Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 14 din 9 martie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 2017-2020 şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.303/2013 şi (UE) nr. 1.305/2013 COM (2015) 701
EMITENT: CAMERA DEPUTAŢILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 183 din 11 martie 2016
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/187, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 1 martie 2016, Camera Deputaţilor:
1. Ia act de faptul că propunerea de Regulament face parte din pachetul Semestrului european, lansat în noiembrie 2015, şi a fost elaborată în contextul prezentării de către Comisia Europeană a Analizei anuale a creşterii pentru anul 2016.
2. Acceptă evaluarea Comisiei Europene că reformele structurale necesită punerea în aplicare eficientă, iar unele administraţii publice nu sunt în măsură să îndeplinească acest obiectiv, şi că se impune crearea unui mediu de reglementare şi instituţional solid, care să faciliteze funcţionarea normală a economiei.
3. Observă că Programul de sprijin pentru reforme structurale este conceput pentru furnizarea de asistenţă pentru autorităţile statelor membre, pentru măsuri care vizează reforma instituţiilor, guvernanţă, administrare.
4. Ia act de faptul că Programul propus intenţionează să adauge valoare şi să completeze rezultatele deja confirmate ale măsurilor de sprijin existente, concentrându-se asupra aspectelor de asistenţă acordată autorităţilor naţionale ale statelor membre care solicită aceasta, în special cele legate de consultanţa şi expertiza de pe teren, pe tot parcursul procesului de reformă sau în funcţie de etapele definite sau pentru diferite faze ale procesului de reformă.
5. Apreciază faptul că sunt vizate reformele indicate în recomandările specifice de ţară din cadrul Semestrului european, mai ales că sunt permanent contabilizate restanţe. Consideră că tocmai complexitatea şi profunzimea sarcinilor rezultate din recomandări ar putea fi un criteriu de eligibilitate pentru acordarea finanţării, foarte corect de altfel, întrucât prioritatea ar reveni statelor cu cele mai multe probleme.
6. Observă că principalele acţiuni vizate sunt consolidarea capacităţii administrative şi a bunelor practici, prin acţiuni concrete, utile, dar de mică anvergură şi cu costuri mici, cum sunt: seminare, conferinţe şi ateliere, vizite de lucru, studii, cercetări, analize şi sondaje, evaluări şi studii de impact, elaborarea, punerea în aplicare şi evaluarea proiectelor, consolidarea capacităţii IT, expertiza legată de consilierea în materie de politici, schimbările în materie de politici, reformele legislative, instituţionale, structurale şi/sau administrative şi punerea la dispoziţie de experţi (rezidenţi), organizarea sprijinului operaţional pe teren în domenii precum azilul, migraţia şi controlul frontierelor.
7. Observă că iniţiativa Comisiei Europene se întemeiază pe prezumţia că sprijinul este livrat mai eficient prin redirecţionarea fondurilor existente spre noul Program, mai degrabă decât printr-o mai bună utilizare a fondurilor existente în regim curent; semnalează că această abordare este contrară principiului că nu ar trebui create noi mecanisme înainte de a optimiza funcţionarea celor existente.
8. Ia act de faptul că Programul nu presupune o finanţare suplimentară din bugetul Uniunii Europene, ci doar o redistribuire de fonduri; astfel, plafonul bugetar este stabilit la 142.800.000 euro pe parcursul perioadei 2017-2020, sumă ce va fi dedusă din bugetele existente, după cum urmează: 122.233.000 euro din resursele pentru asistenţă tehnică disponibile în cadrul fondurilor structurale în general şi 30.567.000 euro din resursele pentru asistenţă tehnică disponibile în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală.
9. Ia act de faptul că în documentul de lucru al serviciilor Comisiei Europene care însoţeşte propunerea de Regulament - SWD (2015) 750 se precizează că suma totală se împarte pe ani, astfel: anul 2017 - 23.625.000 euro, anul 2018 - 32.025.000 euro, anul 2019 - 40.425.000 euro şi anul 2020 - 46.725.000 euro. Constată că, pentru primul an de aplicare, alocarea nu atinge nici măcar 1.000.000 euro pentru fiecare stat membru al UE, în condiţiile în care numărul acţiunilor eligibile pentru finanţare este foarte mare, ceea ce ar putea descuraja statele membre să formuleze cereri şi ar afecta lansarea Programului. Semnalează că multitudinea acţiunilor eligibile pentru finanţare ridică semne de întrebare asupra suficienţei sumei totale alocate Programului.
10. Apreciază că mecanismul de decizie al alocărilor de către Comisia Europeană nu este bine precizat, criteriile privind urgenţa, extinderea şi profunzimea problemelor identificate de statele membre în cauză necesitând detalii clarificatoare; consideră că imprecizia acestor criterii ar putea determina unele state să renunţe la a depune cereri, considerând că s-ar angaja într-o activitate lipsită de eficienţă.
11. Observă că Programul este conceput pentru a ajuta acele state membre care au nevoie de ajutor în domeniul capacităţii administrative şi al guvernanţei economice; aceasta, precum şi faptul că un argument de bază al iniţiativei este succesul grupului de sprijin şi al misiunii speciale (task force) pentru Grecia şi Cipru pot conduce la rezerve în a formula cererea de participare din partea unor state membre care nu se consideră a se afla într-o asemenea dificultate.
12. Apreciază că una dintre cheile de evaluare a contribuţiei Programului la realizarea obiectivelor anunţate este procentul cu care se vor completa resursele existente în materie de consolidare a capacităţii administrative prin asistenţa tehnică disponibilă în cadrul altor programe de finanţare ale UE şi că raportul de evaluare intermediară pe care Comisia Europeană îl va prezenta Parlamentului European şi Consiliului UE până cel târziu la jumătatea anului 2019 ar trebui să prezinte aceste date.
13. Consideră că, dacă se acceptă validitatea conceptului pe care este construită iniţiativa, atunci obiectivul general, obiectivele specifice, precum şi acţiunile eligibile pentru finanţare sunt acceptabile.
14. Consideră că numai în cazul acceptării validităţii concepţiei Comisiei Europene se poate confirma că finanţarea în cadrul Programului a activităţilor preconizate are valoare adăugată şi respectă principiul subsidiarităţii. Admite, cu rezervele exprimate, validitatea şi suficienţa argumentării utilităţii propunerii din perspectiva criteriului insuficienţei acţiunii naţionale şi acceptă argumentele Comisiei Europene privind necesitatea acţiunii la nivelul Uniunii, întrucât obiectivele acţiunii europene pot fi realizate, astfel, în mod superior faţă de acţiunea naţională din fiecare stat membru. Apreciază că, deşi nu se poate stabili cu adevărat valoarea adăugată înainte ca Programul să devină operaţional, acţiunile propuse pot contribui la creşterea capacităţii administrative a autorităţilor cu sarcini specifice în realizarea reformelor structurale, astfel încât se poate considera că propunerea de Regulament este conformă cu principiul subsidiarităţii.
15. Constată că autorităţile din România pot fi încadrate în categoria celor cu probleme identificate de către Curtea de Conturi a Uniunii Europene, pe cele trei puncte slabe principale care duc la defecte majore în punerea în aplicare a politicilor şi reformelor în anumite domenii:
a) dificultăţile autorităţilor responsabile de domenii specifice de a traduce obiectivele de reformă în planuri de acţiune;
b) eşecul autorităţilor responsabile de a adopta instrumentele relevante de punere în aplicare pentru atingerea obiectivelor;
c) o abordare legalistă şi formalistă de a pune în aplicare normele Uniunii, cu impact limitat asupra obiectivelor urmărite.
16. Consideră că România ar trebui să participe la acest Program, având în vedere că administraţia sa, atât la nivel central, cât şi local, are încă numeroase probleme de finanţare, de organizare şi de funcţionare; în acelaşi timp, suportul avut în vedere include şi asistenţă pentru utilizarea eficientă şi eficace a fondurilor Uniunii, ceea ce ar putea favoriza atât creşterea ratei de absorbţie, cât şi creşterea eficienţei fondurilor absorbite.
17. Ia act de faptul că Banca Europeană de Investiţii a confirmat că va asigura sprijin Guvernului Român pentru îmbunătăţirea managementului şi consolidării absorbţiei fondurilor europene structurale şi de investiţii, realizarea agendei de reforme structurale şi investiţii în sectorul public, în vederea realizării obiectivelor din Acordul de parteneriat 2014-2020.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 martie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
Bucureşti, 9 martie 2016.
Nr. 14.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
