Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 141 din 13 noiembrie 2023 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind plantele obţinute prin anumite noi tehnici genomice şi alimentele şi furajele derivate din ele şi de modificare a Regulamentului (UE) 2017/625 - COM (2023) 411 final
EMITENT: Senatul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1039 din 16 noiembrie 2023
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi aleart. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/351 din 8.11.2023,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României constată că propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind plantele obţinute prin anumite noi tehnici genomice şi alimentele şi furajele derivate din ele şi de modificare a Regulamentului (UE) 2017/625 - COM (2023) 411 final respectă principiul subsidiarităţii, dar nu respectă principiul proporţionalităţii.
ART. 2
Senatul României:
a) apreciază că:
(i) nu sunt îndeplinite cerinţele de transparenţă şi de informare completă, corectă şi precisă a consumatorilor asupra caracteristicilor esenţiale ale produselor, astfel încât aceştia să ia decizii în cunoştinţă de cauză;
[a se vedea şi Hotărârea din 25 iulie 2018 (Cauza C-528/16) - Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a statuat că organismele obţinute prin mutageneză sunt organisme modificate genetic (OMG) în sensul Directivei 2001/18/CE, în măsura în care tehnicile şi metodele de mutageneză modifică materialul genetic al unui organism într-un mod care nu apare în mod natural, şi că aceste organisme intră în domeniul de aplicare al Directivei 2001/18/CE şi fac obiectul obligaţiilor prevăzute de acest act normativ - trasabilitate, etichetare, adică obligaţiile de la care sunt excluse prin propunerea de regulament plantele NTG1 (noi tehnici genomice), alimentele şi furajele care conţin astfel de plante, care constau în astfel de plante sau care sunt produse din astfel de plante, precum şi produsele, altele decât alimentele sau furajele, care conţin astfel de plante sau care constau în astfel de plante.
Doar organismele obţinute prin intermediul tehnicilor de mutageneză care au fost utilizate în mod convenţional într-o serie de aplicaţii şi care au un istoric de siguranţă lung sunt excluse de la aplicarea dispoziţiilor prevăzute de Directiva 2001/18/CE, consideră CJUE. CJUE apreciază că riscurile asociate utilizării unor noi tehnici de mutageneză care au apărut de la adoptarea Directivei 2001/18/CE se pot dovedi similare celor care rezultă de la producerea şi eliberarea unui OMG prin transgeneză deoarece modificarea directă a materialului genetic al unui organism prin mutageneză face posibilă obţinerea aceloraşi efecte ca introducerea unei gene străine în organism (transgeneză) şi aceste noi tehnici fac posibilă apariţia de varietăţi modificate genetic la un nivel care nu este proporţional cu cea care rezultă din aplicarea metodelor convenţionale de mutageneză.]
(ii) excluderea organismelor obţinute prin tehnici de mutageneză noi - aşa cum se prevede prin prezentul regulament - din domeniul de aplicare al Directivei 2001/18/CE ar compromite obiectivul urmărit de aceasta, şi anume acela de a evita efectele negative asupra sănătăţii umane, a sănătăţii şi bunăstării animalelor, a mediului şi asupra intereselor consumatorilor, şi nu ar respecta principiul precauţiei aplicat prin Directiva 2001/18/CE şi prin Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare;
b) subliniază:
(i) importanţa protejării exportatorilor/producătorilor români de produse convenţionale pe pieţele terţe, în vederea menţinerii schimburilor comerciale (România se situează pe primele locuri la producţia şi exportul de cereale pe pieţele terţe);
(ii) necesitatea includerii condiţiilor de coexistenţă pentru produsele NTG1 cu cele convenţionale, altfel culturile convenţionale vor dispărea, iar exporturile de NTG1 ar putea fi respinse de pieţele terţe, ca fiind similare cu OMG;
c) atrage atenţia că:
(i) întrucât este vizată crearea de soiuri de plante noi, cu anumite caracteristici obţinute prin operaţiuni genomice, evaluarea modificărilor ar trebui efectuată la nivelul statelor membre în privinţa valorii agricole, tehnologice şi a distinctibilităţii, stabilităţii şi uniformităţii, pentru a ţine seama de specificitatea fiecărui stat membru. Este important ca noile soiuri să poată fi reevaluate de autorităţile specializate ale statelor membre în piaţa cărora se intenţionează comercializarea şi utilizarea acestora;
(ii) este necesară susţinerea financiară de către UE a statelor membre pentru înfiinţarea de laboratoare oficiale publice specializate, acreditate european, pentru testările specifice NTG, care să opereze evaluarea în baza unor proceduri specifice, identice în cadrul tuturor autorităţilor statelor membre;
(iii) este oportun să fie acordată o atenţie sporită aspectelor care vizează: solicitarea testelor şi rapoartelor Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) cu privire la analiza de risc, respectiv siguranţa alimentară pentru om şi animal, siguranţa impactului de mediu pentru fiecare produs autorizat, asigurarea informării prin etichetare a noilor produse NGT;
(iv) sunt necesare asigurarea metodelor de control ale NGT, trasabilitatea şi etichetarea, pentru respectarea drepturilor consumatorilor de a fi informaţi şi de a alege;
(v) este necesară excluderea de la brevetare a plantelor obţinute prin procese care ar putea avea loc în mediul natural (NGT1), precum şi a plantelor care sunt deja în domeniul public şi a genelor de interes care fac obiectul patrimoniului biodiversităţii;
(vi) nu susţine licenţierea unor procedee de transformare care ar fi avut loc, cu o probabilitate oarecare, şi „in vivo“;
(vii) patentarea biotehnologiilor aplicate plantelor nu trebuie să limiteze accesul amelioratorilor la materialul genetic şi la tehnici;
(viii) trebuie evitată instituirea unui sistem de licenţă obligatoriu, care ar putea afecta disponibilitatea seminţelor şi valoarea economică a investiţiilor în producţie pe care le vor efectua fermierii;
(ix) patentarea biotehnologiilor aplicate plantelor nu trebuie să aibă impact negativ asupra competitivităţii industriei biotehnologice din UE;
d) solicită Comisiei Europene:
(i) să pună la dispoziţie baza ştiinţifică a deciziei de a diferenţia cele două categorii prin limita de 20 de modificări genomice;
(ii) să efectueze demersuri pentru a asigura consultarea ţărilor terţe cu privire la echivalarea NGT1 cu convenţionalele, pentru ca acestea să poată fi acceptate de partenerii comerciali ai UE;
(iii) clarificări cu privire la consecinţele de ordin comercial internaţional, respectiv accesul noii categorii de produse NGT1 pe pieţele terţe (echivalarea categoriilor de produse NGT1 pe aceste pieţe şi protejarea culturilor convenţionale), având în vedere interesul României în păstrarea pieţelor tradiţionale de export cereale din zona Orientului Mijlociu, Turcia etc.
ART. 3
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituţiilor europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 13 noiembrie 2023, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
SORIN-MIHAI CÎMPEANU
Bucureşti, 13 noiembrie 2023.
Nr. 141.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
