar, a celui comercial şi a celui de cont curent. Creşterea economică din ultimii ani s-a bazat pe creşterea consumului, în timp ce contribuţia investiţiilor a fost aproape inexistentă. Au fost neglijate complet investiţiile în infrastructura de transport, şcoli şi spitale, slăbind competitivitatea şi încrederea în economia românească. Trebuie stimulată competitivitatea în economia românească prin interconectarea învăţământului superior, a cercetării-dezvoltării cu sectorul industrial şi IT&C. Avem în vedere măsuri pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor la buget şi o administrare fiscală eficientă prin informatizare şi digitalizare, proces în care depolitizarea şi modernizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală vor juca un rol esenţial. Trebuie să refacem încrederea dintre stat şi mediul de afaceri. Acest lucru este posibil doar prin dialogul cu mediul de afaceri, ignorat de Guvernul PSD. România are nevoie de politici responsabile, care să răspundă interesului naţional, pentru a-şi valorifica resursele de gaze naturale şi petrol, precum şi capacităţile de producţie de energie din surse multiple. Marea Neagră constituie o zonă de real interes prin prisma rezervelor de hidrocarburi identificate în zona maritimă off-shore. Este necesară exploatarea perimetrelor în condiţii în care să câştige atât România, cât şi operatorii privaţi. Dacă vrem să adăugăm aceste rezerve la producţia internă actuală, trebuie să renunţăm atât la lozincile populiste, cât şi la negocierea lipsită de transparenţă. În agricultură este esenţial să ieşim din cercul vicios prin care exportăm materii prime, deci implicit şi subvenţii, şi importăm produse cu valoare adăugată ridicată. Trebuie susţinuţi atât producătorii mici şi mijlocii (pentru a asigura nevoile pieţelor locale), cât şi marii fermieri (pentru a rămâne conectaţi la pieţele naţionale şi regionale). Dorim să consumăm produse româneşti, dar acest deziderat trebuie atins prin măsuri adecvate economiei de piaţă. Infrastructura de transport are un potenţial imens de stimulare a creşterii bunăstării şi calităţii vieţii tuturor românilor. Integrarea efectivă a României în Spaţiul european de transport este modalitatea prin care coridoarele de transport vor deveni coloana vertebrală a dezvoltării economice a zonelor învecinate şi nu vor rămâne simple linii trasate pe hartă, ca până acum. Creşterea ratei de absorbţie şi utilizarea eficientă a fondurilor UE vor deveni priorităţi, astfel încât România şi cetăţenii săi vor beneficia pe deplin de avantajele statutului de stat membru UE. Aderarea la Zona Euro, cât mai curând posibil, în baza unor criterii temeinice şi a unui calendar stabilit în mod realist, este un pas esenţial pentru dezvoltarea economică a României. Aderarea rapidă a României la Spaţiul Schengen este un alt obiectiv esenţial. Este vital ca toţi cetăţenii să se poată deplasa liber şi să poată munci oriunde în spaţiul comunitar. Avem ca obiectiv încheierea angajamentelor asumate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în domeniul justiţiei şi luptei împotriva corupţiei. Însă, încheierea MCV trebuie să se facă pe baza unor progrese reale în ceea ce priveşte independenţa şi eficienţa sistemului de justiţie românesc. Politica externă trebuie să aibă drept linii directoare întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului strategic cu Statele Unite, precum şi creşterea rolului şi efortului României în Uniunea Europeană, respectiv în NATO. Obiective specifice: Obiective care întăresc democraţia, statul de drept, ordinea şi siguranţa publică • Organizarea şi desfăşurarea corectă a alegerilor prezidenţiale în noiembrie 2019, a alegerilor locale şi a alegerilor parlamentare din 2020 • Revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei pentru a elimina intervenţiile nocive din ultimii trei ani şi pentru ca aceste acte normative să fie puse în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia şi cu rapoartele Comisiei Europene şi GRECO, printr-o consultare publică a instituţiilor din domeniu, a asociaţiilor de profil şi a societăţii civile • Revizuirea legislaţiei privind regimul eliberărilor condiţionate (recursul compensatoriu) şi întărirea capacităţii instituţiilor de ordine şi siguranţă publică pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii Obiective care ţintesc eficientizarea activităţii Guvernului şi a administraţiei publice • Restructurarea Guvernului prin reducerea numărului de ministere la 16 şi regruparea activităţilor guvernamentale, desfăşurate de agenţii guvernamentale sau de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale aflate în subordinea Guvernului, în cadrul noii structuri guvernamentale • Creşterea eficienţei administraţiei publice prin refacerea capacităţii administrative a instituţiilor statului şi prin respectarea obligatorie a principiilor fundamentale de transparenţă, integritate, profesionalism, dedicare în serviciul misiunii publice şi prin eliminarea arbitrarului politic în numirile în funcţiile publice • Demararea unui amplu proces de audit al instituţiilor din sfera administraţiei publice pentru simplificarea procedurilor birocratice şi pentru modernizare şi digitalizarea serviciilor publice Obiective ale principalelor direcţii de politici economice şi bugetare • Finalizarea execuţiei bugetare pentru anul 2019 prin adoptarea unei rectificări bugetare care să limiteze depăşirea ţintei de deficit bugetar de 3% din PIB şi care să asigure resursele bugetare necesare funcţionării tuturor instituţiilor publice şi unităţilor administrativ-teritoriale • Definitivarea proiectului Legii bugetului de stat şi a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 cu obiectivul încadrării în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB • Revizuirea legislaţiei din domeniul fiscal şi economic pentru corectarea măsurilor adoptate în ultimii ani cu impact negativ pentru economie: energie, telecomunicaţii, sectorul bancar, Pilonul 2 de pensii, eliminarea supraaccizei la carburanţi, taxarea part-time, split TVA etc. • Îmbunătăţirea performanţei companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii nr. 111/2016 privind guvernanţa corporativă, listarea pe piaţa de capital a unui pachet de acţiuni la companiile unde statul este acţionar (Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti), concentrarea investiţiilor pentru realizarea proiectelor de infrastructură energetică (BRUA, gazoductul Iaşi - Ungheni - Chişinău) şi sprijinirea dezvoltării 5G a sectorului de telecomunicaţii • Creşterea şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene prin urgentarea procedurilor pentru realizarea proiectelor majore de investiţii în infrastructură, sănătate şi educaţie şi pregătirea Acordului de parteneriat cu Comisia Europeană pentru cadrul financiar european multianual 2021-2027 Obiective principale de investiţii publice • Finalizarea procedurilor şi declanşarea lucrărilor de construcţie pentru autostrada Sibiu-Piteşti, autostrada de centură a Capitalei şi drumul expres Piteşti-Craiova • Demararea procedurilor pentru construirea autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni cu fonduri europene şi finalizarea procedurilor pentru construirea autostrăzii Comarnic-Braşov în parteneriat public-privat • Finalizarea procedurilor şi începerea construcţiei pentru spitalele regionale de la Iaşi, Craiova şi Cluj cu fonduri europene • Corelarea programelor de investiţii pentru dezvoltarea comunităţilor locale cu programele de finanţare din fonduri nerambursabile europene în cadrul exerciţiului financiar multianual 2021-2027 Măsuri urgente: • Adoptarea Ordonanţei de urgenţă privind restructurarea Guvernului • Asigurarea condiţiilor pentru buna organizare a alegerilor prezidenţiale din 10 noiembrie şi 24 noiembrie • Nominalizarea candidatului pentru funcţia de comisar european din partea României • Rectificarea Legii bugetului de stat şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2019 • Elaborarea proiectelor Legii bugetului de stat şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 • Organizarea examenului de rezidenţiat pentru absolvenţii facultăţilor de medicină • Pregătirea infrastructurii de transport şi a sectorului energetic pentru perioada de iarnă • Avizarea proiectului de lege pentru abrogarea recursului compensatoriu şi consolidarea serviciului de probaţiune pentru monitorizarea condamnaţilor eliberaţi condiţionat • Iniţierea procedurilor pentru desemnarea titularilor la conducerea parchetelor • Prorogarea intrării în vigoare a prevederilor referitoare la pensionarea magistraţilor de la 1 ianuarie 2020 • Desecretizarea documentelor din Ministerul Afacerilor Interne (MAI) necesare în ancheta privind Dosarul 10 august • Adoptarea măsurilor necesare pentru a evita riscul de dezangajare a fondurilor europene şi pentru soluţionarea situaţiilor care fac obiectul procedurilor de infringement Politici sectoriale I. Justiţie Justiţia este un serviciu public esenţial, care are misiunea fundamentală de a recunoaşte şi proteja efectiv drepturile şi libertăţile cetăţeneşti prin înfăptuirea actului de justiţie.
┌──────────────────────────────────────┐
│Politicile publice ale Guvernului │
│Partidului Naţional Liberal în │
│domeniul justiţiei se întemeiază pe │
│ataşamentul absolut faţă de principiul│
│conform căruia drepturile şi │
│libertăţile cetăţeneşti sunt │
│sacrosancte, garantate de Constituţie,│
│pactele şi tratatele internaţionale │
│privind drepturile omului la care │
│România este parte, Tratatul Uniunii │
│Europene, Carta drepturilor şi │
│libertăţilor fundamentale a UE şi │
│Convenţia europeană a drepturilor │
│omului (CEDO). │
└──────────────────────────────────────┘
Context Independenţa justiţiei şi profesionalizarea continuă a actului de justiţie, desfăşurate în condiţii logistice pe deplin adecvate, de către magistraţi din ce în ce mai specializaţi, imparţiali, drepţi, responsabili şi răspunzători pentru calitatea, corectitudinea şi integritatea actului de justiţie la toate nivelurile şi în toate procedurile, sunt condiţii obligatorii pentru garantarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, precum şi a interesului public al statului de a furniza justiţiabililor, cetăţeni şi persoane juridice, prin intermediul puterii judecătoreşti, o justiţie dreaptă, cu costuri şi la termene rezonabile în raport cu fiecare procedură. Drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, dar şi interesele fundamentale ale statului sunt profund afectate de crimă organizată, corupţie şi evaziune fiscală. Guvernul României va fi intransigent şi ferm în prevenirea şi combaterea acestor riscuri la adresa drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, riscuri de securitate naţională şi ameninţări ale democraţiei. În acest domeniu, politicile publice guvernamentale vor avea drept bază principiul prevenţiei, al reparaţiei prejudiciilor şi al sancţionării drastice, litera, dar şi spiritul rezultatului referendumului asupra justiţiei desfăşurat recent la convocarea Preşedintelui României, precum şi exigenţa respectării tuturor drepturilor şi garanţiilor procedurale în toate fazele urmăririi penale şi a procesului penal, inclusiv faza de executare a deciziilor judecătoreşti. Ministerul Justiţiei va fi sprijinit politic şi dotat cu toate mijloacele logistice şi resursele umane adecvate pentru a acţiona în sensul respectării acestor angajamente, pentru a-şi îndeplini funcţiile şi atribuţiile stabilite prin lege şi hotărâri ale Guvernului, acţionând pe baza principiului cooperării loiale cu celelalte instituţii guvernamentale, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Ministerul Public (MP), Parlamentul, societatea civilă, parteneri externi, precum şi cu Preşedinţia României, Comisia Europeană (COM) şi statele membre UE, plecând de la prevederile Tratatului UE şi titlul VI al Constituţiei României. Obiective Obiectivele programului guvernamental în domeniul justiţiei sunt stabilite onest şi realist, plecând de la contextul politic prezent, de la efectele generate de acţiunile anterioare politico-legislative distructive asupra funcţionării justiţiei, de la majoritatea de care dispune în Parlament Guvernul PNL, ţinând cont şi de durata maximă a mandatului prezentului Guvern PNL până la alegerile generale din 2020, de nevoile imediate ale sistemului judiciar şi justiţiei în ansamblu, precum şi de obligaţiile internaţionale ale României, angajate prin pacte şi tratate internaţionale, în special, dar nu numai, prin Tratatul UE şi titlul VI al Constituţiei României. Obiective specifice 1. Buna funcţionare a justiţiei. Condiţii logistice. Resurse umane. Susţinere bugetară În anii precedenţi, România s-a concentrat cu predilecţie pe construcţia unui cadru normativ aplicabil justiţiei. Din nefericire, acest cadru normativ a fost serios deteriorat prin acţiunea guvernului precedent, Guvernul PSD, şi reparaţiile se impun a fi realizate în condiţii de transparenţă şi dialog. Dar este la fel de important ca în acest moment acţiunea în domeniul justiţiei să se concentreze pe condiţiile logistice şi pe pregătirea profesională şi moral-psihologică a magistraţilor şi a personalului de specialitate (grefieri, arhivari etc.), pe specializarea lor. Primul deziderat, condiţiile logistice, intră în atribuţiile Guvernului, al doilea, pregătirea şi specializarea magistraţilor, în responsabilitatea CSM. Guvernul va aloca resursele necesare bunei funcţionări a instanţelor şi parchetelor. Condiţiile logistice adecvate contribuie direct la un act de justiţie de calitate. La acest capitol, printre priorităţi se va afla extinderea numărului de săli de judecată, ceea ce poate contribui la scurtarea duratei proceselor şi la o planificare riguroasă a şedinţelor de judecată. Guvernul PNL va continua proiectul „Centrul Judiciar“ („Cartierul Justiţiei“), care presupune gruparea tuturor instituţiilor de justiţie din Capitală într-un singur areal imobiliar, şi va continua proiectele de infrastructură judiciară în curs. O altă prioritate este actualizarea şi repararea deficienţelor programului „Ecris“ şi trecerea la pregătirea digitalizării în sistemul judiciar. Introducerea treptată, prin programe-pilot, a dosarului electronic ar putea fi un sprijin pentru justiţiabili, magistraţi şi profesiile juridice. Personalul alocat desfăşurării actului de justiţie trebuie să fie suficient pentru ca acesta să se desfăşoare cu costuri şi în termene rezonabile, atât pentru justiţiabil, cât şi pentru stat, pe baza aşezării unor competenţe ale instanţelor şi parchetelor care să asigure o încărcătură echilibrată şi scăderea volumului de dosare pe fiecare magistrat şi grefier. 2. Buna funcţionare a justiţiei. Cadru legislativ Cadrul legislativ consacrat justiţiei se impune ajustat, în raport cu evoluţiile sociale, practica judiciară şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României (CCR). Din păcate, această necesitate a fost folosită drept pretext pentru modificări care au slăbit independenţa justiţiei şi capacitatea organelor de urmărire penală de a derula anchete, unele modificări creând reale ameninţări la siguranţa cetăţenilor (recursul compensatoriu) prin aplicarea lor defectuoasă şi dezorganizată. Guvernul optează pentru stoparea acestor modificări aduse codurilor penale, aflate în Parlament, după reîntoarcerea lor de la CCR, care a stabilit că aproximativ 90 de articole erau neconstituţionale în urma acestor modificări. Aceeaşi soluţie se impune şi pentru aproximativ 70 de propuneri legislative depuse în Parlament pentru modificări punctuale ale codurilor penale, elaborate fără ca ele să fi fost rodul unei concepţii unitare care să le coreleze. Guvernul consideră că relansarea unui proces de modificare a codurilor penale trebuie să întrunească câteva condiţii esenţiale: a) să plece de la un proiect coerent şi unitar elaborat de o comisie de specialişti în domeniu sub coordonarea Ministerului Justiţiei, la care reprezentanţii CSM şi ai organizaţiilor profesionale ale magistraţilor, precum şi ai profesiilor juridice să participe cu statut de membru; b) să fie precedat de o dezbatere largă şi incluzivă cu societatea civilă şi profesiile juridice, atât în primele etape ale redactării proiectului, cât şi înainte de sesizarea Parlamentului şi pe parcursul dezbaterii în Parlament în cadrul comisiilor juridice ale celor două Camere; c) să aibă la dispoziţie inclusiv avize consultative prealabile ale Comisiei de la Veneţia. Guvernul va iniţia prin Ministerul Justiţiei un dialog permanent în acest sens cu CSM, asociaţiile profesionale, profesiile juridice şi, nu în ultimul rând, cu comisiile juridice din Parlament, COM şi Comisia de la Veneţia, pentru identificarea unor soluţii care să întrunească votul majorităţii parlamentarilor şi să poată fi adoptate de Parlament. Guvernul are în vedere în special situaţia Secţiei Speciale pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, sistemul de pensionare anticipată introdus cu începere de la 1.01.2020, după ce a fost amânat prin ordonanţă de urgenţă de vechiul Guvern, restrângerea atribuţiilor Preşedintelui României şi a CSM în procedura de numire a procurorilor de rang înalt, recursul compensatoriu. La acestea se adaugă şi alte vulnerabilităţi semnalate de rapoartele COM privind Mecanismul de cooperare şi verificare, rapoartele de evaluare ale Grupului de State contra Corupţiei (GRECO), avizele Comisiei de la Veneţia. Guvernul va urmări rezolvarea acestor vulnerabilităţi în litera, dar şi spiritul rezultatului referendumului asupra justiţiei desfăşurat la iniţiativa Preşedintelui României. 3. Politica penală. Crima organizată, traficul de persoane. Corupţia Principalul drept fundamental este dreptul la viaţă şi integritate fizică. Statistici şi cazuri dramatice recente au demonstrat că grupările de crimă organizată vizează traficul de persoane într-o manieră agresivă cu efecte tragice asupra multor familii. Guvernul PNL consideră acest lucru intolerabil şi va reacţiona metodic, planificat şi dur, alocând în acest sens resursele necesare Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Grupările de crimă organizată, „clanurile de interlopi“, „mafiile“ de tot felul, de la cele care practică răpirile şi traficul de persoane sau de organe la cele economice, de la „mafia“ drogurilor la „mafia“ lemnului sau „mafia“ ţigărilor de contrabandă, vor primi din partea Guvernului un răspuns pe măsură, în raport cu riscurile semnificative pe care le generează. Guvernul PNL nu va asista nepăsător la extinderea acestor fenomene, ci va iniţia o acţiune concertată multi-instituţională în care Ministerul Justiţiei se va implica potrivit competenţelor sale, prin toate mijloacele administrative şi normative pe care le are la dispoziţie. În ciuda eforturilor depuse, corupţia rămâne un fenomen real care afectează cetăţenii prin efectele sale atât în sfera instituţiilor publice, cât şi în raporturile private, economice. Guvernul României va acţiona ferm pentru combaterea corupţiei, ca parte a efortului integrat al tuturor guvernelor statelor membre UE de combatere a corupţiei pe întreg teritoriul UE, inclusiv deci a corupţiei transfrontaliere. Politica penală va include principiul prevenţiei, al recuperării prejudiciilor, al mijloacelor alternative de pedeapsă, al mijloacelor moderne în cazurile de măsuri preventive (brăţări electronice), al pedepselor disuasive pentru cazurile de corupţie. În acest efort, dimensiunea preventivă din Strategia naţională anticorupţie are un rol esenţial, iar Guvernul va concentra acţiunea sa pe aspectul prevenţiei în instituţiile guvernamentale. În egală măsură, Guvernul PNL va accentua principiul recuperării prejudiciilor, în aplicarea căruia Ministerul Finanţelor, prin instituţiile din subordine, şi Ministerul Justiţiei, prin Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Provenite din Infracţiuni (ANABI), au un rol-cheie, ce ar putea fi extins, în special în privinţa ANABI. Guvernul va sprijini constant activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, alocând resursele logistice, financiare şi de resurse umane necesare. 4. Politica penitenciară Guvernul consideră luarea unor măsuri urgente pentru rezolvarea problemei condiţiilor de detenţie, cu atât mai mult cu cât, în opinia Guvernului, recursul compensatoriu, aşa cum a fost în final adoptat de Parlament, a condus la eliberarea unui număr considerabil de infractori periculoşi, dintre care unii au comis deja noi infracţiuni şi s-au întors în penitenciare, aplicarea recursului compensatoriu dovedindu-se o ameninţare la adresa siguranţei cetăţenilor şi a bunurilor acestora. Singura măsură care poate rezolva semnificativ problema îmbunătăţirii condiţiilor din penitenciare este extinderea capacităţii de detenţie. Soluţia pe termen scurt şi mediu este modernizarea şi extinderea capacităţii penitenciarelor existente, prin construcţia de corpuri de clădire noi de câte aproximativ 200 de locuri în fiecare penitenciar. Costurile totale estimate pentru 8.000 de locuri sunt de aproximativ 12-15 milioane de euro, pentru că infrastructura există şi suplimentarea de personal necesar este rezonabilă. În ultimii 3 ani, sumele de bani disponibile pentru investiţii au fost diminuate cu aproximativ 200% şi procedurile de angajare în penitenciare pentru echilibrarea statelor de personal au fost blocate prin promovarea unui statut cu o prevedere neconstituţională. De aceea, se impune rezolvarea prioritară a deficitului de personal. Personalul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se va bucura de un statut şi dotări logistice adecvate pentru îndeplinirea misiunilor sale. 5. Arhiva SIPA Guvernul, prin Ministerul Justiţiei, va angaja un dialog structurat cu CSM, asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi Parlament, care a creat recent o comisie specială, pentru identificarea celei mai bune măsuri privind arhiva SIPA, care a suscitat numeroase controverse şi preocupări în mediul judiciar şi cel politic, astfel încât să se asigure o protecţie adecvată a datelor şi informaţiilor conţinute de arhivă, precum şi eliminarea oricărui risc de şantaj la adresa magistraţilor sau justiţiabililor. În absenţa unei soluţii care să întrunească un consens inter-instituţional, Guvernul va proceda la crearea cadrului normativ, la nivel de hotărâre a Guvernului, pentru sigilarea arhivei şi depunerea ei spre păstrare şi conservare la Arhivele Naţionale, până când un astfel de consens inter-instituţional este întrunit. 6. Calitatea legislaţiei. Educaţia juridică Ministerul Justiţiei va dezvolta, în limita competenţelor sale, programe de răspândire a cunoaşterii legislaţiei şi apropiere a justiţiei de cetăţeni şi va invita CSM, asociaţiile profesionale şi societatea civilă la o cooperare instituţională pentru a dezvolta astfel de programe comune. Ministerul Justiţiei va încuraja desfăşurarea de programe de pregătire profesională axate pe dobândirea unui limbaj adecvat, dar în acelaşi timp simplificat privind actul de justiţie, bazat pe acurateţea termenilor de specialitate, actul de justiţie fiind deopotrivă unul de dreptate, dar şi de educaţie civică şi cultură, care trebuie să ajungă la mintea şi sufletul cetăţenilor printr-un limbaj accesibil. Cunoaşterea legii şi construirea unei mentalităţi de respect a regulii de drept reprezintă nu numai un demers civic şi cultural, ci şi de prevenţie pe termen lung cu costuri mici. 7. MCV Mecanismul de cooperare şi verificare cu Comisia Europeană, instituit prin decizia COM din decembrie 2006, a constituit una dintre cheile principale care a permis accederea României în UE. Baza normativă a respectării acestui mecanism până la ridicarea sa rezidă nu numai în decizia COM sus-citată, nu numai în Tratatul UE, ci şi în titlul VI al Constituţiei României. MCV nu este deci un mecanism impus, este un mecanism asumat în mod suveran de România la momentul aderării la UE. De aici şi consecinţa logică şi normativă a respectării sale până la atingerea întocmai a obiectivelor convenite. Guvernul PNL va acţiona în direcţia realizării obiectivelor MCV şi a ridicării sale pe baza unei cooperări pe care o doreşte şi o solicită fără echivoc loială şi onestă din partea COM şi a tuturor statelor membre. Guvernul este conştient de marja mică de manevră pe care o are în acest sens, date fiind durata mandatului până la alegerile generale din 2020 şi voturile de care ar putea dispune în Parlament, în special pentru obiectivul indicat supra la pct. 2, dar cu atât mai mult va căuta cooperarea loială a Parlamentului, ca şi a CSM şi a MP în această direcţie. Guvernul îşi exprimă astfel încrederea că ceea ce nu a fost posibil în mandatul Comisiei Juncker, respectiv realizarea angajamentului preşedintelui COM de a se ridica MCV pe baza rezultatelor, să fie posibil cât mai rapid în mandatul comisiei conduse de preşedinta COM, Ursula von der Leyen. De aceea, va acţiona constant, atât pe fondul problemelor, cât şi diplomatic, pentru a construi premisele unei astfel de decizii pozitive pentru România. II. Afaceri interne
┌──────────────────────────────────────┐
│Evenimente dramatice din ultimii ani │
│au pus în lumină o serie de │
│disfuncţionalităţi ale Jandarmeriei şi│
│Poliţiei Române, instituţii care au │
│eşuat în îndeplinirea funcţiei │
│principale, cea de protecţie a │
│cetăţeanului. Astfel, în cazul │
│Jandarmeriei, uzul disproporţionat sau│
│nejustificat de forţă tinde să devină │
│regulă pe întreg teritoriul ţării, în │
│timp ce structuri din Poliţia Română │
│sunt incapabile să se organizeze │
│profesionist pentru a preveni │
│infracţiuni şi a acorda sprijin │
│victimelor care solicită ajutor. │
│Scăderea accentuată a încrederii │
│populaţiei în aceste instituţii │
│esenţiale ale statului a evidenţiat │
│necesitatea iniţierii unei reforme │
│care să le reaşeze în serviciul │
│public, prin depolitizare, │
│reprofesionalizare şi │
│transparentizare. În contextul │
│general, cadrul legal privind │
│organizarea şi funcţionarea │
│Jandarmeriei trebuie reformat ţinând │
│cont de viziunea liberală care pune │
│drepturile cetăţeanului în faţa │
│intereselor statului. Mai exact, acest│
│lucru presupune stabilirea unor reguli│
│ferme de intervenţie, sancţionarea │
│imediată a eventualelor abuzuri, │
│precum şi dezvoltarea unor mecanisme │
│legale mai eficiente şi rapide pentru │
│pedepsirea acestora. Totodată, o │
│atenţie deosebită trebuie acordată │
│managementului situaţiilor de urgenţă │
│în ceea ce priveşte dotarea │
│corespunzătoare, pregătirea │
│personalului pentru intervenţii │
│profesioniste în caz de dezastre şi │
│calamităţi. Pregătirea întregii │
│populaţii pentru acţiune coerentă în │
│caz de inundaţii, cutremure şi alte │
│calamităţi trebuie să fie o prioritate│
│a structurilor abilitate. │
│În relaţia cu Uniunea Europeană, │
│aderarea la Spaţiul Schengen rămâne un│
│obiectiv major al României, iar în │
│domeniul asigurării ordinii publice │
│este necesară continuarea procesului │
│de armonizare cu Strategia de │
│securitate internă a Uniunii Europene │
│printr-o abordare conceptuală unitară.│
└──────────────────────────────────────┘
Măsuri care pot fi operaţionalizate pe termen scurt: 1. Evaluarea activităţii MAI şi a structurilor din subordine în vederea eficientizării şi desecretizarea documentelor MAI necesare în ancheta Dosarului 10 August 2. Întărirea capacităţii administrative a structurilor de ordine şi siguranţă publică prin corelarea numărului personalului angajat cu necesităţile operative din cadrul Jandarmeriei şi al Poliţiei Române 3. Îmbunătăţirea cadrului legislativ care reglementează activitatea Jandarmeriei şi a Poliţiei Române astfel încât acestea să redevină instituţii aflate în slujba cetăţeanului, construite pe criterii de competenţă 4. Reorganizarea Poliţiei Române: • organizarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea funcţiilor de conducere la toate nivelurile şi în toate structurile MAI în vederea stabilizării conducerii acestora; • limitarea mandatelor de conducere pentru şefii de inspectorat judeţean, poliţie municipală, orăşenească, pentru directorii de direcţii şi introducerea principiului mobilităţii pentru ofiţerii cu funcţii de conducere; • reducerea perioadei de împuternicire în funcţii de conducere la maximum 3 luni, cu posibilitatea prelungirii împuternicirii o singură dată; • creşterea numărului de poliţişti prezenţi în stradă şi redefinirea atribuţiilor poliţistului de proximitate astfel încât să revină la rolul iniţial, acela de cunoaştere în detaliu a zonei arondate; • modificarea statutului poliţistului care să permită posibilitatea mutării de la o secţie la alta a poliţistului, în funcţie de situaţia operativă, măsură care se impune în special în mediul urban 5. Adoptarea unei noi viziuni în materia resurselor umane la nivelul MAI, care să vizeze: • dezvoltarea programelor de pregătire teoretică şi practică a angajaţilor MAI; • regândirea programelor de pregătire la nivelul şcolilor de subofiţeri/agenţi de poliţie, respectiv al Academiei de Poliţie, astfel încât viitorii angajaţi ai MAI să facă faţă noilor realităţi din societatea românească, mai ales în ceea ce priveşte activitatea infracţională; • diminuarea deficitului de personal la nivelul MAI 6. Consolidarea autorităţii poliţistului aflat în misiune în vederea limitării cazurilor de ultraj sau de poliţişti ucişi la datorie 7. Demararea iniţiativelor legislative care să aibă ca scop definirea clară a atribuţiilor poliţiei locale, pregătirea şi creşterea eficienţei personalului acestor structuri de poliţie, precum şi aspectele ce privesc colaborarea cu structurile MAI 8. Facilitarea intervenţiilor pentru protejarea vieţii şi a integrităţii fizice a cetăţeanului prin eliminarea barierelor birocratice inutile 9. Eliminarea suprapunerilor de competenţe între instituţiile şi structurile din subordinea ministerului 10. Iniţierea şi aplicarea unor programe de colaborare cu Ministerul Educaţiei, în vederea creşterii siguranţei în spaţiile şcolare sau adiacente acestora 11. Întărirea colaborării cu structurile europene în materia controlului şi diminuării fenomenului infracţional, a menţinerii şi restabilirii ordinii publice 12. Adoptarea de măsuri urgente pentru modernizarea punctelor de control ale trecerii frontierei în zonele cu trafic ridicat, terestru şi aerian 13. Îmbunătăţirea serviciilor oferite către cetăţeni de structurile MAI în domeniile documentelor de identitate, de călătorie sau în ceea ce priveşte atribuţiile Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) 14. Continuarea şi îmbunătăţirea dotărilor la nivelul structurilor cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă 15. Armonizarea cadrului legislativ cu incidenţă în situaţiile de urgenţă în acord cu cerinţele europene şi nevoile crescânde ale societăţii 16. Modernizarea sistemului de monitorizare a situaţiilor de urgenţă şi de coordonare/conducere a intervenţiei 17. Dezvoltarea componentei aeriene pentru intervenţia în situaţii de urgenţă, concomitent cu operaţionalizarea de noi puncte de operare aeriană în zonele neacoperite la nivel naţional în raport cu autonomia aparatelor de zbor (nord-vest, nord-est, sud) 18. Dezvoltarea, perfecţionarea şi valorificarea resurselor umane, concomitent cu perfecţionarea metodelor de pregătire, şi asigurarea în permanenţă a echilibrului de resursă umană între personalul care iese şi cel care intră în sistem 19. Dezvoltarea sistemelor alternative de alarmare, înştiinţare, avertizare a populaţiei ori de informare sistemică, transparentă a deciziilor eficiente şi sigure; implementarea sistemului Alertă copil 20. Implicarea activă în realizarea dezideratelor UE şi NATO privind acordarea de asistenţă tehnică statelor aflate în dificultate şi participarea în structurile de urgenţă euroatlantice III. Administraţie publică Statul şi instituţiile publice trebuie să ofere rezultate vizibile pentru cetăţean/contribuabil: servicii publice de calitate şi accesibile, un cadru legal şi administrativ simplificat, stabil, predictibil şi propice dezvoltării economice, transparenţă deplină în utilizarea resurselor publice. Pentru a atinge aceste deziderate este nevoie de: reconstruirea unei administraţii competente, depolitizată, responsabilă pentru rezultatele obţinute; servicii digitale (e-government şi e-governance) de calitate şi accesibile, care să conducă la economie de timp şi simplificarea procedurilor administrative pentru cetăţeni şi mediul economic; creşterea capacităţii administraţiei publice centrale şi locale de a implementa politici publice eficiente în mod coordonat, transparent şi în parteneriat cu cetăţenii, astfel încât să asigure condiţiile pentru modernizarea şi dezvoltarea sustenabilă a României.
┌──────────────────────────────────────┐
│Situaţia guvernanţei publice s-a │
│deteriorat constant în ultimii ani, │
│instituţiile administraţiei publice │
│îndepărtându-se de misiunea lor │
│oficială, aceea de a furniza servicii │
│publice de calitate pentru cetăţeni şi│
│companii. Astfel, cultura │
│administrativă rigidă centrată pe │
│supracontrol şi opacă la inovare, │
│ineficienţa cronică a programelor │
│naţionale de investiţii în │
│infrastructura locală, calitatea │
│foarte scăzută a managementului │
│companiilor de stat, a guvernanţei │
│corporative a acestora au creat │
│riscuri care nu pot fi contracarate │
│eficient pe termen scurt. Este nevoie │
│de o reformă a managementului │
│resurselor umane din administraţia │
│publică, alături de reforma │
│structurii, funcţiilor şi a │
│managementului la nivelul │
│administraţiei publice centrale, │
│îmbunătăţirea radicală a modului de │
│legiferare, de redactare a │
│documentelor cu putere juridică, │
│dezvoltarea de servicii digitale │
│eficace, cu acces universal, care să │
│conducă atât la procesul de │
│simplificare, raţionalizare şi │
│debirocratizare, cât şi la creşterea │
│calităţii serviciilor oferite │
│cetăţenilor/contribuabililor. Acestea │
│sunt obiective care pot fi îndeplinite│
│în intervale de timp de 4-8 ani, dar │
│care trebuie demarate imediat, ţinând │
│seama de importanţa resursei umane │
│implicate. │
│În ceea ce priveşte obiectivul │
│creşterii capacităţii administraţiei │
│publice locale de a furniza servicii │
│publice de calitate şi accesibile şi │
│de a stimula dezvoltarea economiei │
│locale, situaţia este încă şi mai │
│gravă. Realitatea recentă arată │
│evoluţia către o subfinanaţare cronică│
│a unităţilor administrativ-teritoriale│
│(UAT) şi creşterea dependenţei │
│acestora de Guvern prin instituirea şi│
│gestionarea discreţionară a │
│Programului naţional de dezvoltare │
│locală, a Fondului de dezvoltare şi │
│Investiţii ori a altor tipuri de │
│alocări netransparente. Astfel, la │
│reducerea cotei din impozitul pe venit│
│de la 16% la 10% - sumele rămase │
│neutilizate fiind retrase la sfârşitul│
│anului - şi blocarea proiectelor de │
│investiţii prin efectul Ordonanţei de │
│urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 se │
│adaugă creşterea birocraţiei, │
│centralizarea excesivă şi politizarea │
│tuturor structurilor. În plus, mult │
│discutatul pachet minim de servicii │
│pentru fiecare localitate, promisiune │
│din Programul de guvernare a PSD-ALDE,│
│a rămas la stadiul de promisiune. │
│Toate acestea şi nu numai au indus │
│lipsa predictibilităţii în procesul de│
│construcţie bugetară anuală a │
│UAT-urilor. │
└──────────────────────────────────────┘
Măsuri pentru creşterea eficienţei instituţionale la nivel central: 1. Auditul activităţii instituţiilor administraţiei publice centrale 2. Reducerea numărului ministerelor la 16, a numărului de secretari de stat şi asimilaţi acestora şi a numărului deconcentratelor prin comasare, restructurare şi/sau desfiinţare 3. Demararea reformei managementului resurselor umane din administraţia publică prin: • clarificarea şi consolidarea rolului şi mandatului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP), precum şi a capacităţii sale tehnice; • stabilirea unui sistem radical îmbunătăţit de recrutare, evaluare, promovare şi salarizare bazat exclusiv pe merit şi care să elimine arbitrarul politic în numirile în funcţii publice; • clarificarea parcursului de carieră a funcţionarilor publici din punctul de vedere al instruirii şi perfecţionării, adaptat cerinţelor actuale ale administraţiei publice. 4. Iniţierea dezbaterii asupra reformei structurii, funcţiilor şi a managementului la nivelul administraţiei publice centrale şi îmbunătăţirea radicală a modului de legiferare, de redactare a documentelor cu putere juridică prin: • clarificarea şi stabilitatea mandatelor şi a funcţiilor, îmbunătăţirea sistemului de planificare strategică şi de bugetare multianuală pe bază de performanţă; • creşterea capacităţii administraţiei publice centrale de a îmbunătăţi continuu procesele şi standardele de calitate, pentru a înlesni furnizarea de servicii publice de calitate, accesibile, conform nevoilor cetăţenilor; • îmbunătăţirea sistemului de fundamentare, adoptare şi implementare a politicilor publice; • instituirea de standarde comune privind obligativitatea studiilor de evaluare preliminară a impactului în raport cu importanţa şi efectele propunerilor legislative; limitarea drastică a practicii de legiferare prin excepţie sau prin derogare; • instituirea de standarde comune privind tehnica legislativă, modul de redactare şi corelare juridică a propunerilor de acte normative, atât la nivelul Guvernului, cât şi al Parlamentului. Măsuri la nivelul administraţiei publice locale: 1. Susţinerea unităţilor administrativ-teritoriale în procesul de înregistrare a proprietăţilor imobiliare în sistemul de cadastru şi carte funciară, care să garanteze şi să protejeze drepturile de proprietate 2. Auditul şi armonizarea Programului naţional de dezvoltare locală cu alte programe de investiţii - regândirea acestuia pe principiul acordării sumelor în mod transparent şi pe bază de priorităţi 3. Asigurarea cotelor de cofinanţare pentru facilitarea accesării fondurilor europene nerambursabile, în situaţiile în care autorităţile publice locale nu au această posibilitate 4. Alocarea unui procent de până la 80% din redevenţele de exploatare a resurselor la nivel local 5. Înfiinţarea comisiei de acord unic la nivelul primăriilor reşedinţă de judeţ şi al consiliilor judeţene 6. Pregătirea procesului de transfer al activelor abandonate ale ministerelor, regiilor autonome, companiilor de stat şi societăţilor cu capital integral de stat în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale sau judeţene; 7. Debirocratizarea, prin simplificarea procedurilor şi asigurarea transparenţei în administraţie (de exemplu, reducerea numărului de avize pentru eliberarea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire) 8. Dezvoltarea zonelor metropolitane pentru asigurarea în comun a serviciilor de furnizare de apă, canalizare, transport etc. 9. Reducerea birocraţiei, reducerea costurilor de funcţionare a sistemului administraţiei publice şi extinderea accesului cetăţenilor la informaţiile publice de interes naţional şi local şi servicii electronice prin implementarea sistemelor de guvernare electronică (informatizarea administraţiei publice centrale şi locale) 10. Demararea consultărilor pentru stabilirea reglementărilor necesare creşterii capacităţii administraţiei publice locale de a furniza servicii publice de calitate şi accesibile şi de a stimula dezvoltarea economiei locale: • separarea responsabilităţilor între central şi local, eliminarea fragmentării autorităţilor locale şi rolul serviciilor deconcentrate - îmbunătăţirea definirii rolului instituţiilor deconcentrate şi al prefectului, astfel încât să crească calitatea şi accesul la serviciile publice furnizate; • creşterea autonomiei comunităţilor locale prin realizarea atât a autonomiei decizionale, cât şi a celei financiare şi patrimoniale, concomitent cu dinamizarea procesului de descentralizare; • consolidarea capacităţii financiare şi de stimulare a dezvoltării economiei locale de către administraţia publică locală - creşterea autonomiei locale în ceea ce priveşte nomenclatorul impozitelor şi taxelor locale, impunerea şi colectarea acestora, stimularea administraţiei publice locale de a promova şi susţine dezvoltarea economică; • stabilitatea, predictibilitatea, transparenţa şi depolitizarea sistemului de transferuri de la bugetul de stat, astfel încât să se asigure resurse suficiente pentru furnizarea serviciilor publice. IV. Finanţe publice Politicile fiscale şi bugetare trebuie să asigure îndeplinirea a trei obiective majore: să mobilizeze, prin impozite, taxe şi alte venituri, resursele financiare de care statul are nevoie pentru finanţarea exercitării funcţiilor sale prevăzute prin Constituţia României şi legile în vigoare; să susţină un mediu de afaceri favorabil şi predictibil, precum şi unele procese pozitive pentru o creştere economică sustenabilă; să contribuie la realizarea stabilităţii economiei româneşti, prin atenuarea impactului nefavorabil care poate apărea în evoluţia ciclurilor economice.
┌──────────────────────────────────────┐
│Nivelul şi structura actuală a │
│veniturilor şi cheltuielilor bugetului│
│consolidat nu asigură îndeplinirea │
│corespunzătoare a funcţiilor statului,│
│ceea ce contribuie, şi pe această │
│cale, la starea precară a │
│infrastructurii şi la calitatea │
│serviciilor publice de educaţie, │
│sănătate, cultură, de administraţie şi│
│ordine publică. Evaziunea fiscală şi │
│ANAF aflată în continuă reorganizare │
│au determinat ca România să │
│înregistreze cea mai mare pierdere de │
│TVA, faţă de potenţial, din Uniunea │
│Europeană. Este exemplificativ să │
│arătăm că Bulgaria, în condiţii │
│comparabile de cotă, încasează din TVA│
│cu cca 3 puncte procentuale din PIB │
│mai mult decât România. La dimensiunea│
│actuală a PIB românesc, aceste 3 │
│puncte procentuale ar însemna peste 30│
│de miliarde de lei. Cheltuielile │
│bugetului consolidat sunt dominate de │
│salarii şi pensii, care au ajuns la │
│peste 20 la sută din PIB şi sunt în │
│creştere; subfinanţarea instituţiilor │
│statului, inclusiv a autorităţilor │
│administrative locale, afectează │
│funcţionalitatea acestora, iar │
│investiţiile publice înregistrează cel│
│mai mic ritm de realizare din ultimii │
│15 ani. Lipsa de predictibilitate a │
│politicii fiscale şi bugetare a │
│devenit pentru mediul de afaceri un │
│obstacol major în deciziile de │
│investiţii, iar unele reglementări │
│adoptate la sfârşitul anului trecut, │
│fără consultarea mediului de afaceri, │
│în special în domeniul energetic, al │
│telecomunicaţiilor şi în cel │
│financiar, au condus efectiv la │
│stoparea unor procese de investiţii în│
│curs. Limita de 3% din produsul intern│
│brut pentru deficitul bugetar, │
│reprezentând unul dintre criteriile │
│care trebuie respectate pentru │
│pregătirea trecerii la Zona Euro, a │
│fost considerată de către PSD drept o │
│ţintă de atins, indiferent de faza │
│ciclului economic în care se află │
│economia României. Ca atare, în │
│perioada 2017-2018, Guvernarea PSD a │
│înregistrat deficite bugetare de 3% │
│din PIB, deşi creşterea economică a │
│fost peste potenţial. Caracterul │
│prociclic al politicii fiscale şi │
│bugetare a Guvernării PSD, menţinut şi│
│în anul 2019, nu a făcut decât să │
│contribuie la vulnerabilizarea │
│economiei româneşti, prin accentuarea │
│dezechilibrelor economice. │
└──────────────────────────────────────┘
În viziunea PNL, politicile fiscale şi bugetare trebuie reformate astfel încât acestea să asigure îndeplinirea celor trei obiective majore anunţate, plecând de la un sistem fiscal care se bazează pe menţinerea cotei unice de impozitare. Pe termen scurt, ne propunem: 1. Încheierea exerciţiului bugetar pe anul 2019 cu limitarea depăşirii ţintei de deficit bugetar de 3% din PIB 2. Definitivarea proiectelor de legi ale bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 cu încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB 3. Definitivarea programului de investiţii cu finanţare din fondurile publice, concentrând fondurile disponibile pentru finalizarea obiectivelor de investiţii aflate în curs de execuţie 4. Revizuirea şi corectarea unor acte normative, inclusiv a celor aflate în proceduri parlamentare, cu impact negativ pentru economie: • Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 (şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului care o modifică - nr. 19/2019 şi nr. 43/2019), cu impact negativ în special în sectoarele energie, telecomunicaţii, financiar şi administrarea Pilonului 2 de pensii; • proiect de lege pentru anularea completă a split TVA; • proiect de lege pentru eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă part-time; • proiect de lege pentru eliminarea supraccizei la carburanţi. Încă din acest an vom începe pregătirea unor reforme structurale în domeniul fiscal şi bugetar care vor contribui la o creştere economică sustenabilă pe termen mediu şi lung: 1. Respectarea predictibilităţii politicii fiscale şi bugetare. Măsurile de politică fiscală şi bugetară vor fi puse în dezbatere publică, cu consultarea operatorilor economici şi a reprezentanţilor societăţii civile; măsurile de politică fiscală şi bugetară vor fi însoţite de studii de impact. 2. Restructurarea ANAF astfel încât această instituţie să îşi exercite atribuţiile fără interferenţa factorului politic, să devină eficientă în combaterea evaziunii fiscale şi să promoveze principiul conformării voluntare în relaţia cu contribuabilii; accelerarea procesului de informatizare a relaţiei contribuabil-autoritate fiscală. 3. Întărirea cooperării cu autorităţile fiscale din celelalte state membre ale UE, cu Comisia Europeană şi cu alte instituţii internaţionale implicate în prevenirea şi reducerea evaziunii fiscale, prin consolidarea bazei de venituri şi eliminarea transferului de profituri în jurisdicţiile fiscale care încurajează astfel de practici. 4. Instituirea fermă a bugetului multianual ca instrument de dimensionare şi calibrare a opţiunilor de politici fiscale şi bugetare, în corelare cu cadrul de programare financiară la nivelul UE. Treptat, se va asigura încadrarea deficitelor structurale în obiectivele pe termen mediu, convenite cu Comisia Europeană. 5. Programarea multianuală a investiţiilor publice, indiferent de sursa de finanţare (bugetele publice, fonduri europene, împrumuturi, participaţii public-private), pe baza unor criterii de prioritizare a proiectelor în funcţie de relevanţă (compatibilitate cu strategiile sectoriale), rezultate aşteptate (impact), capacitate de realizare a proiectului în termenul prevăzut şi sustenabilitatea financiară; vom stopa practica schimbărilor frecvente de priorităţi şi alocări de fonduri care nu fac decât să crească numărul de proiecte aflate în curs de execuţie, risipa de resurse şi lipsa de predictibilitate. 6. Analiza schimbărilor intervenite şi a noilor provocări cu care se confruntă sectoarele finanţate din bugetele publice, pentru fundamentarea propunerilor de restructurare a instituţiilor publice pentru a fi adaptate şi a face faţă la aceste provocări. 7. Modificarea Legii finanţelor publice, astfel încât să se asigure autonomia financiară reală a autorităţilor publice locale; avem în vedere, de exemplu, ca până la 80% din redevenţele obţinute din exploatarea resurselor naturale, precum şi impozitul pe venit în întregime să fie alocate autorităţilor publice locale. 8. Întărirea activităţii instituţiilor de control în domeniul finanţelor publice, astfel încât fiecare leu cheltuit din fondurile publice să fie în concordanţă cu prevederile legii. V. Economie, energie şi mediul de afaceri Noul model de dezvoltare economică a României trebuie să se bazeze pe libertate economică, inovare şi competitivitate.
┌──────────────────────────────────────┐
│Lipsa de viziune a Guvernării PSD şi │
│politicile axate exclusiv pe termen │
│scurt explică acumularea deficitelor │
│şi adâncirea dezechilibrelor │
│macroeconomice care afectează │
│sustenabilitatea creşterii economice. │
│Deficitul comercial a atins noi │
│recorduri, fiind estimat să ajungă la │
│cca 18 miliarde de euro în anul 2019. │
│Deficitul de cont curent a atins deja │
│4,5% din PIB la sfârşitul anului │
│trecut, iar în primul semestru din │
│2019 a crescut cu cca 40% faţă de │
│perioada similară din 2018. │
│Sectorul energetic românesc rămâne în │
│continuare departe de propriul │
│potenţial şi de trendurile │
│internaţionale, fiind profund afectat │
│de lipsa predictibilităţii. Producţia │
│de energie depinde în continuare, în │
│mare măsură, de combustibilii fosili, │
│iar indicatorii de calitate pentru │
│reţelele din România sunt la nivel │
│suboptimal. Este nevoie de investiţii │
│semnificative pentru reducerea │
│nivelului de pierderi în reţea, │
│estimat ca fiind mult mai mare decât │
│media statelor europene performante. │
│România a devenit un importator │
│semnificativ de gaze şi de │
│electricitate, ca urmare a politicilor│
│hazardate în domeniul energetic │
│promovate de PSD în ultimii ani. │
│Măsurile legislative dezastruoase, │
│precum Ordonanţa de urgenţă a │
│Guvernului nr. 114 din 2018, au cauzat│
│scumpiri în lanţ şi au făcut ca │
│fiecare român să plătească preţuri │
│record pentru energia electrică şi │
│gazele naturale. Dintr-un stat aproape│
│independent din punct de vedere │
│energetic, România a devenit un │
│importator net de energie electrică, │
│la preţuri record. │
└──────────────────────────────────────┘
Măsuri prioritare pe termen scurt Industrii: • Implementarea prevederilor legislaţiei privind guvernanţa corporativă la toate societăţile din portofoliul Ministerului Economiei • Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producţie (minereu de cupru - produs finit) în România în industria cuprului prin identificarea unui investitor strategic pentru producerea în ţară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare. Acest lucru ar trebui făcut în concordanţă cu dezvoltarea industriei automotive pentru a micşora importurile de produse similare din alte ţări • Realizarea de parteneriate cu companii din ţările NATO pentru integrarea şi producţia în fabricile industriei de apărare din România a diverselor tipuri de maşini de luptă, echipamente şi subansamble atât pentru armata română, cât şi pentru export, în aşa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2% din PIB alocat apărării şi în industria naţională. • Reorganizarea Companiei Naţionale ROMARM prin transformarea filialelor în societăţi comerciale cu acţionar unic statul român prin Ministerul Economiei şi transformarea ROMARM în societate comercială cu atribuţii de casă de comerţ exterior în vederea stimulării exporturilor. Energie Obiective principale 1. Securitatea energetică În privinţa securităţii aprovizionării cu resurse energetice, Ministerul Economiei va susţine dezvoltarea producţiei de energie cu emisii reduse de gaze ce produc efect de seră. De asemenea, va promova valorificarea potenţialului de hidrocarburi, prin folosirea acestui potenţial oferit în special de proiectele din Marea Neagră, România putând deveni un furnizor regional de securitate energetică pentru Republica Moldova şi alte ţări din regiunea noastră. În acelaşi timp, diversificarea surselor şi a rutelor de aprovizionare cu resurse energetice, dar şi creşterea şi modernizarea capacităţilor de stocare sunt componente importante pentru securitatea energetică a ţării. Creşterea capacităţilor de interconectare cu statele vecine este, de asemenea, o componentă importantă a securităţii energetice. În ceea ce priveşte protecţia infrastructurii critice din sectorul energetic, Ministerul Economiei va continua să susţină activ parteneriatul strategic pe care Romania îl are cu SUA şi să promoveze nevoia implicării NATO şi UE în gestionarea acestor obiective, inclusiv cele legate de securitatea cibernetică. 2. O guvernanţă în energie bazată pe competenţă şi integritate Ministerul Economiei va promova necesitatea restaurării competenţei, eficienţei şi integrităţii în guvernanţa sectorului energetic românesc. În ultimii ani, instituţiile şi companiile de stat au fost profund politizate şi deprofesionalizate, acest lucru ducând la o lipsă de eficienţă în definirea viitorului sectorului energetic care încă nu are o strategie naţională elaborată şi adoptată, deşi revizuirea acesteia a început încă din anul 2014. 3. O politică energetică orientată către eficienţa energetică şi protecţia consumatorilor vulnerabili Ministerul Economiei va promova necesitatea îmbunătăţirii politicilor publice în domeniul eficienţei energetice şi al protecţiei consumatorilor vulnerabili de energie. În prezent, România risipeşte foarte multă resursă energetică, iar protecţia socială a consumatorilor vulnerabili nu este nici eficientă, nici suficientă. Este nevoie ca cei care nu îşi pot plăti facturile la energie să fie identificaţi şi ajutaţi mai mult decât în prezent. Modul de lucru de până acum, prin care toată populaţia României primeşte indirect subvenţie, trebuie să înceteze. România trebuie să încerce să aducă în dezbatere la nivelul UE problematica socială a sectorului energetic, inclusiv nevoia definirii unui concept european în privinţa sărăciei energetice şi eventual definirea consumatorului vulnerabil la nivel european. 4. Redobândirea încrederii investitorilor România are nevoie de recâştigarea încrederii investitorilor, având în vedere faptul că tranziţia energetică presupune investiţii de zeci de miliarde de euro în modernizarea sectorului. Aceste investiţii pot veni din utilizarea fondurilor structurale, neutilizate în prezent, de la companiile de stat, dacă Guvernul opreşte decapitalizarea acestora, din capital privat românesc şi din atragerea de capital străin. În ultimii ani, încrederea investitorilor a fost grav afectată de politicile publice dezastruoase promovate de Guvern şi chiar, uneori, de majoritatea parlamentară. Stabilitatea şi predictibilitatea cadrului legislativ sunt esenţiale. 5. Politica energetică europeană comună România va continua să susţină activ definirea unei politici europene comune în domeniul energetic. În acest sens, este nevoie ca numărul cazurilor de încălcare a legislaţiei comunitare de către ţara noastră să se reducă, deoarece a crescut mult în ultima perioadă din cauza unor decizii antieuropene luate de Guvern şi de majoritatea parlamentară. Obiective pe termen scurt: Pentru realizarea obiectivelor României de asigurare a securităţii energetice, decarbonare a sectorului şi de menţinere a competitivităţii preţurilor la energie, vom adopta măsuri şi direcţii de politică energetică ce vor fi aplicate în următoarele 12 luni, măsuri ce vor crea premisele ca România să rămână un furnizor de energie electrică în regiune. Ţinând cont de dezvoltarea rezervelor offshore şi onshore de gaze naturale, de continuarea programului nuclear şi de potenţialul ţării în domeniul surselor regenerabile de energie, credem că producţia de energie electrică va avea următoarea evoluţie în anii care urmează. Evoluţie producţie netă de producţie de energie electrică (TWh) (a se vedea imaginea asociată) * La realizarea modelării a fost folosit modelul de calcul al Uniunii Europene (Primes). Măsuri propuse • Înfiinţarea unui Departament de energie în cadrul Ministerului Economiei care să asigure coordonarea unitară în domeniul energiei • În cadrul Departamentului de energie va funcţiona un compartiment distinct, însărcinat cu monitorizarea realizării stocurilor de iarnă, coordonarea din punctul de vedere al departamentului a acţiunilor specifice de sezon, în aşa fel încât iarna să nu pună probleme în alimentarea cu energie electrică şi termică, gaze naturale şi combustibil a populaţiei. • Adoptarea Strategiei energetice şi a Planului naţional integrat de energie şi schimbări climatice • Eliminarea, după consultarea Comisiei Europene, a prevederilor nocive pentru sectorul energetic generate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, eliminare care să permită reluarea investiţiilor strategice în Marea Neagră. Această eliminare se va produce după o perioadă de tranziţie stabilită în urma unui proces de consultare publică, de preferinţă în cursul anului 2020. • Deblocarea investiţiilor offshore de gaze naturale din Marea Neagră • Încurajarea utilizării gazului natural produs în România la producţia de energie electrică şi la crearea de produse petrochimice şi chimice cu valoare adăugată mare • O analiză aprofundată a performanţei financiare şi manageriale a companiilor de stat din domeniul energetic care să conducă la depolitizarea şi reprofesionalizarea acestora • Listarea pe piaţa de capital, în anul 2020, a unui pachet de acţiuni al companiei Hidroelectrica deţinute de stat • Definirea consumatorului vulnerabil de energie • Modificarea Legii energiei electrice, care să permită reluarea investiţiilor în noi capacităţi de producţie de energie electrică din surse cu emisii reduse de gaze ce produc efect de seră • Relansarea programului nuclear, cu o participare activă a companiilor locale, dar şi din ţări partenere ale României • Încurajarea reluării producţiei de uraniu a României împreună cu modernizarea uzinei de la Feldioara şi identificarea unor soluţii pentru depozitarea pe termen lung a deşeurilor radioactive • Încurajarea producţiei de energie electrică şi termică din surse regenerabile de energie, mai ales în zonele în care nu există o congestie a operatorului de transport • Iniţierea unui program naţional de îmbunătăţire a eficienţei energetice în clădirile publice şi în industrie, folosind o parte din fondurile structurale alocate României în viitorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene • Revizuirea modului de organizare a rezervei strategice la carburanţi, dar şi a obligaţiilor de stocare la gaz natural • Creşterea performanţei şi a capacităţii de stocare pentru depozitele de gaze naturale Turism Dezvoltarea destinaţiilor turistice româneşti şi aducerea lor la nivelul mediu din UE presupun un important efort de resurse umane, financiare şi de timp. Fondurile europene reprezintă o contribuţie importantă la rezolvarea componentei de finanţare, cu implicaţii pe orizontală la nivelul comunităţilor locale. Având în vedere particularităţile şi riscurile de ordin politic şi bugetar ale anului 2020, vom avea în vedere următoarele măsuri: • Alocarea de fonduri europene din exerciţiul 2021-2027 pentru POS „Dezvoltarea şi reabilitarea destinaţiilor turistice româneşti“ • 2020 - prima etapă în „Dezvoltarea şi reabilitarea destinaţiilor turistice româneşti“ O destinaţie turistică nu poate fi competitivă în absenţa unei organizaţii de management al destinaţiei (OMD). Cadrul legislativ actual blochează crearea şi funcţionarea OMD-urilor după normele şi regulile OMD-urilor echivalente din UE, SUA sau Canada. Vom modifica Legea nr. 275/2018, astfel încât procesul de înfiinţare, funcţionare şi acreditare a OMD-urilor să fie în concordanţă cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Turismului (UNWTO). Simultan, pe parcursul anului 2020, vom prezenta, la nivel local, importanţa şi modul de funcţionare a OMD-urilor. Un toolkit cu documente de bază şi asistenţă specializată va ajuta autorităţile locale şi partenerii acestora să facă primii paşi pentru înfiinţarea OMD. • Introducerea regulilor de marketing turistic în execuţia bugetului de promovare turistică a României Anul 2020 va aduce normalitatea în modul de promovare turistică a României. Bugetul de promovare turistică va fi alocat promovării externe (în cele 3 categorii de pieţe potenţiale) şi promovării turismului domestic, până când OMD-urile vor prelua această componentă a marketingului turistic. Ponderea din buget alocată celor 4 categorii se va stabili împreună cu reprezentanţii mediului privat şi va ţine cont atât de dinamica turismului actual, cât şi de interesele de promovare externă a imaginii României. Politica PNL pentru turism prevede ca acţiuni suplimentare pentru 2020: • Introducerea în dezbatere publică a Legii turismului, în conceptul propus de PNL • Digitalizarea procesului de acreditare a structurilor de primire turistică şi de licenţiere a agenţiilor de turism • Sprijinirea rezolvării crizei forţei de muncă din turism prin acţiuni, împreună cu mediul privat, de prezentare a ofertei de locuri de muncă în turism, în comunităţile de limba română din jurul României şi de susţinere a extinderii învăţământului dual • Realizarea documentaţiei preliminare pentru regenerarea urbană a staţiunilor turistice de interes naţional aflate în proces avansat de degradare. Mediul de afaceri, comerţ şi IMM-uri Obiective • Consultarea în permanenţă a mediului de afaceri şi, în special, înaintea adoptării de măsuri legislative, prin realizarea de analize de impact în parteneriat public-privat • Simplificarea procedurilor administrative (debirocratizare), dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică şi consolidarea ghişeelor unice online, precum punctul unic de contact electronic, ghişeul virtual de plăţi, ghişeul unic pentru IMM-uri • Evaluarea interoperabilităţii sistemului de comunicare a datelor între instituţii şi autorităţi publice în vederea realizării unui sistem în care beneficiarii serviciilor publice să poată opta pentru preluarea datelor şi să nu mai fie necesară depunerea documentelor la fiecare instituţie prin impunerea unor standarde comune de interoperabilitate • Pregătirea unor măsuri comune cu mediul de afaceri pentru repatrierea forţei de muncă calificate • Stabilirea de obiective pentru ataşaţii economici şi profesionalizarea corpului ataşaţilor economici, reorganizarea activităţii de promovare a comerţului exterior prin implicarea organizaţiilor şi asociaţiilor de afaceri • Evaluarea programului de internaţionalizare pentru IMM-uri în vederea eficientizării acestuia • Evaluarea activităţii Agenţiei de Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului în scopul îmbunătăţirii performanţei acesteia • Pregătirea programului Romania Tech Nation de sprijinire şi impulsionare a digitalizării economiei româneşti • Eficientizarea programului StartUp Nation, punând accent pe inovare, noi tehnologii şi performanţă antreprenorială VI. Transporturi, infrastructură şi comunicaţii VI.1. Transporturi şi infrastructură
┌──────────────────────────────────────┐
│Strategia Programului de guvernare │
│pentru domeniul „transporturi şi │
│infrastructură“ este creşterea │
│conectivităţii naţionale între polii │
│de creştere economică ai României şi a│
│conectivităţii transeuropene pentru │
│societate şi mediul de afaceri, având │
│ca obiectiv implementarea unui sistem │
│de transport eficient economic, │
│sustenabil, sigur, cu impact redus │
│asupra mediului şi se referă la │
│dezvoltarea infrastructurii de │
│transport de-a lungul reţelei TEN-T şi│
│modernizarea şi mentenanţă │
│infrastructurii de transport │
│existente. │
└──────────────────────────────────────┘
Măsuri pregătitoare Planificarea cheltuielilor obligatorii ce vor fi alocate în ordinea priorităţilor: • cheltuielile de mentenanţă pentru reţeaua terestră de transport, rutieră şi feroviară; • accelerarea implementării şi finalizarea investiţiilor în execuţie; • pregătirea proiectelor de mare infrastructură de transport, cu precădere a portofoliului de proiecte ce urmează să fie incluse pe lista Programului operaţional pentru transporturi (POIM) în exerciţiul bugetar al UE 2021-2027, în limitele prevăzute de lege. I. Acţiuni: I.1. Se va implementa un program accelerat de redresare şi de stopare a declinului companiilor de stat din domeniul transporturilor, inclusiv prin măsuri precum privatizarea acestora. I.2. Se vor demara procedurile privind introducerea bugetului multianual ca instrument de planificare şi asigurare a fluxului de numerar (cash flow-lui) pentru investiţiile în infrastructură, proiectul-pilot vizând Ministerul Transporturilor. II. Proiecte şi programe II.1. Realizarea programului de întreţinere curentă şi periodică, reparaţii pentru reţeaua terestră, rutieră şi feroviară, inclusiv lucrările de reparaţii capitale, siguranţa circulaţiei, eliminarea punctelor negre la drumuri conform normativelor de întreţinere pe baza managementului reţelei prin PMS (pavement management system), pentru drumuri, şi BMS (bridge management system), pentru poduri, şi a restricţiilor de circulaţie la calea ferată conform Instrucţiilor de construcţie şi întreţinere a căii ferate. II.2. Se vor realiza accelerarea implementării şi finalizarea investiţiilor în continuare în scopul dezvoltării şi modernizării reţelei terestre de transport şi pentru creşterea absorbţiei de fonduri europene nerambursabile pentru exerciţiul financiar 2014-2020. Finalizarea proiectelor în execuţie: Rutier: Autostrada A1: Lugoj-Deva (lot 3) Autostrada A3: Borş-Nădăşelu - secţiunile Biharia - Borş şi Suplacu de Barcău-Chiribiş, Câmpia Turzii-Târgu Mureş - lot Iernut-Cheţani, Râşnov-Cristian A7: Centura Bacău A10: Sebeş-Turda - lot 1, de la intrarea pe autostradă de la Sebeş până la Pârâul Iovului Accelerarea implementării proiectului Pod suspendat peste Dunăre la Brăila, proiect aflat în execuţie. Feroviar: Reabilitare CF Coridorul IV feroviar (axa prioritară 22): frontieră - Curtici-Arad - km 614, km 614 - Simeria şi Simeria - Sighişoara (testarea sistemului ERTMS 2) II.3. Se va accelera pregătirea portofoliului de proiecte ce urmează să fie incluse pe lista Programului operaţional pentru transporturi (POIM) în exerciţiul bugetar al UE 2021-2027, în limitele prevăzute de lege, cu prioritate a proiectelor de mare infrastructură de transport de reabilitare a căii ferate şi a proiectelor de autostrăzi şi drumuri expres, eligibile pentru finanţare din fondurile europene, FC şi FEDR, până la limita valorii de 200% faţă de suma alocată (valoare suplimentară pentru semnare de contracte permisă de legislaţie). Astfel, se vor întocmi liste de proiecte de rezervă în limite rezonabile, la care se vor adaugă proiecte în valoare de cca 1 miliard de euro pentru CEF. Proiecte noi de investiţii: A. Rutier A.1. Autostrăzi: Sibiu-Piteşti; Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni; Inel Bucureşti (Ao) Menţiune: autostrada Comarnic-Braşov în lungime de 58,0 km şi costuri 997,75 mil. de euro (preţuri 2014 MPGT) se va promova ca proiect-pilot în PPP, prin dialog competitiv. Decizia se va lua doar dacă vom obţine sprijinul Comisiei Europene şi dacă IFI (instituţiile financiare internaţionale), Banca Mondială, BEI şi BERD vor fi de acord să participe la finanţarea proiectului. Se va utiliza studiul de fezabilitate (SF) din 2015, pe un traseu şi soluţii tehnice moderne şi prietenoase cu mediul ambiant (de exemplu, tuneluri). A.2. Drumuri expres: Craiova - Piteşti; conexiunea Aeroportului H. Coandă - Autostrada A3; Lugoj - Craiova Lista de rezervă drumuri expres: Constanta - Tulcea - Brăila; Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani-Suceava-Siret A.3. Variante ocolitoare (VO; centuri ocolitoare): DNCB (drumul naţional centura municipiului Bucureşti); VO Vaslui; VO Giurgiu; VO Sfântu Gheorghe; VO Bârlad; VO Timişoara; VO Zalău; VO Mangalia; VO Slobozia; VO Sighişoara; VO Bistriţa; VO Vatra Dornei; VO Râmnicu Vâlcea; VO Miercurea-Ciuc; VO Câmpulung Moldovenesc B. Feroviar B.1. Liberalizarea transportului feroviar de călători în contextul aplicării celui de-al patrulea pachet feroviar prin transpunerea în legislaţia din România, în integralitate, a Regulamentului european şi a directivelor europene privind siguranţa şi interoperabilitatea B.2. Participarea la realizarea pe teritoriul României a liniei CF Constanţa-Gdansk în cadrul Proiectului Via Carpatia, proiect prioritar din lista propusă de Forumul de afaceri „Iniţiativa celor trei Mari“ de la Bucureşti, anul 2018 B.3. Restabilirea trilateralei România-Ungaria-Austria la nivelul miniştrilor de transport şi reconfirmarea Declaraţiei comune româno-ungare din 2007 şi a sprijinului austriac pentru stabilirea oportunităţii realizării Proiectului Liniei de mare viteză între Viena-Budapesta-Bucureşti-Constanţa cu ramura Bucureşti-Sofia, ca o prelungire a liniei Paris-Stuttgart-Munchen-Viena, şi pentru promovarea acţiunilor stabilite în Memorandumul din 2008 privind efectuarea studiilor de prefezabilitate şi prezentarea proiectului Comisiei Europene pentru a fi inclus în lista de finanţare pentru exerciţiul financiar 2021-2027 B.4. Analizarea oportunităţii promovării Proiectului „Inelul feroviar al municipiului Bucureşti“, dezvoltat ca un sector feroviar periurban de tip „pendulă - cadenţat“, care ar putea să fie o alternativă pentru transportul urban sustenabil, nepoluant; acest inel feroviar în zonele periferice ale Capitalei poate descongestiona traficul de călători de tranzit din Bucureşti şi poate fi o soluţie pentru conexiunea metropolei cu localităţile limitrofe B.5. Reabilitarea căii ferate pe axa prioritară 22 (Coridorul feroviar IV) Lista proiectelor de modernizare a căii ferate, în ordinea punctajului din MPGT obţinut prin testarea cu Modelul naţional de transport (MNT): Predeal-Braşov; Braşov-Sighişoara; Bucureşti-Aeroport H. Coandă Lista staţiilor CF propuse pentru modernizare în MPGT, în ordinea priorităţilor stabilite prin punctaj multicriterial: Din fonduri europene nerambursabile FC: Timişoara Nord, Ploieşti Vest, Mărăşeşti, Simeria, Ciulniţa, Suceava Nord, Paşcani, Adjud Din fonduri europene nerambursabile FEDR: Târgu Jiu, Satu Mare, Baia Mare, Făurei, Petroşani, Jibou Lista lucrărilor de investiţii şi acţiuni obligatorii cu caracter de urgenţă: - pod Grădiştea (CF Bucureşti-Giurgiu Fr.); – centralizare electronică în staţia CF Videle; – modernizarea instalaţiilor de centralizare electromagnetică pe secţia Siculeni-Adjud; – lucrări de reabilitare pentru poduri, podeţe şi tuneluri, etapizat; – modernizare treceri la nivel cu calea ferată. C. Naval Pentru o eficienţă mai mare în asigurarea condiţiilor de navigaţie sunt necesare lucrări hidrotehnice complexe, proiecte ce trebuie promovate în bugetul pe 2020, prioritizarea şi bugetele aprobate fiind în funcţie de eficienţa lor economică şi impactul social: - îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării (km 845,5-km 375); – realizarea lucrărilor specifice de apărări de maluri pe Canalul Sulina; – reabilitarea sistemului de colectare ape, protecţii şi consolidări maluri înalte pe Canalul Dunăre-Marea Neagră; – reabilitare sistem de colectare ape, protecţii şi consolidări maluri înalte pe Canalul Dunăre Poarta Albă-Midia Năvodari. Viziunea strategică pentru porturile din România este legată de reţeaua de bază de porturi care trebuie să deservească transportul naval cu infrastructura sigură, echipamente şi practici logistice moderne şi eficiente pentru a furniza acces permanent pentru toţi utilizatorii căilor navigabile. Lista proiectelor: - intervenţii de îmbunătăţire şi modernizare a porturilor propuse de MPGT: Constanta, Galaţi, Brăila; – întărirea rolului de port regional pentru portul Constanţa şi transformarea lui într-un important centru de tranzit, oferind cea mai scurtă alternativă de transport către Centrul Europei; – dezvoltarea portului Constanţa, efectuarea lucrărilor de dragaj necesare şi modernizarea infrastructurii portuare prin creşterea adâncimii în bazinele portuare pentru a permite accesul în port al navelor de mare capacitate şi, totodată, pentru a creşte siguranţa navigaţiei în portul Constanţa; – accelerarea implementării proiectelor deja finanţate prin fonduri europene şi obţinerea finanţării pentru MOL III din fonduri europene, în scopul transformării portului Constanţa într-un centru regional de distribuţie - lider pentru zonă; – îmbunătăţirea siguranţei traficului naval prin achiziţionarea de nave tehnice multifuncţionale şi echipamente specifice. D. Aerian În domeniul aerian un obiectiv prioritar îl reprezintă modernizarea aeroporturilor din: Bucureşti (Otopeni, Băneasa), Timişoara, Constanţa; Programul de modernizare a CN Aeroporturi Bucureşti: Aeroportul International Henri Coandă din Bucureşti, potrivit clasificării aeroporturilor, parte a sistemului de aeroporturi administrat de CN Aeroporturi Bucureşti, este singurul aeroport internaţional major din România. Programul de modernizare cuprinde: - realizarea unui terminal de pasageri cu o suprafaţă de minimum 245.000 mp; – reabilitarea şi extinderea platformei de staţionare cu minimum 15.500 mp; – modernizarea pistelor de decolare-aterizare; – asigurarea compatibilităţii noilor investiţii cu căile de rulare; – asigurarea infrastructurii, echipamentelor şi utilajelor de asistenţă a navigaţiei, securitate, siguranţă şi a conectivităţii conform standardelor; – asigurarea de facilităţi cargo. Aeroportul International Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu: - modernizarea suprafeţelor de mişcare aeronave; – modernizarea terminalului de pasageri; – asigurarea de facilităţi cargo. Tarom Tarom trebuie să redevină o companie cu adevărat orientată spre client, oferind cele mai bune, mai sigure şi mai originale servicii la nivel regional/internaţional, pentru satisfacţia atât a clienţilor individuali, cât şi a celor de tip corporate. Având în vedere pierderile înregistrate de companie în ultimii ani şi pentru implementarea direcţiilor de acţiune, este necesar un set de măsuri care să conducă la optimizarea costurilor, reducerea pierderilor şi obţinerea veniturilor, vizând, în principal: - efectuarea unor analize realiste asupra tuturor contractelor încheiate de companie, cu accent pe contractele de achiziţie a aeronavelor în sistem leasing şi asocierile companiei cu diferite societăţi comerciale, precum şi găsirea unor soluţii legale care să permită încetarea/rezilierea acelor contracte generatoare de pierderi mari. E. Transportul multimodal România intenţionează să îndeplinească recomandările europene privind mutarea traficului de mărfuri pe moduri sustenabile până în anul 2030 şi pentru aceasta este nevoie de intervenţii pentru încurajarea transportului multimodal (intermodal); în lipsa investiţiilor în calea ferată şi transportul maritim şi fluvial, creşterea viitoare de transport va proveni exclusiv din dezvoltarea transportului rutier. O reţea naţională şi extinsă de terminale multimodale este esenţială pentru că industria logistică şi transportul feroviar din România să se modernizeze şi să fie competitive. Cel mai important criteriu pentru prioritizarea terminalelor multimodale este uşurinţa cu care locaţia unui terminal permite transferul între modul rutier şi feroviar şi, de asemenea, între modul rutier, feroviar şi transportul pe apă, cu accent pe aceste terminale trimodale. Cel mai bun exemplu este implementarea şi finalizarea Proiectului „Inelul feroviar Bucureşti“ în transportul intermodal de călători (CFR Călători, Metrorex şi Societatea de Transport Bucureşti STB). F. Transportul subteran Dezvoltarea reţelei de metrou trebuie să fie corelată cu cerinţa unui transport integrat solicitat de nevoia de mobilitate atât a pasagerilor din municipiul Bucureşti, cât şi a celor din judeţele limitrofe. Lucrări în continuare: • Magistrala M5, accelerarea lucrărilor pe tronsonul Drumul Taberei - Eroilor. Lucrări de investiţii noi la metrou: • Magistrala M5 Drumul Taberei-Pantelimon, urgentarea procedurilor pentru începerea lucrărilor pe secţiunea Eroilor-Universitate-Piaţa Iancului; • Magistrala M6 Bucureşti - Otopeni, 1 Mai-Aeroportul H. Coandă. VI.2. Comunicaţii Starea de fapt România are un potenţial excepţional de dezvoltare în domeniul tehnologiei informaţiei, având nu numai resursa umană specializată şi competenţa, dar şi infrastructura naţională necesară în vederea susţinerii iniţiativelor publice şi private în scopul dezvoltării durabile a sectorului. Pe de altă parte, România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa indicelui DESI - Digital Economic and Society Index, calculat de Comisia Europeană, însă are un potenţial foarte mare de dezvoltare în acest domeniu. În contextul ultimilor 3 ani de guvernare, PSD a reuşit într-un timp record nu doar să eşueze implementarea măsurilor anunţate în programul de guvernare promis, ci şi să producă un regres din toate punctele de vedere şi în toate domeniile vitale, dependente de societatea informaţională. Obiective: Guvernul va promova deschiderea operării serviciilor IT&C din sectorul public către sectorul privat. În acest sens, principalele elemente ale politicilor publice pe care PNL le are în vedere sunt: organizarea de parteneriate publice-private pentru serviciile de IT&C din sectorul public şi, conform economiei de piaţă, transferul de tehnologie si know-how către şi dinspre firmele competente şi competitive, obţinându-se astfel economii substanţiale. În vederea eficientizării actului public în sectorul IT, precum şi a consolidării coordonării în scopul dezvoltării societăţii informaţionale, Guvernul susţine următoarele măsuri de reorganizare menite a simplifica procesele şi a concentra resursele statului în mod judicios: • Înfiinţarea Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR), în subordinea Guvernului şi a prim-ministrului, cu rolul de a realiza şi de a asigura implementarea strategiilor şi a politicilor publice în domeniul digitalizării Partidul Naţional Liberal va urma în programul său de guvernare Strategia digitală a Comisiei Europene, publicată în 21.11.2018, respectiv: a) Securitatea cibernetică În contextul transformării digitale, securitatea cibernetică nu mai reprezintă doar o opţiune, ci o obligaţie pentru noi toţi: cetăţeni, companii, organizaţii, state. Guvernul va implementa toate deciziile UE cu privire la strategiile de securitate cibernetică, continuând astfel promovarea României pe scena celor care şi-au creat deja un nume în domeniu. b) Inteligenţa artificială În contextul transformării digitale, dar şi al deciziei UE în ansamblul său (sectorul public şi privat) de a creşte investiţiile pentru inteligenţa artificială la cel puţin 20 de miliarde de euro până în 2020, apoi 20 de miliarde de euro/an în următorul deceniu, Guvernul va susţine un program de investiţii în ecosistemul IT&C pentru start-up-urile şi companiile ce pot juca un rol decisiv în acest domeniu. c) Competenţele digitale (Digital Skills) În 2016, Comisia Europeană a lansat un plan pentru a ajuta cetăţenii europeni să-şi îmbunătăţească competenţele necesare pentru evoluţia pieţei forţei de muncă: o nouă agendă pentru competenţe în Europa. Comisia a emis o recomandare pentru statele membre privind parcursuri de actualizare a competenţelor: noi oportunităţi pentru adulţi pentru a favoriza dobândirea unor niveluri minime de competenţe numerice, digitale şi de alfabetizare. Guvernul va prioritiza astfel un program naţional de alfabetizare digitală, destinat tuturor cetăţenilor. România Digitală - priorităţi în 2020 a) Înfiinţarea şi operaţionalizarea Autorităţii pentru Digitalizarea României b) Creşterea interoperabilităţii ministerelor, precum şi interconectarea sistemelor de autentificare, pe diverse nivele de încredere, astfel încât să poată fi reutilizată orice modalitate de conectare c) Continuarea programelor aflate în desfăşurare (Cloud guvernamental, e-Sănătate, e-Guvernare, e-Educaţie, RO-Net, RO-Net 2 etc.) d) Lansarea licitaţiei pentru licenţele 5G, respectând condiţiile memorandumului pentru combaterea riscurilor de securitate cibernetică generate de furnizorii 5G, semnat în 20 august 2019 la Washington D.C. e) Aducerea la zi a strategiei de securitate cibernetică a României f) Pregătirea şi implementarea unei platforme electronice „Diaspora“ cu scopul unei mai bune comunicări cu cetăţenii români din străinătate şi atragerii lor acasă g) Iniţierea unui proiect de lege pentru impunerea obligaţiei tuturor instituţiilor administraţiei centrale să accepte generalizat depunerea online a tuturor formularelor, cererilor şi declaraţiilor. Poşta Română Pentru redresarea acestei companii cu capital majoritar de stat şi recâştigarea poziţiei pe piaţă sunt avute in vedere, in principal, următoarele direcţii de acţiune: 1. accelerarea procesului de capitalizare şi implementarea obiectivelor postcapitalizare ale companiei; 2. analizarea strategiilor şi proiectelor demarate de companie, a profitabilităţii produselor, dar şi a contractelor, precum şi regândirea politicilor comerciale ale companiei; 3. descentralizarea activităţii companiei pe toate palierele şi crearea premiselor transformării structurilor de tip regional în centre de profit; 4. dezvoltarea unui program investiţional echilibrat, pe baza unei prioritizări care să corespundă necesităţilor companiei. Achiziţiile/Investiţiile să se centreze pe tehnică IT/servicii de printare/utilaje poştale şi pe dotarea corespunzătoare cu autovehicule VII. Agricultură şi dezvoltarea rurală Odată cu retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, România va deveni a cincea cea mai mare putere agricolă a Europei, dar va avea şi cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate în agricultură: 23% din totalul angajaţilor. Aceste realităţi trebuie să fie tratate prin prisma creşterii productivităţii şi a valorii adăugate în agricultură şi industria alimentară, în contextul constrângerilor de mediu, siguranţă alimentară şi a schimbărilor climatice.
┌──────────────────────────────────────┐
│În pofida succeselor anunţate de către│
│Guvernarea PSD, conform datelor │
│publicate de Institutul Naţional de │
│Statistică, în cursul anului 2019 │
│România a înregistrat cel mai mare │
│deficit de balanţă comercială din anul│
│2015 până în prezent. Acest deficit de│
│balanţă comercială este cauzat în mod │
│exclusiv de exportul de materie primă │
│subvenţionată (cereale) şi de importul│
│de produse cu valoare adăugată (carne │
│şi produse procesate din carne, │
│produse de panificaţie, aluat congelat│
│etc.). Elocventă este situaţia în care│
│se află sectorul creşterii porcului │
│din România, pe fondul evoluţiei │
│epizootiei pestei porcine africane în │
│cursul anului 2018, când statul român │
│a fost nevoit să sacrifice aproximativ│
│400.000 capete de porci. În România se│
│consumă aproape 800.000 tone de carne │
│de porc şi nu se produc intern decât │
│330.000 tone, conform datelor │
│furnizate de Institutul Naţional de │
│Statistică. Aceasta înseamnă că │
│cerealele cu care ar trebui hrănite │
│animalele sunt exportate odată cu │
│subvenţia de la Uniunea Europeană. De │
│asemenea, se exportă aproape toată │
│producţia de soia, importându-se │
│700.000 tone de şroturi de soia │
│necesare hranei animalelor din America│
│de Sud. │
│Starea de fapt din agricultura şi │
│industria alimentară a României este │
│cauzată de slaba reprezentare a clasei│
│de mijloc. Cu 60% contribuţie │
│românească în capitalul investit, │
│industria alimentară (bazată în primul│
│rând pe o materie primă autohtonă) ar │
│aduce de două ori mai multă valoare │
│brută adăugată comparativ cu industria│
│auto românească, la fiecare euro │
│investit. │
└──────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────┐
│Dezvoltarea clasei de mijloc în │
│agricultura românească se poate face │
│prin susţinerea fermelor de familie │
│mixte, cu o suprafaţă rentabilă din │
│punct de vedere economic. În contextul│
│competiţiei internaţionale acerbe │
│pentru resurse, inclusiv pentru │
│resurse alimentare, agricultura şi │
│industria asociată agriculturii │
│trebuie să ne determine să acţionăm │
│decisiv pentru bunăstarea şi │
│securitatea alimentară a României. │
│Este cunoscut faptul că principala │
│sursă de finanţare a sectorului │
│agricol o reprezintă politica agricolă│
│comună prin cei doi piloni ai săi, │
│plăţile directe la hectar şi │
│dezvoltarea rurală. Sunt esenţiale │
│perfecţionarea şi simplificarea │
│procedurilor pentru plăţile directe │
│care sprijină veniturile fermierilor, │
│garantează durabilitatea agriculturii │
│şi a producţiei viabile în domeniul │
│agriculturii şi alimentaţiei şi care │
│au un rol important în asigurarea unei│
│alimentaţii sănătoase. Deşi plăţile │
│directe pot fi extinse, acestea nu │
│trebuie să reducă resursele dedicate │
│dezvoltării rurale pentru finanţarea │
│investiţiilor din satul românesc. │
│Acestea ar trebui să se concentreze │
│astfel încât zonele cu constrângeri │
│naturale să asigure un nivel de trai │
│civilizat şi să asigure accesul facil │
│pe piaţă al producătorilor, dar şi │
│preţuri rezonabile pentru consumatori.│
│România cunoaşte o scădere │
│substanţială a alocării fondurilor pe │
│pilonul 2, FEADR, de 15,3%, respectiv │
│6,7 miliarde euro per total în │
│exerciţiul bugetar 2021-2027, ceea ce │
│înseamnă că, în următorul exerciţiu │
│financiar, sumele destinate finanţării│
│investiţiilor aferente pilonului 2 vor│
│trebui direcţionate cu precădere către│
│sectoarele din agricultura românească │
│care vor contribui la obţinerea de │
│produse cu valoare adăugată. │
│O altă prioritate pentru România │
│constă în susţinerea generaţiilor │
│tinere de fermieri în scopul │
│menţinerii unui mediu rural activ, │
│durabil, prin finanţări acordate │
│tinerilor fermieri pentru a dezvolta │
│afaceri în agricultură. │
│În ceea ce priveşte priorităţile în │
│relaţia cu Uniunea Europeană, un │
│obiectiv important al negocierilor ce │
│vor fi derulate de către Partidul │
│Naţional Liberal va fi eliminarea │
│decalajului dintre subvenţiile │
│fermierilor români şi ale fermierilor │
│din alte state şi/sau stabilirea de │
│măsuri compensatorii - în România, în │
│anul 2019 subvenţia medie este de 195 │
│euro/ha, iar media la nivelul Uniunii │
│Europene este de 266 euro/ha. │
└──────────────────────────────────────┘
Pentru Partidul Naţional Liberal, priorităţile din domeniul agriculturii şi industriei alimentare sunt industrializarea, susţinerea procesării şi creşterea accesului la piaţă al produselor româneşti pe piaţa internă şi externă. Ţinând seama de particularităţile acestui domeniu care se referă la constrângeri economice, de mediu şi privind sănătatea publică, riscuri naturale şi competiţie ridicată, Programul de guvernare conţine atât măsuri pe termen scurt, menite să nu distorsioneze echilibrul producător/piaţă, cât şi unele iniţiative care să pregătească viitoare politici publice pentru perioada post 2020: 1. Continuarea programelor naţionale de sprijin pentru agricultori aflate în derulare, aprobate prin acte normative în Parlamentul României, cu acordul Comisiei Europene 2. Reformarea celor două agenţii de plăţi în agricultură: Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor în Agricultură, cu accent pe debirocratizarea procedurilor în scopul accelerării absorbţiei fondurilor europene 3. Modificarea Programului de creştere a tomatelor în spaţii protejate, cu o schemă de minimis prin care vom subvenţiona 10% din valoarea facturii tuturor legumelor livrate spre comercializare 4. Elaborarea unui plan strategic naţional în vederea relansării sectorului de creştere a porcului în România, concomitent cu măsuri pentru eradicarea pestei porcine africane. În următorii 5 ani, dorim creşterea producţiei, astfel încât să ne asigurăm autosuficienţa alimentară în domeniul cărnii de porc 5. Punerea în practică a Legii nr. 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare prin transpunerea Directivei Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar, în scopul încurajării consumului de produse româneşti în România 6. Demararea procesului pentru implementarea legii privind Camerele Agricole în vederea întăririi rolului activ al asociaţiilor de fermieri 7. Pregătirea cu celeritate a Programului naţional strategic al României, fundamentat pe nevoile reale ale agriculturii şi satului românesc, reieşite dintr-o consultare reală cu fermierii şi reprezentanţii acestora, care să cuprindă măsuri speciale pentru procesarea materiilor prime în agricultura românească şi încurajarea zootehniei 8. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale îşi asumă ca prioritate zero elaborarea Programului naţional strategic prin care fermierii şi satul românesc să beneficieze de o finanţare de peste 20 mld. euro în următorul exerciţiu financiar 2021-2027. Programul naţional strategic se va concentra pe crearea unor programe de sprijin în vederea stimulării organizării producătorilor agricoli şi creşterii calităţii produselor: a) bonificarea financiară, în funcţie de talia firmei, a producătorilor care livrează marfă în circuitul comercial mare, individual şi/sau prin intermediul unei organizaţii de tip cooperatist; b) acordarea de sprijin financiar pentru investiţii (depozitare, sortare, ambalare, etichetare, mijloace proprii de transport, etc.), prin pilonul II, către organizaţiile cooperatiste, precum şi susţinere financiară pentru cheltuieli operaţionale (contabilitate, audit, cheltuieli de personal, marketing etc.); c) acordarea de subvenţii pentru digitalizarea producţiei şi comercializării produselor pe lanţul de produs; d) încurajarea prin sprijin financiar a investiţiilor de înfiinţare a noi operatori şi procesatori în areale care au capacitatea de a dezvolta producţie de peşte autohton de apă dulce; e) măsuri de stimulare a producţiei de peşte autohton prin stimularea financiară suplimentară a deţinătorilor de luciu de apă, pentru a trece de la pescuitul sportiv sau producţie aleatorie/ extensivă la sisteme de creştere a peştelui în scopul comercializării; f) acordarea de subvenţii către producătorii agricoli care se integrează în economia circulară prin livrarea de deşeuri vegetale/forestiere, către fabricile de producţie energie în cogenerare, acestea fiind susţinute la rândul lor prin pilonul II 9. Demararea consultărilor pentru elaborarea Planului strategic pe termen mediu şi lung pentru stoparea fenomenului de deşertificare şi asigurarea securităţii alimentare. Proiectul planului strategic va fi supus dezbaterii publice, asociaţiilor profesionale şi mediului academic. 10. Revalorizarea cercetării ştiinţifice agricole şi zootehnice, precum şi dezvoltarea învăţământului dual în domeniul agricol. VIII. Fonduri europene Politica de coeziune a Uniunii Europene militează pentru reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale statelor membre şi ale regiunilor. De la momentul înfiinţării, politica de coeziune reprezintă principalul instrument de investiţii al Uniunii Europene. România, prin utilizarea adecvată a fondurilor europene, are şansa de a-şi maximiza oportunităţile de dezvoltare.
┌──────────────────────────────────────┐
│Fondurile europene structurale şi de │
│investiţii - FESI, disponibile în │
│România pentru perioada 2014-2020, │
│sunt în valoare de 31 de miliarde de │
│euro. Astăzi, la 6 ani de la demararea│
│acestei perioade, rata de absorbţie │
│este de 31,94%, ceea ce se traduce │
│într-o medie anuală de 5,3% absorbţie │
│pe an. La baza acestor rezultate slabe│
│stau un sistem de management │
│ultracentralizat şi rigid, lansarea cu│
│o întârziere de minimum doi ani a │
│apelurilor de proiecte, lipsa de │
│coordonare şi de asumare a gestionării│
│procesului, proceduri birocratice şi │
│redundante de lucru, sisteme │
│informatice inflexibile şi neadaptate │
│nevoilor reale, precum şi politizarea │
│excesivă a actului administrativ în │
│zona gestionării proiectelor de │
│dezvoltare. │
└──────────────────────────────────────┘
Pentru a beneficia de şansa finanţărilor europene, Guvernul Partidului Naţional Liberal propune următorul plan de măsuri şi acţiuni subsecvente pentru accelerarea ritmului absorbţiei şi îmbunătăţirea impactului acestora în viaţa cetăţenilor. În cei doar 4 ani rămaşi până în anul 2023, termenul final pentru ultima plată acceptată de Comisia Europeană, pentru a ajunge la o rată de absorbţie apropiată de 100% este necesară o medie anuală a absorbţiei de cel puţin 17% pe an, adică o creştere de trei ori a actualului ritm. Anual, cel puţin unul dintre programele operaţionale s-a aflat în risc de dezangajare a fondurilor, cu consecinţe ulterioare iremediabile la nivelul proiectelor, în special pentru administraţiile publice locale. Acţiuni care pot contribui la accelerarea absorbţiei fondurilor europene: 1. Debirocratizarea, descentralizarea, simplificarea şi informatizarea sistemului de implementare a fondurilor europene pentru perioada 2014-2020: a) introducerea ca prioritate zero pe agenda Guvernului a procesului de gestionare a fondurilor europene; b) evaluarea stadiului de absorbţie a fondurilor europene pe fiecare program operaţional şi a perspectivelor de contractare, finalizare şi decontare a proiectelor aflate în pregătire şi/sau în execuţie în vederea realocării sumelor bugetate între programele operaţionale; c) coordonarea de la nivelul prim-ministrului a procesului de simplificare, debirocratizare şi recredibilizare a sistemului de implementare a fondurilor europene; d) evitarea suprapunerilor deciziilor instituţionale în procesul de implementare a proiectelor; e) informatizarea masivă a managementului fondurilor europene, inclusiv în relaţia cu beneficiarii; f) descentralizarea reală a tuturor programelor care implementează proiecte cu beneficiari locali; g) îndepărtarea tuturor piedicilor şi artificiilor legale şi administrative, inclusiv ajustarea legislaţiei achiziţiilor publice pentru fluidizarea circuitelor de implementare a proiectelor europene; h) asumarea de către Guvern a reducerii termenelor pentru efectuarea plăţilor aferente proiectelor europene din toate programele; i) sprijinirea beneficiarilor publici cu proiecte contractate prin dezvoltarea unui fond de creditare sindicalizat în vederea susţinerii financiare a implementării proiectelor; j) cooptarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, Banca Mondială, OECD) ca parteneri strategici pentru asigurarea asistenţei tehnice pentru proiectele contractate sau în curs de pregătire; k) motivarea şi responsabilizarea coordonatorilor autorităţilor de management şi monitorizarea lunară în Guvern a procesului de implementare, în special a proiectelor majore; l) iniţierea unei strategii rapide de profesionalizare şi creştere a capacităţii instituţionale în domeniul fondurilor, la nivelul autorităţilor locale; m) crearea unui mecanism transparent de valorizare a expertizei acumulate, prin schimburi de bune practici între autorităţi şi de utilizare a documentaţiilor deja realizate; n) reformarea Programului naţional de dezvoltare locală - PNDL şi cuplarea lui la mecanismul fondurilor europene, pentru asigurarea pregătirii proiectelor, a supracontractării şi preluării finanţării proiectelor europene în care apar deficienţe în implementare. Pentru perioada 2021-2027, România este unul dintre puţinele state care sunt favorizate în alocarea bugetară, cu o creştere de 8% faţă de actuala perioadă. Succesul României în materie de fonduri europene pentru ciclul financiar 2021-2027 este condiţionat însă de modul în care acest demers este pregătit în următorul an, în condiţiile introducerii regulii n+2. 2. Definirea şi asumarea viziunii strategice privind fondurile europene pentru ciclul de programare 2021-2027: a) negocierea cu Comisia Europeană a Acordului de parteneriat care conţine tipologia investiţiilor de care va putea beneficia România din fondurile europene, precum şi identificarea necesarului de finanţare complementar care trebuie asigurat din bugetul naţional şi programe guvernamentale; b) asumarea de către Guvern a calendarului îndeplinirii condiţiilor favorizante pentru a putea iniţia implementarea programelor europene începând cu anul 2021; c) stabilirea unui cadru financiar şi legislativ care să ofere soluţii pentru noul ciclu financiar, având în vedere prevederile Regulamentului general privind: modificarea ratei naţionale de cofinanţare de la 15% la 30%, modificarea regulii „n+3“ în „n+2“, precum şi eligibilitatea TVA-ului pentru proiectele de peste 5 milioane de euro; d) descentralizarea implementării programelor de finanţare şi adaptarea lor nevoilor locale şi regionale. Elaborarea a 8 programe operaţionale regionale cu management transferat la nivel regional; e) abordarea simplificată a programelor operaţionale încă din faza conceptuală şi informatizarea tuturor proceselor de implementare, inclusiv în relaţia cu beneficiarii; f) asigurarea unei asistenţe tehnice şi pregătirea unui portofoliu de proiecte mature care pot fi finanţate imediat după lansarea noilor programe, pornind de la analiza proiectelor nefinanţate în perioada 2014-2020; g) susţinerea beneficiarilor publici cu proiecte în pregătire, prin utilizarea fondului de creditare sindicalizat; h) elaborarea unui pachet de asistenţă pentru pregătirea şi întărirea capacităţii administrative a autorităţilor locale în vederea dezvoltării şi implementării de proiecte; i) redefinirea cadrului instituţional privind coordonarea fondurilor europene în contextul simplificării şi abordării descentralizate; j) continuarea dezvoltării colaborării cu instituţiile financiare internaţionale (BEI, BERD, Banca Mondială, OECD) ca parteneri strategici în vederea asigurării asistenţei tehnice şi suportului financiar complementar pentru proiectele contractate sau în curs de pregătire; k) activarea şi valorificarea experienţei şi expertizei din structurile parteneriale naţionale şi regionale. IX. Muncă
┌──────────────────────────────────────┐
│Mediul economic, caracterizat de │
│instabilitate în ultima perioadă, din │
│cauza măsurilor total greşite luate în│
│ultimii ani, are nevoie urgentă de │
│măsuri liberale care să revigoreze │
│economia şi să creeze premisele │
│revenirii pe un trend ascendent, │
│normal, de creştere economică şi de │
│stimulare a liberei iniţiative. │
│Progresul tuturor întreprinzătorilor, │
│stabilitatea celor care lucrează, │
│acoperirea necesarului bugetului de │
│asigurări sociale, investiţiile în │
│sectorul public, crearea de noi locuri│
│de muncă, încurajarea muncii în │
│general, respectiv stimularea │
│întoarcerii în ţară a celor care au │
│plecat la muncă în străinătate sunt │
│deziderate fundamentale pentru noul │
│guvern, care se simte obligat să │
│recreeze o economie puternică, │
│durabilă şi, nu în ultimul rând, ce │
│poate asigura bunăstarea tuturor │
│cetăţenilor săi. Prevederile din │
│cadrul normat la nivel european │
│trebuie să îşi găsească un │
│corespondent firesc în legislaţia │
│românească. │
│Cu privire la sistemul de pensii, în │
│condiţiile în care, în 2060, România │
│va avea o populaţie de 14 milioane de │
│oameni, iar ponderea tinerilor va fi │
│egală cu cea a bătrânilor (30%), noul │
│Guvern trebuie să abordeze această │
│realitate cu maximă responsabilitate, │
│accentuând asupra unui sistem bazat, │
│întradevăr, pe contributivitate şi pe │
│controlul sumelor acumulate prin │
│Pilonul 2. În 2018, Guvernul a redus │
│la 3,75% contribuţia la Pilonul 2 în │
│condiţiile în care Legea nr. 411/2004 │
│prevedea creşterea procentului │
│progresiv. Pentru o viaţă decentă la │
│momentul pensionării, alături de │
│veniturile cuvenite din pensia │
│garantată de stat, viitorul pensionar │
│trebuie să fie stimulat încă din │
│timpul perioadei active să îşi asigure│
│veniturile necesare prin capitalizarea│
│şi acumularea în fondurile de pensii │
│private şi în conturi individuale │
│private, cu garantarea beneficiilor │
│viitoare de către stat. │
│La nivelul pieţei muncii, Programul de│
│guvernare al PNL se va axa pe măsuri │
│active, structurat pe programe care au│
│în vedere, pe de o parte, stimularea │
│liberei iniţiative şi creşterea │
│numărului de locuride muncă, în │
│următoarea perioadă, dar, mai ales, pe│
│crearea unui climat de muncă stabil │
│pentru persoanele active la acest │
│moment şi, totodată, atractiv pentru │
│persoanele plecate, în ultimii ani, la│
│muncă în străinătate, în vederea │
│revenirii şi reintegrării lor pe piaţa│
│muncii naţionale. │
│În domeniul asistenţei sociale, │
│veniturile trebuie să privească, în │
│mod transparent şi eficient, nevoile │
│celor cu adevărat în nevoi. Eforturile│
│acestora în accesarea serviciilor │
│trebuie uşurate, concomitent cuo │
│abordare integrată pe care statul │
│trebuie să o aibă. │
│Toate deciziile publice trebuie bazate│
│pe consultare, pe dialog social, pe │
│implicarea eficientă a actorilor │
│sociali în procesul decizional. │
│Organizaţiile societăţii civile vor │
│deveni parteneri importanţi în │
│furnizarea serviciilor de cea mai bună│
│calitate pentru beneficiari. │
│Domeniul muncii şi al protecţiei │
│sociale are nevoie de o infuzie de │
│modernitate, inclusiv prin folosirea │
│tehnologiei, respectiv prin │
│eficientizarea aparatului public, │
│principala grijă a noului guvern fiind│
│satisfacerea nevoilor cetăţenilor. │
└──────────────────────────────────────┘
În condiţiile descrise, pe scurt, mai sus, principalele direcţii de acţiune vor viza: Politici active de ocupare/stimulare a muncii Obiectiv: Încurajarea muncii şi flexibilizarea pieţei muncii concomitent cu creşterea numărului de locuri de muncă şi a salariaţilor cu forme legale Principalele măsuri: • Dezvoltarea şi modernizarea relaţiilor de muncă prin adaptarea contractelor de muncă la noile realităţi/tendinţe economice şi cerinţe sociale • Dezvoltarea cooperării dintre sistemul de educaţie/sistemul de afaceri, prin susţinerea structurilor de învăţământ dual • Revizuirea măsurilor privind impozitarea muncii • Măsuri de modernizare şi de întărire a instituţiilor de reglementare a pieţei muncii, incluzând măsuri de dezvoltare a mobilităţii transnaţionale a lucrătorilor, conform Strategiei europene privind promovarea unui cadru de angajare sustenabil, calitativ şi de susţinere a mobilităţii muncii, precum şi a Strategiei EU.2020 • Revizuirea cadrului legislativ: - abrogarea supraimpozitării contractelor part-time prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2017; – evaluarea impactului Legii nr. 153/2017 şi promovarea unor măsuri în vederea restabilirii unui echilibru între salariaţii de la stat şi cei de la privat şi eliminarea inechităţilor; – adaptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2017 şi stimularea companiilor private care angajează şi oferă locuri de muncă persoanelor cu dizabilităţi sau dificil reintegrabile pe piaţa muncii; – promovarea unui proiect de lege pentru stabilirea salariului minim prin aplicarea unui mecanism obiectiv şi predictibil • Programe pentru stimularea/reinserţia profesională, inclusiv a celor plecaţi la muncă în străinătate • Realizarea unor programe de formare profesională a şomerilor şi a salariaţilor aflaţi în pericolul pierderii locului de muncă, corelate cu necesităţile actuale ale pieţei muncii Politici corecte şi eficiente vizând pensiile Obiectiv: O pensie echitabilă pentru toate categoriile de pensionari, un sistem public de pensii sustenabil concomitent cu reducerea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat Principalele măsuri: • Constituirea unui grup de lucru care, împreună cu partenerii sociali, inclusiv asociaţiile pensionarilor, vor stabili măsurile cele mai potrivite, astfel încât pensiile să nu scadă în termeni reali pe termen lung, iar discriminările din sistem să fie eliminate prin aplicarea principiului contributivităţii în stabilirea dreptului la pensie • Consolidarea Pilonului 2 de pensii prin: - eliminarea cerinţelor suplimentare impuse fondurilor de pensii administrate privat; – eliminarea posibilităţii de a opta între Pilonul 1 şi Pilonul 2; – reluarea creşterii procentului virat la Pilonul 2 aşa cum a fost prevăzut iniţial în legislaţie • Reducerea numărului de pensionari anticipaţi prin măsuri active de stimulare a continuării activităţii • Evaluarea oportunităţii şi a formei reglementării privind introducerea unor sisteme facultative de pensii ocupaţionale alături de sistemele existente, care să aibă în vedere realităţile actuale privind categoriile socioprofesionale, statutul profesional şi/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, bazate pe contribuţii din venitul profesional, altele decât cele existente • Stimularea celor care desfăşoară activităţi ocazionale în vederea încheierii asigurării facultative la pensii, printr-o serie de facilităţi la momentul declarării veniturilor din activităţile ocazionale Un dialog social real şi eficient Obiectiv: Conectarea dialogului social la evoluţiile din mediul economic şi social din România, precum şi integrarea conceptului de dialog social în cel de dezvoltare naţională Principale măsuri: • Revizuirea cadrului legislativ specific, inclusiv eficientizarea activităţii Consiliului Economic şi Social, respectiv a aportului reprezentanţilor în CESE • Introducerea unei componente anticipative a dialogului social, prin consultarea partenerilor din faza de intenţie referitoare la modificarea politicilor • Informarea partenerilor sociali în privinţa indicatorilor asumaţi la nivel european, precum şi a celor în baza cărora se elaborează bugetul public anual şi care au incidenţă sau privesc piaţa muncii • Elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare şi informare asupra rezultatelor procesului de dialog social Asistenţă socială îndreptată către nevoile reale ale beneficiarilor Obiectiv: Asigurarea unor condiţii de trai decente pentru familiile în dificultate şi categoriile sociale vulnerabile Principale măsuri: • Dezvoltarea de servicii integrate pentru grupurile vulnerabile, prin asigurarea condiţiilor care să facă operaţională contractarea mediului neguvernamental, implicit prin cointeresarea acestuia din perspectiva următorului exerciţiu financiar al UE 2021-2027 • Eficientizarea coordonării instituţionale la nivelul ANPD, ANPDCA, ANES • Monitorizarea aplicării legislaţiei privind venitul minim de incluziune şi a celei privind anularea VMG în caz de refuz al unui loc de muncă • Reducerea cu 5% a poverii birocratice pentru beneficiarii serviciilor de asistenţă socială • Anularea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea Legii nr. 448/2006 vizând unităţile protejate • Monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor, la nivelul instituţiilor publice, pentru respectarea drepturilor persoanelor abuzate, şi pentru încurajarea implicării organizaţiilor neguvernamentale în activităţile specifice • Simplificarea legislaţiei privind adopţia şi creşterea perioadei de monitorizarea postadopţie X. Educaţie şi cercetare
┌──────────────────────────────────────┐
│Prioritatea generală a PNL este de a │
│asigura un cadru normativ previzibil │
│şi stabil în sistemul de educaţie. │
│Pe termen scurt, PNL va lua doar │
│măsurile urgente, cu caracter │
│reparatoriu sau care pot creşte │
│calitatea procesului educaţional, fără│
│a genera instabilitate pentru elevi, │
│profesori sau societate. │
│Ulterior, obiectivul PNL va fi punerea│
│în practică a viziunii şi strategiei │
│din proiectul „România educată“. │
│Demersul de operaţionalizare a acestei│
│strategii va respecta aceleaşi │
│principii de consultare a societăţii │
│şi a experţilor din domeniu. │
└──────────────────────────────────────┘
Obiective generale: • PNL va prioritiza componenta de echitate şi abordările pedagogice centrate pe elevi/studenţi în scopul de a combate cele trei mari crize din educaţia românească: rata ridicată de părăsire timpurie a şcolii, rezultatele slabe ale elevilor la testările naţionale şi internaţionale şi rata de analfabetism funcţional măsurată la vârsta de 15 ani. Scopul este să prevenim apariţia unei noi generaţii „pierdute“, până la implementarea unei reforme profunde pe termen lung. • În vederea corelării programelor de studii cu cerinţele de pe piaţa muncii, se vor dezvolta parteneriatele cu partenerii socioeconomici cu scopul dezvoltării programelor din învăţământul profesional dual şi cel universitar, astfel încât să existe corelarea într-o măsură mai mare cu economia reală şi cu priorităţile pe termen mediu şi lung ale României. Priorităţi pe termen scurt: 1. Învăţământul preuniversitar: • Realizarea unei analize, împreună cu ministerele de resort, care să conducă la adaptarea legislaţiei specifice şi sprijinirea autorităţilor publice locale în vederea realizării condiţiilor pentru obţinerea cu celeritate a avizelor şi autorizaţiilor sanitare şi de securitate la incendiu pentru unităţile de învăţământ • Refacerea capacităţii administrative a Ministerului Educaţiei prin evaluări ale personalului şi ocuparea prin concurs a funcţiilor. Organizarea concursului de directori pentru anul 2020 şi limitarea practicii de delegare în interesul învăţământului • Adoptarea planului-cadru şi realizarea programelor pentru învăţământul liceal prin continuarea efortului de reformă curriculară • Realizarea de urgenţă a documentelor în vederea demarării licitaţiilor pentru manualele şcolare, pentru a nu repeta greşelile trecutului, iar generaţia de elevi care acum este în clasa a VII-a să nu mai fie una de sacrificiu • Revenirea la cadrul legislativ care permite corectarea lucrărilor la evaluarea naţională şi la bacalaureat în centre de evaluare din alte judeţe decât cele în care se susţin probele • Revenirea la legislaţia de organizare a evaluării naţionale anterior măsurilor de direcţionare forţată în învăţământul profesional a elevilor care nu obţin media 5 în procesul de admitere în învăţământul liceal • Compatibilizarea evaluărilor naţionale cu programele şcolare, respectiv cu evaluările din timpul anilor de studiu • Debirocratizarea activităţii cadrelor didactice prin reducerea numărului de „hârtii“ şi promovarea calităţii în educaţie prin realizarea unui act educaţional bun şi centrat pe nevoile elevului • Aplicarea efectivă a metodologiei pentru combaterea segregării şcolare • Realizarea unui parteneriat real al ministerului cu toţi actorii educaţionali (elevi, părinţi, profesori, sindicate) • Extinderea etapizată a programului „Masă caldă“ şi creşterea calităţii programelor de „After-school“ publice şi private, inclusiv prin crearea cadrului legislativ favorabil • Profesionalizarea carierei didactice prin demararea programului de masterat didactic în cele mai adecvate universităţi • Extinderea programelor de învăţământ profesional-dual prin adecvarea cadrului instituţional existent şi stimularea parteneriatului cu mediul privat, pentru nivelele de calificare 3, 4 şi 5 • Iniţierea unor eforturi guvernamentale pentru deblocarea decontului navetei elevilor şi cadrelor didactice şi pentru finanţarea transportului şcolar intrajudeţean • Promovarea măsurilor care sprijină digitalizarea sistemului de educaţie şi focalizarea pe utilizarea tehnologiilor IT pentru procesul de predare-învăţare şi pentru managementul educaţional 2. Învăţământul universitar: • Iniţierea unui proiect de lege pentru scoaterea veniturilor proprii ale universităţilor din calculul deficitului public naţional, permiţând universităţilor realizarea de investiţii necesare pentru menţinerea competitivităţii • Asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea de alegeri corecte şi imparţiale la nivelul conducerii universităţilor • Crearea de mecanisme funcţionale, prin armonizarea eforturilor instituţionale deja existente şi a bunelor practici la nivel naţional, pentru monitorizarea parcursului profesional al absolvenţilor • Recredibilizarea studiilor doctorale şi dezvoltarea activităţilor de cercetare prin implicarea specialiştilor din ţară şi din străinătate pentru eliminarea culturii plagiatului şi creşterea calităţii, conform standardelor internaţionale. Demararea imediată a evaluării şcolilor doctorale, pe baza metodologiei agreate cu ARACIS şi Consiliul Naţional al Rectorilor • Sprijinirea universităţilor pentru a-şi dezvolta strategiile de internaţionalizare, prin adoptarea unui cadru strategic la nivel naţional în acest domeniu, care să includă măsuri de recompensare a acelor instituţii care vor fi parte a aplicaţiilor selectate în cadrul apelului pentru Universităţi Europene sau care au performanţe deosebite la nivel internaţional 3. Cercetare-inovare: • Majorarea bugetului dedicat activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare şi asigurarea unei distribuţii bugetare echilibrate, pentru susţinerea atât a cercetării aplicative şi a inovării, cât şi a cercetării fundamentale şi de frontieră • Atribuirea finanţării pe proiecte se va face exclusiv pe baza unor evaluări realizate de echipe care să includă experţi internaţionali pentru a elimina potenţialele conflicte de interese • Iniţierea unei evaluări a institutelor naţionale de cercetare şi dezvoltare, în scopul dezvoltării unor poli naţionali de competitivitate • Demararea procesului de cartografiere a infrastructurii de cercetare şi de creare a unei reţele de infrastructură de cercetare regională care să ofere acces la echipamente tuturor cercetătorilor din instituţiile publice din regiune • Asigurarea condiţiilor necesare continuării şi finalizării proiectelor majore de cercetare, cu finanţare şi participare naţională şi europeană: - laserul de la Măgurele Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics ELI-NP - integrarea infrastructurilor de cercetare ELI-NP şi CETAL în cadrul unui ecosistem al inovării şi dezvoltării bazat pe creativitate, care să permită creşterea gradului de atractivitate a platformei Măgurele, atât pentru cercetătorii din întreaga lume, cât şi pentru investitorii în activităţile de CDI; – Centrul Internaţional de Studii Avansate a Sistemelor: Râuri-Mări (DANUBIUS-RI) ca infrastructură distribuită de cercetare interdisciplinară aferentă marilor sisteme. XI. Tineret şi sport
┌──────────────────────────────────────┐
│În perioada 2003-2018, numărul de │
│tineri din România a scăzut cu aproape│
│o treime, de la 7,5 milioane la 5 │
│milioane. Scăderea natalităţii şi │
│migraţia masivă ne arată o încredere │
│scăzută a tinerilor într-un viitor │
│decent în România şi în direcţia de │
│evoluţie a ţării. Această încredere │
│trebuie redată tinerilor şi, în acest │
│sens, seriozitatea cu care statul │
│român tratează nevoile generaţiei │
│noastre trebuie să fie maximală. │
│Fiecare zi pierdută în acest sens nu │
│face decât să adâncească această criză│
│a societăţii noastre şi fiecare zi │
│care va fi câştigată va îmbunătăţi │
│perspectiva de evoluţie a României pe │
│termen lung. │
└──────────────────────────────────────┘
Măsuri prioritare în domeniul politicii de tineret: • Implementarea Strategiei naţionale în domeniul politicii de tineret 2015-2020 în anul 2020, precum şi demararea imediată a demersurilor pentru elaborarea strategiei următoare - pentru perioada 2021-2026 • Acordarea unei atenţii deosebite celor mai vulnerabili tineri, sprijinirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului şi a tinerilor cu dizabilităţi • Susţinerea adoptării proiectului Legii tineretului într-o formă care să conducă la dezvoltarea de strategii pentru tineret la nivelul consiliilor locale şi judeţene şi crearea condiţiilor pentru înfiinţarea de centre de tineret care să sprijine tinerii prin dezvoltarea de abilităţi transversale, integrare socială, facilitarea accesului la oportunităţi educaţionale şi de voluntariat, consiliere a carierei şi alte servicii, în funcţie de nevoile comunităţilor deservite • Luarea deciziilor referitoare la descentralizarea atribuţiilor şi patrimoniului în domeniul tineretului în urma consultării organizaţiilor care activează în sectorul de tineret Măsuri prioritare pentru sport • Creşterea bugetului alocat Ministerului Tineretului şi Sportului pentru anul olimpic 2020 • Finalizarea lucrărilor la cele două stadioane, „Ghencea“ şi „Arcul de Triumf“, în vederea organizării Campionatului European de Fotbal din anul 2020 • Atragerea organizării de către România a cât mai multor competiţii şi evenimente de anvergură, de nivel european şi mondial • Finanţarea cu prioritate a sportivilor cu potenţial de calificare la Jocurile Olimpice de la Tokyo • Promovarea sportului de masă şi dezvoltarea de infrastructură sportivă accesibilă pentru toţi cetăţenii ţării • Analiza sistemului actual de funcţionare a diverselor cluburi sportive (cluburi sportive universitare în subordinea Ministerului Educaţiei, cluburi sportive şcolare în subordinea inspectoratelor şcolare, cluburi sportive în subordinea autorităţilor publice locale, cluburi sportive în subordinea MTS) şi restructurarea sa într-o formă mai coerentă, pentru a asigura o gestiune mai eficientă a resurselor • Asigurarea finanţării federaţiilor şi cluburilor sportive, în funcţie de performanţele pe care le au, de caracterul olimpic/neolimpic al sportului şi de tradiţia/popularitatea respectivului sport în România şi de oportunităţile de a fi practicat şi la nivel de masă • Dezvoltarea de competiţii sportive şcolare şi universitare şi a unui spirit competitiv constructiv în special pentru elevi şi studenţi XII. Sănătate Obiectivul principal al politicii Guvernului PNL în domeniul sănătăţii îl constituie asigurarea unor servicii de sănătate de o calitate şi o accesibilitate superioară a acestora pentru toţi cetăţenii. Creşterea calităţii serviciilor medicale presupune optimizarea tuturor componentelor legate de acestea, de la infrastructură şi dotare până la actul medical propriu-zis, de la management şi sisteme informatice până la respectarea drepturilor pacientului.
┌──────────────────────────────────────┐
│Cifrele dezastrului din sănătate le │
│putem regăsi şi în rapoartele OECD │
│Health Statistics (2019) sau Eurostat │
│Database, unde România se află pe │
│ultimele locuri, în ceea ce priveşte │
│majoritatea indicatorilor: speranţa de│
│viaţă, incidenţa naşterilor premature,│
│a mortalităţii neonatale şi infantile,│
│a mortalităţii materne, a mortalităţii│
│prin boli cardiovasculare, a │
│infecţiilor TBC, a mortalităţii prin │
│cancer de sân sau col uterin etc.. Un │
│indicator extrem de relevant pentru │
│calitatea sistemelor de sănătate este │
│mortalitatea tratabilă, ce calculează │
│numărul de decese ce puteau fi evitate│
│dacă oamenii ar fi primit tratamentul │
│maximal existent astăzi în lume. │
│România ocupă şi aici ultimele locuri │
│în Europa, cu un număr de 208 decese │
│tratabile la 100.000 de locuitori pe │
│an. Astfel, anual, din cauza │
│deficienţelor sistemului de sănătate, │
│circa 4000 de români îşi pierd viaţa. │
│De asemenea, politica nesăbuită a │
│ultimilor ani ne-a adus în situaţia │
│extrem de gravă de a avea o rată a │
│vaccinării copiilor de sub 80%. │
│Urmarea firească a fost apariţia │
│epidemiei de rujeolă (boală aproape │
│eradicată în ţările civilizate), care │
│încă face ravagii în anumite judeţe. │
│După 18.426 de cazuri şi 64 de decese │
│în rândul copiilor nu s-a implementat │
│încă nicio măsură care să crească rata│
│vaccinării. Legea vaccinării, deşi se │
│bucură de larg suport politic, │
│trenează încă în Parlament. │
│Tot pe ultimul loc în UE ne plasăm şi │
│în privinţa numărului de medici, cu │
│2,8 medici/1.000 de locuitori (vs 3,4 │
│medici - media europeană). Situaţia │
│este cu atât mai dramatică cu cât │
│există şi o polarizare excesivă a │
│acestora în Capitală şi în centrele │
│universitare. Astfel, în mediul rural,│
│precum şi în judeţe întregi din │
│provincie, lipsa specialiştilor este │
│mai mult decât acută. Deficitul de │
│resursă umană în sănătate se │
│accentuează, în ciuda faptului că avem│
│cel mai mare număr de absolvenţi de │
│medicină raportat la numărul de │
│locuitori din UE. Explicaţia este │
│simplă - 30.000 de medici au ales să │
│profeseze într-o altă ţară în ultimii │
│10 ani. │
└──────────────────────────────────────┘
Finanţarea sistemului de sănătate • CNAS va reglementa măsurile manageriale care vor permite creşterea capacităţii spitalelor publice de a înregistra venituri proprii şi creşterea autonomiei administrative a acestora. • Fondurile obţinute din taxele pe viciu, precum şi din accizele pe produsele dăunătoare sănătăţii vor fi orientate către FNUASS, cu destinaţia explicită a finanţării şi dezvoltării programelor naţionale curative. • Guvernul va facilita procesul de accesare a fondurilor europene de către Ministerul Sănătăţii şi autorităţile locale pentru investiţii în infrastructură şi dotări pentru sănătate, dezvoltarea serviciilor de e-sănătate, proiecte care sporesc acoperirea asigurărilor de sănătate şi programe de promovare a sănătăţii. Guvernul va pregăti elaborarea unui pachet de măsuri pentru stimularea asigurărilor de sănătate private complementare. Investiţiile în infrastructura de sănătate • Ministerul Sănătăţii va realiza o analiză riguroasă a infrastructurii şi dotărilor celor 367 de spitale publice şi stabilirea unei liste de priorităţi urgente a investiţiilor acolo unde există condiţii insalubre sau care pun în pericol siguranţa pacienţilor. • Ministerul Sănătăţii va finaliza de urgenţă demersurile necesare pentru obţinerea finanţării europene pentru spitalele regionale din regiunile de dezvoltare Nord-Est (Iaşi), Nord-Vest (Cluj) şi Sud-Vest Oltenia (Craiova) pentru demararea cât mai rapidă a licitaţiilor publice şi începerea efectivă a construcţiei. • Ministerul Sănătăţii va susţine modificarea legislaţiei astfel încât cabinetele medicale individuale, cabinetele medicale grupate, cabinetele medicale asociate şi societăţile civile medicale să poată accesa fonduri naţionale sau europene pentru investiţii în infrastructură şi dotări. • Ministerul Sănătăţii va continua programul de înnoire a parcului de ambulanţe pentru a creşte accesul populaţiei la servicii medicale de urgenţă. Resursa umană din sănătate • Guvernul va iniţia un proiect de lege pentru compensarea inechităţilor produse de legea salarizării unitare, precum şi a regulamentului de sporuri, între toate categoriile de personal medical, şi mai ales a biologilor şi chimiştilor, a personalului auxiliar, cadrelor universitare cu încadrare clinică, a personalului medical ce activează în domenii cu grad înalt de risc. • Rezidenţiatul va face obiectul unei analize în vederea demarării unei adevărate reforme, prin corelarea locurilor şi posturilor scoase la concurs cu proiecţia pe minimum 5 ani a specialităţilor deficitare şi cu distribuţia geografică a acestora, prin actualizarea tematicii şi bibliografiei de examen, prin restabilirea curriculei pentru fiecare specialitate în parte, astfel că, încă din timpul rezidenţiatului, tinerii medici să poată căpăta competenţele necesare practicării medicinei la standardele tehnologice şi de calitate actuale. • Concursurile pentru posturi în sistemul public de sănătate se vor desfăşura cu impunerea meritocraţiei şi a experienţei efective în practica medicală. • Ministerul Sănătăţii şi autorităţile locale vor susţine finanţarea programelor de educaţie medicală continuă, dobândirea competenţelor şi abilităţilor pentru personalul medical din spitalele publice, dar şi din medicina primară şi de ambulatoriu. Prevenţia medicală • Guvernul va susţine adoptarea cât mai rapidă în Parlament, după o corectă informare si consultare publică, a Legii prevenţiei prin care populaţia să fie informată asupra efectelor nocive ale unor alimente, produse sau obiceiuri alimentare sau comportamentale. • Guvernul va susţine adoptarea cât mai rapidă a Legii vaccinării, care va cuprinde obligativitatea vaccinării populaţiei, dar şi obligaţia autorităţilor, în primul rând a Ministerului Sănătăţii, de a desfăşura campanii de informare, de a asigura aprovizionarea cu vaccinuri, de a garanta calitatea şi siguranţa vaccinării conform standardelor europene. • În cadrul legii vaccinării va fi stabilită şi obligaţia Ministerului Sănătăţii de a elabora şi aplica un plan multianual de vaccinări şi, implicit, un plan multianual de achiziţii de vaccinuri. • Guvernul va urgenta începerea derulării programelor naţionale de screening cu finanţare de la UE în domeniul bolilor cronice cu cea mai mare incidenţă în populaţia României: boli cardiovasculare, diabet zaharat, cancer colo-rectal, cancer de sân, de col uterin, de prostată. Medicina primară • CNAS va acorda o creştere graduală a ponderii medicinei primare în cadrul bugetului FNUASS, astfel că până în anul 2024 procentul alocat să se înscrie în media europeană. • CNAS va propune o serie de măsuri pentru simplificarea si debirocratizarea relaţiei contractuale cu medicii de familie (utilizarea exclusivă a semnăturii şi registrelor electronice), astfel încât resursele de timp şi financiare ale medicilor să poată fi folosite mai mult spre componenţa profesională. • Contractele-cadru, la a căror negociere reprezentanţii medicilor de familie trebuie să fie parte activă, vor cuprinde cuantificarea clară şi extinderea numărului şi tipurilor de servicii medicale prestate (activităţi epidemiologice, de prevenţie, programe de screening). • Guvernul va avea ca prioritate optimizarea Sistemului integrat unic de asigurări de sănătate (SIUI) şi aducerea lui la parametrii de funcţionalitate normală, condiţie de bază pentru o activitate eficientă a medicilor, dar şi pentru scăderea cheltuielilor decontate. Medicina de ambulator şi investigaţiile paraclinice • CNAS va acorda o creştere graduală a ponderii medicinei de ambulator în cadrul bugetului FNUASS, astfel că până în anul 2024 procentul alocat să se înscrie în media europeană. • CNAS va propune o serie de măsuri pentru simplificarea şi debirocratizarea relaţiei contractuale cu medicii de ambulator, reevaluarea pe specialităţi a duratei consultaţiei medicale pentru ca medicul să se poată dedica consultaţiei propriu-zise, şi nu completării de hârtii. • CNAS va introduce obligativitatea tuturor furnizorilor de servicii de sănătate de a crea liste de aşteptare pentru pacienţii cronici pe criterii clare şi transparente, diferenţiate pe tipuri de patologii, precum şi sisteme digitalizate de programări. Medicina intraspitalicească • Guvernul, în colaborare cu toate structurile locale şi centrale care deţin unităţi sanitare cu paturi în administrare, vor realiza o analiză riguroasă şi vor stabili un plan de reorganizare/comasare a spitalelor neperformante sau a celor care înregistrează mari dificultăţi de sustenabilitate financiară. • Ministerul Sănătăţii va realiza, prin direcţiile de sănătate publică, controlul şi va asigura implementarea efectivă a Planului strategic de prevenire şi combatere a infecţiilor nosocomiale la nivelul tuturor spitalelor publice şi private, plan adoptat în 2016. • Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică, va iniţia şi implementa un program de combatere a rezistenţei la antimicrobiene (antibiotice), ce va putea accesa finanţare europeană. • Ministerul Sănătăţii şi CNAS vor impune obligativitatea spitalelor publice de a introduce sisteme computerizate de programări, criterii clare şi transparente de alcătuire a listelor de aşteptare. Politica medicamentului • CNAS va creşte plafonul trimestrial alocat medicamentelor, ceea ce va duce implicit la scăderea taxei clawback, aceasta fiind o măsură care va permite reducerea timpului de introducere a unor terapii noi, inovatoare, precum şi stoparea retragerii din România a medicamentelor generice esenţiale pentru tratamentul multor afecţiuni. • Ministerul Sănătăţii va crea un mecanism de control la zi al stocurilor de medicamente şi va implementa un pachet de măsuri pentru a asigura disponibilitatea continuă a terapiilor esenţiale. • Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM) va reduce timpii de evaluare pentru introducerea pe piaţă a noilor tratamente, pentru ca pacienţii români să poată beneficia de tratament inovativ la fel de rapid ca şi în spaţiul comunitar. Digitalizare şi reformă administrativă • CNAS va implementa de urgenţă toate măsurile necesare pentru optimizarea Sistemului informatic unic integrat, ale cărui disfuncţionalităţi majore îngreunează mult activitatea furnizorilor de servicii medicale pe toate palierele şi reprezintă una dintre principalele probleme de accesare a serviciilor medicale de către pacienţi. XIII. Mediu, ape şi păduri
┌──────────────────────────────────────┐
│După trei ani sub mandatul guvernării │
│PSD, România este marcată de │
│acutizarea deficienţelor din domeniul │
│protecţiei mediului, un domeniu │
│subfinanţat, cu buget redus de la an │
│la an. Problemele din principalele │
│sectoare au dus atât la degradarea │
│calităţii mediului, cât şi la scăderea│
│potenţialului productiv al capitalului│
│natural. │
│În sectorul forestier principalele │
│probleme vizează lipsa cadastrului şi │
│insuficienta reglementare pentru │
│amenajarea suprafeţelor micilor │
│proprietari, necorelarea prevederilor │
│legale din domeniul silviculturii cu │
│reglementări din alte domenii (Codul │
│fiscal, Codul penal, Codul civil şi │
│regimul armelor şi muniţiilor, │
│protecţia mediului) şi un nivel redus │
│de acordare a plăţilor compensatorii │
│pentru proprietarii de păduri cu │
│funcţii speciale de protecţie. În │
│plus, pentru cca. 500.000 ha nu este │
│asigurată administrarea sau serviciile│
│silvice şi nici nu sunt elaborate │
│amenajamente silvice, nu sunt │
│asigurare serviciile de pază a │
│fondului forestier aflat în │
│proprietatea persoanelor fizice şi │
│juridice, iar accesibilitatea la │
│fondul forestier naţional este redusă.│
│Nu există o Strategie Naţională │
│Forestieră adaptată la cerinţele │
│actuale ale României, iar cercetarea │
│în activitatea de exploatare şi │
│prelucrare primară este mult rămasă în│
│urmă. │
│În domeniul gospodăririi apelor │
│observăm depăşirea termenelor asumate │
│prin Tratatul de aderare pentru │
│conformarea cu Directiva privind apa │
│potabilă şi Directiva privind │
│colectarea şi epurarea apelor uzate │
│urbane. Doar 52,7% din populaţia │
│României are locuinţa conectată la │
│sisteme de canalizare, 57% din │
│populaţie nu este conectată la sisteme│
│de alimentare cu apă, iar planurile de│
│gestionare a riscurilor la inundaţii │
│nu sunt însoţite de alocările bugetare│
│necesare şi nici măcar sursele de │
│finanţare nu sunt stabilite. │
│Progresele în gestionarea deşeurilor │
│sunt slabe, cu o rată foarte scăzută │
│de reciclare a deşeurilor municipale │
│(14%, din care 7% reciclare a │
│materialelor şi 7% compostare) şi rată│
│ridicată de depozitare a deşeurilor │
│(70%). Adoptarea Planului naţional de │
│gestionare a deşeurilor şi a │
│Programului de prevenire a generării │
│deşeurilor nu este însoţită de │
│investiţiile necesare pentru │
│implementarea măsurilor lor, cadrul │
│legislativ este incomplet, actele │
│normative subsecvente nu au fost │
│elaborate, iar planurile judeţene de │
│gestionare a deşeurilor nu au fost │
│elaborate. Sistemele integrate de │
│gestionare a deşeurilor sunt un eşec │
│din pricina proiectelor incomplete sau│
│nefuncţionale, depozitele neconforme │
│fiind încă numeroase. Există un risc │
│crescut de declanşare a procedurilor │
│de infringement pe fondul nivelului │
│scăzut de utilizare a fondurilor │
│europene pentru îmbunătăţirea │
│gestionării deşeurilor. │
│În ceea ce priveşte managementul │
│ariilor protejate şi al │
│biodiversităţii se manifestă deficit │
│de capacitate administrativă şi │
│coordonare, transferarea │
│responsabilităţilor către Agenţia │
│Naţională pentru Arii Naturale │
│Protejate creând blocaje în derularea │
│proiectelor. De asemenea, desemnarea │
│insuficientă a siturilor Natura 2000, │
│evaluarea greoaie a suprafeţelor de │
│păduri virgine la nivel naţional, │
│depăşirea termenelor prevăzute în │
│Directiva privind habitatele pentru │
│desemnarea siturilor de interes │
│comunitar ca arii speciale de │
│conservare şi implementarea scăzută a │
│principiilor privind infrastructura │
│verde arată dezinteresul fostului │
│guvern PSD cu privire la priorităţile │
│din domeniul protejării ecosistemelor │
│vulnerabile. │
│O situaţie gravă cu impact asupra │
│sănătăţii publice o reprezintă │
│neîndeplinirea de către România a │
│angajamentelor de reducere a │
│emisiilor, înregistrându-se depăşiri │
│ale valorii-limită anuale pentru o │
│serie de indicatori - dioxid de azot, │
│particule în suspensie PM10 şi │
│particule fine în suspensie PM2.5, şi │
│deficienţe majore de raportare şi │
│monitorizare. În fine, deşi Strategia │
│naţională privind schimbările │
│climatice şi creşterea economică │
│bazată pe emisii reduse de carbon │
│pentru perioada 2016-2030 şi Planul │
│naţional de acţiune 2016-2020 au fost │
│adoptate în 2016, punerea în aplicare │
│a acestora nu a fost posibilă deoarece│
│nu s-au alocat fonduri bugetare │
│corespunzătoare pentru implementarea │
│măsurilor. │
│În ceea ce priveşte economia circulară│
│aflată între priorităţile Uniunii │
│Europene, Guvernul PSD nu a │
│înregistrat niciun progres. │
└──────────────────────────────────────┘
Obiective imediate: 1. Partidul Naţional Liberal se angajează să ia toate măsurile necesare pentru a rezolva situaţiile care fac obiectul procedurilor de infringement, ce obligă cetăţenii români la plata unor penalităţi considerabile. 2. Accelerarea proiectelor de mediu finanţate prin Programul operaţional Infrastructura mare pentru a elimina riscul de pierdere a fondurilor, fie prin dezangajarea fondurilor alocate sau prin realocarea lor către alte priorităţi 3. Auditul programelor derulate de Administraţia Fondului pentru Mediu, în vederea deblocării celor pentru care nu s-au mai alocat fonduri şi a celor suspendate din suspiciuni de fraudă. Sectorul forestier a) Creşterea suprafeţei ocupate cu păduri în România prin înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie, a terenurilor agricole şi împădurirea terenurilor degradate b) Elaborarea unui plan naţional de combatere a tăierilor ilegale pentru sporirea şi întărirea controalelor în fondul forestier naţional c) Îmbunătăţirea cadrului legislativ privind punerea în valoare şi recoltarea de masă lemnoasă din fondul forestier d) Finalizarea şi operaţionalizarea aplicaţiei Inspectorul Pădurii şi a SUMAL, având în vedere sincopele în funcţionarea acesteia (timpii de aşteptare pentru elaborarea unui document în aplicaţie), şi finanţarea Inventarului forestier naţional ciclul 3 e) Modificarea legislaţiei privind acordarea lemnului de foc către populaţie, în sensul eliminării sincopelor care decurg de la constituirea unui act de punere în valoare şi până la valorificarea masei lemnoase f) Eficientizarea activităţii Gărzii forestiere prin actualizarea permanentă a hărţilor de risc pentru tăierile ilegale de păduri şi constituirea unei baze de date cu informaţii actualizate legate de limitele proprietăţilor forestiere, în vederea unei mai bune monitorizări Gospodărirea apelor a) Reluarea dialogului cu Comisia Europeană referitor la conformarea României pentru îndeplinirea obiectivelor legate de tratarea apelor uzate municipale şi găsirea de soluţii pentru evitarea infringementului Gestionarea deşeurilor • Reluarea dialogului cu Comisia Europeană referitor la conformarea României pentru îndeplinirea obiectivului de reciclare a deşeurilor municipale în proporţie de 50% în anul 2020 şi găsirea de soluţii pentru evitarea infringementului • Elaborarea unui proiect de asistenţă tehnică şi operaţională finanţat din fonduri europene pentru sprijinirea autorităţilor locale în vederea creşterii capacităţii instituţionale pentru implementarea colectării separate • Stabilirea unor standarde minime în materie de servicii pentru colectarea separată (de exemplu, frecvenţa colectării, tipurile de containere etc.) în municipalităţi pentru a asigura rate ridicate de captare a deşeurilor reciclabile Arii protejate şi biodiversitate • Consolidarea capacităţii administrative a Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, pentru a putea avea un management unitar pentru toate ariile natural protejate • Îmbunătăţirea procesului de desemnare şi de gestionare a siturilor protejate şi consolidarea comunicării cu părţile interesate • Dezvoltarea reţelei de structuri din subordinea ANANP cu rol în managementul ariilor naturale protejate şi atragerea personalului calificat, competent şi cu experienţă în acest domeniu • Corectarea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2018, reglementarea dreptului de custodie asupra ariilor naturale protejate Calitatea aerului • Reluarea dialogului cu Comisia Europeană referitor la conformarea României pentru îndeplinirea obiectivelor legate de calitatea aerului în oraşe şi găsirea de soluţii pentru evitarea infringementului • Actualizarea şi îmbunătăţirea reţelei de monitorizare a calităţii aerului şi asigurarea raportării prompte a datelor privind calitatea aerului XIV. Cultură În viziunea Partidul Naţional Liberal activitatea instituţiei care formulează politicile în domeniul culturii - astăzi aceasta fiind Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale - trebuie asigure un echilibru dinamic între protejarea patrimoniului, încurajarea creaţiei contemporane, difuzarea valorilor culturale universale în România şi, totodată, a valorilor culturii româneşti în lume.
┌──────────────────────────────────────┐
│În vreme ce la nivel european │
│industriile creative ajung să producă │
│procente semnificative din PIB (7%), │
│în România statul rămâne un concurent │
│neloial al pieţei libere de evenimente│
│şi de producţie culturală. Astăzi nu │
│avem politici ale Ministerului │
│Culturii de stimulare a consumului │
│cultural. Acest lucru este cauzat de │
│faptul că lipsesc programe de │
│dezvoltare a educaţiei artistice şi │
│culturale la nivelul învăţământului │
│preuniversitar, precum şi a cercetării│
│ştiinţifice în domeniul patrimoniului │
│la nivelul învăţământului universitar.│
│Patrimoniul material a fost afectat de│
│incoerenţa deciziilor guvernării PSD. │
│Astfel, elaborarea Codului │
│Patrimoniului cultural şi a Strategiei│
│naţionale privind protejarea │
│monumentelor istorice nu au fost │
│realizate, iar întârzierea lor pune în│
│pericol protejarea obiectivelor de │
│patrimoniu naţional alături de lipsa │
│de finanţare a acţiunii de actualizare│
│reală a Listei monumentelor istorice. │
│Cultura scrisă este un alt domeniu de │
│activitate care necesită o │
│reglementare urgentă deoarece astăzi │
│editurile nu beneficiază de niciun fel│
│de susţinere sau facilitate privind │
│condiţiile de difuzare, nici de │
│politici favorabile pentru stimularea │
│lecturii şi nici de criterii privind │
│achiziţia de carte de către biblioteci│
│sau alte entităţi ale statului. Lipsa │
│de investiţii şi a unei infrastructuri│
│adecvate se resimte şi în domeniul │
│muzeelor şi caselor memoriale din │
│România. Legislaţia învechită şi lipsa│
│unui sistem unitar de evaluare a │
│obiectelor de patrimoniu şi de │
│asigurare a lor şi a clădirilor care │
│le adăpostesc reprezintă alte puncte │
│vulnerabile ignorate în ultimii ani. │
│Domeniul cinematografiei româneşti se │
│confruntă cu lipsa de sprijin real │
│privind finanţarea industriei de film,│
│cu un proces dificil privind absorbţia│
│fondurilor de la bugetul de stat. În │
│egală măsură situaţia juridică incertă│
│a unor obiective din cadrul reţelei de│
│cinematografe şi a instituţiilor de │
│spectacole la nivel naţional │
│îngreunează activitatea din domeniu. │
│De asemenea, este necesară o │
│valorificare superioară a resurselor │
│publice reduse pentru finanţarea │
│proiectelor instituţiilor culturale │
│din subordine pentru lucrările de │
│restaurare şi conservare a │
│patrimoniului naţional, dar şi crearea│
│cadrului legislativ necesar pentru │
│dezvoltarea parteneriatului │
│public-privat în vederea încurajării │
│culturii independente. │
└──────────────────────────────────────┘
Programul de guvernare propus de către Partidul Naţional Liberal are în vedere promovarea unui set de măsuri destinate diversificării resurselor pentru cultura independentă, debirocratizarea MCIN şi a administraţiei publice locale care finanţează cultura şi elaborarea unor principii de guvernanţă solidă în domeniul culturii, la toate nivelurile: 1. Debirocratizarea şi reorganizarea structurii actuale a Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi reducerea fragmentării plecând de la reducerea numărului de demnitari 2. Restructurarea activităţii direcţiilor judeţene de cultură în scopul scăderii barierelor administrative la accesarea de fonduri europene sau din surse internaţionale 3. Demararea consultărilor cu privire la nevoile de dezvoltare a reţelei institutelor culturale române în străinătate împreună cu Administraţia Prezidenţială şi Ministerul Afacerilor Externe 4. Dezvoltarea proiectului E-Cultura: Biblioteca Digitală a României, destinat digitalizării patrimoniului cultural, şi extinderea la domeniul arhivelor de patrimoniu imaterial 5. Revizuirea legislaţiei privind activităţile culturale: • modificarea şi revizuirea legislaţiei în domeniul privind finanţarea activităţilor culturale de interes major. Revizuirea Legii sponsorizării şi mecenatului nr. 32/1994 şi revizuirea Legii nr. 350/2005 >privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, în sensul îmbunătăţirii procesului de selecţie a proiectelor; • actualizarea Legii nr. 8/1996: „Dreptul de autor şi drepturile conexe“ - corelare cu legislaţia europeană 6. Eficientizarea funcţionării instituţiilor de interes naţional din domeniul cultural: • modificarea legii de funcţionare a ICR în vederea reglementării răspunderilor şi atribuţiilor în domeniu, cu rol de coordonare a acţiunilor de diplomaţie culturală ale României; • reorganizarea AFCN prin garantarea autonomiei instituţionale şi asigurarea unei finanţări adecvate; • revizuirea legislaţiei în vigoare în vederea clarificării statutului muzeelor academice (universitare din România) şi recunoaşterea acestora ca instituţii muzeale; • corectarea inechităţilor în salarizare între specialişti din reţeaua muzeală şi cei din domeniul artelor spectacolului şi reintroducerea statutului de cercetător pentru specialiştii din muzee implicaţi în activitatea de cercetare 7. Pregătirea dosarelor pentru înscrierea unora dintre cele mai valoroase bunuri culturale imateriale în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial a umanităţii - reluarea procesului de includere a Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO 8. Iniţierea unui program naţional de finanţare care să asigure bugetarea programului naţional de restaurare şi salvare a patrimoniului naţional, activitate subfinanţată în ultimii ani 9. Încurajarea creaţiilor din domeniul culturii scrise naţionale: • elaborarea unei legislaţii transparente, care să prevadă criterii în ceea ce priveşte achiziţia de carte de către biblioteci sau alte entităţi ale statului, dar şi cu privire la existenţa timbrului literar şi folosirea fondurilor colectate prin acest mijloc 10. Simplificarea legislaţiei privind implementarea proiectelor sociale, culturale de către minorităţile naţionale 11. Acordarea unei contribuţii anuale predictibile de la bugetul de stat pentru susţinerea activităţii cultelor religioase din România care să acopere nevoile stringente privitoare la repararea, restaurarea şi construcţia lăcaşurilor de cult din ţară, dar şi pentru sprijinirea comunităţilor religioase româneşti din afara graniţelor ţării XV. Apărare
┌──────────────────────────────────────┐
│Ultimii ani au fost caracterizaţi de o│
│deteriorare accentuată a mediului de │
│securitate atât la nivel global, cât │
│şi regional, iar noile ameninţări de │
│natură convenţională şi hibridă, în │
│acelaşi timp, necesită o abordare │
│comprehensivă şi interinstituţională │
│prin integrarea tuturor instrumentelor│
│de putere destinate apărării şi │
│siguranţei naţionale. │
│România se confruntă cu o paletă largă│
│de ameninţări, mult mai sofisticate şi│
│mai complexe, care produc efecte │
│specifice atât confruntării, cât şi │
│surprinderii strategice. În Regiunea │
│Mării Negre, precum şi în proximitatea│
│acesteia ne confruntăm cu o salbă de │
│conflicte îngheţate în Republica │
│Moldova, Georgia, Azerbaidjan, dar şi │
│cu prima linie a frontului deschis de │
│Federaţia Rusă prin invadarea unor │
│regiuni din estul Ucrainei şi anexarea│
│Peninsulei Crimeea care a devenit, │
│astfel, o platformă de proiecţie a │
│forţei dincolo de Marea Neagră, în │
│Marea Mediterană, şi are posibilităţi │
│de extensie acolo unde o cer │
│interesele politico-militare ale │
│Federaţie Ruse. │
└──────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────┐
│De asemenea, în cuprinsul analizelor │
│de securitate este relevantă prezenţa │
│ameninţărilor cibernetice orchestrate │
│de actori statali sau non-statali ce │
│vizează nu doar instituţii, companii │
│de stat şi infrastructură strategică -│
│transporturi, sănătate, energie, │
│spaţiu informaţional, sistem │
│financiar-bancar - ci şi persoane sau │
│companii private, riscând, prin toate │
│acestea, să pună în pericol buna │
│funcţionare a societăţii în ansamblul │
│său. │
│Ţinând cont de aceste aspecte, România│
│trebuie să continue să acorde atenţia │
│cuvenită constructului de securitate │
│şi apărare într-un angrenaj calibrat │
│pe relevanţa tuturor instrumentelor de│
│putere ale statului. Prevederile │
│actualei Strategii de Apărare │
│Naţională a conferit fundamentul │
│încheierii, pentru prima dată după │
│1990, a ciclului de planificare │
│strategică ce a vizat transformarea şi│
│modernizarea instituţiilor de forţă │
│ale ţării aplicând o politică coerentă│
│de investiţii în apărare, pe o │
│perioadă îndelungată, cât şi │
│intensificând relevanţa de pivot │
│regional de securitate prin │
│consolidarea parteneriatului strategic│
│cu SUA, dar şi cu celelalte ţări cu │
│care avem semnate parteneriate │
│strategice. │
│În acelaşi timp, este necesar ca ţara │
│noastră să dea dovadă de tenacitate şi│
│coerenţă strategică în promovarea │
│intereselor sale de securitate la │
│nivelul NATO şi UE. Pe de altă parte, │
│România trebuie să continue dialogul │
│cu aliaţii şi partenerii din regiune, │
│cu Turcia, Bulgaria, Ucraina şi │
│Georgia, pentru a întări mecanismele │
│de descurajare şi a creşte coeziunea │
│NATO în regiune. Cooperarea regională │
│în formatul Iniţiativei Bucharest 9, │
│propusă de România, precum şi │
│Iniţiativa celor Trei Mări contribuie │
│la echilibrarea balanţei de securitate│
│şi creşterea coerenţei la nivelul │
│flancului estic şi va permite ţării │
│noastre să menţină pe agenda NATO, │
│împreună cu celelalte state aliate din│
│regiune, teme de securitate vitale. │
└──────────────────────────────────────┘
Obiective Prin valorificarea apartenenţei la NATO şi la UE, dar şi a Parteneriatului Strategic cu SUA, România a reuşit să rămână un pilon de stabilitate şi predictibilitate pe flancul estic, în ciuda contextului politic şi militar complicat atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Principalele obiective asumate de guvernarea PNL, pe termen scurt, mediu şi lung, sunt: • prezervarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a României prin consolidarea capacităţii naţionale de apărare şi a rezilienţei în faţa ameninţărilor de tip hibrid; • consolidarea profilului de apărare şi descurajare al României în cadrul NATO şi al UE; • consolidarea treptată a profilului României de furnizor şi garant de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre şi în Balcani. Măsuri 1. Aprofundarea Parteneriatului strategic cu SUA, ca pilon de politică externă şi de apărare, alături de apartenenţa la NATO şi la UE 2. Continuarea alocării a 2% din PIB pentru apărare în următorii 7 ani, potrivit angajamentelor luate în cadrul NATO şi al UE, urmată de creşterea treptată spre 2,38%-2,5% din PIB până în 2030, care să asigure coerenţa şi dinamica necesare achiziţiei unor capabilităţi robuste de descurajare şi apărare, proces întârziat şi amânat în multe situaţii, precum şi demararea unor programe de înzestrare pentru dezvoltarea capabilităţilor de tip UAV/AUV şi implementarea inteligenţei artificiale 3. Evaluarea şi urgentarea procedurilor pentru realizarea Planului de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2019-2028 în condiţiile asigurării calităţii, compatibilităţii şi interoperabilităţii cu celelalte state membre NATO şi UE 4. Dezvoltarea industriei naţionale de apărare prin: • încurajarea producţiei în întreprinderi cu capital românesc, în funcţie de necesităţile naţionale de apărare şi de capacitatea internă de producţie a unor echipamente interoperabile la nivel NATO; • reglementarea legislaţiei naţionale în domeniul achiziţiilor externe astfel încât contractele să fie însoţite obligatoriu de operaţiuni compensatorii >în condiţii echitabile; • atragerea de finanţare europeană prin Fondul European de Apărare şi Programul European de Dezvoltare Industrială în Domeniul Apărării (EDIDP), care să asigure nu doar retehnologizarea industriei naţionale de apărare, ci şi interoperabilitatea echipamentelor Armatei Române cu cele ale aliaţilor euroatlantici 5. Consolidarea participării României în cadrul PESCO (Cooperare Structurată Permanentă) şi a tuturor programelor europene din domeniul apărării 6. Constituirea şi operaţionalizarea grupului de lucru MApN - Industrie de Apărare pentru eficientizarea participării României în programele europene de apărare 7. Consolidarea parteneriatelor strategice cu statele aliate de pe flancul estic al NATO şi intensificarea exerciţiilor militare comune. 8. Dezvoltarea şi modernizarea bazelor strategice de pe teritoriul României 9. Dezvoltarea, pe termen mediu şi lung, a infrastructurii de transport astfel încât să faciliteze deplasarea rapidă pe axele vest-est, nord-sud, în contextul proiectelor NATO şi UE de mobilitate militară 10. Amplificarea prezenţei aliate pe teritoriul Românei, în domeniul terestru, maritim şi aerian, ca strategie de apărare şi descurajare 11. Continuarea participării în operaţii şi misiuni externe sub egida NATO, PSAC, ONU, OSCE, ca respectare a angajamentelor internaţionale asumate de România în cadrul organizaţiilor internaţionale, dar şi ca element de creştere a calităţii pregătirii personalului militar 12. Modernizarea învăţământului militar astfel încât personalul Armatei Române să fie pregătit nu doar pentru ameninţări clasice, ci şi pentru noi tehnologii şi noi tipuri de provocări la adresa siguranţei naţionale 13. Asigurarea dinamicii de personal potrivit nevoilor actuale şi de perspectivă ale Ministerului Apărării Naţionale 14. Elaborarea strategiei de reacţie rapidă şi contracarare a ameninţărilor de tip hibrid, care să includă elemente de comunicare strategică, securizarea spaţiului informaţional şi creşterea rezilienţei infrastructurii de comunicaţii la atacuri cibernetice 15. Actualizarea legilor cu incidenţă asupra siguranţei naţionale şi adaptarea lor la noile ameninţări de tip hibrid şi convenţional înalt tehnologice 16. Apărarea drepturilor istorice, legitime şi morale ale militarilor români în activitate, în rezervă şi în retragere 17. Crearea unor programe extinse de suport psihologic destinate militarilor români întorşi din teatrele de operaţii şi familiilor acestora pentru tratarea sindromului de stres posttraumatic 18. Reafirmarea sprijinului instituţional deplin pentru militarii din teatrele de operaţii, care trebuie să se bucure de cel mai înalt respect pentru efortul depus şi riscurile personale asumate în îndeplinirea misiunilor 19. Dezvoltarea şi asigurarea pregătirii rezervei operaţionale a Armatei Române, cu accent pe rezerva voluntară 20. Tratarea cu importanţa cuvenită a legislaţiei cultului eroilor, având în vedere însemnătatea simbolică şi emoţională majoră a acestui domeniu şi tendinţele de instrumentare politică XVI. Afaceri externe I. Orientarea conceptuală generală Obiectivul principal al politicii externe a României va fi creşterea influenţei pe plan extern şi a profilului internaţional ale României, prin consolidarea capacităţii noastre de a proiecta în vecinătate şi dincolo de aceasta valorile democratice ale statului de drept şi stabilitate, precum şi de a furniza securitate, în scopul creşterii siguranţei şi prosperităţii cetăţenilor români. Politica externă a României se va consolida ca vector important de modernizare şi continuare a procesului de occidentalizare a societăţii şi statului.
┌──────────────────────────────────────┐
│Politica externă a României va │
│continua să se caracterizeze prin │
│predictibilitate şi prin îndeplinirea │
│strictă şi responsabilă a │
│angajamentelor asumate. În egală │
│măsură, politica externă a României va│
│trebui să fie o politică de consens │
│naţional, condusă pe principii de │
│profesionalism, rigoare, eficienţă, │
│onestitate, stabilitate şi │
│continuitate în promovarea şi apărarea│
│obiectivelor şi intereselor naţionale │
│de politică externă. │
│Politica externă a României se va │
│realiza cu respectarea strictă a │
│dreptului internaţional, ale cărui │
│instrumente vor fi utilizate pentru │
│creşterea eficienţei acţiunii de │
│politică externă a statului. În │
│acelaşi timp, România va continua să │
│fie ferm angajată în susţinerea │
│multilateralismului, precum şi a │
│creării statului de drept la nivel │
│internaţional. Totodată, pentru a fi │
│eficientă şi a răspunde adecvat │
│provocărilor actuale ale mediului │
│internaţional, politica externă │
│trebuie corelată în materie de │
│obiective şi priorităţi cu politica de│
│securitate şi apărare. │
│Realizarea de către Guvernul României,│
│în principal prin Ministerul │
│Afacerilor Externe (MAE), a │
│obiectivelor de politică externă din │
│prezentul program de guvernare se va │
│face în strânsă coordonare cu │
│Preşedintele României, având în vedere│
│că acesta este din punct de vedere │
│constituţional factorul de decizie în │
│domeniul politicii externe. Va fi │
│menţinută o relaţie strânsă cu │
│comisiile parlamentare de specialitate│
│- prin participarea constantă a │
│conducerii MAE la şedinţele acestora │
│şi trimiterea de informări regulate pe│
│teme de actualitate. │
└──────────────────────────────────────┘
Ca obiectiv imediat, se va urmări derularea în condiţii optime a alegerilor prezidenţiale în afara graniţelor, în conformitate cu limitele competenţelor MAE stabilite prin legislaţia în vigoare, respectiv a alegerilor parlamentare din anul 2020. II. Obiective şi măsuri Politica externă a României va fi îndreptată cu prioritate în direcţia consolidării triadei esenţiale care o defineşte: întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului strategic cu Statele Unite, precum şi creşterea rolului, efortului şi profilului României în Uniunea Europeană şi, respectiv, în NATO. Având în vedere că aceşti trei piloni fundamentali definesc comunitatea de valori din care facem parte şi ne asigură securitatea şi prosperitatea, se va acţiona pentru consolidarea strategică a acestor trei piloni, a relaţiei dintre ei, precum şi pentru creşterea relevanţei României în cadrul lor. Se va urmări aprofundarea şi dezvoltarea Parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii în toate dimensiunile sale: de la cooperarea politico-militară şi de securitate la cooperarea economică, respectiv cea culturală, inclusiv în domeniul cercetării şi inovării, în conformitate cu deciziile întrevederilor la nivel prezidenţial din 2017 şi 2019 şi în conformitate cu Declaraţia comună privind parteneriatul strategic pentru secolul XXI între România şi Statele Unite (Washington, la 13 septembrie 2011) şi cu Declaraţia comună adoptată de preşedinţii României şi SUA la Washington, la 20 august 2019, care marchează decisiv aprofundarea Parteneriatului strategic în domenii esenţiale ale acestuia. Astfel, sunt necesare: - Dezvoltarea dialogului strategic bilateral şi eficientizarea grupurilor de lucru din cadrul acestuia – Dezvoltarea pe mai departe a dimensiunii militare a Parteneriatului strategic, inclusiv creşterea prezenţei militare americane în România, ca garanţie de securitate complementară NATO, în faţa provocărilor complexe din regiune – Acordarea unei atenţii sporite securităţii energetice, o cooperare intensificată cu Statele Unite fiind importantă pentru punerea în valoare a resurselor din platoul continental românesc al Mării Negre, dar şi pentru dezvoltarea eficientă a capacităţilor nucleare civile ale României de a produce energie, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat în septembrie 2019. Intensificarea acestei cooperări este necesară pentru întărirea independenţei energetice a României, dar şi pentru creşterea rolului său în asigurarea securităţii energetice a regiunii. – Intensificarea cooperării în domeniul securităţii cibernetice, inclusiv al reţelelor de comunicaţii de tip 5G, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat în august 2019. – Stimularea consistentă a dimensiunii economice şi de investiţii a Parteneriatului strategic – Stimularea cooperării pe dimensiunea educaţie, inovare, cultură, cercetare a Parteneriatului strategic – Continuarea activă a demersurilor de aderare a României la programul Visa Waiver În cadrul Uniunii Europene, România va acţiona ca un stat profund dedicat consolidării proiectului european, care trebuie să aducă o Uniune mai puternică, mai coezivă, mai aproape de cetăţenii europeni, capabilă să le asigure securitatea şi prosperitatea, fiind urmărită creşterea profilului şi influenţei statului român în UE, mai ales în contextul post-Brexit. Astfel, sunt necesare: - Fructificarea beneficiilor rezultate pentru România din exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE în semestrul I al anului 2019, inclusiv în ce priveşte implicarea activă în procesul decizional la nivel UE, pe măsura posturii României ca al şaselea stat ca relevanţă din UE27, precum şi prin racordarea la nucleul statelor care promovează consolidarea UE – Punerea în valoare a rezultatelor Summit-ului de la Sibiu din 9 mai 2019 şi implicarea activă în implementarea Agendei Strategice 2019-2024 – Continuarea demersurilor pentru aderarea la Spaţiul Schengen, care va consolida securitatea Uniunii – Continuarea demersurilor pentru aderarea la Zona Euro, cu luarea în considerare a unui calendar realist şi în conformitate cu interesele economice şi sociale ale României – Continuarea demersurilor de finalizare a MCV, pe baza unor progrese reale în ce priveşte independenţa şi eficienţa sistemului judiciar românesc – Participarea la formatele de cooperare consolidată, care vizează aprofundarea integrării europene, cum sunt iniţiativele în domeniul apărării europene, în deplină complementaritate cu NATO – Continuarea demersurilor pentru adoptarea şi implementarea la nivelul Uniunii a unei politici sustenabile în domeniul gestionării migraţiei – Susţinerea în continuare a politicii de extindere, pe baza meritelor proprii ale candidaţilor, evidenţiate în procesul de reformă, inclusiv a recunoaşterii perspectivei europene a statelor din vecinătatea estică – Sprijinirea eficientizării parteneriatului estic – Continuarea implicării active în negocierea noului cadru financiar multianual, cu asigurarea unor alocări corespunzătoare pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună – Sprijinirea rolului de lider al UE în domeniul combaterii schimbărilor climatice – Promovarea unei prezenţe româneşti consolidate în instituţiile europene În cadrul NATO, se va acţiona pentru creşterea pe mai departe a relevanţei României în organizaţie şi pentru ca Alianţa să rămână cea mai puternică şi eficientă organizaţie de apărare colectivă din istorie, prin consolidarea sa în continuare, inclusiv prin finalizarea procesului de adaptare a NATO la mediul schimbat de securitate, în ce priveşte riscurile, ameninţările şi provocările dinspre Est şi dinspre Sud. Astfel, sunt necesare: - Sprijinirea întăririi coerenţei şi eficienţei de ansamblu a Alianţei, inclusiv asigurarea, cu prioritate, a unui Flanc Estic mai bine apărat, de natură să sporească descurajarea oricărei ameninţări dinspre Est – Continuarea demersurilor pentru întărirea rolului şi capabilităţilor Alianţei în domeniul apărării colective şi descurajării, întărirea Flancului Estic, urmând să aibă loc în mod unitar şi coerent, fără diferenţe între Nordul şi Sudul său, ceea ce va duce la securizarea Mării Negre, a cărei securitate este esenţială pentru securitatea transatlantică şi a României – Continuarea demersurilor pentru creşterea prezenţei aliaţilor în structurile aliate de pe teritoriul României, fie că este vorba despre Brigada Multinaţională, care trebuie să devină gata de acţiune imediată în orice tip de situaţie de criză, fie că este vorba despre structurile de comandament sau alte tipuri de structuri aliate existente sau pe care dorim să le creăm pe teritoriul României – Susţinerea consolidării rezilienţei şi a capacităţilor de apărare ale partenerilor din vecinătate, în mod echilibrat, inclusiv pentru cei din est, în cadrul efortului Alianţei de proiectare a stabilităţii – Susţinerea în continuare a creşterii rolului Alianţei în combaterea terorismului, inclusiv prin întărirea capacităţii partenerilor din sud de a face faţă acestui fenomen – Susţinerea pe mai departe a partajării echitabile a responsabilităţilor în cadrul NATO, prin alocarea în continuare a 2% din PIB pentru apărare – Sprijinirea întăririi parteneriatului NATO - Uniunea Europeană ca modalitate de a consolida sinergia şi complementaritatea acţiunii lor – Susţinerea în continuare a politicii NATO a „uşilor deschise“, pe baza meritelor proprii şi a progreselor candidaţilor. Susţinerea de către România a consolidării relaţiei transatlantice, ca factor de potenţare a celor trei piloni fundamentali ai politicii noastre externe - fie în relaţia dintre ei, cum este cazul raportului dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite, fie în interiorul lor, în cazul NATO, având o importanţă covârşitoare pentru existenţa civilizaţiei democratice occidentale din care facem parte. România, ca partener strategic puternic al SUA şi ca stat profund ataşat consolidării proiectului european, va acţiona pentru ca această relaţie să nu aibă sincope şi să se intensifice, plecând de la premisa că securitatea, în sens larg, a UE depinde de cea a SUA şi reciproc, formând o comunitate unică de securitate transatlantică, deci orice afectare a relaţiei transatlantice afectează securitatea comună. În acelaşi timp, în NATO o relaţie transatlantică solidă constituie fundamentul esenţial al securităţii aliate, legată inexorabil de aplicarea eficientă a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington. O altă prioritate va fi dezvoltarea şi aprofundarea în continuare a parteneriatelor şi relaţiilor bilaterale europene cu caracter strategic ale României, atât a celor care contribuie la alăturarea României la nucleul Uniunii Europene consolidate, cât şi a celor cu valenţe de valoare adăugată pentru atingerea obiectivului de asigurarea a securităţii şi prosperităţii României, cu alte state din Europa sau din Asia. Astfel, se va acţiona pentru dezvoltarea şi aprofundarea relaţiei strategice cu Germania, a parteneriatului strategic cu Franţa, consolidarea în continuare a parteneriatului strategic cu Polonia, a parteneriatului strategic consolidat cu Italia, a parteneriatului strategic cu Spania. Se va acţiona pentru a aduce la zi şi aprofunda, în contextul post-Brexit, parteneriatul strategic cu Regatul Unit. Se va acorda atenţie parteneriatului strategic cu Turcia. De asemenea, se va acţiona pentru ridicarea la nivel de parteneriat strategic relaţia cu Georgia şi se va continua parteneriatul strategic cu Azerbaidjan. Se vor continua eforturile pentru finalizarea negocierilor privind ridicarea la nivel de parteneriat strategic a relaţiei cu Japonia şi se va continua parteneriatul strategic cu Republica Coreea. Se va continua aprofundarea relaţiei strategice cu Israel (inclusiv pe baza relaţiei speciale cu comunitatea cetăţenilor israelieni de origine română), precum şi relaţiile tradiţionale cu statele arabe din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, precum şi din regiunea Golfului, inclusiv pe dimensiunea comercială şi investiţională. România va menţine poziţia sa tradiţională privind finalizarea Procesului de Pace din Orientul Mijlociu, inclusiv cu privire la statutul Ierusalimului. În ceea ce priveşte vecinătatea imediată, prioritatea permanentă a României va continua să o reprezinte dezvoltarea şi adâncirea Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova pe baza comunităţii unice de limbă, identitate, istorie, cultură. România va continua politica de sprijin al drumului european al Chişinăului, inclusiv prin consolidarea instituţiilor democratice, precum şi prin proiectele bilaterale de interconectare strategică şi cele cu beneficii directe pentru cetăţenii Republicii Moldova pe baza asumării de către autorităţile acesteia, prin acţiuni concrete, a integrării europene şi procesului de reformă pe care îl presupune. Se va acţiona pentru implementarea Planului de acţiuni semnat în octombrie 2019 şi pentru continuarea sprijinului pentru Republica Moldova la nivel UE, inclusiv prin Grupul pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova. Totodată, România va continua să sprijine o soluţie a conflictului transnistrean care să respecte deplin integritatea teritorială a Republicii Moldova, în graniţele internaţional recunoscute, şi care să nu afecteze vectorul proeuropean al acestui stat. În ce priveşte pe ceilalţi vecini direcţi ai României, se va urmări optimizarea acestor relaţii, în funcţie de particularităţile fiecăreia. Astfel: în relaţia cu Ucraina, România va continua sprijinirea suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a aspiraţiilor sale europene şi va acţiona pentru soluţionarea problemelor aflate încă pe agendă, inclusiv şi mai ales cu privire la asigurarea protecţiei conform standardelor europene a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române; se va continua întărirea relaţiei strategice cu Bulgaria şi cooperarea la nivel regional, în cadrul UE şi NATO şi se va urmări reluarea negocierilor pentru finalizarea delimitării spaţiilor maritime în Marea Neagră; se va promova dezvoltarea relaţiei cu Serbia şi susţinerea aspiraţiilor sale europene, dar şi apărarea drepturilor şi identităţii românilor din Serbia, indiferent de regiunea unde trăiesc pe teritoriul statului vecin, inclusiv reluarea activităţii Comisiei bilaterale în domeniu; relaţia cu Ungaria va fi abordată în cadrul oferit de Tratatul de bază din 1996 şi de Declaraţia de parteneriat strategic din 2002, precum şi în spiritul bunei-vecinătăţi şi se va urmări reluarea activităţii Comitetului de specialitate bilateral privind minorităţile. Se va acţiona de asemenea în continuare pentru dezvoltarea relaţiilor parteneriale cu statele din Balcani şi Asia Centrală, dar şi cu alte state din Asia, Africa şi America Latină, mai ales pe dimensiunea economică. Totodată, un loc aparte îl vor avea mecanismele regionale la crearea şi dezvoltarea cărora România a participat şi participă: - Formatul Bucureşti/B9, cofondat de România şi Polonia în 2015, formulă de cooperare regională a statelor din Flancul Estic al NATO, ca modalitate complementară de susţinere a coeziunii Alianţei – Iniţiativa celor 3 Mări, ca formulă de cooperare regională a celor 12 state din arealul dintre Mările Neagră, Baltică şi Adriatică, instrument de susţinere a coeziunii UE prin dezvoltarea economică a regiunii, prin stimularea interconectivităţii în vederea ajungerii la nivelul real de convergenţă cu statele din vestul Uniunii, dar şi de susţinere a relaţiei transatlantice prin stimularea implicării economice a SUA în Europa - la maturizarea politică şi conceptuală a căreia România a jucat un rol decisiv prin Summitul găzduit în 2018 – Trilaterala pe teme de securitate cu Polonia şi Turcia. În ce priveşte Rusia, este necesară o relaţie pragmatică şi predictibilă, care depinde de implicarea constructivă a Rusiei în soluţionarea conflictului din Ucraina şi în redresarea balanţei strategice în vecinătatea estică, respectarea angajamentelor internaţionale şi a dreptului internaţional fiind o condiţie absolut necesară pentru intensificarea dialogului. Va fi urmărită, totodată, gestionarea relaţiilor economice cu respectarea strictă a regimului de sancţiuni decise de UE, care trebuie să continue până la soluţionarea crizei din Ucraina. Vor fi continuate demersurile de reluare a activităţii Comisiei mixte bilaterale privind soluţionarea problemelor izvorând din istoria comună, inclusiv Tezaurul României. În ce priveşte China, vor fi continuate eforturile de punere în valoare a parteneriatului amplu şi de cooperare bilateral, care a ajuns în 2019 la a 15-a aniversare, cu respectarea intereselor economice şi strategice ale României şi în linie cu Comunicarea Comună a Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe şi de Securitate din 2019. Se va acţiona pentru promovarea adecvată a diplomaţiei economice, cu accent pe atragerea de investiţii străine şi identificarea de oportunităţi investiţionale pentru companiile româneşti, respectiv pentru stimularea schimburilor comerciale, urmărindu-se o balanţă comercială echilibrată. Se va acţiona pe mai departe pentru aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, pentru realizarea proiectului coridorului de transport de mărfuri Marea Neagră - Marea Caspică, pe baza Declaraţiei Comune a României, Georgiei, Azerbaidjanului şi Turkmenistanului semnată în 2019, la Bucureşti, pentru buna pregătire a participării României la Expoziţia mondială 2020 „Connecting Minds, Creating the Future“ (Dubai, Emiratele Arabe Unite), derularea unor acţiuni comune ale MAE cu CCIR şi Camerele de Comerţ şi Industrii bilaterale în vederea promovării şi susţinerii acelor domenii de interes atât pentru companiile locale, cât şi companiile străine, precum şi pentru dezvoltarea unor ateliere de lucru cu teme prioritare şi de actualitate. În planul securităţii energetice, vor fi susţinute, inclusiv în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări, proiectele de interes naţional menite să asigure o diversificare a surselor şi rutelor de transport, cum este BRUA, se va urmări valorificarea surselor interne, precum şi concretizarea proiectelor de interconectare a reţelelor de energie între România şi vecinii ei, inclusiv cele cu Republica Moldova. De asemenea, în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări vor fi susţinute proiectele de interconectare în domeniul transport şi digital, de interes pentru România. Se va urmări activ promovarea şi apărarea intereselor şi identităţii românilor din afara graniţelor, inclusiv prin stimularea activităţii Comisiilor mixte cu alte state privind minorităţile şi sprijinirea implementării recomandărilor acestora, în vederea asigurării respectării drepturilor acestora conform standardelor internaţionale şi pentru valorificarea experienţei şi bunelor practici ale României în domeniul minorităţilor. Vor fi continuate măsurile de sprijin în domeniul educaţiei pentru românii din afara graniţelor, respectiv în alte domenii, inclusiv al programelor organizaţiilor persoanelor aparţinând minorităţii române menite să consolideze identitatea naţională, conform prevederilor Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, cu modificările ulterioare. Susţinerea multilateralismului se va manifesta, printre altele, prin continuarea unui profil activ în cadrul ONU, al Consiliului Europei, al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei ş.a. România va continua să promoveze activ valorile democraţiei şi statului de drept, combaterea şi prevenirea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, intoleranţei, precum şi combaterea terorismului, inclusiv în cadrul Coaliţiei globale anti-Daesh, respectiv prin promovarea unor soluţii de drept internaţional/ale justiţiei internaţionale. Vor fi continuate demersurile de eficientizare a serviciilor consulare, inclusiv prin extinderea şi modernizarea reţelei consulare, asigurarea unei reacţii rapide şi eficiente în cazuri de crize consulare, asigurarea de personal bine pregătit şi care tratează cu respect şi promptitudine solicitanţii de servicii consulare. Se va acţiona pentru consolidarea corpului diplomatic şi consular şi a personalului de specialitate din cadrul MAE ca un corp de elită, profesionist, inclusiv prin continuarea procesului de recrutare în cadrul MAE. Se va acţiona pentru depolitizarea MAE şi menţinerea caracterului apolitic al corpului diplomatic şi consular. De asemenea, se va acţiona pentru asigurarea resurselor necesare MAE, inclusiv a unui nou sediu adecvat, respectiv pentru optimizarea sediilor misiunilor diplomatice, mai ales a celor aflate în proprietatea statului român. Se va urmări intensificarea colaborării cu mediul academic şi think-tank-urile de profil, precum şi o comunicare publică profesionistă şi eficientă. Diaspora românească
┌──────────────────────────────────────┐
│Situaţia României, din punct de vedere│
│al numărului cetăţenilor români cu │
│domiciliul sau reşedinţa în │
│străinătate, s-a schimbat substanţial │
│în ultimii ani, în contextul │
│globalizării şi al creşterii │
│mobilităţii la nivel mondial, ca │
│urmare a mai multor valuri de │
│migraţie. │
│Astfel, în prezent, există peste 5 │
│milioane de cetăţeni români în afara │
│graniţelor ţării, iar numărul acestora│
│este în creştere, cifra reprezentând │
│peste 20% din numărul total de │
│cetăţeni ai României. Partidul │
│Naţional Liberal urmăreşte să │
│contribuie la promovarea intereselor │
│acestora, precum şi la prezervarea şi │
│afirmarea identităţii lor etnice, │
│culturale, religioase şi lingvistice, │
│constituindu-se astfel ca partener de │
│încredere pentru românii de │
│pretutindeni. │
└──────────────────────────────────────┘
A. Măsuri şi obiective în relaţia cu diaspora românească: • Unificarea instituţională a politicilor referitoare la românii de pretutindeni, prin înglobarea în cadrul Departamentului pentru românii de pretutindeni (DRP) a tuturor organismelor care au impact asupra comunităţilor românilor de pretutindeni (Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, Institutul Limbii Române etc.), precum şi crearea unui Comitet Interinstituţional pentru Românii de Pretutindeni • Respectarea prevederilor constituţionale referitoare la norma de reprezentare parlamentară şi, pe cale de consecinţă, modificarea numărului de parlamentari pentru românii care trăiesc în diaspora • Iniţierea unui program EXPAT, care să sprijine cetăţenii români cu expertiză din ţările Uniunii Europene pentru instalarea pe teritoriul României şi adaptarea legislaţiei pentru adoptarea şi integrarea acestor experţi, prin crearea Reţelei Profesionale de Excelenţă • Facilitarea recuperării cetăţeniei române pentru toţi românii născuţi în România şi deposedaţi abuziv de acest drept, înainte de 1989 • Adoptarea de măsuri legislative menite să creeze un cadru favorabil pentru încurajarea cetăţenilor români din diaspora care vor să investească în România B. Măsuri şi obiective în relaţia cu Republica Moldova şi comunităţile româneşti din ţările vecine: • Reformarea politicii de acordare a burselor pentru etnicii români din afara graniţelor. Iniţierea, în acest sens, a unor dezbateri publice largi cu implicarea tuturor părţilor (factori de decizie, elevi, studenţi, absolvenţi, experţi, şefi ai instituţiilor de învăţământ mediu şi superior, ai mediului privat şi de afaceri etc.) • Demararea unui amplu program de integrare culturală, economică, mediatică şi de infrastructură, prin valorificarea şi dezvoltarea protocoalelor interministeriale semnate în 2012 la Iaşi, în cadrul primei şedinţe interguvernamentale România - Republica Moldova • Susţinerea Republicii Moldova în parcursul său european, întărirea parteneriatului între cele două state, precum şi aprofundarea măsurilor de încurajare a prezenţei româneşti peste Prut, în special a investiţiilor româneşti • Simplificarea procedurii de acordare a cetăţeniei române pentru etnicii români din vecinătate şi din Balcani • Intensificarea cooperării cu autorităţile locale şi centrale din statele vecine şi din Balcani, pentru a putea promova mai eficient drepturile etnicilor români, în conformitate cu standardele europene ---- 
