Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 20 din 16 martie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - Starea uniunii energetice 2015 COM(2015) 572
EMITENT: CAMERA DEPUTAŢILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 209 din 22 martie 2016
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare opinia nr. 4c-19/204, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 1 martie 2016, Camera Deputaţilor:
1. Salută raportul Comisiei Europene, întrucât:
- este un document nelegislativ comprehensiv, ce se constituie ca un prim raport de progres privind iniţiativa uniunii energetice lansată de Comisia Europeană, care realizează o radiografie a politicilor în domeniul energiei, propune o strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă şi evidenţiază contribuţia Europei la negocierile de la Paris şi se concentrează pe acţiunile care trebuie întreprinse în continuare;
- prezintă progresele realizate de la momentul publicării strategiei privind uniunea energetică (25 februarie 2015), identifică aspectele care necesită a fi avute în vedere în anul 2016 şi formulează concluzii de politică la nivel de state membre, regional şi UE, pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice;
- Comisia Europeană s-a angajat să elaboreze anual un asemenea raport menit să orienteze dezbaterea politică;
- comunicarea, prin anexa sa "Raportul privind punerea în aplicare a strategiei europene pentru securitate energetică", oferă o imagine actualizată cu privire la poziţia UE în raport cu securitatea energetică şi măsurile luate în direcţia îmbunătăţirii acesteia;
- uniunea energetică are ca principale coordonate o politică energetică caracterizată prin solidaritate şi securitate în alimentare, o îmbunătăţire a infrastructurii energetice şi propuneri privind conturarea unei diplomaţii energetice la nivel european;
- publică în anexă cea de-a doua listă europeană de Proiecte de interes comun care acordă prioritate dezvoltării infrastructurii energetice din centrul şi sud-estul Europei;
- pregăteşte o iniţiativă comună la nivelul UE pentru decarbonizarea transportului;
- comunicarea recomandă sprijinirea cercetării ştiinţifice în paralel cu adoptarea de măsuri de stimulare a acceptării sociale a noilor mijloace tehnologice de obţinere a energiei din surse regenerabile, precum şi stimularea implicării sectorului de afaceri pentru trecerea cât mai rapidă la punerea pe piaţă a acestora;
- intenţia exprimată de Comisia Europeană este de a acorda o atenţie deosebită protejării consumatorilor vulnerabili şi de a ameliora colectarea datelor referitoare la sărăcia energetică;
2. Sprijină propunerile acestui document, deoarece:
- elaborarea rapoartelor şi documentelor de lucru ale serviciilor Comisiei Europene, anexe ale raportului, vizează optimizarea obligaţiilor de raportare ale Comisiei Europene, examinarea progreselor înregistrate în ultimele nouă luni şi identifică provocările şi acţiunile viitoare, precum şi aspectele-cheie care necesită o atenţie politică sporită în anul 2016;
- odată cu prezentarea raportului sunt prezentate şi liniile directoare privind modalitatea de elaborare a viitoarelor planuri naţionale integrate pentru energie şi schimbări climatice ale statelor membre, precum şi metodologia şi indicatorii de monitorizare a acţiunilor necesare pentru atingerea obiectivelor uniunii energetice;
- prezentarea progreselor realizate în direcţia construcţiei uniunii energetice pe cele 5 dimensiuni, identificarea domeniilor principale de acţiune pentru anul 2016 şi formularea recomandărilor la nivelul statelor membre (în continuare: "SM"), la nivel regional şi european, generează un mecanism de evaluare periodică ca instrument util atât pentru fiecare SM care se va concentra pe aspectele de interes care reclamă acţiuni suplimentare şi, ulterior, îşi va formula obiectivele energetice strategice, cât şi pentru Comisia Europeană, care va întocmi evaluări realiste privind potenţialul fiecărui SM de a contribui la obiectivele generale ale UE de energie şi mediu;
- noua strategie vizează intensificarea solidarităţii energetice dintre SM pentru a contracara posibile situaţii de risc în alimentarea cu energie, precum şi eforturile întreprinse în conturarea conceptului de diplomaţie energetică - o voce comună a SM în domeniul energiei.
3. Consideră că:
- definirea măsurilor de politică sunt o responsabilitate a statelor membre, care trebuie să ţină cont de circumstanţele naţionale specifice fiecărui stat membru, de exploatarea eficientă a resurselor indigene, mai ales în zonele în care securitatea energetică este supusă vulnerabilităţilor de ordin geostrategic şi, în consecinţă, cooperarea regională cu statele membre şi consultarea Comisiei Europene sunt necesare şi utile;
- este important ca problemele privind uniunea energetică să fie abordate periodic la nivelul Consiliului European, pentru a continua dialogul deschis cu Comisia Europeană în etapele următoare ale configurării Uniunii Energetice şi a sistemului de guvernanţă asociat acesteia;
- orientările emise de Comisia Europeană pentru SM, în vederea elaborării planurilor integrate de energie şi mediu, constituie un punct de pornire adecvat pentru următoarele etape ale procesului de finalizare a planurilor naţionale;
- atingerea obiectivelor de energie şi schimbări climatice trebuie să aibă la bază consumatorul final, care plăteşte factura la electricitate;
- noile obligaţii de planificare şi raportare, pe care urmează să le elaboreze Comisia Europeană, vor trebui stabilite astfel încât să se evite crearea unor poveri administrative suplimentare la nivelul statelor membre;
- trebuie întreprinse eforturile comune de dezvoltare a infrastructurii energetice cu prioritate în regiunile vulnerabile din punctul de vedere al securităţii energetice - centrul şi sud-estul Europei.
4. Apreciază:
- efortul vicepreşedintelui Comisiei Europene, domnul Maros Sefcovic, care a întreprins un turneu în capitalele statelor membre UE pe tema oportunităţilor şi provocărilor Uniunii Energiei, pentru a realiza cooperarea serviciilor Comisiei Europene cu autorităţile naţionale competente în procesul de finalizare a fişelor de ţară;
- fişele de ţară pentru fiecare SM au fost discutate şi convenite cu fiecare SM şi au fost însoţite de o analiză SWOT efectuată pentru fiecare SM;
- faptul că documentul recunoaşte rolul important al exploatării surselor regenerabile de energie şi a altor surse domestice de energie, în tranziţia către o economie competitivă, cu emisii reduse de carbon;
- că vor fi urmărite priorităţile de interconectare, cele privind eficienţa energetică, piaţa internă, cercetarea, inovarea şi competitivitatea;
- importanţa acordată de document îmbunătăţirii conectării SM în ceea ce priveşte accesul la capacităţi GNL (gazele naturale lichefiate);
- importanţa pe care o acordă Comisia Europeană cercetării, inovării şi competitivităţii pentru accelerarea tranziţiei energetice a UE şi pentru materializarea beneficiilor în materie de locuri de muncă şi creştere pe care le poate genera uniunea energetică şi reaminteşte că este absolut necesar ca şi IMM-urile să primească un sprijin semnificativ pentru a beneficia de aceste oportunităţi.
5. Atrage atenţia asupra următoarelor aspecte pe care Comisia Europeană ar trebui să le detalieze:
- atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea trebuie să reprezinte obiective distincte şi clare, pentru a se evita formalismul şi a câştiga astfel încrederea cetăţenilor europeni;
- efectele liberalizării pieţei, în special costurile aferente investiţiilor necesare pentru decarbonizare şi impactul acestora asupra facturilor de utilităţi trebuie să fie atent analizate şi corelate cu veniturile globale ale populaţiei în SM;
- este necesar ca abordarea holistică - energie, economie şi mediu - să se deruleze în strânsă corelare cu realitatea economică a statelor membre, astfel încât să nu fie afectat echilibrul macroeconomic şi social intern;
- obiectivul obligatoriu la nivelul UE privind o cotă de cel puţin 27% a energiei din surse regenerabile până în 2030 este extrem de ambiţios şi poate fi cu uşurinţă compromis de evoluţia preţului energiei obţinute din resurse convenţionale pe plan mondial, astfel încât recomandă analiza influenţei preţurilor energiei din surse convenţionale asupra perspectivelor de atingere a acestui obiectiv;
- procesul de cuplare a pieţelor indică semne de convergenţă a preţurilor pe pieţele en gros (electricitate), dar situaţia este diferită în cazul gazelor din cauza efectelor contractelor pe termen lung şi a lipsei interconectărilor; pieţele de retail, atât pentru electricitate, cât şi pentru gaz, rămân dezvoltate doar la nivel naţional;
- răcirea şi încălzirea reprezintă împreună cel mai mare consum energetic din UE şi se aşteaptă ca strategia preconizată de Comisia Europeană în materie de încălzire şi răcire să vizeze o transformare inteligentă a acestui sector;
- sistemul de guvernanţă trebuie să asigure îndeplinirea de către UE a obiectivelor politicii în domeniul energiei şi mediului, asigurând flexibilitatea necesară pentru statele membre, în funcţie de caracteristicile economice şi sociale proprii, şi respectând, pe deplin, libertatea acestora de a-şi stabili propriul mix energetic.
6. Consideră că din punctul de vedere al României trebuie să fie aprofundate următoarele aspecte:
- solidaritatea şi încrederea trebuie să reprezinte principiile de bază care să guverneze acţiunile întreprinse la nivelul statelor membre şi la nivelul UE şi trebuie acordată o atenţie sporită securităţii energetice a Uniunii, ca principal pilon al uniunii energetice;
- trebuie urmărite priorităţile de interconectare, cele privind eficienţa energetică, piaţa internă, cercetarea, inovarea şi competitivitatea;
- dezvoltarea proiectului AGRI GNL la Marea Neagră - zonă de o importanţă deosebită pentru securitatea energetică a regiunii - reprezintă o importantă cale de diversificare a căilor de aprovizionare cu gaze naturale a ţărilor din UE în condiţiile actuale ale rutelor europene incerte de aprovizionare;
- dezvoltarea proiectelor majore care să permită diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale a Europei prin transportul gazelor naturale extrase din perimetrele din Marea Caspică spre Europa Centrală:
- amplificarea South Caucasus Pipeline;
- construirea conductei Trans-Anatolian Pipeline (TANAP);
- construirea conductei Trans Adriatic Pipeline (TAP);
- construirea interconectorului Grecia - Bulgaria (IGB);
- dezvoltarea proiectului BRUA (Coridorul Bulgaria - România - Ungaria - Austria), care constă în construirea unei conducte noi de transport gaze naturale care să realizeze legătura dintre Nodul Tehnologic Podişor şi SMG Horia (dezvoltarea capacităţilor de transport în sistem între interconectările dintre sistemul românesc de transport gaze naturale şi sistemele similare ale Bulgariei şi Ungariei); acest proiect va asigura un grad adecvat de interconectivitate cu ţările vecine; va crea rute de transport gaze naturale la nivel regional pentru a asigura transportul gazelor naturale provenite din diverse noi surse de aprovizionare, precum şi infrastructura necesară preluării şi transportului gazelor naturale din perimetrele off-shore din Marea Neagră în scopul valorificării acestora pe piaţa românească şi pe alte pieţe din regiune şi va contribui la crearea pieţei unice integrate la nivelul Uniunii Europene (proiectul necesită investiţii de aproximativ 813 milioane euro, având ca termen de punere în funcţiune anul 2019);
- în elaborarea viitoarelor planuri naţionale pentru energie şi schimbări climatice este important a se lua în considerare conceptul flexibilităţii, raportat la realitatea sistemului energetic al fiecărui SM;
- tranziţia către o economie cu emisii reduse de carbon necesită investiţii importante, în principal în reţele, generare, eficienţă energetică şi inovaţie; sunt necesare eforturi importante pentru o mai bună integrare a surselor de energie regenerabile în piaţă şi pentru asigurarea consistenţei între schemele de sprijin şi funcţionarea pieţelor de electricitate;
- subliniază necesitatea ca proiectele energetice transfrontaliere promovate să respecte obiectivele de diversificare a surselor, rutelor şi furnizorilor şi, mai ales, să fie în deplină conformitate cu legislaţia europeană;
- în domeniul legislativ va urmări diferitele iniţiative legislative la nivel UE, planificate de Comisia Europeană şi prezentate în Planul de acţiune aferent uniunii energetice;
- este necesar să îşi reafirme angajamentul în efortul colectiv de atingere a ţintelor într-o manieră eficientă din punct de vedere economic, care să nu aducă atingere securităţii aprovizionării cu energie - prioritatea sa strategică majoră pe termen lung.
7. Invită la o viziune mai prudentă în ce priveşte impactul măsurilor din domeniile proiectării ecologice şi etichetării energetice, deoarece potenţialul acestora de a reduce şi mai mult consumul de energie nu este neapărat necesar să se reflecte implicit în facturile energetice ale gospodăriilor, o multitudine de factori sociali şi de piaţă având o pronunţată interferenţă.
8. Îşi exprimă susţinerea faţă de Raportul privind Starea uniunii energetice, publicat de Comisia Europeană în data de 18 noiembrie 2015 şi prezentat la Consiliul UE din 26 noiembrie 2015, care prezintă progresele realizate de la momentul publicării Strategiei privind uniunea energetică (25 februarie 2015) şi care constituie obiectul prezentei comunicări împreună cu anexele sale, şi identifică aspectele care necesită a fi avute în vedere în anul 2016 şi formulează concluzii de politică la nivel de state membre UE, la nivel regional şi european, pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 16 martie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
Bucureşti, 16 martie 2016.
Nr. 20.
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
