Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 23 alin. (1) din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 Se aprobă Strategia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017, denumită în continuare Strategia naţională, prevăzută în anexa nr. 1. ART. 2 Se aprobă Planul general de acţiuni pe perioada 2014-2017 pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, denumit în continuare Plan de acţiuni, prevăzut în anexa nr. 2. ART. 3 Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile specifice domeniului lor de activitate prevăzute în Planul de acţiuni. ART. 4 Finanţarea măsurilor prevăzute în Planul general de acţiuni se asigură din bugetul aprobat fiecărei instituţii/autorităţi publice implicate şi din fonduri externe nerambursabile, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie. ART. 5 Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: --------------- Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Nicolae-Liviu Dragnea Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, Rovana Plumb Ministrul delegat pentru dialog social, Aurelia Cristea Ministrul finanţelor publice, Ioana-Maria Petrescu Ministrul delegat pentru buget, Darius-Bogdan Vâlcov Ministrul educaţiei naţionale, Remus Pricopie Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, Mihnea Cosmin Costoiu Bucureşti, 18 noiembrie 2014. Nr. 1.050. ANEXA 1 STRATEGIA NAŢIONALĂ în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017 CAP. I Introducere Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi este un principiu fundamental al drepturilor omului, transpus atât la nivel legislativ, cât şi la nivelul politicilor publice. Studii recente în acest domeniu au relevat faptul că introducerea perspectivei de gen în politicile publice conduce la creşteri semnificative ale economiei şi nivelului de trai al cetăţenilor. În ultimii ani s-a putut observa că diferenţele de gen s-au diminuat, însă nu suficient pentru a realiza de facto egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Experienţa românească în domeniul egalităţii de gen include deja o legislaţie bine structurată, mecanisme instituţionale care pun în aplicare acest principiu, o societate civilă în continuă dezvoltare şi un important segment academic. Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată, reprezintă actul normativ prin care s-a asigurat armonizarea legislativă cu reglementările comunitare în materie. Actele juridice comunitare care reglementează domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi care reprezintă repere importante pentru prezenta strategie sunt: - Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţii şi femeile care desfăşoară o activitate independentă şi de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului; - Directiva 2010/18/UE a Consiliului din 8 martie 2010 de punere în aplicare a Acordului-cadru revizuit privind concediul pentru creşterea copilului încheiat de BUSINESSEUROPE, UEAPME, CEEP şi CES şi de abrogare a Directivei 96/34/CE; - Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de şanse şi al egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în materie de încadrare în muncă şi de muncă (reformă); - Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi privind accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii; - Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi a sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează; - Directiva 79/7/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1978 privind aplicarea treptată a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în domeniul securităţii sociale. La nivel naţional, în plan legislativ şi instituţional au avut loc recent schimbări importante, menite să asigure o reglementare eficientă şi o abordare integrată a politicilor din domeniului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. La data de 19 martie 2014 a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2014 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 21 martie 2014. Potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) din actul normativ amintit a fost înfiinţat Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, denumit în continuare Departamentul, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Ulterior a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 250/2014 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, cu modificările ulterioare, care stabileşte funcţiile şi principalele atribuţii ale Departamentului. Potrivit art. 3 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 250/2014, cu modificările ulterioare, Departamentul îndeplineşte, în conformitate cu reglementările în vigoare, următoarele atribuţii principale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi: a) coordonează aplicarea strategiei şi politicilor Guvernului în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi; b) propune Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice proiecte de acte normative, planuri naţionale de acţiune pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi asigură aplicarea acestora; c) avizează, prin intermediul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, proiectele de acte normative, iniţiate de alte autorităţi, în vederea integrării şi respectării principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; d) colectează date statistice, elaborează rapoarte, studii, analize şi prognoze privind aplicarea principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, în toate domeniile de activitate; e) elaborează, fundamentează, propune şi dezvoltă programe şi proiecte, aprobate potrivit legii, în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; f) coordonează implementarea şi, după caz, implementează programele Uniunii Europene privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; g) participă ca membru în structurile de coordonare sau gestionare a fondurilor ori a programelor derulate în România de către instituţiile Uniunii Europene, în vederea respectării principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi la alocarea resurselor; h) reprezintă Guvernul României în organismele europene şi internaţionale din domeniu şi colaborează cu structuri similare din alte ţări; i) cooperează cu autorităţi centrale şi locale, cu instituţii de învăţământ şi de cercetare, cu organizaţii neguvernamentale; j) colaborează cu partenerii sociali, inclusiv cu organizaţiile neguvernamentale implicate în domeniu, la elaborarea şi implementarea politicilor publice, în vederea realizării egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; k) sprijină, în condiţiile legii, activităţile de formare a salariaţilor instituţiilor sau organismelor publice ori private în domeniul aplicării principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; l) elaborează, tipăreşte şi difuzează, în ţară şi în străinătate, materiale de informare privind politicile guvernamentale în domeniu, precum şi materiale publicitare ori publicaţii periodice din domeniu; m) asigură comunicarea informaţiilor din sfera guvernamentală necesare Comisiei Europene în vederea redactării raportului de implementare a directivelor europene în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; n) urmăreşte, împreună cu instituţiile şi autorităţile publice responsabile, aplicarea şi respectarea prevederilor tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, în domeniul drepturilor omului şi al egalităţii de şanse. Departamentul contribuie la elaborarea rapoartelor periodice de evaluare a progreselor în aplicarea documentelor juridice internaţionale; o) asigură respectarea şi exercită controlul asupra aplicării prevederilor Legii nr. 202/2002, republicată. Îmbunătăţirea şi consolidarea cadrului legislativ naţional în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi reprezintă o etapă deosebit de relevantă care conferă acestui domeniu importanţa cuvenită la momentul actual. Totodată, întărirea capacităţii administrative în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi s-a conturat ca o necesitate evidentă, în contextul în care desfiinţarea fostei Agenţii Naţionale pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi (în anul 2010) a generat, la nivel naţional, disoluţia autorităţii statului în domeniul egalităţii de şanse şi plasarea acestui domeniu într-un con de umbră. În lipsa unor factori de decizie care să gestioneze în mod direct, exclusiv, eficient şi adecvat nevoile specifice aferente problematicii complexe din domeniul egalităţii de şanse, au fost suspendate proiecte importante cu finanţare europeană, iar organizaţiile neguvernamentale care îşi desfăşurau activitatea în domeniu, au resimţit, în mod real, lipsa unui partener de discuţii şi, mai ales, lipsa de sprijin efectiv, la nivel guvernamental. De asemenea, înfiinţarea Departamentului pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi dobândeşte noi valenţe prin prisma Rezoluţiei Parlamentului European din 17 iunie 2010 referitoare la aspectele de gen ale recesiunii economice şi crizei financiare, care subliniază necesitatea adoptării de măsuri care să combată efectele crizei financiare şi economice, pentru a se putea proteja ceea ce s-a realizat până acum în domeniul egalităţii de gen şi pentru a se evita folosirea recesiunii drept argument pentru restrângerea egalităţii de gen. În cuprinsul rezoluţiei sunt precizate condiţionalităţile generale ex-ante pentru următoarea perioadă de programare, 2014-2020, şi este menţionat, în mod specific, domeniul egalităţii de gen. În acest context, prin rezoluţia amintită se impune: "Existenţa capacităţii administrative pentru implementarea şi aplicarea legislaţiei comunitare în domeniul egalităţii de gen şi pentru politicile din domeniul Fondurilor europene structurale şi de investiţii". Potrivit aspectelor menţionate, la nivel naţional, Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi trebuie să furnizeze expertiză în domeniul gestionării fondurilor externe nerambursabile cu privire la abordarea integratoare de gen prin diverse instrumente: cursuri de formare, ghiduri etc. În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, atribuţiile ministerului în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi vizează: - coordonarea elaborării politicilor şi planurilor naţionale de acţiune ale Guvernului în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi; - avizarea proiectelor de acte normative, iniţiate de celelalte ministere şi de alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în vederea integrării şi respectării principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; - monitorizarea şi evaluarea modului de implementare a politicilor şi strategiilor în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi; - coordonarea activităţii Comisiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (CONES). Menţionăm că preşedintele CONES este secretarul de stat al Departamentului pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi. Potrivit Legii nr. 202/2002, republicată, în coordonarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) îşi desfăşoară activitatea Comisia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (CONES); secretarul de stat coordonator al activităţii în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi este preşedintele CONES. CONES este alcătuită din reprezentanţi ai ministerelor şi ai altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului sau ai autorităţilor administrative autonome, ai organizaţiilor sindicale şi ai asociaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, precum şi din reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, cu activitate recunoscută în domeniu, desemnaţi prin consens de acestea. Potrivit legii, atribuţiile CONES sunt prevăzute în regulamentul propriu de organizare şi funcţionare, avizat de membrii CONES şi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 933/2013. CONES a funcţionat şi în perioada 2006-2010, în coordonarea fostei Agenţii Naţionale pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES) şi a contribuit în mod activ la elaborarea şi implementarea primelor două Strategii naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioadele 2006-2009, respectiv 2010-2012. De asemenea, CONES a sprijinit şi alte activităţi desfăşurate de către fosta ANES, având un rol important în introducerea perspectivei de gen în politicile şi programele derulate la nivel naţional. Promovarea perspectivei de gen în politicile din ţara noastră se menţine ca fiind o constantă la nivel naţional şi, în acest sens, Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi a elaborat şi va implementa cea de-a treia Strategie naţională în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi Planul general de acţiuni pentru implementarea Strategiei, pentru o perioadă de 4 ani, respectiv 2014-2017. CAP. II Informaţii generale relevante Criza economică şi socială prin care trece Europa a afectat, fără îndoială, toate grupurile vulnerabile şi în mod special, femeile. Este cunoscut faptul că majoritatea măsurilor de austeritate asumate la nivelul statelor membre, având predominant un caracter financiar-fiscal, au influenţat semnificativ situaţia economică şi socială în special a grupurilor vulnerabile din toată Europa. Restructurările, reorganizările şi concedierile, atât din sectorul public, cât şi din sectorul privat, au afectat deopotrivă bărbaţi şi femei. În această perioadă, în mod firesc şi România a înregistrat evoluţii specifice în ceea ce priveşte participarea activă şi echilibrată a femeilor şi bărbaţilor la viaţa publică. Înainte de manifestarea acută a crizei economice şi financiare, pe baza rezultatelor încurajatoare ale Strategiei Lisabona, atingerea ţintei de ocupare a femeilor şi a bărbaţilor în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii (75% rata de ocupare a forţei de muncă) părea a fi un obiectiv posibil de realizat. În 2011, la nivelul Uniunii Europene (UE-27), rata de ocupare (pentru categoriile de vârste cuprinse între 15-64 de ani) a bărbaţilor atinsese 70,1% iar cea a femeilor 58,5%. Cu toate acestea, o comparaţie pe termen mai lung arăta că, dacă rata de ocupare a bărbaţilor în 2011 s-a situat sub nivelul corespunzător înregistrat cu 10 ani în urmă (70,9% în 2001), a existat o creştere semnificativă a procentului de femei din totalul persoanelor angajate, de 4,2 puncte procentuale, de la 54,3% în 2001. Pentru o anumită categorie de femei active în unele sectoare economice, criza se pare că a menţinut acest procent ridicat al ratei de ocupare, ea afectând în mai mare măsură bărbaţii*1). Însă, dacă la începutul manifestării efectelor crizei economice şi financiare (trimestrul IV 2008), reducerile de personal s-au înregistrat masiv în sectoare cu personal predominant masculin, măsurile ulterioare de austeritate au lovit puternic şi în alte sectoare, inclusiv în cele dominate numeric de feminin. Această situaţie a determinat modificări de substanţă asupra politicilor de protecţie socială, prevenire şi combatere a şomajului şi formare profesională, inclusiv asupra funcţiilor familiei şi relaţiilor intrafamiliale, în special în ceea ce priveşte schimbarea rolurilor de "susţinător de familie" ce revin în mod tradiţional bărbaţilor.────────── *1) "The impact of the economic crisis on the situation of women and men on gender equality policies", Synthesis report, Francesca Bettio, Marcella Corsi, Carlo D'Ippoliti, Antigone Lyberaki, Manuela Samek Lodovici and Alina Verashchagina, European Commission, Directorate-General for Justice; Unit D2 "Equality between men and women", 2012.────────── La nivelul Uniunii Europene există un consens cu privire la faptul că ţinta europeană de 75% în ceea ce priveşte rata de ocupare a forţei de muncă, stabilită în contextul Strategiei Europa 2020, va putea fi atinsă doar dacă mai multe femei vor participa pe piaţa muncii. În consecinţă şi la nivel naţional trebuie să existe o motivaţie puternică pentru ca politicile să fie în continuare puternic focalizate pe utilizarea potenţialului neexploatat sau sub-exploatat al femeilor care se află în afara pieţei muncii sau care nu îşi valorifică întreg potenţialul pe piaţa muncii în vederea creşterii ratei de ocupare a acestora până la nivelul de 70%, în conformitate cu angajamentele României legate de îndeplinirea ţintelor Strategiei Europa 2020. În anul 2012, în România, rata de ocupare a populaţiei cu vârstă de muncă (segmentul de vârstă 15-64 ani) a fost de 59,5% (66,5% bărbaţi şi 52,6% femei)*2). Pentru segmentul de vârstă cuprins între 20-64 ani, la nivelul anului 2012, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 63,8% la o distanţă de 6,2 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. Au fost înregistrate valori mai mari pentru populaţia de sex masculin (71,4% faţă de 56,3% pentru populaţia de sex feminin), iar pentru segmentul de vârstă 55-64 de ani, respectiv populaţia activă ce poate fi definită ca vârstnică, procentul înregistrat de România a fost de 32,9% femei şi 51,2% bărbaţi.────────── *2) Institutul Naţional de Statistică. Forţa de Muncă în România. Ocupare şi Şomaj în anul 2012.────────── Conform statisticilor EUROSTAT, în anul 2012, rata şomajului în România s-a situat pe poziţia a 7-a între ţările cu cele mai mici rate ale şomajului din UE, respectiv 7%, cu 3,5 puncte procentuale sub media europeană. Rata şomajului feminin păstra tendinţa de a se situa sub cea masculină, fiind de aproximativ 6,4% pentru femei faţă de 7,6% în cazul bărbaţilor. Discriminarea directă, indirectă şi existenţa segregării pe piaţa muncii au contribuit la înregistrarea unui decalaj evident între veniturile femeilor şi cele ale bărbaţilor. Datele statistice furnizate de către EUROSTAT evidenţiază faptul că pentru anul 2011, procentul diferenţei salariale între femei şi bărbaţi, la nivel european, a fost de 16,4%, cele mai mari valori, de peste 20%, înregistrându-se în Estonia, Cehia, Austria, Germania şi Grecia. La polul opus se afla Slovenia, cu un procent de 2%, Polonia (5%) şi Italia (6%). În România, la nivelul anului 2011, diferenţa salarială dintre femei şi bărbaţi a fost de 12% iar în anul 2012, de 11%*3).────────── *3) Institutul Naţional de Statistică. Câştigurile salariale şi costul forţei de muncă 2012.────────── Diferenţele salariale pe sexe ce apar pe diferite activităţi economice sunt consecinţa influenţei mai multor factori, precum nivelul de calificare al salariaţilor, poziţia ierarhică la locul de muncă sau ocupaţia exercitată. Faţă de media pe economie, în anul 2012, câştigul lunar net al femeilor a reprezentat 94,5% din cel al tuturor salariaţilor. Bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 25%) regăsindu-se în: intermedieri financiare şi asigurări (31,5%), alte activităţi de servicii (30,0%) şi industria prelucrătoare (28,2%). Femeile realizează câştiguri salariale medii lunare nete superioare bărbaţilor în activitatea de servicii administrative şi activităţi de servicii-suport (cu 29,2%), însă ponderea femeilor se ridică la mai puţin de o treime din numărul total al salariaţilor din această activitate. Câştiguri salariale nete superioare bărbaţilor au realizat şi femeile din activităţile de construcţii (cu 17,9%), ponderea lor ridicându-se la aproximativ 13,3%, femeile din administraţia publică (cu 7,0%), ce deţin totodată şi ponderea majoritară a acestei activităţi (57,1%), respectiv femeile din industria extractivă (cu 6,9%), ponderea lor ridicându-se la circa 16%*4).────────── *4) Idem.────────── Din punctul de vedere al ratei sărăciei, România (cu 22,2%) se plasa în anul 2011 în grupul statelor relativ sărace, cu valori peste media Uniunii Europene (de 16,9%), alături de Bulgaria (22,3%), Spania (21,8%), Grecia (21,4%), Lituania (20,0), Italia (19,6%). Rate de sărăcie mult mai mici s-au înregistrat în unele state precum Cehia (9,8%), Olanda (11,0%), Austria (12,6%), Danemarca şi Slovacia (13,0% fiecare). Distribuţia pe sexe a sărăciei în multe state europene a avut un caracter asemănător cu cel din România, în sensul că rata de sărăcie a femeilor a fost mai mare decât cea a bărbaţilor. De exemplu, pe ansamblul Uniunii Europene, rata sărăciei la femei a fost în anul 2011 cu 1,5 puncte procentuale superioară celei a bărbaţilor (17,6% faţă de 16,1%). Cele mai mari diferenţe între rata sărăciei femeilor faţă de rata sărăciei bărbaţilor s-au constatat în Cipru şi Suedia (+3,5 fiecare), Bulgaria, Slovenia şi Marea Britanie (+2,8 fiecare), Germania (+1,9)*5).────────── *5) Institutul Naţional de Statistică. Dimensiuni ale incluziunii sociale în România 2012.────────── La nivel întregii Uniuni Europene, femeile sunt mai expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială decât bărbaţii, în principal datorită veniturilor mai mici ale acestora. Conform datelor centralizate de către EUROSTAT, în anul 2011, la nivelul UE, 25,3% dintre femei se aflau în pragul sărăciei sau al excluderii sociale, spre deosebire de 23,1% dintre bărbaţi. De altfel, riscul de sărăcie şi de expunere la situaţii sociale dificile a crescut considerabil în ultimii 2 ani, mai ales pe fondul crizei şi măsurilor de austeritate impuse de către aceasta. Statisticile europene arată că, în perioada 2005-2011, riscul de sărăcie sau excluziune socială a suferit o scădere mai accentuată în România (-3,3%) decât în UE27 (-0,3%). Astfel, în perioada 2009-2012, indicatorul riscului de sărăcie sau excluziune socială AROPE - ce are în vedere dimensiunea multidimensională a sărăciei - a înregistrat o scădere până în anul 2011 (de la 43,1% în 2009 la 40,3% în 2011). Cu toate acestea, în 2011, 40,3% din populaţia României era expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială (faţă de 24,1% media europeană)*6, iar ponderea femeilor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost mai mare decât cea a bărbaţilor aflaţi în aceeaşi situaţie (42,06%, respectiv 39,42%).────────── *6) Eurostat (ilc_peps01 series).────────── În anul 2012, riscul de sărăcie sau excluziune socială creşte cu 1,4 puncte procentuale faţă de anul precedent, atingând o rată de 41,7%*7).────────── *7) Institutul Naţional de Statistică. Dimensiuni ale incluziunii sociale în România 2012.────────── Participarea echilibrată pe piaţa muncii atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor - în termeni de ocupare, salarizare, promovare şi participare la formare continuă - este strâns legată de contextul familial. Din aceste considerente reiese necesitatea punerii în aplicare a unor politici coerente care să stimuleze acest proces al concilierii vieţii profesionale cu cea familială şi cea privată. Abordarea acestei problematici trebuie să ia în considerare nu numai dimensiunea economică, dar şi cea socioculturală în cadrul căreia sunt perpetuate stereotipuri de gen care, cel mai adesea, conduc la o repartizare inegală a puterii economice şi politice în societate şi la o limitare a accesului femeilor în diferite sfere ale vieţii sociale, spre exemplu, în anumite arii profesionale considerate a fi "natural masculine". Accesul la resursele materiale şi financiare, la educaţie, pe piaţa muncii şi la decizie este strâns legat între acestea şi se influenţează reciproc, traducând implicit gradul de democratizare a distribuirii puterii între femei şi bărbaţi, la un moment dat. O perspectivă realistă asupra egalităţii de şanse poate fi conturată prin datele existente cu privire la participarea femeilor la viaţa politică. Astfel, în urma unei analize a participării femeilor şi bărbaţilor la alegerile locale din luna iulie 2012, a reieşit faptul că femeile ocupă în proporţie de numai 5,95% funcţii publice alese. În ceea ce priveşte alegerile parlamentare din decembrie 2012, ponderea femeilor - de 11,5% - a înregistrat o uşoară creştere faţă de vechiul legislativ 2008-2012, în care femeile ocupau un procent de 9,8% din totalul numărului de parlamentari. În comparaţie, la nivelul UE, 24% dintre parlamentari sunt femei, reprezentând o creştere cu 16% faţă de situaţia înregistrată cu 10 ani în urmă. Potrivit bazei de date on-line a Comisiei Europene cu privire la situaţia femeilor şi a bărbaţilor în poziţii de decizie, domeniul administraţie publică, în cadrul administraţiilor publice centrale din statele membre ale UE ("ministerele sau departamentele guvernamentale la nivel naţional conduse de un ministru"), la cele două niveluri decizionale (funcţii cu caracter decizional ce urmează celei a demnitarului), ponderea femeilor a crescut: dacă în 2003 procentul înregistrat era de 25,5%, în anul 2011 era de 34,5% iar în 2012, de 33%. În România, ponderea reprezentării femeilor în poziţii decizionale, la ambele niveluri, creşte de la 27% în 2003 la 56% în 2011 şi, în concordanţă cu tendinţa descrescătoare înregistrată şi la nivelul Uniunii Europene, la 51% în 2012. În fapt se constată că procentul femeilor care ocupă poziţii de decizie în administraţia publică centrală depăşeşte semnificativ media generală din UE, fapt care situează ţara noastră, la acest indicator, printre primele locuri în ierarhia europeană. CAP. III Priorităţi, politici şi cadrul juridic existent În România, egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi este un principiu fundamental al drepturilor omului, transpus atât la nivel legislativ, cât şi la nivelul politicilor publice. Acest principiu este consacrat în Legea nr. 202/2002, republicată, care reglementează măsurile pentru promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în toate sferele vieţii publice din România şi defineşte termeni ca: egalitate de şanse între femei şi bărbaţi, discriminare pe criteriu de sex, discriminarea directă, indirectă, hărţuirea şi hărţuirea sexuală, plată egală pentru muncă de valoare egală, acţiuni pozitive, discriminarea multiplă. De asemenea, legea cuprinde capitole specifice în care sunt prezentate măsurile privind respectarea egalităţii de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii, participarea la decizie, la educaţie, eliminarea rolurilor şi stereotipurilor de gen. În scopul implementării politicii publice a Guvernului în domeniul egalităţii de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi, în conformitate cu prevederile programelor de guvernare, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) şi-a asumat obiective în domeniu, puse în aplicare prin intermediul unor măsuri specifice înscrise în două documente strategice anterioare elaborate de către fosta Agenţie Naţională pentru Egalitate de Şanse: Strategia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2006-2009 şi Strategia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2010-2012. Principalele realizări ale Strategiei pentru perioada 2006-2009 au fost: dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului legislativ în domeniu prin continuarea transpunerii prevederilor acquis-ului european în domeniu; analiza socioeconomică a situaţiei femeii din mediul rural şi urban; campania "Participă la decizie!"; campania de informare privind legislaţia în domeniul antidiscriminării pe criteriul de gen; campania de informare a medicilor de familie şi de planificare familială cu privire la "Obiectivele ANES privind concilierea vieţii de familie cu viaţa profesională"; dezbaterea intitulată "Imaginea femeii în publicitate şi mass-media. Efectele asupra adolescenţilor"; dezbaterea intitulată "Identificarea mijloacelor prin care se poate preveni şi combate violenţa împotriva femeilor". De asemenea, toate activităţile care au fost desfăşurate de ANES ca organism naţional de implementare a "Anului European al Egalităţii de Şanse pentru Toţi - 2007" au fost abordate în contextul îndeplinirii obiectivelor Strategiei. În acest sens, în colaborare cu alte instituţii ale administraţiei publice centrale, organizaţii neguvernamentale şi partenerii sociali, a fost pus în aplicare un set de 12 acţiuni specifice având ca obiectiv principal informarea şi conştientizarea cetăţenilor cu privire la drepturile lor la nediscriminare şi egalitate de şanse. Aceste acţiuni (campanii de informare, seminare, studii şi evaluări, "săptămâna diversităţii" etc.) s-au derulat atât la nivel central, cât şi local, adresându-se tuturor cetăţenilor şi cu prioritate elevilor, reprezentanţilor mass-mediei, altor actori sociali. În ceea ce priveşte Strategia 2010-2012, principalele activităţi îndeplinite au fost următoarele: elaborarea unui ghid de integrare a perspectivei de gen în activitatea preşcolară; realizarea unor programe de formare pe egalitate de gen pentru personalul didactic din învăţământul preşcolar; organizarea unor conferinţe derulate la nivel naţional cu privire la rolul politicilor de reducere a diferenţei salariale între femei şi bărbaţi, cu participarea organizaţiilor sindicale şi a asociaţiilor patronale, precum şi a reprezentanţilor mediului de afaceri (editarea de materiale promoţionale şi informative, întâlniri cu sindicatele şi patronatele etc.); editarea unui ghid cu modele de conciliere a vieţii de familie cu viaţa profesională şi cu prevederi legislative care au fost distribuite la nivel naţional; realizarea unui diagnostic privind impactul presei video asupra construcţiei rolurilor şi stereotipurilor de gen; încurajarea reprezentării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor la procesul decizional prin introducerea unor măsuri afirmative pentru femei în scopul creşterii numărului acestora în funcţiile de conducere şi de decizie, participarea la implementarea unor proiecte de promovare a egalităţii de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi cofinanţate din Fondul Social European. Programul de guvernare 2013-2016 şi-a propus în cuprinsul capitolului "Muncă" mai multe direcţii de acţiune în care dimensiunea de gen a fost luată în considerare. Astfel, capitolul amintit prevede susţinerea egalităţii de şanse, inclusiv privind eliminarea diferenţelor salariale între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii şi includerea principiilor coeziunii sociale şi al egalităţii de gen în toate politicile publice şi întărirea capacităţii de monitorizare a aplicării acestora, obiective comune şi aflate în deplină concordanţă cu spiritul prezentei strategii. Mai mult, în capitolul "Educaţie", Pachetul social garantat pentru educaţie include garantarea egalităţii de şanse indiferent de statutul social al familiilor din care provine copilul, sex, religie, etnie, capacităţi psihomotorii etc., iar programul "Şansa a doua prin educaţie" care vizează eliminarea analfabetismului şi integrarea pe piaţa muncii ia în considerare garantarea egalităţii de şanse şi eliminarea oricăror forme de discriminare. CAP. IV Definirea problemei Pornind de la experienţa primelor strategii naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioadele 2006-2009, respectiv 2010-2012, prezentul document strategic îşi propune să restrângă, să concentreze domeniile de intervenţie, atât din raţiuni pragmatice, de eficienţă, cât şi financiare. În timp ce primul document strategic pentru perioada 2006-2009 s-a focalizat preponderent pe măsuri de informare şi conştientizare, cel de-al doilea document strategic şi-a extins ariile de intervenţie şi a prevăzut măsuri şi activităţi concrete care să răspundă situaţiilor problematice care au fost identificate de-a lungul timpului pe anumite arii de intervenţie specifice, precum educaţia, piaţa muncii, viaţa socială, roluri şi stereotipuri de gen, participarea la procesul de luare a deciziilor. În contextul reducerilor financiare şi de personal, precum şi al reorganizării instituţionale, respectiv desfiinţarea ANES, implementarea Strategiei naţionale pentru perioada 2010-2012 a înregistrat o serie de nerealizări şi/sau mari întârzieri. În cadrul acestui document strategic educaţia a fost apreciată ca fiind unul dintre domeniile prioritare de intervenţie pentru promovarea unei societăţi axate pe respectarea drepturilor omului şi susţinerea diversităţii. Documentul a relevat faptul că, dincolo de intervenţii legislative punctuale, combaterea discriminării de gen este condiţionată de existenţa unui sistem educativ favorabil egalităţii de şanse şi dezvoltării personale. Obiectivul general pentru această arie de intervenţie a fost introducerea perspectivei de gen în educaţie. Un alt obiectiv major de intervenţie a vizat piaţa muncii prin: reducerea diferenţei salariale între femei şi bărbaţi şi implementarea unor măsuri de conciliere a vieţii de familie cu viaţa profesională. În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, direcţia de specialitate a organizat reuniuni cu partenerii sociali, reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi alţi experţi în vederea identificării de modalităţi concrete de diminuare a diferenţei salariale. În cadrul ariei de intervenţie referitoare la viaţa socială s-a considerat oportună sărbătorirea unor date importante din istoria luptei pentru drepturile femeilor şi drepturile omului, de exemplu: Ziua internaţională a femeii (8 martie), Ziua internaţională a bărbatului (19 noiembrie), Ziua internaţională a familiei (15 mai), Ziua internaţională a femeii din mediul rural (15 octombrie), Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeii (25 noiembrie), Ziua internaţională a drepturilor omului (10 decembrie). Eliminarea rolurilor şi stereotipurilor de gen din mass-media a reprezentat o altă arie prioritară a Strategiei naţionale pentru perioada 2010-2012. Din perspectiva de gen s-a concluzionat că mesajul transmis de media trebuie să răspundă nevoilor individuale şi specifice atât ale femeilor, cât şi ale bărbaţilor. Mai mult decât atât, imaginea femeilor şi a bărbaţilor proiectată prin intermediul mesajelor media nu trebuie să aducă atingere demnităţii individuale şi nici să reflecte situarea unora sau altora în ipostaze inferioare şi degradante. În colaborare cu Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA) România, direcţia de specialitate a participat ca membru permanent la organizarea Observatorului de gen din România. Principalele arii de interes ale Observatorului de gen sunt: piaţa muncii, educaţie, sănătate, migraţie, incluziune socială şi eliminarea rolurilor şi stereotipurilor de gen. Observatorul de gen a fost lansat la finalul lunii octombrie 2011, în conformitate cu planul strategic întocmit şi asumat de UNFPA. Acesta cuprinde inventarierea şi analiza politicilor publice în domeniul egalităţii de gen, un inventar al legislaţiei în domeniul combaterii discriminării şi al publicaţiilor academice în domeniul egalităţii de gen, al studiilor şi cercetărilor din domeniu, o bază de date a organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul egalităţii de gen şi apărarea drepturilor omului. Participarea echilibrată a femeilor şi a bărbaţilor la procesul de decizie reprezintă un principiu fundamental asumat de către România atât prin prevederile legislative în vigoare, cât şi prin programele realizate. Astfel, au fost elaborate analize statistice privind "Situaţia femeilor şi a bărbaţilor în poziţii de decizie în administraţia publică centrală", iar raportările din anii 2011-2013 care au fost comunicate Comisiei Europene pentru actualizarea bazei sale de date anuale privind echilibrul de gen în poziţiile de decizie în administraţia publică centrală, precum şi analiza comparativă 2011-2012 a poziţionării României în baza de date centralizată a Comisiei Europene sunt publicate pe site-ul oficial al MMFPSPV. Totodată, cu prilejul alegerilor locale şi al celor parlamentare, au fost elaborate analize ale gradului de participare/mandatelor femeilor şi bărbaţilor la alegeri, respectiv la nivelul primăriilor, consiliilor judeţene şi consiliilor locale, precum şi la nivelul Parlamentului României (de asemenea, publicate pe site-ul oficial al MMFPSPV). La nivel european, priorităţile în domeniul egalităţii de gen asumate prin Strategia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2010-2015 sunt în număr de 5: independenţa economică a femeilor (în cadrul parametrilor fiscali din strategia Europa 2020); egalitatea retribuţiei între sexe şi nesegregarea ocupaţiilor specifice femeilor; egalitate în procesul decizional la nivel comunitar şi naţional; demnitate, integritate şi sfârşitul violenţei asupra femeilor; egalitate între femei şi bărbaţi în acţiunile externe ale UE, inclusiv cadrul cooperării pentru dezvoltare. Respectarea şi realizarea unei egalităţi de facto între femei şi bărbaţi reprezintă un demers sinuos, foarte îndrăzneţ şi provocator. Nu se poate afirma că am eliminat pe deplin, din viaţa socială, inegalităţile de şanse şi tratament, discriminarea, intoleranţa, lipsa de înţelegere şi de respect pentru dorinţele şi nevoile celor de lângă noi. În mod evident, egalitatea de şanse, în general, şi egalitatea de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi, în mod particular, reprezintă un proces social complex, determinat în timp şi condiţionat nu numai de factori obiectivi (dintre care cei economici sunt cei mai importanţi), dar şi de factori socioculturali, subiectivi, dintre care tradiţiile, obiceiurile şi stereotipurile de gen sunt cei mai evidenţi. Pentru a înţelege mai bine de ce egalitatea de şanse este în continuare o temă de actualitate, o perspectivă "istorică" asupra evoluţiei acesteia este cu totul necesară. Pentru acest parcurs trebuie să avem în vedere atât perioada relativ scurtă de timp care a trecut de la ieşirea României din perioada comunistă - în care această problemă legată nemijlocit de democraţie, demnitate umană, stat de drept şi respect pentru drepturile fundamentale ale omului nu putea fi discutată -, cât şi faptul că problematica egalităţii de şanse, inclusiv a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, a devenit una sistematică şi consistentă abia în anii 2000, în contextul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană. Pe de altă parte, într-un context mai larg, criza economică şi socială prin care trece întreaga Europă afectează în forme specifice şi cu intensităţi diferite atât bărbaţii, cât şi femeile şi, implicit, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Cu toate că în ultimii ani se pot observa progrese mai ales în ceea ce priveşte conştientizarea existenţei unei inegalităţi de gen la nivelul societăţii, mai sunt încă multe de făcut. Schimbarea mentalităţilor prin asumarea unor atitudini şi comportamente sociale şi politice în spiritul egalităţii de gen depinde în continuare, în cea mai mare măsură, de educaţie. De-a lungul anilor, introducerea perspectivei de gen în educaţie s-a făcut în diferite forme şi folosind instrumente dintre cele mai variate. Consecinţele acestor măsuri au avut efecte vizibile, mergând de la reducerea diferenţelor de gen în ceea ce priveşte accesul la educaţie până la structurarea unor teorii de gen în mediul academic. Cu toate acestea, sunt necesare în continuare măsuri de combatere a stereotipurilor de gen în sistemul de învăţământ, prin evaluarea perspectivei de gen a procesului educaţional şi prin continuarea campaniilor de informare şi conştientizare destinate atât cadrelor didactice, cât şi elevilor. Stabilirea unui echilibru între parteneri în ceea ce priveşte împărţirea responsabilităţilor casnice este un alt factor important în reducerea diferenţelor de gen. Cu toate că la nivelul Uniunii Europene concilierea vieţii de familie cu viaţa profesională este abordată, în primul rând, din perspectiva obiectivelor de la Barcelona, adică din perspectiva creşterii facilităţilor de îngrijire a copiilor până la 1 an, respectiv 3 ani, problematica este mult mai complexă şi include şi alte aspecte ale vieţii de familie. Pentru o lungă perioadă de timp, politicile de promovare a egalităţii între femei şi bărbaţi au fost considerate în mod exclusiv o chestiune despre şi pentru femei şi asta dintr-un motiv foarte bine întemeiat: cel al recuperării unui semnificativ decalaj istoric între femei şi bărbaţi. Cu toate acestea, au existat voci atât din mediul academic, cât şi din societatea civilă care au subliniat că o egalitate reală între cele două sexe nu se poate realiza, dacă se exclud bărbaţii. Mai mult decât atât, nu ar fi nici "corect" faţă de persoanele de sex feminin să fie lăsate singure în eforturile lor pentru emancipare şi independenţă economică şi socială. În acest sens, în special începând din 2001, când Suedia a deţinut preşedinţia UE, s-a discutat despre implicarea bărbaţilor în promovarea egalităţii de gen ca arie de intervenţie în politicile europene din domeniu; în felul acesta, obiectivul a fost inclus în Foaia de parcurs a Comisiei Europene privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru anii 2006-2010. Documentul strategic a propus implementarea unor măsuri de creştere a gradului de conştientizare a semnificaţiei şi importanţei implicării bărbaţilor în promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Reprezentarea echilibrată a femeilor şi a bărbaţilor în procesul de decizie este un deziderat indispensabil pentru realizarea unei democraţii participative în mod real, dar şi o condiţie necesară pentru o societate lipsită de orice formă de discriminare bazată pe criteriul de sex. Este importantă continuarea eforturilor pentru creşterea participării femeilor atât la viaţa socială, cât şi la decizia politică şi cea economică. Literatura de specialitate*8) recentă a consemnat faptul că, în perioada crizei economice, companiile şi organizaţiile care au avut în forurile de decizie mai multe femei au identificat mult mai uşor măsurile necesare pentru a trece peste obstacolele inerente ale crizei.────────── *8) Potrivit "The impact of the economic crisis on the situation of women and men on gender equality policies", Synthesis report, Francesca Bettio, Marcella Corsi, Carlo D'Ippoliti, Antigone Lyberaki, Manuela Samek Lodovici and Alina Verashchagina, European Commission, Directorate-General for Justice; Unit D2 "Equality between men and women", 2012.────────── Integrarea activă a perspectivei de gen în politicile naţionale constituie, fără îndoială, un mare beneficiu pentru o societate democratică şi lipsită de prejudecăţi. Din acest punct de vedere, în următorii ani, la nivelul politicilor naţionale sectoriale, există stabilite măsuri concrete de intervenţie care să asigure o perspectivă a impactului de gen a acestor politici, ţinând cont, în acelaşi timp, de specificul domeniului de intervenţie: avem aici în vedere Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei în familie pentru perioada 2013-2017, Strategia naţională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016, Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă a României orizonturi 2013-2020-2030, Strategia naţională pentru ocuparea forţei de muncă 2014-2020 etc. Spre exemplu, Strategia naţională pentru ocuparea forţei de muncă 2014-2020 şi Planul de acţiuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea Strategiei stabilesc o serie de acţiuni concrete care să răspundă obiectivului acesteia privind creşterea participării femeilor pe piaţa muncii, inclusiv prin măsuri-suport de reconciliere a vieţii profesionale cu cea de familie: - combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de învăţământ prin continuarea organizării de campanii de informare pentru elevii de liceu în domeniul egalităţii de şanse; - organizarea de campanii de informare şi conştientizare pentru taţi cu privire la nevoia implicării acestora în creşterea şi educarea propriilor copii; - editarea unui ghid cu modele de conciliere a vieţii de familie cu viaţa profesională şi cu prevederi legislative care să fie distribuite la nivel naţional; - organizarea de burse ale locurilor de muncă în regiunile/localităţile cu o participare redusă a femeilor pe piaţa muncii în scopul facilitării ocupării acestei categorii; - activităţi menite să reducă diferenţele de gen în salarizare prin organizarea de conferinţe naţionale în care să fie implicaţi partenerii sociali, reprezentanţi ai Guvernului, precum şi reprezentanţi ai mediului de afaceri şi elaborarea şi editarea de materiale promoţionale şi informative; - sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului în rândul femeilor, în particular prin facilitarea utilizării de noi idei şi prin încurajarea înfiinţării de noi firme în sectoarele economice cu potenţial de creştere; - încurajarea femeilor pentru revenirea pe piaţa muncii ca urmare a întreruperii sau finalizării concediului pentru creşterea copilului/copiilor, inclusiv prin aranjamente flexibile de lucru; - dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura facilităţi de îngrijire a copiilor în toate comunităţile şi accesul la acest tip de servicii; - identificarea nevoii de servicii de îngrijire, precum şi dezvoltarea de programe de formare şi motivare a participării îngrijitorilor pe piaţa muncii, concomitent cu dezvoltarea şi promovarea accesului persoanelor dependente la servicii de îngrijire. Prin urmare, abordarea problematicii egalităţii de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi, a măsurilor necesare realizării şi consolidării egalităţii pe criteriul de sex are şi trebuie să aibă, concomitent, atât un caracter integrat, cât şi o perspectivă sectorială care să asigure exprimarea caracterului multidimensional al domeniului de intervenţie. În acest context, Strategia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi nu îşi propune abordarea exhaustivă a acestei problematici, care să presupună intervenţii în toate domeniile vieţii sociale, ci o abordare directă şi punctuală a unor domenii distincte, sensibile, respectiv a acelora care se dovedesc mai vulnerabile sau mai puţin receptive la problematica de gen. Astfel, pentru perioada 2014-2017, prezenta strategie a identificat următoarele arii de intervenţie: educaţia, piaţa muncii, participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor la procesul de decizie, abordarea integrată a egalităţii de gen şi violenţa de gen. Pentru fiecare arie de intervenţie au fost identificate măsuri specifice şi s-a stabilit un set de indicatori de rezultat, au fost identificate resursele financiare adecvate şi principalii actori cu sprijinul cărora obiectivele propuse vor putea fi atinse. Este important de precizat că acţiunile cuprinse în cadrul Strategiei se vor implementa cu prioritate în colaborare cu partenerii sociali, organizaţii sindicale şi patronale, precum şi cu organizaţiile neguvernamentale active în combaterea fenomenului discriminării după criteriul de sex. CAP. V Obiectivele Strategiei Arii de intervenţie şi obiectivele specifice ale Strategiei: 1. EDUCAŢIA a) Combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de învăţământ 2. PIAŢA MUNCII a) Promovarea perspectivei de gen în politicile de ocupare, mobilitate şi migraţie a forţei de muncă b) Creşterea gradului de conştientizare cu privire la prevederile legale din domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi c) Creşterea gradului de conştientizare cu privire la diferenţa salarială între femei şi bărbaţi d) Creşterea gradului de conştientizare privind concilierea vieţii profesionale cu viaţa familială şi cea privată e) Încurajarea integrării pe piaţa muncii a femeilor vulnerabile la fenomenul discriminării 3. PARTICIPAREA ECHILIBRATĂ LA DECIZIE a) Monitorizarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor la procesul de decizie 4. ABORDAREA INTEGRATOARE DE GEN a) Introducerea perspectivei de gen în politicile naţionale 5. VIOLENŢA DE GEN a) Combaterea fenomenului de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă b) Combaterea fenomenului de violenţă de gen CAP. VI Principii generale Fiecare măsură cuprinsă în prezenta strategie şi în planul de acţiune se subsumează următoarelor principii: a) principiul legalităţii în desfăşurarea activităţilor de promovare şi implementare a principiului egalităţii de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi; b) principiul respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; c) principiul nediscriminării şi egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; d) principiul finanţării adecvate şi utilizării responsabile a resurselor financiare alocate pentru implementarea măsurilor identificate pentru atingerea obiectivelor; e) principiul descentralizării în dezvoltarea acţiunilor de promovare şi implementare a principiului egalităţii de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi; f) principiul abordării integrate-presupune coordonarea şi cooperarea între toate instituţiile implicate; g) principiul parteneriatului public-privat, care recunoaşte importanţa cooptării societăţii civile în activităţile concrete de implementare a măsurilor de promovare şi implementare a principiului egalităţii de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi. CAP. VII Direcţii de acţiune 1. EDUCAŢIA 1.1. Combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de învăţământ a) Realizarea unor analize la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar cu privire la perspectiva de gen în educaţie, prin: - aplicarea de chestionare adresate directorilor şi cadrelor didactice, care să urmărească identificarea gradului de promovare a perspectivei de gen în procesul educaţional, precum şi evaluarea nivelului de valorificare a perspectivei de gen în instituţii de învăţământ (şcoală primară, gimnazială, liceu); - aplicarea de chestionare adresate elevilor, având drept scop evaluarea gradului de percepţie a problematicii de gen atât în mediul şcolar, cât şi în cel extraşcolar. b) Organizarea unei campanii de sensibilizare şi informare în rândul elevilor din învăţământul preuniversitar în vederea creşterii gradului de conştientizare şi informare a acestora cu privire la semnificaţia şi importanţa respectării dreptului la nediscriminare şi egalitate de şanse pentru toţi. c) Valorificarea concluziilor şi propunerilor studiilor existente în domeniul promovării perspectivei de gen în educaţie, prin: - recomandări specifice necesare a fi introduse/valorificate în elaborarea tuturor programelor şcolare; - recomandări specifice pentru procesul de proiectare şi de evaluare a manualelor şcolare şi a altor auxiliare didactice. d) Includerea în cadrul setului complementar de criterii de evaluare externă a calităţii unităţilor de învăţământ a unor criterii privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. e) Dezvoltarea de activităţi de formare continuă a cadrelor didactice în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (programe de formare continuă, alte activităţi de dezvoltare profesională şi personală). 2. PIAŢA MUNCII 2.1. Promovarea perspectivei de gen în politicile de ocupare, mobilitate şi migraţie a forţei de muncă a) Organizarea de seminare de formare şi conştientizare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi destinate angajaţilor din instituţii şi autorităţi publice cu atribuţii în elaborarea politicilor de ocupare, mobilitate şi migraţie a forţei de muncă. b) Realizarea unei analize a impactului de gen al crizei economice asupra participării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii, cu accent pe: - analiza diferenţelor de gen cu privire la participarea pe piaţa muncii formală (ocupare, şomaj, şomaj de lungă durată, şomaj în rândul tinerilor şi persoanelor înalt calificate) şi informală, evaluarea segregării pieţei muncii din perspectiva de gen, precum şi a evoluţiilor acestora în funcţie de ciclul economic (de creştere sau de recesiune); - impactul măsurilor de austeritate asupra participării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii; - analiza dimensiunii de gen a măsurilor de stimulare economică şi evaluarea consecinţelor acestora asupra participării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii. 2.2. Creşterea gradului de conştientizare cu privire la prevederile legale din domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi a) Organizarea de seminare de formare şi conştientizare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi destinate inspectorilor de muncă care asigură aplicarea şi respectarea prevederilor legale în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, conform atribuţiilor prevăzute de acestea. b) Realizarea unui studiu în scopul identificării şi evaluării situaţiilor de discriminare pe criteriul de sex care intervin în procesul de dezvoltare profesională, cu două componente: - accesul egal la promovare a femeilor care revin pe piaţa muncii după perioade prelungite de îngrijire a copiilor şi altor membri de familie dependenţi; - elaborarea unui set de recomandări pentru îmbunătăţirea şi completarea cadrului legislativ şi a practicilor utilizate de departamentele de resurse umane. 2.3. Creşterea gradului de conştientizare cu privire la diferenţa salarială între femei şi bărbaţi a) Organizarea de reuniuni de sensibilizare a angajatorilor din mediul privat cu privire la importanţa reducerii diferenţei salariale între femei şi bărbaţi. 2.4. Creşterea gradului de conştientizare privind concilierea vieţii profesionale cu viaţa familială şi cea privată a) Organizarea unei campanii de informare şi conştientizare cu privire la principalele instrumente favorabile concilierii vieţii profesionale cu viaţa familială şi cea privată: - încurajarea firmelor private de a asigura servicii de tipul day-care pentru copii angajaţilor; - susţinerea programelor de lucru flexibile pentru angajaţii care, în familie, au în îngrijire copii şi alte persoane dependente; - munca invizibilă a femeilor (ocupaţii, stil de viaţă, invizibilitate etc.); - susţinerea şi încurajarea parteneriatului dintre femei şi bărbaţi în viaţa privată şi asumarea responsabilităţilor de îngrijire a copiilor şi de către bărbaţi. 2.5. Încurajarea integrării pe piaţa muncii a femeilor aparţinând grupurilor vulnerabile la fenomenul discriminării a) Încheierea de parteneriate cu ONG-uri sau alte entităţi interesate în vederea accesării de fonduri externe nerambursabile din bugetul aprobat fiecărei instituţii/autorităţi publice implicate, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie, pentru implementarea de proiecte vizând îmbunătăţirea situaţiei femeilor aparţinând grupurilor vulnerabile la fenomenul discriminării. 3. PARTICIPAREA ECHILIBRATĂ LA DECIZIE 3.1. Monitorizarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor la procesul de decizie a) Realizarea de studii, analize privind participarea echilibrată a femeilor şi a bărbaţilor în procesul de decizie, economic, politic, social şi cultural. 4. ABORDAREA INTEGRATOARE DE GEN 4.1. Introducerea perspectivei de gen în politicile naţionale a) Implicarea activă a CONES în implementarea şi multiplicarea tuturor activităţilor din Strategie şi Planul general de acţiuni pe perioada 2014-2017 pentru implementarea Strategiei b) Formarea în domeniul egalităţii pe criteriul de sex a membrilor CONES c) Organizarea de evenimente de conştientizare şi sensibilizare cu privire la beneficiile bugetării de gen şi a facilităţilor fiscale pentru companiile care furnizează servicii de day-care angajaţilor în scopul realizării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. 5. VIOLENŢA DE GEN 5.1. Combaterea fenomenului de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă a) Elaborarea unei analize cu privire la formele de manifestare şi amploarea fenomenului de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă în companii din România şi cu privire la procedurile şi practicile utilizate de acestea în vederea prevenirii şi gestionării situaţiilor de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă; b) Organizarea unei campanii de informare şi conştientizare în rândul angajatorilor şi a angajaţilor cu privire la efectele negative ale comportamentelor de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă. 5.2. Combaterea fenomenului de violenţă de gen a) Organizarea unei campanii de sensibilizare şi conştientizare a populaţiei cu privire la violenţa de gen. CAP. VIII Rezultate aşteptate şi indicatori 1. EDUCAŢIA 1.1. Combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de învăţământ a) Realizarea unor analize la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar cu privire la perspectiva de gen în educaţie, prin: - aplicarea de chestionare adresate directorilor şi cadrelor didactice, care să urmărească identificarea gradului de promovare a perspectivei de gen în procesul educaţional, precum şi evaluarea nivelului de valorificare a perspectivei de gen în instituţii de învăţământ (şcoală primară, gimnazială, liceu); - aplicarea de chestionare adresate elevilor, având drept scop evaluarea gradului de percepţie a problematicii de gen atât în mediul şcolar, cât şi în cel extraşcolar. Indicatori: - 3 modele de chestionar elaborate (câte un model de chestionar pentru fiecare nivel de învăţământ, respectiv nivel de învăţământ primar, gimnazial, liceal; - număr de unităţi de învăţământ la nivel naţional unde vor fi distribuite chestionarele în vederea completării; - număr de cadre didactice care răspund la chestionarul aplicat; - număr de elevi care răspund la chestionarul aplicat; - un raport de cercetare-sinteză elaborat în urma prelucrării informaţiilor culese prin intermediul chestionarelor referitor la promovarea perspectivei de gen în procesul educaţional şi la evaluarea nivelului de valorificare a perspectivei de gen în unităţile de învăţământ preuniversitar (nivel de învăţământ primar, gimnazial, liceal). b) Organizarea unei campanii de sensibilizare şi informare în rândul elevilor din învăţământul preuniversitar în vederea creşterii gradului de conştientizare şi informare a acestora cu privire la semnificaţia şi importanţa respectării dreptului la nediscriminare şi egalitate de şanse pentru toţi. Indicatori: - număr de şcoli cuprinse în campania de sensibilizare; - număr de elevi care participă la campaniile de informare; - număr de parteneri cooptaţi în desfăşurarea campaniilor de informare; - număr de evenimente organizate în cadrul campaniilor (dezbateri, emisiuni informative, întâlniri cu diferiţi reprezentanţi ai instituţiilor cu rol în domeniu). c) Valorificarea concluziilor şi propunerilor studiilor existente în domeniul promovării perspectivei de gen în educaţie, prin: - recomandări specifice necesare a fi introduse/valorificate în elaborarea tuturor programelor şcolare; - recomandări specifice pentru procesul de proiectare şi de evaluare a manualelor şcolare şi a altor auxiliare didactice. Indicatori: - un document de centralizare a analizelor documentare ale programelor şcolare din perspectiva promovării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în educaţie; - număr de organizaţii consultate cu privire la recomandările necesare pentru proiectarea şi evaluarea produselor curriculare (programe şcolare, manuale şcolare); - număr de programe şcolare care includ principii referitoare la promovarea perspectivei de gen în educaţie. d) Includerea în cadrul setului complementar de criterii de evaluare externă a calităţii unităţilor de învăţământ a unor criterii privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Indicatori: - set de itemi dedicaţi egalităţii şanse între femei şi bărbaţi în cadrul actualelor instrumente aferente evaluării externe a calităţii educaţiei; - standarde revizuite (descriptori şi indicatori), împreună cu instrumente noi de evaluare. e) Dezvoltarea de activităţi de formare continuă a cadrelor didactice în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (programe de formare continuă, alte activităţi de dezvoltare profesională şi personală). Indicatori: - număr de programe de formare continuă; - număr de cadre participante la programe de formare continuă relevante din perspectiva egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi; - număr de cadre didactice participante la activităţi complementare de promovare a perspectivei de gen în educaţie (comisii metodice, schimburi de experienţă, conferinţe, proiecte tematice). 2. PIAŢA MUNCII 2.1. Promovarea perspectivei de gen în politicile de ocupare, mobilitate şi migraţie a forţei de muncă a) Organizarea de seminare de formare şi conştientizare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi destinate angajaţilor din instituţii şi autorităţi publice cu atribuţii în elaborarea politicilor de ocupare, mobilitate şi migraţie a forţei de muncă. Indicatori: - un curs de formare şi conştientizare elaborat; - cel puţin 3 sesiuni de formare şi conştientizare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi destinate angajaţilor din instituţii şi autorităţi publice; - participarea la cursurile de formare a cel puţin 50% din personalul responsabil cu elaborarea politicilor de ocupare, mobilitate şi migraţie a forţei de muncă. b) Realizarea unei analize a impactului de gen al crizei economice asupra participării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii, cu accent pe: - analiza diferenţelor de gen cu privire la participarea pe piaţa muncii formală (ocupare, şomaj, şomaj de lungă durată, şomaj în rândul tinerilor şi persoanelor înalt calificate) şi informală, evaluarea segregării pieţei muncii din perspectiva de gen, precum şi a evoluţiilor acestora în funcţie de ciclul economic (de creştere sau de recesiune); - impactul măsurilor de austeritate asupra participării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii; - analiza dimensiunii de gen a măsurilor de stimulare economică şi evaluarea consecinţelor acestora asupra participării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii. Indicatori: - o analiză privind impactul de gen al crizei economice asupra participării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii; - un seminar pe tema impactului de gen al crizei economice asupra participării femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii; - număr de organizaţii către care este transmisă analiza. 2.2. Creşterea gradului de conştientizare cu privire la prevederile legale din domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi a) Organizarea de seminare de formare şi conştientizare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi destinate inspectorilor de muncă care asigură aplicarea şi respectarea prevederilor legale în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, conform atribuţiilor prevăzute de acestea. Indicatori: - un suport de curs de formare şi conştientizare elaborat; - cel puţin 3 seminare de formare şi conştientizare în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi destinate inspectorilor de muncă; - participarea a cel puţin 30% dintre inspectorii de muncă la cursurile de formare. b) Realizarea unui studiu în scopul identificării şi evaluării situaţiilor de discriminare pe criteriul de sex care intervin în procesul de dezvoltare profesională, cu două componente: - accesul egal la promovare a femeilor care revin pe piaţa muncii după perioade prelungite de îngrijire a copiilor şi altor membri de familie dependenţi; - elaborarea unui set de recomandări pentru îmbunătăţirea şi completarea cadrului legislativ şi a practicilor utilizate de departamentele de resurse umane. Indicatori: - un studiu privind situaţiile de discriminare pe criteriul de sex care intervin în procesul de dezvoltare profesională; - o conferinţă pe tema situaţiilor de discriminare pe criteriul de sex care intervin în procesul de dezvoltare profesională; - set de recomandări pentru îmbunătăţirea şi completarea cadrului legislativ şi a practicilor utilizate de departamentele de resurse umane; - număr de organizaţii către care este transmis studiul. 2.3. Creşterea gradului de conştientizare cu privire la diferenţa salarială între femei şi bărbaţi a) Organizarea de reuniuni de sensibilizare a angajatorilor din mediul privat cu privire la importanţa reducerii diferenţei salariale între femei şi bărbaţi. Indicatori: - cel puţin două reuniuni de sensibilizare a angajatorilor din mediul privat cu privire la importanţa reducerii diferenţei salariale între femei şi bărbaţi; - număr de participanţi la cele două reuniuni; - cel puţin două materiale elaborate şi prezentate în cadrul celor două reuniuni. 2.4. Creşterea gradului de conştientizare privind concilierea vieţii profesionale cu viaţa familială şi cea privată a) Organizarea unei campanii de informare şi conştientizare cu privire la principalele instrumente favorabile concilierii vieţii profesionale cu viaţa familială şi cea privată: - încurajarea firmelor private de a asigura servicii de tipul day-care pentru copiii angajaţilor; - susţinerea programelor de lucru flexibile pentru angajaţii care, în familie, au în îngrijire copii şi alte persoane dependente; - munca invizibilă a femeilor (ocupaţii, stil de viaţă, invizibilitate etc.); - susţinerea şi încurajarea parteneriatului dintre femei şi bărbaţi în viaţa privată şi asumarea responsabilităţilor de îngrijire a copiilor şi de către bărbaţi. Indicatori: - o campanie de informare implementată; - număr de participanţi la campania de informare; - număr de parteneri cooptaţi în desfăşurarea campaniei de informare; - număr de materiale informative elaborate şi distribuite în cadrul campaniei de informare; - număr de mijloace media care difuzează mesajele campaniei; - număr de reţele de socializare care difuzează mesajele campaniei; - număr de accesări şi de comentarii pe reţelele de socializare. 2.5. Încurajarea integrării pe piaţa muncii a femeilor aparţinând grupurilor vulnerabile la fenomenul discriminării a) Încheierea de parteneriate cu organizaţii nonguvernamentale sau alte entităţi interesate în vederea accesării de fonduri externe nerambursabile din bugetul aprobat fiecărei instituţii/autorităţi publice implicate, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie, pentru implementarea de proiecte vizând îmbunătăţirea situaţiei femeilor aparţinând grupurilor vulnerabile la fenomenul discriminării. Indicatori: - număr de parteneriate încheiate; - număr de surse de finanţare identificate; - număr de surse de finanţare accesate pentru realizarea de proiecte; - număr de proiecte implementate; - grup-ţintă cât mai variat şi incluziv; - număr de femei care beneficiază în urma implementării proiectelor. 3. PARTICIPAREA ECHILIBRATĂ LA DECIZIE 3.1. Monitorizarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor la procesul de decizie a) Realizarea de studii, analize privind participarea echilibrată a femeilor şi a bărbaţilor în procesul de decizie, economic, politic, social şi cultural. Indicatori: - cel puţin un studiu/o analiză privind participarea echilibrată a femeilor şi a bărbaţilor în procesul de decizie, economic, politic, social şi cultural; - completarea bazei de date anuale a Comisiei Europene privind femeile şi bărbaţii în poziţii de decizie în administraţia publică centrală. 4. ABORDAREA INTEGRATOARE DE GEN 4.1. Introducerea perspectivei de gen în politicile naţionale a) Implicarea activă a CONES în implementarea şi multiplicarea tuturor activităţilor din Strategie şi Planul general de acţiuni pe perioada 2014-2017 pentru implementarea Strategiei. Indicatori: - numărul reuniunilor CONES în cadrul cărora se discută şi se decide implementarea activităţilor din cadrul Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017; - numărul activităţilor derulate de membrii CONES în vederea implementării activităţilor din Strategia naţională; - numărul de activităţi cuprinse în Planul general de acţiuni multiplicate la nivelul fiecărei instituţii reprezentate în CONES. b) Formarea în domeniul egalităţii pe criteriul de sex a membrilor CONES. Indicatori: - un suport de curs de formare şi conştientizare elaborat; - formarea celor 35 de membri şi a celor 35 de membri supleanţi CONES; - cel puţin două sesiuni de formare. c) Organizarea de evenimente de conştientizare şi sensibilizare cu privire la beneficiile bugetării de gen şi a facilităţilor fiscale pentru companiile care furnizează servicii de day-care angajaţilor în scopul realizării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Indicatori: - două reuniuni de conştientizare şi sensibilizare cu privire la beneficiile bugetării de gen şi a facilităţilor fiscale pentru companiile care furnizează servicii de day-care angajaţilor în scopul realizării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi; - număr de participanţi la cele două reuniuni; - două materiale elaborate şi prezentate în cadrul celor două reuniuni. 5. VIOLENŢA DE GEN 5.1. Combaterea fenomenului de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă a) Elaborarea unei analize cu privire la formele de manifestare şi amploarea fenomenului de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă în companii din România şi cu privire la procedurile şi practicile utilizate de acestea în vederea prevenirii şi gestionării situaţiilor de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă; Indicatori: - o analiză privind formele de manifestare şi amploarea fenomenului de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă atât în mediul public, cât şi în cel privat şi cu privire la procedurile şi practicile utilizate de angajatori publici şi privaţi în vederea prevenirii şi gestionării situaţiilor de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă; - un seminar pe tema hărţuirii şi hărţuirii sexuale la locul de muncă, în care să fie incluse lansarea analizei şi bunele practici utilizate de către angajatorii publici şi privaţi în combaterea şi gestionarea situaţiilor de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă; - număr de organizaţii către care este transmisă analiza. b) Organizarea unei campanii de informare şi conştientizare în rândul angajatorilor şi al angajaţilor cu privire la efectele negative ale comportamentelor de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă. Indicatori: - număr de evenimente organizate la nivel central şi local; - număr de angajatori şi angajaţi care participă la campania de informare; - număr de parteneri cooptaţi în desfăşurarea campaniei de informare; - număr de materiale informative elaborate şi distribuite în cadrul campaniei de informare. 5.2. Combaterea fenomenului de violenţă de gen a) Organizarea unei campanii de sensibilizare şi conştientizare a populaţiei cu privire la violenţa de gen. Indicatori: - număr de oraşe în care se desfăşoară campania; - număr de parteneri cooptaţi în desfăşurarea campaniei de sensibilizare şi conştientizare; - 3 tipuri de afişe ce vor fi postate; - cel puţin 1.000 de afişe de fiecare tip, postate. CAP. IX Finanţare Activităţile prevăzute în Strategia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi Planul general de acţiuni pe perioada 2014-2017 pentru implementarea Strategiei se finanţează conform prevederilor legale în vigoare din următoarele surse: a) bugetul de stat; b) bugetele locale, pentru acele măsuri în care sunt implicate şi instituţii ale autorităţilor administraţiei publice locale; c) fonduri externe nerambursabile; d) donaţii, sponsorizări şi alte surse, în condiţiile legii. CAP. X Proceduri de monitorizare, evaluare În conformitate cu prevederile Legii nr. 202/2002, republicată, şi cu legislaţia secundară în domeniu, implementarea prezentei strategii şi a Planului general de acţiuni pe perioada 2014-2017 pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (Planul general de acţiuni) se va realiza în coordonarea MMFPSPV şi a Departamentului pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi. Monitorizarea şi evaluarea implementării prezentei strategii şi a Planului general de acţiuni se vor realiza de către MMFPSPV, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 344/2014. Aceste activităţi se vor desfăşura pe toată perioada de implementare şi vor include atât colectarea, prelucrarea şi analiza datelor de monitorizare, progresele înregistrate, cât şi implementarea strategiei, identificarea şi corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor din domeniul egalităţii de şanse, precum şi creşterea gradului de cunoaştere, înţelegere şi implementare a măsurilor privind asigurarea respectării şi realizării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Stadiul implementării strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte de monitorizare, elaborate anual, de către Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, în urma raportărilor efectuate de către toate instituţiile cu responsabilităţi în domeniu. Autorităţile şi instituţiile publice cu responsabilităţi în implementarea Planul general de acţiuni pe perioada 2014-2017 vor elabora şi vor transmite un raport anual cu privire la stadiul de îndeplinire a acţiunilor care le revin potrivit domeniilor specifice de competenţă. Acest raport va fi realizat pe baza unui model de raport care va fi elaborat şi furnizat de către Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi. De asemenea, evaluarea impactului strategiei se va realiza prin raportarea la indicatorii stabiliţi în Planul general de acţiuni pe perioada 2014-2017. Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi va asigura mediatizarea Strategiei, precum şi diseminarea informaţiilor relevante şi bunele practici identificate în domeniu. ANEXA 2 Planul general de acţiuni pe perioada 2014-2017 pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi
I. EDUCAŢIA
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de învăţământ │
├─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────┤
│ Măsura │ Termenul│ Responsabilul │ Resursele │ Indicatorii │ Riscurile │
│ │ de │ │ │ │ │
│ │realizare│ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────┤
│a) Realizarea unor analize la│2015-2016│Departamentul pentru │În limita bugetului │- 3 modele de chestionar elaborate│Resurse │
│nivelul unităţilor de │ │Egalitate de Şanse între │aprobat. │(câte un model de chestionar │financiare │
│învăţământ preuniversitar cu │ │Femei şi Bărbaţi (DESFB),│Proiecte cu │pentru fiecare nivel de │insuficiente. │
│privire la perspectiva de gen│ │Ministerul Educaţiei │finanţare │învăţământ, respectiv nivel de │Nivel scăzut de │
│în educaţie, prin: │ │Naţionale (MEN) │nerambursabilă │învăţământ primar, gimnazial, │participare şi │
│- aplicarea de chestionare │ │(Institutul de Ştiinţe │ │liceal); │implicare a │
│adresate directorilor şi │ │ale Educaţiei - ISE, │ │- număr de unităţi de învăţământ │personalului │
│cadrelor didactice, care să │ │inspectorate şcolare, │ │la nivel naţional unde vor fi │didactic şi/sau │
│urmărească identificarea │ │unităţi de învăţământ │ │distribuite chestionarele în │a elevilor │
│gradului de promovare a │ │preuniversitar) │ │vederea completării; │ │
│perspectivei de gen în │ │ │ │- număr de cadre didactice care │ │
│procesul educaţional, precum │ │ │ │răspund la chestionarul aplicat; │ │
│şi evaluarea nivelului de │ │ │ │- număr de elevi care răspund la │ │
│valorificare a perspectivei │ │ │ │chestionarul aplicat; │ │
│de gen în instituţii de │ │ │ │- un raport de cercetare-sinteză │ │
│învăţământ (şcoală primară, │ │ │ │elaborat în urma prelucrării │ │
│gimnazială, liceu); │ │ │ │informaţiilor culese prin │ │
│- aplicarea de chestionare │ │ │ │intermediul chestionarelor │ │
│adresate elevilor, având │ │ │ │referitor la promovarea │ │
│drept scop evaluarea gradului│ │ │ │perspectivei de gen în procesul │ │
│de percepţie a problematicii │ │ │ │educaţional şi la evaluarea │ │
│de gen atât în mediul şcolar,│ │ │ │nivelului de valorificare a │ │
│cât şi în cel extraşcolar │ │ │ │perspectivei de gen în unităţile │ │
│ │ │ │ │de învăţământ preuniversitar │ │
│ │ │ │ │(nivel de învăţământ primar, │ │
│ │ │ │ │gimnazial, liceal) │ │
├─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────┤
│b) Organizarea unei campanii │2016-2017│DESFB, MEN (inspectorate │În limita bugetului │- număr de şcoli cuprinse în │Resurse │
│de sensibilizare şi informare│ │şcolare, unităţi de │aprobat. │campania de sensibilizare; │financiare │
│în rândul elevilor din │ │învăţământ │Proiecte cu │- număr de elevi care participă la│insuficiente. │
│învăţământul preuniversitar │ │preuniversitar), │finanţare │campaniile de informare; │Număr restrâns │
│în vederea creşterii gradului│ │organizaţii │nerambursabilă │- număr de parteneri cooptaţi în │de parteneri │
│de conştientizare şi │ │nonguvernamentale (ONG), │ │desfăşurarea campaniilor de │cooptaţi │
│informare a acestora cu │ │parteneri sociali, │ │informare; │ │
│privire la semnificaţia şi │ │mass-media │ │- număr de evenimente organizate │ │
│importanţa respectării │ │ │ │în cadrul campaniilor (dezbateri, │ │
│dreptului la nediscriminare │ │ │ │emisiuni informative, întâlniri cu│ │
│şi egalitate de şanse pentru │ │ │ │diferiţi reprezentanţi ai │ │
│toţi │ │ │ │instituţiilor cu rol în domeniu); │ │
│ │ │ │ │- număr de materiale informative │ │
│ │ │ │ │elaborate şi distribuite în cadrul│ │
│ │ │ │ │campaniei de informare │ │
├─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────┤
│c) Valorificarea concluziilor│ 2015 │DESFB, MEN (ISE, │În limita bugetului │- un document de centralizare a │Perioada mare │
│şi propunerilor studiilor │ │direcţiile şi agenţiile │aprobat. │analizelor documentare ale │necesară pentru │
│existente în domeniul │ │subordonate), ONG-uri, │Proiecte cu │programelor şcolare din │schimbarea │
│promovării perspectivei de │ │parteneri sociali │finanţare │perspectiva promovării egalităţii │manualelor │
│gen în educaţie, prin: │ │ │nerambursabilă │de şanse între femei şi bărbaţi în│şcolare. Resurse│
│- recomandări specifice │ │ │ │educaţie; │financiare │
│necesare a fi introduse/ │ │ │ │- număr de organizaţii consultate │insuficiente │
│valorificate în elaborarea │ │ │ │cu privire la recomandările │ │
│tuturor programelor şcolare; │ │ │ │necesare pentru proiectarea şi │ │
│- recomandări specifice │ │ │ │evaluarea produselor curriculare │ │
│pentru procesul de proiectare│ │ │ │(programe şcolare, manuale │ │
│şi de evaluare a manualelor │ │ │ │şcolare); │ │
│şcolare şi a altor auxiliare │ │ │ │- număr de programe şcolare care │ │
│didactice │ │ │ │includ principii referitoare la │ │
│ │ │ │ │promovarea perspectivei de gen în │ │
│ │ │ │ │educaţie │ │
├─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────┤
│d) Includerea în cadrul │2014-2015│MEN (Agenţia Română de │În limita bugetului │- set de itemi dedicaţi egalităţii│Resurse │
│setului complementar de │ │Asigurare a Calităţii în │aprobat. │de şanse între femei şi bărbaţi în│financiare │
│criterii de evaluare externă │ │Învăţământul │Proiecte cu │cadrul actualelor instrumente │insuficiente. │
│a calităţii unităţilor de │ │Preuniversitar - ARACIP) │finanţare │aferente evaluării externe a │Absenţa │
│învăţământ a unor criterii │ │ │nerambursabilă │calităţii educaţiei; │egalităţii de │
│privind egalitatea de şanse │ │ │ │- standarde revizuite (descriptori│şanse între │
│între femei şi bărbaţi │ │ │ │şi indicatori), împreună cu │femei şi bărbaţi│
│ │ │ │ │instrumente noi de evaluare │din discursul │
│ │ │ │ │ │educaţional │
│ │ │ │ │ │oficial şi │
│ │ │ │ │ │neperceperea │
│ │ │ │ │ │egalităţii/ │
│ │ │ │ │ │inegalităţii de │
│ │ │ │ │ │gen ca problemă │
│ │ │ │ │ │educaţională │
│ │ │ │ │ │esenţială │
├─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────┤
│e) Dezvoltarea de activităţi │2014-2015│MEN (inspectoratul şcolar│În limita bugetului │- număr de programe de formare │Resurse │
│de formare continuă a │ │judeţean - ISJ, casa │aprobat. │continuă; │financiare │
│cadrelor didactice în │ │corpului didactic -CCD) │Proiecte cu │- număr de cadre participante la │insuficiente │
│domeniul egalităţii de şanse │ │ │finanţare │programe de formare continuă │ │
│între femei şi bărbaţi │ │ │nerambursabilă │relevante din perspectiva │ │
│(programe de formare │ │ │ │egalităţii de şanse între femei şi│ │
│continuă, alte activităţi de │ │ │ │bărbaţi; │ │
│dezvoltare profesională şi │ │ │ │- număr de cadre didactice │ │
│personală) │ │ │ │participante la activităţi │ │
│ │ │ │ │complementare de promovare a │ │
│ │ │ │ │perspectivei de gen în educaţie │ │
│ │ │ │ │(comisii metodice, schimburi de │ │
│ │ │ │ │experienţă, conferinţe, proiecte │ │
│ │ │ │ │tematice) │ │
└─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────┘
II. PIAŢA MUNCII
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Promovarea perspectivei de gen în politicile de ocupare, mobilitate şi migraţie a forţei de muncă │
├─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────┤
│ Măsura │ Termenul│ Responsabilul │ Resursele │ Indicatorii │ Riscurile │
│ │ de │ │ │ │ │
│ │realizare│ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────┤
│a) Organizarea de seminare de│2014-2015│Ministerul Muncii, │În limita bugetului │- un curs de formare şi │Nivel scăzut de │
│formare şi conştientizare în │ │Familiei, Protecţiei │aprobat. │conştientizare elaborat; │participanţi. │
│domeniul egalităţii de şanse │ │Sociale şi Persoanelor │Proiecte cu │- cel puţin 3 sesiuni de formare │Resurse │
│între femei şi bărbaţi │ │Vârstnice (MMFPSPV), │finanţare │şi conştientizare în domeniul │financiare │
│destinate angajaţilor din │ │DESFB │nerambursabilă │egalităţii de şanse între femei şi│insuficiente │
│instituţii şi autorităţi │ │ │ │bărbaţi destinate angajaţilor din │ │
│publice cu atribuţii în │ │ │ │instituţii şi autorităţi publice; │ │
│elaborarea politicilor de │ │ │ │- participarea la cursurile de │ │
│ocupare, mobilitate şi │ │ │ │formare a cel puţin 50% din │ │
│migraţie a forţei de muncă │ │ │ │personalul responsabil cu │ │
│ │ │ │ │elaborarea politicilor de ocupare,│ │
│ │ │ │ │mobilitate şi migraţie a forţei de│ │
│ │ │ │ │muncă │ │
├─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────┤
│b) Realizarea unei analize a │2015-2016│MMFPSPV, DESFB │În limita bugetului │- o analiză privind impactul de │Resurse │
│impactului de gen al crizei │ │ │aprobat │gen al crizei economice asupra │financiare │
│economice asupra participării│ │ │ │participării femeilor şi │insuficiente │
│femeilor şi bărbaţilor pe │ │ │ │bărbaţilor pe piaţa muncii; │ │
│piaţa muncii, cu accent pe: │ │ │ │- un seminar pe tema impactului de│ │
│- analiza diferenţelor de gen│ │ │ │gen al crizei economice asupra │ │
│cu privire la participarea pe│ │ │ │participării femeilor şi │ │
│piaţa muncii formală │ │ │ │bărbaţilor pe piaţa muncii; │ │
│(ocupare, şomaj, şomaj de │ │ │ │- număr de organizaţii către care │ │
│lungă durată, şomaj în rândul│ │ │ │este transmisă analiza │ │
│tinerilor şi persoanelor │ │ │ │ │ │
│înalt calificate) şi │ │ │ │ │ │
│informală, evaluarea │ │ │ │ │ │
│segregării pieţei muncii din │ │ │ │ │ │
│perspectiva de gen, precum │ │ │ │ │ │
│şi a evoluţiilor acestora în │ │ │ │ │ │
│funcţie de ciclul economic │ │ │ │ │ │
│(de creştere sau de │ │ │ │ │ │
│recesiune); │ │ │ │ │ │
│- impactul măsurilor de │ │ │ │ │ │
│austeritate asupra │ │ │ │ │ │
│participării femeilor şi │ │ │ │ │ │
│bărbaţilor pe piaţa muncii; │ │ │ │ │ │
│- analiza dimensiunii de gen │ │ │ │ │ │
│a măsurilor de stimulare │ │ │ │ │ │
│economică şi evaluarea │ │ │ │ │ │
│consecinţelor acestora asupra│ │ │ │ │ │
│participării femeilor şi │ │ │ │ │ │
│bărbaţilor pe piaţa muncii │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────┤
│2. Creşterea gradului de conştientizare cu privire la prevederile legale din domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi │
├─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────┤
│a) Organizarea de seminare de│2015-2016│MMFPSPV, DESFB, │În limita bugetului │- un suport de curs de formare şi │Nivel scăzut de │
│formare şi conştientizare în │ │Inspecţia Muncii │aprobat. │conştientizare elaborat; │participanţi. │
│domeniul egalităţii de şanse │ │ │Proiecte cu │- cel puţin 3 seminare de formare │Resurse │
│între femei şi bărbaţi │ │ │finanţare │şi conştientizare în domeniul │financiare │
│destinate inspectorilor de │ │ │nerambursabilă │egalităţii de şanse între femei şi│insuficiente │
│muncă care asigură aplicarea │ │ │ │bărbaţi destinate inspectorilor de│ │
│şi respectarea prevederilor │ │ │ │muncă; │ │
│legale în domeniul egalităţii│ │ │ │- participarea a cel puţin 30% │ │
│de şanse şi de tratament │ │ │ │dintre inspectorii de muncă la │ │
│între femei şi bărbaţi, │ │ │ │cursurile de formare │ │
│conform atribuţiilor │ │ │ │ │ │
│prevăzute de acestea │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────┤
│b) Realizarea unui studiu în │2016-2017│MMFPSPV, DESFB, MEN, │În limita bugetului │- un studiu privind situaţiile de │Resurse │
│scopul identificării şi │ │Comisia Naţională în │aprobat. │discriminare pe criteriul de sex │financiare │
│evaluării situaţiilor de │ │Domeniul Egalităţii de │Proiecte cu │care intervin în procesul de │insuficiente │
│discriminare pe criteriul de │ │Şanse între Femei şi │finanţare │dezvoltare profesională; │ │
│sex care intervin în procesul│ │Bărbaţi (CONES), │nerambursabilă │- o conferinţă pe tema situaţiilor│ │
│de dezvoltare profesională, │ │Inspecţia Muncii, │ │de discriminare pe criteriul de │ │
│cu două componente: │ │parteneri sociali, │ │sex care intervin în procesul de │ │
│- accesul egal la promovare a│ │ONG-uri │ │dezvoltare profesională; │ │
│femeilor care revin pe piaţa │ │ │ │- set de recomandări pentru │ │
│muncii după perioade │ │ │ │îmbunătăţirea şi completarea │ │
│prelungite de îngrijire a │ │ │ │cadrului legislativ şi a │ │
│copiilor şi altor membri de │ │ │ │practicilor utilizate de │ │
│familie dependenţi; │ │ │ │departamentele de resurse umane; │ │
│- elaborarea unui set de │ │ │ │- număr de organizaţii către care │ │
│recomandări pentru │ │ │ │este transmis studiul │ │
│îmbunătăţirea şi completarea │ │ │ │ │ │
│cadrului legislativ şi a │ │ │ │ │ │
│practicilor utilizate de │ │ │ │ │ │
│departamentele de resurse │ │ │ │ │ │
│umane │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────┤
│3. Creşterea gradului de conştientizare cu privire la diferenţa salarială între femei şi bărbaţi │
├─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────┤
│a) Organizarea de reuniuni de│2014-2015│MMFPSPV, DESFB, │În limita bugetului │- cel puţin două reuniuni de │Nivel scăzut de │
│sensibilizare a angajatorilor│ │Inspecţia Muncii, │aprobat. │sensibilizare a angajatorilor din │participanţi. │
│din mediul privat cu privire │ │parteneri sociali, │Proiecte cu │mediul privat cu privire la │Resurse │
│la importanţa reducerii │ │ONG-uri │finanţare │importanţa reducerii diferenţei │financiare │
│diferenţei salariale între │ │ │nerambursabilă │salariale între femei şi bărbaţi; │insuficiente │
│femei şi bărbaţi │ │ │ │- număr de participanţi la cele │ │
│ │ │ │ │două reuniuni; │ │
│ │ │ │ │- cel puţin două materiale │ │
│ │ │ │ │elaborate şi prezentate în cadrul │ │
│ │ │ │ │celor două reuniuni │ │
├─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────┤
│4. Creşterea gradului de conştientizare privind concilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie şi cea privată │
├─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────┤
│a) Organizarea unei campanii │2016-2017│MMFPSPV, DESFB, parteneri│În limita bugetului │- o campanie de informare │Nivel scăzut de │
│de informare şi │ │sociali, ONG-uri, │aprobat. │implementată; │parteneri │
│conştientizare cu privire la │ │mass-media │Proiecte cu │- număr de participanţi la │cooptaţi. │
│principalele instrumente │ │ │finanţare │campania de informare; │Resurse │
│favorabile concilierii vieţii│ │ │nerambursabilă │- număr de parteneri cooptaţi în │financiare │
│profesionale cu viaţa │ │ │ │desfăşurarea campaniei de │insuficiente │
│familială şi cea privată: │ │ │ │informare; │ │
│- încurajarea firmelor │ │ │ │- număr de materiale informative │ │
│private de a asigura servicii│ │ │ │elaborate şi distribuite în cadrul│ │
│de tipul day-care pentru │ │ │ │campaniei de informare; │ │
│copii angajaţilor; │ │ │ │- număr de mijloace media care │ │
│- susţinerea programelor de │ │ │ │difuzează mesajele campaniei; │ │
│lucru flexibile pentru │ │ │ │- număr de reţele de socializare │ │
│angajaţii care, în familie, │ │ │ │care difuzează mesajele campaniei;│ │
│au în îngrijire copii şi │ │ │ │- număr de accesări şi de │ │
│alte persoane dependente; │ │ │ │comentarii pe reţelele de │ │
│- munca invizibilă a femeilor│ │ │ │socializare │ │
│(ocupaţii, stil de viaţă, │ │ │ │ │ │
│invizibilitate etc.); │ │ │ │ │ │
│- susţinerea şi încurajarea │ │ │ │ │ │
│parteneriatului dintre femei │ │ │ │ │ │
│şi bărbaţi în viaţa privată │ │ │ │ │ │
│şi asumarea │ │ │ │ │ │
│responsabilităţilor de │ │ │ │ │ │
│îngrijire a copiilor şi de │ │ │ │ │ │
│către bărbaţi │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────┤
│5. Încurajarea integrării pe piaţa muncii a femeilor vulnerabile la fenomenul discriminării │
├─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────┤
│a) Încheierea de parteneriate│ 2016 │DESFB, parteneri sociali,│În limita bugetului │- număr de parteneriate încheiate;│Resurse │
│cu ONG-uri şi/sau alte │ │autorităţi locale, │aprobat. │- număr de surse de finanţare │financiare │
│entităţi interesate în │ │ONG-uri │Proiecte cu │identificate; │insuficiente │
│vederea accesări de fonduri │ │ │finanţare │- număr de surse de finanţare │ │
│nerambursabile pentru │ │ │nerambursabilă │accesate pentru realizarea de │ │
│implementarea de proiecte │ │ │ │proiecte; │ │
│destinate femeilor aparţinând│ │ │ │- număr de proiecte implementate; │ │
│grupurilor vulnerabile la │ │ │ │- grup-ţintă cât mai variat şi │ │
│fenomenul discriminării │ │ │ │incluziv; │ │
│ │ │ │ │- număr de femei care beneficiază │ │
│ │ │ │ │în urma implementării proiectelor │ │
└─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────┘
III. PARTICIPAREA ECHILIBRATĂ LA DECIZIE
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Monitorizarea participării echilibrate a femeilor şi participării la procesul de decizie │
├─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────┤
│ Măsura │ Termenul│ Responsabilul │ Resursele │ Indicatorii │ Riscurile │
│ │ de │ │ │ │ │
│ │realizare│ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────┤
│a) Realizarea de studii/ │ Anual │ DESFB │În limita bugetului │- cel puţin un studiu/o analiză │Acurateţea │
│analize privind participarea │ │ │aprobat │privind participarea echilibrată a│datelor │
│echilibrată a femeilor şi a │ │ │ │femeilor şi a bărbaţilor în │colectate │
│bărbaţilor în procesul de │ │ │ │procesul de decizie, economic, │ │
│decizie, economic, politic, │ │ │ │politic, social şi cultural; │ │
│social şi cultural │ │ │ │- completarea bazei de date anuale│ │
│ │ │ │ │a Comisiei Europene privind │ │
│ │ │ │ │femeile şi bărbaţii în poziţii de │ │
│ │ │ │ │decizie în administraţia publică │ │
│ │ │ │ │centrală │ │
└─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────┘
IV. ABORDAREA INTEGRATOARE DE GEN
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Introducerea perspectivei de gen în politicile naţionale │
├─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────┤
│ Măsura │ Termenul│ Responsabilul │ Resursele │ Indicatorii │ Riscurile │
│ │ de │ │ │ │ │
│ │realizare│ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────┤
│a) Implicarea activă a CONES │Permanent│ MMFPSPV, DESFB, CONES │În limita bugetului │- numărul reuniunilor CONES în │Resurse │
│în implementarea şi │ │ │aprobat │cadrul cărora se discută şi se │financiare │
│multiplicarea tuturor │ │ │ │decide implementarea activităţilor│insuficiente. │
│activităţilor din Strategie │ │ │ │din cadrul Strategiei naţionale în│Neimplicarea │
│şi Planul general de acţiuni │ │ │ │domeniul egalităţii de şanse între│membrilor CONES │
│ │ │ │ │femei şi bărbaţi pentru perioada │sau a │
│ │ │ │ │2014-2017; │instituţiilor pe│
│ │ │ │ │- numărul activităţilor derulate │care aceştia le │
│ │ │ │ │de membrii CONES în vederea │reprezintă │
│ │ │ │ │implementării activităţilor din │ │
│ │ │ │ │Strategia naţională; │ │
│ │ │ │ │- numărul de activităţi cuprinse │ │
│ │ │ │ │în Planul general de acţiuni │ │
│ │ │ │ │multiplicate la nivelul fiecărei │ │
│ │ │ │ │instituţii reprezentate în CONES │ │
├─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────┤
│b) Formarea în domeniul │ 2015 │ MMFPSPV, DESFB, CONES │În limita │- un suport de curs de formare şi │Resurse │
│egalităţii pe criteriul de │ │ │bugetului aprobat. │conştientizare elaborat; │financiare │
│sex a membrilor CONES │ │ │Proiecte cu │- formarea celor 35 de membri şi a│insuficiente. │
│ │ │ │finanţare │celor 35 de membri supleanţi │Neimplicarea │
│ │ │ │nerambursabilă │CONES; │membrilor CONES │
│ │ │ │ │- cel puţin două sesiuni de │sau a │
│ │ │ │ │formare │instituţiilor pe│
│ │ │ │ │ │care aceştia le │
│ │ │ │ │ │reprezintă │
├─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────┤
│c) Organizarea de evenimente │ 2017 │ MMFPSPV, DESFB │În limita bugetului │- două reuniuni de conştientizare │Nivel scăzut de │
│de conştientizare şi │ │ │aprobat. │şi sensibilizare cu privire la │participanţi. │
│sensibilizare cu privire la │ │ │Proiecte cu │beneficiile bugetării de gen şi a │Resurse │
│beneficiile bugetării de gen │ │ │finanţare │facilităţilor fiscale pentru │financiare │
│şi a facilităţilor fiscale │ │ │nerambursabilă │companiile care furnizează │insuficiente │
│pentru companiile care │ │ │ │servicii de day-care angajaţilor │ │
│furnizează servicii de │ │ │ │în scopul realizării egalităţii de│ │
│day-care angajaţilor în │ │ │ │şanse femei şi bărbaţi; │ │
│scopul realizării egalităţii │ │ │ │- număr de participanţi la cele │ │
│de şanse între femei şi │ │ │ │două reuniuni; │ │
│bărbaţi │ │ │ │- două materiale elaborate şi │ │
│ │ │ │ │prezentate în cadrul celor două │ │
│ │ │ │ │reuniuni │ │
└─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────┘
V. VIOLENŢA DE GEN
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Combaterea fenomenului de hărţuire şi hărţuire sexuală la locul de muncă │
├─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────┤
│ Măsura │ Termenul│ Responsabilul │ Resursele │ Indicatorii │ Riscurile │
│ │ de │ │ │ │ │
│ │realizare│ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────┤
│a) Elaborarea unei analize cu│ 2014 │DESFB, Inspecţia Muncii, │În limita bugetului │- o analiză privind formele de │Nivel scăzut de │
│privire la formele de │ │parteneri sociali, │aprobat. │manifestare şi amploarea │participare şi │
│manifestare şi amploarea │ │ONG-uri │Proiecte cu │fenomenului de hărţuire şi │implicare a │
│fenomenului de hărţuire şi │ │ │finanţare │hărţuire şi hărţuire sexuală la │instituţiilor/ │
│hărţuire sexuală la locul de │ │ │nerambursabilă │locul de muncă atât în mediul │organizaţiilor │
│muncă atât în mediul public, │ │ │ │public, cât şi în cel privat şi cu│către care se │
│cât şi în cel privat şi cu │ │ │ │privire la procedurile şi │solicită │
│privire la procedurile şi │ │ │ │practicile utilizate de angajatori│informaţiile │
│practicile utilizate de │ │ │ │publici şi privaţi în vederea │necesare. │
│angajatori publici şi privaţi│ │ │ │prevenirii şi gestionării │Resurse │
│în vederea prevenirii şi │ │ │ │situaţiilor de hărţuire şi │financiare │
│gestionării situaţiilor de │ │ │ │hărţuire sexuală la locul de │insuficiente. │
│hărţuire şi hărţuire sexuală │ │ │ │muncă; │Acurateţea │
│la locul de muncă │ │ │ │- un seminar pe tema hărţuirii şi │datelor │
│ │ │ │ │hărţuirii sexuale la locul de │colectate │
│ │ │ │ │muncă, în care să fie incluse │ │
│ │ │ │ │lansarea analizei şi bunele │ │
│ │ │ │ │practici utilizate de către │ │
│ │ │ │ │angajatorii publici şi privaţi în │ │
│ │ │ │ │combaterea şi gestionarea │ │
│ │ │ │ │situaţiilor de hărţuire şi │ │
│ │ │ │ │hărţuire sexuală la locul de │ │
│ │ │ │ │muncă; │ │
│ │ │ │ │- număr de organizaţii către care │ │
│ │ │ │ │este transmisă analiza │ │
├─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────┤
│b) Organizarea unei campanii │ 2016 │MMFPSPV, DESFB, │În limita bugetului │- număr de evenimente organizate │Nivel scăzut de │
│de informare şi │ │Inspecţia Muncii, │aprobat. │la nivel central şi local; │participare şi │
│conştientizare în rândul │ │Agenţiile judeţene pentru│Proiecte cu │- număr de angajatori şi angajaţi │implicare a │
│angajatorilor şi a │ │ocuparea forţei de muncă │finanţare │care participă la campania de │instituţiilor/ │
│angajaţilor cu privire la │ │(AJOFM), │nerambursabilă │informare; │organizaţiilor │
│efectele negative ale │ │Agenţiile judeţene pentru│ │- număr de parteneri cooptaţi în │cooptate în │
│comportamentelor de hărţuire │ │plăţi şi inspecţie │ │desfăşurarea campaniei de │campanie. │
│şi hărţuire sexuală la locul │ │socială (AJPIS), CONES, │ │informare; │Resurse │
│de muncă │ │Comisiile judeţene în │ │- număr de materiale informative │financiare │
│ │ │domeniul egalităţii de │ │elaborate şi distribuite în cadrul│insuficiente │
│ │ │şanse între femei şi │ │campaniei de informare │ │
│ │ │bărbaţi (COJES), │ │ │ │
│ │ │parteneri sociali, │ │ │ │
│ │ │ONG-uri, autorităţi │ │ │ │
│ │ │locale │ │ │ │
├─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────┤
│2. Combaterea fenomenului de violenţă de gen │
├─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────┤
│a) Organizarea unei campanii │ 2014 │DESFB, parteneri sociali,│În limita bugetului │- număr de oraşe în care se │Resurse │
│de sensibilizare şi │ │autorităţi locale, │aprobat │desfăşoară campania; │financiare │
│conştientizare a populaţiei │ │COJES-uri, ONG-uri │ │- număr de parteneri cooptaţi în │insuficiente │
│cu privire la violenţa de gen│ │ │ │desfăşurarea campaniei de │ │
│ │ │ │ │sensibilizare şi conştientizare; │ │
│ │ │ │ │- 3 tipuri de afişe ce vor fi │ │
│ │ │ │ │postate; │ │
│ │ │ │ │- cel puţin 1.000 de afişe de │ │
│ │ │ │ │fiecare tip, postate │ │
└─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────┘
VI. MONITORIZARE
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Raportarea anuală a gradului de implementare a activităţilor asumate în cadrul Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse │
│între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017 şi a Planului general de acţiuni pe perioada 2014-2017 pentru implementarea Strategiei │
├─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────┤
│ Măsura │ Termenul│ Responsabilul │ Resursele │ Indicatorii │ Riscurile │
│ │ de │ │ │ │ │
│ │realizare│ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────┤
│a) Dezvoltarea/Consolidarea │ Anual │ DESFB │În limita bugetului │- o procedură de colectare şi │Acurateţea │
│unei proceduri de colectare │ │ │aprobat │raportare a datelor elaborată; │datelor │
│şi raportare a datelor │ │ │ │- un raport anual privind gradul │colectate │
│ │ │ │ │de implementare a activităţilor │ │
│ │ │ │ │asumate în cadrul Strategiei şi │ │
│ │ │ │ │Planului general de acţiuni │ │
├─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────┤
│2. Evaluarea finală a Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017 şi a Planului │
│general de acţiuni pe perioada 2014-2017 pentru implementarea Strategiei │
├─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────┤
│a) Realizarea unei analize │ 2017 │Toate instituţiile │În limita bugetului │- o analiză privind îndeplinirea │Acurateţea │
│privind îndeplinirea │ │implicate în │aprobat │obiectivelor asumate în cadrul │datelor │
│obiectivelor asumate în │ │implementarea │ │Strategiei naţionale în domeniul │colectate │
│cadrul Strategiei naţionale │ │obiectivelor specifice │ │egalităţii de şanse între femei şi│ │
│în domeniul egalităţii de │ │ale Strategiei │ │bărbaţi pentru perioada 2014-2017 │ │
│şanse între femei şi bărbaţi │ │ │ │şi a Planului general de acţiuni │ │
│pentru perioada 2014-2017 şi │ │ │ │pe perioada 2014-2017 pentru │ │
│a Planului general de │ │ │ │implementarea Strategiei │ │
│acţiuni pe perioada 2014-2017│ │ │ │ │ │
│pentru implementarea │ │ │ │ │ │
│Strategiei │ │ │ │ │ │
└─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────┘
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
