Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 176 din 29 martie 2019 pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii "Achiziţia echipamentelor pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţie, reabilitare şi modernizare a infrastructurii rutiere în vederea asigurării viabilităţii şi siguranţei traficului"
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 276 din 11 aprilie 2019
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Se aprobă Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Achiziţia echipamentelor pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţie, reabilitare şi modernizare a infrastructurii rutiere în vederea asigurării viabilităţii şi siguranţei traficului“, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
ART. 2
Finanţarea proiectului de investiţii prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile, în cadrul Programului operaţional Infrastructură mare, axa prioritară 2 „Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient“, obiectivul specific 2.5 „Creşterea gradului de siguranţă şi securitate pe toate modurile de transport şi reducerea impactului transporturilor asupra mediului“, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, din sursele proprii ale Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. în limita sumelor prevăzute anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.
ART. 3
Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. răspund de modul de utilizare a sumelor aprobate potrivit prevederilor prezentei hotărâri.
PRIM-MINISTRU
VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ
Contrasemnează:
Ministrul transporturilor,
Alexandru-Răzvan Cuc
Ministrul finanţelor publice,
Eugen Orlando Teodorovici
Bucureşti, 29 martie 2019.
Nr. 176.
ANEXA 1
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii
„Achiziţia echipamentelor pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţie, reabilitare şi modernizare
a infrastructurii rutiere în vederea asigurării viabilităţii şi siguranţei traficului“
1. Cadru naţional şi internaţional
Crearea unei infrastructuri rutiere sigure este una dintre condiţiile fundamentale ale siguranţei rutiere. În recomandările Comisiei Globale pentru Siguranţă Rutieră cu privire la Rezoluţia Adunării Generale a Naţiunilor Unite care proclamă „Decada de Acţiune pentru Siguranţă Rutieră 2011-2020“ este menţionat ca principiu pentru statele în curs de dezvoltare ca 10% din valoarea tuturor proiectelor de infrastructură rutieră să fie dedicate siguranţei rutiere, fiind demonstrat faptul că investiţiile în siguranţa infrastructurii aduc rezultate rapide în reducerea numărului şi gravităţii accidentelor rutiere.
Întreţinerea infrastructurii rutiere şi asigurarea condiţiilor de siguranţă a acesteia sunt absolut necesare pentru asigurarea unui trafic rutier sigur. În acest sens trebuie intensificate inspecţiile de siguranţă asupra stării de viabilitate şi a semnalizării rutiere, conform prevederilor legale, pentru identificarea, remedierea şi, după caz, sancţionarea nerespectării normelor în vigoare, avându-se în vedere în principal existenţa şi menţinerea, în conformitate cu standardele şi normele în vigoare, a caracteristicilor suprafeţei carosabile, a marcajelor şi indicatoarelor rutiere amplasate pe drumurile publice.
În urma accidentelor petrecute pe şoselele din Europa în cursul anului 2016 au murit 25.670 de oameni, adică cu 2% mai puţini decât în anul anterior, potrivit Raportului „Road Safety Performance Index“ întocmit de European Transport Safety Council (ETSC). Cu toate acestea, România rămâne ţara din UE cu cea mai mare rată a deceselor provocate de accidente rutiere la un milion de locuitori. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în 2016 în România s-au produs în total 30.751 de accidente rutiere, soldate cu 39.562 de răniţi şi 1.913 morţi.
Potrivit Consiliului European de Siguranţă în Transporturi, în anul 2016 în România erau 97 de victime ale accidentelor la un milion de locuitori, iar analiza comparativă a datelor statistice colectate între 2001 şi 2016 a relevat insuficienţa măsurilor luate privind reducerea numărului de accidente. Pe de altă parte, în perioada 2010-2016, numărul deceselor survenite în urma accidentelor rutiere s-a redus cu 19% la nivelul UE, ţinta pentru anul 2020 fiind de 34%. În acelaşi interval de timp, România a înregistrat o scădere de puţin peste 20%.
În ceea ce priveşte rata mortalităţii în 2016, în UE media a fost de 51 de decese la un milion de locuitori, comparativ cu 63 la un milion de locuitori în 2010.
Proiectul pune accent pe valoarea adăugată europeană prin apropierea de obiectivul „zero decese“ în transportul rutier până în 2050 inclus în Cartea albă a transporturilor 2011. În această perspectivă, obiectivul UE este acela de a reduce la jumătate numărul victimelor accidentelor rutiere până în 2020.
Proiectul se pliază pe cerinţele Strategiei „Europa 2020“ privind consolidarea capacităţii instituţionale şi a unei administraţii publice eficiente prin implementarea unor programe de monitorizare continuă a calităţii suprafeţei de rulare pe reţeaua rutieră în sectoarele „punctelor negre“ ce provoacă disconfort şi risc pentru populaţie. Astfel, utilizarea unor echipamente noi, eficiente şi fiabile conduce la adoptarea unor măsuri adecvate pentru reducerea impactului asupra sănătăţii umane.
Deşi se prevăd intervenţii de siguranţă şi securitate pentru toate modurile de transport, având în vedere faptul că cele mai multe probleme se reflectă la nivelul siguranţei rutiere, prin măsurile propuse se aşteaptă o reducere cu 20% a numărului de decese înregistrat în urma accidentelor rutiere, precum şi contribuţia la realizarea obiectivului stabilit la nivelul Masterplanului general de transport al României de reducere cu 50% a ratei accidentelor.
Conform analizei masterplanului, problemele sectorului rutier sunt complexe: întreţinerea inadecvată, deficitul de infrastructură, siguranţa traficului şi guvernanţa.
Întreţinere inadecvată. Numai 50% din reţeaua naţională este considerată a fi de calitate bună, 30% de calitate medie, 20% de calitate slabă, iar peste 60% din reţeaua de drumuri naţionale are perioada de viaţă expirată, din cauza lipsei fondurilor adecvate pentru întreţinere şi nerespectării regulilor privind greutatea pe osie. Principala cauză a accidentelor rutiere din România este viteza neadaptată la condiţiile de drum, printre condiţii numărându-se inclusiv starea precară a suprafeţei de rulare, fapt evidenţiat şi de Forumul Economic Mondial într-un top realizat pentru perioada 2016-2017 unde România ocupă poziţia 128 din 138 de ţări privind calitatea drumurilor (conform pilonului 2 Infrastructură al indicelui global de competitivitate).
O reţea rutieră bine întreţinută contribuie la reducerea costurilor utilizatorilor, riscului de accidente şi îmbunătăţirea siguranţei rutiere, evitarea riscului de închidere a reţelei pentru reparaţii capitale, reducerea impactului asupra mediului.
Proiectul vizează implementarea de măsuri destinate protecţiei mediului, de îmbunătăţire a siguranţei traficului şi securităţii transporturilor solicitate expres de reglementările naţionale şi europene.
Proiectul se corelează cu strategia naţională pentru siguranţa rutieră 2016-2020 prin respectarea direcţiei principale de acţiune cu referire la siguranţa infrastructurii rutiere.
În conformitate cu prevederile strategiei, siguranţa infrastructurii rutiere presupune îmbunătăţirea managementului siguranţei infrastructurii rutiere prin tratarea punctelor negre prin efectuarea de inspecţii tehnice.
Implementarea proiectului transpune prevederile Directivei 96/2008 a Parlamentului European şi a Consiliului privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere şi urmăreşte:
1. extinderea instrumentarului de verificare a realizării infrastructurii rutiere la standarde europene;
2. creşterea siguranţei cetăţenilor şi a calităţii serviciilor de transport, prin garantarea unei infrastructuri sigure şi de calitate;
3. reducerea numărului de accidente pe tronsoanele rutiere cu concentrarea cea mai mare de accidente, ce are ca efect scăderea costurilor implicate de la bugetul consolidat al statului, costuri ce se ridică în prezent la aproximativ 2,5% din PIB;
4. inspecţii de verificare a reţelei rutiere aflate în exploatare, cu identificarea eventualelor disfuncţionalităţi sau deficienţe de proiectare, construcţie, operare şi/sau de întreţinere a drumului, care pot conduce la producerea de accidente rutiere şi suplimentare - au ca scop identificarea eventualelor cauze legate de infrastructură, care au favorizat sau au cauzat producerea unui accident rutier soldat cu victime.
În conformitate cu Masterplanul general de transport, costurile accidentelor rutiere fatale din România sunt îngrijorător de mari, fiind estimate la cel puţin 1,2 miliarde de euro (5,4 miliarde lei) pe an.
Potrivit datelor referitoare la dinamica accidentelor rutiere grave furnizate de Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia rutieră, în 2016 pe drumurile naţionale şi autostrăzi s-au produs în total 3.079 de accidente rutiere soldate cu 1.026 de morţi.
Se observă că pe reţeaua administrată de C.N.A.I.R. s-au produs 35,45% din accidentele rutiere grave ce au fost soldate cu 53,63% din morţi, extrapolând, rezultă faptul că 52 de victime ale accidentelor la un milion de locuitori şi-au pierdut viaţa pe această reţea, din diverse cauze.
Beneficiul major obţinut este siguranţa sporită pe modul de transport rutier prin implementarea măsurilor din planul de acţiune al proiectului, în special prin reducerea numărului de puncte critice („negre“) pentru siguranţa circulaţiei şi securitatea transporturilor prin intervenţii pe termen mediu si scurt, asigurând astfel reducerea accidentelor în reţeaua naţională multimodală. Factorul drum include natura şi caracteristicile acestuia: starea tehnică a drumului (gropi, denivelări), caracteristicile geometrice (în pantă, lungime, lăţime, sens de mers, număr de benzi pe sens), semnalizare rutieră (semne de circulaţie, marcaje, semafoare), nivelul de iluminare, intensitatea traficului, elemente suplimentare (trotuare, refugii, treceri de pietoni, piste speciale pentru biciclişti şi persoane cu handicap), acoperit cu polei/mâzgă, în reparaţii, stâlpi şi copaci pe margine etc.
2. Necesitatea şi importanţa implementării proiectului
În perioada 2014-2020 se derulează Programul operaţional Infrastructură mare (P.O.I.M.) care are ca obiectiv global dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie şi prevenirea riscurilor la standard europene, în vederea creării premiselor unei creşteri economice sustenabile, în condiţii de siguranţă şi utilizare eficientă a resurselor naturale.
Programul operaţional Infrastructură mare este răspunsul la două dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate în Acordul de parteneriat: Infrastructura şi Resursele. Intervenţiile programului vizează trei sectoare: transport, mediul înconjurător şi energie, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii şi la îndeplinirea obiectivelor României în aceste domenii.
Programul finanţează activităţile din sectoarele menţionate şi vizează atingerea obiectivelor specifice propuse în cadrul celor 8 axe prioritare ale P.O.I.M.:
- AP 1: Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T şi a metroului;
– AP 2: Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient;
– AP 3: Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor;
– AP 4: Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminarea siturilor poluate istoric;
– AP 5: Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor;
– AP 6: Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susţinerii unei economii cu emisii scăzute de carbon;
– AP 7: Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în oraşele selectate;
– AP 8: Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale.
Primele două axe prioritare vizează sectorul transporturilor, sunt concepute în conformitate cu Masterplanul general de transport, ambele contribuind la un singur obiectiv tematic, şi anume OT 8 „Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor apărute în infrastructura reţelelor importante“.
Cea de-a doua AP vizează atingerea a şapte obiective specifice:
- Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T globală;
– Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T;
– Creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor;
– Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi;
– Creşterea gradului de siguranţă şi securitate pe toate modurile de transport şi reducerea impactului transporturilor asupra mediului;
– Reducerea timpului de staţionare la punctele de comunicare transnaţională;
– Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar.
În cadrul Programului operaţional Infrastructură mare 2014-2020 axa prioritară nr. 2 „Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient“ se pot derula şi implementa proiecte ai căror beneficiari eligibili sunt:
- administratorii de infrastructură rutieră, feroviară, navală, portuară, aeroportuară şi de metrou, desemnaţi conform legii;
– autorităţi ale administraţiei publice centrale, cu atribuţii în gestionarea birourilor vamale;
– instituţii responsabile cu reforma structurală în acest sector de transport;
– autorităţi publice locale;
– centrele intermodale (validate de M.P.G.T.), Ministerul Transporturilor, unităţile din coordonarea sau sub autoritatea MT;
– siguranţa rutieră, instituţii de cercetare, universităţi;
– custozi/administratori ai ariilor naturale protejate etc.
De asemenea, pentru conformarea României în calitate de stat membru UE faţă de condiţionalităţile ex-ante impuse de către Comisia Europeană pentru accesarea fondurilor nerambursabile în cadrul perioadei de programare P.O.I.M. 2014-2020, s-a promovat documentul strategic de referinţă - Masterplanul general de transport, document programatic aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 666/2016.
Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au aprobat la data de 28.03.2012 „Regulamentul privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea Reţelei transeuropene de transport“. Orientările privind infrastructura de transport rutier prevăd, în secţiunea 3 articolul 22, că la promovarea proiectelor de interes comun, legate de infrastructură rutieră, este necesară:
- acordarea priorităţii aspectelor privind îmbunătăţirea sau menţinerea calităţii infrastructurii din punctul de vedere al siguranţei, securităţii şi eficienţei, al rezistenţei în faţa dezastrelor, al performanţelor de mediu, al accesibilităţii pentru toţi utilizatorii, al calităţii serviciilor şi al continuităţii fluxurilor de trafic;
– promovarea dezvoltării tehnologiilor inovatoare, promovarea siguranţei rutiere, utilizarea informării multimodale şi gestionarea traficului pentru a permite funcţionarea sistemelor integrate de comunicare;
– asigurarea unui spaţiu de parcare adecvat pentru conducătorii vehiculelor comerciale, în condiţii de siguranţă şi securitate.
La ora actuală, pe cea mai mare parte din reţeaua de drumuri naţionale administrată de C.N.A.I.R. - S.A., în soluţia existentă nu se asigură capacităţi de circulaţie corespunzătoare şi nici condiţii optime de siguranţă la nivelul desfăşurării circulaţiei rutiere. Principala reţea de drumuri este formată în mod predominant (92%) din drumuri cu două benzi de circulaţie.
În cadrul listei proiectelor eligibile din cadrul P.O.I.M. pentru sectorul de siguranţă şi protecţia mediului pe toate modurile de transport identificăm acest obiectiv de investiţii „Achiziţia echipamentelor pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţie, reabilitare şi modernizare a infrastructurii rutiere în vederea asigurării viabilităţii şi siguranţei traficului“ la capitolul OS 2.5 „Creşterea gradului de siguranţă şi securitate pe toate modurile de transport şi reducerea impactului transporturilor asupra mediului“, Proiecte noi de investiţii, la poziţia 13.
Implementarea proiectului conduce la eliminarea circumstanţelor favorizante de producere a accidentelor rutiere prin aplicarea următoarelor măsuri corective pe tronsoanele de drum identificate cu o concentraţie mare de accidente:
- îmbunătăţirea aderenţei/rugozităţii suprafeţei de rulare a drumului;
– reabilitarea şi mărirea capacităţii portante a drumurilor;
– îmbunătăţirea coerenţei, vizibilităţii, lizibilităţii şi poziţionării marcajelor rutiere;
– îmbunătăţirea vizibilităţii în diferite condiţii meteorologice şi de luminozitate.
Achiziţia unor echipamente şi software-uri, inclusiv software-uri de management integrat, care prelucrează datele furnizate de echipament şi instituirea unui sistem de alertă cu privire la posibilitatea apariţiei de accidente pe sectoarele de drum/poduri pentru care indicatorii de stare determinaţi au valori necorespunzătoare.
Obiectivul principal este monitorizarea şi luarea unor decizii rapide de intervenţie, atunci când este cazul, în scopul prevenţiei şi reducerii numărului de accidente rutiere prin reducerea procentuală majoră a influenţei factorului drum.
Introducerea unui sistem de identificare şi de prioritizare a lucrărilor de întreţinere în baza unor parametri caracteristici (capacitate portantă, planeitate, rugozitate şi stare de degradare) determinaţi în baza unor măsurători nedistructive de mare randament, sistem calibrat corespunzător pe întreaga reţea naţională de drumuri.
Proiectul contribuie la asigurarea monitorizării şi intervenţiei rapide în cadrul sistemului de transport rutier care devine astfel mai sigur şi durabil, integrat în reţelele de transport ale Uniunii Europene.
Proiectul îmbunătăţeşte capacitatea C.N.A.I.R. - S.A., în calitatea sa de administrator al reţelei de drumuri naţionale şi autostrăzi, de a acţiona eficient pentru diminuarea efectelor generate atât de calitatea lucrărilor executate, cât şi de starea tehnică a reţelei de drumuri, care conduc la blocarea, restricţionarea sau îngreunarea traficului rutier pe reţeaua administrată.
Proiectul îmbunătăţeşte capacitatea de circulaţie a reţelei de transport rutier, reducând timpii de parcurs şi, astfel, impactul asupra mediului datorat reducerii emisiilor generate de transporturile rutiere de persoane şi mărfuri.
Proiectul implementat asigură condiţiile de monitorizare şi intervenţie necesare pentru optimizarea gradului de siguranţă a participanţilor la trafic.
Achiziţia de echipamente se va face luând în considerare posibilitatea monitorizării cu mijloace de mare randament a elementelor care ţin de siguranţa circulaţiei, respectiv marcaje orizontale şi verticale.
În proiect sunt luate în considerare următoarele variabile de durabilitate:
- privind mediul înconjurător: utilizarea patrimoniului mediului fără a pune în pericol subzistenţa generaţiilor viitoare;
– economice: eficienţa, eficacitatea şi creşterea economică;
– sociale: valorarea drepturilor omului;
– politice: implicarea diverselor autorităţi;
– culturale: ideile, practicile şi tehnicile utilizate de către comunitatea participanţilor la trafic;
– tehnologice: corespunzătoare naturii, nevoilor şi potenţialului echipamentelor achiziţionate;
– internaţionale: forme şi norme în vederea promovării interacţiunii în arena internaţională.
Necesitatea, oportunitatea şi viabilitatea au fost identificate şi cuantificate la nivel general prin M.P.G.T., prin identificarea zonelor din reţeaua de drumuri naţionale în care se înregistrează un număr mare de accidente şi au fost identificate măsurile care pot fi luate pe termen scurt şi mediu. Acestea se pot realiza cu un nivel mai scăzut al investiţiilor, dar cu beneficii foarte mari în ceea ce priveşte siguranţa rutieră, respectând în acest mod principiul acordării priorităţii îmbunătăţirii şi promovării siguranţei rutiere din Reglementarea UE nr. 1.315/2013, art. 19 pct. a). Recomandările privind intervenţiile de eliminare a punctelor negre (locaţii cu cel mai crescut număr de accidente) reprezintă măsuri imediate de îmbunătăţire a gradului de siguranţă al pietonilor şi vehiculelor, înainte de implementarea investiţiilor semnificative de dezvoltare a reţelei de drumuri rapide din România.
Prin intermediul activităţilor implementate de către acest proiect se prevede diminuarea accidentelor rutiere generate pe fondul unei stări tehnice precare a îmbrăcăminţii asfaltice şi salvarea de vieţi omeneşti.
Fiecare obiectiv strategic al proiectului preconizează prin intermediul indicatorilor de impact efectele produse prin derularea activităţilor proiectului şi beneficiile obţinute, suplimentar fiind identificaţi şi indicatori de impact conecşi:
- generarea de venituri şi asigurarea finanţării pentru investiţiile viitoare în transporturi;
– iniţierea unor demersuri vizând limitarea vitezei maxime a vehiculelor pentru a reduce consumul de energie şi a mări siguranţa rutieră;
– reducerea costurilor de operare a vehiculelor (întreţinere).
Se înţelege astfel că prezentul proiect a fost elaborat considerându-se continuitatea sa în timp.
Prin implementarea proiectului se prevede diseminarea acestor informaţii la nivelul utilizatorilor drumurilor ce pot afecta în mod pozitiv întreaga dinamică a accidentelor rutiere. Includerea datelor culese pe teren aferente programului de monitorizare din cadrul proiectului în sistemul de administrare al drumurilor reprezentă o garanţie a continuităţii acestui proces până la atingerea indicatorilor de program.
Laboratorul mobil echipat pentru efectuarea încercărilor necesare stabilirii calităţii lucrărilor de execuţie a autostrăzilor, respectiv a calităţii lucrărilor de reabilitare a drumurilor naţionale şi autostrăzilor existente este solicitat atât în timpul execuţiei, cât şi la finalizarea lucrărilor în cadrul recepţiei la terminarea lucrărilor, respectiv al recepţiei finale a lucrărilor.
Proiectul propune o abordare integrată în vederea soluţionării nevoilor de monitorizare identificate, prin dezvoltarea de activităţi destinate reducerii incidenţei accidentelor cu efecte grave.
După implementare considerăm că proiectul îşi va atinge scopul final, reprezentat prin toate obiectivele generale şi specifice prezentate mai sus, îndeplinind totodată obiectivele specificate în M.P.G.T. şi P.O.I.M.
3. Descrierea proiectului
Obiectivul general al acestui proiect îl reprezintă implementarea măsurilor care contribuie la îmbunătăţirea siguranţei traficului şi securităţii transporturilor, în conformitate cu strategiile naţionale în domeniu şi cu planurile de dezvoltare urbană. Obiectivul specific al proiectului este reducerea cu 20% până la sfârşitul anului 2020 a numărului de decese înregistrate în urma accidentelor rutiere la un milion de locuitori pe autostrăzi şi drumuri naţionale, a căror cauză o reprezintă infrastructura, după implementarea măsurilor propuse de investigaţiile realizate de către echipamentele achiziţionate.
Activitatea principală ce va fi îndeplinită de către prestatori (fără însă a se limita la aceasta) este furnizarea unui număr de 25 de echipamente pentru investigarea infrastructurii rutiere şi software-uri, inclusiv software-uri de management integrat, care prelucrează datele furnizate de echipamente, precum şi instruirea privind utilizarea acestora, după cum urmează:
- echipamente pentru măsurarea planeităţii şi rugozităţii suprafeţei de rulare a drumurilor;
– echipamente pentru determinarea planeităţii (longitudinal/transversal), rugozităţii şi a geometriei drumurilor;
– echipamente pentru determinarea rugozităţii suprafeţei de rulare a drumurilor prin măsurarea coeficientului de frecare GRIP NUMBER;
– echipamente pentru determinarea capacităţii portante tip Falling Weight Deflectometer (FWD);
– echipamente pentru evaluarea stării de degradare cu sistem de prelucrare automată/manuală a imaginilor;
– echipamente pentru determinarea continuă a coeficientului de luminanţă retroreflectată RL a marcajelor rutiere;
– echipamente pentru determinarea vizibilităţii pe timp de noapte pentru indicatoarele de semnalizare rutieră.
4. Valoarea proiectului şi sursa de finanţare
Scopul prezentului proiect este de a achiziţiona echipamente pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţie, reabilitare şi modernizare a infrastructurii rutiere în vederea asigurării viabilităţii şi siguranţei traficului, după cum urmează:
- echipamente pentru măsurarea planeităţii şi rugozităţii suprafeţei de rulare a drumurilor - 3 bucăţi;
– echipamente pentru determinarea planeităţii (longitudinal/ transversal), rugozităţii şi a geometriei drumurilor - 2 bucăţi;
– echipamente pentru determinarea rugozităţii suprafeţei de rulare a drumurilor prin măsurarea coeficientului de frecare GRIP NUMBER - 8 bucăţi;
– echipamente pentru determinarea capacităţii portante tip Falling Weight Deflectometer (FWD) - 3 bucăţi;
– echipamente pentru evaluarea stării de degradare cu sistem de prelucrare automată/manuală a imaginilor - 2 bucăţi;
– echipamente pentru determinarea continuă a coeficientului de luminanţă retroreflectată RL a marcajelor rutiere - 2 bucăţi;
– echipamente pentru determinarea vizibilităţii pe timp de noapte pentru indicatoarele de semnalizare rutieră - 5 bucăţi.
Valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA mii lei 36.780
Durata de realizare a investiţiei luni 12
Finanţarea proiectului se realizează din fonduri externe nerambursabile, în cadrul Programului operaţional Infrastructură mare, axa prioritară 2 „Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient“, obiectivul specific 2.5 „Creşterea gradului de siguranţă şi securitate pe toate modurile de transport şi reducerea impactului transporturilor asupra mediului“, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, din sursele proprii ale Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. în limita sumelor prevăzute anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.
5. Propunere
Prin Hotărârea Guvernului nr. 666/2016 a fost aprobat documentul strategic Masterplanul general de transport al României.
Strategia de implementare a Masterplanului general de transport al României pentru perioada 2014-2030, prevăzută în anexa acestei hotărâri, reprezintă cadrul general de prioritizare şi implementare a proiectelor ce vizează infrastructura de transport, constituit în baza valorilor estimative.
Necesitatea, oportunitatea şi viabilitatea au fost identificate şi cuantificate la nivel general prin M.P.G.T., prin identificarea zonelor din reţeaua de drumuri naţionale în care se înregistrează un număr mare de accidente şi au fost identificate măsurile care pot fi luate pe termen scurt şi mediu. Acestea se pot realiza cu un nivel mai scăzut al investiţiilor, dar cu beneficii foarte mari în ceea ce priveşte siguranţa rutieră, respectând în acest mod principiul acordării priorităţii îmbunătăţirii şi promovării siguranţei rutiere din Reglementarea UE nr. 1.315/2013, art. 19 pct. a). Recomandările privind intervenţiile de eliminare a punctelor negre (locaţii cu cel mai crescut număr de accidente) reprezintă măsuri imediate de îmbunătăţire a gradului de siguranţă al pietonilor şi vehiculelor, înainte de implementarea investiţiilor semnificative de dezvoltare a reţelei de drumuri rapide din România.
În cadrul listei proiectelor eligibile din cadrul P.O.I.M. pentru sectorul de siguranţă şi protecţia mediului pe toate modurile de transport identificăm acest obiectiv de investiţii „Achiziţia echipamentelor pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţie, reabilitare şi modernizare a infrastructurii rutiere în vederea asigurării viabilităţii şi siguranţei traficului“ la capitolul OS 2.5 „Creşterea gradului de siguranţă şi securitate pe toate modurile de transport şi reducerea impactului transporturilor asupra mediului“, Proiecte noi de investiţii, la poziţia 13.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
