Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 pentru acordarea încrederii Guvernului
Având în vedere dezbaterile care au avut loc în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 15 iunie 2023 asupra Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului, prezentate de către domnul Ion-Marcel Ciolacu, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 15 iunie 2023, în temeiul art. 103 alin. (3) din Constituţia României, republicată, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC (1) Se acordă încredere Guvernului, în componenţa prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2. (2) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 15 iunie 2023.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, ALFRED-ROBERT SIMONIS PREŞEDINTELE SENATULUI NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Bucureşti, 15 iunie 2023. Nr. 22. ANEXA 1 LISTA Guvernului României 1. Ion-Marcel Ciolacu - prim-ministru 2. Marian Neacşu - viceprim-ministru 3. Marian-Cătălin Predoiu - viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne 4. Marcel-Ioan Boloş - ministrul finanţelor 5. Sorin-Mihai Grindeanu - ministrul transporturilor 6. Gabriela Firea - ministrul familiei, tineretului şi egalităţii de şanse 7. Alina-Ştefania Gorghiu - ministrul justiţiei 8. Angel Tîlvăr - ministrul apărării naţionale 9. Ligia Deca - ministrul educaţiei 10. Raluca Turcan - ministrul culturii 11. Luminiţa-Teodora Odobescu - ministrul afacerilor externe 12. Ştefan-Radu Oprea - ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului 13. Adrian Câciu - ministrul investiţiilor şi proiectelor europene 14. Adrian-Ioan Veştea - ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei 15. Alexandru Rafila - ministrul sănătăţii 16. Florin-Ionuţ Barbu - ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale 17. Sebastian-Ioan Burduja - ministrul energiei 18. Marius-Constantin Budăi - ministrul muncii şi solidarităţii sociale 19. Bogdan-Gruia Ivan - ministrul cercetării, inovării şi digitalizării 20. Mircea Fechet - ministrul mediului, apelor şi pădurilor
ANEXA 2 PROGRAM DE GUVERNARE 2023-2024 Viziune pentru naţiune Partidul Social Democrat Partidul Naţional Liberal
Obiectivele Programului de guvernare 2023-2024 Programul nostru ţinteşte spre construcţia unei societăţi coezive, care să beneficieze de îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi sănătate, de reducerea inegalităţilor dintre bărbaţi şi femei, dintre mediul urban şi rural, care să conducă la promovarea unei societăţi deschise, în care cetăţenii se pot simţi apreciaţi şi sprijiniţi. Ne dorim stabilirea unor standarde durabile de calitate şi de cost pentru toate serviciile sociale, vizând în mod special pe cele destinate grupurilor vulnerabile şi dezvoltarea unui sistem naţional de indicatori de incluziune socială prin integrarea tuturor bazelor de date din sfera asistenţei sociale în regim digitalizat, care să ţină cont de mobilitatea socială; monitorizarea anuală efectivă a rezultatelor pe baza acestor indicatori. Conectarea prin infrastructură a regiunilor istorice prin continuarea investiţiilor în construcţia de autostrăzi, căi ferate şi mijloace de transport intermodal până în 2024, echilibrarea geografică a infrastructurii, refacerea căilor de rulare pe calea ferată, întărirea poziţiei economice şi strategice a portului Constanţa - sunt doar câteva dintre principalele deziderate. Asigurarea conectivităţii şi a accesibilităţii la principalele coridoare de transport care să conducă la îmbunătăţirea legăturilor între principalii poli economici de creştere va constitui principalul obiectiv al politicilor de transport. Dezvoltarea echilibrată şi coezivă a României, astfel încât nicio regiune să nu rămână în urmă din punctul de vedere al dezvoltării infrastructurii de transport, reprezintă prioritatea Programului de guvernare 2023-2024, fiind considerată un vector în ceea ce priveşte creşterea nivelului de trai, a veniturilor oamenilor şi pentru stimularea investiţiilor. Coaliţia noii guvernări a fost structurată în temeiul unor principii deosebit de necesare în combaterea şi atenuarea efectelor crizei actuale, dar mai ales în susţinerea dezvoltării şi evoluţiei României: rezilienţă, sustenabilitate, transparenţă, echitate şi eficienţă. O constituţie devine puternică atunci când se bucură de stabilitate în timp. Legea fundamentală trebuie înţeleasă, respectată şi apărată, iar atunci când un autentic moment constituţional va apărea şi exclusiv în scopul consolidării democraţiei în România, Guvernul va susţine o reformă constituţională pentru a permite o reală apropiere între stat şi cetăţean, precum şi creşterea gradului de protecţie a drepturilor şi libertăţilor în acord cu jurisprudenţa CEDO. Coaliţia susţine promovarea principiului de guvernare participativă, prin implicarea mai activă a societăţii civile, patronatelor, sindicatelor, bisericii şi altor actori sociali. Susţine, de asemenea, crearea şi menţinerea unui climat favorabil pentru mediul de afaceri. Dezvoltă un program echitabil privind accesul neîngrădit şi neîntrerupt la serviciile medicale şi creşterea personalului medical implicat în acest proces. În acelaşi timp, principiul guvernării are în vedere diminuarea efectelor negative asupra mediului economic şi social, efecte produse de măsurile cu impact pozitiv asupra sănătăţii publice. Este necesară lansarea unui pachet de măsuri privind perioada de aplicare, impactul şi instrumentele financiare de compensare a efectelor negative. Modernizarea sistemului de învăţământ prin adaptarea metodologiilor de predare-învăţare la folosirea tehnologiilor informaţionale şi creşterea calităţii actului educaţional, precum şi organizarea învăţământului profesional şi tehnic în campusuri special amenajate şi dotate, asociate cu pregătirea superioară a personalului didactic bine calificat şi elaborarea de curriculum potrivit cerinţelor de pe piaţa muncii prin dezvoltarea de parteneriate, inclusiv cu mediul de afaceri, sunt ţinte importante rezultate din Programul „România educată“. La fel de importante vor fi ţintele reducerii ratei de părăsire timpurie a sistemului educaţional, crearea unui învăţământ axat pe competenţe şi centrat pe nevoile elevului, căruia să îi fie oferită o mai mare libertate în definirea priorităţilor de studiu. Vom promova o industrie cu impact minim asupra mediului pentru atenuarea schimbărilor climatice, adresând provocări precum reducerea emisiilor industriale de gaze cu efect de seră, eficienţa energetică şi a utilizării resurselor prin tehnologii mai curate, abordări industriale ecologice şi programe de sensibilizare sporită privind mediul. În concordanţă cu noua strategie de politică industrială revizuită a UE61, se impune susţinerea consolidării lanţurilor de valoare şi implementarea celor mai performante tehnologii, promovarea economiei circulare, a competitivităţii, încurajarea comerţului industrial şi dezvoltarea sectorului privat, agroindustriilor şi energiilor regenerabile. De asemenea, vom promova reducerea polarizării sociale prin asigurarea creşterii constante, pe bază anuală, a veniturilor mici, alocaţiilor pentru copii, tineri, vârstnici şi persoane cu dizabilităţi, pensiilor, ajutoarelor sociale pentru alte grupuri vulnerabile sau defavorizate într-un cuantum superior celui mediu pe economie. Vom asigura sprijinirea dezvoltării activităţilor economice productive în mediul rural, pe lângă cele agricole, prin încurajarea antreprenoriatului, asigurarea accesului la internet pentru munca de la distanţă, accesul sporit la serviciile de microfinanţare. Toate măsurile privind politicile sociale incluse în prezentul program de guvernare trebuie să se încadreze în deficitul şi obiectivele asumate prin PNRR.
Obiective La nivel programatic se vizează implementarea reformelor asumate prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în special îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, guvernanţa corporativă, atingerea ţintelor europene de decarbonizare a transportului, digitalizarea transporturilor şi creşterea siguranţei în domeniu. De asemenea, se va continua implementarea Planului investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, pentru a asigura un cadru predictibil, coerent, integrat şi multimodal pentru sectorul de transport. Pe dimensiunea de ordine şi siguranţă publică, Guvernul are drept obiectiv principal întărirea capacităţii de a acţiona în interesul cetăţenilor şi comunităţilor, astfel încât să devină un furnizor de încredere în instituţiile statului. În plan intern este important ca eforturile să se concentreze pe creşterea gradului de siguranţă şi protecţie a cetăţeanului, pe continuarea reformelor instituţionale şi rezolvarea unor probleme structurale care au vulnerabilizat sistemul şi l-au expus unor riscuri semnificative. Totodată, transformarea digitală a serviciilor publice oferite cetăţenilor de către structurile MAI reprezintă un element-cheie de modernizare şi transformare instituţională. În plan internaţional, aderarea României la Spaţiul Schengen reprezintă un obiectiv strategic cu implicaţii puternice asupra întregii arhitecturi de securitate a UE. România va avea o contribuţie fundamentală la modernizarea acquis-ului Schengen, astfel încât acesta să devină mai puternic şi mai rezilient, în contextul provocărilor şi ameninţărilor de la frontierele externe ale Uniunii Europene. O politică externă a României, rezultat al abordării consensuale în plan intern, trebuie să fie coerentă, predictibilă şi bazată pe trei piloni fundamentali: substanţierea rolului României în cadrul Uniunii Europene, întărirea profilului României în NATO şi consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA. Guvernul va continua demersurile pentru aderarea României la spaţiul Schengen şi pentru aderarea la Zona Euro, cu luarea în considerare a evoluţiilor la nivel UE privind reforma spaţiului Schengen şi a consolidării Uniunii Economice şi Monetare. De asemenea, Guvernul va continua să sprijine independenţa şi eficienţa sistemului judiciar românesc şi participarea la noul mecanism general european de evaluare privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre. Ca prioritate de prim rang a politicii externe a României, ţara noastră va continua să susţină activ eforturile de integrare europeană ale Republicii Moldova şi programul de reforme pro-democratice, în baza Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, având ca fundament comunitatea de limbă, istorie şi cultură cu Republica Moldova, precum şi viziunea spaţiului comun din perspectiva integrării europene. Operaţionalizarea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi crearea cadrului instituţional şi financiar de implementare a proiectelor celor 6 piloni: tranziţie verde; transformare digitală; creştere economică inteligentă, sustenabilă şi incluzivă; coeziune socială şi teritorială; sănătate şi rezilienţă instituţională; copii, tineri, educaţie şi competenţe. Green Deal - ca vehicul predilect pentru reformarea şi relansarea proiectului european. Interesul României este de a corela resursele dedicate tranziţiei verzi cu cele alocate relansării postcriză. Realizarea unei economii reziliente prin corectarea dezechilibrelor economice interne şi externe şi susţinerea unui nou model de dezvoltare sustenabilă, bazat pe dezvoltarea capitalului uman, investiţii, stimularea şi dezvoltarea capitalului, creşterea competitivităţii companiilor româneşti şi transformarea digitală a economiei şi administraţiei, eficientizarea cheltuielilor statului şi combaterea sărăciei. Reindustrializarea României prin crearea unor ecosisteme industriale şi a unei reţele de huburi industriale şi promovarea de tehnologii digitale, tehnici moderne de producţie, materiale noi şi dezvoltarea economiei circulare. Finalizarea procesului de retrocedare a proprietăţii private şi simplificarea procedurilor de acordare a despăgubirilor pentru imobilele care nu mai pot fi restituite în natură. Rezilienţa sistemului de sănătate prin acces sigur la servicii medicale de bună calitate, pentru fiecare cetăţean, reţea naţională de centre medicale comunitare, asigurarea personalului medical necesar în mediul rural şi în zone defavorizate, acces mai bun, în mediul rural şi în zonele defavorizate, la medicamente, inclusiv la cele compensate şi gratuite, reţea de centre de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate. Se va prioritiza accesul neîngrădit la medicamente esenţiale, compensarea/gratuitatea medicamentelor din programele naţionale şi a vaccinurilor, reevaluarea politicii medicamentului şi încurajarea producţiei autohtone de produse farmaceutice. O nouă politică energetică naţională este necesară în contextul european recent. Asigurarea securităţii energetice reprezintă obiectivul esenţial al noii politici energetice, în acord cu contextul european al unei viitoare pieţe integrate. Se va asigura tranziţia verde şi digitalizarea sectorului energetic prin promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile, a eficienţei energetice şi a tehnologiilor. Decarbonarea furnizării de energie, având în vedere ţinta asumată la nivelul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 40% faţă de nivelul din 1990, poate fi realizată doar prin mărirea capacităţilor de producţie nucleare. La nivel regional, independenţa energetică trebuie să fie noul obiectiv strategic. În acest context, independenţa energetică a României devine un prim obiectiv al guvernului. România îşi propune să transpună şi să aplice Pactul verde european (Green Deal), strategiile, planurile şi legislaţia acţiunilor-cheie aferente prin elaborarea şi implementarea unui Pact verde pentru România, care să particularizeze obiectivele europene la realităţile şi posibilităţile naţionale, aşa încât noul cadru de dezvoltare durabilă, justă şi intruzivă să asigure o tranziţie ecologică eficientă economic, suportabilă social şi axată pe competitivitate, inovaţie şi decarbonizare. Se va urmări dezvoltarea armonioasă dintre regiunile României, recuperarea decalajelor de dezvoltare între judeţe şi creşterea calităţii serviciilor publice la care să aibă acces cetăţenii, contribuind astfel la obiectivul de convergenţă cu economiile statelor mai avansate din Uniunea Europeană prin intermediul fondurilor europene, al Programului Naţional de Dezvoltare Locală şi al celorlalte programe pe care le desfăşoară. Obiectivele de bază vor fi: obiectivele de investiţii programate pentru perioada următoare - extinderea reţelelor de apă şi canal, modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene şi locale, construirea şi modernizarea unităţilor de învăţământ, cadastrarea sistematică. Va continua procesul de modernizare a capacităţii administrative a statului prin creşterea calităţii şi accesului la serviciile publice, pregătirea şi selecţia resurselor umane din sectorul public competente, integre şi dedicate cetăţeanului, promovând etica, integritatea, prevenirea corupţiei şi transparenţa. Se va realiza debirocratizarea, simplificarea administrativă, informatizarea serviciilor, standardizarea, modernizarea şi reducerea suprapunerii capacităţii şi regulilor de control ale autorităţilor statului. O ţintă importantă este şi reluarea şi consolidarea procesului de descentralizare a competenţelor către Administraţia Publică Locală. Modernizarea marilor sisteme publice, creşterea veniturilor, stimularea natalităţii şi protejarea categoriilor vulnerabile social sunt cele patru direcţii strategice prioritare. Elementele principale sunt modernizarea sistemului de pensii şi de salarizare în sistemul public, modernizarea asistenţei sociale prin investiţii în infrastructură şi servicii integrate, încurajarea natalităţii, creşterea ocupării şi accelerarea proceselor de digitalizare pentru îmbunătăţirea serviciilor publice. Odată cu adoptarea legilor educaţiei, baza de plecare pentru construcţia în educaţie pentru perioada 2023-2024 este operaţionalizarea şi implementarea Proiectului „România Educată“, acest deziderat fiind inclus în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, adoptată de Parlamentul României, şi asumat de Guvernul României. În faţa problemelor generate de pandemie, Guvernul României va pune un accent deosebit pe pregătirea sistemului de învăţământ pe următoarele cinci paliere: conectivitate generalizată, echipamente electronice pentru toţi beneficiarii sistemului de educaţie, adecvate nivelului de învăţământ, conţinut digital pentru toate disciplinele şi toate nivelurile, formare a tuturor cadrelor didactice pentru pedagogie digitală, platforme de evaluare dedicate şi securizate. Dezideratele urmărite din perspectiva Proiectului „România Educată“ vor fi: educaţie de calitate pentru toţi, educaţie individualizată - diversitate, realizarea autonomiei şi gândirii critice, considerarea modelul profesorului în formarea elevului ca fiind cel mai puternic instrument pedagogic, alocarea prioritară de resurse suficiente, în mod transparent, echitabil şi eficient. În cadrul NATO se va urmări consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA. Rezultatul urmărit vizează creşterea credibilităţii strategice a României, având ca fundament predictibilitatea, continuitatea şi angajamentul pe linia obiectivelor asumate la nivel aliat privind: asigurarea parametrilor stabiliţi în contextul NATO pentru finanţarea apărării, dezvoltarea capacităţii de apărare naţională şi a nivelului de reacţie, participarea la iniţiative şi proiecte aliate vizând dezvoltarea de capabilităţi aliate comune; participarea la misiuni şi operaţii NATO. Pe baza orientărilor formulate de Strategia Naţională de Apărare a Ţării, Guvernul va realiza proiectele de securitate şi apărare ca un tot unitar, prin consolidarea posturii de apărare şi descurajare, prin dezvoltarea unor capabilităţi de apărare robuste şi reziliente, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente, destinate deopotrivă descurajării unei agresiuni împotriva României şi articulării unui răspuns interinstituţional adecvat la provocările actuale şi viitoare ale mediului de securitate, inclusiv în spectrul hibrid. Astfel, sunt necesare cinci elemente esenţiale: capabilităţi de înaltă tehnologie, o resursă umană înalt educată şi foarte bine instruită, restartarea industriei de apărare autohtonă, dezvoltarea unei culturi instituţionale centrată pe cunoaştere şi inovaţie şi, nu în ultimul rând, rezilienţa naţională, inclusiv bazată pe pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare. Continuarea stimulării natalităţii prin susţinerea familiilor este o prioritate pentru Guvern. Statul trebuie să îşi asume un rol important în sprijinirea tinerilor, pentru ca aceştia să poată face faţă provocărilor financiare şi sociale pe care le presupune întemeierea unei familii şi creşterea copiilor, prin măsuri concrete care să ofere ajutor real familiilor şi să conducă la creşterea ratei natalităţii. Creşterea ponderii în PIB la 7% a investiţiilor (registrul investiţiilor publice - organism consultativ). Facilitarea accesului tuturor la sănătate, rezilienţa sistemului de sănătate, standarde europene de calitate a serviciilor de sănătate, gestionarea resurselor din fonduri europene pentru investiţii în infrastructura de sănătate, implementarea telemedicinei. În ceea ce priveşte cultura, susţinerea parteneriatului stat- biserică, valorificarea patrimoniului cultural al României, prin intermediul turismului, şi a valorilor tradiţionale autentice. Creşterea performanţei sportive, investiţii în sport şi baze sportive, gestionarea carierei sportive. Modernizarea infrastructurii şcolare, stimularea şi încurajarea învăţământului dual. Încurajarea capitalului românesc, schimbarea paradigmei economice - trecerea la economia de producţie, promovarea tehnologiei digitale, dezvoltarea de huburi industriale, realizarea unei economii reziliente, dezvoltarea capitalului uman, investiţii, eficientizarea cheltuielilor statului, combaterea sărăciei, managementul destinaţiilor turistice, punerea în valoare a patrimoniului cultural, diversificarea serviciilor şi creşterea calităţii în turism. 1. MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI ADMINISTRAŢIEI DEZVOLTARE Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin intermediul fondurilor europene, al Programului Naţional de Dezvoltare Locală şi al celorlalte programe pe care le desfăşoară, are, ca scop fundamental, dezvoltarea armonioasă dintre regiunile României, recuperarea decalajelor de dezvoltare dintre judeţe şi creşterea calităţii serviciilor publice la care să aibă acces cetăţenii, contribuind astfel la obiectivul de convergenţă cu economiile statelor mai avansate din Uniunea Europeană. În actualul ciclu de finanţare, prin fondurile structurale europene pentru dezvoltare regională, vor fi susţinute proiecte care generează valoare adăugată, prosperitate şi o creştere a calităţii vieţii în comunităţile în care vor fi implementate. Dezvoltarea infrastructurii publice din toate regiunile României va urmări reducerea disparităţii urban-rural şi a diferenţelor de dezvoltare între regiuni şi în interiorul regiunilor şi se va axa pe următoarele priorităţi: • Modernizarea şi extinderea reţelelor de apă şi canal • Modernizarea drumurilor judeţene şi locale şi construirea unor noi drumuri, acolo unde este necesar • Modernizarea şi construirea de unităţi de învăţământ • Extinderea şi modernizarea reţelelor de gaze naturale • Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate şi protecţie socială • Realizarea cadastrului sistematic • Construirea de infrastructură sportivă • Construirea de locuinţe pentru tineri, specialişti în sănătate, învăţământ şi alte categorii socioprofesionale, prin ANL, precum şi pentru persoanele aparţinând grupurilor vulnerabile • Reabilitarea monumentelor istorice, a unităţilor de cult şi consolidarea patrimoniului cultural • Reabilitarea energetică a clădirilor • Elaborarea pachetului legislativ privind descentralizarea, debirocratizarea şi simplificarea procedurilor administrative în colaborare cu autorităţile locale
Obiective de guvernare Obiectiv 1: Extinderea reţelelor de apă şi canal • În mediul rural - continuarea lucrărilor de extindere a reţelei de canalizare şi aducţiunilor de apă potabilă conform Programului Naţional de Investiţii Anghel Saligny şi a celor finanţate din fonduri naţionale şi europene • În mediul urban - continuarea lucrărilor de extindere şi modernizare a reţelei de canalizare şi a infrastructurii de furnizare de apă potabilă, precum şi construcţia sau modernizarea staţiilor de tratare sau epurare a apei uzate
Obiectiv 2: Modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene şi locale • Finalizarea obiectivelor de investiţii care au fost aprobate prin Programul Naţional de Investiţii Anghel Saligny sau finanţate din fonduri naţionale şi europene • Finanţarea drumurilor noi, ţinând cont de următoarele condiţii: () drumul să deservească un minimum de 10 case sau să conecteze două localităţi; () drumul să nu fie grevat de viitoare lucrări aferente aducţiunilor de apă şi canalizare (rural şi urban).
• Reabilitarea şi modernizarea drumurilor judeţene ce fac legătura între minim două UAT-uri de minimum 1.500 de locuitori (rural şi urban) • Modernizarea drumurilor cu statut de bulevard/străzi de interes local • Program pentru construirea de pasaje subterane sau supraterane în intersecţiile aglomerate • Program pentru extinderea infrastructurii pistelor de bicicletă
Obiectiv 3: Modernizarea şi construirea de unităţi de învăţământ • Înfiinţarea Programului naţional pentru construirea, la nivelul fiecărui consorţiu administrativ/zonă metropolitană/ADI, a unui spaţiu care să deservească învăţământul primar şi gimnazial (clasele 1-8), care să întrunească toate condiţiile de clădire nZEB şi care să conţină săli de clasă, laboratoare, sală de sport şi sală de mese (rural) • Standardizarea la nivel de dotare a unei clase în tot ceea ce priveşte mobilierul şi dotările clasei - proiector, tablă, calculatoare (rural) • Continuarea programului de construire de creşe (urban) • Reabilitarea, modernizarea şi dotarea grădiniţelor. Crearea unui standard legat de mobilier şi dotări, aferent fiecărui tip de grădiniţă (program scurt sau prelungit) • Reabilitarea şi dotarea conform standardului stabilit (mobilier şi dotări tehnice), a şcolilor din învăţământul primar şi gimnazial • Construirea şi dotarea de corpuri noi de clădiri, care să găzduiască laboratoare de specialitate • Construirea de săli de sport standard, aferente şcolilor cu profil sportiv şi celor cu numărul minim de elevi prevăzuţi în normele specifice • Construirea de spaţii adecvate pentru servit masa, aferente fiecărei şcoli • Reabilitarea şi dotarea conform standardelor stabilite (mobilier şi dotări tehnice) a tuturor liceelor • Reabilitarea şi construirea de campusuri pentru învăţământ dual, inclusiv crearea sau reabilitarea căminelor aferente liceelor tehnologice, şcolilor profesionale şi liceelor teoretice cu profil industrial
Obiectiv 4: Înfiinţarea, extinderea şi modernizarea reţelelor de gaze naturale • Continuarea alocărilor bugetare suplimentare pentru investiţii, pentru asigurarea accesului unităţilor administrativ-teritoriale la reţele de distribuţie
Obiectiv 5: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate şi protecţie socială • Construirea în cadrul consorţiilor administrative/zone metropolitane/ADI de centre medicale care să poată deservi un număr de minimum 5.000 de cetăţeni şi care vor avea cabinete care să acopere o gamă largă de specialităţi. Dimensiunile, forma şi dotările vor fi standardizate prin norme specifice (rural) • Înfiinţarea la nivelul fiecărui oraş a unui centru de permanenţă, care să ofere servicii medicale primare, în vederea descongestionării spitalelor de urgenţă (urban) • Înfiinţarea la nivel de municipiu a minimum trei centre de permanenţă, care să ofere servicii medicale primare, în vederea descongestionării spitalelor de urgenţă (urban) • Sprijinirea funcţionării spitalelor orăşeneşti şi redeschiderea acestora acolo unde au fost închise şi sunt necesare • Construirea de spitale municipale la nivel de municipiu reşedinţă de judeţ, acolo unde nu există, în funcţie de necesitate (urban) • Modernizarea şi extinderea spitalelor judeţene aflate la nivelul fiecărui judeţ (urban)
Obiectiv 6: Construirea de infrastructură sportivă • Construirea de săli de sport la nivelul fiecărui consorţiu administrativ/zonă metropolitană/ADI. Sălile de sport vor fi standardizate şi vor fi proiectate ca săli ce acoperă o gamă largă de sporturi (rural) • Construirea de baze sportive standardizate care să acopere minimum 4 discipline sportive la nivelul fiecărui oraş de minimum 25.000 de locuitori (urban) • Construirea sau modernizarea de săli polivalente la nivelul fiecărui municipiu în parte după cum urmează: () municipii de până în 40.000 de locuitori, sală polivalentă de 2.000 de locuri; () municipii de până în 100.000 de locuitori, sală polivalentă de 4.000 de locuri; () municipii de până la 250.000 de locuitori, sală polivalentă de 6.000 de locuri; () municipii de peste 250.000 de locuitori, sală polivalentă de 8.000 de locuri
• Construirea sau modernizarea de bazine de înot semiolimpic, la nivelul fiecărui consorţiu administrativ/zonă metropolitană/ADI sau a fiecărei UAT care acoperă o populaţie de minimum 20.000 de locuitori (urban) • Construirea sau modernizarea de bazine olimpice, la nivelul fiecărui municipiu reşedinţă de judeţ (urban) • Reabilitarea şi dotarea, conform standardului stabilit (mobilier şi dotări tehnice), a şcolilor primare şi gimnaziale (urban) • Construirea de patinoare sau modernizarea celor existente la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ, în funcţie de nevoi (urban) • Construirea la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare a unui stadion de minimum 20.000 de locuri (urban) • Construirea la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare a unui centru olimpic de excelenţă, care să acopere, fiecare în parte, un număr de minimum 3 discipline olimpice, diferite pentru fiecare centru la nivel regional (urban)
Obiectiv 7: Construirea de locuinţe pentru tineri, specialişti în sănătate, învăţământ şi alte categorii socioprofesionale, prin ANL • Construirea de noi ansambluri rezidenţiale pentru tinerii specialişti
Obiectiv 8: Reabilitarea monumentelor istorice, a unităţilor de cult şi consolidarea patrimoniului cultural • Construirea de centre culturale la nivelul fiecărui consorţiu administrativ/zonă metropolitană/ADI (rural) • Punerea în valoare a patrimoniului cultural şi istoric (rural) • Reabilitarea teatrelor (urban) • Înfiinţarea de săli de teatru/operă/operetă la nivelul fiecărui municipiu de peste 250.000 de locuitori • Finanţarea punerii în evidenţă a monumentelor de artă sau a edificiilor istorice ce ţin de identitatea locală ori naţională sau a noilor descoperiri arheologice
Obiectiv 9: Eficientizarea energetică a clădirilor • Iniţierea unui program în urma căruia acoperişurile instituţiilor publice să poată fi acoperite de panouri fotovoltaice, în vederea dobândirii independenţei energetice pentru fiecare instituţie în parte • Iniţierea unui program pentru condominii (blocuri sau locuinţe colective), în urma căruia acoperişurile acestor clădiri să poată fi acoperite cu panouri fotovoltaice, în vederea dobândirii independenţei energetice pentru fiecare clădire în parte • Fiecare imobil nou-construit cu destinaţie de locuinţă să prevadă componenta verde (panouri fotovoltaice, iluminat inteligent, locuri de parcare în subteran şi spaţii verzi)
Obiectiv 10: Restructurarea şi regenerarea urbană • Fonduri pentru pietonalizarea cât mai multor zone din oraşe şi municipii • Program pentru crearea de pasarele pietonale în zonele aglomerate • Program pentru refacerea sau construirea de parcuri în interiorul oraşelor sau municipiilor • Program pentru construirea de locuri de joacă pentru copii
Obiectiv 11: Infrastructura de colectare, reciclare şi salubrizare • Dotarea comunelor cu un sistem de colectare pe fracţii • Staţii de compactare • Staţii de compostare a gunoiului
Obiectiv 12: Infrastructura de termoficare • Construirea de incineratoare care utilizează tehnologie de cogenerare sau trigenerare • Modernizarea CET-urilor existente prin trecerea la alimentare cu hidrogen • Fonduri pentru transformarea punctelor termice în capacităţi de producţie energie termică şi electricitate • Fonduri pentru modernizarea sistemului de transport şi distribuţie agent termic • Fonduri pentru racordarea pe orizontală a beneficiarilor de încălzire centralizată • Program destinat înfiinţării de reţele de termoficare care utilizează apă termală
Obiectiv 13: Infrastructura de transport în comun • Fonduri pentru realizarea sistemului de transport intrajudeţean al elevilor (rural) • Fonduri necesare pentru înnoirea parcului auto al UAT-urilor (urban) • Tranziţia către un transport ecologic bazat pe mijloace de transport electrice sau cu hidrogen (urban)
Obiectiv 14: Infrastructura de iluminat • Asigurarea de fonduri pentru implementarea tehnologiilor de iluminat cu led în infrastructura publică • Realizarea sistemelor de telegestiune a întregului sistem de iluminat public
ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ După doi ani de criză sanitară şi economică, s-a reuşit mobilizarea aparatului administrativ, astfel încât funcţiile statului au fost active pe toată perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă. Principalele provocări ale sistemului de administraţie publică au fost următoarele: • Cadrul legislativ determinat de legislaţia primară şi secundară este inconsistent şi de slabă calitate, cu prevederi neclare, excepţii şi derogări care distrug predictibilitatea regulilor. • Resursele umane din administraţia publică nu sunt întotdeauna recrutate, promovate şi evaluate pe bază de merit. • Administraţia publică este preponderent reactivă la nevoile cetăţenilor şi ale mediului de afaceri. • Identificarea şi evaluarea prevederilor legale care necesită schimbare şi completare pentru aplicarea eficientă a Codului Administrativ, inclusiv cele legate de folosirea limbii minorităţilor naţionale.
Aproape fiecare minister are un serviciu sau o direcţie de simplificare sau de debirocratizare. Cu toate acestea, procesele birocratice nu au înregistrat diminuări semnificative. Această abordare este în acord cu recomandările privind Mecanismul European de Relansare şi Rezilienţă, Comisia Europeană propunând adoptarea la nivelul fiecărui stat a unor reforme specifice care acordă prioritate digitalizării şi reducerii birocraţiei. Astfel, fondurile alocate prin Mecanismul European vor da întâietate propunerilor care creează un efect de sinergie prin înglobarea unor măsuri specifice de reducere a birocraţiei, atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru cetăţeni. Reformele în domeniul Administraţiei Publice trebuie să promoveze atât consacrarea principiului integrităţii şi corectitudinii, cât şi schimbarea culturii administrative. Pe de altă parte, reforma administraţiei publice locale nu trebuie să se limiteze la descentralizare, ci trebuie să presupună stabilirea unei structuri administrativ eficiente, capabilă să conducă spre eficientizarea proiectelor de anvergură de la nivel local şi spre asigurarea unei autonomii locale extinse. Reforma administraţiei locale constă şi în următoarele puncte-cheie: • elaborarea şi aprobarea Codului finanţelor publice locale care să reunească într-un mod unitar şi necontradictoriu reglementările privind: finanţele publice locale, criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, fiscalitatea locală şi procedurile fiscale locale; • revizuirea Codului administrativ astfel încât să fie remediate disfuncţionalităţile constatate în cei 4 ani de aplicare şi prevederile legale care generează anomalii în administraţia publică centrală şi administraţia publică locală. Totodată, se introduc reglementări pentru crearea consorţiilor administrative care să stimuleze şi să dezvolte cooperarea între autorităţile administraţiei publice locale; • elaborarea Codului de procedură administrativă care să stabilească regimul juridic aplicabil actelor şi contractelor administrative, reguli şi mecanisme pentru simplificarea procedurilor administrative, inclusiv prin soluţii de e-guvernare, pentru facilitarea accesului cetăţenilor la administraţia publică şi pentru creşterea transparenţei şi eficienţei instituţiilor publice.
Este necesară asigurarea autonomiei financiare a autorităţilor publice locale, inclusiv prin punerea în aplicare a măsurilor de alocare către unităţi administrativ-teritoriale a procentelor stabilite de lege privind redevenţa pentru exploatările de suprafaţă. Guvernul va continua implementarea măsurilor privind alocarea unui procent semnificativ din impozitul pe venit estimat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale pentru finanţarea instituţiilor publice de spectacole din subordinea autorităţilor administrative publice locale.
Obiective generale • Mecanisme de guvernare şi un proces decizional care să fie eficiente, focalizate pe priorităţi şi obiective • Creşterea calităţii şi accesului la serviciile publice • Resursele umane din sectorul public, competente, integre şi dedicate cetăţeanului • Etică, integritate, prevenirea corupţiei şi transparenţă în întreaga administraţie publică • Transparenţă şi acces la informaţii pentru toţi cetăţenii • Debirocratizarea, simplificarea administrativă, informatizarea serviciilor • Încurajarea implicării directe a reprezentanţilor societăţii civile şi mediului privat în adoptarea şi prioritizarea măsurilor de debirocratizare iniţiate de către Guvern şi Parlament • Prioritizarea măsurilor de debirocratizare, care pot fi corelate direct cu măsurile de digitalizare • Simplificarea şi modernizarea legislaţiei specifice unor sectoare de activitate economică • Standardizarea, modernizarea şi reducerea suprapunerii capacităţii şi regulilor de control ale autorităţilor statului • Crearea unor mecanisme care să limiteze creşterea viitoare a birocraţiei • Crearea unor modalităţi de evaluare a birocraţiei existente şi a efectelor directe şi indirecte ale acesteia asupra societăţii româneşti • Formarea funcţionarilor publici la nivelul administraţiei centrale, în vederea adaptării acestora la o viziune pro-contribuabil • Implicarea directă a Guvernului pentru a susţine debirocratizarea, standardizarea şi digitalizarea birocraţiei la nivelul administraţiilor locale • Simplificarea reglementărilor pentru diverse sectoare ale mediului de afaceri şi adoptarea cât mai multor recomandări transmise de OECD în acest sens • Respectarea prevederilor din „Carta europeană a autonomiei locale“
Obiective specifice I. Mecanisme de guvernare şi proces decizional Reluarea şi consolidarea procesului de descentralizare a competenţelor către Administraţia Publică locală Procesul de descentralizare a fost demarat odată cu eforturile României de accedere în Uniunea Europeană, ca instrument de modernizare şi reformă a administraţiei publice, conform principiului subsidiarităţii, în ideea de transfer al competenţelor către nivelul cel mai apropiat de nevoile cetăţenilor şi ale mediului privat. Însă acest proces a fost realizat parţial şi într-un mod partizan, dominat de interesele politice de moment. De aceea, în viitor, procesul de descentralizare va continua simultan cu creşterea capacităţii administrative la nivel local. El trebuie să se fundamenteze pe o analiză reală, bazată pe colectarea şi interpretarea datelor şi pe un proces amplu de consultare între autorităţile publice relevante. Nicio descentralizare de sarcini nu se va face fără transferul resursei financiare aferente. Resursa financiară va trebui să fie precisă, cuantificabilă şi cu caracter permanent. Acesta va avea în vedere următoarele etape: • analiza competenţelor administraţiei publice centrale care pot fi transferate către administraţia locală, precum şi capacitatea administrativă a celei din urmă de a gestiona noile competenţe; • corelarea transferului de competenţe cu transferul de resurse bugetare; • predictibilitatea, transparenţa, stabilitatea şi depolitizarea sistemului general de transferuri de la bugetul de stat, astfel încât să se asigure resurse suficiente pentru furnizarea serviciilor publice, sprijinirea dezvoltării economiei locale şi creşterea autonomiei financiare locale, indiferent de culoarea politică a administraţiilor locale şi a Guvernului. Acest sistem va asigura că impozitul pe venit, prin diverse mecanisme de alocare, va finanţa în integralitate administraţia publică locală. Totodată, se va asigura stabilitatea acestui sistem, eliminându-se modificările anuale prin legi speciale. O atenţie deosebită va fi acordată implementării programelor de finanţare a investiţiilor locale de tip PNDL, astfel încât ele să fie transparente, eficiente şi coordonate cu programele finanţate din fonduri UE.
Implementarea în condiţiile legii a procesului de transfer al activelor abandonate sau închise în urma procesului de reorganizare-restructurare a ministerelor, regiilor autonome, companiilor de stat şi societăţilor cu capital integral de stat în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi reglementarea juridică a patrimoniului sindical. În acest sens, este necesară operaţionalizarea direcţiei de legislaţie şi de reglementare în domeniul activelor statului în cadrul MDLPA. Creşterea eficienţei furnizării serviciilor publice la nivelul administraţiei publice locale prin stimularea unor soluţii de asigurare în comun a acestora, acolo unde este cazul, pe bază voluntară Îmbunătăţirea activităţii structurilor deconcentrate ale ministerelor şi ale altor autorităţi publice centrale Instituţiile deconcentrate reprezintă aproape o treime din administraţia publică. În prezent, coordonarea acestora se realizează practic partajat de către compartimentele funcţionale de resort ale ministerelor în subordinea cărora sunt organizate şi de către instituţia prefectului, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu. O analiză a activităţii acestora arată că sunt, de cele mai multe ori, ineficiente, subdezvoltate şi pasive. Multe dintre aceste structuri deconcentrate au corespondent în administraţia publică locală descentralizată din subordinea consiliilor locale, judeţene şi a primăriilor, de exemplu în sectoare precum tineret şi sport, servicii sociale sau de sănătate. De asemenea, se poate observa cum unele spitale aflate în subordinea administraţiei publice locale funcţionează mai eficient şi beneficiază de resurse superioare şi finanţare mai bună. Guvernul va clarifica pe baza unei evaluări serioase mecanismele de coordonare şi management al acestora, care să pună activităţile desfăşurate într-o paradigmă bazată pe performanţă şi eficacitate.
II. Debirocratizare şi simplificare administrativă Criza epidemiologică prin care trecem a pus la încercare capacitatea administraţiei de a răspunde solicitărilor şi nevoilor cetăţenilor. Este mai clar ca oricând că este nevoie de un aparat administrativ modern, care să răspundă rapid şi eficient nevoilor societăţii. Va continua procesul de simplificare administrativă pentru reducerea poverii administrative - sunt mai bine de 10 ani de când guvernele derulează proiecte de măsurare a costurilor administrative generate de legislaţie pentru companii şi cetăţeni, fiind cheltuite zeci de milioane de euro din fonduri europene, însă, fără un proces solid, cuantificabil prin indicatori de implementare. • Digitalizarea, simplificarea şi debirocratizarea serviciilor publice din administraţie şi automatizarea cât mai multor procese şi interacţiuni, prin utilizarea celor mai noi tehnologii TIC de administrare a datelor. Introducerea de proceduri administrative corelate strict cu sistem de e-guvernare. Creşterea accesibilităţii serviciilor publice online. Introducerea „domiciliului“ şi „identităţii“ electronice pentru fiecare cetăţean • Crearea infrastructurii naţionale de registre administrative în administraţia publică: crearea şi administrarea unor identificatori unici, implementarea de arhitecturi TIC standardizate, realizarea şi extinderea interoperabilităţii dintre acestea, sistematizarea şi simplificarea fluxurilor de date, de interogare şi a procedurilor de raportare • Realizarea de sisteme informatice unitare la nivel local, care să permită interoperabilitatea sistemelor diverselor UAT-uri cu nivelul central; realizarea raportărilor Open Data conform specificaţiilor unitare la nivel naţional • Cadastrarea proprietăţilor statului; implementarea generalizată, la nivelul UAT, al instituţiilor publice şi al operatorilor de servicii de interes economic general a instrumentelor digitale de identificare, inventariere, evaluare şi stocare de tip GIS • Interoperabilizarea bazelor de date local-central, reglementarea accesului reciproc la bazele de date local-central şi central-local
III. Resursele umane din sectorul public • Administraţie în interesul cetăţeanului şi orientare către rezultate. Evaluarea pentru fiecare instituţie şi fiecare funcţionar va fi în raport cu rezultatele obţinute. • Implementarea unui cadru unitar de competenţe la nivelul administraţiei/o carieră mai clară. Este nevoie de un sistem instituţional şi legal stabil, coerent şi eficace, care să asigure un management unitar al tuturor resurselor umane care lucrează în administraţia publică. Sunt necesare clarificarea şi eficientizarea rolului şi mandatului ANFP, precum şi a capacităţii sale tehnice, astfel încât să devină o instituţie aliniată la standardele de calitate din domeniu în ţările UE. Va fi operaţionalizat un nou cadru de competenţe pentru funcţia publică, reglementat de Codul administrativ, ceea ce va conduce la definirea mixului de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesare pentru ocuparea funcţiilor publice şi care va susţine profesionalizarea administraţiei publice şi creşterea calităţii resursei umane din sectorul public. Aceasta se va reflecta în recrutarea şi selecţia funcţionarilor publici, formarea şi dezvoltarea lor, precum şi în evaluarea performanţelor individuale. • Implementarea unui model profesionist şi imparţial de recrutare în funcţia publică, prin organizarea unui sistem de concursuri care să pună accentul pe competenţa şi integritatea funcţionarilor publici, precum şi pe orientarea spre performanţă. Acest obiectiv va fi pus în practică prin dezvoltarea şi pilotarea unui proces transparent şi incluziv de recrutare şi selecţie în administraţia publică centrală prin concurs de recrutare. Sistemul dezvoltat va fi aplicat progresiv în anii următori tuturor categoriilor de funcţionari publici din administraţia publică centrală. Administraţia publică de la nivel local va beneficia de asistenţa instituţiilor specializate de la nivel central pentru preluarea şi implementarea unor instrumente de recrutare care să aibă în centru preocuparea pentru competenţă şi integritate a funcţionarilor publici. Îmbunătăţirea radicală a modului de legiferare şi limitarea drastică a practicii de legiferare prin excepţie sau prin derogare. Acest lucru se referă, pe de-o parte, la fundamentarea actelor normative în ceea ce priveşte evaluarea preliminară a impactului şi unificarea standardelor în acest domeniu. Pe de altă parte, această prioritate se referă la tehnica de redactare şi corelare a actelor normative şi instituirea şi în acest domeniu a unui singur standard de calitate. • Dezvoltarea competenţelor digitale ale angajaţilor administraţiei publice şi asigurarea resursei umane necesare procesului de transformare digitală: () cuantificarea nevoii de specialişti IT în administraţia publică şi elaborarea unui plan naţional pentru formarea şi fidelizarea acestora; () crearea unui corp de specialişti la nivel central (ADR) pentru pilotarea transformării digitale, în special pentru nevoile de la nivel local; () derularea unui program amplu pentru crearea abilităţilor digitale necesare la nivelul angajaţilor din sectorul public care vor opera noile instrumente digitale puse la dispoziţie prin: - evaluare constantă a nivelului de abilităţi digitale în administraţia publică; – programe naţionale de formare a funcţionarilor publici, cu un calendar adaptat evoluţiei sistemelor informatice din administraţia publică, dar şi corelarea acestora cu evoluţia tehnologică propriu-zisă.
• Sistem unic de evidenţă a personalului bugetar pentru funcţionarii publici, personalul contractual din administraţie şi angajaţii la stat. Sistemul e-bugetar. Se va accelera operaţionalizarea prevederilor din Codul administrativ legate de evidenţa centralizată a personalului bugetar. • Se va redefini cariera funcţionarilor publici astfel încât să fie mai atractivă, cu un parcurs mai lung, care să permită cu adevărat evaluarea performanţelor pentru a orienta corpul funcţionarilor publici spre atingerea rezultatelor şi pentru responsabilizare faţă de cetăţeni şi mediul de afaceri. Va fi implementat un program solid de formare pentru funcţiile de management din administraţia publică, cu accent pe dezvoltarea competenţelor de leadership şi managementul echipelor/ managementul performanţei. • Depolitizarea funcţiei publice şi stabilirea clară a poziţiilor politice în structura administrativă. Este nevoie de profesionişti în sistemul public, aşa cum este nevoie şi de decidenţi politici care să poarte răspunderea alegerii opţiunilor de politică publică. În ultimele decenii, această legătură/conexiune dintre politic şi administrativ a fost păstrată, de multe ori intenţionat, neclară. Se va stabili, fără echivoc, care sunt poziţiile de răspundere politică (reprezentanţi politici) şi poziţiile din sistemul administrativ unde administraţia se bazează pe funcţionari publici. Se vor organiza consultări publice extinse pentru a stabili ce sistem de funcţie publică este cel mai potrivit pentru o Românie modernă pe termen lung (corp de funcţionari publici şi bazat pe carieră sau un sistem mai flexibil, ancorat în realităţile pieţei muncii şi bazat pe concursul deschis pentru fiecare poziţie). Indiferent de decizia finală, este important ca soluţia aleasă să fie urmărită şi implementată complet, fără jumătăţi de măsură sau mecanisme ocolitoare. Se vor clarifica, de asemenea, statutul şi rolul serviciilor deconcentrate ale ministerelor, precum şi ale înalţilor funcţionari publici în sistemul administrativ român, dar şi ale corpului de inspectori guvernamentali, în prezent inactiv şi generator de costuri pentru bugetul de stat.
IV. Etică, integritate, prevenirea corupţiei şi transparenţă Măsurile pe care se va concentra Guvernul sunt: • continuarea transparentizării proceselor şi procedurilor administrative prin promovarea de date şi informaţii deschise, disponibile public; publicarea online şi accesul cetăţenilor la toate cheltuielile publice, contractele de achiziţii publice şi la toate informaţiile relevante privind instituţiile statului, de la Guvern până la primării; • transferul cât mai multor proceduri administrative în mediul digital/online, astfel încât să restrângem cât mai mult oportunităţile pentru fapte de corupţie şi comportament lipsit de etică profesională sau imoral; • selecţia mai riguroasă a personalului din administraţie prin proceduri transparente şi instrumente precum concurs pentru funcţionari publici; • promovarea unei culturi a eticii şi integrităţii prin introducerea unui management al performanţei, bazat pe un cadru de competenţe în funcţia publică şi un proces continuu de formare profesională bazat pe orientarea spre performanţă şi analiza nevoilor de formare pe bază de date; • consolidarea şi intensificarea politicilor de control şi prevenţie a faptelor de corupţie şi comportamentului lipsit de etică al personalului; • obiectivele legate de asigurarea transparenţei decizionale, accesul la informaţii de interes public sau promovarea platformelor şi surselor de date deschise vor fi realizate implicit prin măsurile de informatizare, debirocratizare, simplificare administrativă descrise în secţiunile precedente. Totodată, deşi există norme legale clare, care reglementează obligativitatea tuturor instituţiilor publice de a transparentiza şi informa publicul în legătură cu activitatea pe care o desfăşoară şi rezultatele pe care le obţin, practica arată că un procent extrem de mic de instituţii publice întocmesc, de exemplu, rapoarte privind aplicarea Legii nr. 544/2001 privind informaţiile de interes public. Un aspect pe care Guvernul se va focaliza mai mult vizează executarea obligaţiilor legale în acest sens de către toate autorităţile publice centrale şi locale printr-o activitate mai intensă de monitorizare şi control, inclusiv sancţionarea celor care nu respectă legea.
Lucrări publice Reformele propuse pe domeniul lucrărilor publice sunt următoarele: • creşterea numărului specialiştilor în construcţii - experţi, verificatori şi auditori energetici, în multe domenii fiind înregistrată o lipsă acută de specialişti de acest gen; • codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor - sintetizează şi simplifică prevederile actelor normative care se referă la domeniile construcţiilor, atât la proiectare, cât şi la avizare, autorizare şi execuţie. Va simplifica interacţiunea beneficiarilor cu autorităţile locale, va simplifica procedurile de elaborare şi avizare proiecte, va crea un flux mai rapid pentru autorizarea lucrărilor, va eficientiza monitorizarea execuţiei lucrărilor; • auditul normativelor elaborate şi publicate de MDLPA - se vor actualiza toate normativele depăşite. Se vor înlocui cele perimate şi se vor abroga cele care nu mai au obiectiv, referindu-se la materiale, tehnologii sau procese de proiectare care nu se mai folosesc.
I. Descentralizarea - prioritate a Guvernului • Descentralizarea clădirilor abandonate şi degradate aparţinând administraţiei publice centrale şi companiilor naţionale de stat cu titlu gratuit către autorităţile locale • Descentralizarea resurselor financiare prin rămânerea redevenţelor de exploatare la nivel local în proporţie de 80% (40% la CJ şi 40% la primării) • Descentralizarea fondurilor europene către UAT prin transformarea ADR-urilor în autorităţi de management pentru POR, program de 13 miliarde de euro • Implementarea cadrului legal de funcţionare a ITI-urilor şi continuarea demersurilor pentru creşterea numărului acestora
II. Programe cu finanţare multianuală În prezent, dintre toate programele de finanţare cu fonduri de la bugetul de stat finanţate prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, doar Programul naţional de investiţii „Anghel Saligny“ şi Programul naţional de dezvoltare locală sunt programe cu finanţare multianuală, pentru care se alocă credite de angajament pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă 3 ani, şi, respectiv, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă 2 ani, creditele bugetare fiind egale cu creditele de angajament pe toată perioada de valabilitate a contractelor de finanţare. Totodată, Programul naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe este un program de finanţare multianual pentru care se alocă credite de angajament pe o perioadă de 3 ani, însă cu alocarea eşalonată a creditelor bugetare anuale. Pentru a creşte eficienţa programelor de finanţare cu fonduri de la bugetul de stat şi pentru a asigura predictibilitatea în realizarea şi finalizarea obiectivelor de investiţii, toate programele finanţate din fonduri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei s-au transformat în programe cu finanţare multianuală. Pentru finanţarea obiectivelor de investiţii prin aceste programe se vor asigura credite de angajament de la bugetul de stat pentru întreaga durată de derulare a acestora, precum şi credite bugetare anuale, în vederea transferării sumelor necesare realizării obiectivelor de investiţii pentru beneficiari, conform contractelor de finanţare şi graficelor de execuţie.
2. MINISTERUL FINANŢELOR Guvernul susţine un model de dezvoltare sustenabilă, axat pe investiţii, stimularea şi dezvoltarea capitalului uman, creşterea competitivităţii companiilor româneşti şi transformarea digitală a economiei şi administraţiei, eficientizarea administraţiei publice şi combaterea deprivării materiale a populaţiei, revenirea economică şi construcţia unei viziuni bazate pe producţia internă. Împreună cu politicile de venituri, politica fiscal-bugetară reprezintă principala pârghie prin care vom asigura un management macroeconomic echilibrat, atât prin creşterea ofertei (producţiei) interne, cât şi prin sporirea cererii interne, distribuite în mod echilibrat pe grupuri sociale, în scopul stimulării absorbţiei producţiei interne de bunuri şi servicii. Printr-o politică fiscal-bugetară consistentă, vom consolida rolul strategic al statului la nivel macroeconomic. Asigurarea stabilităţii macroeconomice, a investiţiilor publice cu efecte de multiplicare şi menţinerea unei datorii guvernamentale la un nivel sustenabil vor permite reintrarea României în grupul ţărilor cu finanţe publice „sănătoase“ până la sfârşitul anului 2024. În următorii doi ani vor continua acţiunile în vederea reducerii decalajelor faţă de economiile statelor din Europa de Vest, prin stimularea economică, investiţii strategice în infrastructură, educaţie, sănătate, inovare şi digitalizare. În contextul de redresare a activităţii post COVID-19, vom consolida măsurile de stimulare a cererii, de sprijinire a reluării activităţilor economice afectate de pandemie şi a angajărilor, precum şi de protejare a veniturilor românilor. Va fi susţinută oferta prin instrumente financiare şi granturi pentru sectoarele cele mai grav afectate, precum şi prin scheme de ajutor de stat pentru investiţii noi şi garanţii de stat pentru credite. Noua paradigmă economică a României va asigura sustenabilitatea finanţelor publice pe termen mediu şi lung. În acest sens va avea loc şi o reformă a marilor sisteme ce oferă servicii publice şi, corespunzător acestora, o reformă a cheltuielilor publice. Prin creşterea transparenţei şi predictibilităţii în domeniul fiscal-bugetar va fi consolidată încrederea mediului de afaceri, precum şi a consumatorilor. Creşterea economică sustenabilă şi echilibrată va permite creşterea standardului de viaţă al cetăţenilor. Vor fi o prioritate digitalizarea şi simplificarea interacţiunii dintre instituţiile subordonate Ministerului Finanţelor şi contribuabili prin continuarea şi extinderea proiectelor de debirocratizare la toate nivelurile. Obiectivul de mandat al acestui Guvern este operaţionalizarea Băncii Naţionale de Dezvoltare. Pe termen scurt, vom înfiinţa Fondul Român de Investiţii, urmând ca cele două instituţii să fie ulterior integrate. Actualul Program de guvernare a fost gândit în contextul revenirii la activităţi şi la o viaţă socială normală, pornindu-se de la premisa redresării generale a mediului economic. S-au avut în vedere, în special, proiecţiile optimiste privind creşterea economică şi măsuri dedicate stimulării investiţiilor şi consumului, concretizate prin scheme de ajutor de stat pentru investiţii noi şi garanţii de stat pentru credite în sprijinul sectoarelor cel mai grav afectate, urmărindu-se relansarea economică şi reintegrarea pe piaţa muncii a angajaţilor din sectoarele cel mai afectate în perioada pandemică. Având în vedere evoluţiile economice, politice şi sociale din anul 2022, se impune o regândire a Programului de guvernare care să aibă în vedere contextul actual, influenţat major de multiplele crize manifestate pe plan internaţional şi de conflictul militar din Ucraina. Direcţiile de acţiune prioritare au în vedere: • adaptarea la noua conjunctură politico-militară determinată de conflictul ce are loc la graniţa României şi de reacţia pe care ţara noastră trebuie să o aibă ca membru NATO, precum şi la perturbările produse în lanţurile de aprovizionare şi producţie în noua situaţie geopolitică; • măsuri de răspuns la evoluţia preţurilor din sectorul energetic, a căror creştere a determinat distorsiuni majore la nivelul consumatorilor din mediul economic şi privat; • măsuri de răspuns la creşterea accentuată a inflaţiei manifestată în anul 2022 (continuată în 2023) şi la erodarea absorbţiei interne, respectiv a puterii de cumpărare a populaţiei sub efectul inflaţiei ridicate (pensiile şi salariile reale indică rate negative de creştere); • condiţiile monetare din ce în ce mai restrictive, atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional (care urmăresc să combată inflaţia înaltă, aflată mult peste ţintele asumate); • de asemenea, sunt necesare adaptarea şi implementarea recomandărilor formulate pe parcursul anului 2022 de către Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional; • principalii piloni ai politicii fiscal-bugetare se referă la reforma finanţelor publice şi a companiilor cu capital de stat, managementul datoriei publice, fiscalitatea, alături de politica ajutorului de stat, libera concurenţă.
I. Reforma finanţelor publice şi a companiilor cu capital de stat Obiective generale Sistemul fiscal-bugetar va fi adaptat la evoluţia economiei, astfel încât să faciliteze creşterea economică, prin: • creşterea sustenabilităţii finanţelor publice cu accent pe colectarea veniturilor, diminuarea evaziunii fiscale şi eliminarea risipei bugetare, creşterea transparenţei bugetare şi eficientizarea cheltuielilor publice; • asanarea economiei reale şi crearea condiţiilor pentru consolidarea agenţilor economici performanţi; • mărirea flexibilităţii şi eficienţei bugetului prin perfecţionarea întregului proces bugetar; • întărirea responsabilităţii fiscal-bugetare prin rescrierea legilor privind finanţele publice şi responsabilitatea fiscal-bugetară; • ţinerea sub control şi reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, în acest fel, la scăderea inflaţiei, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial şi de cont curent al balanţei de plăţi, precum şi la stabilitatea cursului valutar al leului; • introducerea bugetării participative, bugetării multianuale pentru investiţiile publice în infrastructură şi a bugetării verzi pentru orientarea cheltuielilor publice ale României către obiectivele de schimbări climatice şi mediu în conformitate cu reglementările adoptate la nivel european.
Obiective specifice • Creşterea eficienţei finanţelor publice şi îmbunătăţirea perspectivelor de atingere a obiectivelor bugetare pe termen mediu prin: () evaluarea cadrului legislativ şi instituţional actual al transferurilor financiare dintre bugetul de stat şi bugetele locale: sistemul de echilibrare, sume defalcate cu destinaţie specifică, subvenţii din bugetele unor instituţii din administraţia publică centrală; () crearea infrastructurii de date statistice pentru analiza impactului transferurilor financiare asupra bugetelor locale şi serviciilor publice locale; () reformarea sistemului transferurilor financiare dintre bugetul de stat şi bugetele locale, inclusiv analize de impact şi propuneri de modificări legislative.
• Modernizarea bugetului prin: () simplificarea arhitecturii bugetului, care va fi bazat pe indicatori de performanţă prin introducerea unui sistem clar de evaluare a politicilor publice care să ofere în timp un raport calitate/preţ care să conducă la optimizarea eficienţei şi eficacităţii politicilor propuse; () sprijinirea financiară a activităţilor generatoare de externalizări pozitive (cercetarea, dezvoltarea, eficienţa energetică); () maximizarea coerenţei între politicile de bază ale Guvernului şi sistemele de planificare bugetară. Se va pune accentul pe bugetarea performanţei care să ofere un cadru bugetar adecvat pentru dezvoltarea planurilor strategice sectoriale; () un sistem de planificare şi programare care să ofere o perspectivă strategică cuprinzătoare, naţională, pe termen lung. Un set mai clar de obiective şi priorităţi ale politicii sectoriale şi un mod de stabilire a nevoilor bugetare corespunzătoare care să ducă la alocarea resurselor disponibile către domeniile-cheie, care să facă distincţie între cheltuielile discreţionare şi nediscreţionare şi între investiţiile şi cheltuielile curente pe termen mediu, susţinut de indicatori de rezultat sau de indicatori fiabili.
• Întărirea guvernanţei corporative la companiile de stat în vederea îmbunătăţirii performanţei acestora prin: () îmbunătăţirea performanţei companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii nr. 111/2016 privind guvernanţa corporativă; () dezvoltarea ghidului privind aplicarea legislaţiei guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat, prin preluarea celor mai bune practici la nivel european, în vederea aderării României la Ghidul OECD privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor de stat.
• Revizuirea cadrului legislativ şi instituţional actual al transferurilor financiare dintre bugetul de stat şi bugetele locale în ceea ce priveşte sistemul de echilibrare, sume defalcate cu destinaţie specifică, subvenţii din bugetele unor instituţii din administraţia publică centrală, în baza următoarelor principii: () să nu se creeze obligaţii în sarcina bugetelor locale fără sursă de finanţare predictibilă şi acoperitoare pentru nevoi; () la fundamentarea necesarului de finanţare, acolo unde sunt aprobate standarde de cost (unităţi de asistenţă sociomedicală, cămine pentru vârstnici, centre pentru persoane cu handicap etc.), sumele să fie în concordanţă cu numărul de beneficiari; () creşterea competitivităţii agenţilor economici prin îmbunătăţirea cadrului în care aceştia operează, prin reforme structurale ample şi susţinute, care să stimuleze competitivitatea economiei româneşti şi să accelereze convergenţa reală a României cu economiile dezvoltate din Uniunea Europeană.
• Generalizarea regulii de înregistrare a punctelor de lucru, indiferent de număr de angajaţi. În acest sens se va elimina pragul de 5 angajaţi/punct de lucru, impozitul pe venit fiind virat la bugetul local unde îşi desfăşoară activitatea angajatul. Programul de guvernare anterior a fost construit în condiţiile unor estimări de creştere economică susţinută şi pozitivă, dar ulterior neconfirmată (cel puţin la nivelul anului 2022), fiind nevoie acum de o regândire majoră a perspectivelor şi a evoluţiei în plan economic. Este necesară o analiză prospectivă, care să ţină cont de toate oportunităţile create de PNRR, dar şi de provocările viitoare în conjunctura internaţională. Este imperios necesară menţinerea obiectivelor deja asumate, punând accent pe identificarea măsurilor necesare adaptării la condiţiile actuale şi pe implementarea eficientă a acestora, astfel încât să producă efecte pozitive reale în economie. În ceea ce priveşte deficitul bugetar şi, în plus, faţă de conjunctura internaţională nefavorabilă, România se confruntă de mai mulţi ani cu ameninţarea procedurii de deficit excesiv şi s-a angajat să ajungă cu deficitul bugetar la circa 3% din PIB în 2024, o misiune foarte grea în condiţiile presiunilor pe buget şi ale deteriorării severe a mediului internaţional. Atingerea ţintelor asumate este condiţionată de realizarea unor noi analize fundamentate atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli bugetare. Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară este previzionată a se realiza preponderent pe seama cheltuielilor bugetare, dar şi prin corelare cu politici credibile care să sprijine creşterea veniturilor fiscale, în caz contrar existând riscul înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate pentru anii următori.
II. Datorie publică Obiective generale Guvernul României va fi nevoit să susţină eforturile financiare necesare modernizării infrastructurii în următorii ani. Vom asigura un mix echilibrat de finanţare, de natură să asigure un buffer optim în Trezorerie, precum şi reintrarea datoriei guvernamentale sub pragul de sustenabilitate pe termen mediu. Obiectivul strategic este acela ca, pe termen mediu, datoria publică guvernamentală să nu depăşească pragul de 60% din PIB (indicator de convergenţă nominală pentru trecerea la euro). Ministerul Finanţelor va avea în vedere o finanţare netă relativ echilibrată din surse interne şi externe. Se vor asigura finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice preponderent în monedă naţională, pentru a continua procesul de dezvoltare a pieţei interne, în paralel cu accesarea pieţelor externe de capital, în vederea asigurării unor surse robuste de finanţare. Se va păstra caracterul specific al accesării de împrumuturi de pe pieţele financiare internaţionale, în alte valute decât moneda europeană, în condiţiile obţinerii unui raport cost/risc avantajos pentru statul român, diversificării bazei de investitori şi utilizării instrumentelor financiare derivate (swap valutar). În implementarea planului de finanţare vom avea în vedere introducerea emisiunilor de obligaţiuni verzi, în funcţie de finalizarea Cadrului general pentru obligaţiuni verzi la nivel suveran, prin eforturi coordonate la nivelul ministerelor de linie şi identificarea cheltuielilor/proiectelor care vor face obiectul finanţării prin aceste obligaţiuni. Pe termen mediu, implementarea PNRR va presupune realizarea de reforme şi investiţii în domenii-cheie ale economiei care vor spori considerabil potenţialul de creştere economică, fiind astfel posibile creşterea nivelului veniturilor bugetare colectate şi, implicit, scăderea nevoii de finanţare externă.
Obiective specifice Vom susţine dezvoltarea pieţei titlurilor de stat pentru populaţie, inclusiv prin automatizarea procesului de subscriere şi a plăţii dobânzilor şi rambursării principalului, precum şi prin analiza posibilităţii efectuării subscrierilor online. Este necesară utilizarea PPP ca mecanism alternativ de finanţare. Măsuri care să asigure un cadru prielnic implementării de proiecte în regim de PPP: • aprobarea la nivelul Guvernului a unei strategii la nivel naţional pentru implementarea de proiecte prioritare în regim PPP; • clarificarea cadrului instituţional, cu preluarea de către Ministerul Finanţelor a competenţei de reglementare a domeniului PPP; • amendarea cadrului legal aplicabil pentru clarificarea/ remedierea unor aspecte care la acest moment sunt necorelate cu buna practică internaţională şi care nu asigură premisele unei bune pregătiri a proiectelor de PPP; • configurarea unui proces de control al calităţii asupra ciclului de viaţă al proiectului, care să fie operaţionalizat la nivelul Ministerului Finanţelor şi la ministerele de linie (domeniile transporturi, sănătate, agricultură, educaţie etc.) pentru a spori capacitatea de a pregăti, atribui şi gestiona cu succes proiecte PPP, acest proces urmând să fie proiectat special pentru a funcţiona în contextul pieţei din România; • aderarea României la Principiile pentru guvernanţă publică a parteneriatelor public-private ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare economică (OECD) şi operaţionalizarea Băncii Naţionale de Dezvoltare a României.
III. Fiscalitate România are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană. Politica fiscal-bugetară viitoare trebuie să anticipeze şi să gestioneze, mai ales în conjunctura actuală, riscuri sau situaţii neprevăzute şi să respecte principiul echităţii. Acest deziderat este cu atât mai relevant în condiţiile unui mediu internaţional marcat de mari incertitudini şi multiple evoluţii potrivnice.
Obiective generale Este necesară o evaluare a regimului fiscal existent prin raportare la realitatea socioeconomică care nu a permis dezvoltarea unei clase de mijloc consolidate, dar şi o economie vulnerabilă la şocuri, indiferent de natura acestora. O analiză asupra modului de impozitare a capitalului versus impozitarea muncii este necesară şi ar trebui realizată în parteneriat cu mediul socioeconomic. Reducerea economiei informale, combaterea evaziunii fiscale, reintroducerea stopajului la sursă, abordarea reducerii fiscalităţii pe muncă, mai ales în zona veniturilor mici, trebuie să facă obiectul unei analize în primul an de guvernare. Măsurile stabilite în baza analizei se vor aplica predictibil cu un calendar care să nu producă efecte negative asupra mediului antreprenorial. Este necesară o evaluare a regimului fiscal existent prin raportare la realitatea socioeconomică, ce nu a permis dezvoltarea şi consolidarea unei clase de mijloc stabile şi a dus la existenţa unei economii vulnerabile la şocuri, indiferent de natura acestora. O analiză asupra modului de impozitare a capitalului versus impozitarea muncii este necesară şi ar trebui realizată în parteneriat cu mediul socioeconomic. Reducerea economiei informale, combaterea evaziunii fiscale, reintroducerea stopajului la sursă, abordarea reducerii fiscalităţii pe muncă, mai ales în zona veniturilor mici, trebuie să facă obiectul unei analize în primul an de guvernare. Măsurile stabilite în baza analizei se vor aplica predictibil cu un calendar care să nu producă efecte negative asupra mediului antreprenorial. Evaluarea atentă, în perioada imediat următoare, a riscurilor ce pot afecta prognoza indicatorilor macroeconomici şi bugetari, precum şi a eventualelor măsuri avute în vedere în ipoteza în care aceste riscuri se materializează, mai ales luând în considerare evoluţiile de pe pieţele financiare internaţionale şi posibilele implicaţii asupra ratingului suveran al României. De asemenea, într-o perioadă de profundă instabilitate: • nu sunt recomandabile eventuale măsuri de relaxare fiscală; • este necesară cuantificarea explicită a impactului măsurilor fiscale; • se impune prezentarea transparentă a ipotezelor pe care se fundamentează proiecţia fiscal-bugetară, pentru a putea fi analizate împreună cu instituţiile de specialitate şi mediul economic; • este necesară creşterea veniturilor fiscale, prin intermediul unei politici fiscale adecvate, ceea ce va reprezenta un factor important în contextul respectării angajamentelor asumate în calendarul consolidării bugetare şi al revenirii deficitului bugetar sub pragul de 3% în anul 2024. Importanţa creşterii veniturilor fiscale este pusă în evidenţă şi de recomandările FMI în urma consultării cu autorităţile române, incluse în raportul publicat în septembrie 2022.
Astfel, având în vedere flexibilitatea limitată de acţiune în privinţa cheltuielilor, pentru refacerea spaţiului fiscal, se recomandă reaşezarea stimulentelor fiscale, lărgirea bazei de impozitare, întărirea administraţiei fiscale astfel încât sistemul fiscal să devină mai eficient şi mai just. Se impun un mix echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung, acestea fiind esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse. Pentru o viziune unitară la nivel naţional, pe lângă asumarea prin Programul de guvernare poate fi utilă realizarea unei strategii guvernamentale pe termen lung, care să asigure corelarea tuturor acţiunilor din domeniile vizate şi convergenţa acestora către scopul final propus, dincolo de posibilele evoluţii în plan politic.
Obiective specifice În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor, prin: • simplificarea regulilor şi debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară şi administrarea fiscală; • implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu şi mai transparent, ce va sprijini activităţile economice.
Se vor avea în vedere: • adoptarea propunerii legislative privind capitalizarea societăţilor comerciale; • implementarea regimului de emitere şi circulaţie a facturilor, utilizarea caselor de marcat şi racordarea acestora la sistemul central informatic al ANAF; • transpunerea prevederilor Iniţiativei la nivel global privind evitarea erodării bazei impozabile şi a transferului profiturilor, ceea ce va reduce substanţial evaziunea fiscală; • dezvoltarea şi consolidarea compartimentului din cadrul ANAF care verifică preţurile de transfer în scopul reducerii substanţiale a acestei practici de evaziune fiscală; • orientarea verificărilor, în mod prioritar, către firmele cu cel mai ridicat risc fiscal (cele implicate în evitarea sau evaziunea în plata taxelor); • creşterea colectării veniturilor din accize, TVA şi taxe vamale prin monitorizarea importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei în scopul diminuării evaziunii cu mărfurile de contrabandă. Eficientizarea controlului antifraudă în domeniul comerţului electronic; • implementarea accelerată a bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat la toate nivelurile administraţiei publice centrale şi locale, care să permită transparenţa deplină a cheltuielilor publice, îmbunătăţirea clarităţii şi coerenţei procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale şi adecvarea resurselor mobilizate la nivelul calităţii serviciilor publice oferite, creşterea responsabilităţii şi a eficienţei utilizării fondurilor publice prin asigurarea unei competiţii reale între proiectele propuse spre finanţare şi susţinerea performanţei; • revizuirea distorsiunilor şi lacunelor din legislaţia fiscală, asigurându-se corectitudinea şi echitatea în sistem pe principiul neutralităţii taxării; • maximizarea randamentelor economice în companiile cu capital de stat prin asigurarea unui management profesionist independent de ministerele coordonatoare, separarea între funcţiile de reglementare şi cele operaţionale. Implementarea generalizată a contractelor de performanţă în instituţiile publice şi companiile de stat; • consolidarea statutului de piaţă emergentă a Bursei de Valori Bucureşti şi dezvoltarea acesteia prin: sprijinirea activă a listării de noi companii, stimularea pieţei obligaţiunilor, inclusiv prin facilităţi fiscale, pentru creşterea transparenţei, accesului la finanţare şi performanţelor guvernanţei corporative, simultan cu deschiderea unor noi oportunităţi de investiţii şi economisire pentru populaţie; • menţinerea capitalizării adecvate a băncilor de stat pentru îmbunătăţirea transparenţei şi guvernanţei corporative a băncilor de stat; • revizuirea/clarificarea rolurilor fondurilor de garantare şi contragarantare cu capital de stat, urmărind maximizarea eficienţei şi eficacităţii utilizării fondurilor publice, în paralel cu injectarea de capital în economie, îndeosebi a IMM-urilor; • susţinerea revenirii creditării, în special către sectorul companiilor nefinanciare, prin continuarea programelor de garanţii guvernamentale în sectoarele economice prioritare; • identificarea surselor şi a mecanismelor de finanţare a unor noi măsuri de politici sociale (stoparea declinului demografic, sprijinirea familiilor, stimularea natalităţii etc.).
ANAF Pe termen mediu şi lung, Guvernul are în vedere transformarea ANAF într-o instituţie inovativă şi capabilă să răspundă provocărilor mediului extern, care să ofere servicii noi şi adaptate diferitelor categorii de contribuabili.
Obiective specifice Reforma ANAF şi schimbarea paradigmei relaţiei stat-contribuabili sunt obiectivele principale. Va fi accelerată digitalizarea ANAF şi astfel va creşte baza de colectare şi va fi prevenită evaziunea fiscală. În acest sens, vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare care se vor finanţa din fonduri nerambursabile: • modernizarea soluţiei de arhivare electronică a Ministerului Finanţelor; • obţinerea de servicii electronice extinse prin portalul ANAF; • proiect pentru asigurarea serviciilor fiscale eficiente pentru administraţie şi cetăţeni; • proiectul Big Data, ce vizează dezvoltarea unei Platforme de Big Data destinate integrării şi valorificării operaţionale şi analitice a volumelor de date de interes pentru Ministerul Finanţelor/ANAF, cu orizont de implementare de minimum 36 de luni.
De asemenea, vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare cu finanţare de la bugetul de stat: • asigurarea funcţionării şi disponibilităţii sistemului informatic; • creşterea performanţei specialiştilor IT; • retehnologizarea şi extinderea platformelor hardware şi software pentru interfaţa cu cetăţenii (pregătire documentaţie achiziţie şi estimări bugetare); • asigurarea funcţionării, continuităţii şi disponibilităţii sistemului integrat vamal, ce înseamnă operaţionalizarea conceptului de vamă electronică până la sfârşitul anului 2023.
Proiectele au ca scop atingerea următoarelor obiective: • crearea unei relaţii de parteneriat cu contribuabilii pentru serviciile prestate, prin: () dezvoltarea şi extinderea de servicii simple şi accesibile pentru contribuabili; () simplificarea procedurilor de administrare fiscală pentru susţinerea conformării voluntare la declararea obligaţiilor fiscale prin: - reducerea şi simplificarea numărului de formulare şi declaraţii; – introducerea formularelor precompletate; – depunerea electronică a tuturor formularelor şi declaraţiilor; – evaluarea permanentă a calităţii serviciilor fiscale din perspectiva contribuabililor; – acordarea de asistenţă din iniţiativa organelor fiscale pe teme ce decurg din constatări ale organelor de control din cadrul ANAF;
() sprijinirea conformării voluntare la plata obligaţiilor fiscale prin: - acordarea de facilităţi fiscale la plata obligaţiilor fiscale pentru bunii plătitori; – mediatizarea celor mai buni plătitori de impozite şi taxe prin elaborarea „listei albe“ ce cuprinde contribuabili care şi-au declarat şi achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată;
() transformarea executării silite în proces investigativ; () extinderea mecanismului de aprobare a rambursării TVA cu control ulterior, cu o durată maximă de 30 de zile la plată, ce vizează reducerea semnificativă a perioadei de soluţionare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune la rambursare, scopul fiind de introducere rapidă a sumelor în circuitul economic; () asigurarea unui tratament fiscal diferenţiat în funcţie de comportamentul fiscal al contribuabililor şi aplicarea graduală a unor măsuri specifice de către organele fiscale: - notificarea contribuabililor cu privire la posibilele neregularităţi care ar putea conduce la stabilirea de diferenţe de impozite şi taxe; – medierea; – controlul inopinat; – inspecţia fiscală parţială; – inspecţia fiscală generală;
• transformarea ANAF într-o instituţie performantă şi inteligentă cu soluţii digitale integrate, care utilizează la maximum datele şi informaţiile disponibile, prin: () accelerarea procesului de digitalizare al ANAF, efectuarea de investiţii în tehnologie şi în dezvoltarea aplicaţiilor utilizate; () utilizarea eficientă a datelor şi informaţiilor şi dezvoltarea de noi aplicaţii care să proceseze informaţia în timp real, inclusiv utilizarea analizelor de date şi dezvoltarea de platforme adaptate, de tip Big Data, pentru eficientizarea activităţilor de management de risc automatizat, verificări şi acţiuni automate; () introducerea de soluţii tehnologice având drept scop creşterea valorii adăugate a muncii angajaţilor, mai ales în zona de analiză, sinteză şi raportare; () informatizarea activităţilor de back office; () accelerarea informatizării ANAF, pentru a creşte gradul de colectare, va fi realizată prin: - extinderea facilităţilor pentru plata impozitelor şi a taxelor prin platforma Ghişeul.ro; – asigurarea de la distanţă a serviciului de asistenţă a contribuabililor şi dezvoltarea call center-ului prin introducerea unui număr unic de telefon la nivel naţional; – implementarea proiectului TRAFIC Control pentru monitorizarea în timp real a transporturilor privind achiziţiile şi livrările intracomunitare de bunuri, precum şi a celor aflate în tranzit; – extinderea funcţionalităţii şi a accesului mult mai facil la Spaţiul Privat Virtual, ce are ca obiectiv optimizarea şi simplificarea serviciilor aferente obligaţiilor fiscale şi nefiscale şi plăţii taxelor; – modernizarea site-ului/portalului ANAF; – implementarea proiectului SFERA ce vizează centralizarea bazelor de date locale şi interconectarea acestei baze unice cu sistemele informatice ale instituţiilor statului care deţin şi pot furniza informaţii utile în activitatea de colectare a impozitelor/taxelor şi contribuţiilor la bugetul general consolidat; – implementarea procedurilor de vămuire simplificată prin introducerea conceptului de vamă electronică;
() dotarea punctelor vamale de la graniţa UE cu echipamente de control nondistructiv; () dezvoltarea proiectelor pentru stimularea conformării voluntare pentru marii contribuabili şi persoanele fizice; () dezvoltarea proiectului privind infrastructura vamală ce vizează reabilitarea şi modernizarea punctelor vamale de la graniţa externă a Uniunii Europene; () extinderea implementării procedurilor vamale simplificate în vederea alinierii la media europeană de utilizare într-un procent de minimum 65%; () accelerarea gradului de absorbţie a fondurilor europene;
• prevenirea şi combaterea fraudei fiscale, ANAF devenind o instituţie ce vine în sprijinul conformării contribuabililor şi al menţinerii unui mediu economic echitabil, prin: () dezvoltarea de proiecte-pilot de conformare voluntară pe sectoarele şi categoriile de risc fiscal; () combaterea eficientă a comportamentelor neconforme şi a fraudei fiscale prin demararea acţiunilor complexe, ţintite, la contribuabilii cu risc fiscal ridicat. Scopul acestor acţiuni îl reprezintă asigurarea unui mediu fiscal echitabil pentru toţi contribuabilii şi descurajarea concurenţei neloiale; () utilizarea unui nou model de estimare a decalajului fiscal privind TVA, dezvoltat pe sectoarele economice de activitate, de tip TOP-DOWN, pentru a asigura realizarea de acţiuni concentrate de prevenire şi combatere a evaziunii în aceste sectoare;
• eficientizarea şi transparentizarea instituţiei, transformarea ANAF într-o instituţie solidă, modernă şi de încredere, prin: () dematerializarea fluxurilor de activitate curentă şi tranziţia spre un mediu de lucru predominant digital care să includă corespondenţa electronică, generalizarea utilizării semnăturii electronice şi accesul de la distanţă al bazelor de date; () consolidarea colaborării şi comunicării cu alte administraţii fiscale, precum şi cu organisme internaţionale, pe ariile de interes şi priorităţile comune existente la nivel internaţional; () implementarea unei politici de resurse umane axate pe dezvoltarea competenţelor angajaţilor, prin participarea la cursuri de pregătire profesională; () administrarea tuturor persoanelor fizice nerezidente la nivelul administraţiei fiscale pentru contribuabili nerezidenţi; () redefinirea pachetelor de contribuabili, ca urmare a reevaluării criteriilor de selecţie; () simplificarea procesului decizional în interiorul agenţiei în scopul debirocratizării; () optimizarea procesului de alocare şi utilizare a resurselor în concordanţă cu priorităţile strategice ale agenţiei; () consolidarea mecanismului consultativ de colaborare cu mediul de afaceri şi contribuabilii, pentru transparentizare şi creşterea conformării fiscale; () înfiinţarea unei baze de date în care să fie disponibile rapoartele de inspecţie fiscală, împreună cu soluţiile date în urma contestaţiilor depuse, precum şi cu soluţiile instanţelor de judecată.
IV. Aderarea la zona euro După aderarea la Uniunea Europeană, adoptarea monedei euro reprezintă proiectul strategic de ţară al României pe termen mediu. Este necesar ca documentele strategice fundamentate şi agreate în anul 2019 de către toate instituţiile implicate (Planul naţional de adoptare a monedei euro şi Raportul de fundamentare a acestui plan) să fie updatate conform unei noi Foi de parcurs adecvate realităţilor economice şi sociale postpandemice.
Obiective Obiectivul principal al României îl reprezintă creşterea convergenţei reale cu economiile europene prin atingerea unui PIB pe locuitor la paritatea de cumpărare standard de 80% din media UE 27, la orizontul anului 2024. Consolidarea fiscal-bugetară este esenţială pentru aderarea la zona euro, în paralel cu asigurarea unei creşteri economice sustenabile. Procesul de consolidare bugetară are o importanţă foarte mare în evaluarea ratingului suveran realizată de principalele agenţii de profil. Menţinerea ratingului suveran al României are la bază: • apartenenţa ţării la UE şi accesul la fondurile europene din CFM 2021-2027 şi PNRR (apartenenţa la UE aduce avantaje incontestabile din perspectiva surselor de finanţare cu bani europeni şi chiar a bonităţii financiare, dar nu poate fi o garanţie deplină); • derularea Procedurii privind deficitul excesiv şi efectul acesteia asupra disciplinei bugetare; • aşteptările pozitive privind respectarea calendarului de consolidare fiscală şi implementarea unor reforme credibile în domeniul sistemului de pensii şi al administraţiei publice. Evaluările internaţionale în domeniu atrag atenţia, totuşi, cu privire la existenţa unor riscuri asupra performanţelor economice şi fiscale, precum cele induse de conflictul de la graniţă, de criza europeană a energiei, de condiţiile tot mai dificile de finanţare externă, de nivelul tot mai înalt al deficitului comercial (care arată o problemă de competitivitate a economiei româneşti), la care se adaugă incertitudinea privind implementarea de politici care să abordeze deficitul structural pe termen mediu, în ciuda progreselor din perioadele precedente. Consolidarea fiscal-bugetară trebuie realizată într-un mediu internaţional foarte complicat şi tensionat, marcat de inflaţia înaltă persistentă, de încetinirea economică generală, de spectrul recesiunii pentru unele economii europene şi de creşterea rapidă a costului creditării care amplifică riscuri sistemice. Creşterea accelerată a inflaţiei a ajutat execuţiile bugetare în Europa şi a dus la limitarea ca pondere în PIB a datoriilor publice în anul 2022, fiind posibil ca acest lucru să se întâmple şi în 2023. Pentru ca inflaţia să ajungă în câţiva ani aproape de ţinte este necesar un mix de politici adecvat, respectiv: • o politică monetară care să controleze tendinţele inflaţioniste; • politici bugetare prudente, mai ales pe zona de cheltuieli; • măsuri de politică industrială care să sprijine producţia.
V. Elemente de referinţă privind politica de concurenţă, în contextul elaborării Programului de guvernare Prioritatea Guvernului României este de a asigura o creştere economică sustenabilă, iar concurenţa liberă şi corectă este un ingredient important în atingerea unui astfel de obiectiv.
Obiective generale Protejarea şi stimularea concurenţei sunt un obiectiv strategic la nivel naţional, dat fiind rolul acesteia în creşterea productivităţii (cu impact direct asupra bunăstării consumatorilor, dar şi asupra competitivităţii ţării noastre) şi, în contextul noilor evoluţii economice generate de pandemie, rolul în consolidarea rezilienţei pieţelor şi în susţinerea unui proces de revenire accelerat. Calitatea mediului de afaceri este un factor fundamental pentru buna funcţionare a economiei, pentru atragerea/ stimularea investiţiilor şi, implicit, pentru generarea unui nivel ridicat al competitivităţii economiei naţionale. La peste un an de la declanşarea războiului din Ucraina persistă incertitudini ample privind implicaţiile economice ale acestuia, în contextul în care intensitatea, durata şi impactul economic ale conflictului militar sunt dificil de cuantificat. În eventualitatea unei prelungiri a acestuia se anticipează continuarea scăderii puterii de cumpărare a consumatorilor. La acestea se adaugă incertitudini privind capacitatea agenţilor economici de a face faţă presiunilor inflaţioniste deja manifestate, nefiind exclusă amplificarea dificultăţilor acestora de a-şi continua activitatea într-un mediu caracterizat de persistenţa la niveluri ridicate, pe o perioadă mai lungă de timp, a presiunilor de majorare a costurilor de producţie. În plus, amplificarea tensiunilor geopolitice ar putea conduce la o nouă fragilizare a economiei mondiale. Contracararea acestor efecte se poate realiza prin asigurarea unui mediu concurenţial corect şi prin implementarea eficientă a programului „Next Generation EU“ (NGEU), îndeosebi a fondurilor de natura granturilor alocate prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR). De asemenea, sunt necesare: • asigurarea cadrului legal şi metodologic destinat îndeplinirii criteriilor de eligibilitate şi obţinerii unei rate ridicate de absorbţie a fondurilor europene; • regândirea politicii de acordare a ajutorului de stat având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie, prin introducerea unor scheme noi atractive de ajutor de stat doar la instalare, pentru a atrage noi investiţii; • consolidarea schemelor de ajutor de stat şi a stimulentelor pentru domeniile prioritare, afectate negativ de migraţia forţei de muncă cu o calificare superioară, prin susţinerea parcurilor tehnologice şi industriale şi stimularea înfiinţării de parteneriate cercetare-învăţământ şi mediul de afaceri; dezvoltarea de politici şi mecanisme de finanţare pentru implementarea parteneriatelor public-privat cu partajarea adecvată a costurilor, riscului; • introducerea, alături de criteriile de eligibilitate, şi a unor criterii/unei ordini de prioritate, care să orienteze mai bine acordarea ajutorului de stat spre sectoare prioritare; suplimentar, la punerea în aplicare ar putea fi avută în vedere pentru selectarea beneficiarilor „în activitate“.
VI. Planul naţional de redresare şi rezilienţă Contextul de ansamblu foarte dificil face ca, pentru România, fondurile europene (CFM, PNRR), să capete o importanţă extraordinară: împreună cu resursele proprii, banii europeni pot duce investiţiile la peste 7% anual - ceea ce se vede în strategia fiscal-bugetară pentru anii 2023-2025. Este esenţială cuprinderea în noul Program de guvernare a unor măsuri şi acţiuni bine definite (ţinte, responsabilităţi, termene), care să asigure îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor asumate prin PNRR.
Reforma ANAF prin digitalizare • Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru obligativitatea înrolării tuturor contribuabililor persoane juridice SPV (Spaţiul Privat Virtual) • Contribuabili persoane juridice înrolaţi suplimentar în SPV • Intrarea în vigoare a cadrului legal aplicabil care defineşte criteriile de risc pentru clasificarea contribuabililor. Cadrul legal va fi aprobat prin ordin al preşedintelui ANAF • Intrarea în vigoare a cadrului legal modificat incident domeniului de activitate al structurilor de control fiscal • Operaţionalizarea/Aprobarea planului de acţiune comun între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Inspecţia Muncii pentru a preveni şi a limita fenomenul evaziunii privind munca la gri/negru • Creşterea ponderii veniturilor colectate de administraţia fiscală cu cel puţin 2,5 puncte procentuale din PIB • Reducerea decalajului de TVA cu 5 puncte procentuale • Modernizarea sistemului vamal şi implementarea vămii electronice • Intrarea în vigoare a modificărilor la cadrul legal existent pentru îmbunătăţirea funcţionării Administraţiei Vamale • Îmbunătăţirea mecanismului de programare bugetară • Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare modificat pentru a asigura planificarea bugetară multianuală pentru proiectele de investiţii publice semnificative şi realizarea unei evaluări ex-post făcute de Consiliul fiscal • Intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern pentru aprobarea metodologiei de elaborare, monitorizare şi raportare a programelor bugetare • Finalizarea analizei cheltuielilor în domeniul sănătăţii şi domeniul educaţiei • Adoptarea unei strategii multianuale şi a unui calendar pentru realizarea unei analize de cheltuieli sistematice în toate sectoarele • Proiectul de buget pe anul 2024 include recomandările analizei cheltuielilor (din domeniul sănătăţii şi al educaţiei) • Intrarea în vigoare a legii pentru însărcinarea Consiliului fiscal cu realizarea unei evaluări periodice a impactului analizei cheltuielilor şi pregătirea unui raport de implementare • Revizuirea cadrului fiscal • Analiza sistemului de impozitare din România în vederea elaborării de recomandări pentru a asigura faptul că sistemul de impozitare contribuie la promovarea şi păstrarea unei creşteri economice sustenabile • Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal prin care se reduce gradual aria de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi • Intrarea în vigoare a reglementărilor privind stimulentele fiscale, cu scopul de a simplifica sistemul de impozitare pentru a fi mai eficient, transparent, echitabil până în 2024 • Promovarea legislaţiei pentru extinderea taxării verzi/ecologice • Crearea şi operaţionalizarea Băncii Naţionale de Dezvoltare În contextul actual sunt necesare o serie de măsuri economice şi fiscale care să susţină şi să completeze măsurile din PNRR. Un prim pas ar fi regândirea Codului fiscal ţinând cont de următoarele principii: simplitate (exprimare concisă), claritate (uşor de înţeles, prezentare sistematizată), precizie (fără a oferi posibilitatea de a fi reinterpretat, fără a lăsa loc de incertitudine în mintea contribuabilului).
3. MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII Priorităţi de guvernare • Dezvoltarea infrastructurii de transport rutier de mare viteză cu 30% comparativ cu decembrie 2022 • Operaţionalizarea Autorităţii de management pentru Programul Transport 2021-2027 • Finalizarea lucrărilor pentru cel puţin 50% din totalul investiţiilor în infrastructura feroviară - investiţii tip Quick Wins - eliminarea restricţiilor şi a limitărilor de viteză
Obiective de guvernare Obiectiv 1: Implementarea proiectelor aflate în diferite faze de execuţie. Proiecte de autostrăzi şi drumuri expres aflate în execuţie (stadiu fizic aprilie 2023): • Pod Brăila (WEBUILD, IHI) - 90%; • Autostrada A0 Sud - Vidra-Bragadiru (ALSIM ALARKO) - 71,4%; • Autostrada Nuşfalău-Suplacu de Barcău (NUROL) - 71%; • Drum expres Craiova Piteşti Tronson 3 (SA&PE CONSTRUCT, SPEDITION UMB, TEHNOSTRADE) - 63%; • Autostrada A0 Sud - Glina-Vidra (ALSIM ALARKO) - 58,6%; • Drum expres - drum de legătură Oradea-A3 (STRABAG) - 42,8%; • Autostrada Cheţani-Câmpia Turzii (STRABAG, GEIGER) - 38%; • Autostrada A0 - Sector Nord Lot 2 (SA&PE CONSTRUCT, SPEDITION UMB, TEHNOSTRADE) - 37%; • Autostrada A0 Sud - Bragadiru-Joiţa (AKTOR, EURO CONSTRUCT) - 26,2%; • Autostrada Zimbor-Poarta Sălajului (SA&PE CONSTRUCT, SPEDITION UMB, TEHNOSTRADE) - 24%; • Drum expres Craiova-Piteşti Tronson 4 (SA&PE CONSTRUCT, SPEDITION UMB, TEHNOSTRADE) - 15,5%; • Autostrada Mizil-Pietroasele (CONI, TRACE GROUP) - 12,5%; • Autostrada Dumbrava-Mizil (IMPRESA PIZZAROTTI, RETTER) - 6,5%; • Autostrada Buzău-Vadu Paşii (SA&PE CONSTRUCT, SPEDITION UMB, TEHNOSTRADE) - 5%; • Autostrada Mândreşti Munteni-Focşani Nord (SA&PE CONSTRUCT, SPEDITION UMB, TEHNOSTRADE) - 5%; • Autostrada A0 - Sector Nord Lot 4 (SA&PE CONSTRUCT, SPEDITION UMB, TEHNOSTRADE) - (contract în derulare); • Autostrada Pietroasele-Buzău (procedură achiziţie).
Obiectiv 2: Demararea implementării proiectelor eligibile • Continuarea ritmului susţinut de absorbţie a fondurilor europene în domeniul transporturilor pentru proiectele rutiere (autostrăzi, drumuri expres, variante de ocolire), feroviare, navale, aeriene şi intermodale. De asemenea, se va urmări atingerea parităţii rutier/feroviar pe contracte de lucrări aferente coridoarelor majore - în special finalizarea coridorului Constanţa - graniţa de vest, cu ambele ramuri (sudică şi nordică), precum şi paralelele A7 şi A8 aferente infrastructurii feroviare în Moldova. • Asigurarea continuităţii fondurilor între ciclurile de finanţare 2014-2020 şi 2021-2027 • Crearea de axe dedicate tuturor tipurilor de infrastructură de transport în vederea accelerării modului de absorbţie a fondurilor europene pentru domeniul transporturilor
Obiectiv 4: Accelerarea investiţiilor publice • Creşterea eficienţei implementării proiectelor de infrastructură: () management responsabil şi proactiv; proceduri de selecţie în derulare la nivelul MTI pentru companiile din subordine. Măsura va fi realizată prin finalizarea selecţiilor în conformitate cu Legea nr. 111 din 27 mai 2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice pentru companiile care implementează marile proiecte de infrastructură (în mod deosebit CNAIR şi CFR - S.A.). Selecţii administratori finalizate pentru companiile care gestionează cele mai mari proiecte de infrastructură de transport: CNAIR, CNIR, CFR - S.A., CFR Călători, Metrorex. Pentru celelalte companii, selecţiile sunt în curs de finalizare în diverse stadii; () monitorizarea eficientă a implementării proiectelor şi eliminarea blocajelor. Măsura se realizează continuu la nivelul MTI. Îmbunătăţirea rezultatelor se va realiza prin continuarea procesului de reorganizare instituţională şi dezvoltarea parteneriatului cu INCAS pentru monitorizarea independentă a marilor proiecte de infrastructură de transport.
• Implicarea autorităţilor locale în implementarea proiectelor de infrastructură naţională: () consolidarea parteneriatelor dintre CNAIR/CFR şi autorităţile locale; operaţionalizarea Autorităţii de management pentru Programul Transport 2021-2027 şi lansarea ghidurilor beneficiarilor. Măsura se va realiza prin continuarea implementării parteneriatelor cu autorităţile locale. În prezent se utilizează cadrul legal aferent OUG nr. 88/2020 şi nr. 101/2020 pentru implementarea proiectelor utilizând fonduri europene nerambursabile prin POIM, însă acest demers va fi continuat şi în programul PT 2021-2027 prin introducerea autorităţilor locale în categoria beneficiarilor eligibili (axa 2). Până în prezent, au fost semnate deja peste 70 de astfel de parteneriate cu administraţiile publice locale în vederea dezvoltării infrastructurii rutiere, feroviare şi de metrou, iar acest proces va fi continuat şi în perioada următoare; () suport tehnic oferit autorităţilor locale în vederea implementării proiectelor de infrastructură naţională fără blocaje; dialog şi suport tehnic din partea MTI/CNAIR/CFR pentru autorităţile locale care implementează proiecte de infrastructură naţională în parteneriat. Măsura se va realiza prin continuarea susţinerii tehnice din partea MTI/CNAIR şi CFR a autorităţilor locale în vederea implementării eficiente a proiectelor de infrastructură naţională.
Obiectiv 5: Asigurarea resurselor financiare şi umane corect dimensionate pentru implementarea cu succes a proiectelor de investiţii • Consolidarea strategiilor de finanţare a proiectelor de infrastructură: () utilizarea eficientă a fondurilor externe nerambursabile: POIM, CEF, PT, PNRR şi Fondul de modernizare. Măsura se va realiza prin implementarea proiectelor din cadrul strategiilor Guvernului României în domeniul transporturilor (Programul Investiţional/PNRR - componenta transport) şi utilizarea eficientă a fondurilor europene nerambursabile, coroborată cu creşterea investiţiilor finanţate de la bugetul de stat. Măsura va fi completată şi prin modificarea OUG nr. 60/2022 în vederea includerii infrastructurii de transport rutier, feroviar, naval şi aerian în cadrul proiectelor eligibile în cadrul Fondului de modernizare; () utilizarea de fonduri rambursabile, fonduri PPP şi împrumuturi IFI. Prin această măsură se are în vedere implementarea proiectelor ce nu sunt acoperite de fondurile europene nerambursabile (POIM, CEF, PT şi PNRR) pentru susţinerea dezvoltării unitare a tuturor regiunilor României.
• Creşterea eficienţei instituţionale: () optimizarea şi continuarea reformării aparatului central. Măsura se va realiza prin modificări ale aparatului administrativ central al MTI prin operaţionalizarea AM PT 2021-2027 şi modernizarea şi eficientizarea procedurilor interne de lucru. Operaţionalizare AM în lucru; prima etapă a reorganizării finalizată la nivelul MTI. Complementar, se vor crea noi organisme intermediare (OI) la nivelul AM PT 2021-2027, care pot duce la simplificarea şi eficientizarea procesului de absorbţie de fonduri europene în domeniul infrastructurii de transport (dezvoltarea capacităţii beneficiarilor autohtoni prin dotarea de utilaje şi calificarea personalului în vederea susţinerii necesarului de materiale pentru proiectele de infrastructură de transport, atât actuale cât şi cele viitoare); () digitalizarea aparatului central. Măsura este strâns legată de cea a eficientizării procedurilor interne de lucru ale MTI. Se prevede operaţionalizarea AM PT 2021-2027 într-o manieră digitalizată într-o primă etapă, urmând ca apoi digitalizarea să se realizeze şi la nivelul celorlalte structuri ale MTI; () dezvoltarea resurselor umane. Măsura se va realiza prin implementarea unor parteneriate cu marile universităţi din România pentru promovarea tinerilor specialişti şi atragerea specialiştilor români care lucrează în alte ţări. Se are în vedere implicarea acestora atât la nivelul MTI, cât şi la nivelul companiilor din subordine în vederea constituirii unor divizii mixte de specialişti care să analizeze, corecteze şi eficientizeze documentaţiile tehnice şi implementarea generală a proiectelor de infrastructură de transport.
Obiectiv 6: Asumarea unor decizii strategice care să declanşeze reforme structurale şi să asigure o capacitate administrativă sporită • Creşterea sustenabilităţii infrastructurii de transport: () implementarea reformelor în domeniul transporturilor prin PNRR. Prin implementarea reformelor, atât cele aferente proiectelor, cât şi cele aferente creşterii capacităţii administrative, se vor crea inevitabil premisele declanşării unor reforme structurale. Reformele din PNRR coroborate cu investiţiile în infrastructura de transport primară şi secundară, în conformitate cu Programul Investiţional şi PT 2021-2027, creează un cadru fără precedent în România pentru dezvoltarea infrastructurii de transport.
• Creşterea multimodalităţii infrastructurii de transport: () utilizarea duală a infrastructurii de transport. Dezvoltarea infrastructurii de transport care să prezinte un caracter dual civil-militar s-a dovedit esenţială, mai ales în prezentul context geopolitic. Astfel, infrastructura de transport trebuie să asigure permanent un proces optim de transport, atât pentru pasageri şi mărfuri, cât şi pentru mobilitatea militară. Finanţarea acestor proiecte, parte a reţelei TEN-T, se va realiza prin CEF, în sinergie cu investiţiile în infrastructura de transport finanţate prin PNRR sau PT 2021-2027; () dezvoltarea terminalelor multimodale. Dezvoltarea infrastructurii de transport multimodală se va realiza în strânsă legătură cu investiţiile de pe reţeaua primară a României. Platformele multimodale logistice de tip rutier-feroviar, rutier-aerian, feroviar aerian, naval-rutier, naval-feroviar pot reprezenta un pilon de dezvoltare al industriei româneşti prin eficientizarea procesului de transport de mărfuri; () Aeroportul Otopeni să devină aeroport coordonat (conform reglementărilor IATA).
Obiectiv 7: Prioritizarea investiţiilor în domeniul transporturilor astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate şi de mobilitate, de reducere a aglomerărilor şi de asigurare a fluenţei circulaţiei • Creşterea conectivităţii regiunilor României la reţelele principale de transport europene: () creşterea siguranţei rutiere şi îmbunătăţirea accesului la reţeaua rutieră europeană se vor realiza prin implementarea reformelor cuprinse în PNRR şi prin investiţii de la bugetul de stat în acest sens. Această măsură, coroborată cu investiţiile prioritizate în PT 2021-2027 şi cuprinse în Programul investiţional pentru creşterea accesibilităţii rutiere la reţeaua europeană de transport, va conduce la o dezvoltare durabilă şi echilibrată în toate regiunile de dezvoltare ale României; () dezvoltarea terminalelor multimodale de pasageri. Creşterea conectivităţii la reţelele principale de transport europene se poate realiza prin dezvoltarea terminalelor multimodale de pasageri de tip aeroport - staţii de cale ferată şi prin implementarea trenurilor metropolitane pentru pasagerii din ariile urbane şi periurbane mari.
• Strategie de utilizare a surselor alternative de energie pentru mobilitate şi transport de mărfuri, cu accent pe echilibrul climatic (e-mobilitate, hidrogen, combustibili sintetici)
4. MINISTERUL INVESTIŢIILOR ŞI PROIECTELOR EUROPENE Priorităţi de guvernare • Continuarea măsurilor sociale finanţate din fonduri nerambursabile pentru sprijinirea populaţiei vulnerabile • Continuarea măsurilor de sprijinire a mediului de afaceri în vederea consolidării rezilienţei economice • Gestionarea eficientă a alocărilor din fonduri structurale şi alte fonduri nerambursabile • Descentralizare în gestionarea fondurilor europene • Simplificarea, debirocratizarea şi digitalizarea în domeniul fondurilor europene • Creşterea capacitaţii administrative la nivelul entităţilor implicate în gestionarea fondurilor • Corelarea şi integrarea strategică a programelor şi investiţiilor susţinute din diferite fonduri publice (europene, naţionale) • Înfiinţarea unui fond pentru asigurarea cofinanţării proiectelor europene, destinat autorităţilor publice locale
Obiective de guvernare Obiectiv 1: Maximizarea absorbţiei fondurilor din cadrul financiar multianual CFM 2014-2020 şi gestionarea procesului de închidere a programelor • Creşterea ritmului de verificare a cererilor de prefinanţare/ plată/rambursare pentru PO aferente CFM 2014-2020 • Gestionarea închiderii programelor operaţionale finanţate în perioada de programare 2014-2020 • Coordonarea metodologică a autorităţilor de management şi a beneficiarilor de fonduri nerambursabile pentru asigurarea unei tranziţii facile de la CFM 2014-2020 la CFM 2021-2027 • Accelerarea implementării proiectelor în risc de a fi incluse pe lista proiectelor etapizate/nefuncţionale/nefinalizate pentru a minimiza necesarul de finanţare rămas de suportat după 31.12.2023 şi care va fi transferat în noile programe 2021-2027/care vor greva bugetele beneficiarilor/care vor greva bugetul de stat
Obiectiv 2: Asigurarea absorbţiei fondurilor din Cadrul financiar multianual 2021-2027 • Operaţionalizarea sistemelor de management şi control la nivelul autorităţilor de management pentru toate programele 2021-2027; asigurarea funcţionării integrale a sistemului MySMIS 2021 • Întărirea capacităţii administrative şi operaţionale a tuturor autorităţilor de management, stabilirea intervenţiilor şi a apelurilor de proiecte aferente tuturor Programelor 2021-2027 în corelare cu obiectivele financiare şi indicatorii acestora • O prioritate imediată este realizarea măsurilor care conduc la îndeplinirea condiţiilor favorizante care condiţionează rambursarea fondurilor aferente CFM 2021-2027 • Coordonare în vederea aplicării unitare a măsurilor orizontale (de exemplu, ajutor de stat, achiziţii publice, costuri simplificate etc.) la nivelul tuturor entităţilor implicate în gestionarea fondurilor nerambursabile • Continuarea demersurilor pentru implementarea investiţiilor teritoriale integrate. În Acordul de parteneriat 2021-2027 au fost incluse 4 zone de investiţii teritoriale integrate: ITI Delta Dunării, ITI Valea Jiului, ITI Microregiunea Ţara Făgăraşului şi ITI Moţii - Ţara de Piatră. În contextul definitivării mecanismelor de implementare pentru perioada 2021-2027, MIPE urmăreşte operaţionalizarea mecanismului ITI prin propunerea unui cadru metodologic coerent şi unitar pentru selecţia şi implementarea strategiilor ITI, care să asigure inclusiv utilizarea cât mai eficientă a resurselor alocate prin Programul Asistenţă tehnică 2021-2027 pentru operaţionalizarea şi sprijinirea funcţionării structurilor de guvernanţă aferente ITI. • Derularea unui apel naţional pentru exprimarea interesului pentru pregătirea de noi investiţii teritoriale integrate
Obiectiv 3: Implementarea cu succes a reformelor şi investiţiilor pentru rezilienţa economică şi socială a României în cadrul PNRR • Modificarea PNRR pentru adaptarea la contextul economic, inclusiv prin introducerea capitolului REPowerEU, în conformitate cu prevederile europene; implementarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă prin depunerea cererilor de plată conform calendarului agreat cu CE • Simplificarea fluxurilor financiare pentru beneficiarii de fonduri din PNRR
Obiectiv 4: Simplificarea accesării fondurilor europene prin crearea unui cadru normativ suplu, eficient şi orientat spre sprijinirea beneficiarului • Continuarea demersurilor pentru interoperabilitatea şi inter conectivitatea platformelor şi bazelor de date ale instituţiilor statului cu sistemul MySMIS 2021 • Extinderea utilizării costurilor simplificate • Înlocuirea, în toate situaţiile în care este posibil, a raportărilor birocratice cu verificări la locul implementării proiectului • Măsuri de debirocratizare a evaluării, contractării şi implementării proiectelor finanţate prin fonduri europene printr-o serie de modificări aduse sistemului MySMIS. Promovarea soluţiilor ITC în acest sens • Dezvoltarea unor scheme de ajutor de stat pentru a sprijini producţia în România a materiilor prime necesare proiectelor de infrastructură; crearea unor noi axe de finanţare şi crearea unor noi organisme intermediare (OI) în acest sens
Obiectiv 5: Profesionalizarea politicilor publice şi a resursei umane în managementul fondurilor europene în România • Formarea şi dezvoltarea unei reţele naţionale a specialiştilor în fonduri europene din România şi din instituţiile europene în scopul valorificării expertizei şi al diseminării bunelor practici • Sprijinirea dezvoltării competenţelor de management al fondurilor europene, precum şi creşterea capacităţii instituţionale în domeniul fondurilor europene, de la nivel naţional la nivelul autorităţilor locale • Creşterea capacităţii de analiză tehnico-financiară la nivelul autorităţilor de management • Îmbunătăţirea serviciilor de helpdesk - suport şi asistenţă pentru beneficiari • Înfiinţarea unui institut de asistenţă tehnică şi proiectare după model european
Obiectiv 6: Asigurarea unei sinergii între acţiunile finanţate în România din PNRR, Politica de coeziune, Politica agricolă comună, programele naţionale, programele gestionate direct de Comisia Europeană, instrumente financiare • Operaţionalizarea, la nivelul Guvernului, a unui mecanism eficient de integrare strategică a programelor de finanţare şi a investiţiilor susţinute din diferite fonduri publice, pornind inclusiv de la recomandările experţilor Băncii Mondiale către SGG • Interoperabilitatea sistemelor şi bazelor de date ale finanţărilor din fonduri publice europene (MySMIS etc.), de la bugetul de stat şi din alte surse • Sprijinirea şi susţinerea prin informare, instruire, cofinanţare şi asistenţă tehnică a participării beneficiarilor din România în programele gestionate direct de Comisia Europeană şi/sau alţi finanţatori; coordonarea acestui proces, inclusiv crearea unui portofoliu de proiecte strategice pentru România
5. MINISTERUL ECONOMIEI, ANTREPRENORIATULUI ŞI TURISMULUI Economie Precum întreaga ţară şi întreaga societate, economia traversează o perioadă complicată. Traversăm un reviriment economic după anul 2020, atunci când motoarele economiei globale au mers la ralanti. Asistăm şi la o creştere a preţurilor, existând un apetit crescând pentru investiţii, dar încrederea consumatorilor fluctuează. Cu alte cuvinte, există şanse şi oportunităţi majore, dar şi ameninţări semnificative. Fiecare dintre acestea trebuie analizate punctual. Nu ne mai permitem luxul să generalizăm lucrurile. Trebuie să acţionăm ferm, hotărât, pentru că sănătatea unei ţări se măsoară şi după sănătatea economiei sale. Implementarea urgentă a noului concept de patriotism economic, să producem şi să consumăm româneşte Un guvern responsabil este un guvern care acţionează echilibrat, intervenind acolo unde este cazul, fără să cadă pradă unor sloganuri ideologice. Trebuie să facem ceea ce este necesar, pentru că, la finalul zilei, nu ideologia plăteşte salariile angajaţilor. România are o bază industrială încă relevantă. Acest lucru trebuie dezvoltat şi încurajat. Industria creează plus valoare pe orizontală economiei şi implică numere mari de angajaţi. Contrar percepţiei generate, industria României nu este un morman de fiare vechi şi nici nu trebuie tratată astfel. Acolo unde activitatea se poate dezvolta, trebuie să sprijinim producţia prin investiţii şi să sprijinim activitatea comercială facilitând accesul la noi pieţe de desfacere. Acolo unde nu sunt mari şanse de reviriment, trebuie să găsim soluţiile pentru a salva activele şi oamenii care lucrează în acele societăţi. Industria naţională de apărare poate să producă şi să lucreze pentru acoperirea necesarului MApN, în strânsă colaborare cu acesta, dar şi pentru pieţe externe. Sunt necesare doar o viziune şi doar bună-credinţă şi interes onest. Industria de minerit nonenergetic are valoare, prin resursele minerale exploatabile. Pentru a transforma un munte de steril în venituri reale la buget şi în prosperitate pentru români sunt necesare o viziune corectă, o abordare onestă şi curajoasă. Industria uşoară românească, cu capital privat, are nevoie de susţinere pentru a ajunge în faţa viitorilor parteneri străini. Toate aceste lucruri se pot face, dacă ne dăm cu adevărat interesul. Este o realitate evidentă că avem nevoie de o politică industrială şi o politică de reindustrializare naţională, completă şi complexă. Vorbim aici şi de clustere industriale, dar şi de industrii creative, vorbim şi de producţie, dar şi de inovaţie, acolo unde putem să avem un cuvânt de spus. În companiile cu capital de stat trebuie să recuperăm, pe cât posibil, timpul pierdut. Trebuie să le alocăm banii de care au nevoie să opereze, să le ajutăm să intre pe noi pieţe sau să recupereze pieţe tradiţionale, să le ajutăm să se retehnologizeze. Îndeplinirea condiţiilor şi obiectivelor impuse de guvernanţa corporativă este un aspect pe care îl vom urmări, iar Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) reprezintă instrumentul prin care putem să realizăm acest deziderat. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului este una dintre cele mai importante instituţii aflate în coordonarea Ministerului Economiei.
Priorităţi de guvernare • Auditarea resurselor minerale exploatabile în vederea identificării unor oportunităţi de valorificare ale acestora • Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producţie (minereu de cupru - produs finit) în România în industria cuprului prin identificarea unui investitor strategic pentru producerea în ţară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare. Acest lucru ar trebui făcut în concordanţă cu dezvoltarea industriei auto pentru a micşora importurile de produse similare din alte ţări. • Asigurarea exploatării superioare a grafitului în România, în vederea producerii pe teritoriul ţării a bateriilor • Investiţii importante în industria naţională de apărare în vederea recuperării decalajelor de tehnologizare care să permită operatorilor din acest sector să fie furnizori de încredere pentru MApN • Realizarea de parteneriate cu companii din ţările NATO pentru integrarea şi producţia în fabricile industriei de apărare din România a diferitelor produse şi servicii, atât pentru armata română, cât şi pentru export, în aşa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2,5% din PIB alocat apărării şi în industria naţională
Obiective de guvernare I. Reindustrializarea României Reindustrializarea României şi atragerea proactivă de investiţii strategice şi crearea unor ecosisteme industriale şi a unei reţele de huburi industriale şi de inovare în următoarele domenii: • reducerea deficitului comercial provenit din importul de echipamente de eficienţă energetică prin stimularea investiţiilor în capacităţi de producţie (panouri fotovoltaice, pompe de căldură, baterii etc.); • tehnologii şi procese inovatoare cu emisii scăzute de carbon în industriile mari consumatoare de energie, inclusiv produse care le înlocuiesc pe cele cu emisii mari de carbon; • captarea şi utilizarea carbonului (CCU), construirea şi exploatarea captării şi stocării carbonului (CCS); • energie regenerabilă; • construcţie/dezvoltare instalaţii green field oţel verde; • industria producătoare de componente şi subansamble pentru maşini electrice; • noi tehnologii digitale şi de comunicaţii; • reducerea deficitului comercial provenit din importul de materiale de construcţii; • sprijinul public va proveni din fonduri europene şi va viza susţinerea iniţiativelor şi investiţiilor private, atât prin atragerea de firme strategice de mari dimensiuni, cât şi prin consolidarea lanţurilor valorice preponderent formate din IMM şi încurajarea dezvoltării de start-upuri inovative. Abordarea va fi integrată vizând: () capacităţi de cercetare-dezvoltare; () infrastructura pentru producţie de componente şi asamblare de produs finit; () dezvoltarea de aplicaţii software şi de comunicaţii aferente; () servicii de instalare şi întreţinere; () activităţi de export; () capacităţi de reciclare.
II. Dezvoltarea industriei şi activităţilor economice locale Dezvoltarea industriei şi activităţilor economice locale, în special prin valorificarea patrimoniului natural şi cultural existent. Sprijinirea ecoturismului şi managementului adecvat al destinaţiilor de turism şi industriilor culturale şi creative, ca sectoare importante pentru dezvoltarea locală. Ecosistemele industriale vizate sunt următoarele: Sectorul dedicat producţiei de tehnologii verzi (bunuri şi servicii pentru protecţia mediului şi gestionarea resurselor) • Dezvoltarea producţiei de bunuri şi servicii pentru protecţia mediului şi gestionarea resurselor • Creşterea numărului de companii producătoare de tehnologii verzi „Made in Romania“ • Absorbţia unui volum de finanţări de 2 mld. euro (500 mil. euro/an) în perioada 2021-2024 dedicate R&D, producţiei şi distribuţiei de tehnologii verzi • Exporturi de tehnologie verde în valoare de peste 1 mld. euro/an începând cu 2025 • Crearea parteneriatelor strategice cu membrii UE care deţin abilităţi şi cunoştinţe în dezvoltarea tehnologiei ecologice, de exemplu: Austria, Germania • Susţinerea platformelor digitale de brokeraj pentru a facilita prezentarea ofertei şi cererii de tehnologii ecologice, alături de instituţiile de cercetare şi dezvoltare (universităţi şi institute de cercetare) • Lansarea unor programe de finanţare dedicate start-upurilor din principalele sectoare producătoare de tehnologii verzi: mediu şi ape curate, energie şi transport curat, tehnologii pentru construcţii de infrastructură şi clădiri, tehnologii medicale, IT&C subordonat economiei circulare, alimentaţie organică
Sectorul digital • Trecerea de la outsourcing la produse şi servicii proprii şi integrarea cu restul sectoarelor economice • Dublarea nivelului de competenţe digitale de bază până în 2028 (de la sub 30% la 60%) • Susţinerea creării şi dezvoltării de huburi digitale de inovare în conformitate cu Agenda UE 2016-2020 de digitalizare paneuropeană • Încurajarea parteneriatului firmelor din sectorul IT cu sectorul educaţional pentru introducerea competenţelor digitale în toate ciclurile de educaţie iniţială (începând de la grădiniţă), precum şi ca parte a formării profesionale continue • Dezvoltarea infrastructurii ICT pentru a asigura pe tot teritoriul României accesul la internet de mare viteză din fonduri europene
Industria auto • Consolidarea poziţiei României în producţia de componente pe lanţul valoric al industriei auto • Adaptarea la tranziţia către un transport curat şi electromobilitate • Atragerea de noi investitori de anvergură în domeniu • Dezvoltarea de clustere auto în regiunile României cu prezenţă semnificativă a industriei auto şi stimularea cooperării interclustere de tip reţea • Fonduri europene pentru sprijinirea colaborării între producătorii şi furnizorii din clusterele auto cu universităţi şi alte instituţii de cercetare pentru a dezvolta noi inovaţii care pot aduce o valoare adăugată semnificativă întregului sector • Participarea României în IPCEI ME/CT şi consolidarea lanţului valoric al componentelor şi sistemelor electronice, cu un accent deosebit pe întărirea ecosistemului de semiconductori
Industriile prelucrătoare cu valoare adăugată înaltă • Susţinerea investiţiilor şi dezvoltării sectoarelor industriale cu valoare adăugată înaltă • Valorificarea superioară a gazelor naturale în contextul noilor exploatări onshore şi offshore • Implementarea politicilor de stimulare fiscală a mediului de afaceri pentru ca România să îşi sporească competitivitatea şi atractivitatea investiţională în ceea ce priveşte valorificarea superioară a gazelor naturale • Dezvoltarea unor industrii precum: petrochimie, metalurgie, mase plastice, transporturi, agricultură, farmaceutice • Identificarea şi promovarea activităţilor cu o valoare adăugată mare şi avansarea în lanţul valoric, mai ales prin integrarea IMM-urilor locale din industrie
Sectorul dedicat economiei circulare • Dezvoltarea sectorului dedicat economiei circulare şi crearea de noi locuri de muncă în domeniu • Reducerea amprentei de carbon în activităţile industriale • Reducerea consumului de resurse naturale prin valorificarea deşeurilor şi reutilizarea acestora ca materii prime secundare (reintroducerea în fluxurile tehnologice) • Stimularea investiţiilor în infrastructura dedicată economiei circulare, tehnologie şi cercetare şi dezvoltare • Rezolvarea deficienţelor structurale legate de deşeuri, colectare selectivă, reciclare şi reutilizare (Ordonanţa nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor) • Implementarea Strategiei naţionale de economie circulară şi a Planului de acţiuni aferent • Elaborarea de măsuri de sprijin în acord cu SNEC şi PA pentru a facilita tranziţia de la economia lineară la economia circulară (continuarea schemei de ajutor de minimis sau schema de ajutor de stat, sprijin pentru accesarea fondurilor de coeziune - POTJ)
Industria alimentară • Încurajarea prelucrării superioare a materiei prime vegetale prin susţinerea dezvoltării şi creării de capacităţi de procesare autohtone în industria alimentară şi conexă • Dezvoltarea lanţurilor valorice în domeniul plantelor tehnice şi al altor tipuri de materiale naturale rezultate din activităţi agricole (cum ar fi lâna) pentru dezvoltarea oportunităţilor în industrii-ţintă (mobilă, textile, construcţii, auto, aeronautică etc.) • Încurajarea procesării produselor agroalimentare primare în vederea obţinerii de produse cu valoare adăugată şi promovarea produselor tradiţionale şi a lanţurilor scurte la nivel local prin: () menţinerea şi îmbunătăţirea mecanismelor de stimulare a investiţiilor integrate în producţie agricolă - procesare-distribuţie; () asigurarea unor mecanisme previzibile şi clare de finanţare a activităţilor de producţie agroalimentară.
Industriile creative • Valorificarea creativităţii, a proprietăţii intelectuale şi a patrimoniului cultural ca factor-cheie de dezvoltare economică a României prin: () dezvoltarea de clustere de industrii creative (industria de publicitate, IT, software şi jocuri pe calculator, arhitectură, design şi modă, muzică, artă şi cultură, film şi televiziune, meşteşuguri, industria de carte şi editură) în vederea creşterii valorii adăugate în economia românească; () stimularea industriilor creative ca factor-cheie pentru dezvoltarea locală a zonelor slab dezvoltate.
III. Creşterea competitivităţii sectoarelor industriale prin: • implementarea Strategiei naţionale de competitivitate 2021-2027 cu o componentă privind managementul tranziţiei industriale; • elaborarea şi implementarea Strategiei industriale a României 2023-2027 aliniată cu noua Strategie industrială a Uniunii Europene şi documentele strategice conexe, în contextul atingerii obiectivului neutralităţii climatice până cel târziu în 2050 şi al crizelor suprapuse de securitate, energetică şi sanitară; • revizuirea şi continuarea Programului Creşterea competitivităţii produselor industriale, având în vedere experienţa sesiunilor derulate în 2023, cu acţiuni de susţinere precum: clustere, industrii creative. Programul vizează competiţii de proiecte finanţate prin schema de ajutor de minimis aferentă; • program pentru dezvoltarea lanţurilor de producţie locale. Implementarea unei scheme de ajutor de stat cu scopul de a echilibra balanţa comercială a României. Domenii prioritare: activitatea de producţie în industria de medicamente şi de echipamente medicale; chimică; petrochimică; alimentară; de tractoare; maşini, unelte şi utilaje agricole; îngrăşăminte; construcţia de nave; piese auto; IT; energie; • program de industrializare pe bază de licenţă; fond de investiţii care va contribui total sau parţial la cumpărarea de licenţe de către fabricile autohtone, urmând să returneze anual un procent din încasări pentru utilizarea licenţelor; domeniile prioritare: sectoarele de producţie cu intensitate tehnologică medie şi înaltă şi sectoarele „verzi“ (green) - tranziţia către o producţie prietenoasă cu mediul; • program pentru incubatoare şi parcuri industriale; construirea/funcţionalizarea a câte minimum un parc industrial/tehnologic pentru fiecare judeţ, cu implicarea autorităţilor locale pentru asigurarea utilităţilor şi infrastructurii. cel puţin unul pentru start-upuri în fiecare judeţ; creşterea numărului de firme în centrele universitare în conlucrare cu parteneri locali.
IV. Eficientizarea utilizării resurselor • Auditarea resurselor minerale exploatabile în vederea identificării unor oportunităţi de valorificare ale acestora • Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producţie (minereu de cupru - produs finit) în România în industria cuprului prin identificarea unui investitor strategic pentru producerea în ţară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare. Acest lucru ar trebui făcut în concordanţă cu dezvoltarea industriei auto pentru a micşora importurile de produse similare din alte ţări. • Asigurarea exploatării superioare a grafitului în România, în vederea producerii pe teritoriul ţării a bateriilor
V. Creşterea rezilienţei industriei de apărare în noul context geopolitic • Adoptarea şi implementarea Strategiei naţionale din industria de apărare • Investiţii importante în industria naţională de apărare în vederea recuperării decalajelor de tehnologizare care să permită operatorilor din acest sector să fie furnizori de încredere pentru MApN • Realizarea de parteneriate cu companii din ţările NATO pentru integrarea şi producţia în fabricile industriei de apărare din România a diferitelor produse şi servicii, atât pentru armata română, cât şi pentru export, în aşa fel încât să se întoarcă o parte din 2,5% din PIB alocat apărării şi în industria naţională
VI. Pregătirea pentru aderarea la OECD • Implementarea prevederilor legislaţiei privind guvernanţa corporativă la toate societăţile din portofoliul ministerului. • Elaborarea şi implementarea unei politici publice în domeniul supravegherii pieţei pentru a fundamenta cadrul optim privind calitatea produselor şi serviciilor destinate populaţiei • Elaborarea unei strategii naţionale de descentralizare a deciziilor limitative impuse întreprinderilor publice în vederea dezvoltării companiilor de stat profitabile, pentru a oferi servicii de bună calitate, la un preţ competitiv, concomitent cu modernizarea serviciilor ofertate pe o piaţă concurenţială. Trebuie să prioritizăm descentralizarea deciziei de stabilire a cheltuielilor pentru companiile cu capital de stat profitabile, prin mutarea deciziei la ministerul de resort, în vederea evitării birocraţiei şi pentru dezvoltarea acestora în mod sustenabil şi accelerat în concordanţă cu societăţile private, aceasta având impact în dezvoltarea organizatorică, economică şi juridică a companiilor. • Eliminarea limitărilor impuse de legislaţie companiilor cu capital de stat profitabile privind întocmirea bugetului anual de venituri şi cheltuieli în vederea evitării situaţiilor în care acestea să îşi modifice strategia de dezvoltare în funcţie de legea anuală a bugetului de stat. Acolo unde societăţile sunt în domenii esenţiale pentru economia ţării, siguranţa naţională şi interesul strategic pentru posturile unde specialiştii necesită un timp îndelungat de pregătire specializată şi autorizare să se poată angaja personal, înainte de vacantarea posturilor, costurile cu aceştia să fie introduse în calculul productivităţii muncii după perioada de formare. Dacă în domeniul privat orice companie poate să elaboreze şi să pună în aplicare orice fel de politici de personal, cât timp acestea sunt în conformitate cu legislaţia în vigoare, în domeniul administraţiei publice şi al companiilor cu capital de stat această libertate este mai restrânsă. Există legi, reguli şi regulamente care mai degrabă pun accentul pe uniformizare decât pe flexibilitate. • Crearea cadrului optim prin consultarea industriilor strategice şi elaborarea de politici publice pentru a diminua impactul crizelor succesive (Covid, conflictul la graniţe, întreruperi lanţuri valorice), identificarea măsurilor de sprijin pentru a creşte rezilienţa şi competitivitatea industriei româneşti • Pentru România, contextul european oferă o oportunitate excelentă pentru dezvoltare industrială şi locală, existând posibilitatea reală de mobilizare a unor investiţii semnificative în noile domenii-cheie ce se prefigurează. Ambiţiosul program al Uniunii Europene de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, precum şi previziunile de creştere a cererii de energie electrică în Europa vor determina o cerere în creştere de bunuri şi servicii pentru protecţia mediului şi gestionarea resurselor.
Antreprenoriat Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate fiscală, diminuarea poverii birocratice şi politici publice care să stimuleze segmentele de piaţă cu potenţial major, dar care, în prezent, au impact negativ asupra balanţei comerciale. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea ecosistemului antreprenorial reprezintă pilonul de bază al politicilor publice în domeniul IMM-urilor, iar scopul acestora este îmbunătăţirea competitivităţii companiilor care, la rândul lor, contribuie la creşterea rezilienţei economiei la şocuri externe. În ceea ce priveşte sprijinul orizontal pentru inovare, internaţionalizare şi dezvoltarea comunităţilor antreprenoriale, MAT urmăreşte susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, plecând de la cele patru mari nevoi sistemice ale mediului de afaceri din România - nevoia de a creşte densitatea antreprenorială, de a creşte rezilienţa firmelor, de a încuraja creşterea în talie a firmelor şi de a încuraja crearea de valoare adăugată.
Obiective principale • Reformarea relaţiei dintre administraţie şi mediul de afaceri pe baza următoarelor principii: debirocratizare şi digitalizare; stabilitate şi predictibilitate; costuri administrative cât mai reduse şi servicii publice cât mai eficiente; infrastructură de conectare accesibilă; tratament egal şi respectarea legii în relaţia cu operatorul economic; asigurarea cadrului legislativ şi economic în vederea dezvoltării profesiilor liberale şi a activităţii antreprenoriale pe cont propriu (PFA), inclusiv facilitarea accesului la finanţare • Creşterea competitivităţii companiilor prin scheme de ajutor de stat, granturi şi garanţii • Crearea unui ecosistem antreprenorial care să faciliteze dezvoltarea start-upurilor prin crearea unui cadru legislativ stimulativ şi a instrumentelor necesare de finanţare • Stimularea antreprenorială prin programe de creare de start-upuri şi consolidarea acestora
Obiective specifice • Crearea de comunităţi, clustere, huburi de inovare şi dezvoltare în vederea creşterii productivităţii firmelor, permiţându-le să concureze mai eficient atât la nivel naţional, cât şi internaţional • Îmbunătăţirea expertizei manageriale, tehnice şi de piaţă a IMM-urilor (atragerea şi menţinerea talentelor, creativitate/ inovare, cercetare-dezvoltare in house, retehnologizare, standardizare, asigurarea calităţii, eficientizarea costurilor, marketing şi stimularea vânzărilor) • Încurajarea asocierii în afaceri (de exemplu: clustere, reţele de afaceri) şi, respectiv, de promovare/impresariere a afacerilor (match-making), îndeosebi pe plan internaţional • Promovarea culturii şi educaţiei antreprenoriale (ce înseamnă antreprenoriatul şi asumarea riscului de a fi antreprenor) Direcţii de acţiune principale: • deblocarea legii holdingurilor; • iniţierea legii finanţării participative; • digitalizarea procesului de înfiinţare a firmelor; • asigurarea continuităţii şi finanţarea programelor de sprijinire a start-upurilor; • operaţionalizarea de noi programe pentru IMM-uri, inclusiv start-upuri: () elaborarea programului Tech Nation de sprijinire şi impulsionare a digitalizării economiei; () continuarea programului Start-Up Nation. Dezvoltarea de programe pentru susţinerea antreprenoriatului în România pentru românii din diaspora - concurs de proiecte pentru antreprenorii din diaspora pentru dezvoltarea noilor tehnologii în România; () tranziţia de la măsuri tradiţionale de promovare (exemplu: târguri şi expoziţii) la crearea de capete de pod în ţări-destinaţie şi la crearea de parteneriate (match-making) ţintite pe priorităţi sectoriale strategice pentru dezvoltarea economiei româneşti în context internaţional; () continuarea Programului Start-Up Nation Diaspora, pentru susţinerea cetăţenilor români din diaspora care doresc să revină în ţară şi să deschidă o afacere cu finanţare FSE+.
Direcţii de acţiune specifice: • dezvoltarea unei cooperării între universităţi şi alte instituţii-suport pentru colaborare, sectorul de afaceri şi agenţiile guvernamentale relevante pentru a ajuta clusterele existente să prospere şi să devină din ce în ce mai sofisticate şi competitive, oferind în acelaşi timp mediul favorabil pentru formarea şi creşterea de noi clustere economice; • crearea huburilor digitale de inovare (HDI) în baza parteneriatelor între comunitatea de afaceri din domeniul digital cu universităţile tehnice şi institutele de cercetare; • dezvoltarea structurilor şi infrastructurilor locale de afaceri - acceleratoare, huburi, spaţii de co-working, centre de formare, parcuri industriale, ştiinţifice etc.; • dezvoltarea de reţele de socializare antreprenorială şi comunităţi de afaceri de tip market-place; • crearea zonelor de funcţionale urbane (ZFU) şi a zonelor de activitate economică (ZAE) la periferia localităţilor, unde municipalităţile alocă teren, construiesc infrastructură de cea mai bună calitate şi apoi creează un ecosistem de companii care îşi stabilesc activitatea în acele zone; • susţinerea dezvoltării reţelei de huburi inovative digitale (DIH), ca parte a Agendei Digitale la nivel european, susţinerea educaţiei antreprenoriale şi financiare; • dezvoltarea antreprenoriatului rural şi susţinerea dezvoltării reţelelor de comunităţi antreprenoriale rurale şi food hubs prin servicii-suport dedicate (consiliere, finanţare etc.); • identificarea acelor exemple pozitive (bright spots) în care companii româneşti au reuşit să penetreze cu succes pieţe externe şi al căror exemplu poate fi replicat; • stabilirea sectoarelor economice declarate prioritare pentru economia românească pe termen mediu şi lung; • realizarea unei strategii de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii din România, precum şi de îmbunătăţire a mediului de afaceri, în context digital; • dezvoltarea în România a unui pol de creştere pe anumite domenii, cum ar fi domeniul IT, şi stabilirea unui brand naţional; • încurajarea utilizării noilor tehnologii în producţia de vârf/înalt specializată (high-tech); (laser Valley); • formarea (cu sprijinul EBAN) a unor reţele de investitori de tip business angels la nivel regional sau naţional; • încurajarea şi promovarea platformelor de investiţii participative de tip crowd-funding sau crowd-lending; • crearea de fonduri de investiţii de capital de risc de tip seed capital sau de tip venture; • acordarea de asistenţă financiară întreprinderilor care solicită finanţare pentru proiecte de mare anvergură (retehnologizare/modernizare, cercetare-dezvoltare şi inovare).
Programe: • Programul naţional multianual de microindustrializare va fi implementat conform Pachetului de stimulare a producţiei interne şi a lanţurilor de aprovizionare „Fabricat în România“ din Programul de guvernare. Măsura va asigura şi deducerea a până la 80% din costurile necesare pentru invenţii, inclusiv acoperirea cheltuielilor cu înregistrarea şi protejarea invenţiilor cu obligaţia implementării efective în România şi va cuprinde cheltuieli eligibile obligatorii precum vouchere de digitalizare. • Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă va fi implementat conform Pachetului de stimulare economică „Innovation“ din Programul de guvernare. Măsura va stimula comerţul online şi digitalizarea şi va cuprinde cheltuieli eligibile obligatorii precum vouchere de digitalizare. • Continuarea şi în 2023 a Programului naţional multianual pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului şi a Programului pentru organizarea târgului întreprinderilor mici şi mijlocii • Programul de accelerare a dezvoltării sectorului productiv cu finanţare elveţiano-română va fi implementat conform măsurilor de sprijin orizontal pentru inovare, internaţionalizare şi dezvoltarea comunităţilor antreprenoriale. • Programul naţional multianual de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri va fi implementat conform Pachetului de stimulare economică pentru IMM din Programul de guvernare. • Pachetul de stimulare a producţiei interne şi a lanţurilor de aprovizionare „Fabricat în România“: () granturi de până la 200.000 de euro pentru companiile care realizează producţie intermediară sau procesare în vederea susţinerii costurilor, a diversificării ofertei, inovării şi marketingului; () granturi pentru digitalizare şi comerţ online (pentru IMM); () granturi între 50.000 şi 200.000 de euro pentru firmele cu cifra de afaceri mai mică de 1 mil. de euro, pentru software certificat de e-Commerce şi de administrare a unei firme (de tip ERP); () schemă de ajutor de stat pentru retehnologizarea companiilor locale - schemă pentru sprijinirea transferului de tehnologie; punctaj suplimentar: industrii exportatoare, nepoluante; () garanţii de până la 1 mil. euro/companie pentru susţinerea investiţiilor în diversificarea ofertei şi consolidarea cotelor de piaţă.
• Pachetul de stimulare economică „România Tech Nation“: () Programul România Tech Nation - Schemă de ajutor de stat pentru susţinerea înfiinţării de start-upuri cu componentă digitală în fiecare judeţ, prin acordarea unui grant de 50.000 de euro/start-up. Este necesară includerea obligatorie a componentei de educaţie, training şi mentorat, cu asigurarea unui loc în makerspace, incubator de afaceri sau accelerator local; () Programul Women in tech - schemă de ajutor de stat pentru sprijinirea femeilor antreprenor pentru deschiderea de afaceri în domeniul tehnologiei. Vor fi acordate granturi cu componentă în fiecare judeţ; () Programul Starter kit - schemă de ajutor de stat pentru asigurarea suportului pentru transformarea/transferul companiilor în era digitală prin acordarea de vouchere de digitalizare în valoare de 5.000 de euro/companie; () acţiuni-suport pentru programul România Tech Nation; () înfiinţarea a cel puţin unui laborator de robotică şi makerspace în fiecare judeţ, în care să se asigure programe de training pentru a începe, creşte şi dezvolta o companie în domeniul digital; () Tech Tour Trucks - campanii de promovare a educaţiei tech în comunităţi; () Tech Capital of the Year - prin care să fie desemnat un oraş drept capitală a tehnologiei în urma unui concurs în care să participe întreprinzătorii sau administraţiile locale care folosesc/implementează/desfăşoară activităţi în cele mai noi domenii ale tehnologiei şi ştiinţei.
• Schemă de ajutor de stat „Innovation“: () deducerea a până la 80% din costurile necesare pentru invenţii, inclusiv acoperirea cheltuielilor cu înregistrarea şi protejarea invenţiilor cu obligaţia implementării efective în România.
Turism La fel ca toate celelalte sectoare ale economiei, industria turismului se confruntă cu o concurenţă din ce în ce mai mare la nivel mondial, iar România trebuie să prezinte o ofertă turistică durabilă şi de calitate, mizând pe avantajele ei competitive. Turismul este un factor important pentru creşterea şi dezvoltarea economiei, având un impact semnificativ asupra creării de locuri de muncă. Pentru a îmbunătăţi performanţele şi stabilitatea companiilor din turism este necesară dezvoltarea industriei şi activităţilor economice locale, în special prin valorificarea patrimoniului natural şi cultural existent. Obiective de guvernare • Dezvoltarea destinaţiilor turistice cu implicarea tuturor actorilor din turism prin încurajarea parteneriatelor dintre mediul privat şi cel public la nivel de destinaţie, în vederea creşterii calităţii şi performanţei managementului destinaţiilor turistice din România • Promovarea unitară a identităţii naţionale la nivel de manifestări expoziţionale internaţionale • Creşterea notorietăţii destinaţiei turistice România, ca destinaţie turistică de calitate pe piaţa internaţională a turismului • Dezvoltarea tuturor formelor de turism din România, identificarea de noi oportunităţi de dezvoltare şi stimularea creşterii circulaţiei turistice interne şi internaţionale • Dezvoltarea ecoturismului, cu accent pe parcurile naţionale şi Delta Dunării, pentru ca România să devină prima destinaţie de ecoturism din Europa • Realizarea de investiţii în turism • Simplificarea sistemului de autorizare în domeniul turismului • Asigurarea atât a protecţiei turiştilor, cât şi a operatorilor economici din industria de turism • Digitalizarea serviciilor publice oferite de autoritatea publică centrală în domeniul turismului • Sprijinirea mediului antreprenorial în domeniul turismului
Direcţii de acţiune: • implementarea reformei în domeniul turismului cu privire la organizaţiile de management a destinaţiei; • derularea de acţiuni de marketing, atât în format tradiţional, cât şi în mediul online, care să contribuie la creşterea notorietăţii destinaţiei turistice România la nivel naţional şi internaţional; • elaborarea de programe şi politici publice în vederea sprijinirii destinaţiilor turistice şi a formelor de turism; • continuarea finanţării programului de investiţii în turism în domeniul schiabil şi balnear şi dezvoltarea acestuia în sensul susţinerii infrastructurii de conferinţe şi spaţii expoziţionale (MICE); • amenajarea a două terminale de croazieră fluvială la Drobeta-Turnu Severin şi la Giurgiu. În primul caz se va urmări promovarea zonelor Băile Herculane-Valea Cernei şi Cheile Dunării, în cel de-al doilea caz, Bucureşti şi împrejurimi. • adoptarea strategiei naţionale de dezvoltare şi promovare a turismului, a unor noi strategii sectoriale, precum şi implementarea planurilor de acţiune aferente, inclusiv pentru creşterea gradului calitativ şi a volumului de marketing pe segmentul MICE; • simplificarea cadrului legal privind sistemul de clasificare, atestare, licenţiere şi omologare în domeniul turismului; • operaţionalizarea schemei de ajutor de minimis pentru operatorii economici în vederea modernizării şi dezvoltării staţiunilor balneare şi balneoclimatice; • derularea schemei de ajutor de stat pentru acordarea primei de incoming în domeniul turismului; • implementarea schemei de minimis pentru participarea la târgurile de turism; • dezvoltarea de programe şi proiecte în vederea promovării rutelor turistice; • realizarea unui sistem informatic de evidenţă a activităţii de turism din România; • analiza, eficientizarea şi actualizarea cadrului legal în domeniul turismului; • implementarea unor proiecte pentru digitalizarea serviciilor publice în domeniul turismului; • elaborarea de noi scheme de ajutor de stat în vederea sprijinirii mediului antreprenorial din domeniul turismului; • dezvoltarea de programe şi proiecte în vederea promovării traseelor turistice prin crearea de noi oportunităţi pentru dezvoltarea economică a zonelor respective, cu accent pe conservarea şi promovarea patrimoniului natural şi cultural al ţării.
6. MINISTERUL ENERGIEI Obiectivul principal al noii politici energetice este asigurarea independenţei şi securităţii energetice în conformitate cu contextul european al unei viitoare pieţe integrate. În plus, una dintre priorităţile Ministerului Energiei pentru următorii ani este promovarea tranziţiei verzi şi a digitalizării sectorului energetic prin încurajarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile, eficienţei energetice şi a tehnologiilor viitorului. Decarbonarea furnizării de energie este, de asemenea, o preocupare importantă, iar creşterea capacităţii de producţie nucleară este considerată o modalitate de a atinge obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. O nouă politică energetică naţională trebuie să ia în considerare nu numai aspecte legate de producţia şi eficienţa energetică, ci şi de stocarea energiei şi de schimbarea paradigmelor consumului de energie. În acest sens, programul urmăreşte identificarea şi implementarea de noi măsuri complementare celor deja existente, pentru protejarea consumatorilor vulnerabili şi sprijinirea mediului economic în contextul crizei energetice globale. La nivel regional, independenţa energetică este considerată un obiectiv strategic important, iar în acest context independenţa energetică a României devine un prim obiectiv al noului guvern.
Obiective de guvernare • Implementarea de măsuri în vederea asigurării securităţii energetice în contextul liniilor programatice ale UE ce vizează decarbonarea şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi consolidarea ei din perspectiva aprovizionării cu carburanţi şi gaze naturale prin constituirea unui sistem pentru menţinerea stocurilor obligatorii în conformitate cu legislaţia europeană • Promovarea de investiţii în domeniul energetic, în special în domeniul energiilor curate vizând finalizarea reactoarelor 3 şi 4 Cernavodă, retehnologizarea unităţii 1 şi introducerea unor tehnologii nucleare avansate în contextul parteneriatului interguvernamental România-Statele Unite ale Americii • În contextul asumării României prin PNRR a eliminării treptate a producţiei de energie pe bază de cărbune până în anul 2032, precum şi în baza parafării Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România, dezvoltarea unui Program naţional nuclear pe termen mediu şi lung, care să includă dezvoltarea de noi capacităţi nuclearo-energetice ce implică reactoare modulare mici cu tehnologie din SUA este una absolut imperativă. • În contextul creşterii preţurilor la energie electrică şi gaze naturale este necesară continuarea intervenţiei statului prin măsuri de reglementare pentru menţinerea unui nivel de trai decent al populaţiei care este afectată în mare măsură de costurile de subzistenţă, inclusiv de cele ale utilităţilor aferente locuinţei, fără a afecta investiţiile în domeniul energiei. • Începerea efectivă a proiectelor de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră • Adaptarea unor capacităţi de producţie a energiei electrice la noile tendinţe europene în materie, în sensul transformării acestora de pe combustibil fosil solid (cărbune) pe combustibil fosil lichid (gaz natural), ca resursă de tranziţie către o economie verde, în conformitate cu Pactul ecologic european • Realizarea de investiţii în extinderea reţelei de transport a energiei electrice pentru a creşte capacitatea de interconectare cu statele vecine şi a putea prelua capacitatea suplimentară de producţie de energie electrică din surse noi sau regenerabile • Realizarea de investiţii în extinderea reţelei de transport şi distribuţie a gazelor naturale, cu accent pe implementarea de reţele inteligente de transport şi distribuţie • Clarificarea cadrului legal şi de reglementare care ar permite investiţiile în capacităţi noi de energie regenerabilă, prin clarificarea posibilităţii de semnare a contractelor bilaterale (corporate PPAs), de exemplu, şi stimularea de instrumente financiare verzi pentru a susţine investiţii în energia regenerabilă • Crearea unui cadru care să faciliteze absorbţia de fonduri europene pentru realizarea investiţiilor în sectorul producerii de energie eoliană onshore şi offshore şi energie solară. Încurajarea tranziţiei către o energie bazată pe biomasă, gaz şi energie geotermală sustenabilă în zonele rurale şi în urbanul mic pentru a diminua utilizarea masei lemnoase, care poate fi obţinută din deşeuri organice din agricultură şi zootehnie, precum şi din folosirea deşeurilor menajere şi industriale • Participarea activă în cadrul iniţiativelor europene ce vizează investiţiile în tehnologii de stocare, promovarea şi utilizarea pe scară largă a bateriilor electrice în capacităţi de capturare a CO_2, în utilizarea şi/sau stocarea CO_2, prin identificarea şi valorificarea materiilor prime rare (de exemplu: litiu) • Crearea unui mediu de reglementare competitiv, transparent şi predictibil, bazat pe consultare publică de substanţă, care să constituie fundamentul pieţelor libere şi competitive de energie. De asemenea, înscrierea României în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi în cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Energie • Adaptarea legislaţiei în vederea finalizării construcţiilor hidroenergetice cu funcţiuni complexe aflate în curs de execuţie • Participarea la iniţiativele europene de încurajare a dezvoltării tehnologiilor pe bază de hidrogen, pentru a atinge pragul de competitivitate economică şi de utilizare la scară largă, cu o contribuţie esenţială la securitatea energetică şi susţinerea atragerii de investiţii în soluţiile tehnologice moderne care au atins un grad de maturitate şi care au fost suficient testate pentru a funcţiona în condiţii de eficienţă economică • Susţinerea dezvoltării unor proiecte cu aplicabilitate în domeniul mobilităţii prin promovarea unor proiecte de interes comunitar care să vizeze interconectarea pieţei din România cu celelalte pieţe din Uniunea Europeană în vederea creării unor coridoare verzi de mobilitate • Susţinerea dezvoltării infrastructurii de transport curat pentru staţii de reîncărcare electrică şi combustibili alternativi, potrivit legislaţiei europene - CNG, LNG, biocarburanţi avansaţi şi hidrogen (pe termen mediu şi lung) - prin includerea în schemele existente de sprijin, prin măsuri administrative, simplificare birocratică, stimulente fiscale şi încurajarea unor programe de cercetare-dezvoltare, inovare • Stimularea investiţiilor din mediul privat în sectorul energetic, inclusiv prin intermediul fondurilor europene, având ca scop decarbonarea şi eficienţa energetică pe tot lanţul valoric (producţie - transport - consum) şi în toate sectoarele conexe (industrie, transport, clădiri), precum şi accelerarea procesului de digitalizare a reţelelor de energie • Sistem modern de guvernanţă în sectorul energetic prin acţionarea asupra depolitizării şi independenţei autorităţilor de reglementare şi a companiilor de stat, asupra simplificării circuitului birocratic, în sensul transparentizării şi al digitalizării, pentru a avea o guvernanţă corporativă şi competenţă la toate nivelurile; crearea unui cadru legislativ şi de reglementare transparent, stabil şi coerent; listarea la bursă, acolo unde este fezabil, a companiilor din sectorul energetic pentru a creşte gradul de transparenţă al actului managerial şi pentru investiţii bazate pe principii de eficienţă economică şi neutralitate tehnologică, păstrând controlul strategic al statului român • Acordarea unui loc central consumatorilor şi prosumatorilor de energie, combaterii sărăciei energetice, creşterii eficienţei energetice, introducerii sistemelor moderne şi eficiente de încălzire a locuinţelor, electromobilităţii şi digitalizării; promovarea şi facilitarea calităţii de prosumator, iar în cazul energiei electrice produse de către prosumatori vom susţine compensarea cantitativă a energiei livrate în sistemul naţional de distribuţie; redefinirea noţiunii de „consumator vulnerabil“ - extinderea definiţiei pentru a acoperi factori structurali şi de acces, comportamentul comercial şi designul de piaţă; crearea şi implementarea mecanismului de sprijin de tipul contracte pentru diferenţă; • Extinderea duratei de exploatare a zăcămintelor mature de petrol şi gaze naturale • Creşterea eficienţei energetice prin accelerarea programelor naţionale de renovare energetică aprofundată a clădirilor publice şi a celor rezidenţiale cu fonduri europene - anveloparea termică, introducerea contoarelor inteligente pentru utilităţi, înlocuirea instalaţiilor interioare de apă caldă şi căldură, asigurarea ventilării cu recuperarea căldurii, integrarea celor mai eficiente surse de căldură şi a celor regenerabile, precum şi digitalizarea; susţinerea modificării legislaţiei, astfel încât să accelerăm instalarea contoarelor inteligente; un cadru legal şi de reglementare funcţional pentru încurajarea companiilor de tip ESCO (Energy Service Companies) şi a contractelor de performanţă energetică ESPC (Energy Savings Performance Contracts) pentru clădiri; susţinerea măsurilor de eficienţă energetică pentru companiile energointensive care asigură un număr important de locuri de muncă; stimularea proiectelor de tip „clădiri cu zero emisii“, folosirea celor mai bune tehnologii disponibile (produse şi instalaţii) şi a sistemelor inteligente de gestionare a clădirilor, utilizarea materialelor izolante îmbunătăţite şi încălzirea din surse regenerabile durabile; • implementarea reformelor şi obiectivelor din cadrul Planului naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) al României; înfiinţarea unui departament de derulare al fondurilor europene în cadrul Ministerului Energiei în vederea derulării proiectelor din domeniul energetic din cadrul PNRR, Fondul de modernizare, precum şi gestionarea fondurilor structurale; • menţinerea sprijinului oferit Republicii Moldova în ceea ce priveşte energia electrică şi gazele naturale. Prioritatea în plan legislativ este actualizarea legii energiei în concordanţă cu noile prevederi comunitare în domeniul energiei electrice şi gazelor naturale. Prin implementarea cadrului legislativ european se va urmări atât elaborarea de măsuri menite să asigure creşterea siguranţei în alimentare cu energie, cât şi crearea premiselor necesare creşterii competitivităţii companiilor energetice pe piaţa regională de energie electrică. De asemenea, modificarea cadrului legal aplicabil achiziţiilor publice are în vedere accelerarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice necesare demarării investiţiilor din domeniul energetic atât celor noi, cât şi a celor blocate/întrerupte. I. Investiţii din sistemul energetic naţional pentru perioada 2023-2024 şi măsuri pentru creşterea competitivităţii companiilor energetice În contextul legislativ european privind combaterea schimbărilor climatice şi tranziţia energetică se are în vedere creşterea nivelului de ambiţie pentru reducerea emisiilor, creşterea ponderii surselor regenerabile de energie, a măsurilor de eficienţă şi a nivelului de interconectivitate a reţelelor electrice. Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice (PNIESC), care reprezintă angajamentul României la efortul comun de îndeplinire a obiectivelor europene din domeniul energiei şi climei stabilite pentru anul 2030, aprobat de către Guvern la începutul lunii octombrie 2021, constituie o obligaţie a fiecărui stat membru, conform Regulamentului privind Guvernanţa Uniunii Energetice, prin care acestea îşi elaborează strategii de politici energie-climă pe 10 ani, începând cu perioada 2021-2030. Creşterea gradului de securitate energetică şi asigurarea siguranţei în alimentare sunt obiective prioritare care pot fi realizate prin implementarea unor mecanisme de finanţare în sectorul energetic şi prin tranziţia către o energie curată, transformarea sistemului electroenergetic naţional şi adaptarea la noile cerinţe de mediu şi la nevoile pieţei de energie şi, nu în ultimul rând, cu urmărirea unui impact cât mai mic asupra consumatorului final. De asemenea, vor fi adoptate măsuri pentru diversificarea mixului energetic şi adaptarea sistemului electroenergetic la producerea viabilă şi distribuită de energie din surse regenerabile, stimularea concurenţei, creşterea gradului de interconectare şi încurajarea investiţiilor în infrastructura aferentă, în producerea mai flexibilă şi asigurarea de stimulente pentru investiţii în producerea, în stocarea energiei, în eficienţă energetică pentru a răspunde nevoilor pieţei, pentru a facilita concurenţa loială şi pentru a garanta siguranţa alimentării. Toate aceste obiective vor fi implementate astfel încât să permită şi să ducă la obţinerea de beneficii concrete pentru cetăţeni, la crearea de locuri de muncă, creştere economică şi investiţii în plan energetic. De asemenea, în domeniul societăţilor cu capital de stat va fi promovat un management performant, respectând principiile de guvernanţă corporativă, în paralel cu simplificarea legislaţiei în domeniu, în vederea debirocratizării activităţii acestora în raport cu instituţiile publice. Vor fi implementate planurile de restructurare ale operatorilor economici cu capital de stat, integral şi/sau majoritar, care vor urmări: stabilirea capacităţilor strategice; menţinerea în obiectul de activitate a produselor/serviciilor cu potenţial de desfacere în plan intern şi/sau export; modernizarea, retehnologizarea şi optimizarea liniilor de fabricaţie cu potenţial de competitivitate; restructurarea economico-financiară, diminuarea pierderilor şi eficientizarea producţiei; crearea unor centre de excelenţă de cercetare şi producţie specializate pe domeniul specific de activitate; continuarea desemnării unor operatori economici ca centre de mentenanţă pe categorii de tehnică. Necesarul de investiţii aferente reţelelor electrice include proiectele de interconectare şi de dezvoltare a reţelei până în 2030, precum şi investiţiile în reţele de distribuţie. Aceste investiţii includ echipamente şi tehnologii ce fac tranziţia către „reţelele inteligente“ cu comunicare bidirecţională, cu gestiune eficace şi cu flexibilitate mai mare în operare. Distribuţia de energie electrică este o activitate reglementată desfăşurată de către 6 operatori de distribuţie a energiei electrice. Şi în acest sector sunt necesare investiţii susţinute pentru a atinge un nivel de performanţă ridicat, în linie cu aşteptările consumatorilor, precum şi cu gradul de suportabilitate al acestora; în acest sens se va continua derularea Fondului pentru Modernizare al României. În conformitate cu legislaţia secundară în vigoare, valoarea programelor de investiţii ale companiilor de distribuţie, precum şi tipurile de lucrări aferente sunt aprobate de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, fiind corelate cu gradul de suportabilitate al consumatorilor şi starea tehnică a reţelelor. Priorităţi de investiţii strategice ale companiilor cu capital de stat: Investiţii pe termen scurt • Finalizarea noii centrale de la Romgaz - Iernut • Creşterea capacităţilor de înmagazinare în depozitele ROMGAZ şi transformarea acestora în depozite multiciclu în vederea asigurării funcţionării centralelor pe hidrocarburi, inclusiv în condiţii meteorologice severe (temperaturi negative).
Investiţii strategice pentru perioada 2023-2024: CNE Cernavodă Energia nucleară este o sursă de energie cu emisii reduse de carbon şi reprezintă o componentă de bază a mixului energetic din România. În vederea acoperirii deficitului de capacitate de producţie de energie electrică previzionat pentru 2028-2035, ca urmare a atingerii duratei-limită de operare a mai multor capacităţi existente, este prevăzută prelungirea duratei de viaţă a reactoarelor nucleare de la Unitatea 1 de la CNE Cernavodă şi realizarea a 1-2 noi unităţi nucleare, finanţarea urmând a fi asigurată conform acordului interguvernamental semnat în luna octombrie 2020 între România şi Statele Unite ale Americii. • Retehnologizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă - valoarea investiţiei: aproximativ 1,5 miliarde euro • Proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă - valoarea investiţiei: 7,6 miliarde euro • Realizarea instalaţiei de detritiere la CNE Cernavodă - valoarea investiţiei: 190 milioane euro • Depozit Intermediar de Combustibil Ars (DICA) - valoarea investiţiei: aproximativ 20 milioane euro • Menţinerea ciclului nuclear integrat, prin asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcţionării unităţilor de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, în condiţii de securitate naţională, cu respectarea prevederilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene şi a recomandărilor Agenţiei de Aprovizionare a EURATOM, prin transferul fabricii de la Feldioara la SN Nuclearelectrica şi deschiderea unei noi mine de uraniu de către SNN • Reactoarele modulare mici (SMR) sunt reactoare nucleare avansate care au o capacitate instalată de până la 300 Mwe/reactor, ceea ce înseamnă aproximativ o tremie din capacitatea unui reactor de ordinul gigawaţilor. Un reactor modular mic NuScale are o capacitate instalată de 77 Mwe şi poate fi utilizat în centrale de 4, 6 sau 12 module în funcţie de necesitaţi • Proiectul SMR Doiceşti este un obiectiv strategic al României, Ministerul Energiei va sprijini Nuclearelectrica în evaluarea acestei tehnologii şi, împreună, cele două companii vor adopta măsurile pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici în România. • Creşterea securităţii nucleare şi reducerea deşeurilor radioactive în reactoare nucleare de Generaţie IV. ALFRED (Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator) reprezintă un proiect de cercetare pentru un reactor de demonstraţie a tehnologiei reactorilor rapizi răciţi cu plumb (LFR-Lead Fast Reactors). Tehnologia LFR este susţinută de Uniunea Europeană prin iniţiativele SNETP (Sustainable Nuclear Energy Technology Platform) şi ESNII (European Sustainable Nuclear Industrial Initiative), pentru dezvoltarea sistemelor nucleare de Generaţie IV. Acestea sunt bazate pe reactori rapizi răciţi cu plumb (LFR), cu sodiu (Sodium Fast Reactor) şi cu gaz (Gas Fast Reactor)
Complexul Energetic Oltenia Continuarea programului de restructurare al companiei aprobat de către CE, prin retragere din exploatare a unor capacităţi energetice pe bază de lignit şi înlocuirea acestora cu capacităţi de generare pe gaz natural în tehnologii moderne cu emisii scăzute de CO_2, precum şi a unor parcuri fotovoltaice de circa 700 MW, prin care se intenţionează transformarea mixului energetic din energie produsă doar pe bază de cărbune în energie produsă pe bază de cărbune, gaz natural şi regenerabil. Urmărirea corelării programelor de investiţii concomitent cu retragerile din exploatare aşa cum sunt planificate şi demararea discuţiilor cu Comisia Europeană, întrucât au apărut evenimente neprevăzute faţă de implementarea termenelor stabilite.
Complexul Energetic Hunedoara Demararea investiţiei de 1700 MWh de la Mintia, reprezentând o investiţie privată de producţie a energiei electrice din gaze naturale cu posibil amestec de hidrogen, în valoare de peste 2 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o valoare record pentru o capacitate de producţie de energie în România. Finalizarea procedurilor de stingere a obligaţiilor fiscale şi bugetare conform OUG nr. 60/2019 şi înfiinţarea Complexului Energetic Valea Jiului, care va cuprinde 4 mine: Lonea, Lupeni, Livezeni şi Vulcan în procedura de închidere cu aprobarea Comisiei Europene, precum şi Centrala de la Paroşeni, precum şi demararea studiilor de fezabilitate pentru o nouă capacitate de producţie energie electrică regenerabilă, precum şi un proiect CCGT.
Romgaz • Luarea deciziei de investiţie pentru proiectul Neptun Deep şi demararea acestuia, precum şi accelerarea investiţiei privind exploatarea perimetrului Caragele • Parteneriat de colaborare între SNGN ROMGAZ - S.A., UAT Drobeta-Turnu Severin şi Mehedinţi Gaz - S.A., în vederea extinderii reţelei de distribuţie a gazelor naturale, pentru asigurarea continuităţii în alimentarea cu gaze naturale a întreg municipiului Drobeta-Turnu Severin • Implicarea Romgaz în proiectul de dezvoltare a unei centrale de producere a energiei electrice pe gaze naturale, energie verde şi hidrogen de la Halânga - Centrala Electrică, prin integrarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile (RES) cu producţia de hidrogen, prin intermediul unei unităţi de producţie a energiei electrice pe bază de gaze naturale (CCGT) cu o capacitate de 150 MW, a unui parc fotovoltaic de 100 MW, precum şi a unei unităţi de producere a hidrogenului • Implicarea Romgaz în proiectele de producţie a energiei verzi, precum şi în producţia de metanol
Hidroelectrica Implementarea unui plan de investiţii ambiţios şi complex prin dezvoltarea de proiecte noi care însumează aprox. 26,04 miliarde de lei, prin realizarea de capacităţi hidroenergetice noi, retehnologizări şi modernizări ale centralelor existente, proiectele noi de diversificare a activităţii, prin realizarea de capacităţi din alte surse regenerabile de energie, dar şi prin implementarea unor activităţi de cercetare-inovare la nivelul companiei • Proiecte hidroenergetice noi cu o valoare estimată totală de 17,933 miliarde de lei, o putere instalată totală de 713,62 MW şi o producţie medie anuală de 3.396,79 GWh/an, din care menţionăm finalizarea investiţiilor aflate în stadiu avansat de execuţie, sistate în prezent: Amenajarea Hidroenergetică (AHE) a Râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti, AHE Răstoliţa, AHE Cerna Belareca, AHE a Râului Olt pe sectorul Cornetu-Avrig. Treapta Câineni, Racoviţa şi treapta Lotrioara • Realizarea unor capacităţi noi de producţie a energiei electrice pe râurile interioare, evaluate, în acest moment, la circa 93,7 MW instalaţi şi o energie de proiect de 338,5 GWh/an • Proiecte de retehnologizare şi modernizare cu o valoare estimată totală de circa 3 miliarde de lei, acoperind capacităţi cu o putere instalată totală de 1.969,40 MW şi o producţie medie anuală de circa 4.651 GWh/an • Proiecte noi de diversificare a portofoliului de afaceri cu o valoare estimată totală de circa 5,104 miliarde lei, ce conduc la punerea în funcţiune de capacităţi noi de producţie cu o putere instalată totală de peste 655 MW şi o producţie medie anuală de circa 1.763,92 GWh/an • Capacităţi de producere a energiei electrice din surse eoliene onshore şi offshore cu o putere instalată totală cuprinsă între 300 MW şi 500 MW pentru fiecare variantă, în funcţie de rezultatul studiilor de fezabilitate • Capacităţi de producere a energiei electrice din surse solare cu o putere instalată totală de circa 50 MW-100 MW, în funcţie de rezultatul studiilor de fezabilitate • Înfiinţarea unui SPV împreună cu compania MASDAR, în vederea demarării de noi proiecte de producţie a energiei electrice prin amplasarea de panouri flotante pe suprafaţa lacurilor din portofoliul Hidroelectrica
Electrocentrale Bucureşti Ministerul Energiei prin Fondul de modernizare va susţine realizarea următoarelor proiecte de investiţii: • implementarea unei unităţi de cogenerare cu ciclu combinat în cadrul CTE Grozăveşti, care presupune realizarea unei noi unităţi de producere de energie în cogenerare de înaltă eficienţă în tehnologie cu ciclu combinat gaze-abur, cu funcţionare pe gaze; • implementarea unei unităţi de cogenerare în ciclu combinat în cadrul CTE Bucureşti Sud, care presupune realizarea unei noi instalaţii de cogenerare de înaltă eficienţă (ciclu combinat gaz-abur) de circa 200 MWe şi circa 200 MWt; • implementarea unei capacităţi noi de producere a energiei, în cogenerare de înaltă eficienţă, cu funcţionare pe gaze naturale, în cadrul CTE Progresul; • reabilitarea ciclului combinat din CTE Bucureşti Vest în vederea prelungirii duratei de viaţă/implementare unitate nouă în ciclu combinat de circa 186 MWe şi circa 17 Gcal/h
Transelectrica Programul de investiţii noi cuprinde: • integrarea producţiei din surse regenerabile şi centrale noi - Dobrogea şi Moldova. Pe lângă investiţiile aflate în curs de execuţie, investiţii noi se află în stadii premergătoare demarării execuţiei lucrărilor prin integrarea centralelor electrice eoliene de pe coasta Mării Negre - în colaborare cu SPEEH Hidroelectrica - S.A. - în acord cu European Green Deal. Proiectul se va realiza printr-o nouă centrală electrică eoliană CEE de 300 MW offshore, o nouă centrală hidroelectrică CHE Islaz - 30 MW, pe râul Olt, aproape de vărsarea în Dunăre, cu capacitate de pompaj de 24 MW, o nouă linie electrică aeriană LEA 400 kV; • cablu subteran de curent continuu pentru evacuarea puterii din regiunea Dobrogea pe traseul conductei de gaz Tuzla-Podişor; • cablu subteran de curent continuu pe traseul gazoductului BRUA; • creşterea capacităţii de interconexiune a SEN:
Proiectele prevăzute în Planul de dezvoltare a reţelei electrice de transport contribuie la dezvoltarea pieţelor de energie şi a unor mecanisme regionale de securitate energetică, care vor funcţiona după regulile comune ale Uniunii Europene. Cooperarea regională este o soluţie eficientă la analiza adecvaţiei sistemelor energetice, respectiv la eliminarea/ diminuarea semnificativă a impactului în situaţia apariţiei unor crize în aprovizionarea cu energie. Principalele proiecte prevăzute în Planul de dezvoltare a reţelei electrice de transport pentru creşterea capacităţii disponibile pentru comerţul transfrontalier sunt: • trecerea axului 220 kV Reşiţa-Timişoara-Săcălaz-Arad la 400 kV - pentru creşterea capacităţii de interconectare a reţelelor de transport din România, Ungaria şi Serbia, îmbunătăţind integrarea pieţelor de energie electrică şi a regenerabilelor. Costul proiectului este estimat la 77 milioane de euro; • o nouă linie aeriană de interconexiune România-Ungaria 400 kV - Oradea-Jozsa, pentru creşterea capacităţilor de interconectare a reţelelor de transport din România şi Ungaria, îmbunătăţind integrarea pieţelor de energie electrică şi a regenerabilelor. Costul proiectului este estimat la 200 milioane de euro; • retehnologizare RET prin continuarea obiectivelor în derulare şi promovarea de investiţii noi; • Linia electrică aeriană (LEA) 400 kV Porţile de Fier-Reşiţa; LEA 400 kV dublu circuit Reşiţa-Timişoara-Săcălaz-Arad; LEA 400 kV dublu circuit Cernavodă-Stâlpu, cu un circuit de intrare/ieşire în Staţia Gura Ialomiţei; LEA 400 kV dublu circuit Smârdan-Gutinaş; LEA 400 kV Gădălin-Suceava; LEA 400 kV Suceava-Bălţi (Republica Moldova); LEA 400 kV Medgidia Sud-Constanţa Nord; LEA 400 kV Isaccea-Tulcea Vest; Linia Electrică Subterană (LES) Bucureşti Sud-Grozăveşti; • LES 400 kV Domneşti-Grozăveşti; Staţia 400/110 kV Grozăveşti; închiderea inelului de 400 kV Bucureşti-Ilfov, în zona de est; reconductorarea LEA 400 kV Bucureşti Sud-Gura Ialomiţei; reconductorarea Axului 400 kV Bucureşti Sud-Pelicanu-Cernavodă; reconductorarea Axului 220 kV Gutinaş-Dumbrava-Stejaru-Gheorgheni-Fântânele-Ungheni; reconductorarea Axului 220 kV Urecheşti-Târgu Jiu Nord-Paroşeni-Baru Mare-Hăşdat; reconductorarea LEA 220 kV Porţile de Fier-Reşiţa circuitele 1 şi 2; trecerea la tensiunea de 400 kV a Axului 220 kV Brazi Vest-Teleajen-Stâlpu şi reconductorarea acestuia; LEA 400 kV Stâlpu-Braşov; linii noi de curent alternativ şi de curent continuu de evacuare a producţiei eoliene onshore şi offshore din zona Dobrogea, respectiv a producţiei generate de Unitatea 3 şi de Unitatea 4 ale Centralei Electrice Nucleare de la Cernavodă, pe traseul Tuzla-Podişor şi Podişor-Corbu-Hurezani-Haţeg-Recaş-Horia-Nădlac; • investiţii în siguranţa alimentării consumatorilor.
Transgaz Programul de modernizare şi dezvoltare al SNTGN Transgaz - S.A., pentru perioada 2023-2024, urmăreşte în principal următoarele direcţii: • asigurarea alimentării cu gaze naturale a consumatorilor în condiţii de siguranţă, cu limitarea impactului asupra mediului: () modernizarea şi retehnologizarea Sistemului naţional de transport; () dezvoltarea Sistemului naţional de transport gaze pe noi direcţii de consum, în scopul asigurării transportului gazelor naturale destinate unor sisteme de distribuţie a gazelor naturale nou-înfiinţate şi alimentării a noi consumatori racordaţi direct la SNT; () corelarea cu Programul de management al conducerii societăţii;
• extinderea reţelelor Transgaz, în cazul localităţilor turistice, aflate la o distanţă mai mică de 25 de km de conductele Transgaz, conform Legii energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012; • în perioada 2021-2024 reţeaua românească de transport a gazelor naturale are în dezvoltare avansată următoarele proiecte, în valoare totală de 401.602.060 lei: () dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului naţional de transport gaze naturale pe Coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (faza I), care presupune asigurarea unei capacităţi de transport a gazelor naturale spre Ungaria de 1,75 mld. mc/an, respectiv de 1,5 mld. mc/an spre Bulgaria; () dezvoltări ale SNT în zona de Nord-Est a României în scopul îmbunătăţirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei, precum şi al asigurării capacităţilor de transport spre Republica Moldova, de 1,5 mld. mc/an, în punctul de interconectare dintre sistemele de transport al gazelor naturale ale României şi Republicii Moldova; () noi dezvoltări ale SNT în scopul preluării gazelor de la ţărmul Mării Negre (Vadu T1), care presupune crearea unui punct suplimentar de preluare al gazelor naturale din perimetrele de exploatare offshore ale Mării Negre; () modernizarea SMG Isaccea 1 şi Negru Vodă 1, care presupune modernizarea staţiilor de măsurare a gazelor din punctele de interconectare pentru creşterea gradului de asigurare a securităţii energetice în regiune;
• de asemenea, tot în perioada 2021-2024, Transgaz are proiecte care includ: () dezvoltarea SNT pe Coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (faza II); () dezvoltarea Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre; () interconectarea România-Serbia; () amplificarea coridorului bidirecţional de transport al gazelor naturale Bulgaria-România-Ungaria-Austria (faza III); () interconectarea sistemului naţional de gaze cu sistemul de transport al gazelor din Ucraina, modernizarea infrastructurii de transport al gazelor în zona de Nord-Vest a României.
Investiţii în alte companii strategice • CONPET - S.A. - modernizarea şi securizarea sistemului naţional de transport al ţiţeiului şi derivatelor, investiţii pentru creşterea siguranţei în exploatarea şi diminuarea consumurilor specifice, dezvoltarea de noi activităţi conexe • OIL TERMINAL - S.A. - dezvoltarea capacităţii de stocare în depozitul Sud, extinderea şi creşterea capacităţii de încărcare/descărcare a ţiţeiului, produselor petroliere, chimice şi petrochimice, precum şi altor produse finite şi materii prime lichide, modernizarea activelor existente - rezervoare, reţeaua de conducte, rezolvarea problemelor istorice de mediu prin realizarea lucrărilor de ecologizare • SOCIETATEA DE ADMINISTRARE A PARTICIPAŢIILOR ÎN ENERGIE - S.A. - realizarea, în parteneriat cu Electrocentrale Grup - S.A., a unei noi capacităţi de producţie în cogenerare pe amplasamentul fostei centrale termoelectrice Titan, dezvoltarea unei capacităţi de producţie a energiei electrice (fotovoltaice şi gaze naturale) la Fântânele, precum şi dezvoltarea de noi proiecte privind punerea în funcţiune de noi capacităţi de energie verde • UZINA TERMOELECTRICA MIDIA - S.A. - realizarea unei Centrale Termoenergetice în cogenerare, parc de panouri fotovoltaice. • SOCIETATEA ELECTROCENTRALE GRUP - S.A. - cofinanţarea proiectului de investiţii privind realizarea unei centrale electrice fotovoltaice pe amplasamentul fostei centrale termoelectrice Fântânele - judeţul Mureş, cofinanţarea investiţiei pentru o nouă capacitate de producţie în cogenerare pe amplasamentul fostei centrale termoelectrice Titan
Programe de finanţare • Finanţarea extinderii reţelelor de gaze naturale • Programul naţional de racordare a populaţiei şi clienţilor noncasnici la sistemul inteligent de distribuţie a gazelor naturale, cu valoare totală de peste 2,5 miliarde de euro se derulează în două etape, prima fiind aferentă perioadei de programare 2014-2020, cu o valoare de 235 de mil. de euro (în derulare), iar cea de a doua etapă, fiind prevăzută pentru perioada de programare 2021-2027, va fi continuată cu programul Anghel Saligny - în cadrul programului se vor realiza obiective de investiţii care constau în realizarea de sisteme de distribuţie a gazelor naturale şi a racordului la sistemul de transport al gazelor naturale.
II. Alte obiective specifice politicii economice şi sectorului energetic Se va urmări ca în cadrul Iniţiativei Celor 3 Mări (I3M) să aibă loc continuarea dialogului cu beneficiarii proiectelor şi cu EximBank (reprezentantul statului român în cadrul fondului de I3M) în ceea ce priveşte stadiul şi lista actualizată a proiectelor din domeniul energetic pentru a fi promovate şi finanţate din Fondul Iniţiativei celor 3 Mări. Finalizarea unui prim proiect SMR într-una dintre ţările partenere din Iniţiativa Trei Mări (I3M) este esenţială pentru a demonstra eficienţa strategiei de înlocuire a centralelor electrice pe cărbune cu SMR-uri. România are toate premisele pentru prima dezvoltare de SMR-uri în regiune pe un sistem de 50 Hz şi poate deveni un hub pentru producerea de SMR-uri în regiune, precum şi o bază pentru pregătirea şi susţinerea operării acestei noi tehnologii în alte ţări din cadrul Iniţiativei Trei Mări. SMR-urile vor fi construite pe amplasamentele existente ale centralelor pe bază de cărbune, fiind o sursă de generare de energie curată, fără emisii de carbon, menţinând locurile de muncă şi veniturile fiscale, contribuind în acelaşi timp la economia locală.
III. Alte obiective în domeniul energiei - 2023-2024 • Două proiecte de asistenţă tehnică cu ajutorul instrumentului TSI, lansat de către DG REFORM pentru domeniul energiei, şi anume asistenţă tehnică pentru monitorizarea şi implementarea politicilor şi măsurilor prevăzute în Planul naţional energie şi schimbări climatice 2021-2030 şi o asistenţă tehnică pentru monitorizarea şi raportarea investiţiilor finanţate din Fondul de modernizare şi asistenţă tehnică pentru elaborarea metodologiilor de implementare a mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit • Elaborarea fişei de asistenţă tehnică transmise către Comisia Europeană pentru elaborarea planurilor teritoriale ale regiunii carbonifere Valea Jiului, care trece prin procesul de tranziţie justă (în colaborare cu Ministerul Fondurilor Europene, autoritatea care gestionează axa prioritară 3: Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon) • Reactualizarea în 2023 a Planului naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030 (PNIESC). Finalizarea şi aprobarea Strategiei energetice a României 2023-2030, cu perspectiva anului 2050 • Continuarea demersurilor privind aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi în cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Crearea unui mediu de reglementare competitiv, transparent şi predictibil, bazat pe consultare publică de substanţă, care să constituie fundamentul pieţelor libere şi competitive de energie
IV. Scheme de ajutor de stat în domeniul energiei Se vor promova mai multe scheme de ajutor de stat specifice: • schema de ajutor de stat/de minimis prevăzută în scopul finanţării proiectelor inovatoare în domeniul eficienţei energetice, prin valorificarea Fondului specializat pentru investiţii în eficienţa energetică; • schema de ajutor de stat pentru creşterea competitivităţii industriei prin exceptarea de la plata certificatelor verzi; continuarea schemei de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 495/2014, cu modificările şi completările ulterioare () impact: aproximativ 100 de companii beneficiare ale schemei de ajutor de stat, creşterea competitivităţii industriilor cu risc de relocare în afara UE, menţinerea a aproximativ 300 mii de locuri de muncă directe şi indirecte; () alocare financiară: 100 milioane euro/an;
• schema de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele şi subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice. Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră
Continuarea implementării şi armonizarea la contextul legislativ european a schemei de ajutor de stat instituite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul UE, precum şi pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele şi subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice. Impact: aproximativ 40 de companii beneficiare ale schemei de ajutor de stat; creşterea competitivităţii industriilor impactate, mari consumatori de energie (din sectoare precum metalurgie, chimie, celuloză şi hârtie, fire şi fibre sintetice etc.); aproximativ 200 mii de locuri de muncă directe şi indirecte menţinute Schemă de ajutor de stat privind susţinerea IMM-urilor în vederea diminuării impactului costurilor majorate cu energia electrică şi gazele naturale
V. Fondul pentru o tranziţie justă Fondul pentru o tranziţie justă este un instrument cu un buget global de 17,5 miliarde euro, din care 7,5 miliarde euro provin din cadrul financiar multianual (CFM/MFF) şi 10 miliarde euro din Next Generation EU (NGEU). JTF este un element-cheie al European Green Deal şi primul pilon al Mecanismului pentru o tranziţie justă (JTM). Alocarea JTF pentru România este de 2,139 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde de euro NGEU. Alocarea de la NGEU trebuie utilizată până la sfârşitul anului 2026. Sprijinul din partea JTF va fi concentrat în cele şase judeţe menţionate, aşa cum s-a convenit între Guvernul României şi Comisie (Hunedoara, Gorj, Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş).
VI. Fondul de modernizare Din bugetul Fondului pentru modernizare se vor finanţa proiecte strategice în sectorul energetic din România. În contextul legislativ european privind combaterea schimbărilor climatice şi tranziţia energetică în scopul creşterii nivelului de ambiţie pentru reducerea emisiilor, a creşterii ponderii surselor regenerabile de energie, a măsurilor de eficienţă energetică şi a nivelului de interconectivitate a reţelelor electrice, conform obiectivelor asumate în Planul naţional integrat energie şi schimbări climatice (PNIESC), care reprezintă angajamentul României la efortul comun de îndeplinire a obiectivelor europene din domeniul energiei şi climei stabilite pentru anul 2030. Ministerul Energiei are calitatea de autoritate competentă pentru gestionarea şi derularea Fondului pentru modernizare. Totodată, prin punerea în aplicare a acestor investiţii ţara noastră se încadrează în ţinta Acordului de la Paris privind neutralitatea climei până în 2050, deoarece aceasta va conduce la reducerea emisiilor de carbon şi a consumului de energie primară prin producţia de surse regenerabile. Activităţi eligibile/Cheltuieli eligibile: • investiţii în producerea şi utilizarea energiei electrice din surse regenerabile; • investiţii pentru îmbunătăţirea eficienţei, inclusiv în transporturi, construcţii, agricultură şi deşeuri energetice; • investiţii în stocarea energiei; • investiţii în modernizarea reţelelor energetice, conductelor centralelor de termoficare, reţelelor pentru transportul de electricitate şi gaz, creşterea interconectărilor dintre statele membre; • investiţii în regiunile dependente de cărbune: recalificarea şi îmbunătăţirea competenţelor lucrătorilor, educaţia, iniţiativele legate de căutarea unui loc de muncă şi start-upuri.
Principalele scheme de finanţare din Fondul de modernizare în perioada următoare: • sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile pentru autoconsum () beneficiari: unitate administrativ-teritorială, subdiviziune administrativ-teritorială, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, unităţile şi subunităţile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, instituţii publice de interes naţional, persoane juridice de utilitate publică, culte recunoscute oficial în România, potrivit prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă, cu elementele componente ale acestora, instituţiile de învăţământ superior de drept public, potrivit prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, institutele, centrele şi staţiunile de cercetare dezvoltare de drept public, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, cu modificările şi completările ulterioare; () buget total: 500 mil. euro; lansare: T2-T3 2023; 1 apel; principiu de selecţie: primul venit, primul servit; () finanţare: 100% din cheltuieli, în limita a: 1.100.000 euro/ MW instalat pentru fotovoltaice; 1.400.000 euro/MW instalat pentru eoliene; 1.805.000 euro/MW instalat pentru hidro;
• sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile pentru autoconsum - schemă multianuală () beneficiari: societăţi comerciale şi regii autonome; buget total: 590 mil. euro, lansare: T2-T3 2023; principiu de selecţie: ajutorul de stat cerut/MW instalat; () buget anual estimat: 2023: 150 mil. euro; 2024: 150 mil. euro; 2025: 150 mil. euro; 2026: 140 mil. euro; () apeluri pe tehnologii: eolian: 30 mil. euro; fotovoltaic: (i) ≤ 1 MW: 170 mil. euro, (ii) > 1 MW: 190 mil. euro; hidro: 25 mil. euro; geotermal: 30 mil. euro; biomasă, biogaz: (i) ≤ 1 MW: 30 mil. euro, (ii) > 1 MW: 50 mil. euro;
• sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile (producţie pentru SEN) () beneficiari: microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii, întreprinderi mari, inclusiv întreprinderi nou-înfiinţate/regii autonome, lansare: T2-T3 2023; principiu de selecţie: ajutorul de stat cerut/MW instalat; () buget total: 525 mil. euro; () buget anual estimat: 2023: 150 mil. euro; 2024: 150 mil. euro; 2025: 150 mil. euro; 2026: 75 mil. euro; () tehnologii: eolian: 100 mil. euro; fotovoltaic: 200 mil. euro; hidro: 100 mil. euro; geotermal: 50 mil. euro; biomasă, biogaz: 100 mil. euro;
• modernizarea/reabilitarea reţelelor inteligente de termoficare () beneficiari: unităţile administrativ-teritoriale definite prin Legea nr. 286 din 6 iulie 2006 care modifică şi completează Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi operatorii de transport şi distribuţie a energiei termice definiţi conform legislaţiei naţionale în vigoare; () buget total: 590 mil. euro; lansare: T2-T3 202; () tipologii de proiect - ajutor de stat: 200 mil. euro: 2023 - 125 mil. euro, 2024 - 75 mil. euro; grant - 390 mil. euro.
VII. Planul naţional de redresare şi rezilienţă • Finalizarea negocierilor cu reprezentanţii Comisiei Europene asupra capitolului Repower EU, în valoare de 1,44 miliarde euro, şi includerea în PNRR. Reforma pieţei de energie electrică, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic şi susţinerea unui cadru legislativ şi de reglementare pentru investiţiile private în producţia de electricitate din surse regenerabile • Retragerea treptată din producţie şi conservare a capacităţilor de producţie a energiei electrice pe bază de lignit • Elaborarea noii Legi a energiei în concordanţă cu noua legislaţie europeană • Semnarea contractelor pentru diferenţă pentru surse regenerabile • Punerea în funcţiune a unor capacităţi suplimentare de surse de energie regenerabilă • Îmbunătăţirea guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energiei în concordanţă cu cadrul legal în vigoare • Creşterea competitivităţii şi decarbonarea sectorului de încălzire-răcire. Intrarea în vigoare a cadrului legislativ care introduce măsuri de decarbonizare a sectorului de încălzire şi răcire
VIII. Strategii şi acte normative prioritare • Legea offshore wind. Potenţialul de energie eoliană offshore al României, astfel cum este acesta evaluat pe baza estimărilor Băncii Mondiale (BM), prezintă o capacitate teoretică de 76 GW, 22 GW sub formă de turbine fixe şi 54 GW sub formă de turbine plutitoare. Din punctul de vedere al raportului cost-beneficiu, primele turbine care ar trebui instalate sunt cele fixe. În prezent, pentru îndeplinirea angajamentului inclus în PNRR şi acordul cu BM, dar mai ales pentru a utiliza în cel mai eficient mod resursele regenerabile offshore de care dispunem, Ministerul Energiei (ME) colaborează cu Direcţia Generală Sprijin pentru Reformele Structurale a Uniunii (Directorate General for Structural Reform Support - DG REFORM) şi Banca Mondială (BM) în cadrul unui studiu intitulat „Offshore Wind Roadmap for Romania“. • Strategia pentru hidrogen. Intrarea în vigoare a modificărilor cadrului legislativ pentru implementarea Strategiei naţionale a hidrogenului. Elaborarea Strategiei naţionale pentru hidrogen în România, finanţată prin PNRR, şi selectarea consorţiului de consultanţi pentru elaborarea strategiei • Plafonarea şi compensarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. Este important ca aceste măsuri să continue să fie monitorizate şi implementate în mod eficient, astfel încât să poată fi oferită asistenţă în mod special consumatorilor vulnerabili, dar şi consumatorilor casnici şi noncasnici şi să se asigure o protecţie adecvată împotriva creşterilor excesive de preţuri la energie electrică şi gaze naturale.
7. MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Priorităţi de guvernare • Absorbţia fondurilor europene alocate agriculturii prin continuarea aplicării tuturor formelor de sprijin şi introducerea de mecanisme şi instrumente noi pentru agricultură şi prin accesarea integrală a fondurilor europene • Creşterea suprafeţei agricole irigate prin continuarea investiţiilor prevăzute în „Programul naţional de reabilitare şi/sau înfiinţarea infrastructurii principale de irigaţii şi infrastructurii de desecare şi drenaj“ în scopul reducerii efectelor negative ale schimbărilor climatice şi prin Programul de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor etapa 2023, în scopul reducerii efectelor negative ale schimbărilor climatice • Implementarea Programului privind crearea unui sistem de management al riscurilor în agricultură • Creşterea consumului de produse autohtone prin Programul pentru stimularea consumului de produse româneşti şi dezvoltarea pieţelor locale; elaborarea Strategiei naţionale pentru promovarea produselor agroalimentare româneşti • Asigurarea stocurilor de materie primă de grâu, orz, floarea- soarelui, soia şi rapiţă, prin compensarea parţială a costurilor • Continuarea sprijinului financiar decuplat de producţie • Continuarea programelor de susţinere a producţiei primare (tomate în spaţii protejate, crescători de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, încurajarea activităţii pentru zona montană, scheme de ajutor de stat pentru sectorul de creştere a bovinelor, Programul de creditare „De trei ori subvenţia“) • Continuarea măsurilor în vederea echilibrării balanţei comerciale cu produse agroalimentare
Obiective de guvernare Obiectiv 1: Lansarea programelor de finanţare a investiţiilor în sistemul agroalimentar din fonduri europene alocate pentru perioada 2023-2027, în valoare de 15,8 mld. euro, concomitent cu finalizarea proiectelor cu finanţare europeană, contractate în PNDR 2014-2020, inclusiv perioada de tranziţie 2021-2022. Lansarea în cursul anului 2023 a intervenţiilor cuprinse în PNS 2023-2027, precum: • investiţii în modernizarea, restructurarea şi creşterea competitivităţii fermelor; • creşterea competitivităţii sectorului zootehnic; • sprijin pentru cooperare în vederea integrării pe lanţul agroalimentar/programe de sprijin pentru industria alimentară; • consolidarea orientării către piaţă şi creşterea competitivităţii fermelor agricole, pe termen scurt, mediu şi lung; • sprijinirea ocupării forţei de muncă, inclusiv prin sprijinirea asigurării egalităţii de gen, incluzând participarea femeilor la agricultură; • creşterea competitivităţii sectorului legume-fructe; • investiţii pentru modernizarea satului românesc, modernizarea infrastructurii rurale şi susţinerea programelor pentru activităţile nonagricole; • instalarea tinerilor fermieri; • sprijin pentru cooperare în vederea integrării producţiei pe lanţul agroalimentar; • investiţii în crearea şi dezvoltarea valorii adăugate prin procesarea şi marketingul produselor agroalimentare; • investiţii în infrastructura de irigaţii; • cooperare în vederea inovării, respectiv dezvoltarea de noi practici care să răspundă la nevoile specifice ale fermierilor; • plăţi compensatorii pentru angajamente în materie de mediu-climă şi ecoscheme; • revigorarea cercetării în domeniul agriculturii; • cooperare cu statele cu cercetare avansată în domeniu în vederea inovării, respectiv dezvoltarea de noi practici care să răspundă la nevoile specifice ale fermierilor; • înlăturarea sarcinilor administrative excesive pentru toate măsurile finanţate de către Ministerul Agriculturii prin unităţile subordonate, în vederea unei mai uşoare accesări a fondurilor europene în perioada imediat următoare pentru a genera un impact economic pozitiv în piaţa agroalimentară din România; • sprijin pentru introducerea tehnologiilor din sfera agriculturii în medii controlate şi realizarea legislaţiei aferente.
Obiectiv 2: Continuarea aplicării tuturor formelor de sprijin şi introducerea de mecanisme şi instrumente noi pentru agricultură, pentru menţinerea, perfecţionarea şi introducerea de programe noi în vederea asigurării predictibilităţii • Încurajarea consumului de produse autohtone • Sprijin privind sortarea, ambalarea, etichetarea pentru punerea pe piaţă a produselor agroalimentare de către producători agricoli şi formele asociative cu rol economic (cooperative şi grupuri de producători) • Sprijin pentru asigurarea necesarului de material genetic pentru sectorul vegetal, animal şi piscicol aflat în dificultate • Marketing şi promovare: o politică de branding nouă printr-o identitate vizuală dedicată vinului românesc în vederea creşterii atractivităţii şi vizibilităţii
Obiectiv 3: Consolidarea fermelor de familie • Sprijinirea investiţiilor în modernizarea, restructurarea, creşterea competitivităţii şi a performanţelor de mediu, în special pentru fermele de familie, în sectorul vegetal şi zootehnic • Sprijinirea investiţiilor pentru implementarea soluţiilor digitale în agricultură • Încurajarea comercializării produselor finite obţinute în fermele de familie şi prin formele asociative • Asigurarea accesului la finanţare • Sprijinirea organizării fermelor de familie în forme asociative cu rol economic • Realizarea de programe specifice şi consolidarea acestora prin modificări legislative
Obiectiv 4: Consolidarea reformelor în domeniul fondului funciar • Continuarea şi definitivarea procesului de intabulare a terenurilor agricole, inclusiv prin măsuri de sprijin în vederea finalizării succesiunilor
Obiectiv 5: Consolidarea poziţiei fermierilor în lanţul agroalimentar • Susţinerea investiţiilor formelor asociative • Sprijin pentru înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agroalimentar • Strategii pentru eficientizarea activităţii, dezvoltarea şi consolidarea formelor asociative
Obiectiv 6: Continuarea Programului Agro-Invest • Programul Agro IMM Invest este dedicat întreprinderilor mici şi mijlocii cu capitalizare de piaţă medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar prin suplimentarea plafoanelor de finanţare • Garantarea de credite pe termen mediu şi lung în agricultură şi industrie alimentară • Creşterea competitivităţii şi a sustenabilităţii fermelor prin susţinerea investiţiilor
Obiectiv 7: Consolidarea mediului asociativ • Susţinerea aderării şi participării organizaţiilor de fermieri din România la structurile asociative din Uniunea Europeană • Soluţii digitale pentru managementul dialogului civil în sectorul agroalimentar • Identificarea, împreună cu sectorul agroalimentar, a soluţiilor fiscale necesare pentru susţinerea grupurilor, organizaţiilor şi cooperativelor înfiinţate, astfel încât să se poată asigura durabilitatea şi dezvoltarea acestora, dar şi accesul produselor româneşti pe pieţele Uniunii Europene
Obiectiv 8: Reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice. Stimularea producţiei agricole • Îmbunătăţirea gestionării apei şi a apelor uzate, având în vedere că sectorul agricol se confruntă cu o penurie de apă pentru irigaţii din cauza schimbărilor climatice, a deşertificării şi a practicilor agricole nesustenabile, combinate cu ineficienţa cauzată de sistemul primar de irigaţii, care este în curs de reabilitare • Reabilitarea şi extinderea sistemului de irigaţii: () asigurarea resurselor bugetare pentru continuarea Programului naţional de reabilitarea a infrastructurii principale de irigaţii din România (PNI); () asigurarea gratuită a apei până la staţiile de punere sub presiune preluate de către organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi/sau la echipamentele de udare mobile/ motopompe; () finalizarea obiectivelor de investiţii aflate în diferite stadii de execuţie şi proiectare; () finanţarea studiilor de fezabilitate şi studiilor de impact pentru realizarea de noi amenajări de irigaţii; () integrarea documentaţiilor privind autorizarea sistemelor locale de irigaţii la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare; () măsuri destinate achiziţionării de echipamente de irigaţii.
• Dezvoltarea sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor: () operaţionalizarea centrelor nou-înfiinţate din Muntenia, Moldova şi Transilvania şi punerea în funcţiune a punctelor de lansare; () dezvoltarea programului Apă în Câmpia Română prin dotarea aeronavelor şi înfiinţarea grupurilor de generatoare terestre.
• Program de realizare a perdelelor de protecţie în afara fondului forestier: () păstrarea eligibilităţii la plată pentru suprafeţele ocupate de perdele de protecţie; () folosirea acelor specii forestiere ce pot fi adaptabile la fiecare microzonă.
Obiectiv 9: Crearea unui sistem de management al riscurilor în agricultură • Realizarea unui sistem integrat de acoperire a riscurilor din agricultură prin elaborarea legislaţiei pentru înfiinţarea şi funcţionarea „Instrumentului de sprijin al fermierilor afectaţi de pierderi ale producţiei agricole“ finanţat prin PNS 2023-2027 • Informarea şi conştientizarea fermierilor cu privire la importanţa şi necesitatea asigurării culturilor agricole • Lansarea intervenţiilor specifice din PNS 2023-2027, privind instrumentele de gestionare a riscurilor la nivelul fermei prin subvenţionarea unei părţi din prima de asigurare eligibilă plătită, precum şi instrumentele de gestionare a riscurilor finanţate din intervenţiile sectoriale din Pilonul I pentru sectorul legume-fructe şi sectorul vitivinicol, acestea având ca scop comun creşterea suprafeţelor agricole protejate de instrumente de gestionare a riscurilor la nivel naţional • Stimularea implicării fermierilor în scheme de prevenire şi gestionare a riscurilor prin intermediul sprijinului acordat pentru susţinerea primelor de asigurare
Obiectiv 10: „Energie verde în ferme“ - Aplicarea, împreună cu Ministerul Energiei, din Fondul pentru modernizare a Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol şi industriei alimentare • Sprijinirea sectorului agricol şi a producătorilor din industria alimentară prin măsuri de stimulare a investiţiilor destinate producţiei şi/sau stocării de energie electrică din surse regenerabile, respectiv solară şi eoliană • Elaborarea unei scheme de ajutor de stat care să contribuie la implementarea Programului-cheie 1: SRE şi stocarea energiei - Sprijin pentru realizarea de noi centrale electrice şi sisteme de încălzire-răcire bazate pe surse regenerabile de energie şi pentru realizarea de capacităţi de stocare a energiei electrice, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar de implementare şi gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor specifice din reglementările Uniunii Europene şi naţionale, ale strategiilor şi documentelor de politici publice naţionale şi europene • Pregătirea documentelor necesare pentru lansarea sesiunii de primire a proiectelor de investiţii în sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol şi industriei alimentare, având o valoare totala de 500 mil. euro, dintre care 300 mil. euro vor fi alocaţi pentru perioada 2023-2024 • Finanţarea fermierilor şi a producătorilor agricoli în vederea finalizării proiectelor de investiţii în capacităţile de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile
Obiectiv 11: Susţinerea învăţământului agricol prin implementarea proiectului de investii I.7. „Transformarea liceelor agricole în centre de profesionalizare“ din Planul naţional de redresare şi rezilienţă • Investiţii privind finanţarea infrastructurii aferente liceelor agricole • Cooperare între instituţiile de învăţământ cu profil agricol şi agenţii economici din agricultură şi industrie alimentară • Realizarea de ferme model • Finalizarea cadrului legislativ necesar pentru implementarea prevederilor cuprinse în Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR), componenta C15 - Educaţie, reforma 4, investiţia I7 „Transformarea liceelor agricole în centre de profesionalizare“ • Elaborarea ghidului de finanţare a liceelor agricole, elaborarea procedurilor de lucru • Lansarea sesiunilor de primire a proiectelor de investiţii pentru dezvoltarea/modernizarea infrastructurii liceelor agricole; încheierea contractelor de finanţare cu cele 57 de licee tehnologice cu profil agricol • Finanţarea unor programe de formare profesională continuă pentru specialiştii care activează în sectorul agroalimentar
Obiectiv 12: Echilibrarea balanţei comerciale cu produse agroalimentare prin reducerea importurilor, stimularea exportului, a producţiei şi a consumului de produse româneşti • Susţinerea investiţiilor în colectarea, depozitarea, stocarea, procesarea şi comercializarea produselor agroalimentare • Îmbunătăţirea mecanismelor de aplicare a certificatelor de depozit şi asigurarea consumului intern de produse agroalimentare şi prin majorarea nivelului rezervei de stat • Reorganizarea, operaţionalizarea şi asigurarea funcţionalităţii Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea“ • Elaborarea unui plan de promovare a alimentelor româneşti şi de promovare a vânzărilor şi exporturilor. Va fi garantat sprijinul administrativ, politic şi diplomatic pentru deschiderea şi menţinerea unor noi pieţe. • Creşterea gradului de acoperire a consumului de alimente din producţia internă • Redobândirea statutului de exportator agroalimentar • Modernizarea şi restructurarea exploataţiilor mici/mijlocii, în special a fermelor de familie, prin investiţii pentru îmbunătăţirea productivităţii: investiţii în echipamente, maşini, utilaje, spaţii postrecoltare şi condiţionare, mijloace de producţie, procesare şi valorificare, inclusiv sisteme de irigaţii moderne (FEADR) • Dezvoltarea/Modernizarea/Retehnologizarea industriei alimentare şi practicarea unor politici sustenabile de stimulare a procesării, în scopul diminuării comerţului cu materii prime şi creşterii valorii adăugate • Nevoia de creştere a cooperării între actorii implicaţi în lanţul alimentar şi încurajarea investiţiilor colective • Creşterea numărului şi volumului de produse cu valoare adăugată mare, a produselor certificate prin scheme de calitate, a produselor cu un impact redus asupra mediului înconjurător şi promovarea produselor obţinute prin metode extensive
Obiectiv 13: Dezvoltarea pieţelor locale şi promovarea produselor locale româneşti • Susţinerea cooperării între producători şi unităţile administrativ-teritoriale (consilii locale, şcoli, agenţi economici) în vederea dezvoltării pieţelor locale şi valorificării directe a producţiei, astfel încât să se faciliteze crearea lanţurilor de desfacere • Stimularea obţinerii unor produse pentru procesele tehnologice care contribuie la reducerea amprentei de carbon • Îmbunătăţirea legislaţiei privind certificarea şi promovarea produselor agroalimentare • Operaţionalizarea Agenţiei de Calitate şi Marketing al Produselor Agroalimentare • Strategii de stimulare a consumatorilor cu privire la produsele agroalimentare româneşti • Stimularea încheierii de parteneriate între autorităţile locale din comunele şi oraşele aflate în proximitatea exploataţiilor agricole, în vederea facilitării vânzării produselor în cadrul lanţurilor scurte de aprovizionare • Aprobarea şi implementarea unui program educaţional în şcoli şi comunităţi de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în parteneriat cu Agenţia de Calitate şi Marketing al Produselor Agroalimentare şi cu ministerele responsabile, care va încuraja alimentaţia sănătoasă, bogată în nutrienţi şi va promova cultura şi tradiţiile culinare româneşti. Scopul acestui program este să informeze cetăţenii şi să îi încurajeze să facă alegeri alimentare mai sănătoase, bazate pe produse locale şi consumul alimentelor de sezon • Înfiinţarea Corpului Ataşaţilor Agricoli în coordonarea MADR.
Obiectiv 14: Asigurarea unei producţii alimentare durabile, prin utilizarea sustenabilă a pesticidelor, antimicrobienelor şi îngrăşămintelor şi prin dezvoltarea agriculturii ecologice • Creşterea productivităţii agricole şi a veniturilor micilor producători de alimente, fermelor de familie, inclusiv prin acces sigur şi egal, resurse productive şi inputuri, prin transfer de cunoştinţe, servicii financiare • Modernizarea şi restructurarea exploataţiilor, prin investiţii pentru îmbunătăţirea productivităţii • Susţinerea producţiei şi diversificarea speciilor autohtone cu valoare genetică ridicată, dar deficitare pe piaţa internă, în domenii precum legumicultura, creşterea efectivelor la rasele valoroase de suine, taurine şi bivoli, sectorul avicol, colectarea şi comercializarea lânii, apicultură, pescuit şi acvacultură, inclusiv prin stimularea cercetării-dezvoltării în domeniul agroalimentar • Promovarea bunelor practici agricole pentru prevenirea şi combaterea poluării solului • Dezvoltarea unor programe pentru promovarea consumului de alimente sănătoase • Dezvoltarea agriculturii ecologice • Lansarea intervenţiilor din PNS 2023-2027 care privesc investiţiile în ferme, în echipamente, maşini, utilaje, spaţii postrecoltare şi condiţionare, mijloace de producţie, procesare şi valorificare, aplicarea de noi tehnologii pentru îmbunătăţirea calităţii produselor obţinute, promovarea creşterii productivităţii, economiei circulare în scopul reducerii costurilor de producţie şi creşterii competitivităţii şi promovarea formelor asociative ca soluţie a problemelor structurale şi accesul la piaţă • Dotarea fermelor cu utilaje şi echipamente performante, în vederea facilitării fluxurilor optime de producţie, inclusiv sisteme de irigaţii moderne, în scopul creşterii productivităţii acestora • Modernizarea fermelor zootehnice, dotarea cu tehnologii inovative ce permit o dezvoltare rezilientă şi competitivă • Acordarea de plăţi compensatorii fermierilor înregistraţi în sistemul de agricultură ecologică, atât în perioada de conversie, cât şi în perioada certificată, pentru aplicarea practicilor de agricultură ecologică. Practicile promovate de agricultura ecologică, respectiv evitarea utilizării pesticidelor şi gestionarea strictă a gunoiului de grajd, contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Obiectiv 15: Reducerea pierderilor şi a risipei de alimente • Planificarea, organizarea şi gestionarea cuantificării deşeurilor alimentare • Implicarea tuturor autorităţilor statale într-un program de acţiune amplu, destinat evitării risipei alimentare • Elaborarea unui plan naţional de acţiune pentru reducerea risipei alimentare, cu implicarea tuturor instituţiilor statale • Reducerea impozitelor aplicabile producătorilor agricoli în cazul trecerii printr-un intermediar de prelucrare şi/sau ambalare • Reduceri fiscale de până la 60% din valoarea donaţiei de alimente către asociaţiile autorizate. Producătorii agricoli pot beneficia de reducerea impozitului pentru donarea de produse brute direct unei asociaţii, dar şi în anumite condiţii pentru donarea de produse ambalate sau prelucrate de un intermediar
Obiectiv 16: Securitatea alimentară • Sprijinirea operatorilor din sectorul alimentar şi informarea acestora cu privire la siguranţa alimentară, prin introducerea unor sisteme voluntare suplimentare de calitate (de exemplu: ISO, BRC) în plus faţă de cerinţele existente • Elaborarea unui plan de urgenţă pentru asigurarea aprovizionării cu alimente şi a securităţii alimentare • Utilizarea eficientă a resurselor şi producţia de fructe şi legume aproape de punctul de consum, promovând astfel lanţuri de aprovizionare mai scurte şi securitatea aprovizionării • Elaborarea unui cadru legislativ care să permită fermierilor să închirieze şi să utilizeze terenuri aflate în proprietate publică, abandonate şi neutilizate, pentru producţia de alimente • Sprijinirea sistemelor de „cultivare protejată“ a fructelor şi a legumelor în sere moderne • Alocarea unor fonduri de investiţii în cercetare şi inovare pentru sisteme protejate de creştere în sere moderne care utilizează mai puţine resurse şi obţin randamente similare • Sprijinirea agriculturii ecologice poate avea o contribuţie la atenuarea schimbărilor climatice, fiind reciproc avantajoasă pentru producătorii primari, pentru mediu, pentru economie şi pentru societate în ansamblu, oferind alimente sustenabile, sigure, suficiente, la preţuri accesibile, sănătoase şi hrănitoare, şi poate fi realizată printr-o abordare echilibrată care să creeze sinergii între practicile sustenabile şi oportunităţile economice. • Menţinerea şi consolidarea biodiversităţii
Obiectiv 17: Creşterea competitivităţii şi a productivităţii muncii în agricultură şi în industria alimentară • Sprijinirea organizaţiilor de producători să proceseze, să comercializeze şi să negocieze preţurile pentru produsele lor. Elaborarea unui program de dezvoltare cooperativă şi sprijinirea dezvoltării pieţelor locale şi a lanţurilor scurte de aprovizionare • Sprijinirea tehnologiilor ecologice şi investiţiilor inovatoare şi bazate pe digital, care sunt bazate pe productivitate • Facilitarea accesului la capital pentru tinerii fermieri şi întreprinderile mici din industria alimentară • Crearea unui fond comun de risc şi punerea în aplicare a capitalului circulant şi a sistemelor de refinanţare, de garantare şi de contragarantare a împrumuturilor bancare • Finanţarea sprijinului pentru asigurări va fi furnizată la un nivel care să motiveze dezvoltarea unor servicii durabile şi eficiente, bazate pe iniţiative private • Identificarea unor măsuri pentru a motiva tinerii - spre exemplu, prin identificarea unor suprafeţe de teren pe care să le poată gestiona • Sprijinirea cooperării şi activităţilor comune între fermieri şi procesatori de alimente, menite să crească volumele şi valoarea adăugată în lanţul de aprovizionare • Posibilitatea stabilirii unor impozite mai mici pentru producătorii care demonstrează că volumul de produse care au fost destinate consumului intern este mai mare decât media ultimilor trei ani • Sprijinirea investiţiilor în vederea înfiinţării/retehnologizării/ modernizării exploataţiilor agricole prin: () investiţii privind asigurarea independenţei energetice a unităţilor de producţie din agricultură, industrie alimentară şi acvacultură; () achiziţii simple de utilaje agricole şi irigaţii la nivelul fermei; () investiţii în ferme în unităţi de producţie, prevăzute în programul de investiţii în exploataţii zootehnice pe amplasamente conforme cu normele de biosecuritate; () înfiinţarea de capacităţi de producţie în vederea reducerii importului de material genetic prin operaţionalizarea programului de susţinere a suinelor pentru reproducţie; () înfiinţarea de noi unităţi şi dezvoltarea celor existente pentru reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol; () investiţii în ferme legumicole şi producere de cartofi; () investiţii în înfiinţarea şi reconversia plantaţiilor pomicole; () condiţionare, procesare şi depozitare la nivelul fermelor; () creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi piscicole prin continuarea sprijinului acordat IMM-urilor pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole; () instrumente de sprijin pentru bioeconomie şi a economiei circulare; () stabilizarea forţei de muncă specializate din domeniile agriculturii, industriei alimentare şi pisciculturii; () continuarea măsurilor de plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi păsărilor, precum şi extinderea acestora şi pentru alte specii de interes zootehnic; () măsuri privind protejarea producătorilor faţă de creşterea preţurilor la energie electrică, gaze naturale şi îngrăşăminte chimice; () sprijin financiar pentru achiziţia de material de reproducţie la speciile ovine, caprine, taurine, bubaline, albine şi viermi de mătase, în vederea creşterii calităţii genetice la aceste specii; () acţiuni în vederea reducerii efectelor negative generate de epizootia de pestă porcină africană.
Obiectiv 18: Programe de încurajare a tinerilor fermieri şi a activităţii din zona montană • Instalarea tinerilor fermieri, cu sprijin financiar prin FEADR • Continuarea Programului „Tânărul fermier“ prin care Agenţia Domeniilor Statului pune la dispoziţie terenuri de până la maximum 50 hectare pentru tinerii fermieri • Măsuri complementare de sprijin prin politici publice • Continuarea programelor de investiţii din zona montană care vizează înfiinţarea centrelor de colectare lapte, de sacrificare a animalelor, de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii, pentru înfiinţare a stânelor montane şi a centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure şi a plantelor medicinale
Obiectiv 19: Susţinerea sectorului de cercetare, inovare şi e-Agricultură • Susţinerea investiţiilor la nivel de fermă în tehnologii inovatoare aferente agriculturii de precizie • Susţinerea infrastructurilor de cercetare aferente băncilor de gene (Buzău şi Suceava) • Asigurarea sprijinului pentru crearea de parteneriate de cooperare în vederea inovării, dezvoltării de noi practici, care să răspundă la nevoile specifice ale fermierilor. • Continuarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală • Crearea unui cadru legislativ adecvat privind utilizarea dronelor agricole, inclusiv la lucrări de protecţie a plantelor şi omologarea pesticidelor • Susţinerea cercetării ştiinţifice pentru obţinerea de soiuri şi hibrizi adaptaţi la noile condiţii de climă şi a biotehnologiilor • Iniţierea de programe de cercetare şi dezvoltare care să sprijine producătorii locali în identificarea celor mai bune practici de producţie, în promovarea inovaţiei şi îmbunătăţirii calităţii produselor, precum şi în dezvoltarea de noi produse agroalimentare • Sprijinirea transferului de tehnologii din alte domenii, cum ar fi tehnologiile digitale, pentru a îmbunătăţi eficienţa producţiei agroalimentare şi a asigura o mai bună gestionare a lanţului alimentar • Consolidarea societăţilor rurale prin înfiinţarea unor programe de tip „Sate inteligente“
Obiectiv 20: Programe de sprijin pentru acvacultură şi pescuit în vederea creşterii şi valorificării producţiei, încurajarea consumului intern de peşte din producţia autohtonă • Creşterea producţiei de peşte din acvacultură • Încurajarea procesării primare în fermă, dar şi a sectorului de procesare generală a peştelui care pot aduce plusvaloare sectorului pescăresc şi servicii consumatorilor • Măsuri de protecţie a activităţilor din fermele piscicole privind conservarea producţiei şi reducerea pierderilor provocate de păsările ihtiofage • Programe de susţinere a tinerilor pescari • Organizarea pescuitului la Marea Neagră • Susţinerea, încurajarea şi sprijinirea pescuitului tradiţional • Sprijin pentru dezvoltarea altor mijloace care să asigure un trai decent familiilor de pescari
8. MINISTERUL SĂNĂTĂŢII Priorităţi de guvernare • Rezilienţa sistemului de sănătate, acces sigur la servicii medicale şi farmaceutice de bună calitate, pentru fiecare cetăţean • Restructurarea sistemului de sănătate publică, prin reorganizarea INSP, dezvoltarea reţelei de laboratoare de sănătate publică la nivel central şi regional, dezvoltarea capacităţii de intervenţie în teren, dezvoltarea componentei strategice dedicate asigurării securităţii transfuzionale • Finanţarea sistemului de sănătate prin implementarea bugetării multianuale în sectorul sanitar, asigurarea unui grad ridicat de absorbţie a fondurilor europene dedicate domeniului sănătăţii în perioada 2021-2027, introducerea de criterii de performanţă I. Rezilienţa sistemului de sănătate; acces sigur la servicii medicale de bună calitate, pentru fiecare cetăţean • Reţea naţională de centre medicale comunitare: () construirea/modernizarea şi dotarea a 200 de centre comunitare medicale integrate (minimum 150 în zone defavorizate); () scop: asigurarea accesului permanent, rapid şi neîngrădit al tuturor cetăţenilor la asistenţă medicală primară. Reprezintă cheia reconstrucţiei întregului sistem de sănătate. Fiecare centru va angaja şi va contracta servicii cu medici de familie, asistenţi medicali, moaşă, asistenţi comunitari şi sociali; () se vor dezvolta la nivelul acestor centre serviciile de telemedicină şi de medicină dentară.
• Asigurarea personalului medical necesar în mediul rural şi în zone defavorizate: () acordarea unei indemnizaţii de instalare, a unei locuinţe de serviciu şi a unui buget de practică medicilor de familie, în colaborare cu autorităţile locale; () prelungirea, la cerere, a perioadei de activitate a medicilor de familie pensionabili; () creşterea numărului de locuri alocate specialităţii de medicină de familie; () creşterea finanţării pentru angajarea de asistenţi medicali comunitari în funcţie de nevoile comunităţii.
• Acces mai bun, în mediul rural şi în zonele defavorizate, la medicamente, inclusiv la cele compensate şi gratuite: () încurajarea deschiderii de farmacii în mediul rural şi în zonele defavorizate, în corelaţie cu reţeaua naţională de centre medicale comunitare; () aprovizionarea periodică cu unităţi mobile în zonele izolate; () identificarea şi înlăturarea mecanismelor anticoncurenţiale în aprovizionarea cu medicamente a farmaciilor.
• Reţea de centre de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate: () modernizarea/extinderea şi dotarea a aproximativ 70 de ambulatorii publice (minimum 30 în zone defavorizate); () scop: creşterea substanţială a accesibilităţii tuturor cetăţenilor, mai ales din oraşele mici şi din localităţile rurale, la servicii de specialitate de calitate, acces la un pachet complet de investigaţii clinice şi paraclinice, spitalizare de zi şi servicii conexe serviciilor medicale; () înfiinţarea în cadrul acestor centre a serviciilor de telemedicină, care vor realiza consultaţii la distanţă şi monitorizarea şi îmbunătăţirea tratamentului pacienţilor cu boli cronice (cardiovasculare, diabet, afecţiuni pulmonare). Acestor centre care se vor înfiinţa în oraşe li se adaugă cele existente deja în municipii, de obicei pe lângă spitale, ale căror structură şi dotare vor fi reanalizate şi adaptate unor standarde de calitate pentru întreaga gamă de servicii medicale ambulatorii de specialitate.
• Asistenţă medicală spitalicească: () asigurarea calităţii serviciilor medicale spitaliceşti, comparabile cu un standard european, sub controlul unei instituţii profesionalizate şi independente; () asistenţă medicală spitalicească acreditată şi clasificată conform realităţii, introducerea de planuri de conformare cu obiective realizabile; () remunerarea medicilor şi asistenţilor în funcţie de activitatea realizată; () flexibilizarea modului de normare a activităţilor medicale în funcţie de nevoi; () flexibilizarea utilizării paturilor de spital în funcţie de adresabilitate, prin crearea de structuri organizatorice cu specialităţi medicale şi chirurgicale înrudite; () încurajarea formării şi funcţionării de consorţii de spitale; () educaţia managerială continuă pentru toate structurile de conducere din domeniul medical; () modificarea şi adaptarea la costurile reale a plăţii serviciilor medicale spitaliceşti; () dezvoltarea serviciilor de asistenţă medicală pentru pacienţii critici (infarct miocardic, AVC, politraumă, arşi etc.) în cât mai multe spitale judeţene; () dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative intraspitaliceşti; () aplicarea drepturilor de folosire a limbii materne în domeniul serviciilor medicale, în spiritul cartei europene pentru limbile regionale şi minoritare ratificată de România.
• Prevenţia şi programele de sănătate: () accelerarea derulării programelor naţionale de screening şi extinderea acestora cu finanţare de la UE, în domeniul bolilor netransmisibile cu cea mai mare incidenţă în rândul populaţiei României: boli cardiovasculare, diabet zaharat, cancer pulmonar, colorectal, cancer de sân, de col uterin, de prostată, hepatopatii etc.; () dezvoltarea de centre regionale de coordonare a măsurilor de screening şi prevenţie; () aprobarea Planului naţional pentru supravegherea şi combaterea rezistenţei antimicrobiene, implementarea prin instituţiile responsabile (MS, Ministerul Mediului, ANSVSA) şi finanţarea în vederea implementării; () implementarea strategiei naţionale de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi a tuberculozei, reducerea stigmatizării; () dezvoltarea, implementarea şi finanţarea Planului naţional pentru prevenirea şi combaterea cancerului (PNCC) prin abordarea integrată a luptei împotriva cancerului - de la prevenţie, screening, diagnostic precoce, acces rapid la tratament, terapii şi îngrijire, viaţă după învingerea cancerului, în concordanţă cu Planul european de combatere a cancerului; () finanţarea şi implementarea unor programe şi campanii de comunicare de sănătate publică pentru creşterea educaţiei în domeniul sănătăţii - educaţie pentru sănătate şi încurajarea adoptării unui stil de viaţă sănătos; () introducerea educaţiei pentru sănătate în şcoli ca disciplină curriculară obligatorie, promovarea deprinderilor preventive şi a unui stil de viaţă sănătos, sprijinite prin măsuri legislative adecvate; () evaluarea şi îmbunătăţirea programelor de sănătate existente, prin asigurarea finanţării corespunzătoare rezultate din evaluarea indicatorilor cost-eficienţă şi integrarea măsurilor de îmbunătăţire în Strategia Naţională de Sănătate 2021-2024; () măsuri de îmbunătăţire a activităţilor privind sănătatea Mamei şi Copilului, în vederea reducerii ratei mortalităţii materne şi infantile în România; () elaborarea de programe medico-sociale comune între Ministerul Sănătăţii, Ministerul Familiei, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi autorităţile locale.
• Centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice şi îngrijirile la domiciliu, inclusiv servicii de paliaţie: () asigurarea de servicii pentru persoanele vârstnice care necesită atât asistenţă medicală, cât şi socială şi servicii de paliaţie cu accent pe terapia durerii; () dezvoltarea şi înfiinţarea de noi centre comunitare integrate pentru persoanele vârstnice, încurajarea parteneriatului public-privat în domeniul dezvoltării şi profesionalizării centrelor comunitare integrate destinate îngrijirii persoanele vârstnice, precum şi celor suferinde de boli mintale; () adoptarea legislaţiei care să încurajeze îngrijirile la domiciliu şi dezvoltarea lor pentru a le face atractive prestatorilor de astfel de servicii; () pregătirea asistenţilor medicali pentru îngrijiri la domiciliu, în colaborare cu Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România (OAMGMAMR).
• Dezvoltarea medicinii şcolare, inclusiv prin dezvoltarea unui curriculum de pregătire specific, care să asigure asistenţă medicală şi sprijin pentru informarea şi educaţia pentru sănătate în şcoli: () sprijinirea autorităţilor locale pentru angajarea medicilor şi asistenţilor medicali dedicaţi medicinii şcolare, prin finanţarea şi organizarea de cursuri de instruire, în parteneriat cu societatea profesională de profil.
• Accesul neîngrădit la medicamente esenţiale, compensarea/gratuitatea medicamentelor din programele naţionale şi a vaccinurilor; reevaluarea politicii medicamentului şi încurajarea producţiei autohtone de produse farmaceutice: () redefinirea mecanismului de evaluare a tehnologiilor medicale în scopul asigurării accesului pacienţilor la noi terapii inovative, decontabile din fonduri publice; () continuarea şi accelerarea procesului introducerii în regim de compensare a medicamentelor inovative; () creşterea ponderii consumului de medicamente generice şi biosimilare şi încurajarea industriei locale producătoare de medicamente să asigure medicamentele deficitare; () adaptarea mecanismelor de aplicare a contractelor cost-volum şi cost-volum-rezultat la realităţile actuale în vederea creşterii accesului la tratamente inovative.
• Elaborarea şi implementarea unei Strategii naţionale de e-Sănătate, cu termene de implementare clare şi cu finanţare sustenabilă: () asigurarea implementării unui sistem informatic integrat vizând principalii furnizori de servicii medicale din sănătate; () realizarea registrelor naţionale de boli pentru planificarea programelor naţionale şi a investiţiilor şi pentru a permite sprijinul deciziilor în domeniul politicilor de sănătate, în baza dovezilor şi a medicinei bazate pe rezultat; () operaţionalizarea dosarului electronic de sănătate (DES), cu calendar şi responsabilităţi clare pentru operaţionalizarea şi utilizarea DES, instrument medical modern pentru a cărui funcţionalitate se are în vedere perfecţionarea cadrului legislativ de reglementare; () extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinei şi a serviciilor asociate, prin asigurarea unor norme de reglementare specifice, dar şi a resurselor financiare necesare implementării acestui important palier din domeniul sanitar.
• Resursa umană: () reforma rezidenţiatului prin coordonarea metodologică a pregătirii de către universităţile/facultăţile de medicină şi farmacie, corelarea locurilor şi posturilor scoase la concurs cu proiectarea pe 5 ani a specialităţilor deficitare şi a nevoilor de asistenţă medicală şi de resurse umane la nivel local şi regional; () actualizarea curriculumului şi bibliografiei de pregătire în rezidenţiat şi examen în specialitate conform standardelor actuale; () generalizarea ghidurilor de bună practică, pentru a uniformiza practica medicală, elaborate de Colegiul Medicilor din România, comisiile de specialitate şi societăţile profesionale; () ghidurile vor sta la baza structurării şi finanţării acţiunilor prioritare ale Ministerului Sănătăţii şi ale programelor naţionale; () ori de câte ori este posibil, în funcţie de specificul fiecărei specialităţi, vor fi adoptate ghidurile europene şi internaţionale; () ghidurile vor sta la baza elaborării algoritmului de diagnostic şi tratament al diferitelor boli, precum şi a protocoalelor de diagnostic şi tratament în funcţie de specificul fiecărei specialităţi şi al fiecărei unităţi sanitare; () introducerea formării de asistenţi medicali specialişti; () reforma CMR, ca organism profesional independent; () realizarea şi implementarea Registrului naţional al profesioniştilor din sănătate; () realizarea şi implementarea Registrului rezidenţilor şi a caietului de monitorizare a pregătirii rezidentului în format digital; () construcţia prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă a centre de dezvoltare a competenţelor pentru personalul din sistemul public de sănătate în parteneriat cu universităţile de medicină şi farmacie şi a unui centru de excelenţă în managementul serviciilor de sănătate în parteneriat cu Institutul Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate.
II. Finanţarea sistemului de sănătate • Investiţii de 2,4 mld. de euro din fonduri europene prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă pentru sporirea accesului la servicii de sănătate pentru dezvoltarea componentei de asistenţă medicală ambulatorie şi îmbunătăţirea calităţii asistenţei medicale, precum şi modernizarea infrastructurii de sănătate: () asigurarea dotării standardizate a centrelor medicale comunitare şi a cabinetelor de medicină de familie în funcţie de necesităţi şi disponibilitatea resursei umane calificate; () dezvoltarea şi extinderea unităţilor de terapie intensivă pentru nou-născuţi; () achiziţionarea unităţilor mobile de screening (caravane); () investiţii în infrastructura spitalicească în vederea reducerii infecţiilor asociate activităţii medicale.
• Investiţii în sănătate de 5,8 mld. de euro din fonduri europene prin Programul operaţional Sănătate pentru: () construirea spitalelor regionale (Cluj, Craiova, Iaşi) şi alte infrastructuri spitaliceşti noi cu impact teritorial major; () investiţii în dotări pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate din spitale; () creşterea calităţii serviciilor de asistenţă medicală primară şi comunitară (centre medicale comunitare), a serviciilor oferite în regim ambulatoriu (ambulatorii de specialitate), servicii de reabilitare, paliative şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului de îmbătrânire a populaţiei şi nevoilor de servicii de sănătate; () digitalizarea sistemului medical.
• Finanţarea corespunzătoare a medicinei de familie, cu o creştere anuală a bugetului alocat din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate: ()încurajarea plăţilor pentru un pachet de servicii preventive oferite de reţeaua de medicină de familie, inclusiv pentru detecţia precoce a bolilor cronice şi monitorizarea activă a pacienţilor.
• Dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare de sănătate, prin creşterea ponderii fondurilor private, care să cofinanţeze servicii medicale: () crearea unui cadru legislativ pentru încurajarea şi creşterea deductibilităţii fiscale pentru asigurările complementare de sănătate; () deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate şi asiguratori privaţi; () menţinerea rolului statului de reglementator, finanţator şi ofertant de servicii de asigurare prin CNAS/casele judeţene de asigurări de sănătate.
• Stimularea investiţiilor în cercetare şi inovaţie în medicină prin: () deschiderea de apeluri pentru proiecte naţionale de ţară, în domeniul cercetării medicale; () crearea unui fond de inovaţie în sănătate; () stimularea procedurilor privind studiile cercetării clinice, ca alternativă de acces la terapii inovative; încurajarea înfiinţării de centre de studii clinice pe lângă spitalele judeţene, în colaborare cu universităţile/facultăţile de medicină; () simplificarea procedurilor de achiziţie pentru obţinerea materialelor şi echipamentelor necesare activităţii de cercetare, prin modificarea corespunzătoare a cadrului legislativ; () încurajarea întoarcerii în ţară a cercetătorilor români ce activează în instituţii din străinătate prin granturi de excelenţă.
• Adoptarea politicilor de formare şi încadrare de noi mediatori sanitari: () sunt vizate localităţile cu populaţie vulnerabilă, inclusiv populaţie romă, în vederea facilitării comunicării dintre membrii comunităţii şi personalul medico-sanitar, precum şi pentru promovarea unor campanii de promovare a sănătăţii (prevenţie şi depistarea în masă a bolilor la nivel comunitar, prevenirea fenomenului mame minore, educaţia membrilor comunităţii cu privire la menţinerea stării de sănătate şi reducerea riscului de îmbolnăvire).
9. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR România, alături de celelalte state membre, îşi asumă angajamentul Uniunii Europene de creştere a ambiţiei şi a eforturilor cu scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice în vederea îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris, precum şi în contextul adoptării Pactului Ecologic European. Guvernul va utiliza şansa oferită de aceste angajamente pentru a transforma societatea şi economia naţională, contribuind la obiectivul unei dezvoltări sustenabile, ţinând însă cont şi de impactul social şi regional al acestui proces. Tranziţia trebuie să fie percepută ca fiind justă, pentru a putea fi susţinută pe termen lung la nivelul întregii societăţi. Guvernul va urmări asigurarea echităţii tranziţiei şi a caracterului durabil al soluţiilor propuse. Riscurile tranziţiei pot fi limitate printr-o împărţire justă a costurilor şi a eforturilor între sectoarele economice şi prin favorizarea inovaţiei. Vor fi implementate schimbări structurale în măsură a susţine pe termen lung locurile de muncă şi economia. Guvernul îşi propune o tranziţie echitabilă în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, care să contribuie la atingerea obiectivelor de a avea un nivel minim de poluare, oraşe mai curate, un grad cât mai mare de reciclare a deşeurilor, identificarea şi utilizarea de noi surse de energie regenerabilă, protejarea patrimoniului natural şi implementarea unei economii circulare performante, un management sustenabil al resurselor de apă, reducerea poluării aerului, apei şi solurilor. Aceasta trebuie să fie integrată în acţiunile colective ale UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu cel puţin 55% în 2030 şi atingerea neutralităţii climatice în 2050. Totodată, România îşi propune să transpună şi să aplice Pactul verde european (Green Deal), strategiile, planurile şi legislaţia acţiunilor-cheie aferente prin elaborarea şi implementarea unui Pact verde pentru România, care să particularizeze obiectivele europene la realităţile şi posibilităţile naţionale, aşa încât noul cadru de dezvoltare durabilă, justă şi inclusivă să asigure o tranziţie ecologică eficientă economic, acceptată social şi axată pe competitivitate, inovaţie şi decarbonizare. Pentru a transpune cât mai deplin în termeni interni Legea europeană a climei (2021) şi după modelul celorlalte state membre se va elabora şi adopta o Lege privind protecţia climei în România. Această transformare a modului de a produce, de consum şi de existenţă socială va avea la bază respectarea echilibrului între ecologie şi justiţie socială, aşa încât nicio nouă măsură ecologică să nu contribuie la creşterea inegalităţilor sociale, printr-o evaluare pertinentă şi măsuri de ajustare şi compensare, după caz. Printre obiectivele prioritare sunt vizate: • elaborarea, revizuirea şi aplicarea noului Plan naţional de gestionare a deşeurilor, în vederea trecerii la economia circulară; • dezvoltarea durabilă a pădurilor (prin reducerea tăierilor ilegale de arbori, conservarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare, dar şi gospodărirea durabilă a acestora); • combaterea poluării aerului, apelor şi solurilor (ceea ce implică drept priorităţi definitivarea şi aplicarea planurilor de gestionare şi supraveghere a calităţii aerului în marile oraşe, încetarea procedurilor de infringement şi implementarea la nivel naţional a Planului european „poluare zero“); • implementarea urgentă a unui Program de măsuri pentru ecologizarea siturilor contaminate şi introducerea acestora în circuitul economic normal pentru a reda aceste spaţii comunităţii; • transformarea Fondului pentru mediu în Fondul pentru mediu şi climă, cu o importantă componentă de atragere şi valorificare a fondurilor europene în materie; • crearea Consiliului ştiinţific consultativ pentru climă, care să fundamenteze ştiinţific politicile naţionale privind clima şi mediul şi să urmărească aplicarea lor corespunzătoare, şi a Pactului pentru climă sub forma unui mecanism permanent de dialog şi consultări între autorităţile publice, specialişti, industrie şi societatea civilă pe problemele tranziţiei energetice şi climatice; • protejarea patrimoniului natural şi un management eficient al resurselor vor reprezenta o direcţie prioritară de acţiune.
Principiile coordonatoare ale politicilor de mediu: • îmbunătăţirea integrării politicilor de mediu şi a coerenţei politicilor sectoriale din punctul de vedere al aplicării principiilor dezvoltării durabile; • îmbunătăţirea infrastructurii de mediu şi reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE, precum şi între regiunile de dezvoltare; • prevenirea riscurilor şi diminuarea efectelor calamităţilor naturale pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor; • îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi substanţelor periculoase la nivel naţional; • susţinerea şi promovarea producţiei de energie din surse alternative, regenerabile şi nepoluante; • conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor sale, precum şi evaluarea economică a serviciilor ecosistemice; • reducerea poluării şi îmbunătăţirea calităţii aerului; • prevenirea şi limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice, implementarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; • îmbunătăţirea calităţii vieţii prin asigurarea unui mediu sănătos în cadrul comunităţilor şi susţinerea unei alimentaţii sănătoase; • modernizarea şi întărirea capacităţii administrative/ instituţionale în domeniul mediului; • îmbunătăţirea gradului de conştientizare, informare, consultare şi participare a tuturor cetăţenilor în luarea deciziilor privind mediul; • administrarea/managementul integrat, unitar şi coerent a/al ariilor naturale protejate prin întărirea capacităţii instituţionale a Agenţiei Naţionale a Ariilor Naturale Protejate (ANANP).
Priorităţi de guvernare • Adoptarea strategiilor pe termen lung privitoare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi atingerea neutralităţii climatice în 2050 • Adoptarea strategiei de adaptare la schimbările climatice şi creşterea rezilienţei climatice sistemelor economice şi sociale • Management sustenabil şi transparent al pădurilor, combaterea eficientă a tăierilor ilegale de arbori şi creşterea suprafeţelor acoperite de păduri • Management performant şi eficient al ariilor naturale protejate şi conservarea patrimoniului natural remarcabil al României • Îmbunătăţirea calităţii aerului, reducerea poluării apelor şi solurilor • Îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi promovarea economiei circulare • Creşterea gradului de racordare a comunităţilor la reţele de apă potabilă şi apă uzată • Combaterea fenomenului de deşertificare şi degradare a terenurilor • Reconfigurarea sistemului de colectare a datelor de mediu, raportare la timp către instituţii europene (Comisia Europeană) şi internaţionale (OCDE), transparentizarea informaţiei de mediu • Aprobarea Strategiei pe termen lung de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră • Prevenirea şi combaterea tăierilor ilegale de pădure, prin dezvoltarea continuă a sistemului SUMAL 2.0 şi utilizarea celor mai recente tehnologii de monitorizare a pădurilor • Aprobarea noului Cod silvic • Aprobarea Legii ariilor naturale protejate • Îmbunătăţirea sistemului de management al deşeurilor • Aprobarea strategiei naţionale pentru combaterea deşertificării şi degradării terenurilor • Transparentizarea informaţiilor de mediu • Extinderea reţelelor de apă şi apă uzată • Îmbunătăţirea calităţii aerului prin implementarea Planului naţional de control al poluării atmosferice • Extinderea suprafeţelor împădurite
I. Combaterea schimbărilor climatice • Aprobarea Strategiei de adaptare la schimbările climatice • Aprobarea Strategiei pe termen lung pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră • Ameliorarea legislaţiei naţionale în vederea asigurării unui cadru pentru integrarea obiectivelor climatice în toate politicile publice. Legea privind protecţia climei va stabili un cadru dedicat pentru participarea publicului şi a stakeholderilor. Prin adoptarea unei legi urmează să fie înfiinţat un organism independent tehnico-ştiinţific consultativ cu rolul de a oferi sfaturi şi recomandări Guvernului în adoptarea de măsuri şi politici care vizează reducerea emisiilor de carbon ale României (Consiliul ştiinţific consultativ pentru climă). • Actualizarea Planului naţional integrat energie - climă (PNIESC). Acesta va contribui la atingerea ţintei actualizate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2030 • Îmbunătăţirea mecanismului necesar pentru gestionarea sectorului „Exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură“ (LULUCF), parte a Inventarului naţional de emisii de gaze cu efect de seră (INEGES). Acest sistem de monitorizare va evita gestionarea defectuoasă a sectorului LULUCF şi va avea un rol important în îndeplinirea obligaţiilor de conformare, prin echilibrarea emisiilor de gaze cu efect de seră cu reţinerile de carbon.
II. Păduri • Adoptarea noului Cod silvic - Noul Cod silvic va fi elaborat în cadrul proiectului „Reforma sistemului de management şi a celui de guvernanţă în domeniul forestier prin dezvoltarea unei Strategii forestiere naţionale şi a legislaţiei subsecvente“, prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă, componenta C2 - Păduri şi protecţia biodiversităţii. • Continuarea Programului multianual Împădurim România şi înfiinţarea de păduri urbane • Programul îşi propune realizarea a 56.700 ha de noi suprafeţe împădurite în perioada 2021-2026. • Continuarea programului de înfiinţare a pepinierelor silvice pentru producerea de puieţi forestieri • Combaterea integrată a tăierilor ilegale de arbori prin utilizarea tehnologiilor inovative (imaginilor satelitare, utilizarea dronelor, a sistemelor de inteligenţă artificială, a camerelor video de monitorizare şi a sistemelor de măsurare digitală a volumului) • Asigurarea continuităţii IFN (Inventarul forestier naţional) • Actualizarea sistemului de compensaţii acordate proprietarilor de păduri pentru pierderile suferite în urma constrângerilor de mediu sau în cazul pădurilor aflate în arii naturale protejate • Implementarea unor măsuri de susţinere a proprietarilor care deţin terenuri forestiere cu restricţii în recoltarea de masă lemnoasă, suprafeţe care se găsesc în arii naturale protejate, inclusiv Natura 2000 sau păduri care au suferit calamităţi naturale, prin asigurarea de compensări de la bugetul de stat • Eficientizarea activităţilor Romsilva • Continuarea procesului de identificare şi protejare a pădurilor cu valoare ridicată de conservare (păduri virgine ş.a.) • Dezvoltarea şi implementarea programelor de educaţie forestieră
III. Managementul apei şi solului Realizarea securităţii apei în România se referă la combinarea a trei obiective: asigurarea utilizării durabile a resurselor de apă; furnizarea de servicii privind apa accesibile tuturor; reducerea riscurilor legate de apă în contextul schimbărilor climatice. O abordare integrată care poate să răspundă acestor solicitări trebuie să prevadă: • creşterea rezilienţei la dezastrele cauzate de riscurile naturale accentuate de schimbările climatice; • dezvoltarea capacităţii de intervenţie şi răspuns a structurilor responsabile cu managementul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii ori secetă; • extinderea serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare în contextul implementării Directivei-cadru a Apei şi a directivelor subsecvente; • îndeplinirea măsurilor din planurile de management ale bazinelor hidrografice pentru atingerea stării bune a apelor privitor la presiunile hidromorfologice; • implementarea măsurilor din planurile de management al riscului de inundaţii; • realizarea unui program de renaturare a terenurilor degradate şi crearea culoarelor ecologice cu rol dublu: creşterea calităţii ecosistemelor şi apărarea împotriva inundaţiilor; • restaurarea şi protecţia zonelor inundabile în vederea refacerii sistemelor hidrografice; • transparentizarea calităţii apei - dezvoltarea unui portal şi a reţelei naţionale de monitorizare a calităţii apei; reglementarea unui sistem coerent de verificare a calităţii apelor bazat pe principiile enunţate de directivele europene; • realizarea unei strategii naţionale coerente pentru ape uzate şi creşterea gradului de dezvoltare a reţelelor de canalizare şi de ape uzate; • realizarea unei strategii naţionale de gospodărire a apelor în contextul adaptării tuturor măsurilor şi acţiunilor intersectoriale la provocările generate de efectele schimbărilor climatice şi la realizarea obiectivului securităţii apei; • protejarea albiilor râurilor şi combaterea furtului de material mineral cu ajutorul soluţiilor digitale inteligente; • finalizarea programului privind combaterea eroziunii costiere; • prevenirea secetei - stocarea apei din perioadele cu exces de umiditate în vederea utilizării în perioadele secetoase, prin creşterea capacitaţii de reţinere a apei în sol, lărgirea zonelor inundabile ale râurilor şi/sau realizarea de acumulări/poldere temporare, restaurarea galeriilor de luncă şi a braţelor moarte/zonelor umede, precum şi regândirea sistemelor de desecare din zonele de câmpie; • adoptarea Strategiei naţionale privind combaterea deşertificării şi degradării terenurilor.
IV. Proiecte dedicate reciclării şi economiei circulare • Actualizarea Planului naţional de gestionare a deşeurilor în corelare cu ţintele şi legislaţia UE în domeniu • Implementarea Sistemului garanţie-returnare pentru ambalaje nereutilizabile • Implementarea Directivei privind produsele din plastic de unică folosinţă • Implementarea proiectelor finanţate prin PNRR în domeniul gestionării deşeurilor (centre de aport voluntar deşeuri voluminoase, eco-insule digitalizate, fabrici de reciclare, platforme de gunoi de grajd etc.).
V. Calitatea aerului şi protecţia atmosferei • Dezvoltarea şi optimizarea Reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului (RNMCA) prin restructurarea/reconfigurarea şi prin instalarea unor puncte noi de măsurare utilizând diferite surse de finanţare (Fondul de mediu, fonduri europene etc.) • Dezvoltarea unui sistem de prognoză a calităţii aerului • Dezvoltarea unui sistem unic, interactiv, de inventariere a emisiilor de poluanţi în aer, prin crearea unei baze de date în conformitate cu cerinţele directivei INSPIRE • Asigurarea serviciilor necesare pentru funcţionarea echipamentelor instalate în staţiile de monitorizare a calităţii aerului • Dezvoltarea aplicaţiilor software specifice RNMCA necesare pentru raportarea către Comisia Europeană • Dezvoltarea sistemului de alertă/avertizare prin sms/e-mail în cadrul aplicaţiei software specifice colectării şi transmiterii datelor de calitate a aerului furnizate de RNMCA pentru avertizarea reprezentanţilor autorităţilor
VI. Garda Naţională de Mediu • Întărirea capacităţii de monitorizare şi intervenţie a comisarilor Gărzii Naţionale de Mediu • Îmbunătăţirea colaborării cu alte instituţii şi autorităţi ale statului (ANPM, IGSU, Poliţia Română, Jandarmeria etc.) cu atribuţii de monitorizare a calităţii aerului şi intervenţie, precum şi cu alte entităţi care ar putea sprijini demersurile de combatere a poluării - institute de cercetare, universităţi, organizaţii neguvernamentale, agenţi economici etc.
VII. Situri contaminate şi chimicale • Îmbunătăţirea cadrului de reglementare în domeniul managementului chimicalelor pentru reducerea efectivă a poluării de la sursă • Creşterea nivelului de control şi combaterea importurilor ilegale de gaze fluorurate cu efect de seră • Finalizarea procedurii de inventariere a siturilor potenţial contaminate la nivel naţional • Realizarea unei baze de date în sistem GIS cu finanţare europeană şi a investigărilor preliminare în cazul siturilor potenţial contaminate • Reducerea numărului de situri contaminate prin continuarea demersurilor în vederea realizării de către deţinătorii acestora a lucrărilor de remediere şi redare în circuitul economic a terenurilor respective • Atragerea de fonduri europene pentru finanţarea lucrărilor de decontaminare a siturilor contaminate aflate în proprietatea statului
VIII. Biodiversitate şi arii protejate • Asumarea ţintelor UE prin strategia europeană - 30% arii protejate şi 10% strict protejate până în 2030 • Creşterea graduală a nivelului de nonintervenţie în parcurile naţionale şi naturale, până la atingerea recomandării IUCN de 75% • Reforma ANANP pentru eficientizarea sistemului de management al ariilor protejate; implementarea proiectelor INSPIRE şi SINCRON; aprobarea legii ariilor protejate urbane şi realizarea reţelei naţionale de arii protejate urbane • Evaluarea populaţiei de carnivore mari prin metode ştiinţifice moderne • Implementarea Strategiei UE privind biodiversitatea 2030, prin realizarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune privind Biodiversitatea 2030 • Legea ariilor naturale protejate - crearea şi aplicarea unui cadru legislativ unitar care să sprijine asigurarea unui management eficient al ariilor naturale protejate • Finanţare sustenabilă a managementului biodiversităţii din fonduri naţionale şi europene
IX. Managementul faunei cinegetice • Digitalizarea sectorului, precum şi realizarea bazei de date naţionale cu privire la managementul faunei sălbatice • Implementarea unui sistem obiectiv de evaluare şi compensare a pagubelor produse de animalele sălbatice în agricultură în vederea conservării speciilor vulnerabile, creşterii gradului de acceptanţă socială şi asigurării coexistenţei omului cu aceste specii • Management al faunei sălbatice pe baze ştiinţifice • Implementarea măsurilor de prevenţie şi intervenţie în vederea reducerii conflictelor om/urs • Continuarea programului de evaluare cantitativă şi calitativă a populaţiei de urs brun din România. Adaptarea şi implementarea măsurilor din Planul naţional de acţiune • Finanţarea adecvată şi la timp a despăgubirilor în cazul pagubelor provocate de speciile strict protejate
X. Administraţia Fondului pentru Mediu - AFM • Continuarea reformei instituţiei în vederea asigurării unei capacităţi instituţionale adecvate • Dezvoltarea continuă de programe de finanţare care să contribuie la atingerea obiectivelor de mediu şi climă • Finanţarea mobilităţii ecologice - piste de biciclete • Programul panouri fotovoltaice • Programul privind gestionarea deşeurilor - beneficiari persoane juridice de drept privat sau de drept public • Programul privind închiderea depozitelor de deşeuri industriale periculoase şi nepericuloase neconforme, cuprinse în cauza C301/2017 • Programul RABLA Clasic - cel mai longeviv program guvernamental de mediu: programul va fi îmbunătăţit, în acord cu noile cerinţe europene din domeniul mobilităţii • Programul RABLA Plus - destinat achiziţiei de maşini electrice: este cel mai ambiţios program guvernamental de acest gen din UE. Programul va creşte etapizat în următorii ani, urmând să fie adaptat gradual la noile evoluţii din acest sector. • Programul RABLA Local - program complementar celor sus-menţionate • Programul Eficienţă energetică în clădiri publice • Rabla pentru electrocasnice - programul prin care românii îşi pot înlocui electrocasnicele vechi, mari consumatoare de energie, cu unele noi, prietenoase cu mediul, va fi extins cu noi categorii de produse • Iluminat public ecologic - programul destinat administraţiilor locale, prin care ne propunem înlocuirea sistemelor vechi de iluminat cu unele moderne, cu consum redus şi tehnologii performante, va fi extins în următorii patru ani, astfel încât să poată fi accesat de cât mai multe primării • Reţeaua de staţii de încărcare pentru vehicule electrice. Tranziţia către electromobilitate nu poate fi realizată fără o infrastructură de alimentare corespunzătoare. Prin extinderea acestui program, atât în localităţi, cât şi de-a lungul drumurilor naţionale şi judeţene, ne propunem să dezvoltăm cea mai performantă reţea de staţii de alimentare din regiune.
XI. Afaceri europene şi relaţii internaţionale • Clasarea procedurilor de infrigement din domeniul mediului, apelor şi pădurilor declanşate de Comisia Europeană împotriva României • Creşterea vizibilităţii şi profilului României în negocierile legislaţiei de mediu şi climă la nivelul instituţiilor europene (Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European) • Continuarea demersurilor în vederea aderării la o serie de instrumente juridice - OCDE în domeniul mediului. Au fost identificate 69 de instrumente juridice OCDE (12 decizii, 7 declaraţii şi 50 de recomandări), iar implementarea sau gestionarea acestora va reveni în sarcina Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, instituţie care va gestiona cel mai mare număr de instrumente din cadrul Guvernului României • Asigurarea formulării şi implementării măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, Acordului de la Paris, Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă în privinţa obiectivelor de mediu, precum şi ale altor convenţii de profil la nivel internaţional • Realizarea acţiunilor necesare pentru continuarea şi consolidarea relaţiilor bilaterale şi/sau multilaterale cu o serie de state pentru promovarea imaginii şi a rolului României la nivel internaţional
XII. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului - ANPM • Reforma administrativă în vedere asigurării unei capacităţi administrative adecvate şi unitare • Dezvoltarea sistemului integrat, naţional de colectare şi raportare a datelor de mediu
XIII. Delta Dunării Reformarea ARBDD în acord cu rolul său de administrare, reglementare şi control al unui teritoriu pe care se suprapun 3 categorii de arii naturale protejate de interes internaţional - rezervaţie a biosferei, sit UNESCO al patrimoniului natural şi cultural universal, zonă umedă de importanţă internaţională (sit Ramsar) şi 3 situri Natura 2000 - două situri de importanţă comunitară (ROSCI0065 Delta Dunării şi ROSCI0066 Delta Dunării - zona maritimă) şi o arie de protecţie specială acvifaunistică (ROSPA0031 Delta Dunării şi complexul Razim-Sinoie), astfel încât Delta Dunării să devină un model de dezvoltare durabilă: • reorganizarea Administraţie Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“ - ARBDD şi asumarea unui rol proactiv de suport al comunităţilor locale pentru asigurarea echilibrului dintre activităţile de conservare şi prosperitatea populaţiei locale din Delta Dunării; • utilizarea noilor tehnologii şi a digitalizării pentru creşterea performanţelor activităţilor de monitorizare şi control ale ARBDD; • redefinirea rolului, componenţei şi atribuţiilor Consiliului ştiinţific pentru a deveni o structură care să asigure coordonarea activităţilor de cercetare din ARBDD şi suportul ştiinţific necesar luării deciziilor de management; • redefinirea rolului, componenţei şi modului de funcţionare a Consiliului consultativ, astfel încât să asigure reprezentativitatea şi participarea tuturor factorilor interesaţi în procesul de consultare şi luare a deciziilor de către ARBDD; • modelarea circulaţiei apei şi a sedimentelor în Delta Dunării ca suport în luarea deciziilor de management privind lucrările de reconstrucţie ecologică şi decolmatare; • reformarea managementului resurselor acvatice: refacerea amenajărilor piscicole ce pot fi rentabile; dezvoltarea unor staţii de reproducere pentru producerea de puiet necesar repopulării, în special pentru ştiucă, sturioni, şalău, somn şi crap; interzicerea transferului de terenuri destinate acvaculturii către terenuri agricole (păşuni, arabil); interzicerea comercializării uneltelor de tip monofilament; acordarea de compensaţii pentru pescarii comerciali care să le asigure echivalentul unui salariu minim pe economie/lună; reglementarea modului în care pescarii comerciali să valorifice peştele capturat (piaţă liberă locală); sprijin pentru dezvoltarea altor mijloace care să asigure un trai decent familiilor de pescari comerciali; • modificarea şi completarea cadrului legislativ în conformitate cu prevederile prezentului program de guvernare; • reformarea managementului turismului: evaluarea capacităţii de suport pentru asigurarea unui turism durabil; reconfigurarea infrastructurii publice de acces şi vizitare a Deltei Dunării pentru reducerea presiunii turismului asupra habitatelor şi speciilor; stabilirea unor reguli clare privind tipurile şi modalităţile de practicare a turismului în toate zonele funcţionale din RBDD; implementarea sistemului de control al vitezei şi al deplasării ambarcaţiunilor în Delta Dunării; suport şi crearea de facilităţi pentru extinderea perioadei de vizitare la cel puţin 9 luni/an pentru a scădea presiunea pe perioada verii, tranziţia către turismul lent şi dezvoltarea de pachete turistice adecvate diverselor categorii de vizitatori; dezvoltarea punctelor gastronomice locale, creşterea gradului de utilizare a mijloacelor de transport ecologice cu grad redus de poluare, promovarea şi realizarea traseelor turistice nemotorizate; • revigorarea activităţilor tradiţionale (prelucrare stuf, meşteşuguri, gastronomie etc.) şi dezvoltarea de noi activităţi (servicii de ghidaj turistic, reparaţii şi recondiţionare etc.) ce contribuie la implementarea principiilor dezvoltării durabile şi economiei circulare; • promovarea activităţilor meşteşugăreşti tradiţionale şi introducerea conceptului de paludicultură în beneficiul echilibrului ecosistemic şi ca sursă de venit pentru populaţia locală; • realizarea unor programe-pilot în vederea introducerii educaţiei specifice în spiritul dezvoltării durabile în rândul tinerilor din Delta Dunării şi zonele limitrofe; • realizarea cadastrului Deltei Dunării şi actualizarea Regulamentului de urbanism al Deltei, astfel încât să se armonizeze regimul de înălţime, aspectul exterior al clădirilor, utilizarea materialelor de construcţie tradiţionale cu ocuparea şi utilizarea terenurilor conform cerinţelor de protecţie pentru una din cele mai mari zone umede din lume. Este necesară reactualizarea acestuia astfel încât să se pună de acord cu Planul de management al rezervaţiei şi cu legislaţia în vigoare; • transportul ecologic de pasageri prin înlocuirea flotei existente de nave care asigură transportul naval în Delta Dunării cu nave cu consum redus de carburanţi şi grad redus de poluare care folosesc şi sisteme alternative de energie regenerabilă este o prioritate pentru noul instrument financiar ITI Delta Dunării; • continuarea demersurilor privind studii de impact transfrontalier şi a programului comun de monitorizare a efectelor provocate de adâncirea canalului Bîstroe.
10. MINISTERUL EDUCAŢIEI Priorităţi de guvernare I. Învăţământul preuniversitar • Asigurarea accesului neîngrădit la educaţie şi combaterea fenomenului de abandon şcolar, prin Programul naţional integrat de reducere a abandonului şcolar şi inclusiv prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă • Creşterea nivelului de salarizare din învăţământ şi asigurarea finanţării pentru formarea continuă a cadrelor didactice • Creşterea stării de bine a elevilor şi a cadrelor didactice în şcoală • Extinderea învăţământului preuniversitar tehnologic în sistem dual până la generalizare - 2030 • Creşterea numărului unităţilor de învăţământ în care este asigurată asistenţa medicală şi consilierea şcolară, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi autorităţile publice locale • Sprijin pentru cetăţenii români din afara graniţelor ţării şi pentru cei reîntorşi în România
II. Învăţământul universitar • Acces echitabil la învăţământ universitar de calitate prin Programul naţional de reducere a abandonului universitar • Promovarea şi respectarea valorilor fundamentale în învăţământul superior: autonomie, libertate academică şi integritate, participarea studenţilor şi a cadrelor didactice la guvernanţa instituţiilor de învăţământ superior, responsabilitatea publică • Întărirea rolului instituţiilor de învăţământ superior în societate, inclusiv prin contribuţia la atingerea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă (SDG) până în 2030 • Învăţământ superior de calitate, flexibil şi inovativ, centrat pe student şi adaptat la cerinţele impuse de progresul tehnologic, inclusiv prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă • Înfiinţarea Programului naţional de sprijinire a învăţării ştiinţelor exacte, a ingineriei şi matematicii (PN-ŞTIM), cu scopul dezvoltării infrastructurii de cercetare, precum şi stimularea elevilor, studenţilor şi a cadrelor didactice
Obiective de guvernare I. Învăţământ preuniversitar Obiectiv 1: Şcoala în sprijinul elevului şi al familiei • Extinderea programului „Şcoală după şcoală“, ce oferă elevilor posibilitatea de a participa la activităţi educative de aprofundare, remediere şi consolidare a competenţelor/activităţi recreative şi de timp liber, la decizia şcolii, în funcţie de specificul comunităţii, dar şi de a servi o masă sănătoasă • Generalizarea, în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a Programului naţional „Masă sănătoasă“, prin creşterea numărului de beneficiari până la 1.000.000 • Posibilitatea participării elevilor la activităţi extraşcolare, în concordanţă cu aptitudinile şi interesele lor • Posibilitatea adoptării, de către unităţile de învăţământ preuniversitar, cu susţinerea autorităţilor locale, a Programului de scurtă durată „Şcoala mobilă“, în care beneficiarii participă la un program de învăţare ce cuprinde activităţi tematice, transdisciplinare, cu predare aplicată, şi care poate fi organizat inclusiv sub forma unei mobilităţi în spaţiul european • Consiliere şi orientare în carieră oferite elevilor • Creşterea accesului şi a participării la educaţie de calitate pentru toţi copiii, indiferent de mediul de rezidenţă, prin suplimentarea cu 3.200 de microbuze şcolare electrice pentru elevi, dezvoltarea de noi şcoli sau reabilitarea celor existente la standarde europene, precum şi prin dezvoltarea consorţiilor de învăţământ dual şi consorţiilor rurale, investiţii finanţate din Planul naţional de redresare şi rezilienţă • Scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii până la nivelul mediu înregistrat în Uniunea Europeană
Obiectiv 2: Infrastructură şcolară şi siguranţă • Elaborarea şi implementarea Planului naţional pentru siguranţă în învăţământul preuniversitar, cu scopul prioritizării şi al proiectării investiţiilor în rezilienţa infrastructurii, precum şi al susţinerii activităţilor educativ-informative cu privire la gestionarea situaţiilor de urgenţă • Consolidarea şi modernizarea infrastructurii unităţilor de învăţământ preuniversitar (grad de risc ridicat la incendiu, în domeniul sanitar etc.), inclusiv prin investiţiile privind construcţia, reabilitarea ori dotările din cadrul Planului naţional de redresare şi rezilienţă • Elaborarea şi implementarea Planului naţional de combatere a violenţei şcolare, în vederea prevenirii şi reducerii violenţei şcolare, în toate formele ei • Sprijinirea autorităţilor locale, în vederea implementării sistemelor de supraveghere audio-video şi alocarea resursei umane pentru paza fizică a unităţilor de învăţământ, în colaborare cu Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, respectiv cu autorităţile publice locale • Crearea unui cadru legislativ, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, care să uniformizeze funcţionarea cabinetelor de medicină şcolară, precum şi înfiinţarea de cabinete de medicină şcolară în unităţile de învăţământ unde acestea nu există şi dotarea celor existente
Obiectiv 3: Şanse egale în educaţie • O şcoală incluzivă prin: () crearea cadrului legislativ pentru dezvoltarea unei strategii de intervenţie timpurie pentru integrarea şi susţinerea copiilor cu dizabilităţi şi a celor capabili de performanţă; () crearea cadrului legislativ pentru asigurarea consilierii şcolare, a serviciilor de logopedie şi sprijin în fiecare unitate de învăţământ preuniversitar de masă; () crearea cadrului legislativ şi a oportunităţilor de finanţare pentru înfiinţarea de ateliere protejate pentru tinerii cu nevoi speciale; () crearea cadrului legislativ pentru şcolarizarea antepreşcolarilor, a preşcolarilor şi a elevilor cu boli cronice, boli maligne sau alte afecţiuni care necesită spitalizare/tratament/monitorizare ori care desfăşoară activităţi în cadrul „Şcolii din spital“; () crearea cadrului legislativ pentru şcolarizarea şi reintegrarea într-o unitate de învăţământ a elevelor gravide şi a elevilor părinţi.
Obiectiv 4: Sprijin pentru toţi elevii • Simplificarea metodologiei de acordare a burselor sociale, astfel încât fiecare elev care provine dintr-o familie în care părinţii sau tutorii legali au venituri reduse va putea aplica pentru acest tip de bursă, iar numărul elevilor care să beneficieze de burse sociale să crească • Stimularea excelenţei elevilor cu rezultate deosebite la olimpiade şcolare şi concursuri naţionale, inclusiv prin activităţi organizate în cadrul centrelor judeţene de excelenţă/Centrul Municipiului Bucureşti pentru Excelenţă • Dezvoltarea unui sistem de identificare a ariilor de performanţă ale elevilor (de exemplu, identificarea talentelor în sport, artă, şah, abilităţi practice etc.) şi de sprijinire a celor cu abilităţi şi talente deosebite pentru a atinge excelenţa • Acordare de burse românilor de pretutindeni, care doresc să studieze şi sunt înmatriculaţi în cadrul unităţilor de învăţământ de stat din România, respectiv elevilor şi cursanţilor străini în baza acordurilor bilaterale • Înfiinţarea Programului naţional „O carte pentru fiecare“ în vederea creşterii interesului elevilor pentru lectură • Înfiinţarea Programului naţional de susţinere a învăţării limbii şi literaturii române, destinat elevilor din cadrul unităţilor de învăţământ cu predare în limba unei minorităţi naţionale care învaţă Limba şi literatura română după programa specială
Obiectiv 5: Sprijin pentru elevii şi cadrele didactice din afara graniţelor ţării • Organizarea de cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească pentru tinerii români şcolarizaţi în unităţile de învăţământ din afara ţării • Organizarea unor grupe de acomodare pentru elevii români reîntorşi în ţară după perioade îndelungate petrecute în afara graniţelor României • Organizarea unei sesiuni dedicate de evaluare naţională, respectiv examen naţional de bacalaureat pentru absolvenţii români de învăţământ gimnazial sau liceal din afara graniţelor ţării • Selectare de cadre didactice şi încheiere de contracte de muncă cu aceştia pentru a activa în unităţi de învăţământ din străinătate pentru predarea limbii române şi, respectiv, a unor discipline nonlingvistice în limba română
Obiectiv 6: Sprijin pentru cadrele didactice şi management preuniversitar performant Creşterea gradului de pregătire practică a cadrelor didactice şi diversificarea contextelor de formare, prin: • formarea cadrelor didactice în vederea integrării elevilor cu CES în învăţământul de masă; • susţinerea pentru cadrele didactice care ocupă un post didactic în zone defavorizate; • înfiinţarea Programului naţional de stimulare a excelenţei didactice, prin care se premiază excelenţa didactică, respectiv profesorii cu rezultate excelente în practica didactică, profesorii care aplică practici inovative şi cei care lucrează cu elevi în risc educaţional şi care demonstrează progres în învăţarea acestora; • formarea cadrelor didactice va avea în vedere Planul naţional de formare continuă în cariera didactică, specificul comunităţii şcolare deservite şi necesităţile de dezvoltare ale cadrelor didactice; • profesionalizarea managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, astfel încât să se asigure stabilitatea, coerenţa şi competenţa în procesul de conducere a acestora; • digitalizarea proceselor de management şi administrative la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar; • dezvoltarea unor instrumente de guvernanţă care să stimuleze participarea activă a partenerilor educaţionali (precum reprezentanţii elevilor, ai părinţilor, ai sindicatelor şi ai mediului privat).
Obiectiv 7: Toţi pentru şcoală, şcoală pentru toţi • Crearea unui program naţional de parteneriat didactic între instituţiile de învăţământ din mediul universitar cu cele din mediul preuniversitar. În cadrul programului, studenţii şi masteranzii vor fi încurajaţi să deruleze activităţi de predare-învăţare-evaluare online şi faţă-în-faţă cu elevii din învăţământul preuniversitar, fie individual, fie în echipă cu un cadru didactic • Dezvoltarea reţelei de unităţi de învăţământ cu statut de unităţi de aplicaţie, cu scopul de a asigura organizarea stagiilor de practică pedagogică pentru elevii de la liceele cu profil pedagogic sau pentru studenţii înscrişi la programe universitare de formare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic
Obiectiv 8: Un învăţământ tehnologic conectat la piaţa muncii • Dezvoltarea infrastructurii unităţilor de învăţământ din filiera tehnologică prin modernizarea acesteia, amenajarea de ateliere - şcoală; sprijinirea dezvoltării învăţământului tehnologic în sistem dual • Elaborarea şi tipărirea de manuale şcolare/manuale online pentru disciplinele de specialitate din învăţământul tehnologic dual, corelate cu nevoile din piaţa muncii şi bunele practici europene • Majorarea bursei profesionale şi acordarea acesteia pe perioada activităţilor didactice • Formarea cadrelor didactice din învăţământul tehnologic în spiritul noilor tehnologii utilizate pe piaţa muncii • Implicarea reprezentanţilor agenţilor economici în procesul de predare-învăţare-evaluare, de fundamentare a deciziilor privind planul de şcolarizare, oferta educaţională, oferta curriculară, admiterea elevilor în liceu şi recrutarea şi formarea personalului didactic • Organizarea unui examen de bacalaureat diferenţiat în funcţie de specializarea/calificarea urmată de către elev • Stimularea înfiinţării consorţiilor şcolare în vederea optimizării gestionării resurselor materiale şi a organizării de activităţi comune ale elevilor şi ale cadrelor didactice, inclusiv în vederea creşterii calităţii învăţământului în mediul rural • Dezvoltarea centrelor/campusurilor pentru învăţământ dual, corelată cu cerinţele operatorilor economici din zona respectivă
Obiectiv 9: Digitalizarea resurselor educaţionale Finalizarea proiectului Edulib, aflat în implementare şi destinat digitalizării resurselor educaţionale, precum şi realizării unui sistem integrat de învăţare care include şi un hub de resurse „Învăţăm în România“. Acestea vor cuprinde programe şcolare, exemple de lecţii pentru toate temele din programe şcolare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare, toate acestea intrând sub incidenţa legislaţiei privind drepturile de autor. • Crearea unor platforme şi fluxuri operaţionale digitalizate pentru a facilita interoperabilitatea sistemelor de date în condiţiile legii şi, acolo unde este posibil, cu utilizarea celor mai ridicate standarde inclusiv din punct de vedere tehnologic • Crearea unei platforme care să permită accesul la rezultatele şcolare, accesul online la catalogul de note şi la rezultatele învăţării • Proiectarea unui sistem coerent de management al documentelor în sistemul de educaţie • Proiectarea unui sistem electronic de asigurare a evaluării pentru examenele naţionale • Implicare, alături de autorităţile publice locale, consiliile judeţene, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pentru conectarea la internet a tuturor unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, cu precădere a celor din localităţi situate în mediul rural, mediul urban cu până la 10.000 de locuitori, precum şi celor din zone izolate şi/sau defavorizate
Obiectiv 10: Modernizarea planurilor-cadru şi a programelor şcolare • Analiza pieţei muncii va conduce spre diversificarea sau reinventarea specializărilor din liceele tehnologice, cu distribuţie geografică raportată la dinamica industriei/mediului de afaceri • Asigurarea dimensiunii aplicative a programelor şcolare • Actualizarea planurilor cadru de învăţământ, respectiv programele şcolare pentru discipline şi module şcolare, astfel încât să cuprindă teme precum: educaţie pentru sănătate, noţiuni pentru acordarea primului ajutor, educaţie financiară, educaţie juridică, egalitate de şanse, istorie şi civilizaţie locală, etică şi gândire critică
II. Învăţământ universitar Obiectiv 1: Acces echitabil la învăţământ universitar de calitate • Crearea cadrului care să permită accesul echitabil la studii universitare de calitate, pentru orice tânăr, indiferent de mediul socioeconomic din care provine, fără nicio formă de discriminare, inclusiv prin programul „Primul student din familie“ • Sprijinirea tranziţiei de la învăţământul secundar superior la învăţământul universitar, precum şi politici şi practici de reînmatriculare a studenţilor, de tip „A doua şansă“, la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ superior • Creşterea participării în învăţământul terţiar pentru tinerii care fac parte din categorii vulnerabile sau subreprezentate, precum şi a studenţilor netradiţionali • Încurajarea instituţiilor de învăţământ superior pentru a elabora propriile strategii în ceea ce priveşte dimensiunea socială • Întărirea serviciilor de consiliere pentru studenţi, care să vizeze inclusiv aspecte legate de provocările psihologice care pot să apară pe parcursul studiilor universitare, inclusiv prin asigurarea unei finanţări adecvate prin Programul naţional de reducere a abandonului universitar • Creşterea investiţiilor în serviciile pentru studenţi, cum ar fi cămine, cantine, baze sportive, precum şi a subvenţiei anuale acordate • Îmbunătăţirea condiţiilor de studiu pentru persoanele cu dizabilităţi, prin adaptarea infrastructurii, a materialelor de studiu, a metodelor pedagogice şi furnizarea de servicii dedicate
Obiectiv 2: Promovarea şi respectarea valorilor fundamentale în învăţământul superior: autonomie, libertate academică şi integritate, participarea studenţilor şi a cadrelor didactice la guvernanţa instituţiilor de învăţământ superior, responsabilitatea publică • Încurajarea instituţiilor de învăţământ superior spre a înfiinţa instituţii de tip ombudsperson, care să soluţioneze conflicte în domeniul încălcării valorilor fundamentale, altele decât cele care intră în atribuţiile comisiei de etică • Participarea studenţilor în proporţie de 25% în structurile de conducere din universităţi (consiliul facultăţii, senatul universitar, consiliul şcolii doctorale) • Participarea studenţilor în cadrul consiliilor consultative ale Ministerului Educaţiei • Sprijinirea structurilor asociative studenţeşti • Lărgirea accesului la programele specializate de detectare a plagiatului • Transparentizarea activităţilor didactice, de cercetare, dar şi cele specifice managementului şi administraţiei, prin publicarea informaţiilor relevante pe site-ul instituţiei • Planurile de învăţământ pentru programele de studii de scurtă durată, licenţă şi masterat şi pentru programele de pregătire individuală din ciclul III de studii universitare de doctorat conţin discipline de etică şi integritate academică, inclusiv etică a cercetării.
Obiectiv 3: Întărirea rolului instituţiilor de învăţământ superior în societate, inclusiv prin contribuţia la atingerea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă (SDG) până în 2030 • Elaborarea unei strategii de implicare a instituţiilor de învăţământ superior pentru atingerea obiectivelor stabilite prin SDG • Implicarea experţilor din domeniul universitar la diferite niveluri de luare a deciziei în administraţia publică, în vederea fundamentării ştiinţifice şi tehnice a deciziilor • Intensificarea dialogului şi cooperării între instituţiile de învăţământ superior şi autorităţile publice, stabilite la nivel local şi naţional, societatea civilă, angajatori, asociaţii profesionale, alţi actori interesaţi, pentru identificarea modului în care pot contribui la identificarea de soluţii pentru provocările cu care se confruntă societatea şi economia • Stimularea instituţiilor de învăţământ superior pentru a dezvolta programe de studii şi activităţi de cercetare relevante pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă SDG, precum şi a altor activităţi conexe
Obiectiv 4: Învăţământ superior de calitate, flexibil şi inovativ, centrat pe student şi adaptat la cerinţele impuse de progresul tehnologic • Crearea cadrului legal pentru realizarea de programe de studii în format modular şi acordarea de microcertificări, cu adaptarea corespunzătoare a sistemului de evaluare externă a calităţii • Stimularea instituţiilor de învăţământ superior pentru a implementa metode inovative şi de înaltă calitate de învăţare şi predare, centrate pe student, care utilizează inclusiv instrumentele puse la dispoziţie de digitalizare, abordări inter şi multidisciplinare, învăţarea şi predarea bazate pe cercetare, utilizarea informaţiilor analitice despre învăţare, a resurselor de învăţare deschise etc. • Valorizarea cadrelor didactice care au rezultate deosebite în activitatea de învăţare şi predare prin acordarea de recunoaştere şi retribuire adecvată • Furnizarea unor programe de formare pedagogică adecvate pentru cadrele didactice din învăţământul superior şi introducerea obligativităţii parcurgerii acestora în vederea progresului în carieră • Stimularea instituţiilor de învăţământ superior pentru includerea în curriculumul universitar a competenţelor viitorului: competenţe digitale, gândirea critică şi inovativă, rezolvarea de probleme, inteligenţă emoţională, lucrul în echipă, comunicare, rezilienţă, spirit antreprenorial şi leadership • Revizuirea programelor de studii, printr-un demers bazat pe rezultatele învăţării, şi corelarea acestora cu competenţele cerute de piaţa muncii • Actualizarea metodologiilor de evaluare externă a calităţii în învăţământul superior şi implementarea unor proceduri simplificate în baza unui sistem de standarde şi indicatori stabilit de comun acord cu instituţia de învăţământ superior, în cazul în care acestea au parcurs două cicluri de evaluare periodică la nivel instituţional, consecutive, încheiate cu rapoarte de menţinere a acreditării • Introducerea procesului de auditare a evaluării interne a rezultatelor, în vederea evaluării externe a mecanismelor interne de asigurare a calităţii învăţământului superior
Obiectiv 5: Sprijinirea cooperării în învăţământul superior şi monitorizarea parcursului profesional al absolvenţilor în vederea creşterii angajabilităţii acestora • Sprijinirea şi încurajarea dezvoltării unor parteneriate între instituţiile de învăţământ superior, precum şi a parteneriatelor cu institute de cercetare publice sau private, cu operatori economici publici sau privaţi, inclusiv pentru dezvoltare de programe de studii interdisciplinare • Elaborarea şi dezvoltarea cadrului legal privind constituirea de către instituţii de învăţământ superior a consorţiilor, inclusiv cu organizaţii de cercetare, dezvoltare şi inovare şi cu instituţiile/unităţile de spectacole, în baza unui contract de parteneriat • Sprijinirea cooperării între instituţiile de învăţământ superior şi operatorii economici, asociaţii profesionale şi/sau instituţii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare care răspund cerinţelor pieţei muncii • Reglementarea cadrului legal privind încheierea parteneriatului cu operatorii economici pentru organizarea şi desfăşurarea formei de învăţământ superior dual, inclusiv prin stabilirea facilităţilor la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale, potrivit prevederilor legale • Înfiinţarea Registrului unic naţional integrat al diplomelor şi actelor de studii (RUNIDAS), ca sistem informatic integrat pentru gestiunea actelor de studii eliberate de unităţile de învăţământ preuniversitar, de instituţiile de învăţământ superior şi Academia Română, precum şi a registrelor matricole de la nivelul sistemului de învăţământ superior • Elaborarea unui sistem de indicatori statistici de referinţă pentru învăţământul superior pentru monitorizarea eficienţei manageriale, a echităţii şi a relevanţei învăţământului superior pentru piaţa muncii • Crearea unui sistem naţional de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii, prin interoperabilitatea sistemelor informatice din sectoare diferite de activitate
Obiectiv 6: Cercetarea universitară • Susţinerea cercetării universitare prin alocarea meritocratică, pe bază de competiţie, a fondului de cercetare ştiinţifică, în acord cu planurile strategice multianuale de dezvoltare instituţională, cu scopul de a dezvolta resursele umane specializate în cercetare, infrastructurile de cercetare, precum şi mecanisme de monitorizare şi evaluare a calităţii şi relevanţei activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare • Asigurarea unei finanţări suplimentare de la bugetul de stat pentru temele de cercetare doctorală care răspund solicitărilor mediului economico-social • Susţinerea studenţilor, studenţilor-doctoranzi, a cadrelor didactice şi a cercetătorilor cu performanţe prin granturi de studii şi de cercetare la instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate, pe bază de competiţie
Obiectiv 7: Internaţionalizarea învăţământului superior românesc • Elaborarea cadrului strategic privind internaţionalizarea învăţământului superior în vederea creşterii calităţii educaţiei şi a cercetării - Programul naţional pentru internaţionalizare universitară „Study in Romania“ • Stimularea financiară şi oferirea de sprijin instituţiilor de învăţământ în cadrul procesului de internaţionalizare a învăţământului, inclusiv prin Fondul de dezvoltare instituţională sau prin Fondul pentru finanţarea situaţiilor speciale • Susţinerea instituţiilor de învăţământ superior româneşti în participarea în cadrul proiectelor dedicate dezvoltării şi consolidării de reţele universitare europene, inclusiv pentru preluarea exemplelor de bună practică din cadrul acestui tip de reţele • Susţinerea organizării unor programe de studii comune şi programe de studii integrate, inclusiv a unor programe care conduc la obţinerea de microcertificări • Implementarea unor politici de stimulare a tinerilor absolvenţi de a rămâne în România după finalizarea studiilor • Promovarea ofertei educaţionale a instituţiilor de învăţământ superior româneşti şi actualizarea informaţiilor din portalul studyinromania.gov.ro
Obiectiv 8: Programul naţional de sprijinire a învăţării ştiinţelor exacte, a ingineriei şi matematicii (PN-ŞTIM) • Sprijinirea instituţiilor de învăţământ în vederea dezvoltării infrastructurii specifice, precum şi a unor programe de studii universitare multidisciplinare, resurse de învăţare şi programe de mobilitate • Instituţiile de învăţământ superior, prin programul educaţional PN-ŞTIM, pot oferi sprijin elevilor din ciclul primar şi secundar pentru admitere la facultate, precum şi studenţilor pentru studii postuniversitare şi cariere în domeniile ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii. Elevii, studenţii şi cadrele didactice vor fi stimulate financiar pentru creşterea competenţelor în domeniile ŞTIM.
11. MINISTERUL MUNCII ŞI SOLIDARITĂŢII SOCIALE Priorităţi de guvernare • Reforma sistemului de pensii, angajament prioritar în PNRR, prin realizarea unui nou cadru legislativ care să corecteze inechităţile din sistemul de pensii şi să asigure sustenabilitatea şi predictibilitatea sistemului • Reforma sistemului de salarizare în sistemul public, angajament prioritar în PNRR, ce vizează eliminarea discrepanţelor salariale existente în prezent în sistemul bugetar, restabilirea ierarhiilor funcţiilor în cadrul domeniilor de activitate, precum şi între domenii de activitate, instituirea unui sistem de stimulare a performanţei, precum şi instituirea unui mecanism obiectiv de stabilire predictibilă a salariului minim brut pe ţară garantat în plată în funcţie de dinamica creşterii economice • Implementarea reformei privind venitul minim de incluziune (VMI), angajament în PNRR • Dezinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi prin restructurarea centrelor cu capacitate mare şi asigurarea incluziunii beneficiarilor în comunitate, serviciile de tip centre de zi şi Respiro având un impact pozitiv asupra calităţii vieţii familiilor persoanelor cu dizabilităţi şi un rol semnificativ în prevenirea dezinstituţionalizării • Digitalizarea serviciilor publice
Obiective de guvernare Obiectiv 1: Politici corecte şi eficiente vizând pensiile • O legislaţie îmbunătăţită, care să fie aplicată integral şi să aducă echitate, sustenabilitate şi reducerea discrepanţelor între cuantumurile pensiilor celor care au desfăşurat activităţi similare şi au avut contribuţii similare la sistemul de pensii • Recalcularea pensiilor în vederea eliminării inechităţilor • Măsuri de protecţie socială în domeniul pensiilor • Prin PNRR, componenta C8, cu termen-limită trimestrul IV 2024, se vor implementa proiecte prin care se va realiza creşterea capacităţii administrative a CNPP şi a instituţiilor subordonate prin digitalizarea întregului sistem cu rezultate directe în simplificarea interacţiunii cu beneficiarii, creşterea ritmului de procesare a solicitărilor, digitalizarea bazelor de date, evaluarea tuturor dosarelor de pensii în perspectiva recalculării şi transpunerea tuturor dosarelor de pensii din format letric în format electronic, stocarea informaţiilor/arhivelor în baze de date digitale şi nu în ultimul rând formarea profesională a personalului în domeniul competenţelor digitale. • Alte tipuri de măsuri: cele 6 categorii de pensii de serviciu vor fi recalculate plecând de la principiul contributivităţii în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie, cu respectarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Obiectiv 2: Modernizarea sistemului de salarizare • Modernizarea salarizării în sectorul public urmăreşte eliminarea inechităţilor şi discrepanţelor salariale din sistemul bugetar şi instituirea unui sistem de stimulare a performanţei. • Stabilirea calendarului de modernizare şi implementare a Legii nr. 153/2017, ţinând cont de condiţionalităţile asumate prin PNRR şi negocierile cu CE • Realizarea unei evaluări globale a impactului legislaţiei privind salarizarea din sectorul bugetar prin: () analiza tuturor categoriilor de sporuri, ţinând cont de condiţionalităţile asumate prin PNRR şi negocierile cu CE; () evaluarea criteriilor care stau la baza salarizării în sistem, ca o condiţie esenţială a îmbunătăţirii cadrului legislativ (Legea nr. 153/2017) - criterii precum complexitatea muncii trebuie evaluate, în mod obiectiv, fiind necesare corelări între muncă şi nivelul de salarizare din sistemul public; () valorificarea rezultatelor evaluării în scopul îmbunătăţirii serviciilor publice.
• Acordarea unui spor de performanţă lunar personalului care a realizat sau a participat direct la obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituţiei/autorităţii publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activităţi cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepţional ori a avut un volum de activitate ce depăşeşte în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport cu complexitatea sarcinilor, în baza criteriilor stabilite de ordonatorul de credite, cu încadrarea în procentul maxim prevăzut de lege • Creşterea salariului minim brut garantat în plată • Transpunerea în legislaţia naţională a legislaţiei europene care prevede ca salariul minim brut garantat în plată să reprezinte 50% din salariul mediu brut • Va fi implementat un mecanism obiectiv de stabilire predictibilă a salariului minim brut pe ţară garantat în plată în funcţie de dinamica creşterii economice, negociat cu partenerii sociali (sindicatele şi patronatele), în vederea stabilirii unui mecanism predictibil de creştere a salariului minim pe economie.
Obiectiv 3: Modernizarea asistenţei sociale prin investiţii în infrastructură şi servicii integrate • Modernizarea sistemului de asistenţă socială prin: () colaborarea cu Ministerul Educaţiei şi cu Ministerul Sănătăţii, în vederea furnizării de servicii şi beneficii integrate (asigurarea accesului la servicii de sănătate pentru toate categoriile); () punerea în funcţiune a unei reţele de centre de servicii de zi care vor oferi asistenţă socială şi servicii de reabilitare, iar fiecare va avea cel puţin o echipă mobilă de furnizori de servicii pentru persoanele în vârstă care nu se pot deplasa la centru; () protejarea dreptului la demnitate socială - construirea de locuinţe protejate (POIDS); () sprijinirea comunităţilor rurale fără acces sau cu acces redus la servicii sociale - servicii comunitare integrate în 2000 de comunităţi rurale: îngrijitori pentru persoane vârstnice, asistenţi sociali, asistenţi medicali, mediatori şcolari, dezvoltarea şi dotarea centrelor comunitare integrate (POIDS); () sprijinirea formării profesionale continue a asistenţilor sociali din comunităţile rurale (POIDS); () trecerea de la un serviciu de asistenţă socială care se bazează pe alocări financiare insuficiente în raport cu nevoile şi problemele concrete ale categoriilor vulnerabile către servicii sociale integrate; () investiţii de infrastructură şi servicii integrate; () construcţia/reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea cu echipamente a centrelor comunitare integrate.
• Măsuri de sprijin a persoanelor vârstnice prin: () elaborarea proiectului de lege privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice (proiectul va asigura eficienţa finanţării serviciilor de îngrijire pe termen lung, îmbunătăţirea sistemului actual de asistenţă socială a persoanelor vârstnice, în special a sistemului de servicii de îngrijire pe termen lung, dezvoltarea unui program de îngrijire pe termen lung şi implementarea politicilor publice pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice; () dezvoltarea comunităţilor de seniori pentru integrare socială şi îmbătrânire activă (POIDS); () dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici cu venituri foarte mici (POIDS); () Programul „Demnitate socială pentru seniorii defavorizaţi“ - pensionarii beneficiari de indemnizaţie socială şi cei cu invaliditate - circa 1,5 mil. beneficiari - mese calde/pachete alimentare; îmbunătăţirea accesului la sănătate în mediul rural şi servicii de îngrijire la domiciliu cu echipe integrate (asistent social, asistent medical comunitar, îngrijitor la domiciliu); () înfiinţarea a 75 de centre de sprijin de zi pentru persoanele vârstnice defavorizate.
• Integrarea intervenţiilor la nivelul comunităţii vor fi corelate cu implementarea venitului minim de incluziune (VMI) şi a altor măsuri sociale • Implementarea reformei privind venitul minim de incluziune (VMI) conform celor asumate în cadrul PNRR • Asigurarea măsurilor administrative pentru aplicarea Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare. • Operaţionalizarea sistemului informatic dedicat acestui beneficiu şi finalizarea măsurilor administrative în anul 2023 • Finalizarea la 31 decembrie 2023 a proiectului „Politici sociale performante - strategie naţională pentru implementarea performantă a politicilor familiale“ - cod SIPOCA 706/cod MySMIS 129604. • Punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, începând cu 1 ianuarie 2024 • Implementarea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil din sistemul energetic prin: protejarea consumatorului vulnerabil prin creşterea nivelurilor de venituri până la care se acordă dreptul şi protejarea consumatorului vulnerabil prin stabilirea cuantumului ajutorului prin compensare procentuală faţă de o valoare de referinţă şi introducerea suplimentului pentru energie • Măsuri de sprijin pentru persoanele adulte cu dizabilităţi: () promovarea măsurilor de accesibilizare a mediului fizic şi informaţional pentru persoanele cu dizabilităţi şi asigurarea verificării acestora prin ANPIS, care verifică aplicarea prevederilor legale privind adaptarea mediului fizic, informaţional şi comunicaţional la nevoile persoanelor cu dizabilităţi, şi ANPDPD, care a elaborat Strategia Naţională privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi „O Românie echitabilă“ 2022-2027; () dezinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi prin restructurarea centrelor cu capacitate mare şi asigurarea incluziunii beneficiarilor în comunitate (serviciile de tip centre de zi şi Respiro au fost identificate ca fiind o necesitate fundamentală, având un impact pozitiv asupra calităţii vieţii familiilor persoanelor cu dizabilităţi şi un rol semnificativ în prevenirea dezinstituţionalizării); () simplificarea sistemului de evaluare şi încadrare în grad de handicap; () accesul la servicii europene pentru persoanele cu handicap; () cardul european pentru dizabilitate este documentul care dă dreptul persoanelor cu dizabilităţi la acces gratuit la evenimente culturale, sportive şi de petrecere a timpului liber, în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene participante la proiectul „Asigurarea mobilităţii pentru persoane cu dizabilităţi în România şi Europa“. Beneficiul se acordă în mod diferit pentru fiecare din cele 8 state membre ale Uniunii Europene participante la proiect; () susţinerea în continuare a iniţiativei europene „Cardul European de Dizabilitate“. ANPDPD continuă procesul de colectare şi centralizare a cererilor de la beneficiari (prin intermediul DGASPC-urilor) şi cel de tipărire a cardurilor. România este promotor al acestui card. Cardul european pentru dizabilitate poate fi utilizat în următoarele ţări ale Uniunii Europene: Slovenia, Cipru, Belgia, Italia, Estonia, Finlanda, Malta şi România; () transmiterea, în baza acordului persoanei cu handicap, a certificatului de încadrare către alte instituţii publice (de exemplu: direcţia de taxe şi impozite pentru scutirea impozitului pe imobil); () sisteme de sprijin şi suport pentru o viaţă independentă vor fi acordate persoanelor cu dizabilităţi care nu sunt instituţionalizate, în colaborare cu CNAS (se va face reevaluarea atât a cuantumului decontabil, cât şi a listei tehnologiilor asistive disponibile ca sprijin pentru o viaţă activă şi incluziune în muncă, urmărind principiul în care o investiţie în tehnologia asistivă potrivită şi modernă este o investiţie care se recuperează în timp prin participarea persoanei respective în viaţa comunităţii şi diminuarea costurilor directe şi indirecte ale lipsei de independenţă).
• Alte tipuri de măsuri: () crearea unui cadru pentru a face posibile transferurile de cazuri sociale între judeţe şi de finanţare a acestora; () dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoane cu adicţii; () servicii sociale şi suport acordate altor grupuri vulnerabile: migranţi, victime ale violenţei domestice, victime ale traficului de persoane; persoane dependente de droguri şi alcool; persoane eliberate din penitenciare; persoane fără adăpost (POIDS, BS).
Obiectiv 4: Politici active de ocupare şi stimulare a muncii • Pregătirea şi calificarea forţei de muncă: () actualizarea constantă a Codului ocupaţiilor din România şi introducerea de noi meserii practicate pe piaţa muncii, în concordanţă cu transformările ce au loc la nivelul acesteia; () îmbunătăţire instrumente, procese, mecanism monitorizare piaţa muncii/anticipare competenţe: urmărire absolvenţi/forţa de muncă/adaptare programe formare - măsuri active (POEO); () în zonele cu o pondere semnificativă a unei minorităţi naţionale se vor organiza cursurile de calificare şi recalificare pentru persoanele aparţinând acestor minorităţi şi în limba lor maternă, facilitând în acest fel însuşirea mai uşoară de competenţe specifice necesare pentru integrarea pe piaţa forţei de muncă; () furnizarea de măsuri de identificare, înregistrare, pregătire şi incluziune pe piaţa forţei de muncă a tinerilor NEETS (POEO); () pachete de măsuri active personalizate pentru categorii dezavantajate pe piaţa muncii (formare, ucenicii, stagii, mobilitate, subvenţii) (POEO); () măsuri de sprijin pentru facilitarea accesului angajatorilor la resurse europene sau naţionale pentru pregătirea angajaţilor, astfel încât să crească eficienţa programelor de formare; () măsuri de sprijin pentru formarea angajaţilor şi păstrarea locurilor de muncă în activităţile/sectoarele economice afectate de probleme sistemice (POEO).
• Creşterea ocupării persoanelor dependente de ajutorul social şi reducerea şomajului: () integrare şi sprijin pentru şomeri - actualizarea, în conformitate cu nevoile pieţei muncii, a legii privind asigurările pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă; () informarea lucrătorilor care acceptă munca nedeclarată cu privire la consecinţe, astfel încât aceştia să conştientizeze beneficiile declarării integrale a veniturilor pe care le vor avea atât în timpul vieţii active, cât şi la momentul dobândirii calităţii de pensionar; () corecta informare a cetăţenilor români care merg să lucreze în străinătate, cu privire la condiţiile de muncă; () eficientizarea politicii de ocupare şi de stimulare a muncii prin: creşterea capacităţii ANOFM de identificare a oportunităţilor de angajare şi sprijinirea, prin resurse proprii sau externalizate, a şomerilor în găsirea unui loc de muncă, inclusiv prioritizarea dobândirii de cunoştinţe în folosirea tehnologiei IT pentru categoriile de persoane care şi-au pierdut locul de muncă în perioada pandemiei şi creşterea capacităţii ANOFM de a realiza prognoze/evaluări ex-ante privind evoluţia pieţei muncii, astfel încât să se anticipeze priorităţile în domeniu şi să se fundamenteze corespunzător luarea deciziilor; () Creşterea ratei de ocupare în rândul populaţiei vulnerabile, prin flexibilizarea condiţiilor de participare la cursuri de formare profesională. Încadrarea la nivelul AJOFM a unui consilier de orientare în carieră, în scopul identificării persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, care provin din comunităţile vulnerabile, inclusiv din comunităţile cu pondere semnificativă de romi; () Continuarea integrării pe piaţa muncii a persoanelor care beneficiază de protecţie temporară; rămânem solidari cu Ucraina, iar serviciul public de ocupare va continua să dezvolte măsurile de integrare pe piaţa muncii.
Obiectiv 5: Digitalizarea serviciilor publice • Creşterea capacităţii administrative şi digitalizarea/ evaluarea dosarelor de pensii CNPP: () eficientizarea prin digitalizare a activităţii caselor de pensii (digitalizarea bazelor de date, precum şi a modului de corespondenţă cu beneficiarii serviciilor oferite de casele teritoriale de pensii publice); () evaluarea tuturor dosarelor de pensii în perspectiva recalculării şi transpunerea tuturor dosarelor de pensii din format letric în format electronic; () creşterea capacităţii caselor de pensii în folosirea tehnologiei pentru rezolvarea solicitărilor pensionarilor (creşterea nivelului de informare a pensionarilor şi accesul acestora la dosarele de pensii în format digital, ca parte a programului de furnizare a serviciilor destinate pensionarilor indiferent de locul de reşedinţă); () întărirea capacităţii de comunicare/răspuns la solicitările de informaţii ale beneficiarilor prin folosirea informaţiei în sistem digital; () digitalizarea relaţiilor de muncă, în sensul utilizării semnăturii electronice în toate documentele necesare desfăşurării acestor relaţii şi simplificarea mecanismelor de desfăşurare a telemuncii (inclusiv în ce priveşte sănătatea şi securitatea în muncă); () stocarea informaţiilor/arhivelor în baze de date digitale; () cursuri de formare în domeniul competenţelor digitale pentru angajaţi.
• Creşterea capacităţii administrative şi digitalizarea serviciilor oferite de ANOFM - modernizarea infrastructurii: () digitalizarea serviciilor oferite de ANOFM (cum ar fi depunerea online a documentelor pentru înregistrarea beneficiarilor şi acordarea de prestaţii, posibilitatea de a se înregistra şi de a participa la cursuri de formare online şi evaluarea competenţelor profesionale, sesiuni de consiliere online) şi modernizarea infrastructurii; () digitalizarea relaţiilor de muncă, în sensul utilizării semnăturii electronice în toate documentele necesare desfăşurării acestor relaţii şi simplificarea mecanismelor de desfăşurare a telemuncii (inclusiv în ce priveşte sănătatea şi securitatea în muncă); () stocarea informaţiilor/arhivelor în baze de date digitale; () cursuri de formare în domeniul competenţelor digitale pentru angajaţi.
• Creşterea capacităţii administrative şi digitalizarea beneficiilor de asistenţă socială - ANPIS: () se va urmări reducerea sarcinii administrative, atât la nivelul autorităţilor publice locale, cât la nivelul ANPIS, prin dezvoltarea platformei digitale care sprijină această reformă, prin digitalizarea tuturor serviciilor de acordare a beneficiilor de asistenţă socială; () digitalizarea beneficiilor de asistenţă socială gestionate de ANPIS (inclusiv operaţionalizarea platformei digitale pentru punerea în aplicare a venitului minim de incluziune). Dezvoltarea unor instrumente de comunicare în timp real cu cetăţenii şi de gestionare electronică a dosarelor referitoare la beneficiile şi prestaţiile sociale; () digitalizarea relaţiilor de muncă, în sensul utilizării semnăturii electronice în toate documentele necesare desfăşurării acestor relaţii şi simplificarea mecanismelor de desfăşurare a telemuncii (inclusiv în ce priveşte sănătatea şi securitatea în muncă); () stocarea informaţiilor/arhivelor în baze de date digitale; () cursuri de formare în domeniul competenţelor digitale pentru angajaţi. () Creşterea capacităţii administrative şi digitalizarea serviciilor oferite de ITM: () digitalizarea ITM, care vizează activitatea de control din domeniul relaţiilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă (sistem informatic, semnături electronice, simplificarea procedurii de notificare); () digitalizarea serviciilor oferite de ITM, precum şi interconectarea bazelor de date, astfel încât activităţile pe care aceasta le are în vedere să se desfăşoare cu eficienţă maximă; () digitalizarea relaţiilor de muncă, în sensul utilizării semnăturii electronice în toate documentele necesare desfăşurării acestor relaţii şi simplificarea mecanismelor de desfăşurare a telemuncii (inclusiv în ce priveşte sănătatea şi securitatea în muncă); () stocarea informaţiilor/arhivelor în baze de date digitale; () cursuri de formare în domeniul competenţelor digitale pentru angajaţi.
• Creşterea capacităţii administrative şi digitalizarea serviciilor oferite de ANPDPD: () digitalizarea sistemului de evaluare şi încadrare în grad de handicap; () stocarea informaţiilor/arhivelor în baze de date digitale; () cursuri de formare în domeniul competenţelor digitale pentru angajaţi.
• Digitalizarea marilor servicii publice şi creşterea performanţei instituţiilor din subordinea/sub autoritatea/coordonarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale: () dezvoltarea atât a unor sisteme informatice, cât şi dotarea cu echipamente IT şi formarea personalului la nivelul tuturor instituţiilor subordonate/sub autoritatea sau în coordonarea ministerului şi a structurilor deconcentrate de la nivelul acestora: Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă şi agenţiile judeţene, Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială şi agenţiile judeţene, respectiv Inspecţia Muncii şi inspectoratele teritoriale de muncă.
Obiectiv 6: Reducerea deficitului de forţă de muncă prin realizarea unui program dedicat absolvenţilor care să contribuie la reducerea migraţiei externe • Program-pilot „România are nevoie de tine“ pentru reducerea migraţiei externe a tinerilor educaţi şi/sau calificaţi
Obiectiv 7: Creşterea ratei de participare a femeilor pe piaţa muncii, în special a celor din mediul rural cu nivel scăzut de calificare • Program-pilot „Femei din mediul rural pentru piaţa muncii“, în scopul creşterii numărului femeilor din mediul rural cu nivel scăzut de calificare, ocupate pe piaţa muncii
Obiectiv 8: Creşterea ratei de participare la formare profesională în vederea ocupării unui loc de muncă decent • Program guvernamental „Investeşte în formarea ta“ FORM-INVEST în vederea creşterii ratei de participare a persoanelor la programe de formare profesională pentru calificări noi, având în vedere utilizarea extensivă a noilor tehnologii şi apariţia de noi ocupaţii, calificări care implică costuri imediate pentru formare, echipamente şi instrumente de lucru ce nu pot fi suportate de către participanţi
Obiectiv 9: Dezvoltarea de servicii sociale adresate persoanelor vârstnice • Dezvoltarea de servicii sociale prin cele 4 programe de interes naţional pentru dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice, aprobate prin HG nr. 435/2022, respectiv „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente“, „Servicii de acordare a hranei pentru persoanele vârstnice“, „Centre de zi de asistenţă şi recuperare pentru persoanele vârstnice“ şi „Servicii sociale de asistenţă comunitară pentru persoanele vârstnice“ • Înfiinţarea şi funcţionarea de unităţi de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente
Obiectiv 10: Dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoanele fără adăpost • Prin derularea acestui program de interes naţional se propune înfiinţarea unor servicii sociale adresate persoanelor fără adăpost • Înfiinţarea serviciilor sociale adresate persoanelor fără adăpost, care vor asista un număr mediu de 5.528 de persoane/lună, după cum urmează: () 4 centre rezidenţiale pentru persoanele fără adăpost (8790 CR-PFA-I) care vor deservi un număr mediu de 346 de persoane/lună; () 7 adăposturi de noapte (8790 CR-PFA-II) care vor deservi un număr mediu de 314 persoane/lună; () 8 centre de zi pentru informare şi consiliere (8899 CZ-PFA-I) care vor deservi un număr mediu de 1.464 persoane/lună; () 18 centre de zi pentru integrare/reintegrare socială (8899 CZ-PFA-II) care vor deservi un număr mediu de 576 de persoane/lună; () 6 echipe mobile (8899 SIS-I) care vor deservi un număr mediu de 1.188 de persoane/lună; () 8 ambulanţe sociale (8899 SIS-II) care vor deservi un număr mediu de 1.640 de persoane/lună.
Obiectiv 11: Digitalizare: Sistemul naţional de management privind dizabilitatea (SNMD) • Implementarea Sistemului naţional de management privind dizabilitatea (SNMD), prin: () realizarea unei platforme naţionale centralizate pentru colectarea, stocarea şi distribuirea informaţiilor referitoare la cazurile persoanelor cu handicap (adulţi şi copii cu certificate de încadrare în grad şi tip de handicap sau care sunt la prima evaluare privind obţinerea certificatului) către autorităţile publice centrale şi locale, beneficiari individuali şi parteneri instituţionali; () dotarea şi echiparea DGASPC-urilor cu 47 de seturi de echipamente care permit evaluarea în vederea încadrării în grad de handicap a persoanelor cu dizabilităţi şi 50 de echipamente de conectivitate securizată.
Obiectiv 12: Consolidarea reţelei de servicii sociale în comunitate pentru persoanele cu dizabilităţi • Înfiinţarea serviciilor sociale de tip centre de zi şi centre Respiro/de criză • Reabilitarea şi dotarea la standarde moderne a 50 de centre de zi şi servicii de recuperare neuromotorie ambulatorii • Dezvoltarea infrastructurii sociale prin construirea, dotarea şi finanţarea a 55 de centre de zi şi servicii de recuperare neuromotorie ambulatorii • Înfiinţarea a 47 de echipe mobile şi 47 de servicii de asistenţă şi suport • Dezvoltarea de locuinţe individuale cu suport permanent (locuinţe incluzive) pentru persoanele cu dizabilităţi care au nevoie de asistenţă medicală şi socială permanentă • Dezvoltarea unui centru multidisciplinar de servicii sociale pentru persoane cu dizabilităţi şi veterani de război • Sprijinirea implementării măsurilor destinate refugiaţilor cu dizabilităţi în scopul integrării oportunităţilor oferite de sistemul de protecţie socială
Obiectiv 13: Ecosistem de muncă incluziv • Creşterea numărului de persoane cu dizabilităţi încadrate în muncă: () acordarea stimulentului de inserţie pentru formare şi angajare asistată; () acordare de stimulente pentru angajatori în vederea accesibilizării locului de muncă; () promovarea şi susţinerea antreprenoriatului şi dezvoltarea unui program de start-up pentru persoanele cu dizabilităţi; () susţinerea şi operaţionalizarea Pachetului european de angajare destinat persoanelor cu dizabilităţi (Disability Employment Package).
Obiectiv 14: Sistem modern de evaluare a persoanelor cu handicap • Simplificare administrativă şi digitalizare a sistemului de protecţie pentru persoanele cu dizabilităţi: () consolidarea rolului comisiilor de evaluare şi încadrare în grad de handicap de la nivel judeţean şi a componenţei acestora; () revizuirea sistemului de evaluare şi a valabilităţii certificatului pentru persoanele cu handicap ireversibil; () implementarea unui nou model de anchetă socială în acord cu standardele internaţionale; () elaborarea unor criterii medico-psihosociale în acord cu principiile Clasificării Internaţionale a Funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii, aprobată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Obiectiv 15: „Calitatea serviciilor sociale“ • Asigurarea calităţii serviciilor sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi: () revizuirea standardelor de calitate pentru serviciile sociale destinate beneficiarilor cu dizabilităţi; () dezvoltarea unor metodologii şi instrumente de pregătire pentru viaţă independentă pentru persoane cu dizabilităţi; () implementarea ghidului privind accelerarea dezinstituţionalizării şi tranziţiei către viaţa independentă; () formarea continuă a specialiştilor care lucrează cu şi pentru persoanele cu dizabilităţi; () formarea asistenţilor personali profesionişti; () realizarea unei baze naţionale a asistenţilor personali profesionişti.
12. MINISTERUL FAMILIEI, TINERETULUI ŞI EGALITĂŢII DE ŞANSE Construcţia unei societăţi coezive, care să beneficieze de îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi sănătate, de reducerea inegalităţilor dintre bărbaţi şi femei, dintre mediul urban şi rural, care să conducă la promovarea unei societăţi deschise, în care cetăţenii se pot simţi apreciaţi şi sprijiniţi, trebuie să aibă la bază prioritatea susţinerii familiei şi a politicilor pentru tineret.
Priorităţi de guvernare • Natalitate - România trece printr-o criză demografică fără precedent. În ultimii doi ani, au fost înregistrate cele mai puţine naşteri din ultimul secol. Sprijinim cupluri şi familiile tinere prin măsuri concrete. 1 din 5 cupluri din România se luptă cu infertilitatea şi au nevoie de sprijin financiar pentru plata procedurile pentru obţinerea unei sarcini. De asemenea, familiile tinere au nevoie de susţinere financiară şi după ce aduc pe lume un copil • Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi - Promovarea drepturilor femeilor şi introducerea cotelor de gen. Promovarea participării femeilor la piaţa muncii, inclusiv accesul la servicii de îngrijire a copiilor şi a persoanelor dependente - Strategia naţională pentru egalitatea de şanse, pentru crearea de măsuri concrete de reducere a nivelului inegalităţilor şi a situaţiilor de vulnerabilitate prin care trec femeile din ţara noastră • Implementarea pachetului de politici publice pentru protecţia drepturilor copilului - Realizarea investiţiilor finanţate prin PNRR - reţeaua celor 150 de centre de zi pentru copii, continuarea sprijinirii tinerilor aflaţi în grija statului prin acordarea alocaţiei lunare de plasament, indemnizaţiei de sprijin şi indemnizaţiei pentru tineri, garanţia pentru copii prin corelarea planului de acţiune cu Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului „Copii protejaţi. România sigură“ şi Acordul de ţară pentru perioada de programare 2021-2027, Operaţionalizarea sistemului informatic naţional pentru digitalizarea sistemului de protecţie socială • Politici pentru tineret Priorităţi 2023-2024. Aplicarea Legii tinerilor, finalizarea şi aplicarea Strategiei naţionale în domeniul tineretului, ce construieşte viziunea pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte dezvoltarea politicilor pentru tineret
Obiective de guvernare I. Natalitate Obiectiv 1: Programul naţional social pentru creşterea natalităţii • Sprijin oferit cuplurilor şi familiilor infertile care nu îşi permit costurile procedurilor FIV. Suma decontată pentru o procedură este de 15.000 de lei, iar în baza recomandării medicale, un cuplu/femeie singură poate beneficia de maximum trei astfel de ajutoare într-un an
Obiectiv 2: TVA redus pentru produsele destinate copiilor • Propunere pentru reducerea TVA până la 5% la produsele esenţiale pentru creşterea copiilor (lapte praf, mâncare pentru bebeluşi, scutece, produse de igienă)
Obiectiv 3: Programul social de interes naţional de asigurare a cheltuielilor pentru educaţie timpurie „Educaţie pentru toţi“ • Pentru familiile cu venituri de maximum 2 salarii medii nete pe economie, aproximativ 8.000 de lei, şi care au cereri respinse din cauza lipsei de locuri în creşe/grădiniţe de stat propunem acordarea unor tichete valorice/vouchere pentru achitarea serviciilor oferite de afterschool, creşe sau grădiniţe particulare.
Obiectiv 4: Programul social de interes naţional de prevenire a afecţiunilor care pot apărea în timpul sarcinii „Materna“ • Propunere pentru acordarea unui sprijin financiar pentru viitoarele mame prin care să se acorde un ajutor financiar pentru achitarea consultaţiilor şi analizelor din timpul sarcinii, care nu sunt decontate prin sistemul public de asigurări de sănătate
Obiectiv 5: Măsuri pentru protejarea femeilor care finalizează concediul postnatal împotriva concedierii abuzive • Propunere legislativă pentru asigurarea stabilităţii locului de muncă mamelor care se întorc în câmpul muncii din concediul de creştere a copilului
Obiectiv 6: Sprijin financiar pentru copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate • Un sprijin financiar minim pentru copiii care au rămas în grija rudelor în timp ce părinţii sunt la muncă în străinătate. Ajutorul va fi oferit persoanelor care îşi asumă, printr-o hotărâre a instanţei de judecată, creşterea acestor copii şi poate fi acordat pentru rechizite, haine, analize medicale etc. pentru aceşti copii
Obiectiv 7: Program flexibil de muncă pentru părinţii copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani • Sprijinirea părinţilor cu copii cu vârsta până la 3 ani printr-un program de muncă flexibil şi posibilitatea de a lucra la distanţă, de acasă 1 zi/săptămână şi 2 zile pe săptămână în cazul familiilor monoparentale. De asemenea, adaptarea programului de lucru, conform legii, în cazul vacanţelor şcolare în cazul părinţilor copiilor cu vârsta între 3-12 ani
Obiectiv 8: Facilităţi acordate angajatorilor pentru a crea spaţii dedicate supravegherii şi educării copiilor de vârstă preşcolară ai angajaţilor
Obiectiv 9: Eficientizarea legislaţiei referitoare la profesia de bonă
Obiectiv 10: Programul social de interes naţional de prevenţie „Un copil, un zâmbet“ • Acordarea unui sprijin financiar pentru achitarea consultaţiilor, tratamentelor stomatologice, achitarea dispozitivelor medicale pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 10-17 ani, identificaţi cu probleme dentare şi care au indicaţie de la medicul specialist stomatolog/ortodont
Obiectiv 11: Concursul naţional de proiecte pentru familie • Similar concursului de proiecte studenţeşti sau de tineret va fi organizat un apel de proiecte dedicate familiilor, pe care să le deruleze organizaţiile şi fundaţiile. Proiectele câştigătoare vor fi stabilite în baza unei metodologii, iar granturile stabilite în funcţie de bugetul dedicat programului
Obiectiv 12: Cardul naţional pentru familiile numeroase • Recunoaşterea statutului de familie numeroasă; familia care are în întreţinere trei sau mai mulţi copii minori şi crearea Cardului naţional pentru familii numeroase • Obiectivul cardului este de a oferi familiilor numeroase oportunităţi de a accesa reduceri şi oferte speciale pentru achiziţia de alimente, carburanţi, transport, servicii bancare, educaţionale, recreaţionale etc. Alte măsuri pot viza acordarea unor reduceri de impozite pentru familiile numeroase sau la plata unor servicii publice
Obiectiv 13: Sprijin pentru familii monoparentale • Programul are în vedere aprobarea şi implementarea măsurilor de sprijin personalizat pentru părintele unic, prin finanţarea cursurilor de recalificare sau de perfecţionare profesională, precum şi acordarea de vouchere pentru activităţi destinate copiilor (activităţi din domeniul sportului, creaţiei, artei etc.), încurajarea angajatorilor pentru utilizarea formelor flexibile de muncă.
II. Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi Obiectiv 14: Ghidul prevenirii hărţuirii la locul de muncă • Implementarea ghidului standardizat privind prevenirea hărţuirii pe criteriul de sex şi hărţuirea morală la locul de muncă. Scopul proiectului este de a stabili un cadru metodologic comun pentru instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, civile şi militare, precum şi pentru companiile private de a aplica un instrument esenţial în lupta împotriva discriminării şi inegalităţii, hărţuirii morale la locul de muncă.
Obiectiv 15: Strategia naţională privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice • Implementarea acestui document strategic iniţiat de Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, aprobat în decembrie 2022
Obiectiv 16: Beneficii fiscale de Ziua Bărbatului similar celor acordate pentru Ziua Femeii - 8 martie • Modificarea Codului fiscal pentru a introduce posibilitatea acordării de cadouri bărbaţilor, din partea angajatorilor, cu ocazia Zilei Bărbatului - 19 noiembrie • Prezentul proiect propune obiective şi măsuri care vor contribui la creşterea nivelului general al egalităţii de şanse şi de tratament al femeilor şi bărbaţilor din România
III. Implementarea pachetului de politici publice pentru protecţia drepturilor copilului Obiectiv 17: „Locul copilului este în familie“ - centre de zi finanţate prin PNRR • Realizarea unei reţele naţionale de 150 de centre de zi pentru copiii din familiile vulnerabile
IV. Tineret Obiectiv 18: Programele de creditare cu garanţia statului „STUDENT INVEST“ şi „FAMILY START“ • Susţinerea tinerilor şi a familiilor prin programele de creditare cu garanţia statului şi dobândă subvenţionată din bugetul MFTES - Family Start şi Student Invest • Acordarea de credite garantate de stat în proporţie de 80% şi cu dobândă subvenţionată 100% pentru studenţi/masteranzi/doctoranzi şi dobândă subvenţionată 75% pentru familii • Pentru 2023, în urma solicitărilor băncilor partenere, programele vor fi modificate în sensul că majorăm vârsta beneficiarilor, permitem medicilor rezidenţi şi familiilor monoparentale să poate aplica la programe, majorăm suma maximă a creditelor (75.000 de lei pentru Student Invest şi 150.000 de lei pentru Family Start) şi introducem noi cheltuieli eligibile.
Obiectiv 19: Cardul european pentru tineret • Sprijinirea tinerilor din România prin dezvoltarea cardului european pentru tineret, prezent în acest moment în peste 38 de state şi utilizat de peste 6 mil. de tineri • Orice tânăr din România, cu vârsta între 14 şi 35 de ani, va putea avea un card european de tineret care să îi ofere beneficii şi reduceri aşa cum au peste 6 mil. de tineri europeni • Cardul european oferă reduceri consistente la magazine, hoteluri, transport, restaurante sau muzee
Obiectiv 20: Elaborarea Strategiei naţionale pentru tineret pentru perioada 2023-2027, aceasta urmând a fi corelată cu Strategia Europeană de Tineret
Obiectiv 21: Concursul naţional de proiecte • Modificarea metodologiei, de comun acord cu organizaţiile de tineret şi studenţeşti, pentru acordarea unor finanţări sustenabile pentru proiectele punctuale dedicate tinerilor şi studenţilor.
Obiectiv 22: Organizarea programului de tabere ARC, a taberelor studenţeşti şi a taberelor sociale
Obiectiv 23: Clarificarea situaţiei juridice şi cadastrale a patrimoniului din domeniul tineretului, la nivel central şi local, în vederea realizării descentralizării
13. MINISTERUL CULTURII Impactul activităţii sectoarelor cultural-creative din România, în anii în care economia este sănătoasă şi nu combaterea efectelor pandemiei este preocuparea prioritară, reprezintă aproximativ 3,6% din PIB şi vizează nu doar populaţia ţării, ci atât diaspora, cât şi turiştii atraşi de moştenirea culturală, aflată într-un permanent proces de fructificare şi revalorificare. În schimb, efectele distructive ale eterogenităţii nivelului de cultură şi educaţie şi, totodată, ale absenţei unor politici culturale sunt lipsite de orice echivoc şi se fac simţite în orice moment şi domeniu al vieţii cotidiene. Cultura este un factor integrator al tradiţiilor, al patrimoniului, al diversităţii, al creaţiilor artistice şi al noilor platforme de comunicare şi trebuie tratată corespunzător pentru a se crea/consolida instituţii pe măsura beneficiilor pe care doar acest liant al societăţii le poate oferi. Pentru protejarea şi transmiterea ei către generaţiile viitoare, patrimoniul cultural trebuie privit prin prisma specificului şi specificităţilor fiecărui tip de patrimoniu: material, imaterial, mobil, imobil, subacvatic, ş.a.m.d. Trebuie abordat simultan şi complementar prin prisma celor două mari specificităţi ale sale: patrimoniul material (de la arheologie la monumente istorice, de la arhitectură, artele frumoase la muzee, de la infrastructură culturală la monumentele de for public - fără ca enumerarea să fie limitativă) şi patrimoniul imaterial (e.g.: tradiţii, obiceiuri, literatură, media, cinematografie şi artele spectacolului, evenimente culturale de masă, meşteşuguri, sport, gastronomie ş.a.m.d.).
Priorităţi de guvernare • Continuarea protejării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural material • Continuarea protejării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural imaterial • Creşterea progresivă, anuală, a bugetului Ministerului Culturii astfel încât până în anul 2028 să se atingă pragul de 1% din PIB • Dezvoltarea unui sistem digital pentru procesele de finanţare a culturii (buget alocat: 3,75 mil. euro), investiţie care va facilita accesul la finanţare pentru operatorii culturali naţionali prin cereri de finanţare simplificate şi digitalizate, evaluarea proiectelor, contractare, monitorizarea şi evaluarea, debursarea finanţării, evaluarea ex-post • Digitalizarea proceselor referitoare la protejarea patrimoniului cultural - continuarea măsurilor de digitalizare a sistemului de protejare a patrimoniului cultural, precum şi a măsurilor de actualizare constantă în online a Listei monumentelor istorice şi a altor baze de date ale Institutului Naţional al Patrimoniului. Alocarea de resurse umane şi financiare corespunzătoare • Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural material prin Programul naţional de restaurare a monumentelor istorice (PNR) • Continuarea demersurilor de înscriere în patrimoniul UNESCO a obiectivului „Ansamblul Monumental Calea Eroilor“ realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu • Continuarea cooperării interstatale pentru realizarea demersurilor de înscriere a dosarului multinaţional „Transhumanţa, strămutarea sezonieră a turmelor“ în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii, asociate (depus în 30.03.2022) • Creşterea atractivităţii zonelor urbane şi rurale prin includerea în Programul naţional de restaurare a imobilelor monument istoric deţinute de persoane fizice, în condiţiile îndeplinirii criteriilor specifice de către proprietari şi cofinanţării proporţionale din partea acestora • Dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare şi protejare a patrimoniului cultural subacvatic, inclusiv prin implementarea de programe de cercetare arheologică şi conservare • Elaborarea şi implementarea planului naţional de protecţie a patrimoniului cultural naţional în situaţii excepţionale • Transferul la Ministerul Culturii şi reoperaţionalizarea schemei de rebate pentru producţia de filme în Romania în valoare de cca 50 mil. euro şi implementarea schemei de rebate pentru perioada 2023-2027 • Susţinerea în plan legislativ şi guvernamental a proiectului de lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor prin identificarea şi transmiterea unui imobil Agenţiei Naţionale pentru Romi pentru realizarea acestui obiectiv • Dezvoltarea, stimularea şi asigurarea finanţării în mod corespunzător a pieţei de carte din România (asigurarea punerii în aplicare în mod corespunzător a Legii bibliotecilor nr. 334 din 31 mai 2002, republicată, prin implementarea prevederilor privind creşterea anuală a colecţiilor din bibliotecile publice - trebuie să fie de minimum 50 de documente specifice la 1.000 de locuitori) • Alte priorităţi legislative - Legea voucherelor culturale, Codul patrimoniului
Obiective de guvernare Obiectiv 1: Investiţii - 270 mil. euro pentru patrimoniu. Obiective istorice de importanţă naţională, reabilitate prin finanţare BDCE • Implementarea proiectelor de antreprenoriat şi a celor de reabilitare/restaurare a unor clădiri de patrimoniu. Finanţarea acordată va susţine realizarea proiectării şi execuţia lucrărilor pentru opt obiective de investiţii • O serie de obiective istorice de importanţă naţională vor fi reabilitate prin finanţarea BDCE obţinută în 2022 (270 mil. euro: 216 mil. euro - împrumut BDCE şi 54 mil. euro - bugetul de stat)
Obiectiv 2: PNRR - Statutul lucrătorului cultural profesionist - Maximizarea potenţialului creativ al lucrătorilor culturali şi menţinerea lor activă pe piaţa muncii • Implementarea reformei 3 - Reformarea sistemului de finanţare a sectorului cultural şi finanţată prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR), componenta 11 - Turism şi cultură
Obiectiv 3: Lansare apel de proiecte pentru accelerarea digitalizării producţiei şi distribuţiei de filme - 5 mil. de euro prin PNRR • Sprijinirea accelerării tranziţiei digitale a producătorilor şi distribuitorilor de filme din România prin creşterea capacităţilor de producţie digitală, distribuţie, marketing şi promovare, inclusiv tehnologii de arhivare digitală
Obiectiv 4: Codul patrimoniului - Prioritate absolută pentru crearea unui cadru legislativ unitar. • Simplificarea, transparentizarea şi uniformizarea legislaţiei în domeniu
Obiectiv 5: Strategia Sectorială în Domeniul Culturii 2023- 2030 - stimularea creşterii nivelului de consum cultural • Stimularea creşterii nivelului de consum cultural, din care să rezulte obiective strategice, pe care să le aibă în vedere demnitarii în activitatea desfăşurată
Obiectiv 6: Digitalizarea culturii - 54 mil. euro prin Programul creştere inteligentă, digitalizare şi instrumente financiare • Digitalizarea patrimoniului şi furnizarea de informaţii digitale sprijină publicul să poată accesa, descoperi, explora şi aprecia bunurile culturale • Platforma electronică va interconecta toate formele de patrimoniu şi va constitui instrumentul principal pentru procesele decizionale aferente acestui sector • 20.000 de monumente vor fi inventariate digital • Creşterea consumului de carte şi mobilizarea de noi audienţe prin utilizarea instrumentelor digitale • 96.000 de resurse culturale vor fi digitizate şi introduse în platforma CULTURALIA (Biblioteca Digitală a României)
Obiectiv 7: Finanţarea evenimentelor de interes naţional şi internaţional • Timişoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii • Festivalul George Enescu • Finanţare altor proiecte mari: a 30-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, Festivalul de Film Transilvania şi Festivalul Naţional de Teatru Bucureşti, Festivalul Art Safari • Programul naţional pentru achiziţia de carte şi abonamente la reviste din categoria culturii scrise • Programul de achiziţii opere de artă derulat de instituţiile muzeale
Obiectiv 8: „Graniţele Imperiului Roman din România“ şi finanţarea continuării programului multianual de cercetare „LIMES“, în limitele unui buget estimat la 20 mil. lei
Obiectiv 9: 2023 - Anul Dimitrie Cantemir şi Ciprian Porumbescu
Obiectiv 10: AFCN - Creşterea accesului la cultură în zonele defavorizate din punct de vedere cultural (buget: 7,79 mil. euro), investiţie PNRR prin care se dezvoltă: • program de finanţare, derulat timp de 2 ani, într-un sistem de fonduri echivalente şi în parteneriat cu autorităţile locale, pentru programe culturale, anuale sau multianuale, implementat la nivel local, în localităţi cu o populaţie mai mică de 50.000 de locuitori; • program-pilot pentru finanţarea proiectelor de educaţie prin cultură, beneficiarii finanţării fiind unităţi de învăţământ din localităţi cu o populaţie mai mică de 50.000 de locuitori
Obiectivul 11: Salvgardarea siturilor înscrise în lista mondială UNESCO a patrimoniului în pericol • Continuarea finanţării restaurării obiectivelor monumente istorice ale sitului, prin Programul naţional de restaurare/timbrul monumentelor istorice
Obiectivul 12: „Alături de industrie“, implementarea schemei de ajutor de minimis dedicată sectorului cultural independent din România
Obiectivul 13: Elaborarea şi implementarea planului naţional de protecţie a patrimoniului cultural naţional în situaţii excepţionale
Obiectivul 14: Continuarea demersurilor de înscriere în patrimoniul UNESCO a obiectivului „Ansamblul Monumental Calea Eroilor“ realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu, precum şi continuarea cooperării interstatale pentru realizarea demersurilor de înscriere a dosarului multinaţional "Transhumanţa, strămutarea sezonieră a turmelor" în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii, asociate (depus în 30.03.2022)
14. MINISTERUL CERCETĂRII, INOVĂRII ŞI DIGITALIZĂRII Într-o eră caracterizată de progrese tehnologice fără precedent şi provocări globale complexe, cercetarea, inovarea şi digitalizarea reprezintă catalizatori esenţiali pentru dezvoltarea durabilă şi competitivitatea unei ţări. Aceste domenii sunt esenţiale pentru a stimula creşterea economică a României, pentru a consolida poziţia sa pe plan regional şi pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor. În contextul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, reformele şi investiţiile angajate de Guvernul României reprezintă o oportunitate generaţională de valorificare a potenţialului în domeniile cercetării, inovării şi transformării digitale. Coroborat cu măsurile din PNRR, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării îşi asumă un rol central pentru consolidarea politicilor din sistemului naţional de cercetare, crearea unui mediu propice de inovare şi transfer tehnologic, accelerarea transformării digitale şi intensificarea colaborării la nivel naţional şi internaţional. Evoluţia acestor domenii reprezintă o investiţie strategică în viitorul naţiunii, având un factor multiplicator şi contribuind în mod semnificativ la creşterea economică, crearea de noi locuri de muncă de înaltă calificare, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi la combaterea problemelor globale precum schimbările climatice şi inegalităţile sociale. Obiectivul fundamental în ceea ce priveşte domeniul cercetării, inovării şi digitalizării rămâne conectarea cu nevoile societăţii. Pentru zona cercetării şi inovării trebuie continuat procesul de evaluare a politicilor, urmat de reaşezarea sistemului naţional de cercetare. Pentru componenta digitalizării este nevoie ca avantajul conectivităţii să fie fructificat prin accelerarea transformării digitale atât în ceea ce priveşte dimensiunea administrativă, cât şi în cea economică. I. Cercetare Sistemul naţional de cercetare trece printr-un amplu proces de redimensionare şi beneficiază în anul 2023 de cea mai mare creştere bugetară din istoria sa. Strategia naţională de cercetare, inovare şi specializare inteligentă (SNCISI) 2022-2027 şi Planul naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare 2022-2027 au rolul de a asigura un cadru coerent şi eficient pentru promovarea şi susţinerea acestui domeniu, încurajând colaborarea între instituţiile de cercetare, mediul academic şi sectorul privat, şi asigurând accesul la finanţare şi resurse adecvate.
Obiective • Legea cercetării româneşti. În România, cercetarea funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, o legislaţie învechită, cu neconcordanţe, neadaptată pentru România viitorului. Pe baza recomandărilor experţilor Băncii Mondiale şi ai Comisiei Europene şi cu implicarea tuturor actorilor din sistemul românesc de cercetare, respectiv Academia Română, mediul universitar şi institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, noua lege a cercetării va prioritiza finanţarea cercetării pe baza principiului meritocraţiei, transferul rezultatelor cercetării în economie; reforma carierei cercetătorilor pentru atragerea şi păstrarea tinerelor talente şi pentru asigurarea promovării rapide în carieră a cercetătorilor performanţi; conectarea diasporei ştiinţifice româneşti la mediul de cercetare din ţară; reforma guvernanţei corporative pentru institutele naţionale de cercetare-dezvoltare; evaluarea organizaţiilor de cercetare după criterii obiective şi acordarea de stimulente financiare celor mai performante organizaţii; reducerea fragmentării sistemului de cercetare prin încurajarea colaborărilor şi integrărilor voluntare între organizaţii de cercetare • Atingerea ţintei de 2% din PIB pentru finanţarea cercetării (1% finanţare privată şi 1% finanţare publică). Pentru anul 2023, bugetul alocat cercetării a avut cea mai mare creştere din istoria ţării, fiind cu aproximativ 70% mai mare faţă de anul precedent, cu asigurarea unei distribuţii bugetare eficiente, destinate susţinerii cu prioritate a cercetării aplicative şi inovării, pentru dinamizarea transferului tehnologic, dar şi a cercetării fundamentale şi de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potenţial de creştere • Diaspora românească pentru excelenţă în cercetare. Implementarea investiţiei 8 din PNRR va însemna cel mai ambiţios program de aducere acasă a minţilor strălucite din întreaga lume: 120 de granturi de cercetare de câte 1,4 milioane EUR, pe parcursul a trei ani. Totodată, vizăm lansarea celui mai prestigios program de burse de cercetare doctorală, programul „George Emil Palade“, prin care 5-10 români vor beneficia de finanţarea programelor academice la primele 10 universităţi ale lumii, sub condiţia revenirii acasă după terminarea studiilor şi implementării cercetării doctorale în România • Sprijin pentru tineri şi cercetători. Continuarea programelor de sprijin pentru elevii care participă la competiţii internaţionale (programul „Henri Coandă“), a programului de granturi pentru cercetare-dezvoltare şi inovare (programul „Regele Carol I“), sprijin pentru posesorii cu certificate de excelenţă primite la competiţia pentru burse individuale Marie Skłodowska-Curie (componenta C9) şi acordarea a 11 premii de excelenţă consistente (300.000 lei fiecare) celor mai performanţi cercetători români în cadrul ediţiilor anuale ale Galei Cercetării Româneşti. De asemenea, se vor lansa anual competiţii de proiecte de cercetare prevăzute în Planul naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare 2022-2027, atât pe zona de cercetare, fundamentală, cât şi pe zonele de cercetare aplicativă, inovare şi transfer tehnologic • Platforme naţionale de cercetare în domenii-cheie. Prin fonduri europene (POCIDIF) şi fonduri de la bugetul de stat, se vor dezvolta 6 platforme strategice de cercetare, în concordanţă cu zonele de specializare inteligentă definite de România: (i) HUB-ul Român de Hidrogen şi Noi Tehnologii; (ii) Platforma Naţională de Nanotehnologii şi Semiconductori; (iii) proiectele majore de infrastructură europeană DANUBIUS-RI (Centrul Internaţional de Studii Avansate a Sistemelor Râuri-Mări) şi ELI-NP (laserul de mare putere de la Măgurele); (iv) ALFRED - demonstrator cu tehnologie a reactoarelor nucleare rapide răcite cu plumb; (v) HUB-ul Român de Inteligenţă Artificială; (vi) RoSATS - platforma naţională în domeniul aerospaţial • Reforma Agenţiei Spaţiale Române (ROSA). România a achitat, în 2022 şi 2023, toate datoriile restante la Agenţia Spaţială Europeană (ESA), fiind la zi cu toate plăţile datorate, pentru prima dată din 2017. Pentru a putea contribui eficient la programele ESA este necesară reforma ROSA pentru a îmbunătăţi calitatea programelor de cercetare, guvernanţei corporative, mecanismelor de funcţionare • Creşterea susţinerii financiare a universităţilor, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare (INCD-uri), institutelor din subordinea Academiei Române, institutelor şi centrelor de cercetare din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, precum şi a entităţilor de cercetare din domeniul apărării pentru a realiza cercetare de excelenţă prin intermediul polilor/ platformelor de cercetare la nivel regional • Intensificarea atragerii şi formării de resurse umane înalt calificate şi de investiţii în infrastructura de cercetare din INCD-uri şi universităţi în scopul recuperării decalajelor pe care România le înregistrează faţă de media UE şi faţă de ţările din regiune • Redimensionarea şi reformarea organizatorică a INCD-urilor, cu accent pe modernizarea funcţionării acestora, consolidarea guvernanţei corporative, creşterea transparenţei şi întărirea rolului lor în politica ştiinţei • Creşterea eficienţei susţinerii activităţii de cercetare în cadrul universităţilor prin eficientizarea colaborării în acest sens între MCID şi ME (UEFISCDI) • Stimularea cooperării public-private ca motor al inovării, dezvoltarea unui ecosistem de inovare la nivel naţional • Aducerea veniturilor cercetătorilor care activează în sistemul românesc de cercetare la un nivel cel puţin egal cu media Uniunii Europene, cu prioritate pentru tinerii cercetători, pentru încurajarea recrutării şi menţinerii lor în sistem
II. Inovare Consolidarea ecosistemului de inovare reprezintă o prioritate strategică în cadrul noii paradigme de dezvoltare a României. Acest obiectiv, esenţial pentru progresul economic şi social, implică stimularea investiţiilor şi activităţilor economice de cercetare şi dezvoltare în sectoare-cheie, precum tehnologie, energie, sănătate şi mediu. Inovarea contribuie la crearea de soluţii sustenabile şi competitive, capabile să abordeze provocările actuale şi viitoare. Prin investiţii în infrastructura de cercetare, educaţie şi formare profesională, România poate dezvolta un mediu propice pentru atragerea talentelor şi investiţiilor, susţinând colaborarea între instituţiile de cercetare, mediul academic şi sectorul privat.
Obiective • legislaţie pentru start-upuri inovatoare. Start-upurile în România au, în acest moment, acelaşi statut juridic (SRL), precum orice alt IMM, deşi nevoile şi provocările sunt cu totul diferite. Prin crearea unui nou tip de entitate comercială, SRL-i (inovator), vom asigura condiţiile necesare pentru creşterea şi păstrarea start-upurilor în România: (i) instrumente ESOP (opţiuni de dobândire de acţiuni pentru angajaţi); (ii) suport pentru investitori de tip business angels (individuali sau sindicalizaţi), cât şi investiţii de tip crowdfunding; (iii) procedură simplificată de înregistrare şi închidere a firmei; (iv) suport pentru internaţionalizare; (v) categorii de acţiuni cu drepturi specifice (exemplu: categorii de acţiuni fără drept de vot sau ale căror drepturi de vot nu sunt proporţionale cu cota de capital) etc. • Fondul Român de Inovare. Start-upurile româneşti beneficiază de finanţări private limitate în fazele de pre-growth şi early growth. Printr-un mecanism de tip fund matching, prin Fondul Român de Inovare, statul va putea interveni pentru finanţarea start-upurilor cu potenţial înalt de inovare, reducând riscul investitorilor privaţi de tip angel şi venture capital. • Reţeaua strategică ROST - Oficiul Român de Ştiinţă şi Tehnologie. Prin Ministerul cercetării, inovării şi digitalizării, se vor înfiinţa oficii ROST în patru puncte strategice, în etape: SUA (San Francisco-Silicon Valley), Coreea de Sud, Japonia şi Israel. După modelul de bune practici al altor ţări, reţeaua ROST va conecta antreprenorii români la capitalul de pe alte pieţe, precum şi diaspora românească la oportunităţile din ţară. Astfel, va fi asigurată o punte între startup-urile româneşti şi marile ecosisteme globale de inovare.
III. Conectivitate Îmbunătăţirea conectivităţii reprezintă o componentă esenţială pentru viziunea de dezvoltare a României, având un impact semnificativ asupra competitivităţii şi coeziunii sociale. Acest obiectiv vizează dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii, precum şi promovarea accesului egal la tehnologie şi servicii digitale pentru toţi cetăţenii. Conectivitatea sporită facilitează colaborarea, inovarea şi schimbul de idei şi resurse, contribuind la creşterea economică a ţării. Prin investiţii în infrastructura digitală şi de transport, precum şi în proiecte transfrontaliere şi de cooperare regională, România poate consolida şi extinde legăturile cu partenerii săi şi poate asigura o integrare mai profundă în reţelele globale.
Obiective • tranziţia către atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 şi stimularea investiţiilor private pentru dezvoltarea reţelelor de foarte mare capacitate. 94 milioane euro alocate pentru implementarea unei scheme de sprijinire a utilizării serviciilor de comunicaţii în zonele albe, ceea ce va permite extinderea reţelelor de mare viteză către peste 900 de localităţi • alinierea la eforturile continue ale Uniunii Europene pentru atingerea obiectelor de conectivitate stabilite prin Decizia UE 2.481/2022 pentru aprobarea Programului de Politici pentru Deceniul Digital 2030, în particular cele privitoare la acoperirea completă a ţării cu reţea de fibră optică Gigabit şi cu reţele 5G • finalizarea proiectului RO-NET şi a proiectului NGN, finanţate din fonduri structurale, pentru acoperirea zonelor albe. Parcurgerea etapelor operaţionale şi administrative pentru cele peste 700 de localităţi acoperite • modernizarea serviciilor poştale - Compania Naţională „Poşta Română“. Compania Naţională „Poşta Română“ continuă strategia de transformare agilă cu scopul de a se alinia la standardele celor mai performante companii poştale din lume: poşta elveţiană, germană, austriacă, estoniană, SUA Transformarea agilă constă în adaptarea întregului aparat propriu prin optimizarea constantă a personalului existent şi în implementarea de noi procese interne şi bune practici, având ca obiectiv standardul operaţional Z+1 pe întreg teritoriul naţional. Poşta Română îşi consolidează traiectoria de furnizor de infrastructură în domeniul logistic prin implementarea de hub-uri multimodale (aeroportuar-naval-feroviar-rutier), asigurarea continuităţii serviciului poştal şi adoptarea unei reforme profunde. Poşta Română va identifica cea mai bună soluţie de valorificare a imobilelor din patrimoniu în vederea reducerii cheltuielilor şi creşterii veniturilor. Poşta Română se conectează la fluxurile logistice internaţionale şi implementează transformarea DART (digitalizare, automatizare, robotizare, tehnologizare) prin următoarele măsuri: () implementarea de soluţii software moderne, ERP, software poştal, transferuri; () implementarea unei reţele de cutii poştale digitale; () implementarea de capacităţi de sortare automatizată şi robotizată; () implementarea de servicii digitalizate, inclusiv Z, last mile, transferuri.
Compania Naţională „Poşta Română“ optimizează interacţiunea cu autorităţile publice ca partener al cetăţenilor, contribuie la procesul de digitalizare a serviciilor oferite de stat ca partener al instituţiilor şi asigură fluxuri logistice şi de informaţii eficiente ca partener al mediului economic privat.
IV. Transformarea digitală Accelerarea transformării digitale reprezintă obiectivul de referinţă pentru definirea noului model de dezvoltare a României. Acest obiectiv, în continuă evoluţie, implică adaptarea rapidă şi eficientă la noile tehnologii, precum inteligenţa artificială, internetul lucrurilor şi tehnologiile blockchain. Transformarea digitală vizează optimizarea proceselor în administraţie, industrie şi servicii, creând oportunităţi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea productivităţii economice. Prin investiţii în infrastructura digitală, educaţie şi competenţe digitale, România poate dezvolta un ecosistem inovator care să ofere cetăţenilor şi mediului de afaceri acces la servicii moderne, eficiente şi sigure. Din acest spectru larg al transformării digitale, insistăm asupra sectorului public, ale cărui servicii electronice continuă să fie clasificate sub media europeană. Cele mai importante cauze identificate pentru acest decalaj sunt: • abordarea autorităţilor şi instituţiilor publice asupra importanţei digitalizării. Sectorul public continuă să vadă ca principal beneficiu în transformarea digitală un mod de a reduce costurile de funcţionare, în loc să abordeze acest proces ca pe principala modalitate a creşterii calităţii serviciilor publice (de exemplu: lipsa unui cadru sistematic şi predictibil de asigurare a fondurilor necesare mentenanţei sistemelor informatice); • sectorul public nu conţine suficienţi decidenţi de nivel înalt care au ca obiect principal de activitate transformarea digitală a instituţiilor lor - Chief Information Officer/arhitect-şef e-Guvernare. De asemenea, sectorul public are insuficiente resurse umane specializate în domeniul arhitecturilor de sisteme informaţionale, în particular în ceea ce priveşte interoperabilitatea semantică, şi nu are un corp de experţi de e-Guvernare, specialişti care sunt esenţiali în dezvoltarea de servicii publice electronice mai calitative, orientate spre cetăţeni şi mai uşor accesibile, deşi a fost introdusă în COR funcţia ocupaţională de expert în e-Guvernare în administraţia publică. Mai mult, sectorul public nu are nici instrumentele remunerative capabile să atragă această resursă umană, atât la nivelul decidenţilor, cât şi la nivel de execuţie; • lipseşte o arhitectură IT care să susţină interoperabilitatea tehnică şi care, în mod eficient şi scalabil, să aducă laolaltă date şi, după caz, documente din sistemele informatice ale autorităţilor şi instituţiilor publice pentru operaţionalizarea serviciilor publice electronice; • sectorul public, în ansamblul său, nu este încă suficient de deschis spre a valorifica potenţialul sectorului IT românesc în scopul transformării digitale, prin proiecte-pilot, chiar dacă o serie de progrese au fost făcute la ministerul de linie sau la Autoritatea pentru Digitalizarea României; • autorităţile şi instituţiile publice nu valorifică la maximum instrumentele care există acum în legislaţia din domeniul achiziţiilor publice (de exemplu: parteneriatul pentru inovare, contractele-cadru cu mai mulţi prestatori interschimbabili etc.) pentru a crea contexte mult mai agile pentru pilotarea şi dezvoltarea alături de utilizatori a platformelor prin intermediul cărora sunt furnizate serviciile publice electronice, ceea ce duce la perioade lungi între lansări de noi funcţionalităţi, la uzură morală a tehnologiilor şi la o adoptare foarte redusă de către populaţie; • deficitul de competenţe digitale la nivelul cetăţenilor şi al companiilor, care duce la un grad redus de utilizare a canalelor electronice pentru accesarea serviciilor publice.
Obiective • Reforme - politici, strategii, legislaţie: () definitivarea cadrului normativ pentru realizarea interoperabilităţii semantice şi a celei tehnologice între sistemele informaţionale ale autorităţilor publice - Legea interoperabilităţii a fost adoptată; urmează legislaţia subsecventă - normele de interoperabilitate; () o nouă lege a semnăturii electronice; () Strategia naţională în domeniul inteligenţei artificiale (IA). România este ultima ţară europeană care nu are o strategie naţională în acest domeniu strategic. MCID va coordona acest efort, prin intermediul Comitetului Român pentru Inteligenţă Artificială (AIR), care reuneşte cele mai strălucite minţi româneşti din ţară şi din diasporă. Strategia va fi complementară pentru investiţia în hubul român de inteligenţă artificială; () strategia naţională pentru susţinerea dezvoltării centrelor de inovare digitală DIH-uri; () intensificarea promovării serviciilor disponibile prin intermediul Ghişeul.ro/HUB-ul de servicii al MAI, prin programul „Caravana digitalizării“; () promovarea reutilizării între instituţii a componentelor hardware şi software şi replicarea de soluţii dovedite elemente de bună practică într-o instituţie şi în alte instituţii, în colaborare cu mediul privat; () intensificarea dialogului cu industria de software şi servicii informatice pentru armonizarea cadrului legislativ, inclusiv pentru transpunerea unor directive precum recent adoptata Data Act şi potenţiala AI Act de la nivelul Parlamentului European în legislaţia naţională; () dezvoltarea unui „Spaţiu digital comun“ între România şi Republica Moldova. Operaţionalizarea hotărârii pentru transferul de soluţii şi dezvoltarea de soluţii digitale comune.
• Investiţii - programe şi proiecte: () cloudul guvernamental. Implementarea investiţiei de cloud guvernamental, cu patru centre de date şi minimum 30 de instituţii de nivel central migrate în cloud, este cel mai important proiect de transformare digitală a României. Va însemna: servicii publice digitale şi eliminarea drumurilor între ghişee; economii de costuri; păstrarea datelor cetăţenilor într-un loc sigur; transparenţa accesului statului la datele cetăţenilor (jurnalizare şi notificare) etc.; () transparentizarea procesului decizional prin elaborarea unei platforme prin care să poată fi urmărite trasabilitatea şi parcursul actelor normative pe circuitul legislativ (de la Guvern/SGG până la momentul publicării actului normativ în Monitorul Oficial al României, Partea I, trecând prin Camerele Parlamentului şi având opţiunea de a vizualiza toate avizele asociate actului normativ); () implementarea unor sisteme de tip CRM şi feedback online pentru toate instituţiile care furnizează servicii publice direct cetăţenilor sau firmelor. Pe baza feedbackului colectat astfel se va avea în vedere punerea la dispoziţia premierului a unui instrument pentru evaluarea instituţiilor respective; () continuarea programelor şi proiectelor aflate în implementare pentru digitalizarea serviciilor publice pe care instituţiile publice le oferă cetăţenilor; () dezvoltarea de noi servicii de guvernare electronică construite în jurul nevoilor reale ale cetăţeanului român, luând în calcul simplificarea modalităţilor de acces; vor fi avute în vedere cu prioritate sursele de finanţare aferente perioadei 2021-2027, de exemplu POCIDIF, axa 2; () transformarea Punctului de contact unic (PCUe) în interfaţa prin care cetăţeanul comunică cu orice instituţie în vederea prestării oricărui serviciu public. PCUe va fi integrat cu sistemul naţional electronic de plăţi, ghiseul.ro, într-o platformă unică. Prin includerea tuturor serviciilor electronice disponibile şi accesibilizarea lui prin schema de e-identitate naţională, conform cadrului normativ european, serviciile publice electronice vor fi disponibile şi accesibile şi transfrontalier, pe baza nodului eIDAS; () demararea implementării Platformei naţionale pentru Interoperabilitate - Implementarea principiului once only şi a arhitecturii de interoperabilitate bazate pe un management de API-uri puse la dispoziţie de toate instituţiile publice care deţin registre de date naţionale. Infrastructura tehnică va permite accesul la registre în mod rapid, sigur şi flexibil, asigurând integritatea, disponibilitatea şi confidenţialitatea datelor; () iniţierea unor proiecte-pilot pentru adoptarea tehnologiilor avansate din spectrul automatizării, robotizării şi inteligenţei artificiale pentru eficientizarea utilizării resursei umane; () identitate digitală. Prin Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), vom pune la dispoziţia fiecărui român o identitate digitală, în mod gratuit, printr-o aplicaţie dezvoltată la cel mai înalt nivel de siguranţă în UE. Astfel, cetăţenii se vor putea autentifica printr-un singur set de credenţiale în raport cu statul (utilizator şi parolă), fără a mai fi nevoie să se prezinte în persoană la ghişeu. Astfel, se va extinde accesul diasporei la platforme precum ghiseul.ro; () crearea unui portofel digital/paşaport digital, disponibil fiecărui român, care să conţină toate datele pe care statul le deţine despre respectivul cetăţean, interoperabil cu sistemele deja existente şi cele prognozate (portofoliul educaţional digital, cazierul judiciar, permis auto digital etc.): () platforma naţională pentru competenţe digitale. Printr-un parteneriat public-privat, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării va lansa platforma pentru competenţe digitale la nivel naţional. Prin aceasta, companiile din domeniul IT&C vor fi implicate într-un efort naţional pentru alfabetizarea digitală a peste 80% dintre români până în 2030 - în medie, un milion de români anual. Parte din acest efort va fi susţinut prin PNRR, prin investiţia dedicată modernizării a peste 1.000 de biblioteci din întreaga ţară, unde peste 100.000 de români vor beneficia de cursuri de formare de competenţe digitale; () elaborarea unor programe pentru dezvoltarea competenţelor digitale ale angajaţilor din sectorul public, ale angajaţilor din sectorul privat şi ale cetăţenilor României şi asigurarea implementării acestora, în colaborare cu sectorul privat şi societatea civilă - inclusiv derularea de programe de formare pentru funcţionarii publici, pentru dobândirea de competenţe digitale la nivel local, prin DIH-uri. Obiectivul final este acela de a avea un nivel minim de competenţe digitale pentru orice angajat în sistemul public din România; () dezvoltarea, în parteneriat cu mediul universitar şi reprezentanţii mediului de business, a unor MOOCs (massive open online courses) dedicate funcţionarilor publici pentru a facilita achiziţia de competenţe digitale de bază şi avansate într-un timp scurt şi cu costuri reduse; () evaluarea recurentă (anuală) a competenţelor digitale pentru elevii din ciclul primar, gimnazial şi liceal şi implementarea de intervenţii educaţionale personalizate pentru a facilita dobândirea de competenţe digitale, inclusiv alfabetizare media şi securitate cibernetică, cu prioritate în zonele insuficient deservite. Suplimentar, noi tehnologii vor fi integrate la nivelul sistemelor de învăţământ pentru ca acestea să fie adaptate noilor realităţi şi să corespundă exigenţelor pieţei muncii; () atragerea, reţinerea şi formarea profesioniştilor în IT&C de la nivelul administraţiei publice în vederea dobândirii de competenţe digitale la un nivel avansat, prin programe de reskilling şi upskilling, coroborat cu platforme interactive de transformare digitală în managementul funcţiei publice, şi identificarea soluţiilor pentru retribuirea lor la nivelul pieţei; () sprijin pentru IMM-uri în vederea perfecţionării şi recalificării angajaţilor din firme, prin intermediul unei scheme lansate prin PNRR, sub formă de granturi pentru dezvoltarea competenţelor avansate în tehnologii emergente ale angajaţilor din peste 2.000 de întreprinderi mici şi mijlocii; () asigurarea securităţii cibernetice a entităţilor publice şi private care deţin infrastructuri cu valenţe critice, creşterea rezilienţei şi a securităţii cibernetice a serviciilor de infrastructură ale furnizorilor de servicii de internet pentru autorităţile publice din România şi crearea de noi competenţe de securitate cibernetică pentru societate şi economie; () modernizarea clădirii Virgil Madgearu din Calea Dorobanţilor nr. 15-17, ce aparţine Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, pentru dezvoltarea unui centru de excelenţă în digitalizare şi securitate cibernetică.
15. MINISTERUL JUSTIŢIEI Justiţia în slujba cetăţeanului. Principii şi valori democratice România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme. Statul este organizat potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale. Justiţia reprezintă acea putere a statului chemată să realizeze un serviciu public eficient, accesibil, imparţial şi independent, toţi justiţiabilii având dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. Un sistem de justiţie modern, eficient, accesibil şi de calitate, adaptat nevoilor cetăţenilor şi mediului privat, reprezintă o importantă premisă pentru dezvoltarea şi stabilitatea economică şi socială a ţării. Constituţia României afirmă şi garantează principiul pluralismului politic. Pentru a garanta pluralismul politic şi o societate democratică, Legea fundamentală a reglementat un catalog de drepturi şi libertăţi, promovând şi garantând cele trei mari valori fundamentale: viaţa, libertatea şi proprietatea. Orice persoană care urmează să ocupe o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii puterii de stat trebuie să îndeplinească cerinţele de integritate, legalitate şi corectitudine, menite să consolideze încrederea cetăţenilor în autorităţile publice centrale şi locale şi să preîntâmpine derapajele de la principiile democraţiei şi statului de drept. Susţinem ca iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei înregistrată la Parlament în mai 2019 şi aflată în prezent la vot final la Senat să îşi găsească cea mai bună formă de transpunere la nivel normativ. Susţinem crearea unei culturi a integrităţii în administraţia publică printr-un cadru legislativ clar, precis, predictibil, simplificat, codificat şi cu mecanisme de prevenţie, pentru asigurarea sustenabilităţii Agenţiei Naţionale de Integritate şi garantarea integrităţii în funcţia publică. Simplificarea şi sistematizarea legislaţiei, precum şi reducerea „inflaţiei“ legislative rămân obiective principale ale Guvernului, pentru asigurarea unui cadru normativ unitar şi a unei legislaţii clare şi previzibile, adaptate realităţilor sociale şi nevoii de dezvoltare economică a ţării.
Justiţie şi stat de drept I. Viziune şi principii Guvernul României va continua promovarea politicilor de consolidare a independenţei justiţiei şi a eficientizării funcţionării sistemului judiciar. Guvernul României, alături de toate autorităţile constituţionale, păstrează obiectivul de a continua înregistrarea de progrese în cadrul mecanismului „Stat de drept“ desfăşurat de Comisia Europeană cu toate statele membre ale Uniunii Europene şi consolidarea poziţiei României în cadrul Spaţiului de libertate, securitate şi justiţie în Europa şi a consolida integrarea României în spaţiul democratic european, prin menţinerea suportului pentru independenţa justiţiei, combaterea corupţiei şi a crimei organizate şi creşterea eficienţei sistemului judiciar în beneficiul cetăţenilor, protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi asigurarea caracterului ireversibil al reformelor în domeniul justiţiei. România este şi va rămâne un stat membru al Uniunii Europene, ataşat valorilor fundamentale şi principiilor care stau la baza construcţiei europene, iar reformele în domeniul Justiţie şi stat de drept reprezintă o garanţie că parcursul european al României este singura variantă pentru consolidarea independenţei sistemului judiciar şi asigurarea preeminenţei dreptului în raporturile sociale şi instituţionale. La nivel european, Guvernul va fi un promotor activ al mecanismului european privind statul de drept, adoptat de Comisia Europeană. Aşadar, în domeniul Justiţie şi stat de drept, Guvernul propune continuarea şi îmbunătăţirea reformelor, cu luarea în considerare a rapoartelor organismelor europene - Comisia de la Veneţia, GRECO, Raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept. Totodată, vom promova eficienţa justiţiei ca serviciu public, garantând o justiţie accesibilă, imparţială şi independentă pentru toţi justiţiabilii. Pe de o parte, eficienţa justiţiei ca serviciu public presupune existenţa şi garantarea unei independenţe a justiţiei în cele două componente ale sale: componenta instituţională, referitoare la sistemul judiciar în întregime, şi componenta individuală, referitoare la statutul juridic al magistraţilor (judecători şi procurori) cu toate elementele sale componente, consacrate în jurisprudenţa CCR, precum şi de standardele europene în materie. Pe de altă parte, eficienţa justiţiei ca serviciu public presupune proceduri judiciare şi administrative care să conducă la o mai bună alocare şi gestionare a dosarelor şi la reducerea termenelor de soluţionare a litigiilor, la accelerarea procedurilor pentru punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti şi să garanteze accesul efectiv la justiţie al justiţiabililor, inclusiv prin facilitarea ajutorului judiciar public. O justiţie accesibilă, rapidă, eficientă, cu un rol real de prevenire a conduitelor neconforme cu legea din societate presupune reexaminarea competenţelor instanţelor pentru echilibrarea volumului de dosare per judecător, informatizarea actului de justiţie şi promovarea mijloacelor alternative de soluţionare a litigiilor pentru a degreva instanţele. Guvernul României se angajează să asigure armonizarea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea justiţiei în acord cu principiile din instrumentele internaţionale ratificate de România, precum şi cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene (GRECO, Comisia de la Veneţia, Mecanismul „Stat de drept“) şi a deciziilor CCR. În acest sens, Guvernul se angajează să finalizeze proiectele de lege necesare pentru atingerea acestor obiective, precum şi să le susţină pe cele cu care deja a sesizat Parlamentul în acest scop, cum sunt cele privind statutul personalului de specialitate din instanţe şi parchete, cât şi pe cel privind statutul agentului de probaţiune. Justiţia ocupă un loc central în Programul de guvernare, prin prisma necesitaţii de a garanta funcţionarea eficientă a sistemului judiciar şi independenţa justiţiei şi a susţine în continuare lupta anticorupţie, înţeleasă inclusiv ca un mijloc de combatere a sărăciei şi a dezechilibrelor socialeconomice.
II. Obiective pentru o justiţie eficientă Obiectivele Programului de guvernare în domeniul justiţiei sunt stabilite având ca punct de plecare competenţele legale ale Ministerului Justiţiei, nevoile cetăţenilor, ale sistemului judiciar şi ale justiţiei în ansamblul său, resursele financiare aflate la dispoziţia ministerului, evoluţiile instituţionale din interiorul sistemului judiciar. Soluţiile în domeniul Justiţie şi stat de drept au în vedere obiectivul naţional şi instituţional al unei justiţii independente şi eficiente, cu respectarea recomandărilor organismelor europene (GRECO, Mecanismul „Stat de Drept“ şi Comisia de la Veneţia), respectiv a liniilor coordonatoare din Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR). Un sistem judiciar european, echilibrat, eficient şi responsabil Premisa fundamentală pentru a putea atinge acest obiectiv este dialogul instituţional constructiv între, pe de o parte, toate structurile componente ale sistemului judiciar şi, pe de altă parte, factorul politic decizional, care este Parlamentul României. Pentru a putea construi acest dialog necesar între beneficiari şi decidenţi, ministrul justiţiei trebuie să îşi îndeplinească efectiv rolul de mediator între sistemul judiciar şi puterile politice ale statului (puterea executivă şi puterea legislativă). Vom susţine transpunerea directivelor adoptate la nivelul Uniunii Europene aflate în portofoliu, cu scopul de a asigura armonizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană, ţinând cont de marile principii ale dreptului european (supremaţia, prioritatea şi aplicabilitatea directă a dreptului european în ordinea juridică naţională).
Eficientizarea accesului justiţiabililor la serviciul public de justiţie • Justiţia - un serviciu public accesibil cetăţenilor O justiţie independentă este garanţia funcţionării democraţiei, a respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, fiind un obstacol împotriva derapajelor autoritare. Actul de justiţie reprezintă un serviciu public, iar beneficiarii săi finali sunt cetăţenii. Pentru ca actul de justiţie să fie unul de calitate, profesioniştii direct implicaţi trebuie să beneficieze de toate condiţiile necesare, de la infrastructura instanţelor şi parchetelor la resursa umană care să corespundă nevoilor şi exigenţelor profesionale pentru înfăptuirea actului de justiţie şi până la aspecte care ţin de claritatea şi de predictibilitatea legislaţiei. Pornind de la Legea fundamentală care consacră următoarele principii: „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“, „Nimeni nu este mai presus de lege“, iar „Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi“, rezultă că accesul cetăţenilor la justiţie are ca premisă existenţa unei legislaţii clare, precise, predictibile, pe înţelesul cetăţenilor, accesibilă inclusiv online şi cu titlu gratuit. Din această perspectivă, urmărim ca actuala legislaţie a României să fie supusă unui amplu proces de revizuire sub aspectul calităţii sale, pentru a deveni predictibilă pentru cetăţeni, mediul privat, instituţii, inclusiv pentru decidenţii politici. Legile adoptate trebuie să corespundă unor nevoi sociale reale, să fie clare şi cu o anumită supleţe în conţinut, astfel încât cetăţenii să înţeleagă conduita de urmat şi consecinţele nerespectării legii. Totodată, în scopul degrevării instanţelor, susţinem promovarea mijloacelor de soluţionare alternativă a litigiilor civile, precum medierea, arbitrajul, folosirea tuturor procedurilor simplificate şi a garanţiilor procesuale prevăzute de noul Cod de procedură civilă, precum şi evaluarea nivelului taxelor judiciare de timbru atunci când acestea restrâng considerabil accesul beneficiarilor la justiţie. Urmărim diversificarea modalităţilor de plată a taxelor judiciare de timbru pentru a fi accesibile tuturor justiţiabililor (la ghişeu sau prin internet) prin promovarea digitalizării.
• Justiţia - un serviciu public eficient şi predictibil pentru mediul de afaceri Ministerul Justiţiei susţine consolidarea dialogului instituţional şi cooperarea cu mediul de afaceri, în scopul îmbunătăţirii permanente a legislaţiei aplicabile mediului economic de afaceri şi specializării magistraţilor în domeniul legislaţiei economice şi destinată profesioniştilor. Un cadru legislativ clar şi predictibil conferă stabilitate raporturilor juridice, susţine dezvoltarea economică şi încurajează investiţiile pe termen mediu şi lung. În acest scop, urmărim o revizuire a legislaţiei aplicabile mediului de afaceri şi litigiilor cu profesionişti, armonizarea legislaţiei primare, secundare şi a practicii judiciare cu reglementările europene în materia TVA şi a altor taxe, cu jurisprudenţa CJUE şi codificarea legislaţiei privind insolvenţa şi falimentul. Ministerul Justiţiei are în vedere identificarea unor soluţii legislative şi administrative prin dialog cu CSM şi cu mediul de afaceri pentru: (i) stabilirea unor termene rezonabile de judecată în cadrul procedurilor de insolvenţă şi în dosarele comerciale în general; (ii) specializarea magistraţilor în achiziţii publice, în cauzele privind insolvenţa şi falimentul, precum şi în litigiile de muncă; (iii) promovarea unor mijloace de soluţionare alternativă a litigiilor comerciale, precum medierea şi arbitrajul; (iv) un cadru legal pentru soluţionarea la distanţă a litigiilor în materie economică, utilizarea instrumentelor digitale pentru a creşte eficacitatea, transparenţa şi securitatea juridică; (v) actualizarea listei experţilor judiciari pe domenii economice, inclusiv în proceduri de achiziţii publice.
O resursă umană pregătită pentru un act de justiţie eficient • Asigurarea resursei umane pe termen scurt, mediu şi lung O provocare constantă a sistemului judiciar, mai accentuată în ultima perioadă, o reprezintă deficitul de resurse umane. Ministerul Justiţiei, prin Consiliul de Management Strategic în Domeniul Justiţiei şi direcţia de probaţiune, precum şi prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, va lansa un dialog structurat şi consolidat pentru a sprijini CSM şi celelalte autorităţi sus-precizate, în vederea identificării de instrumente pentru lărgirea bazei de recrutare în sistem, cu respectarea standardelor de calitate profesională cerute de complexitatea şi importanţa acestor profesii şi a sistemelor pe care ele le constituie. De asemenea, Guvernul, prin Ministerul Justiţiei, va sprijini CSM, direct şi prin Consiliul de Management Strategic în Domeniul Justiţiei, cu soluţii de creştere a capacităţii instituţionale a Institutului Naţional al Magistraturii. În paralel şi în strânsă legătură cu aceste demersuri, Ministerul Justiţiei, prin Consiliul de Management Strategic în Domeniul Justiţiei şi CSM, va lansa un dialog structurat pentru realizarea unui studiu complex pentru a evalua arhitectura sistemului judiciar din perspectiva resurselor umane, a optimei acoperiri teritoriale, realităţi sociologice, jurisdicţionale şi criminologice, din perspectiva eficientizării serviciului public judiciar în ansamblu pentru a servi mai bine interesele cetăţenilor şi ale persoanelor juridice. În acord cu obiectivele de referinţă asumate în cadrul PNRR şi pentru a susţine lupta anticorupţie şi lupta împotriva criminalităţii organizate, Guvernul va aloca resursele necesare asigurării schemelor de personal la DNA şi DIICOT aprobate. O justiţie eficientă în domeniul penal presupune colaborarea foarte bună dintre procuror şi poliţist, fără niciun fel de imixtiuni externe. În activitatea sa de organ de cercetare penală, poliţistul judiciar trebuie să aibă o singură linie de subordonare, şi anume subordonarea profesionala faţă de procuror. Susţinem în continuare consolidarea activităţii de urmărire penală a DNA şi DIICOT, prin politici şi scheme echilibrate, prin transfer constant de personal de specialitate şi suport logistic, menite să sprijine activitatea de cercetare penală a parchetelor, fără a afecta celelalte categorii de activităţi desfăşurate de poliţişti.
• Eliminarea inechităţilor în domeniul salarizării şi acordării pensiilor de serviciu Promovăm o serie de măsuri care au ca finalitate eliminarea inechităţilor în domeniul salarizării şi acordării pensiilor de serviciu în rândul magistraţilor, prin identificarea unor pârghii legislative în dialog cu CSM şi cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru a păstra un just echilibru între jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, documentele internaţionale la care România este parte şi care garantează statutul de independenţă a judecătorilor şi procurorilor, principiile care fundamentează politicile privind acordarea pensiilor în cadrul unei societăţi democratice şi principiul independenţei judecătorilor şi procurorilor, în componentă individuală. Guvernul, prin Ministerul Justiţiei, va participa la dezbaterile parlamentare şi va oferi asistenţă tehnică pentru reglementarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor în acord cu deciziile CCR şi cu angajamentele asumate de România prin jalonul aferent din PNRR.
• Asigurarea unui cadru legislativ pentru personalul de specialitate Susţinem continuarea planului de dezvoltare anuală a schemei de personal pentru grefieri, având în vedere că evoluţia activităţilor specifice reclamă suplimentarea posturilor de grefier. Este necesară asigurarea etapizată a unui raport grefier/judecător care să permită realizarea unui act de justiţie într-un termen rezonabil şi de calitate, inclusiv prin raportare la standardele Uniunii Europene. Pentru sistemul de probaţiune, vom acţiona în vederea suplimentării anuale a schemei de personal, numărul posturilor alocate fiind stabilit în funcţie de evoluţia cazuisticii, a numărului de persoane sancţionate penal cu măsuri alternative la pedeapsa închisorii. Vom susţine adoptarea proiectului de lege privind statutul personalului de specialitate judiciară şi al altor categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, precum şi a proiectului de lege privind statutul personalului din sistemul de probaţiune.
III. O politică penală coerentă şi unitară Intensificarea luptei anticorupţie şi a luptei împotriva criminalităţii organizate O legislaţie penală şi procesual penală clară, precisă şi predictibilă După şapte ani de la punerea în aplicare a noilor coduri (Codul penal şi Codul de procedură penală) şi după zeci de decizii de neconstituţionalitate pronunţate de Curtea Constituţională cu privire la conţinutul normativ al acestora, susţinem o legislaţie penală şi procesual penală modernizată şi coerentă, având la bază o viziune de politică penală sistemică, iar nu una parţială şi/sau limitată. Vom continua eforturile depuse până acum şi vom promova în dezbaterea parlamentară proiectele de lege pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, cu scopul de a pune respectivele coduri în acord cu deciziile CCR şi PNRR. Ministerul Justiţiei va participa la dezbaterea parlamentară şi va oferi asistenţa tehnică necesară pentru ajustarea codurilor în acord cu obiecţiile CCR. Consolidarea luptei anticorupţie şi a luptei împotriva criminalităţii organizate Prin modificarea legilor justiţiei s-a urmărit şi asigurat un impact benefic asupra independenţei, eficienţei şi responsabilităţii sistemului judiciar. Pentru a consolida lupta anticorupţie, precum şi lupta împotriva criminalităţii organizate şi a combate în mod eficient evaziunea fiscală vom asigura resursele materiale şi umane necesare DNA şi DIICOT. Asumăm ca prioritate a Guvernului combaterea infracţiunilor de mediu, precum şi lupta împotriva criminalităţii de mediu şi urmărim adoptarea unor soluţii legislative care să contribuie la investigarea cu celeritate a tuturor infracţiunilor de mediu prin procurori specializaţi. Susţinem combaterea fenomenului traficului de persoane prin asigurarea resurselor materiale şi umane necesare DIICOT, precum şi specializarea continuă a procurorilor. Ne vom concentra eforturile pe sprijinirea consolidării capacităţii naţionale de reacţie la forme extrem de nocive de manifestare a criminalităţii organizate transfrontaliere precum: traficul de persoane, traficul de minori şi traficul de droguri. Dimensiunea de prevenţie este, de asemenea, esenţială. Susţinem ca derularea procedurilor judiciare în cazurile de trafic de persoane şi infracţiuni sexuale să ţină cont de starea fizică şi psihică a victimelor, să nu agraveze trauma şi să fie stabilite prin intermediul CSM bune practici la nivel naţional pentru protejarea efectivă a victimelor acestor infracţiuni pe toată durata procedurilor judiciare. Susţinem procesul etapizat pentru dotarea parchetelor şi instanţelor din fiecare judeţ cu săli de audiere, amenajate în mod special, pentru victimele minore, atât în procesele penale, cât şi în cele civile, pentru a nu expune victimele minore unor traume suplimentare în prezenţa agresorilor. Reintegrarea socială a persoanelor private de libertate Luând în considerare rolul probaţiunii în sistemul execuţional penal românesc, propunem dezvoltarea instrumentelor de lucru, a procedurilor, programelor de reintegrare specifice în lucrul cu persoanele sancţionate cu măsuri alternative la pedeapsa închisorii. În acest sens, vom propune diversificarea schemei programelor folosite la nivelul serviciilor de probaţiune cu programe noi, adaptate tipurilor de infracţiuni săvârşite de persoanele aflate în evidenţă. Ministerul Justiţiei se va concentra pe implementarea Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024 prin intermediul Comitetului interministerial de coordonare, înfiinţat în acest scop.
IV. O viziune strategică pentru funcţionarea eficientă a sistemului judiciar Vom continua eforturile de adoptare, respectiv de implementare a documentelor strategice la care fac referire inclusiv recomandările partenerilor noştri europeni: „Strategia naţională împotriva criminalităţii organizate 2021-2024“: vizează prevenirea şi contracararea eficientă a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor circumscrise criminalităţii organizate grave; „Strategia naţională anticorupţie 2021-2025“: vizează implementarea standardelor interne şi internaţionale în domeniul anticorupţie, precum şi promovarea integrităţii şi reducerea vulnerabilităţilor la corupţie; „Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025“: vizează asigurarea unui management strategic integrat la nivelul sistemului judiciar şi gestionarea eficientă a resurselor şi problemelor complexe din justiţie.
V. Rolul avocaţilor şi al celorlalte profesii juridice liberale la înfăptuirea actului de justiţie Toate profesiile juridice au un rol esenţial într-un stat de drept, iar înfăptuirea actului de justiţie nu ar fi posibilă în lipsa uneia dintre acestea. Avocaţii, consilierii juridici, practicienii în insolvenţă, executorii judecătoreşti, notarii publici, mediatorii, experţii tehnici judiciari, traducătorii şi interpreţii autorizaţi, pe de o parte, şi judecătorii şi procurorii, personalul auxiliar de specialitate, pe de altă parte, deşi au atribuţii diferite, au un scop comun: asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale pentru cetăţean. Constituţia României a conferit profesiei de avocat un rol fundamental în apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, iar legile justiţiei şi strategiile de dezvoltare a sistemului judiciar au consacrat avocatul ca partener indispensabil şi participant direct la înfăptuirea justiţiei. Activitatea de asistenţă, consiliere şi reprezentare juridică realizată de avocaţi este o garanţie procesuală importantă pentru justiţiabili, conferindu-le încrederea că vor beneficia de un act de justiţie imparţial şi independent. Ministerul Justiţiei reafirmă susţinerea prin dialog instituţional şi prin măsuri legislative adoptate în acord cu jurisprudenţa CJUE şi CEDO, pentru promovarea şi respectarea principiilor enunţate în Carta principiilor fundamentale ale avocaţilor europeni, precum libertatea de a asigura apărarea şi consilierea clientului, respectarea secretului profesional şi a confidenţialităţii cauzelor încredinţate, prevenirea conflictelor de interese, competenţa profesională şi pentru înlăturarea oricăror forme de restricţii în exercitarea profesiei de avocat neconforme cu standardele europene. În contextul derulării amplului proces instituţional de digitalizare a întregii activităţi a instanţelor de judecată, Ministerul Justiţiei va susţine facilitarea conexiunilor profesiilor juridice pentru a le întări capacitatea de a furniza servicii juridice conexe justiţiei şi de a desăvârşi un concept funcţional unitar pentru digitalizarea justiţiei din România. Cunoaşterea şi buna înţelegere a legilor de către justiţiabili au ca premisă accesul neîngrădit al acestora la actele normative, iar profesioniştii dreptului să contribuie la explicarea normelor legale pe înţelesul beneficiarilor drepturilor şi libertăţilor. Încheierea de parteneriate între autorităţile statului şi profesiile juridice organizate în mod independent va avea un rol important în procesul de cunoaştere a legilor. Pentru a degreva instanţele de judecată, Ministerul Justiţiei susţine, în dialog cu CSM şi cu uniunile profesiilor juridice, promovarea şi folosirea de către justiţiabili a procedurilor alternative şi simplificate de soluţionare a litigiilor, respectiv extinderea accesului persoanelor fizice fără venituri la ajutorul public judiciar în proceduri contencioase şi necontencioase. Ministerul Justiţiei susţine derularea proiectului „Educaţia juridică în şcoli“ în colaborare cu uniunile profesiilor juridice, ca premisă fundamentală pentru formarea unei culturi pentru justiţie, stat de drept şi drepturile fundamentale ale omului în rândul noilor generaţii.
VI. Îmbunătăţirea infrastructurii sistemului judiciar şi a sistemului penitenciar şi digitalizarea actului de justiţie Investiţii în infrastructura fizică Continuăm demersurile pentru realizarea proiectului „Cartierul pentru justiţie“, care va grupa instituţiile de justiţie din Capitală într-un singur areal imobiliar, dezideratul Ministerului Justiţiei fiind finalizarea negocierii acordului de împrumut dintre Guvern şi Banca Mondială, necesar finanţării lucrărilor de construire, inclusiv ratificarea acestuia prin lege. Guvernul, prin Compania Naţională de Investiţii, va continua proiectele de extindere a sediului ÎCCJ şi a renovării sediului existent, alocând în acelaşi timp resursele necesare pentru asigurarea, prin închiriere, a unui sediu temporar pe termen scurt şi mediu, până la finalizarea noii construcţii şi a renovării sediului actual al ÎCCJ. Vom asigura investiţii în infrastructura instanţelor de judecată şi a parchetelor conform calendarului de investiţii adoptat prin fonduri de la bugetul de stat, fonduri din PNRR şi din alte surse externe. Susţinem dezvoltarea infrastructurii Direcţiei Naţionale de Probaţiune prin amenajarea unui nou sediu central într-o clădire care provine din recuperarea prejudiciilor rezultate din infracţiuni. Vom continua investiţiile pentru crearea, extinderea şi modernizarea spaţiilor de detenţie în conformitate cu standardele CEDO. Vom asigura resursele financiare necesare realizării obiectivelor de investiţii pentru realizarea de noi locuri de deţinere, extinderea şi modernizarea celor existente.
Digitalizarea actului de justiţie Pentru eficientizarea actului de justiţie este necesară implementarea digitalizării, a măsurilor cuprinse în Planul naţional de digitalizare a sistemului judiciar, care cuprinde digitalizarea structurii Ministerului Justiţiei şi a instanţelor de judecată în conformitate cu Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar. În acest sens, vom acţiona atât pentru realizarea, înfiinţarea şi modernizarea centrelor de date, cât şi pentru implementarea de roboţi informatici pentru efectuarea activităţilor recurente/ repetitive, asigurarea staţiilor şi a fondului de carte în format digital (inclusiv audiobook), automatizarea proceselor din justiţie prin mecanisme de inteligenţă artificială, în cazurile şi situaţiile care permit acest lucru. În mod special, vom susţine digitalizarea actului de justiţie prin îmbunătăţirea sistemului ECRIS IV şi punerea bazelor pentru dezvoltarea sistemului ECRIS V, precum şi prin dezvoltarea şi generalizarea dosarului electronic într-un sistem unic, la nivel naţional. Susţinem folosirea mijloacelor electronice de comunicare a actelor de procedură, precum şi elaborarea cadrului normativ pentru instituirea domiciliului electronic. Finanţarea prin PNRR a unor proiecte de digitalizare a actului de justiţie reprezintă o oportunitate reală pentru modernizarea radicală a actului de justiţie şi a relaţiei dintre sistemul judiciar şi justiţiabili. Vom susţine extinderea proiectelor de digitalizare şi în cazul serviciilor oferite de profesiile juridice pentru a facilita interconectivitatea acestora cu platformele dezvoltate la nivelul sistemului judiciar, inclusiv accesul la bazele de date ale unor registre publice de evidenţă, necesare în activitatea proprie. Implementarea cu celeritate a proiectelor ce vor fi finanţate din fondurile PNRR pentru transformarea digitală a sistemului judiciar sunt o prioritate pentru Ministerul Justiţiei. Continuarea procesului de informatizare a sistemului de justiţie va permite justiţiabililor un acces mai facil la dosarele în care sunt parte, prin intermediul dosarului electronic în care vor putea fi încărcate şi accesate în mod securizat toate documentele aferente litigiului. Părţile vor avea opţiunea de a realiza şi depune online acte procesuale.
VII. Recuperarea prejudiciilor rezultate din infracţiuni prin întărirea rolului Agenţiei Naţionale a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) Vom susţine creşterea capacităţii naţionale de răspuns împotriva criminalităţii, inclusiv prin identificarea efectivă a bunurilor având legătură cu infracţiunile, eficientizarea activităţii de administrare a bunurilor indisponibilizate şi confiscate, respectiv reutilizarea socială a respectivelor bunuri. Vom lua măsuri pentru modificarea competenţelor ANABI în scopul realizării obiectivelor din PNRR, implementarea Strategiei naţionale privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni 2021-2025 şi funcţionarea Fondului naţional pentru prevenirea criminalităţii. Ne asumăm măsuri concrete pentru ca victimele traficului de persoane să beneficieze de despăgubirile stabilite de instanţele judecătoreşti, inclusiv din sumele obţinute de ANABI în urma administrării şi vânzării bunurilor confiscate.
VIII. Obiective în plan internaţional Planul extern reclamă în egală măsură o reacţie adaptată şi profesionistă. Prin coordonare la nivel naţional cu Ministerul Afacerilor Externe şi instituţiile relevante din domeniul justiţiei, Ministerul Justiţiei îşi propune să implementeze tot instrumentarul bilateral dezvoltat în relaţia cu Republica Moldova pentru a sprijini dezvoltarea statului de drept la Chişinău, consolidarea sistemului de justiţie şi a luptei împotriva corupţiei, având ca deziderat final integrarea europeană a acestei ţări. Guvernul României va facilita schimbul de experienţă şi dezvoltarea cooperării judiciare în domeniul dreptului internaţional umanitar şi luptei împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate generate de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina. Perioada următoare va fi marcată şi de continuarea procesului de aderare a României la Convenţia antimită a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), demers sectorial de natură a susţine argumentele de aderare a României la organizaţie şi care va pune la dispoziţia organelor de urmărire penală un nou instrument multilateral care să sprijine cooperarea judiciară internaţională. Vom continua dezvoltarea profilului de ţară în cadrul comitetelor OCDE care interesează justiţia penală, acţionând cu prioritate pentru implementarea standardelor Convenţiei antimită. De asemenea, Ministerul Justiţiei va avea ca permanentă prioritate o activitate intensivă la nivelul Consiliului JAI, atât la nivel de experţi, cât şi la nivel ministerial, precum şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale ministeriale cu celelalte state membre ale Uniunii Europene şi alte state democratice.
16. MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Ministerul Afacerilor Interne (MAI) reprezintă componenta Guvernului ale cărei funcţii principale constau în asigurarea securităţii individului, comunităţii şi societăţii în general, respectiv în furnizarea unor servicii publice de calitate şi în acord cu nevoile exprimate de către aceştia. Ministerul Afacerilor Interne va deveni unul dintre vectorii principali ai consolidării încrederii în statul român, în deciziile pe care reprezentanţii acestuia le iau sau le implementează pentru siguranţa şi protecţia cetăţeanului şi a comunităţii, pentru asigurarea calităţii serviciilor publice furnizate. MAI contribuie esenţial la buna funcţionare a statului român şi, în acest sens, prin instituţiile abilitate aflate în subordinea sa, îndeplineşte atribuţii specifice, pe baza politicilor, strategiilor şi responsabilităţilor care privesc domeniile sale de competenţă. Pe lângă cele două domenii-cheie, mai vizibile în activităţile cotidiene - situaţiile de urgenţă şi ordinea publică, funcţiile principale ale MAI se reflectă şi în alte domenii, la fel de importante pentru stabilitatea şi bunul mers al societăţii, precum: controlul la frontiere şi al migraţiei, paza şi protecţia instituţională, lupta anticorupţie, antidrog sau împotriva traficului de persoane, protecţia arhivelor naţionale, asigurarea serviciilor publice esenţiale în legătură cu dreptul la identitate, călătorie etc. Contextul intern recent este puternic influenţat de conflictul militar existent în proximitatea graniţelor României, astfel că şi instituţiile MAI sunt angrenate zilnic în activităţi specifice care reclamă un nivel sporit de adaptare şi reacţii eficiente, pentru a face faţă noilor provocări. MAI a acţionat în mod coordonat pentru reducerea impactului riscurilor şi ameninţărilor la adresa siguranţei cetăţenilor, prin perfecţionarea şi adaptarea continuă a mecanismelor instituţionale de prevenţie şi răspuns, ceea ce a permis identificarea, cunoaşterea, analiza şi contracararea acestora, precum şi prin realizarea unui management eficient al crizelor.
Viziunea pe termen mediu Cetăţenii şi comunităţile vor beneficia de un sistem capabil să ofere siguranţă, să impună ordine şi respect faţă de lege şi să asigure un mediu prielnic pentru dezvoltarea de servicii publice de calitate. Structurile MAI vor fi principalii actori în realizarea obiectivelor instituţionale, dar şi parte a viziunii propuse. Responsabilitatea, individuală şi colectivă, modul de lucru proactiv şi îmbrăţişarea valorilor şi principiilor euroatlantice vor guverna activitatea instituţiilor MAI. Performanţa acestora va fi susţinută de angajaţi profesionişti, competenţi, integri şi dedicaţi realizării serviciului public. Indiferent de natura crizelor care s-au manifestat sau continuă să fie prezente în societate (contextul epidemiologic, contextul creat de conflictul militar de la graniţe etc.), MAI a identificat pârghiile necesare pentru a transforma aceste situaţii în oportunităţi pentru a-şi îmbunătăţi interacţiunea cu cetăţenii, pentru a răspunde cu responsabilitate, transparent, aşteptărilor acestora. MAI va continua demersurile de eliminare a principalei vulnerabilităţi a instituţiilor sale - deficitul de personal, fără însă a se limita la încadrarea posturilor vacante; astfel, vor fi luate în considerare mai multe paliere: optimizarea structurilor dedicate unui anumit domeniu şi redistribuirea resurselor între noile structuri astfel formate, creşterea nivelului de specializare pe diferite segmente de activitate şi, în general, îmbunătăţirea pregătirii profesionale şi extinderea utilizării noilor tehnologii în activităţile curente. În acest context, este important ca reforma pregătirii profesionale să înceapă încă din faza formării iniţiale. Iniţiativele care au ca finalitate creşterea calităţii serviciilor publice vor continua să fie pe agenda MAI; implementarea unor proiecte precum „HUB-ul de servicii la nivelul MAI“, „Sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă“ ş.a., respectiv valorificarea potenţialului de resurse oferit de acestea - care se materializează deja în prestarea unor servicii electronice: eliberarea certificatului de cazier judiciar, programarea în vederea eliberării unui paşaport simplu, ş.a.m.d. - reprezintă etape importante ale procesului de transformare digitală a activităţii MAI. Acest obiectiv este realizabil şi va impune gestionarea eficientă a documentelor elaborate de-a lungul timpului, a fluxurilor organizaţionale, a infrastructurii IT&C şi a bazelor de date. Contextul generat de conflictul militar de la graniţele României a pus în faţa instituţiilor subordonate MAI noi situaţii care reclamă a fi gestionate, care arată importanţa delimitării clare a rolurilor şi responsabilităţilor instituţionale, importanţa cooperării pentru un răspuns pluridisciplinar, importanţa îndeplinirii misiunilor de securizare a frontierelor şi de gestionare eficientă a migraţiei la frontierele externe ale UE. Poliţia Română, Jandarmeria Română, Poliţia de Frontieră Română, Inspectoratul General pentru Imigrări, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sunt actori-cheie în gestionarea tuturor acestor situaţii, iar creşterea capacităţii de prevenţie şi reacţie imediată, a rezilienţei şi pregătirii vor rămâne în continuare o prioritate a MAI pentru perioada următoare. MAI va continua să-şi îndeplinească misiunile pentru realizarea obiectivului naţional - aderarea la Spaţiul Schengen - şi, în general, pentru asigurarea securităţii Uniunii, prin contribuţii constante şi active, bazate pe un echilibru, între derularea fluentă a traficului transfrontalier şi securizarea frontierelor. Măsurile de ordin tehnic, logistic şi legislativ, inclusiv pentru realizarea sistemelor europene de informaţii pentru frontieră şi securitate (EES, ETIAS, SIS) şi asigurarea interoperabilităţii acestora, pe care le implementează constant, sunt o manifestare a angajamentului MAI faţă de acest obiectiv.
Obiective generale Pornind de la problemele enunţate, în perioada 2023-2024 ne propunem atingerea următoarelor obiective generale: • optimizarea răspunsului instituţional al MAI în cadrul unui sistem coerent şi eficient de servicii publice, prin eficientizarea structural-funcţională a componentelor sale organizatorice, în acord cu nevoile cetăţenilor şi societăţii; • creşterea gradului de protecţie şi de siguranţă a cetăţeanului şi a comunităţilor, având la bază dezvoltarea componentei de cunoaştere concretizată printr-o prezenţă activă pe teren, precum şi prin menţinerea şi îmbunătăţirea unor legături şi interacţiuni solide şi permanente cu membrii comunităţilor respectiv; • dezvoltarea capacităţii de prevenire, anticipare şi reacţie a MAI, pentru descurajarea şi combaterea faptelor infracţionale şi gestionarea situaţiilor speciale şi de criză; • continuarea implementării concepţiei privind recrutarea, formarea şi evoluţia profesională a personalului MAI; • accelerarea proceselor de simplificare administrativă şi transformarea digitală a serviciilor publice şi a procedurilor interne de lucru.
Obiective specifice I. Eficientizarea mecanismelor instituţionale şi interinstituţionale necesare elaborării şi implementării strategiilor naţionale în domeniul afacerilor interne MAI, împreună cu alţi parteneri instituţionali şi cu sprijinul societăţii civile, va continua implementarea strategiilor în vigoare, referitoare la: prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni, limitarea impactului şi diminuarea consecinţelor negative ale drogurilor, respectiv combaterea migraţiei ilegale. De asemenea, MAI va contribui la implementarea strategiilor privind siguranţa rutieră, lupta anticorupţie şi combaterea coordonată a tuturor formelor de ilicit împotriva mediului înconjurător. În continuare, MAI va avea în vedere adoptarea unui set de strategii sectoriale şi alte documente programatice în domenii-cheie de competenţă, care să confere mecanisme şi responsabilităţi precise la nivel organizaţional. Astfel, principalele strategii şi documente programatice vor viza domenii precum ordinea şi siguranţa publică, lupta împotriva traficului de persoane şi managementul integrat al frontierei de stat. Totodată, MAI îşi va exercita rolul pe care i-l recunoaşte Strategia privind dezvoltarea sistemului judiciar 2022-2025; prin raportare la volumul de cauze, distribuţia teritorială, resursele alocate şi capacitatea rapidă de intervenţie, MAI asigură componenta principală în materie de constatare a infracţiunilor şi efectuare a urmăririi penale, sub supravegherea procurorului sau din dispoziţia acestuia. Implementarea măsurilor prevăzute în documentele strategice şi programatice va contribui la asigurarea unui grad ridicat de siguranţă a persoanelor şi a patrimoniului acestora, respectiv la consolidarea mecanismelor de prevenire şi combatere a criminalităţii, prin întărirea cooperării interinstituţionale.
II. Eficientizarea activităţilor de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional Creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului este principala prioritate a MAI. În acelaşi context, căutarea persoanelor dispărute, siguranţa şcolară, prevenirea delincvenţei juvenile, combaterea violenţei domestice, prevenirea agresiunilor de natură sexuală, prevenirea şi combaterea consumului de droguri şi substanţe psihoactive şi, în general, prevenirea şi combaterea oricăror infracţiuni contra persoanei, cu accent pe cele îndreptate împotriva persoanelor vulnerabile ori cu grad ridicat de impact emoţional şi psihologic, respectiv combaterea infracţiunilor de mediu, a celor săvârşite în mediul online reprezintă subiecte de interes direct pentru întreaga societate. Un accent deosebit va fi pus pe creşterea prezenţei fizice a forţelor de ordine publică în mijlocul comunităţilor pentru prevenirea faptelor antisociale şi pentru descurajarea acestui fenomen care afectează cetăţeanul, astfel încât să fie sporit sentimentul de siguranţă şi încredere. MAI va aloca resursele necesare pentru a trata toate aceste subiecte şi va urmări corelarea lor cu cele naţionale şi internaţionale referitoare la prevenirea şi combaterea criminalităţii grave, a celei organizate şi transfrontaliere, precum şi a celei cu impact negativ asupra bugetului naţional şi european. În lupta împotriva fenomenului infracţional, MAI a implementat deja un sistem informatic de monitorizare electronică a agresorilor în domeniul violenţei domestice, într-o etapă-pilot, şi va urmări extinderea utilizării acestuia la scară naţională şi pentru toate situaţiile prevăzute de lege, până la finele anului 2025; de asemenea, MAI va continua să implementeze şi perfecţioneze instrumente de analiză a informaţiilor pentru combaterea pornografiei infantile, precum şi a infracţiunilor săvârşite în mediul online sau cu mijloace electronice. Pentru eficientizarea acţiunilor de combatere a infracţionalităţii în domeniul silvic, patrimoniului cinegetic şi piscicol şi a altor infracţiuni de mediu, MAI va operaţionaliza structuri unice specializate la nivelul Poliţiei Române şi va intensifica acţiunile comune de control cu alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu. La nivelul Inspectoratului General de Aviaţie vor fi dezvoltate capacităţile de suport aerian (SAOP), care să asigure intervenţia rapidă la evenimente din domeniul ordinii publice, inclusiv prin utilizarea aeronavelor fără pilot la bord. Pe lângă activităţile pentru respectarea strictă a legilor şi sporirea intoleranţei faţă de infracţionalitate şi de tot ceea ce înseamnă fapte antisociale, MAI va iniţia acţiuni care să încurajeze populaţia să facă front comun în acest demers ori să determine o mai mare solidaritate cetăţenească împotriva fenomenelor negative.
III. Consolidarea Sistemului Naţional Integrat pentru Situaţii de Urgenţă MAI îşi va consolida capacitatea de prevenţie şi reacţie imediată, va asigura creşterea rezilienţei şi pregătirii pentru a face faţă dezastrelor şi altor situaţii de risc, într-un mod adaptat la nevoile actuale. Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă se va consolida şi îşi va dezvolta rolul de principală autoritate responsabilă în gestionarea situaţiilor de urgenţă şi de protecţie civilă. Împreună cu instituţiile din coordonare, DSU va asigura dezvoltarea progresivă şi continuă a capabilităţilor de răspuns în situaţii de urgenţă şi de protecţie civilă (inclusiv prin suplimentarea cu noi capabilităţi - echipe de căutare şi salvare în zonele urbane în condiţii de dificultate medie, module de salvare a victimelor inundaţiilor cu ajutorul bărcilor etc.), continuarea demersurilor privind extinderea reţelei de subunităţi de intervenţie şi asigurarea acoperirii eficiente a răspunsului la nivelul teritoriului naţional, crearea unor capacităţi strategice de transport şi a unor facilităţi de depozitare a stocurilor strategice, perfecţionarea cadrului normativ şi continuarea procesului de armonizare a legislaţiei cu reglementările europene, participarea activă la procesul de creare a Capacităţii Europene de Răspuns la Urgenţă (EERC), precum şi adaptarea mecanismelor de management al resurselor umane (sub toate aspectele care vizează încadrarea, dezvoltarea, pregătirea, formarea şi perfecţionarea personalului din sistemul naţional de urgenţă). De asemenea, vor fi realizate activităţi specifice implementării şi finalizării proiectelor derulate, atât prin fonduri bugetare, cât şi europene, ce au ca scop dotarea cu echipamente şi mijloace tehnice, bunuri materiale şi echipamente de protecţie, adaptate tuturor categoriilor de misiuni, precum şi atragerea de fonduri nerambursabile pentru finanţarea de proiecte în domeniul situaţiilor de urgenţă şi protecţiei civile.
IV. Gestionarea provocărilor migraţioniste şi securităţii frontierelor MAI se află într-un proces de adaptare la noile provocări de securitate, context în care va continua dezvoltarea capacităţii de a gestiona în mod eficient securitatea frontierelor. MAI a dezvoltat şi va continua să perfecţioneze un sistem de răspuns, articulat la noile provocări de securitate, prin intensificarea exerciţiilor tematice (şi derularea unor scenarii de imigrare specifice dinamicii fenomenului migraţionist), dar mai ales prin rezolvarea în concret a diferitelor situaţii apărute în actualul context regional şi internaţional. Prin Planul de acţiuni pentru perioada 2023-2024, MAI va asigura implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2021-2024, care urmăreşte gestionarea eficientă a migraţiei ilegale sub toate aspectele şi formele sale. Principala noastră preocupare este implementarea acestei strategii, prin diminuarea ponderii factorului ilegal în cadrul fenomenului migraţionist, prevenirea imigrării acelor categorii de persoane care reprezintă factori de risc, precum şi prin combaterea şederii ilegale şi a traficului de persoane. Un aspect de interes care implică o colaborare mai strânsă şi eficientă cu alte instituţii ale statului se referă la reducerea numărului de resortisanţi ai statelor terţe aflaţi fără forme legale pe teritoriul României. Pentru atingerea acestui obiectiv, MAI va iniţia demersuri legislative şi va continua măsurile concrete pentru implementarea noii arhitecturi a sistemelor europene de informaţii pentru frontieră şi securitate şi asigurarea interoperabilităţii dintre acestea. De asemenea, MAI va lua măsurile necesare pentru întărirea controalelor la frontieră, cu scopul de a preveni şi combate contrabanda, respectiv introducerea ilegală în ţară a unor substanţe periculoase şi deşeuri.
V. Creşterea siguranţei rutiere prin consolidarea mecanismelor de prevenire şi combatere a încălcării legislaţiei rutiere Atingerea acestui obiectiv presupune, din perspectiva competenţelor MAI, intensificarea activităţilor de educaţie rutieră şi urmărirea respectării legislaţiei rutiere, recent amendată, şi aplicarea prevederilor care sancţionează comportamentul agresiv şi iresponsabil. De asemenea, MAI a contribuit esenţial la legislaţia care va face posibilă utilizarea mijloacelor electronice în comunicările dintre autorităţile competente şi conducătorii de autovehicule, cu privire la încălcarea normelor rutiere, şi va lua măsurile necesare pentru ca, împreună cu partenerii instituţionali, să asigure implementarea şi operaţionalizarea Sistemului integrat de monitorizare a traficului rutier pe drumurile publice din România (e-SIGUR). Pe aceeaşi linie se înscriu şi proiectele „HeliPol“ şi „Horus“, în curs de implementare, în cadrul cărora vor fi operaţionalizate unităţi de suport şi coordonare aeriană. Astfel, vor fi demarate achiziţii de echipamente de zbor, autospeciale, sisteme electronice mobile de depistare a substanţelor stupefiante în salivă, etilometre, infrastructură de comunicaţii şi terminale satelitare, care au ca scop asigurarea siguranţei rutiere la nivel naţional, cu accent pe reducerea numărului de victime ale accidentelor rutiere, deplasarea cu celeritate la locul producerii accidentelor rutiere colective cu consecinţe foarte grave, monitorizarea fluxurilor de trafic, perceperea unei imagini clare de ansamblu asupra problemelor din trafic şi dispunerea efectivelor de poliţie cu maximă eficienţă. Măsurile preconizate a fi realizate de MAI vor contribui decisiv la decongestionarea arterelor rutiere şi la respectarea regulilor de circulaţie şi vor aduce beneficii pentru toţi participanţii la trafic, pentru comunităţi şi unităţile administrativ-teritoriale (din calitatea lor de administratori ai drumurilor publice).
VI. Adaptarea mecanismelor de recrutare, selecţie, încadrare, dezvoltare, pregătire, formare şi perfecţionare a personalului MAI la realităţile sociale actuale Realizarea acestui obiectiv a început cu procesul de reformă a Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ şi cu implementarea programelor de masterat profesional (pentru a răspunde nevoilor actuale de pregătire profesională a ofiţerilor). MAI va identifica noi oportunităţi de dezvoltare a unităţilor de învăţământ postliceale pentru formarea agenţilor/subofiţerilor şi va consolida sistemul de pregătire profesională continuă. Pentru a răspunde mai eficace şi eficient nevoilor actuale şi de perspectivă ale societăţii, MAI va pune accent pe revizuirea curriculumului destinat formării iniţiale, prin creşterea bugetelor de timp alocate pregătirii practice (tactică, tragere, autoapărare, conducere defensivă), pe operaţionalizarea sistemului de învăţământ postliceal hibrid în cadrul şcolilor de poliţie, cu impact asupra cifrelor de şcolarizare, pe îmbunătăţirea procesului de pregătire a personalului MAI care desfăşoară activităţi de negociere şi dialog, pe utilizarea metodelor moderne de instruire, pe revizuirea mecanismelor de evaluare a competenţelor şi abilităţilor profesionale etc. În cadrul acţiunilor MAI, de proiectare, dezvoltare şi implementare a serviciilor electronice, „Recrutarea în vederea ocupării unor funcţii vacante în MAI“ şi „Înscrierea la instituţiile de învăţământ MAI“ reprezintă obiective asumate şi în curs de implementare (până la finele anului curent, 2023) prin proiectul „HUB-ul de servicii la nivelul MAI“. Totodată, pentru a obţine o mai mare predictibilitate în privinţa recrutării, formării şi evoluţiei profesionale a personalului, la nivelul MAI au fost iniţiate demersuri pentru promovarea unui ghid al carierei, cu impact pozitiv asupra dinamicii resurselor umane, care va fi implementat în perioada imediat următoare. MAI va continua demersurile de reducere etapizată a deficitului de personal, în principal prin intermediul instituţiilor proprii de formare profesională, dar şi pe cele de îmbunătăţire a mecanismelor de selecţie şi pregătire a personalului care asigură intervenţia la evenimente, prin introducerea şi a altor domenii de evaluare (de exemplu: educaţie civică, raţionament logic); un prim pas care vizează calitatea pregătirii profesionale a fost realizat, prin amendarea reglementărilor relevante astfel încât să crească exigenţa în proba de verificare a performanţelor fizice. De asemenea, MAI a reluat procedurile de încadrare prin concurs a funcţiilor de conducere vacante, organizând în acest sens proceduri transparente şi unitare, şi va continua să limiteze utilizarea împuternicirilor în funcţie. Stabilitatea pe post a personalului împreună cu impunerea unor mecanisme adecvate de management vor facilita îmbunătăţirea performanţelor instituţionale, în beneficiul cetăţeanului. O abordare strategică referitoare la politica de personal o reprezintă revizuirea arhitecturii funcţionale a unor structuri în vederea eliminării suprapunerilor de competenţe şi pentru eficientizarea actului managerial. În cadrul procesului de formare profesională va fi consolidată utilizarea metodelor moderne de instruire (platforme de tip „e-learning“, cursuri online) şi vor fi revizuite mecanismele de evaluare a competenţelor şi abilităţilor profesionale.
VII. Optimizarea funcţională a structurilor MAI MAI va continua acest proces, prin reconsiderarea rolului sau comasarea unor structuri conexe, eliminarea situaţiilor în care aceeaşi materie este gestionată de mai multe structuri, echilibrarea repartizării resurselor. Aceste demersuri au în vedere: îmbunătăţirea sistemului de asigurare a ordinii publice, cu accent pe activitatea de prevenire; întărirea capacităţii de funcţionare şi reacţie a structurilor operative; eficientizarea structurilor de suport, inclusiv prin crearea unui mecanism unitar, la nivelul judeţului, care să asigure resurse materiale pentru toate structurile operative ale MAI; impunerea utilizării procedurilor de lucru electronice, a sistemelor de management electronic al documentelor şi a semnăturii electronice. MAI are în vedere operaţionalizarea portalului GIS şi asigurarea structurilor sale cu informaţii geospaţiale; o altă direcţie de acţiune va consta în dezvoltarea analizei informaţiilor, pe palierele strategic, operaţional şi tactic, în domeniile prioritare de acţiune specifice ordinii şi siguranţei publice, respectiv evaluarea integrată a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor sistemice, în vederea fundamentării deciziilor. De asemenea, MAI are în vedere operaţionalizarea noilor structuri responsabile cu monitorizarea electronică, îmbunătăţirea mecanismului instituţional dedicat intervenţiei la evenimentele din domeniul ordinii şi siguranţei publice semnalate de cetăţeni prin SNUAU 112, reorganizarea activităţii secţiilor de poliţie rurală, în concordanţă cu exigenţele de natură operativă, intervenţie la evenimente şi competenţele materiale şi teritoriale existente, constituirea de structuri specializate în dispariţii de persoane, eficientizarea modului de pregătire şi folosire a animalelor de serviciu la nivelul MAI, prin identificarea şi aplicarea unor soluţii organizatorice şi structurale adaptate noilor realităţi instituţionale şi operative. Reforma misiunilor de pază este, de asemenea, o direcţie de acţiune a MAI prin care se urmăreşte creşterea ponderii utilizării sistemelor tehnice de securitate, operaţionalizarea dispeceratelor de monitorizare zonale, modernizarea sistemelor tehnice de securitate şi conectarea acestora la dispecerate, creşterea mobilităţii structurilor de pază şi asigurarea dotării corespunzătoare.
VIII. Transformarea digitală a unor servicii publice şi a activităţii structurilor MAI MAI se află în plin proces de transformare digitală a activităţii proprii, având drept obiectiv creşterea accesibilităţii şi calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor. Unele dintre aceste servicii, precum eliberarea certificatului de cazier judiciar, programarea în vederea obţinerii unui paşaport, obţinerea avizului MAI (pentru documentaţii de urbanism, amenajarea teritoriului şi autorizarea construcţiilor), sunt deja realizate şi pot fi consumate online, prin HUB-ul de servicii la nivelul MAI; altele, precum obţinerea istoricului sancţiunilor rutiere, răspuns la scrisoarea de informare RO-CBE, recrutarea în vederea ocupării unor funcţii vacante, înscrierea la instituţiile de învăţământ ale MAI, eliberarea şi verificarea apostilei pentru actele oficiale administrative ş.a.m.d., urmează ca până la finele anului curent (2023) să completeze gama de servicii electronice oferite prin HUB. Totodată, MAI va aduce o contribuţie esenţială la transformarea modului în care va funcţiona administraţia publică din România, prin definitivarea implementării şi operaţionalizarea unor proiecte de interes deosebit, cu un factor de multiplicare uriaş, precum emiterea actelor de stare civilă şi a cărţii electronice de identitate, digitalizarea înmatriculării vehiculelor şi emiterii permiselor de conducere. În perioada imediat următoare va fi generalizată emiterea cărţii electronice de identitate (CEI) la nivel naţional, pe baza informaţiilor colectate în cadrul proiectului-pilot demarat în anul 2021, şi va fi retehnologizată infrastructura IT aferentă, administrată la nivelul MAI. Independent de implementarea cărţii electronice de identitate, MAI va crea premisele necesare pentru utilizarea identităţilor electronice ca mijloace prin care cetăţenii pot consuma diferite servicii electronice. MAI îşi va consolida capacitatea de monitorizare şi anticipare a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice, respectiv de contracarare a formelor grave de criminalitate, prin dezvoltarea resurselor umane specializate în activitatea de informaţii şi achiziţia de instrumente tehnice avansate de culegere şi procesare a informaţiilor. MAI îşi va întări capabilităţile de securitate cibernetică, prin creşterea rezilienţei sistemelor informatice şi de comunicaţii proprii şi eficientizarea capacităţii de detecţie şi investigare rapidă a atacurilor cibernetice. Pe acelaşi palier, MAI îşi va perfecţiona măsurile de protecţie a informaţiilor clasificate gestionate, inclusiv prin creşterea culturii de securitate a personalului.
IX. Eficientizarea managementului resurselor logistice şi financiare MAI va continua procesul de reformă în domeniul resurselor logistice şi financiare, având următoarele priorităţi: îmbunătăţirea gradului de dotare a personalului cu mijloace de protecţie şi intervenţie, sisteme de înregistrare audio-video şi tehnică specială de investigaţii; îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi a spaţiilor destinate primirii cetăţenilor; echiparea poliţiştilor cu noua uniformă de serviciu, creşterea calităţii serviciilor medicale şi de recuperare medicală a personalului MAI, în vederea asigurării sănătăţii, şi menţinerea capacităţii de efort a efectivelor; creşterea mobilităţii structurilor de intervenţie (prin dotarea cu mijloace de mobilitate terestră, navală şi aeriană); implementarea unor soluţii informatice de tip ERP (Enterprise Resource Planning). Având în vedere noile tendinţe la nivel european, MAI va elabora o proiecţie privind înzestrarea structurilor sale cu vehicule alimentate cu combustibili alternativi. În anii precedenţi au fost demarate acţiuni pentru creşterea calităţii uniformei şi echipamentului din dotarea Poliţiei Române şi Poliţiei de Frontieră Române; acest proces va continua şi va fi extins la nivelul tuturor structurilor MAI, între primii beneficiari ai noilor uniforme regăsindu-se şi absolvenţii instituţiilor de învăţământ ale MAI. În plan teritorial va fi dezvoltată o infrastructură comună de pregătire, ce va fi destinată procesului de instruire şi antrenare a poliţiştilor, poliţiştilor de frontieră, jandarmilor, pompierilor şi personalului de protecţie civilă.
X. Consolidarea capacităţii MAI de a utiliza fondurile externe nerambursabile pentru a creşte calitatea serviciilor oferite cetăţenilor MAI îşi va concentra eforturile pentru finalizarea proiectelor finanţate din cadrul financiar multianual 2014-2020, pentru atingerea tuturor rezultatelor prevăzute şi creşterea sumelor accesate, un accent deosebit fiind pus pe închiderea programelor naţionale finanţate din fondurile europene dedicate afacerilor interne, gestionate în calitate de autoritate responsabilă. În ceea ce priveşte cadrul financiar 2021-2027, MAI va accesa oportunităţile de finanţare disponibile în vederea atingerii obiectivelor instituţionale privind creşterea calităţii serviciilor pentru cetăţeni. Pentru realizarea obiectivelor aferente gestionării frontierei, managementului migraţiei, securităţii interne, MAI va implementa programele naţionale finanţate din Fondul pentru securitate internă (FSI), Fondul pentru azil, migraţie şi integrare (FAMI) şi Instrumentul pentru managementul frontierei şi politica de vize (IMFV), prin acordarea de finanţări nerambursabile pentru proiecte specifice. Obiectivele majore de investiţii accesate din PNRR vor fi implementate pentru modernizarea infrastructurii din domeniile sănătate, digitalizare, infrastructură verde. Totodată, în calitate de coordonator de investiţie va asigura implementarea intervenţiilor aferente investiţiei 8 - Cartea electronică de identitate. MAI va continua procesul de dezvoltare a capacităţii instituţionale de accesare şi implementare a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, în special prin capacitarea resursei umane şi păstrarea trendului ascendent de accesare a fondurilor externe nerambursabile.
XI. Consolidarea mecanismelor de realizare a comunicării publice Gestionarea situaţiei pandemice şi, recent, contextul creat de conflictul militar de la graniţele României au arătat pericolul pe care îl generează diseminarea în spaţiul public a informaţiilor de tipul „Fake news“. MAI va continua să asigure informarea corectă şi completă a cetăţeanului cu privire la evenimentele de interes din domeniul său de activitate, necesitatea respectării măsurilor de protecţie specifice unor situaţii de risc (vezi campaniile de informare şi pregătire a comportamentului populaţiei în caz de cutremur), precum şi la subiecte care vizează activitatea personalului/structurilor MAI. MAI va urmări ca toate acţiunile de comunicare publică să se facă transparent, deschis, proactiv şi să aibă ca obiectiv central construirea unui parteneriat corect şi responsabil cu cetăţenii şi comunităţile; de asemenea, MAI va eficientiza mecanismele prin care sunt realizate comunicarea în situaţii de criză, dezvoltarea unei dimensiuni strategice a comunicării, precum şi îmbunătăţirea comunicării interne şi asigurarea cadrului adecvat participării întregului personal la eficientizarea activităţii instituţiei.
17. MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Pe baza orientărilor formulate de Strategia Naţională de Apărare a Ţării, Guvernul va concepe şi realiza proiectele de securitate şi apărare ca un tot unitar, prin consolidarea posturii de apărare şi descurajare, prin dezvoltarea unor capabilităţi de apărare robuste şi reziliente, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente, destinate deopotrivă descurajării unei agresiuni împotriva României şi articulării unui răspuns interinstituţional adecvat la provocările actuale şi viitoare ale mediului de securitate, inclusiv în spectrul hibrid. Astfel, sunt necesare cinci elemente esenţiale: capabilităţi de înaltă tehnologie, o resursă umană înalt educată şi foarte bine instruită, dezvoltarea unei culturi instituţionale centrate pe cunoaştere şi inovaţie şi, nu în ultimul rând, rezilienţa naţională, inclusiv bazată pe pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare. În cadrul NATO se va urmări consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA. Rezultatul urmărit vizează creşterea credibilităţii strategice a României, având ca fundament predictibilitatea, continuitatea şi angajamentul pe linia obiectivelor asumate la nivel aliat privind: asigurarea parametrilor stabiliţi în contextul NATO pentru finanţarea apărării, dezvoltarea capacităţii de apărare naţională şi a nivelului de reacţie, participarea la iniţiative şi proiecte aliate vizând dezvoltarea de capabilităţi aliate comune; participarea la misiuni şi operaţii NATO. Pe baza orientărilor formulate de Strategia Naţională de Apărare a Ţării, a concluziilor rezultate în urma desfăşurării „Analizei strategice a apărării 2020“ şi a Cartei Albe a Apărării 2021, de a concepe şi realiza proiectele de securitate şi apărare ca un tot unitar, Guvernul va continua identificarea şi implementarea de măsuri pentru asigurarea consolidării posturii de apărare şi descurajare, prin dezvoltarea unor capabilităţi de apărare robuste şi reziliente, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente, destinate deopotrivă descurajării unei agresiuni împotriva României şi articulării unui răspuns interinstituţional adecvat la provocările actuale şi viitoare ale mediului de securitate, inclusiv în spectrul hibrid. Acţiunile destabilizatoare din proximitatea estică a României, derulate pe multiple paliere şi într-o manieră sincronizată, continuă să influenţeze, să modifice şi să agraveze situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, prin perpetuarea instabilităţii, întreţinerea conflictelor prelungite şi influenţarea parcursului european şi euroatlantic al statelor din acest areal. Pentru ca toate acestea să nu rămână doar simple deziderate, prin programul de guvernare au fost alocate resursele necesare pentru creşterea alocării nivelului stabilit prin Acordul politic naţional privind creşterea finanţării pentru apărare pentru perioada 2017-2027 şi în perspectiva următorilor ani, la 2,5% din PIB. I. Dezvoltarea cadrului politic şi juridic din domeniul apărării şi securităţii naţionale Apărarea naţională are nevoie de un cadru legal care să asigure modernizarea, operaţionalizarea şi gestionarea eficientă a priorităţilor. Analiza actualului cadru legislativ va viza armonizarea prevederilor legale şi normative care reglementează domeniul apărării naţionale. Vom susţine o abordare care să ţină seama de bunele practici la nivel european, în special cele care vizează controlul democratic al forţelor armate, respectarea valorilor statului de drept şi o abordare profesionistă a mecanismelor interministeriale. Dezvoltarea Acordului politic naţional privind creşterea finanţării pentru apărare va cuprinde definirea angajamentelor şi a responsabilităţilor structurilor cu rol legislativ şi executiv în probleme de securitate/apărare naţională. Apreciem că numai în acest mod se va realiza o continuitate în domeniul securităţii şi apărării naţionale în situaţia alternanţei la guvernare şi, astfel, se va obţine consensul politic necesar derulării programelor de dezvoltare/modernizare. De asemenea, aprobarea bugetelor pentru apărare şi pentru structurile de securitate nu ar mai avea caracter formal, ci ar reflecta o voinţă politică majoritară, multipartită, asigurând şi transpunerea în practică a principiului controlului parlamentar asupra forţelor de securitate/apărare. Acest proces va include actuala procedură de planificare a apărării, asigurându-i un caracter multianual, precum şi un grad sporit de asumare şi control la nivel politic.
II. Creşterea relevanţei strategice a României în cadrul NATO şi UE În cadrul Alianţei, rezultatul urmărit vizează creşterea credibilităţii strategice a României, având ca fundament predictibilitatea, continuitatea şi angajamentul pe linia obiectivelor asumate la nivel aliat privind: asigurarea parametrilor stabiliţi în contextul NATO pentru finanţarea apărării (2,5% din PIB din sursele buget de stat şi activităţi finanţate integral din venituri proprii, din care cel puţin 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare şi inovare); dezvoltarea capacităţii de apărare naţională şi a nivelului de reacţie; asigurarea ofertei naţionale relevante pentru implementarea iniţiativelor NATO în planul dezvoltării capacităţii colective de reacţie a Alianţei; participarea la iniţiative şi proiecte aliate vizând dezvoltarea de capabilităţi aliate comune; participarea la misiuni şi operaţii NATO; contribuţia la implementarea prezenţei aliate înaintate pe teritoriul altor aliaţi estici şi gestionarea provocărilor de securitate de pe flancul sudic al NATO, din ce în ce mai complexe şi diverse, adăugând, pe lângă ameninţările convenţionale, ameninţări cibernetice şi hibride, cu factor mare de multiplicare, generat de tendinţa exponenţială a evoluţiei tehnologice (inteligenţa artificială, mega date, tehnologia cuantică, drone etc.), fapt ce impune adaptarea organismului militar pe aceste noi coordonate. Pe acest fond, principalele linii de efort, care vor asigura un accent superior profilului strategic al României în cadrul NATO, vor continua să urmărească implementarea programelor şi proiectelor în planul modernizării, înzestrării şi operaţionalizării structurilor de forţe, care vor determina un nivel calitativ superior şi semnificativ al contribuţiei naţionale la arhitectura colectivă de securitate şi apărare NATO. La nivel naţional se vor avea în vedere implementarea pachetului de ţinte de capabilităţi aferent anilor 2023-2024 şi implementarea Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2040, în cadrul căruia se cuvine a menţiona accentul pe operaţionalizarea noilor capabilităţi şi planificarea multianuală a numărului de posturi finanţate de la bugetul de stat.
III. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA În ideea continuităţii şi coerenţei, precum şi în contextul direcţionărilor prevăzute de Carta Albă a Apărării 2021, pe linia politicii de apărare se va urmări intensificarea dialogului politico-militar în cadrul Parteneriatului Strategic cu SUA, în perspectiva consolidării palierului strategic. Sprijinul şi asistenţa oferite de partea americană rămân esenţiale pentru îndeplinirea obiectivelor politicii de apărare. Astfel, într-un context de securitate instabil şi provocator, este mai mult decât oricând oportună aprofundarea mecanismelor bilaterale permanente de consultare/cooperare, de coordonare şi armonizare a abordărilor şi punctelor de vedere la nivel politico-militar în vederea adoptării unor poziţii comune pe subiectele, politicile şi proiectele de interes vizând securitatea europeană şi regională. România va continua să îşi dovedească calitatea de aliat statornic şi durabil al SUA, în paralel cu aprofundarea dimensiunii de apărare a Parteneriatului Strategic. În acest context, implementarea iniţiativelor de cooperare bilaterală în domeniul apărării se va derula în cadrul asigurat de Foaia de parcurs (Roadmap) a Parteneriatului strategic în domeniul apărării 2020-2030.
IV. Intensificarea cooperării bilaterale şi regionale în domeniul apărării În contextul evoluţiilor politice şi de securitate relevante, subliniem importanţa unei abordări echilibrate, în funcţie de obiectivele politicii de cooperare, care să contribuie la conturarea rolului de pol regional de stabilitate şi securitate prin menţinerea unor contribuţii substanţiale în regiunile de interes prioritar pentru România (regiunea extinsă a Mării Negre, Balcanii de Vest şi vecinătatea estică a NATO şi UE) şi, în acelaşi timp, să asigure o prezenţă relevantă în cadrul eforturilor aliate şi comunitare din vecinătatea sudică. O astfel de abordare este cu atât mai relevantă cu cât se constată o globalizare a ameninţării şi o sporire a atenţiei acordate de NATO şi UE evoluţiilor de securitate din Africa şi Orientul Mijlociu, estul Mediteranei, Caucazul de Sud şi estul Ucrainei, inclusiv pe palier operaţional. Cooperarea internaţională în domeniul apărării, atât în plan bilateral, cât şi în format multinaţional, în cadrul organizaţiilor internaţionale din care facem parte este o precondiţie şi un factor important în atingerea obiectivelor asumate de România. Priorităţile de cooperare internaţională în domeniul apărării pentru perioada următoare vizează implementarea politicilor de cooperare internaţională, contribuind la menţinerea unui sistem optim de relaţii militare pentru asigurarea nivelului ridicat de instruire şi pregătire a Armatei României, conform standardelor, şi pentru îndeplinirea obligaţiilor ce ne revin în conformitate cu angajamentele asumate la nivelul NATO, UE, ONU, OSCE şi în cadrul iniţiativelor regionale, precum şi sprijinirea promovării intereselor strategice ale statului român. În scopul consolidării profilului strategic al României şi conturării rolului stabilit, politicile de cooperare internaţională în domeniul apărării vizează cooperarea: () bilaterală, cu statele membre NATO şi/sau UE; () cu partenerii strategici, în primul rând cu SUA; () cu statele partenere, cu care sunt încheiate acorduri de cooperare în domeniul apărării şi/sau industriilor de apărare şi cu care au fost identificate domenii de interes comun, precum şi cu state din regiunile de interes cu care există potenţial pentru dezvoltarea unor programe de cooperare, în special în domeniul tehnico-militar şi cercetare-dezvoltare-inovare; () în cadrul iniţiativelor regionale şi al organizaţiilor/ organismelor internaţionale cu vocaţie în domeniul păcii şi securităţii la care România este parte (ONU, OSCE).
Cadrul de desfăşurare a relaţiilor bilaterale şi regionale va urmări promovarea imaginii şi rolului României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice cu accent pe intensificarea eforturilor de creştere a vizibilităţii şi credibilităţii posturii de descurajare şi apărare pe întregul Flanc Estic, dezvoltarea profilului strategic al României în cadrul Uniunii Europene şi consolidarea României ca pol de stabilitate şi furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre şi în Balcani. În acest sens, întrevederile bilaterale vor promova importanţa acordată aprofundării Parteneriatului Strategic cu SUA, ca pilon al arhitecturii de politică externă şi de apărare, extinderea şi consolidarea altor parteneriate strategice şi a cooperării cu aliaţii şi partenerii relevanţi cu care România a dezvoltat relaţii de cooperare bilaterală în domeniul apărării. Va continua, de asemenea, efortul de promovare a intereselor naţionale în formate multilaterale precum Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), ca parte a acţiunii mai largi de susţinere şi consolidare a unei ordini internaţionale bazate pe reguli. Din perspectiva cooperării cu Organizaţia Naţiunilor Unite vor continua demersurile în vederea menţinerii profilului de ţară la un nivel ridicat, prin participarea la misiunile de menţinere a păcii şi implicarea activă în proiectele relevante dezvoltate la nivelul organizaţiei mondiale, cum ar fi iniţiativa Action for Peacekeeping a Secretarului General ONU. La nivelul OSCE va fi susţinută, în continuare, menţinerea viabilităţii acquisului OSCE format din cei trei piloni (Tratatul Cer Deschis, Tratatul CFE şi Documentul de la Viena - 2011) pe care se sprijină arhitectura de securitate europeană, aflată într-un moment de criză. De asemenea, va fi acordată o atenţie deosebită gestionării aspectelor politico-militare şi implementării obligaţiilor asumate prin documentele internaţionale privind regimurile în domeniul controlului armamentelor convenţionale şi al neproliferării armelor de distrugere în masă. Totodată, va fi dezvoltată cooperarea regională în domeniul apărării prin continuarea participării active la iniţiativele din Europa de Sud-Est şi Regiunea Extinsă a Mării Negre, la alte formate regionale (Bucureşti 9, Iniţiativa celor Trei Mări), precum şi la formatele destinate combaterii fenomenului terorist şi fundamentalismului islamic. În acest sens continuarea şi consolidarea cooperării în formatul trilateral România-Polonia-Turcia, dar şi promovarea unei abordări unitare a apărării pe întregul flanc estic, Marea Baltică-Marea Neagră, vor contribui la stabilitatea regională şi euroatlantică. În mod consecvent, obiectivele majore ale României la Marea Neagră au fost definite şi promovate în scopul menţinerii permanente a tematicii Mării Negre deopotrivă la nivelul UE şi NATO. Actualul context de securitate din regiunea Mării Negre determină analiza şi consolidarea pachetului de masuri a strategiei de securitate la Marea Neagră.
V. Înzestrare şi investiţii • Continuarea demersurilor privind dezvoltarea capabilităţilor prin implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 şi a Planului multianual de înzestrare a Armatei României, principalele linii de interes imediat fiind: () elaborarea şi implementarea planurilor de acţiune subsecvente şi identificarea, împreună cu Guvernul României, de soluţii focalizate în special pe cooptarea industriei româneşti în implementarea planului multianual de înzestrare şi retehnologizare a acesteia pentru asigurarea unei rezilienţe militare industriale pragmatice; () iniţierea programelor de înzestrare cu valoare de peste 100 milioane de euro pentru care s-a obţinut aprobarea Parlamentului României; () alocarea resurselor financiare necesare participării ACTTM/MApN, alături de operatori economici din industria naţională de apărare, la proiecte NATO şi UE în domeniul cyber, CBRN, UAV, în concordanţă cu priorităţile prevăzute în Carta Albă a Apărării 2021; () iniţierea altor programe de achiziţii necesare îndeplinirii obligaţiilor ce revin României în cadrul procesului NATO de planificare a apărării; () în funcţie de alocările bugetare şi de derularea programelor deja iniţiate, vor fi efectuate demersuri pentru pregătirea iniţierii şi/sau derulării altor programe de înzestrare în vederea asigurării de noi capabilităţi structurii de forţe ale Armatei Române.
• Implementarea ţintelor de capabilităţi 2021 (TC21), cu cele două etape: analizarea, acceptarea şi asumarea pachetului TC21 alocat României şi implementarea propriu-zisă 2022-2040 şi a Planului multianual de înzestrare a Armatei României conform aprobărilor CSAT.
VI. Elaborarea şi îmbunătăţirea cadrului normativ specific domeniului apărării şi calităţii vieţii personalului Se va avea în vedere continuarea activităţilor de elaborare/armonizare a legislaţiei naţionale care reglementează activitatea diverselor instituţii din sistemul de securitate naţională în domenii cu valenţe interinstituţionale (managementul crizelor, securitate cibernetică, rezilienţă etc.) în scopul eficientizării mecanismelor instituţionale. Avem în vedere continuarea dezvoltării sistemului informatic şi de comunicaţii militar, concomitent cu extinderea măsurilor de securitate informaţională şi implementarea celor de apărare cibernetică. Vom urmări cu prioritate reducerea cheltuielilor operaţionale (mai ales a consumului de energie) prin adoptarea de tehnologii noi, nepoluante, atât în privinţa echipamentelor militare, cât şi a lucrărilor de infrastructură militară. Ne propunem negocierea unor componente importante de transfer tehnologic cu ocazia tuturor achiziţiilor importante în domeniul militar, pentru întreprinderile viabile deja existente, dar mai ales pentru firme noi dedicate tehnologiilor moderne şi facilitarea şi dezvoltarea accesului firmelor private la aceste tehnologii şi deschiderea accesului acestora la comenzile de stat. Ne propunem să dezvoltăm o abordare strategică, interinstituţională şi funcţională într-un sistem integrat al problematicii protecţiei infrastructurilor critice naţionale. Vom dezvolta un proces de management al riscului, prin care să se evidenţieze ameninţările şi vulnerabilităţile infrastructurii critice definite şi modalităţile de diminuare a acestora, pentru fiecare structură responsabilă/implicată în parte, şi un standard de evaluare a protecţiei infrastructurii critice. Acest standard va fi dedicat unei anumite infrastructuri, în funcţie de opţiunile de back-up şi de nivelul de rezilienţă al domeniului/sistemului din care face parte infrastructura. Vom aborda sistemul medical militar din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ca un domeniu integrat, ce necesită noi evaluări conceptuale şi legislative, în contextul transformării NATO/UE şi al combaterii pandemiilor. Dezvoltarea rezervei operaţionale a Armatei Române, cu accent pe rezerva voluntară şi serviciul militar în termen voluntar, precum şi a unui sistem naţional de pregătire şi instruire, elaborarea unei noi strategii care să conecteze sistemul de forţe active cu grupul de rezervişti şi să asigure mobilizarea şi regenerarea forţelor în parametri optimi de cantitate, calitate şi viteză, o condiţie esenţială pentru realizarea acestui obiectiv reprezentând-o revizuirea cadrului legislativ Concomitent, o atenţie deosebită va fi acordată revizuirii cadrului normativ aplicabil la nivel naţional sau intern al Ministerului Apărării Naţionale pe linia soluţionării problemelor sociale ale personalului armatei, veteranilor, invalizilor, văduvelor de război şi văduvelor veteranilor de război, cadrelor militare în rezervă/retragere, veteranilor, răniţilor şi invalizilor care au participat la acţiuni militare, precum şi urmaşilor celor decedaţi în acţiuni militare. Ne vom concentra pe reducerea birocraţiei şi realizarea unei structuri organizatorice moderne, flexibile, conform nivelului de ambiţie adoptat pe baza rezultatelor din procesul de revizuire strategică a apărării, a experienţei acumulate în teatrele de operaţii, a lecţiilor învăţate şi a bunelor practici din sfera euroatlantică. O atenţie deosebită se va acorda reducerii cheltuielilor operaţionale (mai ales a consumului de energie), inclusiv prin accesarea de finanţări din fonduri externe nerambursabile (programe operaţionale, PNRR), pentru eficientizarea energetică şi consolidarea clădirilor administrative aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale. Ne propunem dezvoltarea unui program pentru retenţia, motivarea şi recompensarea personalului militar şi civil în conformitate cu legislaţia naţională şi bunele practici în cadrul NATO şi îmbunătăţirea programului dedicat protejării drepturilor veteranilor de război, veteranilor din teatrele de operaţii, răniţilor, familiilor şi rudelor acestora prin înfiinţarea unui centru naţional în acest sens. Vom urmări aplicarea prevederilor constituţionale, a normelor internaţionale şi ale UE la care România a aderat privind protejarea drepturilor omului pentru personalul militar şi civil din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Vom dezvolta strategii de comunicare internă şi externă cu scopul îmbunătăţirii prestigiului şi imaginii Armatei Române, precum şi iniţierea unui program dedicat ofiţerilor în rezervă şi în retragere în vederea implicării acestora în diferite acţiuni privind domeniul apărării.
18. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE Viziunea conceptuală Politica externă a României va continua să fie predictibilă, coerentă, de consens naţional, axată pe îndeplinirea responsabilă a angajamentelor asumate în plan extern, pe promovarea şi apărarea obiectivelor şi intereselor naţionale, deservind în mod direct şi eficient interesele cetăţenilor români şi contribuind la bunăstarea şi securitatea acestora. Îndeplinirea obiectivelor naţionale ale României în plan extern se va realiza în coordonare strânsă cu Preşedintele României, ca factor de decizie în domeniul politicii externe. Concret, în planul politicii externe, România îşi va atinge obiectivele pe baza celor trei piloni esenţiali ai politicii sale externe: creşterea rolului şi influenţei ţării noastre în Uniunea Europeană (UE) şi, respectiv, Alianţa Nord-Atlantică (NATO) şi dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii (SUA), concomitent cu susţinerea şi promovarea valorilor democratice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, a stabilităţii şi securităţii atât în regiune, cât şi la nivel global, cu promovarea şi respectarea strictă a dreptului internaţional şi a ordinii internaţionale bazate pe reguli, susţinerea fermă a multilateralismului eficient şi corelarea politicii externe în materie de obiective şi priorităţi cu politica de securitate şi apărare, care vor rămâne elemente esenţiale. Ca urmare a războiului de agresiune dus de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, evoluţii care sunt de maximă relevanţă politică pentru România, şi ţinând cont de consecinţele complexe pe multiple paliere, în special în plan securitar şi economic, politica externă a României trebuie să continue să fie dinamică, pro activă şi promptă, valorificând oportunităţile care apar în acest context. În acest context, Guvernul va continua să urmărească cu consecvenţă consolidarea securităţii naţionale, România fiind implicată activ în procesele de la nivelul NATO, UE şi multilateral, ceea ce a permis reacţia rapidă şi promptă la declanşarea agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei şi combaterea efectelor acesteia, prin acţiune la nivel politico-diplomatic. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) va continua demersurile diplomatice în plan bilateral şi multilateral, în scopul aprofundării parteneriatelor şi relaţiilor speciale ale României pe linie de securitate, rezilienţă democratică şi progres economic. Ultimii ani au pus în evidenţă, mai pregnant decât oricând, caracterul multidimensional al diplomaţiei secolului XXI. Politica externă şi de securitate a României va trebui să ofere răspunsuri eficiente, în timp real, la provocările, transformările, dar şi la oportunităţile generate de noile realităţi internaţionale, astfel încât România să fie mai rezilientă, inclusiv în acţiunea sa externă. Lecţiile învăţate în ultimii ani - necesitatea consolidării rezilienţei la nivel statal şi al organizaţiilor internaţionale din care facem parte, inclusiv întărirea capacităţii de combatere a acţiunilor ostile de tip hibrid şi a celor de dezinformare, importanţa consolidării legăturii transatlantice şi a promovării unei abordări echilibrate şi realiste în raport cu autonomia strategică deschisă a UE, importanţa promovării dreptului internaţional şi a valorilor democratice, importanţa esenţială a multilateralismului şi nevoia eficientizării cooperării internaţionale şi a acţiunii organizaţiilor internaţionale, inclusiv angajamentul faţă de partenerii cu care împărtăşim viziuni similare la nivel internaţional - reprezintă linii directoare de urmat pentru atingerea obiectivelor noastre de politică externă. Diplomaţia română se va implica activ şi eficient în procesele de adaptare şi de anticipare care se desfăşoară la nivel internaţional, urmărind ca reacţiile necesare la nivel de decizii şi acţiune concretă în politica externă să fie nu doar mai eficiente şi mai rapide, dar şi mai sofisticate, pentru a ne construi - în esenţă - rezilienţa ca stat şi ca societate, respectiv capacitatea de a rezista în faţa crizelor şi de a deveni mai pregătiţi în gestionarea lor şi a celor viitoare. Aceasta presupune şi consolidarea parteneriatelor cu actori externi care împărtăşesc aceleaşi valori şi obiective şi diminuarea până la eliminarea dependenţei de acei actori care promovează abordări contrare şi care ne afectează capacitatea de a ne atinge obiectivele, inclusiv cele de politică externă. În egală măsură, este necesară o comunicare mai eficace, mai aproape de cetăţeni, care să reflecte substanţa şi complexitatea activităţii diplomatice şi a obiectivelor naţionale de politică externă, inclusiv prin implicarea crescută a societăţii civile. De asemenea, va fi urmărită dezvoltarea dimensiunii de prognoză, pentru urmărirea şi evaluarea tendinţelor la nivelul relaţiilor internaţionale, pentru a pregăti adecvat răspunsuri şi iniţiative de politică externă, în anticiparea unor potenţiale riscuri, ameninţări şi provocări. Modalităţile strategice de acţiune pentru atingerea acestor obiective, ce reprezintă constante ale politicii externe româneşti, vor trebui însă să ţină cont de faptul că situaţia internaţională actuală, pe fundal de criză, a devenit mult mai fluidă, influenţată de reconfigurarea unor centre şi raporturi de putere internaţionale, dar şi de redefinirea unor concepte ce păreau imuabile. Astfel, situaţia actuală este lipsită în mai mare măsură de predictibilitate, ceea ce presupune o adecvare mai rapidă, flexibilitate şi un caracter mai inovativ pentru strategiile şi mijloacele de acţiune. În contextul actual al evoluţiilor din societatea internaţională, în schimbare accelerată şi cu provocări şi crize suprapuse continue şi variate, sunt necesare răspunsuri integrate. Adaptarea la noile realităţi nu presupune schimbarea bazelor politicii noastre externe, pilonii acesteia rămânând aceiaşi. Politica externă a României are nevoie de predictibilitate în ceea ce priveşte obiectivele-cheie. România se află în vecinătatea unei zone cu instabilitate şi insecuritate accentuată şi este obligată să găsească şi să promoveze soluţii şi acţiuni pe plan extern care să contribuie la stabilitatea şi securitatea regiunii, acţionând astfel ca un veritabil actor regional abil şi respectat. Pentru gestionarea adecvată a tuturor acestor provocări, MAE va intensifica eforturile pentru a dezvolta un Corp Diplomatic şi Consular de elită, astfel încât să dispună de resursele umane necesare pentru a promova în mod adecvat şi eficient interesele României în contextul internaţional actual, inclusiv pentru a răspunde la nivel optim solicitărilor de asistenţă şi protecţie consulară ale cetăţenilor români din afara ţării. I. Consolidarea profilului şi rolului României în cadrul Uniunii Europene (UE) UE = prosperitate, rezilienţă, securitate democratică În scopul consolidării rolului activ şi a vizibilităţii României în UE, acţiunile Guvernului vor continua să vizeze asigurarea unei contribuţii pragmatice, în spirit constructiv, la întărirea Uniunii şi la avansarea politicilor UE destinate a răspunde acestui obiectiv. Acţiunea diplomatică românească la nivel UE va urmări obiectivul ca Uniunea să depăşească întărită crizele multiple şi suprapuse cu care s-a confruntat în ultimii ani şi să îşi consolideze capacitatea de a preveni şi răspunde acestor provocări în viitor; prin urmare, România va contribui în mod concret la o coordonare sporită la nivel european, în vederea creşterii rezilienţei Uniunii. În acelaşi timp, acţiunile Guvernului vor urmări asigurarea coerenţei dintre viziunea de dezvoltare a României pe termen mediu şi lung şi modalitatea de raportare la politicile şi iniţiativele în plan european. La nivel UE, România va continua să promoveze dezvoltarea politicilor europene, inclusiv din perspectiva fructificării potenţialului de valoare adăugată pe care România îl deţine într-o serie de domenii. Totodată, România va continua să promoveze activ, pe lângă obiectivul unei Uniuni globale mai puternice, implicarea UE în vecinătate, precum şi potenţialul oferit de relaţiile transatlantice în susţinerea obiectivelor de ansamblu ale Uniunii. Printre obiectivele prioritare, Guvernul României va urmări: • consolidarea coordonării interinstituţionale pentru formularea de poziţii naţionale pro active în sprijinul consolidării UE şi a implementării obiectivelor comune; • continuarea implicării active în procesul decizional la nivelul UE, prin menţinerea racordării la nucleul statelor care promovează consolidarea Uniunii, în paralel cu menţinerea dialogului cu toate statele membre pe ansamblul agendei europene; continuarea implicării active la nivel european pornind de la rezultatele Conferinţei privind viitorul Europei, în scopul consolidării solidarităţii şi unităţii europene, precum şi pentru a face cunoscută viziunea cetăţenilor români cu privire la politicile în care acţiunea comună la nivel european poate aduce valoare adăugată certă pentru Uniune şi statele membre, inclusiv prin întărirea capacităţii de coordonare, la nivel european; • susţinerea dezvoltării politicilor europene pe termen mediu şi lung, astfel încât să poată fi gestionate mai bine provocările actuale şi viitoare, utilizând pe deplin oportunităţile şi instrumentele oferite de actualul cadru instituţional şi legal european; • asigurarea coerenţei şi consecvenţei în promovarea poziţiilor naţionale la nivelul UE, inclusiv prin intermediul Comitetului de Coordonare a Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene, instituit prin HG nr. 34/2017, referitor la coordonarea afacerilor europene, cu luarea în considerare atât a obiectivelor de dezvoltare ale României, cât şi a interesului general de consolidare a Uniunii; • consolidarea expertizei în domeniul afacerilor europene, cu accent pe dezvoltarea sau crearea, după caz, a direcţiilor de afaceri europene în cadrul ministerelor de linie şi creşterea numărului de experţi în fonduri europene la nivelul structurilor naţionale, judeţene şi locale; • consolidarea Institutului European din România, inclusiv pe dimensiune financiară şi salarială, consolidarea reţelei instituţiilor educaţionale specializate în domeniul afacerilor europene şi introducerea cursurilor despre Uniunea Europeană încă de la nivel şcolar; • consolidarea capacităţii instituţiilor naţionale de a analiza, ex ante şi ex post, impactul legislaţiei europene la nivel naţional, precum şi consolidarea procesului de transpunere la termen şi în mod coerent a directivelor europene, astfel încât să fie redus riscul procedurilor de infringement; • continuarea demersurilor privind implicarea activă în implementarea obiectivelor formulate prin Agenda Strategică 2019-2024 şi reafirmarea, inclusiv în definirea viitoarei Agende Strategice a Uniunii, în lumina lecţiilor învăţate din crizele recente şi în contextul Conferinţei privind viitorul Europei, a importanţei principiilor unităţii, solidarităţii şi coeziunii europene consacrate prin Declaraţia de la Sibiu, adoptată la 9 mai 2019, şi a consolidării rezilienţei Uniunii pe baza acestor principii; • implicarea activă în demersurile de la nivel UE vizând asigurarea unui proces de redresare economică durabil, inclusiv prin utilizarea mecanismelor şi instrumentelor financiare ale Uniunii, în paralel cu facilitarea procesului de dublă tranziţie - verde şi digitală, prin promovarea de soluţii care să faciliteze continuarea procesului de convergenţă în cadrul Uniunii. Guvernul va continua demersurile pentru finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen, prin implicarea tuturor instituţiilor responsabile la nivel naţional, şi pentru aderarea la Zona Euro, cu luarea în considerare a evoluţiilor privind consolidarea Uniunii Economice şi Monetare şi a guvernanţei economice la nivel UE. În contextul finalizării MCV, Guvernul va continua să acţioneze pentru consolidarea progreselor înregistrate pe linia independenţei şi eficienţei sistemului judiciar, precum şi să asigure participarea adecvată la mecanismul general european de evaluare privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.
În ceea ce priveşte relaţiile UE cu Regatul Unit, România susţine continuarea îndeplinirii prevederilor Acordului comercial şi de cooperare între UE şi Regatul Unit, bazată pe o cooperare ambiţioasă şi cuprinzătoare între cele două părţi şi un dialog permanent prin mecanismele Consiliului de Parteneriat, inclusiv prin Cadrul Windsor, precum şi prin stimularea dialogului pe linie parlamentară. Guvernul va susţine în continuare o serie de alte obiective importante la nivelul UE: • consolidarea pieţei interne a Uniunii Europene, cu asigurarea libertăţilor circumscrise acesteia, precum şi creşterea accesului companiilor, a IMM-urilor româneşti la aceasta şi la lanţurile valorice europene, cu menţinerea unui mediu favorabil investiţiilor, competenţelor adecvate şi accesului la materii prime; • asumarea de către UE a rolului de lider în domeniul combaterii schimbărilor climatice şi implementarea obiectivelor formulate prin Pactul ecologic european, cu asigurarea unor condiţii juste şi echitabile de implementare, care să ţină cont de specificităţile statelor membre, inclusiv ale României, astfel încât tranziţia spre neutralitatea climatică să fie sustenabilă social, ducând la dezvoltarea economică a statelor membre, şi să nu adâncească diferenţele de dezvoltare între acestea; Guvernul va urmări evoluţiile la nivel european pentru a identifica cele mai avantajoase modalităţi de implementare a obiectivelor climatice asumate de UE; în acest context, va continua extinderea şi consolidarea reţelei de misiuni verzi/de diplomaţie climatică a României, creată în 2021; • în contextul crizei energetice actuale, România va continua să urmărească promovarea de soluţii eficiente care să conducă la evitarea riscului de accentuare a decalajelor de dezvoltare şi a sărăciei energetice. Guvernul va încuraja măsuri europene eficiente pentru evitarea reapariţiei unor şocuri pe piaţa energetică, atât în ceea ce priveşte siguranţa aprovizionării, cât şi sustenabilitatea preţurilor la energie; • consolidarea domeniului social, mai ales din perspectiva protejării drepturilor lucrătorilor; • consolidarea Uniunii Sănătăţii, cu accent pe atenuarea inegalităţilor dintre statele membre în accesul la medicamente sigure, de calitate, eficace şi disponibile ca preţ; • participarea activă în procesul Semestrului European, cadrul de coordonare a politicilor economice şi sociale de la nivelul UE, fiind urmărită, în acelaşi timp, complementaritatea cu implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă; • implicarea activă în negocierile asupra revizuirii cadrului financiar multianual al UE la mijlocul etapei şi asupra propunerilor legislative privind reformarea cadrului de guvernanţă economică de la nivelul UE prezentate de Comisia Europeană în aprilie 2023, astfel încât regulile fiscal-bugetare comune să fie adecvate pentru abordarea provocărilor actuale şi viitoare; • consolidarea securităţii interne a Uniunii şi asigurarea unui Spaţiu Schengen mai puternic şi mai rezilient; • adoptarea şi implementarea la nivelul Uniunii a unei politici sustenabile în domeniul gestionării migraţiei şi azilului; • implicarea activă în implementarea Busolei strategice UE în conformitate cu poziţia exprimată de România pe parcursul negocierii documentului, inclusiv având în vedere imperativul menţinerii şi consolidării relaţiei transatlantice, a complementarităţii cu NATO şi a evitării duplicărilor, pentru consolidarea rezilienţei strategice a UE şi a statelor membre; • continuarea sprijinirii active a procedurilor de funcţionare a Centrului european de competenţe în domeniul securităţii cibernetice, ca urmare a lansării oficiale a activităţii sale la Bucureşti în luna mai 2023. Guvernul va urmări valorificarea oportunităţilor suplimentare pe care activitatea centrului le va genera în ce priveşte dezvoltarea domeniului, cu impact şi pe dinamizarea economiei naţionale; • de asemenea, în continuarea succeselor obţinute de diplomaţia română în cursul anilor 2020-2023, continuarea eforturilor de promovare a unei prezenţe româneşti consolidate în instituţiile europene, mai ales în poziţii de conducere; • consolidarea comunicării la nivel naţional prin care să se asigure o mai bună cunoaştere a Uniunii Europene şi a rolului jucat de România în plan european, precum şi promovarea externă a punctelor de vedere ale României la nivel european.
Totodată, Guvernul va promova o implicare mai activă a României în acţiunea externă a Uniunii, pe baza evoluţiilor în plan internaţional. Guvernul va susţine o implicare dinamică în materializarea Strategiei UE Global Gateway, ca mecanism de dezvoltare a relaţiei Uniunii cu state terţe. De asemenea, România va participa în continuare activ în cadrul Coridoarelor de Solidaritate UE-Ucraina, sprijinind efortul Uniunii de consolidare a rezilienţei economice şi societale a Ucrainei şi reconstrucţia viitoare a acestei ţări. România va continua să fie un susţinător al politicii de extindere cu statele din Balcanii de Vest şi Turcia, pe baza meritelor proprii ale candidaţilor, evidenţiate în procesul de reformă, şi al asigurării unei dinamici reale a procesului de negociere, care să contribuie la obiectivul asigurării dezvoltării, stabilităţii şi securităţii în regiune. În acelaşi timp, Guvernul va continua să susţină de o manieră activă perspectiva europeană a Ucrainei şi Republicii Moldova, ca state candidate la aderarea la Uniunea Europeană, precum şi a Georgiei şi avansarea parcursului european al acestora, în conformitate cu deciziile istorice adoptate de Consiliul European din iunie 2022. De asemenea, Guvernul va continua eforturile pentru revitalizarea şi adaptarea Parteneriatului Estic (PaE) la specificul noului context regional, prin recalibrarea sa într-un instrument strategic şi flexibil, apt să răspundă în mod adecvat ambiţiilor fiecărui stat partener, inclusiv prin aprofundarea dimensiunii de securitate în cadrul PaE. Guvernul va susţine în continuare eforturile de reformă şi de integrare europeană ale statelor din PaE. România va continua să joace un rol activ în politica UE în Vecinătatea Estică şi cea Sudică. Pentru România, stabilitatea şi securitatea statelor din Parteneriatul Estic au valenţe geostrategice. În acest sens, se va urmări creşterea importanţei acordate la nivel european subiectului conflictelor prelungite la nivel european prin continuarea demersurile politico-diplomatice pentru menţinerea vizibilă pe agenda UE a acestei teme. În ce priveşte Politica de securitate şi apărare comună (PSAC), principalele direcţii de acţiune vor urmări continuarea implicării active în implementarea măsurilor de consolidare a rolului Uniunii Europene în domeniul securităţii şi apărării, atât pe linie militară, în cooperare cu MApN, cât şi civilă, dar şi implicarea activă a României în noi iniţiative dedicate sau în atragerea de fonduri europene. În contextul lansării noului Pact civil în domeniul PSAC, România se va concentra pe adâncirea cooperării pe această dimensiune, dată fiind semnificaţia ei pentru consolidarea rolului UE în vecinătatea de interes a ţării noastre. Va fi sprijinită activitatea misiunii civile PSAC în Republica Moldova (EUPM), care este condusă de un diplomat român şi a cărei creare constituie un succes al UE, la care România a contribuit consistent şi eficient. Guvernul va urmări menţinerea nivelului de angajament în cadrul iniţiativelor dezvoltate sub egida PSAC, precum şi în cadrul angajamentelor operaţionale derulate de UE în domeniul managementului crizelor. Pe linie PSAC civil, principalele direcţii de acţiune vor urmări continuarea implementării angajamentelor prevăzute în Pactul civil în domeniul PSAC, precum şi a obiectivelor cuprinse în Strategia naţională pentru implementarea Pactului civil pe toate liniile de acţiune, în special prin promovarea unui cadru normativ pentru detaşarea experţilor români în misiuni civile internaţionale, inclusiv în domeniul PSAC. Atât în domeniul militar, cât şi în cel civil, păstrarea complementarităţii cu priorităţile României în NATO este prioritară, evitând orice duplicare. În special în ceea ce priveşte combaterea ameninţărilor hibride şi asimetrice, cooperarea UE-NATO este utilă, în cadrul stabilit prin documentele strategice ale celor două organizaţii, şi mecanisme comune de tipul Centrului de Excelenţă pentru Ameninţări Hibride de la Helsinki, inclusiv prin întărirea sinergiilor civil-militare şi a relaţiilor dintre Divizia comună de informaţii şi securitate a NATO şi Celula de fuziune hibridă a UE. Coordonarea eforturilor de a spori rezilienţa societală şi de a combate dezinformarea este în consonanţă cu priorităţile stabilite în cadrul UE şi NATO. Consolidarea parteneriatelor cu organizaţii şi state terţe care împărtăşesc aceleaşi valori şi care împreună cu UE sunt relevante pentru a face faţă provocărilor şi ameninţărilor la nivel regional şi internaţional rămâne prioritară.
II. Creşterea rolului României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice (NATO) NATO = securitate şi rezilienţă Războiul ilegal, brutal şi injust declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei a reconfirmat rolul şi relevanţa NATO, importanţa parteneriatului transatlantic şi caracterul esenţial al prezervării acestora. Extinderea NATO în acest context este edificatoare. România va continua să susţină politica Uşilor Deschise a NATO, inclusiv la Summitul NATO de la Vilnius şi, ulterior, la Summitul de la Washington. În acelaşi timp, susţinerea amplă şi multidimensională acordată Ucrainei în plan bilateral de către membrii Alianţei este vitală pentru victoria acestui stat împotriva agresorului rus, iar România va continua să acţioneze alături de Aliaţii şi partenerii săi în acest sens. Vor continua demersurile în direcţia dezvoltării profilului activ pe care România l-a obţinut în cadrul NATO, precum şi promovarea priorităţilor strategice ale României în cadrul Alianţei, prin îndeplinirea obligaţiilor care revin ţării noastre, asigurarea de contribuţii în plan conceptual şi participarea la misiunile şi operaţiile aliate. România va continua acţiunile de aplicare a Conceptului strategic adoptat în 2022 la Madrid şi implementarea coerentă şi unitară a deciziilor acestui summit referitoare la consolidarea coerentă a posturii Aliate pe Flancul Estic, inclusiv capacitatea operaţională, creşterea nivelului prezenţei şi certificarea acestuia, astfel cum a rezultat şi cu ocazia reuniunii miniştrilor de externe ai NATO organizată cu succes la Bucureşti, în noiembrie 2022. Totodată, România va continua să susţină reluarea prezenţei aliate la Marea Neagră, punct distinct în consolidarea rolului NATO pe Flancul Estic, în concordanţă cu importanţa strategică a regiunii pentru NATO, menţionată în Conceptul strategic în urma demersurilor României. Consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, cu impact direct pentru România, implementarea conceptului de apărare înaintată, mai ales la Marea Neagră, ca zonă de interes major pentru securitatea euroatlantică, vor continua să fie permanent susţinute prin acţiunea României. Totodată, dezvoltarea rolului NATO în domeniul rezilienţei şi menţinerea avansului tehnologic aliat, respectiv intensificarea sprijinului pentru partenerii NATO vor rămâne aspecte de interes constant. Identificând securitatea cibernetică ca o arie prioritară a angajamentelor NATO în combaterea noilor ameninţări asimetrice aferente competiţiei internaţionale noncinetice, România va aduce o contribuţie activă în proiecte comune ce privesc exerciţiile de antrenament, în creşterea gradului de conştientizare, în coordonarea eforturilor şi sinergiilor UE-NATO, precum şi în schimburile de bune practici. Guvernul va continua demersurile pentru consolidarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, inclusiv prin internaţionalizarea sa prin cooptarea de experţi ai unor state membre NATO şi UE, respectiv state partenere ale acestor organizaţii. În egală măsură, România va continua să îşi concentreze eforturile pentru asigurarea complementarităţii de acţiune a NATO şi UE şi a cooperării dintre acestea pe teme de interes major pentru parteneriatul NATO-UE, precum: ameninţări hibride, securitate cibernetică, mobilitate militară, consolidarea capacităţii partenerilor.
III. Consolidarea Parteneriatului strategic cu SUA Parteneriatul strategic cu SUA = securitate, democraţie, progres economic şi social Demersurile în scopul consolidării şi extinderii Parteneriatului strategic cu SUA vor continua activ. Momentele aniversare din ultimii ani (2021 - a 10-a aniversare a adoptării Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii şi a semnării Acordului între România şi SUA privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice, precum şi aniversarea a cinci ani de la operaţionalizarea facilităţii antirachetă de la Deveselu, 2022 - aniversarea a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului strategic) ne-au oferit oportunitatea de a reafirma principiile şi liniile majore ale colaborării bilaterale, precum şi aprofundarea relaţiei bilaterale. Dinamica vizitelor din ultimii ani este remarcabilă şi Guvernul va acţiona pentru rezultate tangibile în toate domeniile Parteneriatului. În acest context, România va promova în relaţia cu SUA consolidarea şi extinderea relaţiilor cu ansamblul Statelor Unite, inclusiv la nivelul statelor federale americane şi al legislativelor celor două ţări, în aplicarea Parteneriatului Strategic bilateral. Guvernul va face demersuri pentru promovarea unui cadru normativ bilateral care să faciliteze permanentizarea relaţiilor între cele două parlamente şi guverne, după modelul existent în cazul altor state. Acţiunea Guvernului va viza în continuare dezvoltarea cooperării pe planurile politic şi militar, inclusiv în ceea ce priveşte creşterea prezenţei militare americane în România; va continua să fie acordată o importanţă deosebită securităţii energetice, inclusiv în domeniul nuclear civil, prin sprijinirea la nivel diplomatic a eforturilor ministerelor cu responsabilităţi în materie; vor continua eforturile de intensificare a cooperării în domeniul securităţii cibernetice, inclusiv al reţelelor de comunicaţii de tip 5G. Un element prioritar care va trebui extins îl reprezintă stimularea dimensiunii economice a acestui parteneriat. Creşterea investiţiilor americane în România va constitui în continuare un obiectiv prioritar, inclusiv în domeniul infrastructurii. Astfel, se va urmări valorizarea de domenii suplimentare de interes comun, inclusiv cu privire la proiectele prioritare de interconectare promovate de România şi în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări, cu accent pe proiectele majore şi strategice de interconectare regională, cum ar fi Rail2Sea şi Via Carpathia, precum şi pe proiectele din domeniul energetic derulate sub egida Iniţiativei. De asemenea, se vor urmări iniţiativele legislative legate de vecinătatea de interes a României, în special Marea Neagră, şi implementarea acestor iniţiative. Vor continua demersurile active de aderare a României la programul Visa Waiver, inclusiv prin operaţionalizarea sistemului de coordonare instituţional, precum şi pentru dezvoltarea cooperării pe linie de educaţie, inovare, cultură, cercetare. România va continua ferm şi activ susţinerea şi consolidarea relaţiei transatlantice, care este esenţială pentru prezervarea comunităţii de valori şi securitate din care facem parte, obiectiv ce va fi promovat activ atât la nivelul NATO, cât şi al UE.
IV. Parteneriatul strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova Ca prioritate de prim rang a politicii externe a României, ţara noastră va continua să susţină activ eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova şi programul de reforme democratice, în baza Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova şi având ca fundament comunitatea de limbă, istorie şi cultură cu Republica Moldova, precum şi viziunea spaţiului comun din perspectiva integrării europene. Guvernul va intensifica sprijinul politic şi asistenţa tehnică pentru avansarea parcursului european al Republicii Moldova, în baza statutului de stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană obţinut în iunie 2022 de Republica Moldova, cu sprijinul esenţial al României. De asemenea, România va continua demersurile diplomatice în plan european în vederea obţinerii unei decizii politice privind deschiderea negocierilor de aderare. Circumscris acestor obiective, România va insista pentru acordarea, de către Comisia Europeană, a unui sprijin tehnic concret mai bine articulat şi adaptat pentru agenda de integrare europeană a Chişinăului. Vor fi totodată valorificate oportunităţile de asistenţă oferite de Platforma de sprijin pentru Republica Moldova, constituită la iniţiativa miniştrilor afacerilor externe ai României, Germaniei şi Franţei, în aprilie 2022, şi se va urmări consolidarea rolului Platformei drept instrument permanent dedicat susţinerii dezvoltării Republicii Moldova şi impulsionării procesului de implementare a reformelor. Ţara noastră va sprijini Republica Moldova în eforturile de consolidare a securităţii şi rezilienţei, respectiv a statului de drept, a stabilităţii politice şi prosperităţii. Vor fi utilizate în acest sens inclusiv misiunea civilă a UE recent creată, precum şi regimul de sancţiuni pentru acţiuni de destabilizare a Republicii Moldova, a cărui creare foarte rapidă în acest an, la iniţiativa diplomaţiei române, reprezintă un succes notabil. Guvernul va susţine activ eforturile autorităţilor din Republica Moldova de eficientizare a combaterii corupţiei, de reformare a sistemului judiciar, de reformare şi profesionalizare a administraţiei publice şi de îmbunătăţire a climatului investiţional şi mediului de afaceri. Vor fi intensificate măsurile de încurajare a prezenţei investiţionale româneşti în Republica Moldova, în conformitate cu prevederile Declaraţiei comune privind consolidarea cooperării în domeniul economic şi cel investiţional, semnată la Chişinău, la nivel de prim-miniştri, cu prilejul Şedinţei comune de Guvern din 11 februarie 2022. Se vor depune, de asemenea, eforturi susţinute pentru avansarea proiectelor bilaterale strategice, mai ales a celor cu rol de conectare a Republicii Moldova cu UE, prin România. România va acţiona pentru implementarea noului Acord de asistenţă nerambursabilă, precum şi pentru implementarea proiectelor comune de interes major şi pentru a continua să sprijine dezvoltarea, modernizarea şi rezilienţa statului vecin. În acest sens, se va acorda prioritate proiectelor de interconectare în domeniul energiei şi transporturilor (inclusiv podurile peste Prut, autostrăzi), menite să asigure conectarea robustă a Republicii Moldova la spaţiul european, prin România. De asemenea, România se va implica activ în susţinerea Republicii Moldova în identificarea de soluţii solide, viabile şi sustenabile pentru asigurarea necesarului de gaze naturale şi electricitate, în vederea consolidării securităţii energetice a Republicii Moldova pe termen mediu şi lung. România va continua să promoveze o reglementare cuprinzătoare, paşnică şi durabilă a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internaţional şi cu neafectarea vectorului său proeuropean. Se va urmări, de asemenea, consolidarea Fondului de Democratizare şi Dezvoltare Sustenabilă pentru Republica Moldova, prin sporirea alocării financiare în cadrul bugetului MAE destinat cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, precum şi consolidarea programului de sprijin pentru Republica Moldova în vederea transpunerii şi implementării legislaţiei europene ce include programe de formare şi utilizare a instrumentelor europene de finanţare disponibile în acest sens. Totodată, se va avea în vedere sprijinirea autorităţilor Republicii Moldova în implementarea obiectivelor menţionate în Rezoluţia Adunării „Moldova Europeană“, adoptate la Chişinău la 21 mai 2023.
V. Priorităţi la nivel bilateral, regional şi global Guvernul va continua să acorde o atenţie deosebită consolidării parteneriatelor şi relaţiilor strategice bilaterale, precum şi oportunităţilor de dezvoltare a unor relaţii importante pentru interesele României. Vor fi extinse şi aprofundate acele relaţii bilaterale şi multilaterale ce contribuie la securitatea şi prosperitatea României, cu adaptarea cooperării la noile provocări generate de războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, promovarea solidarităţii şi cooperării în relaţia cu statele partenere. La nivel european, România va continua demersurile de consolidare a relaţiilor şi parteneriatelor strategice sau cu conţinut strategic cu Germania, Franţa, Italia, Spania, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Ungaria, Bulgaria, precum şi actualizarea şi urmărirea implementării, acolo unde este cazul, a planurilor de acţiune sau foilor de parcurs ale parteneriatelor strategice bilaterale. De asemenea, se va urmări implementarea obiectivelor asumate în Declaraţia comună actualizată de parteneriat strategic dintre România şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, semnată la 23 martie 2023, care reflectă stadiul actual al relaţiilor UE-Regatul Unit şi evoluţiile curente din domeniul securităţii, Regatul Unit rămânând un partener strategic crucial pentru România, în plan bilateral şi în cadrul NATO. De asemenea, în relaţie cu statele membre UE, statele membre ale Spaţiului Economic European (SEE) şi ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS), se are în vedere dezvoltarea formatelor de cooperare aprofundată în plan sectorial, european şi multilateral, care să permită inclusiv o mai bună promovare a candidaturilor României în cadrul organizaţiilor regionale, europene şi internaţionale. Totodată, în consonanţă cu interesul major al României de dezvoltare a relaţiei transatlantice, vom aprofunda relaţia cu Canada, un partener important al ţării noastre, cu caracter strategic, în special în ceea ce priveşte abordarea comună în domeniul securităţii, care va fi consolidată de dinamizarea dialogului politic şi intensificarea legăturilor economice. Vor continua acţiunile de consolidare a rolului României ca vector de propagare a valorilor comunităţii europene şi euroatlantice în Balcanii de Vest, urmărind şi sprijinind asumarea valorilor democratice de către statele vizate şi accelerarea reformelor pe calea integrării europene şi euroatlantice. Asistenţa României va fi ajustată cererii punctuale a ţărilor beneficiare, Planului economic şi investiţional al UE pentru regiune şi provocărilor generate de războiul de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. În Balcanii de Vest, România va susţine în continuare, activ şi vocal, avansarea politicii de extindere şi perspectiva integrării europene a partenerilor care îndeplinesc criteriile agreate, inclusiv standardele europene privind protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. În formatele de cooperare regională, România va continua să se profileze ca actor solidar şi responsabil. Va contribui la facilitarea acţiunii concertate a UE cu cea a formatelor regionale prin valorificarea parteneriatelor existente şi a instrumentelor de sprijin al Uniunii pentru ţările din Balcanii de Vest şi din Vecinătatea Estică. Va continua participarea activă la dezvoltarea mecanismelor de dialog şi cooperare regională la crearea cărora ţara noastră şi-a adus în mod direct contribuţia. Astfel, România va fructifica, în continuare, oportunităţile formatului trilateral România-Polonia-Turcia, România-Ucraina-Republica Moldova (creat la iniţiativa diplomaţiei române în 2022), formatului Bucureşti 9/B9 şi ale altor formate regionale, cum sunt OCEMN, ICE, SEECP, Comisia Dunării, Strategia UE pentru Regiunea Dunării. Se va urmări, în continuare, consolidarea cooperării în cadrul dialogului trilateral România-Spania-Polonia. Guvernul va menţine un rol activ în dezvoltarea Iniţiativei celor Trei Mări (I3M) ca platformă politică matură, generatoare de investiţii şi interconectare strategică pe axa Nord-Sud şi va promova consecvent proiectele strategice de interconectare ale României, în vederea valorificării depline a potenţialului prezentat de Iniţiativă în plan economic şi strategic, potenţial extrem de important în contextul agresiunii armate a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, în special în contextul găzduirii, la Bucureşti, în septembrie 2023, a Summitului Iniţiativei celor Trei Mări şi a Forumului de afaceri. Totodată, va asigura coordonarea activităţilor Comitetului director al Agendei Maritime Comune pentru Marea Neagră în anul 2023, promovând avantajele cooperării regionale în regiunea Mării Negre şi interesele României în materie de dezvoltare durabilă, economică şi socială. Vor fi continuate eforturile de optimizare a relaţiilor cu celelalte state vecine, în funcţie de elementele specifice ale fiecăreia. Relaţia cu Ungaria va continua să fie abordată în cadrul oferit de Tratatul de bază din 1996 şi de Declaraţia de parteneriat strategic din 2002, precum şi în spiritul bunei vecinătăţi. În contextul redinamizării dialogului bilateral, inclusiv la nivel înalt, dar şi pe linia ministerelor afacerilor externe, partea română va continua să promoveze o relaţie bilaterală bazată pe valori europene, orientată spre viitor, cu obiectivul restabilirii şi dezvoltării climatului de încredere şi de respect reciproc. Consolidarea relaţiei bilaterale poate avea loc printr-o abordare pragmatică şi constructivă, în vederea identificării unor proiecte reciproc avantajoase, care să servească intereselor ambelor state şi cetăţenilor acestora, indiferent de etnie. Va continua activitatea Comitetului de specialitate româno-ungar privind problemele minorităţilor naţionale, reluată după semnarea, în aprilie 2021, a Protocolului celei de a 8-a sesiuni a acestuia. Se menţine în atenţie implementarea înţelegerii avute cu partea ungară pentru încheierea unui acord privind acordarea pe teritoriul României de sprijin economic de către Ungaria pe baza următorilor parametri conveniţi deja în plan bilateral: implicarea autorităţilor române, caracterul transparent şi nediscriminatoriu, monitorizarea şi implementarea în conformitate cu legislaţia română şi cu dreptul UE în materie de concurenţă şi ajutor de stat. Va fi menţinut în atenţie activă dosarul bunurilor Fundaţiei Gojdu. România va avea în vedere continuarea practicii organizării de şedinţe comune de guvern, ca instrument de promovare a înţelegerii reciproce, de consolidare a încrederii şi un mecanism de consultare a celor doi vecini privind evoluţiile din forurile decizionale ale UE şi NATO. Va fi avută în vedere continuarea întâlnirilor în acest format al şedinţelor comune de guvern cu Polonia, Italia, Spania, Bulgaria, Turcia, Israel şi Republica Moldova. Această abordare poate fi aplicată şi în cazul relaţiilor bilaterale ale României cu alţi parteneri, în funcţie de nivelul de dezvoltare al acestor relaţii. În relaţia cu Bulgaria se vor continua demersurile de consolidare a relaţiilor bilaterale de parteneriat strategic şi a cooperării atât la nivel regional, cât şi în cadrul UE şi NATO şi se va urmări reluarea negocierilor pentru finalizarea delimitării spaţiilor maritime în Marea Neagră, demarcarea frontierei pe Dunăre, îmbunătăţirea navigabilităţii pe cursul comun al fluviului prin efectuarea de dragaje, asigurarea învăţământului în limba maternă pentru etnicii români. În privinţa relaţiei cu Serbia vor fi promovate diversificarea şi consolidarea cooperării bilaterale şi va continua susţinerea parcursului său european, în acelaşi timp, o atenţie specială continuând să fie acordată promovării şi asigurării drepturilor şi identităţii românilor din Serbia, indiferent de regiunea unde trăiesc pe teritoriul statului vecin şi de denumirea sub care sunt cunoscuţi, inclusiv prin continuarea activităţii Comisiei mixte interguvernamentale între România şi Republica Serbia privind minorităţile naţionale. Totodată, se va urmări operaţionalizarea cu celeritate a lucrărilor necesare găzduirii în complexul Luceafărul (a cărui proprietate a fost obţinută prin efortul diplomaţiei române în 2022) a sediului Consulatului General din Vârşeţ, precum şi a unui spaţiu deschis promovării spiritualităţii şi culturalităţii româneşti din Serbia. Totodată, se va urmări deschiderea unui institut sau centru cultural român în Serbia, care să aibă filiale şi în afara capitalei Belgrad. În contextul războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă, România va continua să ofere Ucrainei sprijin solid, consecvent, multidimensional, în plan bilateral şi multilateral. România va acţiona pentru susţinerea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, în frontierele recunoscute internaţional ale acesteia. De asemenea, România va continua să ofere sprijin pentru refugiaţii ucraineni, să faciliteze exporturile ucrainene şi să se implice activ şi timpuriu în procesul de reconstrucţie a statului vecin, victimă a agresiunii ruse. Vor fi intensificate eforturile pentru dezvoltarea conexiunilor de infrastructură, pentru deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina şi pentru extinderea capacităţii celor existente, inclusiv cu finanţare europeană. România va susţine respectarea strictă a regimului de nerecunoaştere a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea şi a regiunilor ucrainene Doneţk, Herson, Luhansk şi Zaporojie de către Federaţia Rusă. În cadru mai larg, România va susţine consolidarea tuturor regimurilor de sancţiuni impuse Federaţiei Ruse şi statelor care susţin agresiunea rusă, în contextul încălcării suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei. Totodată, se va implica activ în eforturile internaţionale de înfăptuire a justiţiei şi de tragere la răspundere a tuturor celor vinovaţi de crimele de o gravitate deosebită comise pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în ce priveşte crima de agresiune. De asemenea, România va continua să sprijine eforturile de integrare europeană ale Ucrainei, ca urmare a acordării, la Consiliul European din iunie 2022, a statutului de stat candidat la aderare, inclusiv prin susţinerea procesului intern de reforme şi de armonizare cu standardele europene. Va continua sprijinirea parcursului euroatlantic al Ucrainei şi a procesului de reformă asociat acestuia. În acelaşi timp, va fi continuat dialogul cu partenerii ucraineni pentru garantarea de o manieră transparentă şi sustenabilă a drepturilor pentru etnicii români din Ucraina, inclusiv a celor educaţionale, pe baza progreselor înregistrate deja, şi cu deschiderea de noi oportunităţi conforme cu agenda europeană a Ucrainei. Se va urmări în continuare recunoaşterea de către autorităţile ucrainene a inexistenţei aşa-zisei limbi „moldoveneşti“ şi implementarea măsurilor subsecvente în sistemul educaţional, continuarea activităţii Comisiei mixte interguvernamentale pe problemele asigurării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, când condiţiile din ţara vecină vor permite acest lucru, precum şi încheierea unui acord în domeniu. Vor fi continuate demersurile pentru soluţionarea dosarului Bâstroe, cu luarea în considerare a aspectelor legate de navigaţie şi de protecţia mediului, cu respectarea strictă a dreptului internaţional în materie. Conduita României în relaţia cu Federaţia Rusă va fi ghidată de implicaţiile multidimensionale ale războiului de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei, îndeosebi în planul securităţii şi stabilităţii regionale, respectiv al asigurării respectării dreptului internaţional şi prezervării ordinii internaţionale bazate pe reguli, respectiv a actualei arhitecturi de securitate euroatlantică. România va contribui activ la definirea şi consolidarea sancţiunilor UE împotriva Rusiei, ca urmare a agresiunii în derulare din Ucraina. Vor fi continuate eforturile de izolare a Rusiei pe plan internaţional, de reducere şi eliminare a tuturor dependenţelor UE de Rusia, de contracarare a propagandei ruse şi de consolidare a unui răspuns solid şi articulat al UE şi NATO, inclusiv prin întărirea stabilităţii, securităţii şi rezilienţei statelor din Vecinătatea Estică. Vor fi continuate, în funcţie de contextul politic, demersurile de sprijinire a activităţii Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în perioada Primului Război Mondial. În relaţia cu Republica Belarus, România va susţine consolidarea sancţiunilor impuse de UE şi va reacţiona cu promptitudine la retorica şi sprijinul practic oferit de către autorităţile de la Minsk în susţinerea şi derularea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, concomitent cu continuarea sprijinului pentru societatea belarusă şi reprezentanţii săi. În relaţiile cu statele din regiunea Caucazului de Sud, România va continua să aprofundeze vectorii de cooperare potenţaţi în ultima perioadă. Vor fi consolidate parteneriatele strategice cu Azerbaidjanul şi Georgia şi va fi intensificat dialogul cu cele două state pentru îmbunătăţirea conectivităţii în domeniile transporturilor, digital şi al energiei. România va continua să sprijine perspectiva europeană a Georgiei şi va acorda pe mai departe asistenţă pentru promovarea reformelor structurale, în vederea aderării ulterioare la Uniunea Europeană. De asemenea, România va continua să susţină aspiraţiile euroatlantice ale Georgiei. Va fi intensificată cooperarea cu Azerbaidjanul în vederea consolidării securităţii energetice a ţării noastre şi pentru dezvoltarea conectivităţii între bazinul pontic şi spaţiul sud-caucazian şi central-asiatic. Totodată, România va urmări consolidarea tendinţelor de dezvoltare a dialogului politic şi cooperării concrete cu Armenia şi va susţine dezvoltarea relaţiilor acestui stat cu Uniunea Europeană. Vor continua demersurile în direcţia dezvoltării relaţiilor parteneriale cu statele din Asia Centrală, mai ales pe dimensiunea politico-economică, inclusiv prin dezvoltarea interconectivităţii pe baza finalizării Acordului privind ruta de transport Marea Caspică-Marea Neagră (iniţiativă a României şi Turkmenistanului, cu participarea Georgiei şi Azerbaidjanului). De asemenea, vor fi dezvoltate relaţiile cu state din Vecinătatea Sudică a UE (Nordul Africii, Orientul Mijlociu şi Golf), Asia, Indo-Pacific, Africa şi America Latină, în vederea creşterii profilului global al României şi pentru valorificarea dimensiunii economice. În zona Orientului Mijlociu extins, urmărim pe mai departe rezultate care vor fi benefice atât eforturilor de pace din zonă, cât şi obiectivelor bilaterale pe multiple planuri, inclusiv economic. Va fi dezvoltată în continuare relaţia cu caracter strategic cu Israel, inclusiv pe dimensiunea securitară, de cooperare economică şi sectorială, pe baza contactelor foarte bune din anii anteriori, menţinându-se practica organizării de şedinţe comune de guvern. În acest sens, vor continua eforturile pentru organizarea celei de-a treia şedinţe comune a guvernelor, pe baza înregistrării de progrese concrete în domenii sectoriale de interes reciproc. În pregătirea acestei reuniuni vor fi organizate sesiuni ale Grupului de lucru România-Israel în domeniul economic, acoperind cele mai importante zone de interes comun: (i) agricultură şi managementul apei; (ii) sănătate; (iii) turism (inclusiv turism memorial) şi schimburi interumane; (iv) tehnologii avansate şi digitalizare. Din perspectivă regională va fi reconfirmat interesul României pentru detensionarea situaţiei de securitate din Orientul Mijlociu şi consolidarea profilului României de actor relevant şi echilibrat, inclusiv în raport cu Procesul de pace în Orientul Mijlociu şi în planul politicilor relevante pentru regiune ale UE. Va fi continuată politica dezvoltării relaţiilor cu statele arabe şi va fi acordată o atenţie specială: relaţiilor cu Egiptul, plecând de la rezultatele vizitei Preşedintelui României în 2021 şi ale Prim-ministrului României, în februarie 2023, cu Iordania, pentru pregătirea unor noi contacte la nivel înalt care să valorifice şi cele mai recente discuţii la nivel ministerial; relaţiei cu statele din Golf, cu accent pe implementarea deciziilor convenite la cel mai înalt nivel cu ocazia vizitei Preşedintelui României în Emiratele Arabe Unite în martie 2023 şi intensificarea contactelor de nivel înalt cu celelalte state din zonă. De asemenea, România va continua să reconstruiască relaţiile speciale cu statele din zona Magrebului, pe baza premiselor favorabile oferite de tendinţa crescătoare a exporturilor către aceste state, cu noi recorduri în 2022. Pentru punerea în practică a acestor obiective vor fi organizate comisii mixte (de exemplu: cu Egipt şi EAU) şi se vor multiplica reuniunile la nivel de oficiali şi tehnice pe linia MAE şi a ministerelor de resort. Poziţia României privind Procesul de pace din Orientul Mijlociu va continua să se bazeze pe dreptul internaţional, iar România se va implica activ în susţinerea eforturilor comunităţii internaţionale de reluare a dialogului şi negocierilor directe între părţi, în conformitate cu obiectivul soluţiei celor două state, israelian şi palestinian, care să convieţuiască în pace, securitate şi prosperitate, ca singura formulă de natură a răspunde aspiraţiilor legitime ale părţilor. Este avut în vedere pe mai departe obiectivul de consolidare instituţională palestiniană, inclusiv prin organizarea reuniunii Comitetului Interguvernamental cu Palestina. În ceea ce priveşte dosarul nuclear iranian, România va urmări activ poziţionările actorilor direct implicaţi şi va încuraja eforturile de identificare a unei soluţii politice în acest dosar, care să conducă la limitarea proliferării nucleare, alături de gestionarea programului balistic, stoparea încălcărilor flagrante ale drepturilor omului în Iran, care afectează direct şi cetăţeni europeni, încetarea oricărui sprijin acordat agresiunii ruse contra Ucrainei şi stimularea unui rol constructiv la nivel regional. Relaţiile cu statele din Africa vor beneficia de cadrul general al noii Strategii a României pentru Africa, care urmează să fie finalizată. Strategia va avea ca punct de plecare relaţiile şi imaginea tradiţional bune ale României cu/în statele africane şi va integra dialogul politic (inclusiv cel vizând cooperarea în diverse organizaţii internaţionale), dialogul economic (inclusiv vizând valorificarea noii zone africane de liber schimb din perspectiva intereselor comerciale ale României) şi dialogul sectorial, cu accent pe componenta educaţională şi de transfer de expertiză/capacity building. Se vor organiza consultări pe teme africane cu partenerii euroatlantici, în vederea acţiunii sinergice şi capitalizării relaţiilor României cu spaţiul african. Efortul de consolidare a relaţiilor României cu statele din Asia va fi continuat atât bilateral, cât şi ca parte a procesului mai larg de gestionare a provocărilor comune cu care se confruntă Europa şi Asia. În acest sens va fi valorizat şi potenţialul unor formate de cooperare precum parteneriatul UE-ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei), dar şi oportunităţile create de Strategia UE pentru Indo-Pacific lansată în septembrie 2021. Având în vedere obiectivul Strategiei de a creşte prezenţa UE în regiunea indo-pacifică, România va contribui la atingerea acestui obiectiv inclusiv prin dezvoltarea relaţiilor bilaterale cu majoritatea ţărilor din regiune. România va participa activ la etapele implementării şi la evaluările intermediare ale eficienţei implementării Strategiei, calibrându-şi gradul şi domeniile prioritare de implicare în funcţie de rezultatele evaluărilor de etapă. Vor fi identificate şi finanţate câteva proiecte de implementare a Strategiei, eventual în cooperare cu alte SMUE, care să promoveze expertiza de nişă a României în domeniul IT şi cyber, rezilienţa, gestionarea consecinţelor dezastrelor naturale etc. De asemenea, tot în spaţiul asiatic accentul va fi pus inclusiv pe conectivitatea dintre Europa şi Asia, una dintre componentele importante de implementare a Strategiei Globale UE, precum şi în baza Global Gateway, cu obiectivul promovării principiilor şi valorilor europene, pentru implementarea unui model de cooperare sustenabil, cuprinzător şi bazat pe norme. În ceea ce priveşte relaţia bilaterală cu China, vor fi continuate activităţile care decurg din parteneriatul amplu şi de cooperare, cu respectarea strictă a intereselor economice şi strategice ale României şi în conformitate cu Comunicarea comună a Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe şi de Securitate din 2019. Ţara noastră va contribui la consolidarea unei voci unice a statelor membre UE în relaţie cu China. În relaţia cu Japonia se va trece la implementarea prevederilor Parteneriatului strategic semnat de Preşedintele României şi Prim-ministrul Japoniei, la 7 martie 2023, prin intensificarea şi aprofundarea contactelor în toate domeniile acestuia şi la toate nivelele. O atenţie specială va fi acordată dezvoltării dialogului strategic bilateral. Va fi stimulată identificarea de noi proiecte bilaterale în domeniul economic, al cercetării şi inovării, inclusiv prin atragerea investiţiilor japoneze şi a sprijinului companiilor japoneze faţă de proiectele I3M. Aprofundarea Parteneriatului strategic cu Republica Coreea va fi continuată la un nou nivel de ambiţie, pe linia celor stabilite la nivel înalt cu ocazia vizitei Prim-ministrului României şi a Preşedintelui Camerei Deputaţilor la Seul din decembrie 2022 şi a vizitei Prim-ministrului Republicii Coreea la Bucureşti din mai 2023. Se vor urmări cu prioritate atragerea de noi investiţii, dezvoltarea cooperării în domeniul energetic şi pe linia industriei de apărare. Vor fi intensificate demersurile de aprofundare a parteneriatului extins cu India şi de dezvoltare a relaţiilor cu Australia şi Noua Zeelandă, precum şi cu statele ASEAN, inclusiv Singapore, pentru implementarea aspectelor decise în cadrul vizitei Preşedintelui României din martie 2023, Vietnam şi Indonezia, prin intensificarea calendarului de vizite şi întrevederi de nivel. Vor fi consolidate misiunile diplomatice ale României pe spaţiu pentru a putea implementa o agendă de contacte şi proiecte multisectoriale intensificată, ca urmare a priorităţii în ascensiune a acestei regiuni pe agenda de priorităţi externe ale României. În zona Americii Latine şi Caraibilor (ALC) se va urmări dinamizarea dialogului politic pe coordonate superioare, convergente cu obiectivele fixate ca urmare a vizitelor Preşedintelui României în Brazilia, Chile şi Argentina din aprilie 2023. Accentul va fi pus pe creşterea nivelului şi frecvenţei interacţiunilor directe, diplomatice şi sectoriale, cu aceste state, dar şi cu Mexic, Peru, Columbia, Uruguay, valorificând contactele directe favorabile din cursul anului 2022. Consolidarea relaţiilor României cu statele din ALC va continua atât la nivel bilateral, cât şi ca parte a efortului comun de gestionare a provocărilor comune cu care se confruntă Europa şi ALC. România va valorifica mecanismele de cooperare regionale şi biregionale existente şi va asigura un rol constructiv şi activ în pregătirea summitului UE-CELAC (Bruxelles, iulie 2023). România se va implica susţinut în iniţiative şi proiecte care contribuie la combaterea narativelor false despre războiul din Ucraina prin activităţi de tip outreach. De asemenea, se va asigura o implicare superioară pentru identificarea oportunităţilor de afaceri care să contribuie la creşterea schimburilor comerciale, cu obiectivul principal de stimulare a exporturilor. Se va continua dezvoltarea componentei educaţionale. Vor fi continuate proiectele de asistenţă pentru dezvoltare deja lansate cu beneficiari state din ALC.
VI. Dezvoltarea dimensiunii diplomaţiei economice şi aderarea României la OCDE Se va urmări activ consolidarea evoluţiilor pozitive în atragerea de investiţii străine şi identificarea de oportunităţi investiţionale pentru companiile din România, precum şi stimularea schimburilor comerciale. În acest scop, Guvernul va urmări inclusiv eficientizarea şi extinderea reţelei externe de consilieri economici, pe baza priorităţilor economice ale României în plan extern. Se va acţiona interinstituţional pentru îndeplinirea obligaţiilor şi priorităţilor strategice ale României în sectorul energetic. Se va urmări intensificarea cooperării interinstituţionale pentru definirea şi promovarea pe plan extern a poziţiilor naţionale, ca şi pentru identificarea oportunităţilor, vulnerabilităţilor şi a compatibilităţii cu obiectivele naţionale ale României în domeniul energiei, îndeosebi din perspectiva tranziţiei energetice, a diversificării surselor de aprovizionare şi a cooperării cu parteneri externi like-minded. Continuarea demersurilor în vederea aderării României la OCDE reprezintă o prioritate strategică. Astfel, Guvernul României va continua eforturile susţinute pentru parcurgerea etapelor procesului de aderare la OCDE, se va implica activ în proiectele şi iniţiativele OCDE, precum şi în finanţarea acestora, contribuind la dezvoltarea standardelor internaţionale şi pregătind, totodată, condiţiile pentru asumarea, după încheierea cât mai rapidă a procesului de aderare, a statutului de membru OCDE. MAE va continua să exercite atribuţiile aferente funcţiei de coordonator naţional pentru aderarea României la OCDE, care implică, în principal: în plan extern, dialogul permanent cu Secretariatul, comitetele şi statele membre OCDE; în plan intern, relaţionarea cu toate instituţiile naţionale implicate în procesul de aderare la OCDE, în vederea îndeplinirii tuturor cerinţelor din fiecare etapă a procesului de aderare; asigurarea de către MAE a obligaţiilor financiare aferente procesului de aderare, conform prevederilor din Foaia de Parcurs. De asemenea, vor continua: derularea dialogului Guvernului şi instituţiilor publice cu reprezentanţii mediului de afaceri, îndeosebi cu CCIR şi Camerele de Comerţ şi Industrie bilaterale, precum şi cu alte structuri asociative, în vederea fundamentării şi promovării intereselor economice prioritare ale României în plan extern, gestionarea participării la Expo 2025 Osaka (Japonia), demersurile pentru participarea României la marile proiecte de conectivitate interregională, inclusiv la concretizarea proiectului strategic al Coridorului de transport internaţional de mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică, care va contribui la consolidarea profilului regional al României.
VII. Susţinerea intensificată a multilateralismului eficient România va continua să fie un susţinător activ al unui multilateralism eficient şi va acţiona pentru întărirea rezilienţei pe baza valorilor democratice şi a dreptului internaţional în cadrul tuturor organizaţiilor din care facem parte - inclusiv Organizaţia Naţiunilor Unite (inclusiv prin exercitarea calităţii de membru al Consiliului Drepturilor Omului în perioada 2023-2025), Consiliul Europei, OSCE, Organizaţia Internaţională a Francofoniei, în cadrul Coaliţiei globale anti-Daesh, Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (International Holocaust Remembrance Alliance/IHRA), Alianţei pentru Multilateralism, Comunităţii Democraţiilor/CoD - care, sub Preşedinţia română, în perioada 2020-2022, şi-a consolidat rolul ca platformă de promovare a democraţiei în întreaga lume. În cadrul tuturor acestor organisme România va continua să promoveze activ valorile democraţiei şi ale statului de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale, combaterea şi prevenirea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, intoleranţei, precum şi combaterea terorismului, în baza dreptului internaţional. Totodată, va continua susţinerea creşterii rolului României în plan multilateral, inclusiv prin promovarea activă şi sistematică a unor candidaturi româneşti la conducerea unor organizaţii internaţionale, inclusiv regionale. România şi-a asumat încă din anul 2015 implementarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă propuse de Organizaţia Naţiunilor Unite prin documentul emblematic Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Pe lângă angajamentele faţă de comunitatea internaţională, avem mai ales o obligaţie faţă de cetăţenii acestei ţări. Bunăstarea pe termen lung se poate obţine prin creştere economică susţinută şi printr-o atitudine responsabilă faţă de societate şi faţă de mediul înconjurător. Guvernul României este adeptul unei dezvoltări sustenabile care să asigure bunăstarea generaţiilor din prezent, dar şi a celor viitoare. În activitatea noastră guvernamentală, implementarea Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 reprezintă o preocupare importantă. În 2022 a fost operaţionalizată Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 într-un Plan de acţiune şi un cadru de guvernanţă, demersuri care, alături de consolidarea nucleelor de dezvoltare durabilă organizate la nivelul ministerelor, au pregătit terenul pentru alinierea bugetului naţional cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Un set de indicatori naţionali stă la baza măsurării implementării acestor obiective. Guvernul se va implica activ pentru ca România să se poziţioneze pe un nivel superior în clasamentul ţărilor care au făcut progrese importante pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030.
VIII. Consolidarea cooperării internaţionale pentru dezvoltare ca instrument eficient de politică externă Se vor urmări activ consolidarea relevanţei cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi a asistenţei umanitare ca instrument de politică externă, cu implicaţii pentru securitatea şi dezvoltarea economică a României şi pentru obiectivele de politică externă ale ţării noastre. În acest sens, se va acţiona pentru reformarea şi modernizarea cadrului juridic aferent activităţii Agenţiei de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare - RoAid, în vederea eficientizării activităţii acesteia. De asemenea, viitorul Program multianual strategic privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţa umanitară în perioada 2024-2027 va avea ca obiectiv prioritar consolidarea profilului României de donator consecvent şi predictibil, concentrând acţiunea în materie pe domenii de expertiză consacrate şi în linia obiectivelor de politică externă urmărite de România. În egală măsură, Programul multianual strategic privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţa umanitară în perioada 2024-2027 va urmări ca România să răspundă eficient provocărilor actuale la nivel internaţional - conflicte şi crize de securitate, combaterea efectelor schimbărilor climatice, criza securităţii alimentare. Astfel, demersurile ţării noastre vor fi îndreptate, cu precădere, spre acţiuni în vederea sprijinirii consolidării capacităţii statelor partenere prin dezvoltare instituţională, tranziţie verde, mediu şi schimbări climatice şi dezvoltare umană. România va urmări cu prioritate creşterea rezilienţei în statele în curs de dezvoltare localizate geografic în regiuni cu relevanţă strategică pentru ţara noastră. România va avea în vedere, de asemenea, consolidarea contribuţiei sale în dialogul european privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi a participării la formatele de cooperare existente la nivelul Uniunii Europe, precum Consiliul Afaceri Externe - formatul Dezvoltare şi Iniţiativele Team Europe, corelând planificarea bugetului alocat acestei politici cu obiectivele stabilite în comun de statele membre şi UE, ca parte a implementării Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională - „Europa globală“ (NDICI - Global Europe). Vor fi depuse eforturi pentru asigurarea unei finanţări coerente şi eficace a politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare, având în vedere angajamentele asumate de ţara noastră la nivel european în sensul atingerii obiectivului de alocare a 0,33% din Venitul Naţional Brut pentru acţiuni de asistenţă oficială pentru dezvoltare, până în anul 2030. România va urmări corelarea demersurilor la nivel naţional cu tendinţele şi evoluţiile existente la nivel internaţional, având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite în cadrul Agendei 2030, precum şi standardele şi principiile stabilite de Comitetul de asistenţă pentru dezvoltare al OCDE în raport cu asistenţa oficială pentru dezvoltare. În egală măsură, MAE va întreprinde demersuri susţinute de sensibilizare a societăţii civile româneşti, mediului academic şi sectorului privat cu privire la importanţa cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi implicarea acestora în proiectele de profil, prin dezvoltarea unor parteneriate integrate, în vederea modernizării acţiunii ţării noastre în acest domeniu. Se va acţiona pentru dezvoltarea unor parteneriate cu agenţiile de cooperare internaţională pentru dezvoltare din statele membre ale UE şi ale altor ţări donatoare.
IX. Dezvoltarea diplomaţiei culturale, educaţionale şi privind cercetarea ştiinţifică Un instrument eficient pentru sporirea relevanţei României în plan internaţional îl constituie diplomaţia culturală, educaţională şi privind cercetarea ştiinţifică, inclusiv prin intermediul UNESCO, în vederea conservării şi punerii în valoare a monumentelor de valoare universală. Guvernul va continua demersurile pentru înscrierea în Lista patrimoniului mondial UNESCO şi în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii a dosarelor naţionale şi transfrontaliere, respectiv a elementelor de interes pentru România. Priorităţile în domeniu vor continua să vizeze implementarea iniţiativelor menite să stimuleze promovarea limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti; susţinerea demersurilor de deschidere a noi lectorate de limba română în universităţile din străinătate; cartografierea nevoilor cultural-educative ale persoanelor aparţinând minorităţilor române din statele vecine; protejarea patrimoniului şi expresiilor culturale specifice; dezvoltarea cooperării transfrontaliere în domeniul cultural-educativ şi sprijinirea promovării patrimoniului comun la nivelul UNESCO. Guvernul României, prin DRP, cu sprijinul MAE, va acorda o atenţie sporită şcolilor de limbă română din afara graniţelor, unul dintre elementele principale de coeziune a comunităţilor româneşti, şi vor fi susţinute demersuri de extindere a proiectului privind predarea cursului opţional de limbă, cultură şi civilizaţie românească (LCCR). Guvernul va consolida instrumentul de acordare de burse pentru studenţii străini din afara UE, care reprezintă o excelentă modalitate de dezvoltare şi consolidare pe termen lung a relaţiilor bilaterale cu statele de provenienţă a studenţilor, precum şi o manieră eficientă de promovare a instituţiilor de învăţământ superior româneşti. Se va acţiona pentru crearea unei reţele a absolvenţilor cetăţeni străini ai universităţilor româneşti ajunşi în poziţii relevante în statele lor, pentru a sprijini promovarea obiectivelor României.
X. Continuarea eforturilor de reformare a diplomaţiei române pe criterii de eficienţă Vor fi continuate acţiunile de reformă a MAE pe principii de profesionalism, rigoare şi corectitudine în conformitate cu procedurile interne în domeniul politicilor de resurse umane, deja modernizate în ultimii ani în vederea asigurării unei funcţionări mai eficiente a MAE şi proiectării unui parcurs mai predictibil şi mai corect al carierei diplomatice. Astfel, vor continua să fie implementate consecvent măsurile deja luate pentru: îmbunătăţirea semnificativă a implementării Procedurii de selecţie pentru trimiterea în misiune permanentă în străinătate a membrilor Corpului Diplomatic şi Consular al României, urmărind reintrarea în logica firească a unui serviciu diplomatic modern; aplicarea în continuare a metodologiei revizuite de promovare în grad diplomatic şi consular, adaptată la realităţile şi nevoile instituţionale actuale, respectiv a procedurii de reîncadrare în Centrala MAE la întoarcerea de la post a personalului diplomatic şi consular şi a personalului încadrat pe funcţii de execuţie specifice MAE, ceea ce oferă predictibilitate în ceea ce priveşte parcursul profesional; continuarea demersurilor de implementare graduală a noii clasificări a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României. Demersurile MAE în perioada următoare se vor concentra pe aplicarea integrală a acestei clasificări în ce priveşte structura misiunilor, precum şi integrarea acestei clasificări în planul de carieră al diplomaţilor, într-un mod coerent. MAE va continua consolidarea politicii de construire a carierei profesionale prin stabilirea principalelor repere ale planului de carieră. Se va încuraja efectuarea de posturi la misiuni din clase diferite pentru a asigura o acoperire echitabilă a ariilor geografice. MAE va continua să facă demersuri pentru organizarea periodică de concursuri de intrare în Corpul Diplomatic şi Consular al României, pentru a asigura acoperirea, în mod gradual, a întregului necesar de personal în vederea consolidării Corpului Diplomatic şi Consular român, precum şi a personalului de specialitate cu personal competent şi profesionist, inclusiv din rândul tinerilor absolvenţi ai universităţilor de elită din ţară şi din străinătate. Vor fi continuate demersurile de modernizare şi eficientizare a Institutului Diplomatic Român, în vederea asigurării pregătirii iniţiale şi continue a personalului MAE, precum şi a consolidării capacităţii de cercetare în domeniul relaţiilor internaţionale. Pe linie administrativă şi financiară, se va urmări în continuare asigurarea resurselor necesare pentru o funcţionare pe criterii de eficienţă a MAE, inclusiv asigurarea unui sediu adecvat pentru buna desfăşurare a activităţii instituţiei. De asemenea, va continua programul multianual de reabilitare a clădirilor proprietate a statului român în străinătate în care îşi desfăşoară activitatea o parte din misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale române. MAE va acorda atenţie specială impactului noilor tehnologii asupra politicii externe şi diplomaţiei digitale. Va acţiona pentru fructificarea oportunităţilor oferite de noile tehnologii, inclusiv prin elaborarea unei Strategii diplomatice digitale, cu implicarea instituţiilor naţionale, cu competenţe în materie, şi prin crearea unei reţele de misiuni diplomatice implicate în acest demers (reţeaua diplomatică digitală). Va fi promovat un proces de investiţii de capital uman, de resurse tehnologice şi noi capacităţi administrative care să susţină o amplă reformă de digitalizare. Aceasta va fi în concordanţă cu procese similare de investiţii, lansate de statele membre UE şi state partenere, pentru crearea unei infrastructuri tehnologice capabile să susţină negocieri într-un mediu adaptabil, care să garanteze securitatea şi controlul asupra procesului decizional. Această reformă va permite garantarea accesului la viitoarele cadre de manifestare a activităţii diplomatice, care vor fi puternic marcate de utilizarea tehnologiilor noi. MAE va continua procesul de modernizare a infrastructurii existente şi de acces la cele mai avansate şi sigure tehnologii, inclusiv cel de digitalizare a procedurilor de lucru. În acest scop, vor fi continuate demersurile pentru actualizarea şi dezvoltarea aplicaţiilor informatice care deservesc atât relaţia între cetăţeni şi statul român, prin simplificarea şi facilitarea accesului la serviciile consulare, cât şi a aplicaţiilor informatice necesare desfăşurării activităţii curente a întregului aparat de lucru. Se vor continua demersurile de consolidare a colaborării cu mediul academic, societatea civilă şi think-tank-urile de profil, precum şi pentru o comunicare publică profesionistă şi eficientă. Se va urmări o diplomaţie publică şi o comunicare strategică active şi moderne atât în raport cu partenerii instituţionali naţionali şi externi, cât şi pentru publicul larg intern şi extern. Vor fi sprijinite eforturile de consolidare a dimensiunii parlamentare a politicii externe. Guvernul şi Parlamentul vor acorda sprijin eforturilor instituţionale ale diplomaţiei române şi vor aloca MAE resursele necesare pentru implementarea mandatului său.
XI. Activitate şi asistenţă consulară performantă în beneficiul cetăţenilor români din afara graniţelor În plan consular, Guvernul va continua demersurile de consolidare şi diversificare a măsurilor de sprijin pentru comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării, prin oferirea de servicii, asistenţă şi protecţie consulară prompte şi de înaltă calitate. De asemenea, Guvernul se va asigura că drepturile cetăţenilor români sunt respectate atât în statele membre UE, cât şi în state terţe. În acest sens, MAE va continua amplul proces de reformă a activităţii consulare iniţiat deja, care are ca obiectiv adaptarea acestui domeniu la noile realităţi, la evoluţiile tehnologice şi la aşteptările tot mai ridicate şi îndreptăţite ale comunităţilor de cetăţeni români din străinătate. Reforma consulară cuprinde mai multe paliere prioritare: modernizarea şi extinderea reţelei de oficii consulare, continuarea în ritm accelerat a procesului de digitalizare a activităţii consulare, debirocratizarea procedurilor de lucru, precum şi profesionalizarea continuă a întregului corp consular al României. Astfel, MAE va continua aplicarea deciziei guvernamentale din decembrie 2020 de extindere a reţelei de oficii consulare în baza calendarului multianual aprobat. Se va urmări cu prioritate înfiinţarea unor oficii consulare de carieră în regiuni în care sunt prezente importante comunităţi româneşti, situate la distanţe considerabile faţă de misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră deja existente, fără a exclude ca factori determinanţi raţiuni de natură politică, economică sau culturală. În cursul anului 2022 au fost înfiinţate consulatele generale de la Chişinău, Londra, Madrid, Paris şi Roma, prin reorganizarea fostelor secţii consulare ale ambasadelor din cele cinci capitale, iar în luna mai 2023 a fost operaţionalizat Consulatul General de la Salzburg. Au fost finalizate demersurile formale necesare pentru extinderea reţelei consulare, cu următoarele oficii de carieră: Consulatul General de la Valencia şi Biroul Consular din Belfast, fiind în curs de desfăşurare operaţionalizarea acestora. Totodată, au fost iniţiate demersurile pentru înfiinţarea Consulatului General al României la Nantes. În plus, au fost devansate termenele de înfiinţare a consulatelor generale la Birmingham, Cagliari, Hamburg, faţă de anul 2025, aşa cum era preconizat conform planului multianual. În ceea ce priveşte extinderea reţelei consulare a României din SUA, au fost întreprinse demersuri pentru înfiinţarea unui oficiu consular la Seattle. De asemenea, complementar demersurilor de înfiinţare de noi oficii consulare, pentru creşterea capacităţii de procesare a serviciilor consulare şi îmbunătăţirea activităţii de asistenţă consulară MAE va urmări finalizarea analizei, din punct de vedere legal şi tehnic, a posibilităţii de diversificare a competenţelor şi atribuţiilor consulilor onorifici în vederea sprijinirii activităţii misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare pe diferite paliere de activitate. Consulatele itinerante (mobile) vor continua să fie organizate în mod sistematic, în baza unui calendar anual realizat în consultare strânsă cu comunităţile româneşti din străinătate, pe baza metodologiei moderne create în 2021, fiind o modalitate de sprijinire a cetăţenilor români şi acoperire, din punct de vedere consular, a acelor regiuni/localităţi cu o prezenţă numeroasă a cetăţenilor români, dar care nu ar justifica înfiinţarea unor oficii consulare cu caracter permanent. Un alt palier prioritar de acţiune îl reprezintă continuarea accelerată a procesului de digitalizare şi debirocratizare a activităţii consulare. Pe baza progreselor deja realizate (optimizarea platformei www.econsulat.ro pentru a fi accesată cu uşurinţă de pe tablete şi telefoane mobile; simplificarea procedurilor de programare prin www.econsulat.ro; îmbunătăţirea motorului de căutare disponibil la nivelul portalului www.econsulat.ro pentru identificarea rapidă de către solicitanţi a serviciului consular dorit prin utilizarea unor cuvinte-cheie; reorganizarea şi unificarea informaţiilor consulare şi regruparea acestora pe portalul www.econsulat.ro; modernizarea callcenter-ului consular), MAE va continua să identifice soluţiile tehnice şi să promoveze modificările de ordin legislativ necesare privind introducerea posibilităţii prestării unor categorii de servicii consulare şi în format electronic. MAE va asigura reînnoirea echipamentelor de lucru prin care sunt preluate şi procesate, la misiunile diplomatice şi oficiile consulare, cererile de eliberare a paşapoartelor şi a celorlalte documente de călătorie şi va urmări finalizarea implementării unei aplicaţii proprii MAE pentru gestionarea acestui segment de activitate, inclusiv a unui modul de lucru privind cartea de identitate electronică. De asemenea vor fi continuate eforturile pe linia armonizării sistemelor naţionale în materie de gestionare a vizelor cu cele la nivel european. Astfel, se va acorda o atenţie deosebită implicării României în proiectele europene de interoperabilitate (EES, ETIAS şi procesul de digitalizare a vizelor, printre altele). În vederea debirocratizării activităţii pe linie consulară, în continuarea rezultatelor deja obţinute (eliminarea necesităţii de prezentare a fotocopiilor documentelor justificative pentru obţinerea serviciilor consulare, simplificarea procedurilor de obţinere a documentelor din România, eficientizarea activităţii în domeniul redobândirii cetăţeniei române, extinderea categoriilor de documente ce pot fi eliberate prin poştă/servicii de curierat), MAE va menţine în atenţie identificarea unei modalităţi de simplificare a procedurii de eliberare a paşapoartelor, inclusiv prin dialogul cu celelalte instituţii competente, pentru analizarea oportunităţii unor modificări de ordin legislativ care să permită, printre altele, recunoaşterea automată de către autorităţile române a certificatelor de stare civilă emise de celelalte state membre din UE, eliminându-se obligativitatea parcurgerii procedurii de înscriere sau, după caz, de transcriere a acestei categorii de acte de stare civilă în registrele de stare civilă române. Pentru o mai bună organizare a activităţii consulare şi consolidarea capacităţii de reacţie la crize consulare şi de acordare a asistenţei şi protecţiei consulare cetăţenilor români aflaţi în situaţii deosebite, MAE va urmări în mod riguros respectarea obligativităţii de înregistrare a cetăţenilor români din străinătate la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, prin înregistrarea automată cu ocazia prestării de servicii consulare, prin intermediul platformei www.econsulat.ro. Pentru asigurarea resurselor umane, financiare şi logistice necesare atingerii obiectivelor legate de extinderea şi modernizarea oficiilor consulare şi în vederea creşterii capacităţii de procesare a serviciilor consulare, Guvernul va întreprinde demersurile legislative necesare pentru introducerea unor tarife pentru prestarea în regim de urgenţă a serviciilor consulare şi pentru reintroducerea taxelor consulare pentru serviciile consulare prestate cetăţenilor străini. În continuare, nu vor fi percepute taxe consulare pentru prestarea serviciilor consulare solicitate de cetăţenii români în regim normal. Vor continua, totodată, demersurile de profesionalizare a întregului corp consular prin diversificarea programelor de pregătire iniţială şi continuă şi a celor de perfecţionare, inclusiv în colaborare cu Institutul Diplomatic Român şi alte instituţii de învăţământ. Va fi menţinut şi dezvoltat dialogul constant cu comunităţile de români din străinătate prin Programul „Dialog cu diaspora pe teme consulare“, precum şi prin sesiuni informative cu cetăţenii români din străinătate realizate în mediul online de Departamentul Consular din cadrul MAE şi de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României. MAE va continua să acţioneze pentru consolidarea capacităţii de reacţie la crize consulare, inclusiv prin dezvoltarea componentei dedicate din cadrul sistemului informatic E-Cons şi implementarea unui nou sistem de comunicare a alertelor de călătorie, pornind de la lecţiile învăţate în gestionarea pandemiei de COVID-19 şi a altor tipuri de crize (de securitate, umanitare etc.). Se va acorda în continuare o atenţie deosebită situaţiei cetăţenilor români minori aflaţi în străinătate neînsoţiţi sau în situaţii deosebite, în conformitate cu obligaţia constituţională a statului român de a ocroti şi de a oferi protecţie şi asistenţă cetăţenilor români, indiferent de locul în care aceştia s-ar afla. MAE se va implica activ, în continuare, în gestionarea cazurilor complexe şi sensibile şi identificarea celor mai bune decizii la nivel interinstituţional, în ceea ce priveşte abordarea integrată a problematicii cetăţenilor români minori aflaţi în străinătate neînsoţiţi sau în situaţii deosebite. MAE îşi va consolida prezenţa în Consiliul de coordonare în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi adopţiei, organ consultativ la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. Va fi continuată activitatea grupului de lucru interinstituţional în coordonarea MAE, care include reprezentanţi din partea diferitelor instituţii sau departamente ale administraţiei româneşti cu atribuţii în materie, inclusiv specialişti în relaţii consulare, dreptul tratatelor, drepturile omului, dreptul familiei şi jurisprudenţa specializată de dreptul familiei, autoritatea naţională cu competenţe privind protecţia copilului ş.a.
XII. Sprijin intensificat pentru românii din afara graniţelor Guvernul urmăreşte să contribuie la prezervarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice a românilor din afara graniţelor şi să se consolideze ca partener de încredere pentru românii de pretutindeni. Guvernul va urmări consecvent ca aceştia să se bucure de drepturi depline şi acces la servicii administrative digitale şi moderne şi o mobilitate deplină dinspre sau către România, atât pentru relocare, cât şi pentru antreprenoriat, educaţie, turism sau cultură. Sprijinul oferit prin acţiuni de diplomaţie culturală şi educaţională pentru românii din afara graniţelor: Guvernul României (prin DRP, cu sprijinul MAE) va promova o abordare multidimensională, bazată pe o foarte bună coordonare interministerială şi cu Parlamentul Românei, dublată de un dialog dinamic şi activ cu reprezentanţii comunităţilor de români din afara graniţelor, precum şi cu cei ai mediului academic, ai societăţii civile şi ai cercurilor de presă din ţară. Astfel, pe linia programelor de diplomaţie culturală şi educaţie, printre priorităţi se vor afla demersurile continue de susţinere, de către Ministerul Afacerilor Externe, a demersurilor Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului, care are rolul principal în acest sens, a iniţiativelor menite să stimuleze promovarea limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti în comunităţile româneşti din străinătate. Guvernul României (prin DRP, cu sprijinul MAE) va susţine reţelele internaţionale academice româneşti, care să faciliteze şi promoveze schimbul de experienţă, mobilitatea academică, precum şi taberele de studii sau de cunoaştere pentru copiii românilor din străinătate. Elaborarea şi publicarea de către DRP, cu sprijinul misiunilor diplomatice şi consulare ale României, a unor liste permanente ale antreprenorilor, lucrătorilor, prestatorilor de servicii români din fiecare localitate/regiune unde există un centru comunitar, respectând totodată dispoziţiile Regulamentului general privind protecţia datelor (GDPR) Guvernul va promova dezvoltarea de politici de parteneriat cu autorităţile statelor pe teritoriul cărora trăiesc comunităţi de români, astfel încât aceştia să beneficieze de toate drepturile conferite de legislaţie, inclusiv de a-şi păstra identitatea religioasă, culturală şi lingvistică. Guvernul României va promova şi apăra permanent, prin intermediul instituţiilor cu atribuţii în domeniu, drepturile şi interesele românilor în raport cu autorităţile locale, regionale şi naţionale din statele gazdă, pentru a asigura nediscriminarea, evita abuzurile sociale şi de muncă şi a proteja identitatea românească, pentru a obţine recunoaşterea tuturor diplomelor, calificărilor vocaţionale şi experienţei profesionale obţinute în România, precum şi pentru promovarea identităţii, personalităţilor şi elementelor de cultură românească în regiunile din străinătate locuite de români (nume de străzi, statui, festivaluri etc.).
SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI Priorităţi de guvernare • Îmbunătăţirea planificării şi fundamentării procesului de reglementare de la nivelul Guvernului • Reforma sistemului de guvernanţă a întreprinderilor publice prin îmbunătăţirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanţei corporative în cadrul întreprinderilor de stat • Încurajarea şi menţinerea dialogului interreligios şi inter-confesional, pentru păstrarea climatului de pace socială şi creşterea toleranţei prin dialog şi cunoaştere reciprocă
Obiective de guvernare Obiectiv 1: Îmbunătăţirea sistemului de planificare, elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice. Cu privire la îmbunătăţirea planificării şi fundamentării procesului de reglementare de la nivelul Guvernului, SGG va contribui la atingerea unor obiective strategice prevăzute în cadrul Componentei 14 din Planul naţional de redresare şi rezilienţă, după cum urmează: • în domeniul managementului strategic şi al planificării strategice, SGG va asigura corelarea documentelor strategice cu priorităţile de guvernare, va contribui la dezvoltarea capacităţii ministerelor şi a altor instituţii publice de a elabora strategii coerente şi sustenabile, asigurând, în acelaşi timp, monitorizarea îndeplinirii obiectivelor strategice de către instituţiile iniţiatoare prin intermediul unei platforme IT ce va fi operaţionalizată în acest scop. De asemenea, SGG împreună cu Ministerul Finanţelor vor contribui prin acţiuni specifice la implementarea bugetării de programe în administraţia publică centrală; • în domeniul coordonării politicilor publice, SGG va asigura îmbunătăţirea gradului de implementare a Planului anual de lucru al Guvernului (PALG) şi va derula acţiuni şi proiecte care vizează asigurarea sprijinului metodologic necesar ministerelor şi altor instituţii publice în procesul de planificare, formulare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice; • în domeniul evaluării impactului reglementărilor, SGG va continua demersurile iniţiate cu privire la: () elaborarea unor proiecte de acte normative mai simple şi mai clare, accesibile cetăţenilor, fără sarcini/costuri suplimentare pentru aceştia şi pentru companii; () utilizarea de date statistice şi dovezi în etapele de fundamentare şi evaluare ex post a proiectelor de acte normative; () eficientizarea activităţii Consiliului Consultativ pentru Evaluarea Impactului Actelor Normative (CCEIAN) şi utilizarea, de către instituţiile iniţiatoare, a punctelor de vedere emise în scopul îmbunătăţirii calităţii reglementărilor adoptate de Guvern.
Obiectiv 2: Reforma sistemului de guvernanţă a întreprinderilor publice • În ceea ce priveşte regimul de guvernanţă a întreprinderilor publice, Guvernul va aplica toate măsurile necesare pentru alinierea la standardele internaţionale în domeniu, cu accent asupra standardelor de guvernanţă corporativă ale OCDE. Adoptarea acestor standarde este dezirabilă atât din punctul de vedere al modernizării managementului întreprinderilor publice, cât şi ca un pas important în ceea ce priveşte atingerea ţintei privind aderarea României la OCDE. În luna februarie a.c. a fost lansat, la Bucureşti, Raportul Evaluarea guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat din România, raport elaborat de OCDE. În cadrul acestuia sunt recunoscute progresele realizate de România în ultimii 10 ani şi se recomandă acţiuni concrete ce pot fi întreprinse în continuare, precum: () crearea cadrului legal pentru înfiinţarea unei agenţii în domeniu, asigurându-se astfel separarea exercitării dreptului de proprietate a statului de funcţia de reglementare şi elaborare a politicilor publice în domeniu; () definirea unor obiective clare de performanţă financiară şi nonfinanciară pentru întreprinderile de stat individuale; () menţinerea condiţiilor de concurenţă echitabile cu alte companii de pe piaţă şi eliminarea scutirilor legale aplicabile întreprinderilor de stat; () consolidarea autonomiei şi independenţei consiliilor de administraţie; () îmbunătăţirea transparenţei şi a practicilor de divulgare a informaţiilor financiare şi nonfinanciare de către întreprinderile de stat, precum şi îmbunătăţirea monitorizării şi implementării măsurilor de gestionare a riscurilor şi de integritate.
• Totodată, Guvernul şi-a asumat prin PNRR reforma 9 - Îmbunătăţirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanţei corporative în cadrul întreprinderilor de stat. Aceasta cuprinde următoarele ţinte şi jaloane: () J 439 - intrarea în vigoare a legislaţiei actualizate privind companiile de stat. Intrarea în vigoare a Legii nr. 111/2016 modificate, eliminându-se toate excepţiile, inclusiv pentru companiile de stat de la nivel local; () J 440 - operaţionalizarea Grupului Operativ din cadrul Centrului Guvernului pentru coordonarea şi monitorizarea politicilor de guvernanţă corporativă; () J 441 - publicarea tabloului de bord de monitorizare cu obiective financiare şi nefinanciare şi indicatori de performanţă pentru toate categoriile de societăţi publice (inclusiv din sectoare-cheie precum transporturile, energia, utilităţile publice); () Ţ 442 - reducerea cu 50% a numirilor interimare/ temporare în consiliile de administraţie ale companiilor de stat central; () Ţ 443 - cel puţin 3 companii de stat listate/de tip lease/restructurate în domeniul energiei şi al transporturilor; () Ţ 444 - reducerea cu 10% a numirilor interimare/ temporare în consiliile de administraţie ale companiilor de stat locale.
• Prin implementarea acestor reforme se doreşte creşterea eficienţei şi profitabilităţii întreprinderilor publice, transparentizarea în ceea ce priveşte monitorizarea performanţei acestora şi, nu în ultimul rând, desfăşurarea unor proceduri transparente şi competitive pentru selectarea membrilor în consiliile de administraţie. Principalele măsuri avute în vedere pentru perioada următoare sunt: () finalizarea procesului de modificare a legislaţiei în materie, respectiv a Legii nr. 11/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice; () înfiinţarea unei agenţii pentru monitorizarea şi evaluarea performanţei întreprinderilor publice (AMEPIP) care va garanta corectitudinea şi transparenţa procesului de stabilire şi aprobare a obiectivelor financiare şi nefinanciare, precum şi a indicatorilor-cheie de performanţă ai întreprinderilor publice; () proces transparent de selectare a preşedintelui şi vicepreşedinţilor AMEPIP, asimilaţi funcţiilor de secretar de stat, respectiv subsecretari de stat, prin derularea unui proces competitiv şi deschis. Este important de semnalat că este singura situaţie în care demnitarii nu sunt numiţi direct, ci parcurg etapele unei proceduri de selecţie; () asigurarea unei proceduri corecte şi transparente de nominalizare a membrilor consiliilor de administraţie, precum şi diminuarea perioadelor pentru mandatele provizorii. AMEPIP va avea responsabilitatea finală asupra procesului de selecţie în consiliile de administraţie din punctul de vedere al respectării standardelor privind transparenţa si competitivitatea procedurii; () elaborarea unui tablou de bord, gestionat de AMEPIP, care permite colectarea de date exacte şi fiabile de la întreprinderile publice, precum şi analizarea şi monitorizarea continuă a indicatorilor de performanţă ai acestora; () elaborarea unor norme clare şi concise care să sprijine entităţile implicate în implementarea legislaţiei în domeniul guvernanţei corporative.
Obiectiv 3: Încurajarea şi menţinerea dialogului interreligios şi interconfesional, pentru păstrarea climatului de pace socială şi creşterea toleranţei prin dialog şi cunoaştere reciprocă, prin: • monitorizarea respectării libertăţii religioase pentru combaterea discriminării pe motive religioase; • promovarea libertăţii religioase şi a modelului românesc de relaţii stat-culte, prin organismele internaţionale la care România este parte; • aprofundarea relaţiilor de parteneriat cu cultele religioase, precum şi dezvoltarea de relaţii cu celelalte organizaţii religioase ca actori importanţi ai societăţii civile; • susţinerea şi punerea în valoare a acţiunilor şi proiectelor cultelor în vederea păstrării şi promovării limbii şi identităţii naţionale şi culturale a românilor din jurul graniţelor ţării şi din diaspora; • alocarea unui sprijin financiar adecvat unităţilor de cult aparţinând cultelor religioase pentru proiecte social-filantropice, educaţionale, culturale, pentru restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului istoric şi pentru construirea şi repararea lăcaşurilor de cult.
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU SPORT O ţară activă din punct de vedere sportiv are o societate mai coezivă, cu cetăţeni cu o stare fizică şi mentală calitativ mai bună, prin urmare face economii la bugetul de sănătate şi devine un motor de creştere economică. Pe scurt, sportul şi mişcarea aduc calitate vieţii de zi cu zi. Pentru atingerea acestor deziderate se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Sport, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea premierului.
Priorităţi de guvernare • Participarea sportivilor din România la Jocurile Olimpice - Paris 2024 • Reluarea parteneriatului cu Ministerul Educaţiei pentru organizarea de competiţii şcolare şi universitare • Finanţarea programelor pentru cercetarea ştiinţifică în domeniul sportului de performanţă • Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sportive • Modificări şi completări ale actelor normative cu incidenţă în sport (Legea educaţiei fizice şi sportului, Legea sponsorizării şi mecenatului etc.) • Sincronizarea legislaţiei cu normativele europene în domeniul sportului
Obiective de guvernare Obiectiv 1: Participarea sportivilor din România la Jocurile Olimpice - Paris 2024 • Susţinerea programelor COSR în vederea pregătirii, calificării şi participării la JO • Prioritizarea şi susţinerea programelor federaţiilor naţionale cu şanse de calificare şi participare la JO • Susţinerea programelor Comitetului Naţional Paralimpic • Întărirea colaborării cu ANAD în vederea combaterii dopajului în sport • Dotarea loturilor olimpice cu necesarul de materiale şi echipamente specifice
Obiectiv 2: Educaţia fizică, sportul şcolar şi universitar, baza piramidei sportului de performanţă • Reluarea parteneriatului cu Ministerul Educaţiei • Organizarea de competiţii şcolare şi universitare (zonale, regionale, naţionale) • Reluarea programului „Campion în şcoală“, prin implicarea campionilor olimpici, mondiali şi europeni, beneficiari ai rentei viagere.
Obiectiv 3: Reluarea programului „Registrul biomotric“ • Unul dintre principalele programe pentru cercetarea ştiinţifică în domeniul sportului de performanţă, care are ca obiectiv monitorizarea unui set de parametrii antropometrici şi de biomotricitate, prin implementarea unei platforme informatice care conectează profesorii de educaţie fizică din toate unităţile şcolare preuniversitare din România la Platforma de Biomotricitate • prin acest program Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport (INCS) va putea să determine cu precizie o serie de date de interes naţional pentru: prevenirea sedentarismului la populaţia tânără; prevenirea afecţiunilor generale prin sport; creşterea potenţialului de performanţă fizică; creşterea calităţii selecţiei pentru sportul de performanţă; creşterea calităţii selecţiei pentru profesii care implică efort şi rezistenţă fizică
Obiectiv 4: Implementarea Strategiei naţionale pentru sport • Reformarea sistemului sportiv românesc prin elaborarea şi implementarea Strategiei naţionale pentru sport: () creşterea gradului de participare activă a populaţiei de toate vârstele la activităţi sportive cu caracter permanent, în scopul menţinerii unui stări optime de sănătate individuală, al ridicării nivelului de coeziune, al creşterii nivelului de încredere în sine, integrarea pe piaţa forţei de muncă a unei populaţii sănătoase, integrare şi încredere socială a membrilor societăţii etc.; creşterea gradului de participare activă a populaţiei de la 6% la 35% la activităţi sportive cu caracter permanent; () creşterea gradului de practicare a activităţilor sportive, cu precădere în rândul copiilor şi tinerilor, în scopul formării şi dezvoltării lor pentru a deveni cetăţeni activi, responsabili, independenţi şi creativi; () creşterea gradului de implicare a factorului uman, generator de plusvaloare şi dezvoltare economică, prin susţinerea iniţiativei private şi încurajarea investiţiilor în sport, pentru crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea acestui sector ca unul din motoarele relansării economice a ţării; creşterea nivelului culturii practicării activităţilor sportive.
Obiectiv 5: Redefinirea cadrului legislativ în domeniul sportului • Promovarea unui cadru legislativ modern şi a politicilor publice pentru sportul de masă şi sportul de performanţă: () refacerea legislaţiei în domeniul sportului prin actualizarea terminologiei de specialitate, precum şi simplificarea procedurii de avizare a investiţiilor în infrastructura sportivă de performanţă; () transpunerea în legislaţie a Strategiei naţionale pentru sport; () modificări şi completări ale actelor normative cu incidenta în sport (Legea educaţiei fizice şi sportului, Legea sponsorizării şi mecenatului etc.); () sincronizarea legislaţiei cu normativele europene în domeniul sportului.
Obiectiv 6: Reformarea sistemului de formare şi perfecţionare a specialiştilor în domeniul sportiv • Crearea unui sistem de performanţă a antrenorilor prin care vor fi obligaţi să se perfecţioneze permanent: () modificarea actualului cadru legislativ referitor la calificarea de antrenor, modificare care va fi în acord cu standardele europene şi cu realităţile din România. Se propune ca formarea antrenorilor să se realizeze prin instituţiile de învăţământ, în cadrul cărora funcţionează un program de studii de licenţă/masterat de specializare/aprofundare într-o ramură de sport, autorizate sau acreditate în condiţiile legii şi prin şcolile postliceale de antrenori, autorizate sau acreditate în condiţiile legii, încadrându-se în prevederile legale de formare a antrenorilor; () implementarea Programului de profesionalizare a specialiştilor din domeniul sport „Level-up Sport (Top-Sport)“; () programul de reintegrare şi valorificare în domeniul sportiv a „know-how-ului“ foştilor sportivi retraşi din activitate - „Program Re-Start“.
Obiectiv 7: Dezvoltarea şi promovarea sportului pentru toţi • Creşterea numărului de practicanţi ai sportului de masă de la 6% la 35%: () dezvoltare de programe de finanţare prin Agenţia Naţională pentru Sport privind promovarea şi dezvoltarea sportului pentru toţi; () reaşezarea piramidei sportului prin sportul şcolar; () programe implementate prin Federaţia Sportul Şcolar şi Universitar; () susţinerea activităţilor sportive masters; () implementarea Programului de dezvoltare a structurilor sportive private de pe teritoriul României „Start-up Sport“.
Obiectiv 8: Definirea unor noi programe de finanţare în domeniul sportului • Diversificarea programelor de finanţare care pot fi accesate atât de către structurile sportive de drept public, cât şi de către cele de drept privat: () realizarea unor parteneriate strategice U.A.T.-uri şi GAL-uri; () crearea unor linii de finanţare în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Sport prin depunerea de proiecte; () constituirea unui grup de lucru comun cu Ministerul Educaţiei; () înfiinţarea unui hub la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Sport în care să fie cooptaţi: sindicatele, federaţiile, cluburile, ONG-urile de profil şi voluntari, în vederea monitorizării şi implementării programului la nivel naţional. La acest moment există un hub similar pentru un proiect european: Săptămâna Europeană a Sportului; () obiectivul este transformarea acestui hub într-o entitate permanentă.
Obiectiv 9: Promovarea activităţilor fizice şi a sportului pentru sănătate • Elaborarea şi implementarea politicilor publice de îmbunătăţire a stării de sănătate a cetăţenilor prin sport şi activitate fizică: () valorificarea imaginii foştilor şi actualilor campioni mondiali şi olimpici; () iniţierea unui program anual în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii de conştientizare a populaţiei în legătură cu importanţa practicării exerciţiului fizic zilnic, în mod independent; () campanie media axată pe importanţa practicării sportului şi activităţilor fizice pentru prevenirea apariţiei problemelor de sănătate.
Obiectiv 10: Reorganizarea sistemului sportiv pentru sportul paralimpic • Dezvoltarea sportului de masă şi de performanţă pentru persoanele cu dizabilităţi: () transformarea structurii de organizare a Comitetului Paralimpic Român într-o structură similară cu cea a COSR; () înfiinţarea birourilor paralimpice în cadrul Federaţiilor Sportive Naţionale; () crearea de competiţii sportive la nivel naţional în funcţie de dizabilitate.
Obiectiv 11: Dezvoltarea, promovarea şi susţinerea sportului de performanţă • Obţinerea de performanţe sportive, clasarea în primele naţiuni ale lumii la competiţiile sportive internaţionale şi reprezentarea României la Jocurile Olimpice: () reconversia foştilor sportivi aflaţi în dificultate spre alte domenii de activitate; () creşterea gradului de profesionalizare a specialiştilor; () susţinerea programelor de finanţare a loturilor naţionale de juniori, centrelor olimpice de juniori şi tineret, asigurând parcursul coerent al sportivilor către înalta performanţă; () susţinerea programelor cu privire la ştiinţa sportului, medicină sportivă, formarea şi perfecţionarea antrenorilor, condiţie esenţială în obţinerea înaltei performanţe sportive; () încurajarea şi susţinerea organizării pe teritoriul României a competiţiilor internaţionale majore (campionate regionale, FOTE, campionate europene şi campionate mondiale), cu rol de creştere a performanţelor sportive, de promovare a imaginii României şi modernizării patrimoniului sportiv.
Obiectiv 12: Promovarea de programe la nivel naţional pentru creşterea bazei de selecţie pentru sportul de performanţă şi a numărului sportivilor legitimaţi • Promovarea sportului de performanţă la nivel de copii şi juniori: () organizarea de tabere naţionale de sport, sub denumirea „Hercules“, pentru diferite sporturi, benefice sănătăţii şi activităţii fizice a copiilor: înot, patinaj, ciclism şi altele; () continuarea programului de vouchere pentru echipament sportiv şi extinderea lui de la 30.000 de beneficiari la 100.000; () îmbunătăţirea Programului naţional „Generaţia 28“, pentru atragerea şi pregătirea pentru sportul de performanţă a 60.000 de copii şi tineri pe an; () dezvoltarea infrastructurii sportive cu acces pentru copii şi juniori, printr-un plan de investiţii integrat rezultat prin colaborarea autorităţilor publice centrale, a celor locale şi a sectorului privat; () promovarea Programului „Sportul la sat“, elaborarea unor programe speciale pentru dezvoltarea activităţilor sportive în oraşe mici şi mediul rural; () S.E.S. - „Săptămâna Europeană a Sportului“. În calitate de organism naţional de coordonare (ONC), va continua organizarea Săptămânii Europene a Sportului, eveniment care are loc în fiecare an între 23 şi 30 septembrie şi care promovează sportul pentru toţi la nivel european. Proiectul „Săptămâna Europeană a Sportului“ este o iniţiativă a Comisiei Europene menită să promoveze sportul şi activitatea fizică în întreaga Europă sub mottoul #BeActive; () „România în Mişcare“; () „Festivalul Sporturilor pe Plajă“; () „Festivalul sporturilor tradiţionale (trântă, oină, lupte)“; () „Şcoala Altfel“; () „Azi sunt Profu’ tău de Sport“.
Obiectiv 13: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sportive • Crearea condiţiilor optime de practicare a activităţilor fizice la scara întregii populaţii, precum şi practicării sportului de performanţă: () descentralizarea infrastructurii sportive; () reabilitarea infrastructurii aflate în patrimoniu; () recensământul bazelor sportive din România.
• Construirea de baze sportive multifuncţionale, în aer liber (outdoor). Crearea de „microregiuni sportive“ prin programe speciale pentru dezvoltarea activităţilor sportive în oraşe mici şi mediul rural - „Sportul la sat“ • Reabilitarea infrastructurii sportive - „Bazele sportului românesc“ Obiectiv 14: Investiţii susţinute în infrastructura sportivă pe tot teritoriul ţării • Îmbunătăţirea infrastructurii sportive prin construirea de noi săli şi centre: () modificarea legislaţiei privind autorizarea construcţiilor facilităţilor sportive şi introducerea obligativităţii avizării proiectelor şi de către Agenţia Naţională pentru Sport; () refacerea şi modernizarea complexurilor sportive naţionale; () construirea Muzeului Sportului.
Obiectiv 15: Reforma finanţării sportului • Reforma modului şi mijloacelor de finanţare a activităţii sportive atât prin bugetul public, cât şi prin fonduri private: () îmbunătăţirea cadrului legislativ, pentru a facilita finanţarea sportului prin fonduri private, prin sponsorizări şi investiţii.
Obiectiv 16: Digitalizarea domeniului sportului • Crearea şi implementarea de sisteme informatice integrate pentru managementul activităţii sportive, creşterea nivelului de digitalizare a serviciilor publice pentru sport: () Registrul sportiv naţional al bazelor sportive şi Registrul sportiv naţional pentru antrenori, sportivi şi performanţe.
DEPARTAMENTUL PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI I. Sprijin intensificat pentru românii din afara graniţelor şi dezvoltarea de programe pentru reintegrare Prin Legea sa fundamentală, statul român îşi asumă întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, respectând legislaţia internaţională. Românii de pretutindeni participă activ la bunăstarea României, la dezvoltarea relaţiilor sale politice, economice şi culturale cu alte state, precum şi la afirmarea rolului său în lume. Guvernul urmăreşte să contribuie, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, la facilitarea legăturilor românilor de pretutindeni cu România şi să se consolideze ca partener de încredere pentru aceştia. Guvernul va urmări consecvent ca românii de pretutindeni să se bucure de drepturi depline şi acces la servicii administrative digitale şi moderne şi o mobilitate deplină dinspre sau către România, atât pentru relocare, cât şi pentru antreprenoriat, educaţie, turism sau cultură.
II. Susţinerea românilor din afara graniţelor, în următoarele domenii: • susţinerea demersurilor care încurajează învăţarea limbii române atât prin forme instituţionalizate, cât şi nonconvenţionale (şcoli de duminică, şcoli parohiale, cercuri de învăţare a limbii române şi a tradiţiilor româneşti etc.), folosirea limbii române ca limbă a realizării actului de educaţie, a creaţiei artistice, a informării şi dezbaterii, a serviciului religios, precum şi folosirea acesteia în oricare aspect al vieţii; • organizarea de unităţi de învăţământ de tip „şcoală românească din afara graniţelor ţării“, cu predare în limba română, pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în străinătate, precum şi cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească, prin Centrul Naţional Românesc pentru Învăţământ la Distanţă, în conformitate cu legislaţia statului respectiv, în unităţile în care învaţă un număr considerabil de preşcolari şi/sau elevi români; • sprijinirea demersurilor Institutului Limbii Române de deschidere a noi lectorate de limba română în universităţile din străinătate, precum şi celor destinate protejării patrimoniului şi expresiilor culturale specifice (de exemplu: Muzeul Românilor de Pretutindeni); • dezvoltarea politicii de acordare a burselor de studii în România pentru românii de pretutindeni, prin creşterea numărului de locuri alocate, în raport cu nevoile identificate la nivelul comunităţilor; • extinderea actualului program de burse pentru elevii etnici români din Ucraina şi la românii din alte comunităţi istorice; • dezvoltarea Programului de tabere ARC pentru românii de pretutindeni, precum şi a taberelor de studii sau de cunoaştere pentru copiii românilor din străinătate; • susţinerea cadrelor didactice care predau limba română sau în limba română în diaspora şi comunităţile istorice, prin alocarea de fonduri şi organizarea de cursuri de perfecţionare; • iniţierea unor măsuri de formare pentru persoanele care susţin programe educaţionale nonconvenţionale (şcoli de duminică, şcoli parohiale, cercuri de învăţare a limbii române şi a tradiţiilor româneşti etc.); • de asemenea, vor fi susţinute reţelele internaţionale academice româneşti care să faciliteze şi să promoveze schimbul de experienţă, mobilitatea academică. Va fi stimulat procesul de cartografiere a nevoilor cultural-educative ale comunităţilor româneşti de peste hotare; • sprijinirea bisericilor româneşti din străinătate, obiectivul principal fiind coordonarea eforturilor pentru utilizarea expertizei şi competenţelor specifice prin derularea de proiecte şi acţiuni comune, care să conducă la întărirea identităţii spirituale şi culturale a românilor de pretutindeni, precum şi la coagularea comunităţilor. Preocupate permanent de importanţa dezvoltării conştiinţei identitare şi de consolidarea legăturilor cu românii din afara României, bisericile româneşti de peste hotare contribuie fundamental la întărirea identităţii spirituale, culturale şi naţionale a românilor de pretutindeni; • aplicarea reală a Legii nr. 86/2016 pentru centrele comunitare româneşti şi înfiinţarea centrelor în toate regiunile/provinciile care se încadrează în condiţiile legale şi încadrarea acestora cu personal, precum şi alocarea de resurse financiare şi materiale pentru a deservi, proteja, întări comunităţile româneşti din străinătate; • completarea serviciilor acordate de centrele comunitare cetăţenilor români din străinătate, prin includerea serviciilor de asistenţă juridică, socială şi în dreptul muncii, resurse pentru educaţie şi integrare culturală, dar şi de promovare a intereselor românilor (advocacy) la nivel local sau regional; • elaborarea şi publicarea de către centrele comunitare a unor liste permanente ale antreprenorilor, lucrătorilor, prestatorilor de servicii români din fiecare localitate/regiune unde există un centru comunitar, respectând totodată dispoziţiile Regulamentului general privind protecţia datelor (RGPD); • acordarea de sprijin persoanelor din afara graniţelor, aflate în dificultate sau în situaţii de risc, în cazuri temeinic justificate; • asigurarea de promovare şi sprijin permanent, la nivel diplomatic, dar şi prin centrele comunitare pentru drepturile şi interesele românilor faţă de autorităţile locale, regionale şi naţionale din ţări gazdă, pentru a asigura nondiscriminarea, a evita abuzurile sociale şi de muncă şi a proteja identitatea românească, dar şi a obţine recunoaşterea tuturor diplomelor, calificărilor vocaţionale şi experienţei profesionale obţinute în România, dar şi promovând identitatea, personalităţile şi elementele de cultură românească în regiunile din afară locuite de români (nume de străzi, statui, festivaluri etc.); • strângerea legăturilor cu comunităţile istorice româneşti din ţările vecine şi stimularea schimburilor economice şi creşterii investiţiilor româneşti în Serbia, Ucraina şi alte state vecine, în paralel cu întărirea dialogului la nivel politic cu autorităţile locale şi centrale privind protecţia drepturilor minorităţilor de etnici români din aceste ţări, în conformitate cu standardele europene, vor reprezenta o prioritate a Guvernului. Vor fi utilizate activ comisiile/comitetele de specialitate bilaterale în domeniu. Vor fi promovate dezvoltarea de programe similare celui de limbă, cultură şi civilizaţie românească (LCCR), adaptate comunităţilor istorice, şi finanţarea după criterii transparente şi cu indici de audienţă a publicaţiilor în limba română din comunităţile istorice şi instituirea unui program de burse pentru formarea jurnaliştilor de limba română. Nu în ultimul rând, va fi promovat un amplu program de salvare etnografică a limbilor şi tradiţiilor comunităţilor istorice în declin demografic, inclusiv prin producerea de dicţionare de meglenoromână, istroromână etc., şi mărirea susţinerii financiare şi eforturilor diplomatice bilaterale pentru elevii care studiază în limba română; • dezvoltarea unei politici de parteneriat cu autorităţile statelor pe teritoriul cărora trăiesc comunităţi de români, astfel încât aceştia să beneficieze de toate drepturile conferite de legislaţie, inclusiv de a-şi păstra identitatea religioasă, culturală şi lingvistică; • dezvoltarea de proiecte/programe pentru susţinerea vieţii culturale de expresie românească şi vieţii spirituale în comunităţile din afara graniţelor şi pentru conectarea românilor de pretutindeni la viaţa culturală din România. În acest sens, va fi susţinută, printre altele, organizarea de festivaluri româneşti anuale în toate regiunile din statele-gazdă cu populaţii de peste 100.000 de români; • sprijinirea românilor din afara graniţelor care desfăşoară activităţi sportive, precum şi a performanţei sportive; • sprijinirea mediului asociativ românesc din diaspora şi comunităţilor istorice atât prin facilităţi financiare, cât şi prin simplificarea procedurilor de depunere a proiectelor, reclasificarea criteriilor de eligibilitate, punerea la dispoziţie de resurse digitale (ghiduri pentru înfiinţare de asociaţii, formulare, consultanţă/informaţii/ghiduri pentru obţinerea de finanţări etc.) pe site-ul Registrului digital şi asigurarea transferurilor de fonduri în timp util pentru organizaţiile care depind de ele pentru funcţionare; • dezvoltarea de programe pentru consolidarea mediului asociativ al românilor de pretutindeni şi pentru conectarea la societatea civilă din România şi din statele-gazdă, în vederea apărării şi valorificării drepturilor cetăţeneşti; • susţinerea accesului românilor la mecanisme de asociere socială şi economică, atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori, şi crearea şi promovarea conceptului „lucrează cu români“ pentru a încuraja companiile şi antreprenorii români din diaspora să lucreze cu alţi români din ţara respectivă; • promovarea mobilităţii muncitorilor şi companiilor româneşti în UE şi protejarea drepturilor lor, precum şi facilitarea transferului de drepturi sociale între statele membre; • facilitarea constituirii unei reţele a aleşilor români din străinătate, organism consultativ care va putea genera puncte de vedere privind reforma administraţiei; • restructurarea legislaţiei Consiliului şi Congresului Românilor de Pretutindeni pentru a asigura depolitizarea lui şi a-l transforma într-o structură strict civică pentru diaspora şi comunităţile istorice, incluzând specialişti români dornici să propună în mod permanent către România soluţii şi idei de bune practici din ţările-gazdă ca scop principal.
III. Promovarea reîntoarcerii în România şi susţinerea de programe destinate reintegrării • Lansarea unei campanii de comunicare permanente pentru cetăţenii români din străinătate, prin care se vor comunica periodic noile oportunităţi care apar în România, de pe piaţa muncii, noile proiecte de dezvoltare, atracţii turistice etc., şi asigurarea de căi prin care cetăţenii români din străinătate pot apela mereu la administraţia publică, dar şi la societatea civilă din ţară • Susţinerea, pentru cetăţenii români din străinătate, care nu îşi doresc reîntoarcerea imediată, a cooperării cu românii din ţară, pentru a deschide drumul spre România, inclusiv în mod indirect. Forţa de muncă românească, experienţa şi competenţele, oriunde s-ar afla, trebuie aduse împreună. • Dezvoltarea de programe pentru amplificarea şi diversificarea legăturilor cu România a românilor de pretutindeni, pentru participarea lor la dezvoltările din ţară în toate domeniile, precum şi alte demersuri care vizează facilitarea descoperirii României, a stabilirii de contacte cu parteneri (autorităţi, societate civilă, comunităţi locale etc.), a informării cu privire la oportunităţile oferite în ţară şi a valorificării acestora. • Adoptarea unui pachet legislativ menit să creeze un cadru favorabil pentru încurajarea cetăţenilor români din diaspora care vor să se repatrieze sau care vor să investească în România. Prin acest pachet legislativ complex se va acoperi o gamă largă de necesităţi privind repatrierea, de la integrarea copiilor în sistemul de învăţământ, la facilităţi fiscale. • Iniţierea unui program EXPAT care să sprijine cetăţenii români cu expertiză din ţările UE pentru instalarea pe teritoriul României şi adaptarea legislaţiei pentru integrarea acestor experţi • Extinderea şi lansarea de noi programe de tip „Diaspora Start-up“, care să ofere pachete integrate de consultanţă şi asistenţă financiară folosind fonduri europene pentru antreprenorii români care decid să revină şi să investească în ţară, prin proceduri simplificate. • Crearea unei reţele de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor româneşti la nivel internaţional şi atragerea întreprinzătorilor şi investitorilor străini în România, constituită în principal din voluntari români din diaspora, implicând comunităţile de afaceri româneşti din diaspora, cu sprijinul MAE şi al Ministerului Economiei, al asociaţiilor investitorilor străini din România şi al camerelor de comerţ bilaterale • Propunerea unui pachet de măsuri de asistenţă şi cofinanţare pentru antreprenorii, dar şi angajaţii care se întorc în ţară, în special în domenii-cheie, cum ar fi agricultura, folosind fonduri europene şi relaxarea fiscalităţii pe termen scurt pentru IMM-uri lansate de persoane repatriate care vor îndeplini criterii clare (crearea de locuri de muncă într-o anumită zonă, rurală de exemplu, pentru o perioadă minimă, cu impact social sau în economia verde, socială sau inovativă etc.) • Stimularea investiţiilor cetăţenilor români din străinătate în România prin comunicări frecvente despre noile oportunităţi din ţară, dar şi prin propunerea către diaspora de programe specifice de investiţii prin obligaţiuni de stat sau obligaţiuni municipale • Propunerea creării de noi reţele profesionale între România şi diaspora (ingineri, medici, cercetători etc.) pentru a asigura un transfer permanent de cunoaştere şi informaţii între cele două părţi şi pentru a asigura un cadru de sprijin pentru cei din afară care doresc să revină în ţară • Sprijinirea reinserţiei sociale pe piaţa muncii şi în sistemul educaţional românesc la întoarcerea în ţară.
MINORITĂŢI NAŢIONALE Guvernul României recunoaşte rolul constitutiv şi determinant al minorităţilor naţionale în formarea, dezvoltarea şi stabilitatea statului român şi se implică activ în apărarea şi consolidarea drepturilor acestora. Guvernul României va promova respectul pentru diversitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă, ca resurse şi valori esenţiale ale societăţii. Prin urmare, Guvernul României se angajează ferm să promoveze şi să protejeze drepturile şi interesele cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în spiritul legislaţiei interne şi al tratatelor internaţionale ratificate de statul român în acest domeniu. În vederea asigurării depline şi efective a echităţii şi a egalităţii în drepturi pentru toţi cetăţenii români, indiferent de etnie, Guvernul României îşi asumă îmbunătăţirea şi consolidarea cadrului legal şi instituţional în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, prin următoarele priorităţi/obiective guvernamentale: • sprijinirea legislativă, financiară şi instituţională a eforturilor minorităţilor naţionale, vizând păstrarea şi dezvoltarea identităţii lor etnice, lingvistice, religioase şi culturale; • promovarea de noi măsuri/politici afirmative cu privire la păstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice atât în viaţa privată, cât şi cea publică; • implicarea activă în prevenirea şi combaterea oricăror forme de antisemitism, xenofobie, rasism, şovinism şi a altor forme de intoleranţă, inclusiv discursul de ură îndreptat împotriva diferitelor minorităţi; • susţinerea dialogului dintre minorităţile naţionale şi majoritate, a unei societăţi deschise bazate pe diversitate şi interculturalitate; • adoptarea unor măsuri integrate şi efective în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, prin colaborarea dintre instituţiile responsabile Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Agenţia Naţională pentru Romi,
Ministerul Educaţiei, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Culturii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Afacerilor Externe etc. I. Angajamente legislative • Adaptarea la noile realităţi sociale a cadrului legislativ existent în materia incitării la ură, a manifestărilor rasiste şi xenofobe, care să garanteze urmărirea penală eficientă a infracţiunilor coincidente, inclusiv prin modificarea, fără întârziere, a art. 369 din Codul penal, precum şi elaborarea şi implementarea imediată a unor mecanisme eficiente de punere în aplicare a legislaţiei în materie
II. Măsuri guvernamentale • Sprijinirea financiară şi încurajarea programelor regionale, a accesului la fonduri comunitare, în vederea dezvoltării durabile şi a creşterii coeziunii zonelor locuite în mod tradiţional de minorităţile etnice • Sprijinirea financiară a programelor destinate minorităţilor naţionale şi care au ca scop dezvoltarea culturală şi interculturală, a programelor de dialog interetnic derulate atât la nivel comunitar/local, cât şi la nivel naţional • Întărirea capacităţii instituţionale a diferitelor entităţi cu atribuţii în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, prin asigurarea resurselor umane, financiare, materiale, de organizare şi funcţionare necesare desfăşurării activităţii în condiţii optime • Susţinerea instituţiilor culturale ale minorităţilor naţionale, prin asigurarea resurselor umane, materiale, de organizare şi funcţionare necesare desfăşurării activităţii în condiţii optime • Înfiinţarea instituţiilor culturale rome, conform Strategiei de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2023-2027. • Susţinerea accesului la programe în limba maternă la radio şi televiziune pentru toate minorităţile naţionale, inclusiv prin creşterea sprijinului financiar necesar funcţionării adecvate a redacţiilor minorităţilor, extinderea accesului la emisiunile în limbile minorităţilor sau pentru minorităţi în zonele în care nu există acoperire, prin identificarea frecvenţelor locale libere şi amplificarea celor existente, după caz • Eficientizarea activităţii de raportare periodică cu privire la aplicarea convenţiilor la care România este parte care privesc drepturile persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale, astfel încât să se asigure implementarea eficientă şi raportarea neîntârziată a obligaţiilor asumate prin instrumentele juridice menţionate • Îmbunătăţirea mecanismelor de retrocedare a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada comunistă, astfel încât să asigure soluţionarea cât mai rapidă şi corectă a cererilor de retrocedare depuse în condiţiile legii, în baza principiului restitutio in integrum În vederea asigurării şi consolidării relaţiilor de încredere şi respect reciproc dintre majoritate şi minorităţi, Guvernul României se angajează să colaboreze cu reprezentanţii minorităţilor naţionale în vederea identificării şi soluţionării problemelor cu care acestea se confruntă, inclusiv prin: • consultarea politică a minorităţilor naţionale atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, precum şi asigurarea şi aplicarea cadrului legal pentru facilitarea participării minorităţilor naţionale la viaţa publică; • facilitarea dialogului între minorităţile naţionale şi majoritate în vederea reconcilierii istorice.
În scopul prevenirii şi combaterii oricăror forme de antisemitism, xenofobie, rasism, şovinism şi a altor forme de intoleranţă, a discursului de ură îndreptat împotriva diferitelor grupuri, Guvernul României se va implica activ, inclusiv prin: • luarea de măsuri pentru informarea populaţiei cu privire la Holocaust şi sclavie, în special prin completarea programelor şcolare şi prin realizarea de campanii de informare; • integrarea obligatorie în curriculumul şcolar a educaţiei interculturale precum şi asigurarea/mărirea fondurilor pentru proiectele şcolare şi comunitare menite să promoveze interculturalitatea şi diversitatea etnică, ca resurse şi valori esenţiale ale societăţii româneşti; • aprobarea unor linii directoare/unui cod de conduită cu privire la conduita demnitarilor şi funcţionarilor publici în scopul prevenirii discursului de ură; • dezvoltarea şi promovarea diversităţii culturale în scopul eliminării prejudecăţilor şi recunoaşterii valorilor comune, prin organizarea de programe şi campanii; • continuarea sprijinului pentru Programul naţional de asistenţă socială şi medicală pentru supravieţuitorii Holocaustului; • monitorizarea permanentă a aplicării în mod corespunzător a legislaţiei referitoare la combaterea antisemitismului, asigurarea implicării directe a comunităţii evreieşti în elaborarea, realizarea şi implementarea de politici publice de prevenire şi combatere a antisemitismului; • informarea şi conştientizarea publică cu privire la atitudinile antirome generatoare de discurs incitator la ură sau de infracţiuni motivate de ură etnică şi rasială, prin organizarea anuală, de instituţiile responsabile, de programe şi campanii, precum şi cooptarea societăţii civile în aceste demersuri.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
