Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 15 din 10 martie 2025 referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Comunicarea din 2024 privind politica de extindere a UE - COM (2024) 690 final
EMITENT: Senatul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 228 din 14 martie 2025
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi ale art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/53 din 26.02.2025,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României:
1. constată că procesul de extindere a intrat într-o nouă etapă, caracterizată printr-un nou impuls în 2024; în urma deciziei Consiliului European din decembrie 2023 de a deschide negocierile cu Ucraina şi cu Republica Moldova, la 25 iunie 2024 au avut loc primele conferinţe interguvernamentale prin care s-au deschis negocierile cu ambele ţări; în urma deciziei Consiliului prin care se recunoaşte faptul că Muntenegru a îndeplinit criteriile de referinţă intermediare pentru capitolele privind statul de drept, la conferinţa interguvernamentală din 26 iunie 2024 s-au comunicat criteriile de referinţă pentru închiderea capitolelor respective; sesiunile de examinare analitică au fost finalizate atât cu Albania, cât şi cu Macedonia de Nord la sfârşitul anului 2023; la 15 octombrie 2024 a fost deschis clusterul referitor la elementele fundamentale cu Albania; în martie 2024, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Bosnia şi Herţegovina; în decembrie 2023, Consiliul European a acordat Georgiei statutul de ţară candidată, dar acţiunile întreprinse de guvernul georgian începând din primăvara anului 2024 pun în pericol traiectoria europeană a Georgiei, stopând de facto procesul de aderare; Consiliul se ocupă în continuare de cererea de aderare a Kosovo depusă în decembrie 2022;
2. consideră:
a) de comun acord cu Ministerul Afacerilor Externe, că:
(i) sunt de salutat evoluţiile înregistrate în cadrul procesului de extindere şi menţionarea, ca aspect promovat constant de România, a sprijinului UE pentru parteneri, prin intermediul Planului de creştere pentru Balcanii de Vest, al Facilităţii pentru Ucraina şi al Planului de creştere pentru Republica Moldova;
(ii) extinderea rămâne un stimulent-cheie al securităţii, păcii şi prosperităţii pe termen lung în Europa, perspectiva de a deveni membru UE stimulând reformele şi promovând reconcilierea
b) în conformitate cu Ministerul Apărării Naţionale, că:
(i) procesul de extindere a UE reprezintă o investiţie geostrategică pentru menţinerea şi dezvoltarea păcii, stabilităţii şi prosperităţii în Europa;
(ii) politica urmărită de România promovează perspectiva europeană atât a partenerilor estici, cât şi a statelor din Balcanii de Vest; în acest context, România susţine redinamizarea extinderii UE pentru a răspunde în mod corespunzător la evoluţiile geopolitice;
(iii) poziţia României este favorabilă continuării accelerate a procesului UE de extindere, bazat pe meritele proprii ale candidaţilor, concomitent cu derularea procesului instituţional intern necesar pentru a pregăti primirea unor noi membri;
(iv) zonele din Balcanii de Vest şi vecinătatea estică sunt prioritare pentru asigurarea păcii şi stabilităţii
3. subliniază:
a) în convergenţă cu Ministerul Afacerilor Externe, că:
(i) România împărtăşeşte evaluările Comisiei din Pachetul extindere 2024 care reconfirmă faptul că aderarea la UE rămâne un instrument-cheie pentru a proiecta stabilitate, pace şi securitate în Europa;
(ii) România împărtăşeşte concluzia Comisiei în sensul că procesul de extindere trebuie să continue pe baza meritelor fiecăruia dintre parteneri, ceea ce necesită determinare în implementarea de reforme ireversibile în toate domeniile;
(iii) România îşi menţine sprijinul pentru avansarea parcursului european al partenerilor din Balcanii de Vest, al Ucrainei şi Republicii Moldova; viziunea strategică de redinamizare a extinderii, noul impuls dat procesului şi îndeosebi deciziile istorice adoptate pe parcursul ultimului an cu privire la Ucraina şi Republica Moldova, precum şi paşii de redinamizare a procesului cu Muntenegru şi Albania au fost acţiuni pe deplin justificate, care au produs rezultate şi au determinat un ritm susţinut de progrese din partea candidaţilor respectivi, prin angajament clar şi voinţă politică demonstrate în aplicarea reformelor necesare pe calea integrării europene;
(iv) România susţine asistenţa multidimensională cuprinzătoare acordată de Comisie Ucrainei, Republicii Moldova şi regiunii Balcanilor de Vest, care va sprijini partenerii UE pe parcursul lor european, inclusiv în ceea ce priveşte integrarea graduală şi creşterea convergenţei cu UE;
(v) ca promotor tradiţional al politicii de extindere, România împărtăşeşte constatările actuale ale Comisiei şi accentul pus asupra importanţei obţinerii unui progres constant în derularea reformelor necesare avansării parcursului european al partenerilor, în special în domeniul elementelor fundamentale care vizează statul de drept, independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar, lupta împotriva corupţiei, orientarea strategică către UE a candidaţilor şi alinierea la PESC
b) pe aceeaşi linie cu Ministerul Apărării Naţionale, că:
(i) Balcanii de Vest reprezintă o regiune istorică şi geografică cu importanţă strategică pentru securitatea europeană; această zonă constituie o continuă preocupare a UE atât pentru menţinerea stabilităţii, cât şi din perspectiva integrării statelor din regiune; România susţine integrarea europeană a Balcanilor de Vest, pe care o consideră a fi o necesitate strategică;
(ii) războiul de agresiune purtat de Federaţia Rusă asupra Ucrainei a reconfirmat rolul central al NATO pentru securitatea europeană, demonstrând şi faptul că UE are un rol esenţial în asigurarea securităţii şi apărării europene, complementar acţiunilor Alianţei Nord-Atlantice;
(iii) în contextul în care Federaţia Rusă reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa securităţii europene şi euroatlantice, România rămâne ferm angajată în continuarea sprijinului multidimensional pentru Ucraina;
(iv) reiterăm sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova, stat ce a continuat să avanseze constant pe calea aderării la UE în pofida efectelor generate de războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi a acţiunilor hibride îndreptate împotriva sa;
(v) România promovează necesitatea continuării sprijinirii Republicii Moldova în eforturile de integrare europeană, consolidare a rezilienţei, democraţiei şi statului de drept şi modernizare a forţelor armate;
(vi) este de amintit că Republica Moldova a devenit prima ţară care a semnat un parteneriat în domeniul securităţii şi apărării cu UE, la 21 mai 2024;
(vii) ajutorul financiar oferit prin Facilitatea Europeană pentru Pace este esenţial pentru modernizarea forţelor armate ale Republicii Moldova, fiind important ca UE să continue sprijinul susţinut pentru securitatea, stabilitatea şi rezilienţa Republicii Moldova
4. recomandă:
a) ca în comunicare, referitor la Albania, în privinţa necesităţii de intensificare a ritmului reformelor, pe palierul respectării drepturilor de proprietate să fie menţionat explicit cazul „Casei Nicolae Iorga“ din Saranda - Institutul Român din Albania de Studii şi Cercetări Arheologice, proprietate care trebuie retrocedată statului român drept condiţie pentru avansarea parcursului statului albanez spre UE;
b) ca în comunicare, referitor la Serbia, în privinţa respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, să fie menţionată explicit necesitatea ca autorităţile de stat sârbe să introducă studiul limbii române şi al elementelor culturii româneşti în programa curriculară de învăţământ pentru etnicii români din Serbia de Răsărit (Timoc) şi să acorde autorizaţii de construcţii pentru lăcaşuri de cult/biserici/capele în care etnicii români timoceni să poată oficia slujbe religioase în limba maternă română, în paralel cu renunţarea, de către respectivele autorităţi de stat sârbe, la măsurile de inventare şi promovare a aşa-zisei limbi „vlahe“, diferită de limba română, şi a aşa-zisului popor „vlah“, diferit de naţiunea română, inclusiv în formularele de recenzare la recensăminte, drept condiţii pentru avansarea parcursului statului sârb spre UE.
ART. 2
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituţiilor europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 10 martie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
MIRCEA ABRUDEAN
Bucureşti, 10 martie 2025.
Nr. 15.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
