Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 21 din 25 aprilie 2018 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind Planul de acţiune pentru educaţia digitală COM (2018) 22
EMITENT: Camera Deputaţilor PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 365 din 26 aprilie 2018
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/169, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 17 aprilie 2018, Camera Deputaţilor:
1. Consideră că factorul uman şi-a păstrat un rol-cheie în procesul de predare şi învăţare, în ceea ce priveşte transmiterea valorilor morale şi civice, a încurajării efortului şi a formării deprinderilor de lucru în echipă, dar şi ca sprijin operativ în depăşirea obstacolelor din procesul de învăţare, în special la vârste mici şi în cazul învăţării de-a lungul vieţii, şi atrage atenţia asupra necesităţii de a fi luat în considerare împreună cu aspectele tehnologice ale procesului educativ.
2. Se raliază opiniei Comisiei Europene conform căreia expunerea zilnică la date digitale create în mare parte de algoritmi de nepătruns creează riscuri clare şi necesită atât o gândire critică, cât şi capacitatea de a interacţiona competent în mediul digital şi consideră că şi în afara sistemului de educaţie pentru alfabetizarea on-line se află factori care contracarează aceste fenomene; încrederea în forţele proprii, spiritul critic, capacitatea de a compara şi evalua sunt la fel de necesare ca şi alfabetizarea prin media.
3. Îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că utilizarea tehnologiei în scopuri educative nu a ţinut pasul cu noile evoluţii, acest fapt putând afecta negativ libertatea fundamentală de mişcare a cetăţenilor pe teritoriul Uniunii, mai ales a celor care au primit educaţie în state membre aflate sub media Uniunii în această privinţă.
4. Subliniază că avansul tehnologic rapid a făcut ca o parte dintre specialiştii din domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor şi din domeniile ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii, precum şi o parte din factorii de decizie din educaţie să înregistreze o nevoie sporită de adaptare la noile cerinţe.
5. Recomandă o consultare cu privire la aşteptările copiilor şi tinerilor faţă de metodele de predare din domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor şi din domeniile ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii.
6. Recomandă consultarea sectorului public şi a celui de afaceri cu privire la nevoia de adaptare a programelor şcolare şi a ofertei educative în domeniile care fac obiectul comunicării la politicile de recrutare ale acestora, precum şi în ceea ce priveşte elaborarea programelor de instruire la locul de muncă, inclusiv ca răspuns la dinamica accelerată în domeniul competenţelor digitale.
7. Recomandă identificarea unor mijloace la nivelul Uniunii prin care să se realizeze o campanie de conştientizare cu privire la necesitatea modernizării educaţiei în domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor şi în domeniile ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii, precum şi informarea permanentă a tuturor grupurilor de vârstă cu noile tehnologii digitale, în special cu cele avansate.
8. Consideră că o cuplare mai puternică a profesioniştilor din educaţie cu sectorul de afaceri reprezintă o modalitate utilă pentru a primi semnale privind cererea de deprinderi, dar şi de informaţii indirecte referitoare la identificarea ad-hoc a unor surse de inspiraţie sau de bune practici, şi facilitează, în acelaşi timp, accesul la o serie de concepte, instrumente, metode, procese, la gândirea sistemică şi la gândirea conceptuală pe planul Uniunii.
9. Recomandă includerea în priorităţile de acţiune a formării unei legături mai puternice dintre cererea de competenţe digitale la nivelul sectorului public şi al celui industrial, agricol şi de servicii, pe de o parte, şi procesul de formare în domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor al profesioniştilor din educaţiei, pe de altă parte.
10. Subliniază că educaţia digitală are loc şi în afara sistemului instituţional, în viaţa de zi cu zi, în activităţile distractive şi de petrecere a timpului liber al copiilor şi tinerilor, în multiple forme de interacţiune cu familia şi cu mediul social în general, chiar dacă modalităţile de manifestare în procesul formal de educaţie şi în cel informal variază, şi atrage atenţia că proporţia relativă a acestora în ce priveşte contribuţia la educaţie ar putea să fie diferită în fiecare stat membru.
11. Atrage atenţia asupra riscului de a supraestima capacitatea de dobândire a unor aptitudini digitale la vârste fragede şi asupra dificultăţilor majore pe care le întâmpină atingerea acestui obiectiv şi cheamă la o abordare mai prudentă a acestei direcţii de acţiune, atât sub aspectul fezabilităţii pedagogice, cât şi sub aspectul ocrotirii climatului afectiv al copiilor în familie.
12. Consideră că este recomandabil ca planul de acţiune să includă dezvoltarea resurselor educaţionale deschise, pentru a se asigura un acces cât mai larg la materiale didactice şi la oportunităţi de personalizare a acestora.
13. Consideră că ar fi utile clarificări suplimentare în privinţa certificării competenţelor digitale, a strategiei de adaptare a sistemelor de educaţie la transformările digitale şi cu privire la capacitatea planului de a beneficia de proiecte-pilot în inteligenţa artificială şi analitica învăţării.
14. Recomandă definirea competenţelor digitale de o manieră mai largă, pentru a include înţelegerea modului în care funcţionează internetul, oferind astfel cadrului didactic posibilitatea de a dezvolta în mod real competenţe pentru viaţă.
15. Recomandă recunoaşterea instituţiilor de memorie, cum ar fi biblioteci, arhive şi muzee, ca părţi interesate în educaţie şi formare, deoarece acestea au capacitatea organizatorică şi funcţii sociale specifice de a contribui la atingerea ţintelor priorităţii numărul 2 a planului, prin extinderea programelor de cultură media şi informaţională sau prin parteneriate.
16. Subliniază că sursele de finanţare ale Planului de acţiune ar trebui identificate prin consultare cu statele membre, iar calendarul de implementare ar trebui stabilit astfel încât să fie atinse obiectivele planului cât mai curând posibil.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 25 aprilie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
FLORIN IORDACHE
Bucureşti, 25 aprilie 2018.
Nr. 21.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
