Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 169 din 31 octombrie 2018 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) şi finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013 şi (UE) nr. 1.307/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului - COM (2018) 392 final; propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 - COM (2018) 393 final; propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole, a Regulamentului (UE) nr. 1.151/2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare, a Regulamentului (UE) nr. 251/2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea şi protejarea indicaţiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate, a Regulamentului (UE) nr. 228/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii şi a Regulamentului (UE) nr. 229/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee - COM (2018) 394 final
EMITENT: Senatul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 949 din 9 noiembrie 2018
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza rapoartelor Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/501, 500, 499 din 24.10.2018,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României:
1. constată că prezentele propuneri de regulamente ale Parlamentului European şi ale Consiliului respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii;
2. notează că temeiul juridic al propunerii de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) şi finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013 şi (UE) nr. 1.307/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului - COM (2018) 392 final şi al propunerii de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 - COM (2018) 393 final se bazează pe art. 42 şi art. 43 alin. (2) din TFUE;
3. notează că temeiul juridic al propunerii de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole, a Regulamentului (UE) nr. 1.151/2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare, a Regulamentului(UE) nr. 251/2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea şi protejarea indicaţiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate, a Regulamentului (UE) nr. 228/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii şi a Regulamentului (UE) nr. 229/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee - COM (2018) 394 final se bazează pe art. 43 alin. (2) din TFUE cu privire la modificările aduse Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 şi art. 114 din TFUE şi art. 118 primul alineat din TFUE cu privire la modificările aduse Regulamentelor (UE) nr. 1.151/2012, (UE) nr. 251/2014 şi art. 43 alin. (2) şi 349 cu privire la modificările aduse Regulamentului (UE) nr. 228/2013 şi art. 43 alin. (2) cu privire la Regulamentul (UE) 229/2013;
4. certifică validitatea formei juridice alese pentru prezentele propuneri de regulamente ale Parlamentului European şi ale Consiliului, aceea de regulament.
ART. 2
Senatul României:
1. în ceea ce priveşte propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) şi finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013 şi (UE) nr. 1.307/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului - COM (2018) 392 final consideră următoarele:
a) reducerea bugetului agricol va afecta grav PAC, cea mai integrată politică europeană; în acest sens este de acord cu raportorul Parlamentului European pentru viitoarea PAC: agricultorii nu trebuie să plătească nota de plată pentru BREXIT sau noi priorităţi europene;
b) va fi mult mai dificil pentru fermieri să facă mai mult pentru mediu cu fonduri mult reduse, mai ales în condiţiile introducerii de noi cerinţe, mai complexe, pentru fermieri; fermierii au deja venituri cu 40% mai reduse decât alte categorii sociale;
c) este necesară aplicarea degresivităţii, cu posibilitatea orientării reducerilor către fermele mici şi mijlocii, ca alternativă la aplicarea plafonării obligatorii, şi consideră viabilă plata alternativă la mecanismul de plafonare a plăţilor pentru fermele mari;
d) plafonarea obligatorie a plăţilor directe va afecta grav fermele mari, care respectă standardele de mediu şi care vor pierde în competitivitate în raport cu importurile din ţările terţe;
e) introducerea cofinanţării naţionale va determina o concurenţă neloială între statele membre, dar, mai ales, va mări decalajul între Est şi Vest;
f) scăderea bugetului pentru PAC este de neacceptat, având în vedere următoarele considerente:
1. contribuţia fermierilor la bunurile publice;
2. cerinţele minime din domeniul de ecocondiţionalitate;
3. cerinţele suplimentare pentru fermieri în domeniul climei şi mediului;
4. contribuţia agricultorilor la siguranţa alimentară;
5. diferenţa dintre veniturile salariale din agricultură faţă de media salarială din alte domenii;
g) este necesară o finanţare mai consistentă a cercetării şi inovării pentru agricultură;
h) cerinţele minime obligatorii trebuie să fie stabilite de către statele membre, luând în considerare specificul naţional al ţării şi condiţiile existente;
i) este necesar să se păstreze procentul minim obligatoriu de 30% pentru înverzire, prevăzut în actuala perioadă de programare, în ceea ce priveşte pragurile minime sau maxime;
j) procesul de proiectare, implementare şi aprobare pentru planurile strategice ar putea întârzia punerea în aplicare a măsurilor, în special la primirea plăţilor la beneficiari;
k) este necesară continuarea procesului de convergenţă externă a plăţilor directe la un nivel mai ridicat decât cel propus;
l) reducerea plăţilor directe (plafonarea), aplicarea acesteia trebuind generată în mod voluntar de către statele membre;
m) ar trebui regândită finanţarea sprijinului redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilităţii şi propune utilizarea unui anumit procent (de exemplu, până la 20%) din plafonul naţional anual al plăţilor directe;
n) este necesară regândirea finanţării sprijinului redistributiv complementar pentru fermele mici şi mijlocii în contextul în care aplicarea plafonării va deveni voluntară;
o) pentru sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri sunt importante criteriile care ar trebui avute în vedere pentru stabilirea procentului de cel puţin 2% din propriile alocări pentru plăţile directe pentru sprijinul complementar pentru venit tinerilor fermieri;
p) este necesară extinderea sprijinului şi pentru tinerii deja instalaţi, în acest sens obiectivul specific 6 g (atragerea tinerilor fermieri şi facilitarea dezvoltării întreprinderilor din zonele rurale) ar trebui extins prin includerea cuvântului „menţinerea“;
q) scăderea însemnată pentru dezvoltarea rurală cu 16% va avea ca efect adâncirea decalajelor între zonele rurale din diverse state membre;
r) pentru a aborda problemele specifice sectorului agricol şi spaţiului rural, instrumentele financiare ar trebui adaptate unui profil de risc ridicat, asociat deseori tinerilor fermieri, fermelor mici şi zonelor defavorizate;
s) este necesară detalierea conceptului „culturi nealimentare, cu excepţia arborilor, utilizate pentru producţia de produse care au potenţialul de a înlocui materialele fosile“;
t) este necesară prevederea de alocări financiare suplimentare pentru culturile proteice;
u) ar trebui luată în calcul varianta ca pentru micii fermieri plata să fie acordată în funcţie de numărul de hectare deţinute, precum şi scutirea fermierilor mici de participare la sistemul de condiţionalitate, având în vedere numărul mare de exploataţii sub 5 ha, de peste 600.000, care exploatează numai 15% din suprafaţa potenţial eligibilă declarată în cererile de sprijin;
v) este necesară includerea măsurilor naţionale tranzitorii pentru plăţile directe, având în vedere reducerea alocărilor din FEGA şi, în special, pentru statele membre aflate în proces de convergenţă externă, şi reducerea plafonului la 10% a sprijinului cuplat, având drept consecinţă reducerea fondurilor alocate pentru fermele zootehnice (ANT);
w) ar trebui prevăzută constituirea unei rezerve şi pentru statele membre care aplică sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii ca suma uniformă/ha (SAPS), având în vedere dinamica de creştere a suprafeţei agricole declarate faţă de anul de referinţă 2016;
x) condiţionarea acordării plăţilor directe de îndeplinirea obiectivelor specifice este excesivă;
y) în ceea ce priveşte România, este necesară alinierea cuantumului mediu al plăţilor directe din România la nivelul cuantumului mediu din UE. Pentru statele membre, pentru care cuantumul mediu la ha, plăţi directe, este sub media UE-27, anvelopele (pachetele) financiare iniţiale nu ar trebui să fie calculate prin reducerea cu 3,9% a plafonului din anul 2020. Suprafaţa din anul 2016, bază de calcul în mecanismul de convergenţă externă, nu este cea mai potrivită alegere, bazându-ne pe următoarele considerente:
1. pentru perioada de programare 2014-2020, anul de referinţă a fost 2011, mai mic cu 3 ani faţă de 2014. Pentru programarea 2021-2027 ar trebui ca anul de referinţă să fie anul 2018, mult mai relevant faţă de tendinţele în materie de declaraţii ale fermierilor;
2. România înregistrează o creştere de aproximativ 400 mii ha în 2018 faţă de 2016 şi, pe cale de consecinţă, România pierde o alocare totală pe perioada 2021-2027 de cca 188 milioane euro;
z) în privinţa propunerilor pentru Pilonul II este necesar să se ţină cont, în procesul de punere în practică a propunerilor, de principiile de simplificare şi de dezideratul primordial de reducere a poverii administrative la nivelul implementării noii legislaţii europene. În ceea ce priveşte alocarea FEADR, îşi exprimă preocuparea privind reducerea alocărilor pentru PAC, în special în ce priveşte Pilonul II - Dezvoltare rurală, precum şi creşterea ratei naţionale de cofinanţare privind Pilonul II, situaţie care ar putea conduce la grevarea bugetului naţional şi crearea de dezechilibre suplimentare în detrimentul României;
2. în ceea ce priveşte propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 - COM (2018) 393 final consideră următoarele:
a) existenţa unei singure agenţii de plăţi (prin unificarea APIA cu AFIR) generează riscuri majore, aceasta nefiind doar o chestiune de schimbare de titulatură, organigramă, stat de funcţii, siglă, site etc., ci implică detalii legislative şi procedurale deosebite;
b) este necesar accesul agenţiilor de plăţi la baze de date cu proiecte ce au obţinut finanţare nerambursabilă atât din cadrul PAC, cât şi din alte fonduri structurale şi de investiţii europene (fondurile ESI) sau instrumente ale Uniunii;
c) pentru a se asigura un nivel al controalelor necesar pentru o gestionare eficace a riscurilor, consideră necesar accesul la baze de date interconectate la nivel european;
d) perioada de elaborare a raportului anual de performanţă propus este prea scurtă, ţinând cont de dificultatea în elaborarea acestuia, având în vedere faptul că acesta face referire la întregul Plan strategic, inclusiv intervenţiile aferente Pilonului I;
e) este necesară menţinerea actualei prevederi legate de dezangajarea automată a fondurilor neutilizate, respectiv N+3, care facilitează implementarea corespunzătoare a FEADR (Referinţă la termenele de dezangajare a fondurilor FEADR neutilizate);
3. în ceea ce priveşte propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole, a Regulamentului (UE) nr. 1.151/2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare, a Regulamentului (UE) nr. 251/2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea şi protejarea indicaţiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate, a Regulamentului (UE) nr. 228/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii şi a Regulamentului (UE) nr. 229/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee - COM (2018) 394 final consideră următoarele:
a) este necesară menţinerea dispoziţiilor legate de intervenţiile sectoriale care au fost prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 - de exemplu, ajutorul pentru stocarea privată, intervenţia publică, măsurile excepţionale împotriva perturbării pieţei, măsurile privind bolile animalelor şi pierderea încrederii consumatorilor ca urmare a unor riscuri pentru sănătatea publică, a animalelor sau a plantelor, măsurile pentru rezolvarea unor probleme specifice;
b) sunt necesare reformulări conform împărţirii suprafeţelor cultivate cu viţă-de-vie pe regiuni viticole, conform arealelor cu tradiţie ale României;
c) modificările ar trebui să conţină prevederi clare referitoare la perioada în care se înregistrează un produs, respectiv când Comisia finalizează procedurile de înregistrare (în privinţa sistemelor din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare). Ar trebui să existe termene mai scurte şi stricte, care să nu poată fi prelungite pe baza diferitelor motivaţii.
ART. 3
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite instituţiilor europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 31 octombrie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ADRIAN ŢUŢUIANU
Bucureşti, 31 octombrie 2018.
Nr. 169.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
