Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 Se aprobă Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Dezvoltarea şi optimizarea infrastructurii de date pentru sectorul judiciar - Justice Data Centers (J-DCs)“, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ART. 2 Finanţarea proiectului de investiţii prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile, prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă, componenta 7: Transformare digitală, investiţia 4: Digitalizarea sistemului judiciar, jalonul 166: Centrul de date este operaţional, şi de la bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Justiţiei şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. ART. 3 Ministerul Justiţiei şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale răspund de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU Contrasemnează: Ministrul justiţiei, Alina-Ştefania Gorghiu p. Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Lămăşanu Angelica Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Adrian Câciu Ministrul finanţelor, Marcel-Ioan Boloş Bucureşti, 2 noiembrie 2023. Nr. 1.067. ANEXA 1 NOTĂ DE FUNDAMENTARE privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Dezvoltarea şi optimizarea infrastructurii de date pentru sectorul judiciar - Justice Data Centers (J-DCs)“ În contextul derulării proiectului „Dezvoltarea sistemului electronic de management al cauzelor ECRIS V“, cod SMIS 142520, finanţat prin Programul operaţional Capacitate administrativă, al cărui scop, în fond, este implementarea noului sistem de gestiune informatică a dosarelor aflate pe rolul instanţelor de judecată şi al parchetelor, sistem care, înainte de toate, cunoaşte o schimbare de paradigmă tehnico-funcţională - tranziţia topologică de la infrastructuri monolit, descentralizate, la o infrastructură centralizată, bazată pe microservicii, scalabilă şi interoperabilă - Ministerul Justiţiei (MJ) a procedat la evaluarea facilităţilor (camere de date) existente în sistemul judiciar, cu scopul determinării gradului de utilizare şi a capacităţilor de găzduire disponibile sau, după caz, de extensie a acestora, respectiv a gradului de conformitate la standardele impuse din perspectiva asigurării unui SLA (Service Level Agreement) corespunzător sistemelor critice, aliniat, în egală măsură, la exigenţele impuse de Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice, cu modificările şi completările ulterioare. Concluziile desprinse ca urmare a derulării procesului de evaluare sus-menţionat sunt: - disponibilitatea redusă a resurselor (număr de rack-uri) raportat la necesarul estimat, în primă fază doar pentru sistemul ECRIS V, ponderat cu evoluţia şi creşterea organică anuală de circa 20%/an, cross-sector; – după caz, lipsa unor facilităţi tehnologice aliniate la standardele în domeniu, de exemplu, pardoseală tehnică, linii redundante pentru alimentare cu energie electrică, sisteme automate de detecţie şi stingere a incendiului etc.; – existenţa unor riscuri operaţionale, determinate de imposibilitatea aplicării corespunzătoare a procedurilor operaţionale BCDR (Business Continuity and Disaster Recovery), respectiv de faptul că facilităţile (camerele de date) găzduiesc în aceeaşi incintă sau incinte învecinate, după caz, atât mediul de producţie, cât şi mediile de back-up; – un spectru larg (vendori şi vechimi) atât în ceea ce priveşte echipamentele IT&C, în majoritatea cazurilor, cât şi, după caz, infrastructura tehnologică-suport (de exemplu, climatizare), care conduce la utilizarea ineficientă a facilităţilor (de exemplu, încărcare necorespunzătoare a rack-urilor, consum energetic nebalansat, fluxuri de aer neoptimizate etc.). Faţă de acestea, luând seamă şi de perspectivele de dezvoltare ale sistemului judiciar, respectiv îmbunătăţirea infrastructurilor IT&C şi a soluţiilor informatice existente, dezvoltarea serviciilor oferite publicului larg, asigurarea/implementarea noilor sisteme IT, stabilite în sarcina MJ ca urmare a angajamentelor asumate la nivel european, de exemplu, upgrade-ul tehnologic al Registrului naţional ONG, upgrade-ul tehnologic al Registrului naţional de publicitate mobiliară, implementarea unui nod naţional e-CODEX etc., pe de o parte, dar şi de nevoile de dezvoltare şi, implicit, de asigurare a unor condiţii de exploatare la acelaşi nivel al exigenţelor privind confidenţialitatea, disponibilitatea şi integritatea datelor, învederate de instituţiile subordonate MJ [de exemplu, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, pentru continuarea proiectului „Dezvoltarea sistemului informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni (ROARMIS)“, cod SMIS 135331, finanţat prin Programul operaţional Capacitate administrativă], sunt accentuate riscurile operaţionale, cross-sector, determinate de: - subdimensionarea facilităţilor existente şi dotarea (tehnică) necorespunzătoare a acestora; – lipsa mecanismelor tehnico-funcţionale necesare aplicării eficiente a procedurilor operaţionale BCDR, în scopul asigurării unui SLA corespunzător sistemelor critice; – lipsa facilităţilor pentru asigurarea unui management centralizat al infrastructurilor IT&C şi al soluţiilor informatice. Astfel, în aplicarea principiului privind constituirea unui sistem informatic judiciar unitar şi uniform, înfiinţarea, operaţionalizarea şi acreditarea a două centre de date, un nod principal şi un nod BCDR, în acord cu specificaţiile tehnice aprobate, asigură premisa tehnico-funcţională pentru soluţionarea problemelor identificate, facilitând tranziţia de la serverele locale la cele centrale, partajate, optimizarea gestionării şi utilizării resurselor, prin mecanismele de management centralizat şi interconectare, precum şi sporirea disponibilităţii serviciilor oferite publicului larg, în beneficiul instituţiilor din sectorul judiciar. Complementar, în aplicarea principiului enunţat anterior, care presupune la rândul său o schimbare de paradigmă (minimizarea gradului de eterogenitate a echipamentelor IT şi de comunicaţii de date prezente în centrele de date, datorat segregării fizice în funcţie de instituţia beneficiară), în cadrul activităţii nr. 4, MJ va derula o analiză în vederea implementării unei infrastructuri IT&C de tip cloud privat pentru sistemul judiciar. În contextul celor expuse această analiză presupune, pe de o parte, identificarea capacităţilor de procesare şi stocare necesare găzduirii sau, după caz, necesare migrării sistemelor informatice existente sau a celor aflate în dezvoltare (de exemplu, ECRIS V, RN ONG, Registrul naţional de publicitate mobiliară, Exchange etc.), precum şi dimensionarea corespunzătoare a platformelor/soluţiilor specifice de gestiune (de exemplu, KVM, baze de date, portal web, arhivare, componente de securitate etc.), iar, pe de altă parte, identificarea surselor de finanţare pentru implementarea arhitecturii rezultate (de exemplu, economiile realizate la nivelul liniilor de investiţie prevăzute în PNRR, alte surse externe nerambursabile sau rambursabile, după caz, etc.). Ministerul Justiţiei este organul de specialitate al administraţiei publice centrale ce contribuie la buna funcţionare a sistemului judiciar şi asigurarea condiţiilor înfăptuirii justiţiei ca serviciu public, apărarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti (art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare). În scopul îndeplinirii misiunii sale în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (IT&C), de coordonare, îndrumare şi verificare, din punct de vedere tehnic, metodologic şi profesional a activităţii informatice a instanţelor şi unităţilor subordonate^1, respectiv de îmbunătăţire a calităţii, eficienţei şi controlului interacţiunilor cu cetăţenii, pe de o parte, şi cu organizaţiile private, pe de altă parte, în procesul de asigurare a diverselor servicii publice, prin sporirea gradului de sofisticare al acestora din urmă^2, aliniat la politica publică în domeniul e-guvernării^3, în scopul constituirii unui sistem informatic judiciar unitar^4, potrivit cadrului legal care îi reglementează organizarea şi funcţionarea, MJ are atribuţia de a implementa şi monitoriza programele internaţionale de asistenţă tehnică şi financiară pentru sistemul judiciar, indiferent de instituţia beneficiară sau care le implementează^5,6. ^1 Art. 6 pct. VII subpct. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare. ^2 Hotărârea Guvernului nr. 436/2022 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 şi a planului de acţiune aferent acesteia. ^3 https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2022/12/Propunere-de-politica-publica-in-domeniul-e-guvernarii.pdf. ^4 Art. 194 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.973/C/2022. ^5 Art. 6 pct. I subpct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare. ^6 Art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene, aprobată prin Legea nr. 191/2023. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) este organul central de specialitate, cu personalitate juridică, ce organizează, conduce, desfăşoară, controlează şi coordonează activităţile în domeniul telecomunicaţiilor speciale pentru autorităţile publice [art. 1 alin. (1) din Legea nr. 92/1996 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, cu modificările şi completările ulterioare]. În scopul îndeplinirii atribuţiilor privind garantarea protecţiei şi confidenţialităţii serviciilor de comunicaţii şi tehnologiei informaţiei furnizate conform legii, STS este instituţia responsabilă privind lansarea serviciilor BB-PPDR (Broadband - Public Protection and Disaster Relief)^7, respectiv integrator de servicii de comunicaţii critice în vederea asigurării continuităţii comunicaţiilor destinate autorităţilor publice cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă pentru asigurarea continuităţii actului de comandă şi control atât la nivel strategic, cât şi la nivelul echipajelor de intervenţie, în vederea gestionării situaţiilor de urgenţă cu potenţial de afectare a securităţii naţionale^8. ^7 Hotărârea Guvernului nr. 429/2019 pentru aprobarea Strategiei 5G pentru România. ^8 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 73/2020 privind desemnarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale ca integrator de servicii de comunicaţii critice destinate autorităţilor publice cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă, aprobată prin Legea nr. 130/2022. Având în vedere experienţa anterioară a ambelor instituţii în implementarea proiectelor privind asigurarea serviciilor şi infrastructurilor IT şi de comunicaţii de date cross-sector, parteneriatul MJ - STS este justificat: (i) prin prisma atribuţiilor stabilite în sarcina STS în raport cu înfiinţarea, administrarea tehnică şi operaţională, securitatea cibernetică, mentenanţa, precum şi dezvoltarea ulterioară a serviciilor specifice cloudului privat guvernamental^9,10; ^9 Art. 5, coroborat cu art. 2 lit. k) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 89/2022 privind înfiinţarea, administrarea şi dezvoltarea infrastructurilor şi serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autorităţile şi instituţiile publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2023. ^10 Finanţat prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR), componenta 7. Transformare digitală, operaţiunea D. Competenţe digitale, capital uman şi utilizarea Internetului, investiţia I1. Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental: (ii) sub aspectul asigurării echipei de specialişti cu înaltă calificare şi experienţă profesională în domenii esenţiale (de exemplu, arhitectură centre de date, administrare centre de date, proiectare şi dezvoltare reţele de curenţi slabi, electroalimentare şi climatizare etc.), indispensabile demersului privind înfiinţarea şi operaţionalizarea unor centre de date, specialişti de care MJ nu dispune; (iii) de perspectiva operaţionalizării centrelor de date în termenele asumate, STS parcurgând parte din etapele tehnico-administrative cu privire la identificarea şi amenajarea locaţiilor destinate celor două centre de date; astfel, pentru atingerea obiectivelor acestui proiect, STS va pune la dispoziţia MJ două spaţii dedicate amenajării centrelor de date pentru sistemul judiciar (un nod principal şi un nod secundar - BCDR). STS are în vedere înfiinţarea centrelor de date în locaţiile deţinute din localitatea Cristian, judeţul Braşov, respectiv localitatea Giroc, judeţul Timiş, aflate în următoarele faze de dezvoltare: a) pentru centrul de date din localitatea Cristian, judeţul Braşov, clădirea este finalizată, prin acest proiect urmând a fi asigurată derularea activităţilor privind amenajarea şi dotarea cu echipamente tehnologice specifice a spaţiului ce va fi alocat centrului de date MJ; b) pentru centrul de date din localitatea Giroc, judeţul Timiş, aflat în faza de achiziţie a Proiectului tehnic şi a lucrărilor de execuţie, în cadrul acestui proiect se vor derula activităţile similare privind amenajarea şi dotarea cu echipamente tehnologice specifice a spaţiului ce va fi alocat centrului de date MJ, după ce STS va finaliza construcţia clădirii Obiectivul proiectului „Dezvoltarea şi optimizarea infrastructurii de date pentru sectorul judiciar - Justice Data Centers (J-DCs)“ este dezvoltarea şi optimizarea infrastructurii de date pentru sectorul judiciar. Obiectivul va fi atins prin: - asigurarea unei infrastructuri de date cu înaltă disponibilitate pentru întreg sistemul judiciar care, în raport cu dimensionarea previzionată, va permite migrarea sistemelor IT existente şi, după caz, găzduirea celor dezvoltate ulterior, facilitând tranziţia tehnică de la serverele locale la cele centrale; – garantarea disponibilităţii serviciilor în proporţie de 99,982%, respectiv 99,995% (indisponibilitate maximă, acumulată, de 1,6 ore/an, respectiv 26,3 minute/an); – asigurarea mecanismelor tehnice necesare aplicării procedurilor operaţionale BCDR (Business Continuity and Disaster Recovery); – facilitarea managementului centralizat al infrastructurilor IT&C găzduite, respectiv a aplicaţiilor de business migrate; – optimizarea operaţiunilor juridice, consolidarea activelor IT şi reutilizarea datelor din registrele de bază prin interoperabilitatea cu cloudul guvernamental. Proiectul contribuie la îndeplinirea jalonului 166: Centrul de date este operaţional, investiţia 4: Digitalizarea sistemului judiciar, componenta 7: Transformare digitală, prin: - înfiinţarea, operaţionalizarea şi acreditarea a două centre de date, unul de nivel Tier III şi un altul de nivel Tier IV, interoperabile, pentru uzul Ministerului Justiţiei, Ministerului Public şi instituţiilor subordonate; – reducerea riscului operaţional, pe de o parte, respectiv sporirea securităţii datelor (sub aspectul confidenţialităţii, integrităţii şi disponibilităţii), pe de altă parte, pentru sistemele găzduite; – facilitarea managementului centralizat al infrastructurilor IT&C găzduite, respectiv a aplicaţiilor de business migrate; – optimizarea operaţiunilor juridice, consolidarea activelor IT şi reutilizarea datelor din registrele de bază prin interoperabilitatea cu cloudul guvernamental. Prin materialele şi tehnologiile utilizate la edificarea celor două centre de date, respectiv soluţiile privind alimentarea cu energie electrică şi de climatizare a acestora, se urmăreşte respectarea indicatorilor de eficienţă energetică prevăzuţi în Ghidul „2022 Best Practice Guidelines for the EU Code of Conduct on Data Centre Energy Efficiency“^11. ^11 https://e3p.jrc.ec.europa.eu/publications. Centrele de date vor funcţiona cu consum energetic scăzut, asigurat de cele mai avansate soluţii low power şi răcire, cu respectarea parametrilor de eficienţă energetică prevăzuţi de documentul menţionat anterior. Totodată, prin utilizarea unor infrastructuri IT&C noi, bazate pe tehnologii moderne, intrinsec mai „verzi“, respectiv facilitarea tranziţiei tehnice de la serverele locale la cele centrale, în mediul virtual, care implică o reducere a numărului de locaţii dotate cu capacităţi de procesare, se asigură o utilizare mai eficientă a resurselor din punct de vedere energetic, concomitent cu asigurarea interoperabilităţii şi sporirii disponibilităţii serviciilor oferite publicului larg. Proiectul contribuie şi la atingerea obiectivului strategic 2. Creşterea calităţii şi eficienţei justiţiei prin transformarea digitală a sistemului judiciar, obiectiv specific 2.7. Realizarea şi operaţionalizarea unui centru de date integrat pentru sistemul judiciar, prevăzut în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 436/2022. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ale proiectului de investiţii „Dezvoltarea şi optimizarea infrastructurii de date pentru sectorul judiciar - Justice Data Centers (J-DCs)“ Titulari: Ministerul Justiţiei (MJ) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) Beneficiari: Ministerul Justiţiei Amplasamente investiţie MJ: - sediul principal: str. Apolodor nr. 17, sectorul 5, Bucureşti Amplasamente investiţie STS: - amplasamente centre de date: localitatea Cristian, judeţul Braşov, respectiv localitatea Giroc, judeţul Timiş – sediul principal: Splaiul Independenţei nr. 323A, sectorul 6, Bucureşti
┌───────────────────┬──┬───────┬───────┐
│Valoarea totală a │ │ │ │
│investiţiei │MJ│STS │Total │
│(la cursul de │ │ │ │
│schimb de 1 euro = ├──┼───────┼───────┤
│5 lei, conform │ │ │ │
│Ghidului │59│158.806│158.865│
│solicitantului) │ │ │ │
├───────────────────┼──┼───────┼───────┤
│Eşalonarea │ │ │ │
│cheltuielilor pe │ │ │ │
│ani de implementare│ │ │ │
├───────────────────┼──┼───────┼───────┤
│- anul I │0 │4 │4 │
├───────────────────┼──┼───────┼───────┤
│- anul II │0 │37.534 │37.534 │
├───────────────────┼──┼───────┼───────┤
│- anul III │0 │121.264│121.264│
├───────────────────┼──┼───────┼───────┤
│- anul IV │59│4 │63 │
└───────────────────┴──┴───────┴───────┘
Indicatori prestabiliţi:
┌────┬─────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┐
│Nr. │Denumirea │Valoarea │Anul de │ │
│crt.│indicatorului│de │referinţă*)│Valoarea-ţintă│
│ │ │referinţă│ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┤
│ │Amplasament │ │ │ │
│ │de recepţie │ │ │ │
│1 │operaţional │0 │2023 │2 │
│ │la nivel │ │ │ │
│ │naţional │ │ │ │
└────┴─────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┘
*) Anul semnării contractului de finanţare. Durata de execuţie a proiectului de investiţii: 40 de luni Finanţarea investiţiei Finanţarea proiectului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile, prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă - componenta 7: Transformare digitală, investiţia 4: Digitalizarea sistemului judiciar, jalonul 166: Centrul de date este operaţional, şi de la bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Justiţiei şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
