Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 14 din 28 februarie 2018 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Viitorul sectorului agricol şi al agriculturii - COM (2017) 713
EMITENT: Camera Deputaţilor PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 192 din 1 martie 2018
În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/54 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 21 februarie 2018, Camera Deputaţilor:
1. Subliniază că unele activităţi antropice, cum ar fi cultivarea de plante pentru biocombustibili sau creşterea albinelor, pe de o parte, şi agricultura, pe de altă parte, iau în considerare în mod diferit cerinţele de mediu şi recomandă iniţierea unui mecanism de rezoluţie la nivelul Uniunii, pentru a evita materializarea acestui potenţial conflictual.
2. Subliniază necesitatea finanţării politicii agricole comune (PAC) cel puţin la acelaşi nivel ca în prezent, având în vedere importanţa menţinerii plăţilor directe fără cofinanţare naţională pentru sprijinirea veniturilor fermierilor.
3. Subliniază nevoia de flexibilitate în implementarea PAC la nivel de stat membru şi necesitatea creşterii importanţei guvernanţei locale în dezvoltarea rurală.
4. Reaminteşte că un pilon de dezvoltare rurală puternic va asigura continuarea modernizării şi crearea locurilor de muncă necesare pentru vitalitatea acestor zone.
5. Consideră că plafonarea plăţilor directe nu este o soluţie viabilă, pentru că ar afecta fermele mari, oneste, care contribuie esenţial la economia naţională.
6. Consideră că este necesar un efort financiar şi organizatoric sporit la nivelul Uniunii, pentru a atinge obiectivul reducerii birocraţiei în aplicarea politicii agricole, în mod specific în statele membre cu populaţie din zona rurală îmbătrânită sau cu comunităţi dezavantajate, numeroase.
7. Susţine diminuarea sarcinii de reglementare a PAC şi sporirea gradului său de integrare în alte politici europene.
8. Recomandă sprijinirea diversificării activităţilor agricole prin folosirea resurselor genetice, a experienţei tehnologice şi a cererii create de diversitatea obiceiurilor alimentare de la nivelul statelor membre, astfel încât să fie redusă vulnerabilitatea la preţurile volatile.
9. Consideră că dezvoltarea şi extinderea pieţei agricole, a produselor alimentare şi a serviciilor adiacente impun măsuri de sporire a transparentizării, măsuri extinse la nivelul Uniunii pentru protecţia consumatorului faţă de practicile abuzive privind etichetarea, de respectarea condiţiilor de transport şi de expunere a produselor alimentare.
10. Subliniază că instrumentele actuale ale politicii agricole sunt solicitate să abordeze într-o măsură cuprinzătoare şi inovativă provocările economice care se manifestă, în special, la nivelul fermelor să fie capabile să răspundă individualizat şi rapid volatilităţii pieţei, ceea ce s-ar putea realiza la nivelul Uniunii prin sprijinirea fermierilor prin dobândirea unei atitudini proactive şi prin însuşirea unor abilităţi şi tehnici specifice promovării produselor lor noi pe piaţă.
11. Reaminteşte că terenurile sunt acoperite, inclusiv ca urmare a unor activităţi diverse de construcţie, care nu se află în domeniul vizat de politicile agricole, şi recomandă ca analiza impactului practicilor agricole favorabile mediului să compare raportul dintre efortul financiar şi rezultate în cazul activităţilor agricole, faţă de cele neagricole din zonele rurale, din domeniul urbanizării, transportului şi industrializării, pentru a acţiona acolo unde este mai eficient.
12. Subliniază că, dacă este concepută cu cunoaşterea tehnicilor şi a condiţiilor de piaţă, ecologizarea se constituie într-o ocazie de a spori diversitatea produselor şi serviciilor şi de a creşte eficienţa în atingerea obiectivelor stabilite prin politicile agricole ale Uniunii; în acest sens, evaluarea impactului economic al ecologizării ar trebui să ia în considerare întărirea rezilienţei comunităţilor şi reducerea costurilor sociale.
13. Susţine obiectivul declarat al transferării în agricultură şi dezvoltare rurală a rezultatelor cercetării şi inovării din laboratoare pe teren şi pe pieţe şi recomandă extinderea cooperării cu sectorul de afaceri în acest sens.
14. Reafirmă aspiraţiile ambiţioase privind reuşitele viitoare ale agriculturii şi mediului rural din Uniune şi contribuţiile pe care le-ar putea avea acestea la societate în ansamblul ei, adăugând nevoia imperioasă de a acţiona rapid pentru a asigura menţinerea şi dezvoltarea comunităţilor rurale în zonele care se confruntă cu dificultăţi specifice din cauza izolării, a condiţiilor naturale mai puţin favorabile şi a sărăciei cronice.
15. Consideră că identificarea căilor şi mijloacelor de modernizare şi simplificare a politicii agricole şi de dezvoltare rurală, aşa cum au rezultat ele din consultarea ce a precedat prezenta comunicare, trebuie să aibă loc şi în continuare prin strânsă consultare cu statele membre, cu comunităţile rurale şi sectorul de afaceri şi recomandă instituirea de mecanisme de consultare specifice, astfel încât să fie eficientizat efortul administrativ implicat şi să fie atins obiectivul aducerii politicilor europene mai aproape de cetăţean.
16. Reaminteşte că politica agricolă evoluează ca rezultat al progresului tehnic şi ştiinţific, ceea ce înseamnă că pentru a avea reacţii mai eficace la provocările şi oportunităţile care apar la nivelul Uniunii, la nivel naţional, regional, local, precum şi la nivelul fermei, se impune individualizarea sprijinului la nivelul fermei, inclusiv pentru a pregăti fermierii să se ajute singuri, ca parte a unor măsuri ce vizează sporirea rezilienţei comunităţilor rurale.
17. Susţine simplificarea procesului de planificare în domeniul dezvoltării rurale şi subliniază că, în acest sens, trebuie evitat ca diminuarea elementelor prescriptive ale acestora să se concretizeze într-o complicare suplimentară.
18. Consideră că deschiderea spre inovare a politicilor de dezvoltare rurală ar trebui să fie însoţită de măsuri care să reducă riscul etichetării abuzive a diverselor practici curente ca fiind inovative.
19. Consideră că investiţia în identitatea comunităţilor rurale, în potenţialul de creştere rurală şi eforturile depuse pentru a face zonele rurale mai atractive ar trebui însoţite de diversificarea economiei rurale şi de creşterea conectivităţii comunităţilor, precum şi de deschiderea economiei acestora, în special a fermelor mici şi mijlocii, spre comerţul internaţional.
20. Consideră că educaţia digitală în domeniul tehnologiilor agricole prezintă un potenţial ce se cere exploatat, pentru a promova agricultura inteligentă, pentru a răspândi cunoştinţele despre agricultura de precizie, rata variabilă de aplicare, senzori şi alte asemenea tehnici moderne.
21. Propune ca imaginile satelitare de înaltă rezoluţie, relevante pentru agricultura inteligentă şi pentru condiţiile de mediu, obţinute de senzorii misiunilor spaţiale ale Agenţiei Spaţiale Europene, să fie disponibile pentru descărcare gratuită, într-un mod prietenos faţă de utilizatorul novice, împreună cu programe de calculator dedicate, pentru utilizarea acestora la nivel de fermă.
22. Recomandă sprijinirea cooperării în cercetarea ştiinţifică şi a parteneriatelor interdisciplinare între cercetătorii din domeniile agricole şi cei din informatică, ştiinţa calculatoarelor şi energetică, precum şi a introducerii noilor cuceriri tehnologice în domeniile de nişă, cum ar fi apicultura, acestea fiind în mod special vulnerabile atât la dezastre naturale şi umane, cât şi la oscilaţiile de preţ de pe piaţă.
23. Recomandă sporirea sprijinului la nivel european pentru învăţarea la distanţă, nonformală şi a celei de-a lungul vieţii, intensificarea schimburilor de experienţă bazate pe interes reciproc între fermieri din diferite state membre, pentru a fructifica avantajul competitiv pe piaţa internaţională reprezentat de diversitatea condiţiilor locale pedoclimatice şi socioeconomice, pentru a fructifica metodele şi practicile tradiţionale existente încă în unele state membre.
24. Consideră că scopul sprijinului pentru un venit echitabil ar trebui să fie ca fermierii să îşi poată întreţine familiile şi să îşi îndeplinească aspiraţiile de viaţă, iar plasa de siguranţă astfel constituită ar trebui să fie utilizată pentru a încuraja iniţiativa privată în domeniul agricol, evitând abuzul pentru a obţine venituri nemeritate.
25. Recomandă măsuri de răspândire a cunoştinţelor despre specificul afacerilor agricole în rândul organismelor bancare, utilizarea mecanismelor de creditare europene şi a planului de investiţii strategice, astfel încât sectorul bancar să dobândească o percepţie realistă a riscului în acest domeniu.
26. Sprijină investiţiile comune, permanente, europene şi naţionale care au potenţial de a dezvolta capitalul uman din zonele rurale şi subliniază rolul educaţiei şi culturii în consolidarea vieţii sociale şi de familie în zona rurală.
27. Sprijină conlucrarea viitoare, acoperind mai multe domenii în scopul constituirii de „sate inteligente“ peste tot în Uniune şi consideră că priorităţile acesteia trebuie să fie adaptate la condiţiile concrete ale statelor membre şi să trateze în mod specific comunităţile rurale amplasate în zone montane sau defavorizate.
28. Consideră că mecanismul de analiză în perspectivă, menit să revizuiască sistematic politicile pertinente din perspectiva zonelor rurale, ar trebui să implice comunităţile rurale, sectorul de afaceri şi educaţia, pentru a aduce cât mai aproape recomandările rezultate din analiză de condiţiile specifice fiecărui stat membru, cu respectarea obiectivelor de coeziune declarate la nivelul Uniunii.
29. Recunoaşte că unele sectoare agricole specifice nu pot face faţă unei liberalizări totale a comerţului şi unei concurenţe nerestricţionate cu importurile, dar consideră că sectoarele care pot face faţă în viitorul apropiat ar trebui inventariate şi deschise treptat către piaţa internaţională, în special în cazul relaţiilor comerciale cu statele din vecinătatea estică a Uniunii şi cu alte state dezvoltate ale lumii.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 28 februarie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
NICOLAE-LIVIU DRAGNEA
Bucureşti, 28 februarie 2018.
Nr. 14.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
