Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 12 din 28 februarie 2018 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Consolidarea identităţii europene prin educaţie şi cultură - Contribuţia Comisiei Europene la reuniunea liderilor din 17 noiembrie de la Göteborg - COM (2017) 673
EMITENT: Camera Deputaţilor PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 192 din 1 martie 2018
În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/52 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 21 februarie 2018, Camera Deputaţilor:
1. Consideră că dezbaterea tematicii comunicării este de interes, pe termen mediu şi lung, având în vedere interesul comun european pentru educaţie, precum şi posibilitatea adoptării de măsuri de stimulare şi recomandări în temeiul articolelor 165, 166 şi 167, cu excepţia armonizărilor legislative, din Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene şi de concluzii ale Consiliului European.
2. Susţine intensificarea eforturilor de cooperare între statele membre, începând cu formularea unor direcţii de acţiune în ceea ce priveşte viitorul învăţării şi continuând cu identificarea unor noi forme de cooperare în vederea înfiinţării unui spaţiu comun european al învăţării.
3. Consideră că digitalizarea, automatizarea, inteligenţa artificială sunt componente ale proceselor de învăţare impuse de evoluţia societăţii, care contribuie structural la soliditatea pieţei comune şi, prin urmare, sunt de interes comun pentru statele membre.
4. Constată că mai sunt necesare încă multe eforturi pentru a adapta sistemele educaţionale naţionale la noile cerinţe, din punctul de vedere al conţinutului programelor, îndemânărilor necesare şi al diversităţii formelor de organizare şi de pregătire, fapt ce ar beneficia de o acţiune armonizată la nivelul Uniunii.
5. Consideră că ambiţia Europei de a valorifica toate oportunităţile create de noile evoluţii tehnologice şi ştiinţifice trebuie să se reflecte în eforturi conjugate de a reduce disparităţile dintre statele membre, astfel încât Uniunea Europeană să prezinte coeziunea necesară unui actor global.
6. Consideră că noile tehnologii digitale, comunicaţiile mobile, internetul lucrurilor, industria dronelor şi a imaginilor satelitare, telefoanele inteligente, realitatea virtuală şi augmentată sunt oportunităţi care ar contribui la eficienţa proceselor educaţionale prin constituirea unui nou mediu de învăţare şi recomandă derularea unei analize la nivelul Uniunii, pentru a se identifica cele mai eficiente metode de a integra dispozitivele ce se bazează pe noile tehnologii în procesul educativ.
7. Reaminteşte că educaţia moral-etică, educaţia din domeniul artelor plastice şi muzicale contribuie atât la un mediu social plăcut, tolerant şi inclusiv, cât şi la stimularea creativităţii ulterioare în inginerie şi cheamă la sporirea eforturilor de cooperare la nivelul Uniunii pentru a exploata pe deplin acest potenţial.
8. Reaminteşte că domeniul artelor plastice şi muzicale contribuie substanţial la formarea identităţii europene şi la consolidarea identităţii naţionale, precum şi la un mediu educativ solid, plăcut şi divers, ce sprijină învăţarea în ansamblul său.
9. Subliniază importanţa preluării noilor strategii de predare, cum ar fi mediul de învăţare mixt - clasă - platforme digitale, mediul inversat - în care învăţarea are loc în mod individual acasă, iar sala de clasă este rezervată activităţilor practice şi exersării în echipe, şi recomandă alocarea de resurse pentru cercetarea noilor direcţii didactice la nivelul Uniunii.
10. Subliniază necesitatea sporirii capacităţii sistemelor educaţionale de a răspunde coerent şi rapid cererii de competenţe şi abilităţi noi din industrie şi agricultură, ca fiind de interes comun european.
11. Se raliază opiniei conform căreia piaţa internă a Uniunii trebuie să devină o realitate şi pentru educaţie şi cultură, să se constituie într-o arie a cooperării şi mobilităţii transfrontaliere, astfel ca tot mai mulţi cetăţeni ai Uniunii să beneficieze de libertăţile fundamentale reflectate în aceste domenii.
12. Îşi manifestă reţinerea faţă de sprijinirea de la bugetul Uniunii a unui număr crescut de instituţii europene care să ofere educaţie cu privire la aspectele europene, deoarece consideră că obiectivul acesta este unul orizontal, care ar trebui să se afle pe agenda fiecărei instituţii de învăţământ din statele membre, iar în cazul celor care oferă centralizat educaţie acest tip de educaţie consideră că ar fi indicat să fie vizată eficienţa utilizării fondurilor existente.
13. Susţine procesul de validare transfrontalieră a certificatelor de formare şi de învăţare pe tot parcursul vieţii - cunoscut sub denumirea de Procesul Sorbona - şi recomandă instituirea unui proces similar de recunoaştere voluntară a calificărilor de către sectorul de afaceri european.
14. Reaminteşte că formarea de competenţe digitale este în strânsă legătură cu evoluţia educaţiei în domeniul ştiinţelor şi ingineriei şi propune dezbaterea acestui subiect la nivelul Uniunii.
15. Reaminteşte că pedagogia actuală este în proporţie covârşitoare fundamentată înainte de epoca digitală şi consideră necesară o cooperare strânsă la nivelul Uniunii, pentru a simplifica şi accelera avansul ştiinţelor educaţiei ca răspuns la provocările societăţii cunoaşterii şi digitalizării.
16. Recomandă ca abilitatea de învăţare individuală, independentă şi nonformală să fie inclusă printre obiectivele învăţării pe tot parcursul vieţii, pentru a răspunde evoluţiei rapide a nevoilor de competenţe.
17. Propune ca printr-un proces de consultare interguvernamentală, cu sprijinul Comisiei Europene, să fie identificate obstacolele existente în condiţionarea legală a angajării, pe anumite locuri de muncă, de parcurgere a unor forme de învăţare ce ar putea fi cu uşurinţă înlocuite de învăţarea nonformală sau de cea de la locul de muncă, analiză care ar fi utilă statelor membre contribuind la exercitarea deplină a libertăţii de mişcare în Uniune.
18. Subliniază că atingerea obiectivului de referinţă potrivit căruia toţi tinerii europeni care termină ciclul de învăţământ secundar superior să cunoască bine două limbi străine, până în anul 2025, prezintă relevanţă socioeconomică, în special în cazul în care acestea sunt învăţate şi utilizate prin participarea la activităţi în comunităţile care vorbesc acele limbi sau în activitatea curentă, condiţie ce recomandă intensificarea legăturilor directe dintre regiuni şi mobilitatea prin programe regionale, cu implicarea unităţilor de învăţământ, a celor culturale şi sportive şi a sectorului de afaceri.
19. Recomandă includerea altor persoane care au rol educativ-instructiv în cadrul preocupărilor privind calitatea profesorilor şi lărgirea ariei de înţelegere a predării pentru a cuprinde activităţi de învăţare inovatoare.
20. Recomandă extinderea abordării privind viitorul învăţării în Uniune, prin discutarea de idei furnizate de statele membre şi alte tematici ale dezbaterii, implicarea mai puternică a sectorului de afaceri şi deschiderea mai curajoasă a instrumentelor de investiţii europene şi a programelor gestionate de către Comisia Europeană spre sectorul industriilor creative, în special a întreprinderilor mici aflate la început de drum.
21. Susţine că alfabetizarea media face parte dintre provocările esenţiale ale educaţiei în era digitală, deoarece reprezintă o componentă a procesului de socializare a tinerilor, a căror problemă este în principal evaluarea conţinutului mediatic, şi a participării la viaţa socială a adulţilor, a căror problemă este îndemânarea de a folosi tehnica digitală; alfabetizarea media se constituie într-un zid de apărare în faţa ştirilor false, a atacurilor cibernetice şi a hărţuirii pe internet, motive pentru care s-ar justifica plasarea sa pe agenda Uniunii.
22. Reafirmă susţinerea pentru consolidarea politicilor europene privind cultura şi educaţia şi pentru identificarea de noi modalităţi de cooperare, care să ofere tinerilor competenţele lingvistice şi digitale necesare pe piaţa forţei de muncă.
23. Susţine mobilitatea tinerilor şi studenţilor, învăţarea limbilor străine şi crearea unui spaţiu european al învăţământului superior, cu participare voluntară, cu respectarea deplină a autonomiei instituţionale la nivelul învăţământului superior, şi subliniază că o distribuţie echilibrată a resurselor este esenţială pentru reducerea disparităţilor existente între regiunile europene.
24. Susţine mobilitatea artiştilor şi a profesioniştilor în domeniul culturii, deschiderea spre noi schimburi interculturale şi proiecte europene şi deschiderea unui program dedicat antreprenorilor tineri din domeniul cultural şi subliniază importanţa eforturilor europene comune pentru valorificarea potenţialului industriilor culturale şi creative.
25. Recomandă extinderea preocupărilor privind creşterea mobilităţii pentru a-i include şi pe cei aflaţi la început de drum, ca urmare a reorientării profesionale, în sectorul cultural şi în perioade de învăţare de-a lungul vieţii, având în vedere impactul combinat al îmbătrânirii demografice şi al evoluţiei rapide a cererii de cunoştinţe şi îndemânări.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 28 februarie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
NICOLAE-LIVIU DRAGNEA
Bucureşti, 28 februarie 2018.
Nr. 12.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
