MONITORUL OFICIAL nr. 52 din 30 ianuarie 2003
Prezentul ghid metodologic are ca obiect o etapa a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EIM), şi anume aceea prin care autoritatea competenta pentru protecţia mediului stabileşte problemele care trebuie tratate în raportul la studiul de evaluare a impactului şi gradul de extindere a acestora.
Aceasta etapa va fi numita în continuare etapa de definire a domeniului evaluãrii.
Prezentul ghid metodologic este destinat autoritãţilor competente pentru protecţia mediului pentru a fi folosit în scopul stabilirii indrumarului, dar poate fi consultat şi de cãtre elaboratorii studiului de evaluare sau de cãtre alţi factori interesaţi.
Scopul etapei de definire a domeniului evaluãrii este ca în final raportul la studiul de evaluare sa rãspundã cerinţelor specificate în îndrumar, identificate pe baza caracteristicilor fiecãrui proiect.
Ghidul metodologic este structurat în doua pãrţi.
PARTEA I:
1. Locul şi rolul etapei de definire a domeniului evaluãrii ca parte componenta a procedurii EIM
2. Aspecte practice ale realizãrii etapei de definire a domeniului EIM
3. Folosirea listei de control pentru definirea domeniului EIM.
PARTEA a II-a:
- Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.
PARTEA I
1. Locul şi rolul etapei de definire a domeniului evaluãrii ca parte componenta a procedurii EIM
Evaluarea impactului asupra mediului este procesul prin care proiectele activitãţilor cu potenţial impact semnificativ asupra mediului, prin natura activitãţii, mãrimea şi/sau amplasamentul lor, sunt supuse unei evaluãri a acestor efecte înainte de a li se elibera acordul de mediu.
În cadrul acestui proces etapa prin care se determina problemele care vor fi supuse evaluãrii şi gradul de extindere a acestora este numita etapa de definire a domeniului evaluãrii.
Într-o analiza privind modul în care a fost implementata Directiva 85/337/EEC , efectuatã în 1997 pentru Comisia Europeanã, s-a fãcut recomandarea ca etapa de definire a domeniului sa fie introdusã ca unul dintre mijloacele de intarire a rolului EIM în atingerea obiectivelor de protecţie a mediului. Aceasta recomandare a fost adoptatã prin Directiva 97/11/EC care modifica Directiva 85/337/EEC , prin care se cere statelor membre care nu au încã aceasta etapa în procedura EIM sa introducã o asemenea etapa mãcar într-o forma minima, şi anume: autoritatea competenta trebuie sa emita o opinie asupra conţinutului raportului la studiul de evaluare a impactului.
Directiva permite, de asemenea, ca etapa de definire a domeniului sa fie introdusã ca parte obligatorie a procedurii EIM, atunci când statele membre doresc acest lucru.
Procesul EIM este conform cu <>Legea protecţiei mediului nr. 137/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care prevede ca proiectele activitãţilor cu potenţial impact semnificativ asupra mediului, prin natura activitãţii, mãrimea şi/sau amplasamentul lor, sa fie supuse unui proces de evaluare a acestor efecte înainte de a li se elibera acordul de mediu.
Faza de definire a domeniului evaluãrii urmeazã celei de încadrare a acţiunii propuse în tipurile de obiective şi activitãţi cu impact semnificativ asupra mediului care se supun evaluãrii acestor efecte. Aceasta faza era prevãzutã la <>art. 11 lit. c) şi d) din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995 , republicatã, iar modul sau de desfãşurare era reglementat prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 125/1996 , paragraful 4.3.1.
În urma procesului de armonizare a legislaţiei naţionale de mediu cu cea a Uniunii Europene, prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 91/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii protecţiei mediului nr. 137/1995 , şi prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri a fost modificatã o serie de prevederi în legatura cu evaluarea impactului asupra mediului.
Cerinţele privind etapa de definire a domeniului sunt continuate în:
- <>art. 3 alin. (4) lit. b) din Hotãrârea Guvernului nr. 918/2002 ;
- <>art. 8 din Hotãrârea Guvernului nr. 918/2002 .
Stabilirea domeniului evaluãrii se realizeazã de cãtre autoritatea competenta pentru protecţia mediului cu sprijinul autoritãţilor din colectivul de analiza tehnica (CAT), respectându-se Procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, aprobatã prin <>Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 860/2002 , şi pe baza indicaţiilor din prezentul ghid.
Ca urmare a definirii domeniului evaluãrii, autoritãţile competente pentru protecţia mediului transmit titularului de proiect un îndrumar pe care acesta este obligat sa îl respecte în evaluarea impactului asupra mediului şi la întocmirea raportului la studiul de evaluare.
2. Aspecte practice ale realizãrii etapei de definire a domeniului EIM
Prin realizarea etapei de definire a domeniului trebuie sa se rãspundã la 3 întrebãri majore:
- care sunt efectele potenţiale asupra mediului, generate de proiect;
- care dintre aceste efecte sunt cele mai importante şi de aceea necesita o analiza mai profunda în studiul de evaluare a impactului asupra mediului;
- care sunt variantele de realizare a proiectului care ar trebui luate în considerare.
Indicaţii practice pentru abordarea primelor doua probleme sunt prezentate la pct. 3.
2.1. Identificarea variantelor posibile
Prin variante posibile se înţelege celelalte moduri fezabile în care titularul proiectului ar putea atinge scopul pentru care realizeazã proiectul, ca de exemplu un alt mod de acţiune, alegerea unui alt amplasament sau modificarea proiectului.
Variantele pot lua forme diferite, mergandu-se de la o strategie de înalt nivel pana la un proiect detaliat, şi pot sa se refere la:
- strategii alternative: de exemplu, aceea de a gestiona resursele sau de a reduce pierderile în loc de a exploata alte resurse;
- variante de amplasament sau de traseu pentru întregul proiect sau pentru pãrţi componente ale acestuia;
- variante de tehnologii şi/sau de materii prime: de exemplu, construirea unei centrale termice pe gaze în locul unei centrale termice pe cãrbuni;
- variante de realizare a unor pãrţi componente ale proiectului sau de amplasare a acestora (de exemplu, amplasarea activitãţilor care produc zgomot la distanta mai mare fata de receptorii sensibili);
- variante de mãsuri de limitare a efectelor adverse (de exemplu, construirea unui ecoduct pentru a asigura posibilitatea traversarii unei autostrazi de cãtre animalele din zona, în loc de a realiza un habitat compensatoriu).
Alternativa "zero", care corespunde situaţiei fãrã realizarea proiectului, trebuie sa fie consideratã referinta fata de care se determina efectele proiectului. Aceasta va include, unde este cazul, modificãrile condiţiilor de mediu fata de situaţia momentului prezent, rezultate ca urmare a altor dezvoltãri care sunt în curs de realizare în vecinãtate.
Tipurile de variante pot sa depindã de statutul titularului proiectului; de exemplu, un titular de proiect din domeniul public dispune de o gama de variante mai larga decât titularul proiectului din sectorul privat.
În etapa de definire a domeniului evaluãrii se determina şi gradul de detaliere în care titularul proiectului va analiza variantele, de exemplu modul în care va acţiona pentru a identifica variantele posibile sau cat de detaliat va estima impactul asupra mediului în comparatie cu proiectul propus. Dacã titularul proiectului a adoptat o atitudine pozitiva în considerarea aspectelor de mediu încã din fazele timpurii ale planificarii proiectului, variantele ar trebui sa fi fost explorate deja, iar definirea domeniului va trebui numai sa confirme ca au fost luate în considerare toate variantele posibile.
Tabelul nr. 1 se utilizeazã în aprecierea facuta de autoritatea competenta pentru protecţia mediului asupra alternativelor/variantelor pe care titularul proiectului le-a luat în considerare.
TABELUL 1
Tipuri de variante
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│● Mãsuri de gestionare a cererii de bunuri şi servicii │
│● Mãsuri de conservare a resurselor sau de reducere a risipei acestora │
│● Modalitãţi de satisfacere a cererii │
│● Amplasamente sau trasee │
│● Procese sau tehnologii de producţie │
│● Metode de lucru │
│● Planuri de situaţie şi de amplasare a pãrţilor componente ale proiectului │
│● Proiecte de structuri │
│● Tipuri şi surse de materiale │
│● Specificaţii de produs │
│● Termene de construire, exploatare şi scoatere din funcţiune a proiectului, │
│ inclusiv orice termen cu privire la etapizarea proiectului │
│● Datele de începere şi de finalizare │
│● Mãrimea amplasamentului sau a instalaţiei │
│● Capacitatea de producţie │
│● Responsabilitãţi pentru implementare │
│● Controlul poluarii │
│● Gestionarea deşeurilor, inclusiv reciclarea, recuperarea, refolosirea │
│ şi depozitarea finala │
│● Cai de acces şi trasee de trafic la şi de la amplasament │
│● Responsabilitãţi şi proceduri pentru managementul mediului │
│● Instruirea personalului │
│● Planuri de monitoring şi de urgente │
│● Gestionarea scoaterii din funcţiune, refacerea amplasamentului şi │
│ folosirea ulterioara │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
2.2. Alte rezultate ale etapei de definire a domeniului
Pe lângã identificarea principalelor efecte şi a variantelor care urmeazã sa fie luate în considerare în raportul la studiul de evaluare a impactului, definirea domeniului poate sa se refere şi la planul de lucru pentru elaborarea studiului de impact. În acest caz se pot avea în vedere urmãtoarele:
- identificarea şi planificarea studiilor necesare pentru caracterizarea stãrii existente a mediului şi pentru stabilirea vulnerabilitatii acestuia la impactul advers generat de proiect;
- trecerea în revista a metodelor disponibile pentru prognozarea impactului şi selectarea celor mai potrivite metode în funcţie de importanta şi de complexitatea fiecãrui aspect, de tipul şi resursele disponibile, precum şi de tipul de informaţii care ar putea fi folositoare în procesul de decizie;
- selectarea celor mai potrivite criterii pentru evaluarea importantei impactului, luându-se în considerare cerinţele legislative, politicile şi practicile curente şi condiţiile locale;
- identificarea organizaţiilor sau a autoritãţilor ce vor fi consultate pentru elaborarea studiului de impact;
- specificarea programului şi a termenelor/punctelor-cheie legate de procesul de planificare a proiectului şi de procedurile de autorizare relevante;
- definirea cerinţelor care se impun echipei de elaborare a studiului de impact, inclusiv organizarea, managementul, experienta necesarã etc., fãrã a se indica o anumitã persoana fizica sau juridicã atestata;
- definirea cuprinsului raportului la studiul de impact.
La definirea domeniului este util sa se ţinã seama de aspectele care se iau în considerare la eliberarea celorlalte avize necesare pentru activitatea respectiva.
3. Folosirea listei de control pentru definirea domeniului EIM
În acest capitol se prezintã indicaţii asupra modului în care se poate identifica impactul semnificativ, care va trebui sa fie analizat mai detaliat în cadrul evaluãrii.
Unul dintre cele mai utilizate moduri de identificare a impactului este acela de a lua în considerare:
- toate activitãţile implicate de realizarea proiectului;
- toate componentele mediului receptor, adicã mediul care va suporta efectele proiectului;
- toate interactiunile potenţiale dintre activitãţi şi componente.
În acest scop se folosesc lista de control pentru definirea domeniului şi o lista ajutatoare.
Lista de control pentru definirea domeniului, prezentatã în tabelul nr. 2, conţine aceleaşi 90 de întrebãri care în lista de control la etapa de încadrare se refereau la caracteristicile proiectului. Fata de cele trei coloane din lista de la etapa de încadrare, se adauga alte 2 coloane, astfel: coloana 4, care cuprinde componentele de mediu afectate, şi coloana 5, în care se exprima posibilitatea ca efectul asupra respectivei componente de mediu din coloana 4 sa fie semnificativ.
TABELUL 2
LISTA
de control pentru definirea domeniului evaluãrii
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Întrebãri Da/Nu Este Care Este
/?/NC posi- compo- posibil
bil nente ca
ca de efectul
efec- mediu asupra
tul pot compo-
sa fi nentei
fie afec- sa fie
sem- tate? semnifi-
nifi- cativ?
cativ? De ce?
De ce?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 2 3 4 5
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Intrebare - Proiectul va implica una din urmãtoarele acţiuni, care vor crea
schimbãri în zona ca rezultat al naturii, mãrimii, formei sau scopului noii
investiţii?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Schimbare permanenta sau temporarã a A
folosinţei terenului, a modului de acoperire B
sau topografiei, inclusiv creşterea gradului
de folosire? etc
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Eliberarea terenului existent de vegetaţie şi A
clãdiri? etc
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Crearea de noi folosinţe a terenului?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Investigaţii preliminare fazei de construcţie A
(ex. teste de sol, foraje)? etc
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5. Lucrãri de construcţii?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6. Lucrãri de demolare?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7. Amplasamente temporare folosite pentru A
lucrãrile de construcţii sau locuinţe pentru etc
constructori?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8. Construcţii supraterane, structuri sau A
lucrãri de terasament inclusiv excavaţii? etc
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9. Lucrãri subterane inclusiv mine sau tunele?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
10. Lucrãri de îmbunãtãţiri funciare?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
11. Dragare?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
12. Structuri costiere (ex. diguri maritime)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
13. Structuri marine?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
14. Procese de producţie şi fabricaţie?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
15. Construcţii pentru depozitarea mãrfurilor şi A
materialelor? etc
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
16. Instalaţii pentru tratarea sau eliminarea A
deşeurilor solide sau a efluentilor lichizi? etc
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
17. Construcţii pentru adãpostirea muncitorilor A
pe durate mari de timp? etc
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
18. Intensificarea traficului de orice fel în A
timpul etapei de construcţie sau etc
funcţionare?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
19. Rute noi sau modificate de drumuri, cai
ferate, cai aeriene, cai de transport pe apa
sau alte infrastructuri, inclusiv staţii,
porturi, aeroporturi, etc.?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
20. Închiderea sau devierea rutelor existente de
transport sau infrastructura conducand la
modificãri de trafic?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
21. Linii de transport electric sau conducte, noi
sau modificate?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
22. Indiguire, barare, desecare, regularizare sau
alte schimbãri în hidrologia cursurilor de
apa sau a acviferelor?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
23. Traversari de râuri?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
24. Prelevarea sau transferul apei din subteran
sau din ape de suprafata?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
25. Modificãri de cursuri de apa sau de teren
afectand drenarea sau scurgerea apei?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
26. Transport de persoane sau materiale
necesare în timpul fazelor de construcţie,
funcţionare sau dezafectare?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
27. Demontarea sau scoaterea din funcţiune pe
perioade mari de timp, sau lucrãri de
restaurare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
28. Activitãţi care continua pe parcursul
scoaterii din funcţiune şi care pot avea un
impact asupra mediului?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
29. Aflux permanent sau temporar de populaţie
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
30. Introducerea de specii neautohtone?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
31. Pierderea unor specii native sau a
diversitatii genetice?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
32. Orice alte acţiuni?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Intrebare - Proiectul va folosi una din urmãtoarele resurse naturale, sau
orice alte resurse care sunt neregenerabile sau se afla în cantitate mica?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
33. Terenuri, în special terenuri aflate în stare
naturala (virgine) sau terenuri agricole?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
34. Apa?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
35. Minerale?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
36. Agregate/compuşi?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
37. Pãduri şi material lemnos?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
38. Energie, inclusiv electricitate şi
combustibili
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
39. Orice alte resurse?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Intrebare - Proiectul presupune folosirea, depozitarea, transportul,
manevrarea sau producerea de substanţe sau materiale care pot fi dãunãtoare
sãnãtãţii populaţiei sau mediului, sau care pot spori temerile ca proiectul
ar avea un risc pentru sãnãtatea populaţiei?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
40. Proiectul implica folosirea de substanţe sau
materiale care sunt riscante sau toxice
pentru sãnãtatea populaţiei sau pentru
mediu (flora, fauna, alimentari cu apa)?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
41. Proiectul va conduce la modificãri în
incidenta bolilor sau va afecta vectorii
boala (ex. boli generate de insecte sau de
apa contaminata sau poluata)?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
42. Proiectul va afecta bunãstarea populaţiei
(ex. prin schimbarea condiţiilor de viata)?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
43. Exista grupuri de populaţie vulnerabile în
mod special, care pot fi afectate de proiect
(ex. Pacienti spitalizati, bãtrâni)?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
44. Orice alte cauze?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Intrebare - Proiectul va produce deşeuri solide în timpul construirii,
functionarii sau încetãrii activitãţii?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
45. Materiale excavate, steril sau deşeuri de
mina?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
46. Deşeuri orãşeneşti (menajere şi/sau
comerciale)?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
47. Deşeuri periculoase sau toxice (inclusiv
deşeuri radioactive)?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
48. Alte deşeuri din procese industriale?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
49. Surplus de produse?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
50. Namol de canalizare sau din statia de
epurare?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
51. Deşeuri provenite din construcţii sau
demolãri?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
52. Maşini sau echipamente în exces sau care nu
mai sunt utilizate?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
53. Soluri contaminate sau alte materiale?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
54. Deşeuri agricole?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
55. Orice alte deşeuri solide?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Intrebare - Proiectul va avea ca efect emiterea în aer de poluanti sau
orice alte substanţe periculoase, toxice sau nocive?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
56. Emisii de la arderea combustibililor fosili
din surse stationare sau mobile?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
57. Emisii din procesele de producţie?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
58. Emisii de la manevrarea materialelor,
inclusiv depozitarea sau transportul
acestora?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
59. Emisii din activitãţii de construcţie,
inclusiv din instalaţii tehnice şi
echipamente aferente?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
60. Praf sau mirosuri din manevrarea
materialelor, inclusiv materiale de
construcţie, ape uzate şi deşeuri?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
61. Emisii de la incinerarea deşeurilor?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
62. Emisii din arderea deşeurilor în aer liber
(ex. resturi de la operaţiunile de tãiere
sau din activitatea de construcţii)?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
63. Emisii din alte orice alte surse?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Intrebare - Proiectul va cauza zgomote şi vibratii sau va avea ca efect
radiaţie luminoasa, termica sau alta forma de radiaţie electromagnetica?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
64. Din exploatarea echipamentelor ca de ex.
motoare, instalaţii tehnice de ventilare,
concasoare?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
65. Din procese industriale sau similare acestora
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
66. Din construcţii sau demolãri?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
67. Din explozii sau folosirea acumulatorilor
electrici?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
68. Din traficul generat de lucrãrile de
construcţie sau de funcţionare curenta?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
69. Din sisteme de iluminare sau rãcire?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
70. Din surse de radiatii electromagnetice
(considerând efectele asupra populaţiei sau
asupra eventualelor echipamente sensibile
aflate în apropiere)?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
71. Din orice alte surse?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Intrebare - Proiectul va conduce la riscul de contaminare a solului sau
apei prin emisiile de poluanti pe terenuri sau în ape de suprafata, ape
subterane, ape de coasta sau ape marine?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
72. Din manevrarea, depozitarea sau
deversarea de materiale periculoase sau
toxice?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
73. De la descãrcarea de ape de canalizare sau
a altor efluenti (indiferent dacã aceştia sunt
sau nu epurati) în ape sau pe sol?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
74. Prin depunerea în ape sau pe sol a
poluantilor emisi în aer?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
75. Exista riscul ca, pe termen lung, poluantii
care provin din aceste surse sa se
acumuleze în mediu?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Intrebare - Exista riscul ca, în timpul construirii sau functionarii
proiectului, sa se producã accidente care pot afecta sãnãtatea
populaţiei sau mediul?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
76. Din explozii, deversari, incendii, etc.
depozitarea, manipularea, folosirea sau
producerea de substanţe periculoase sau
toxice?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
77. Din evenimente care se situeaza în afarã
condiţiilor normale de funcţionare ale
echipamentelor/sistemelor/instalaţiilor
pentru protecţia mediului (de ex.
avarierea sistemelor pentru controlul
poluarii)?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
78. Proiectul poate fi afectat de dezastre
naturale care conduc la pagube pentru
mediu (ex. inundatii, cutremure, alunecãri
de teren etc.)?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Intrebare - Proiectul va conduce la schimbãri sociale?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
79. Schimbãri în structura populaţiei: numãr,
varsta, ocupaţie, grupuri sociale, etc.?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
80. Prin strãmutarea populaţiei sau demolarea
de locuinţe, localitãţi sau utilitãţi ale
localitãţilor?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
81. Prin migrarea unor locuitori veniti din alte
localitãţi sau prin crearea de localitãţi noi?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
82. Prin suprasolicitarea utilitãţilor sau
serviciilor locale, ca de ex. cele pentru
locuire, educaţie, sãnãtate?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
83. Prin crearea de locuri de munca în timpul
fazei de construcţie sau funcţionare sau,
invers, prin reducerea locurilor de munca
disponibile cu efecte asupra somajului şi a
economiei?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
84. Orice alte cauze?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Intrebare - Exista alţi factori care pot fi luati în considerare?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
85. Ca urmare a proiectului, vor fi imperios
necesare dezvoltãri ulterioare care ar putea
avea un impact semnificativ asupra
mediului, (de ex. mai multe locuinţe,
drumuri noi, unitãţi industriale suport sau
utilitãţi noi, etc.)?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
86. Proiectul va conduce la dezvoltarea
utilitãţilor suport, dezvoltarea industriilor
auxiliare sau alte dezvoltãri care ar putea
avea un impact asupra mediului, ex.;
- Infrastructura suport (drumuri, alimentare
cu energie, tratarea deşeurilor sau apei
uzate etc)?
- Dezvoltarea locuinţelor?
- Industria extractiva?
- Industria pentru furnizarea materiilor
prime?
- Altele?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
87. Proiectul ar putea limita modul de folosire
ulterioara a amplasamentului astfel încât sa
existe un impact semnificativ asupra
mediului?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
88. Proiectul va constitui un precedent pentru
o dezvoltare viitoare?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
89. Proiectul va avea efecte cumulative
datoritã vecinatatii cu alte proiecte
existente sau planificate şi care au efecte
similare?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
90. Proiectul se referã la sistarea
definitiva/dezafectarea unor activitãţi? În
acest caz, poate exista impact
postinchidere?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3.1. Identificarea impactului potenţial
Pentru fiecare intrebare la care, în urma etapei de încadrare, rãspunsul din coloana 3 este de tipul "Da" sau "?", utilizatorul trebuie sa completeze coloana 4 cu acele componente de mediu care vor fi afectate.
Pentru a identifica componentele mediului receptor care ar putea fi afectate, utilizatorul va folosi lista componentelor de mediu potenţial afectate, prezentate în tabelul nr. 3.
TABELUL 3
LISTA
componentelor de mediu potenţial afectate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Întrebãri posibile
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Activitatea desfasurata în cadrul proiectului va avea efecte asupra
folosinţei actuale sau viitoare a terenului?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
A Folosinta existenta în scop rezidential, comercial, industrial,
recreational, agricol sau extractiv
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
B Zonarea folosinţei terenului în viitor
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
C Folosinta terenului în zonele vecine (situaţia existenta şi cea propusã)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
D Locuinţe, grãdini şi alte proprietãţi private sau de uz comercial?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Activitatea desfasurata în cadrul proiectului ar putea avea efecte
asupra arealelor sensibile prin: ocuparea totalã sau parţialã a acesteia,
traversarea cu structuri liniare sau executarea unor lucrãri în cadrul
ariei?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E Areale protejate conform legislaţiei naţionale în scopul conservãrii
naturii, peisajului sau valorilor de patrimoniu?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
F Zone umede, cursuri de apa sau alte ape?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
G Areale care conţin resurse de apa subterana sau alte surse de apa?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
H Zone de coasta?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I Zone muntoase?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
J Pãduri şi terenuri forestiere?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
K Areale în care trãiesc specii protejate de fauna şi vegetaţie sau care
sunt folosite de cãtre specii faunistice protejate pentru: reproducere,
cuibarit, hrana., odihna, iernat?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
L Areale aflate pe rute importante pentru migrarea pasarilor sau altor
animale?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
M Areale supuse deja poluarii sau altor perturbatii d.p.d.v. al calitãţii
factorilor de mediu: de ex. acolo unde sunt depasite standardele de mediu
sau unde solul şi/sau subsolul sunt contaminate?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
N Zone dens populate?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
O Amplasamente unde folosinta terenului este una sensibila: spitale, şcoli,
utilitãţi, obiective religioase?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
P Areale cu peisaj de calitate deosebita?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Q Areale foarte vizibile şi/sau inconjurate de mulţi receptori?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
R Areale importante pentru turism şi recreere?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
S Areale foarte accesibile pentru public?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
T Areale care conţin importante resurse istorice, culturale sau arheologice?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
U Areale susceptibile la cutremure, prabusiri, alunecãri de teren, eroziuni
ale solului sau condiţii climatice adverse, de ex. inversiuni de
temperatura, ceata sau vant puternic care ar putea face ca proiectul sa
afecteze mediul?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
V Areale în care terenul agricol este foarte bun sau în care resursa de
teren agricol este foarte saraca şi deci pretioasa?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
W Areale în care regenerarea naturala se face cu greu?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Este posibil ca proiectul sa afecteze condiţia fizica a componentelor
de mediu?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
X Atmosfera, inclusiv condiţiile climatice locale sau pe o scara mai
mare?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Y Apa - de ex. stocul, debitul sau nivelul în râuri, lacuri, ape subterane,
delta, ape de coasta sau marine?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Z Soluri - de ex. cantitãţi, adancimi, umiditate, stabilitate sau
erodabilitate?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
AA Condiţiile geologice?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Emisiile de orice fel datorate activitãţilor din cadrul proiectului
ar putea avea efecte asupra calitãţii factorilor de mediu?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
BB Calitatea aerului la nivel local, regional sau global inclusiv schimbãri
climatice şi/sau diminuarea stratului de ozon?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
BB Calitatea aerului la nivel local sau global inclusiv schimbãri climatice
şi diminuarea stratului de ozon?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
CC Calitatea apei - râuri, lacuri, ape subterane, delta, ape de coasta şi
marine?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
DD Starea nutrientilor şi eutrofizarea apelor?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
EE Acidifierea solului şi apelor?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
FF Solul?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
GG Zgomote şi vibratii?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
HH Temperaturi, radiatii luminoase sau electromagnetice inclusiv
interferenta electrica?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
II Productivitatea sistemelor naturale şi agricole?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ar putea proiectul sa afecteze resursele la nivel local, regional
sau global
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
JJ Combustibili fosili?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
KK Alte resurse neregenerabile: minerale, agregate etc. sau regenerabile
pe perioade lungi de timp: pãduri etc.?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
KK Alte resurse neregenerabile: minerale, agregate etc.?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
LL Capacitatea infrastructurii în localitate: alimentari cu apa, canalizare,
producerea şi distribuţia de electricitate, telecomunicaţii, depozitarea
deşeurilor, drumuri, cai ferate?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ar putea proiectul sa influenteze orice factori care determina sãnãtatea
şi bunãstarea populaţiei?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
MM Apariţia şi rãspândirea vectorilor de boala inclusiv insecte?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
NN Apariţia de factori cancerigeni sau mutageni?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
OO Vulnerabilitatea indivizilor sau populaţiei la boli?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
PP Sentimentul personal de siguranta?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
QQ Coeziunea şi identitatea comunitãţii?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
RR Identitatea culturalã şi asocierea?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
SS Drepturile minoritãţilor?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
TT Condiţiile de locuire?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
UU Numãrul de locuri de munca şi calitatea acestora?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
VV Condiţiile economice?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
WW Instituţiile sociale?
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Se recomanda discutarea listei de control de cãtre autoritatea publica pentru protecţia mediului în colaborare cu titularul proiectului, cu elaboratorul raportului la studiul de evaluare a impactului, cu specialişti în domeniu şi cu reprezentanţi ai altor instituţii potenţial interesate.
Atunci când se utilizeazã lista de control, este important sa se ţinã seama de faptul ca o interactiune directa/primara dintre o acţiune implicata de proiect şi o componenta de mediu poate avea ca rezultat şi efecte secundare, de ordinul 3, 4 s.a.m.d. De exemplu, o modificare a albiei unui curs de apa poate conduce la modificarea parametrilor hidrologici; acest lucru ar putea avea ca urmare afectarea calitãţii apei şi a stãrii ecologice a cursului de apa, iar acest fapt va afecta folosinta piscicolã şi alţi utilizatori de apa.
Utilizatorii listei de control trebuie, de asemenea, sa ţinã seama de faptul ca efectele pot fi permanente sau pe termen lung, temporare (de exemplu, numai în perioada de construcţie) sau intermitente (de exemplu, numai în anumite perioade de activitate sau numai în anumite perioade ale anului).
3.2. Concentrarea atentiei pe impactul-cheie
Este de multe ori dificil pentru persoanele care efectueazã definirea domeniului sa decidã care efect este semnificativ. Gradul de semnificatie poate fi definit în funcţie de importanta pe care efectul respectiv o poate avea în luarea deciziei de eliberare a acordului de mediu. Pentru a decide dacã un efect poate fi considerat ca semnificativ, pentru fiecare dintre componentele identificate în coloana 4 se vor pune urmãtoarele întrebãri:
● Natura efectului - impactul este deosebit de complex sau este unul neobisnuit în zona respectiva?
● Mãrimea sau importanta efectului - cat de mult se va schimba situaţia existenta?
● Extinderea geograficã a efectului - pe ce zona se va resimti efectul?
● Exista posibilitatea unui impact transfrontiera?
● Câţi oameni sau câţi alţi receptori vor fi afectaţi?
● Vor fi afectate resurse ori alte caracteristici valoroase sau rare ale mediului?
● Exista riscul de depasire a standardelor de mediu?
● Exista riscul sa fie afectate arii sau zone protejate?
● Care este probabilitatea de aparitie a impactului?
● Impactul va fi pe termen scurt, mediu sau lung?
● Impactul va fi permanent sau temporar?
● Impactul se va manifesta continuu sau intermitent?
Pentru un impact intermitent care va fi frecventa de manifestare?
● Impactul va fi ireversibil?
● Impactul poate fi remediat sau compensat?
● Titularul de proiect este de acord sa introducã în propunerea de proiect mãsurile necesare pentru a evita, reduce sau compensa impactul advers semnificativ?
Pe baza raspunsurilor la aceste întrebãri utilizatorul va completa coloana 5 cu DA/NU, dupã cum se intrevede posibilitatea ca impactul asupra componentei analizate sa fie sau nu semnificativ. Pentru cazurile în care rãspunsul din coloana 5 este de tipul DA, utilizatorul va explica de ce considera ca impactul este semnificativ.
3.3. Elaborarea indrumarului
Înscrisurile din coloanele 4 şi 5 reprezintã totalitatea problemelor care trebuie tratate în evaluarea impactului asupra mediului şi cuprinse în raportul la studiul de impact, constituind astfel conţinutul indrumarului.
3.4. Varianta de utilizare a listelor de control
În mod optional, lista de control pentru definirea domeniului poate fi utilizata şi sub forma de matrice, în care, pe linii, se trec acţiunile/efectele proiectului, iar în coloane se trec componentele de mediu. Potentialele interactiuni sau relaţii dintre activitãţi şi componente sunt identificate prin marcarea celulelor relevante din cadrul matricei.
TABELUL 4
MATRICEA IMPACTULUI
┌───────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Componentele de mediu │
│ ├──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────┤
│ Acţiunile/ │ A│ B│ C│ D│ E│ F│ G│ H│ I│ J│ K│ L│ M│ N│ O│ P│ R│ S│ T│ETC.│
│ efectele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ rezultate din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ proiect │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────┤
│ 1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ *│ │ │ │ │ * │
├───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────┤
│ 2. │ │ *│ *│ │ │ *│ │ │ │ │ │ │ *│ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────┤
│ 3. │ *│ │ │ │ │ │ *│ │ *│ *│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ * │
├───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────┤
│ 4. │ │ │ │ *│ │ │ │ │ │ *│ *│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────┤
│ 5. │ │ │ │ │ *│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ *│ *│ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────┤
│ 6. │ │ │ │ │ │ │ │ *│ │ │ │ │ │ │ *│ │ *│ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────┤
│ 7. │ │ *│ *│ │ │ │ │ *│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────┤
│ 8. │ │ │ │ │ │ │ │ *│ *│ │ │ │ │ │ *│ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────┤
│etc. │ *│ │ │ │ │ │ │ │ │ *│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────┘
PARTEA a II-a
Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
La redactarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se recomanda urmãtoarea structura:
1. Informaţii generale
- informaţii despre titularul proiectului: numele şi adresa companiei titularului, numele, telefonul şi faxul persoanei de contact;
- informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu: numele şi adresa (persoanei fizice sau juridice), numele, telefonul şi faxul persoanei de contact;
- denumirea proiectului;
- descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia (construcţie, funcţionare, demontare/dezafectare/închidere/ postinchidere);
- durata etapei de funcţionare;
- informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurãrii producţiei - se completeazã tabelul nr. 1.1.
TABELUL 1.1
Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Producţia Resurse folosite în scopul asigurãrii producţiei
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea Cantitatea Denumirea Cantitatea Furnizor
anuala anuala
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Petrol/pacura
Gaze naturale
Gaze petroliere
lichefiate
Cãrbune
Cocs de furnal
Gaz de furnal
Gaze de rafinarie
Benzine
Energie electrica
Energie termica
Motorina
Biogaz
Altele
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- informaţii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice -
se completeazã tabelul nr. 1.2.
TABELUL 1.2
Informaţii despre materiile prime şi despre substantele
sau preparatele chimice
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea materiei Cantitatea anuala/ Clasificarea şi etichetarea
prime, a substanţei existenta în stoc substanţelor sau a preparatelor
sau a preparatului chimice*)
chimic
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Categorie Periculozitate**)
Fraze de risc*)
- Periculoase/
Nepericuloase
(P/N) -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
------------
*) Conform <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 451/2001 , şi <>Hotãrârii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.
**) Conform <>art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 451/2001 .
- informaţii despre poluantii fizici şi biologici care afecteazã mediul, generati de activitatea propusã - se completeazã tabelul nr. 1.3, unde prin tipul poluarii se înţelege: zgomot, radiaţie electromagnetica, radiaţie ionizanta, poluare biologica (microorganisme, virusi);
- alte tipuri de poluare fizica sau biologica;
- descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele;
- localizarea geograficã şi administrativã a amplasamentelor pentru alternativele la proiect;
- pentru fiecare alternativa: informaţii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protecţie sanitarã etc.;
- informaţii despre documentele/reglementãrile existente privind planificarea/amenajarea teritorialã în zona amplasamentului proiectului;
- informaţii despre modalitãţile propuse pentru conectare la infrastructura existenta.
TABELUL 1.3
INFORMAŢII
despre poluarea fizica şi biologica generata de activitate
┌─────┬────┬────┬─────────┬─────┬────────────────────────────────────────┬─────┐
│Tipul│Sur-│Nr. │Poluare │ │ Poluare calculatã produsã de │ │
│polu-│sa │sur-│maxima │Polu-│ activitate şi mãsuri de │ Ma- │
│arii │de │se │permisã │are │ elimunare/reducere │suri │
│ │po- │de │(limita │ de ├────┬──────────┬────────────────────────┤ de │
│ │lu- │po- │maxima │fond │ Pe │Pe zone de│ Pe zone rezidentiale, │eli- │
│ │are │lu- │admisã │ │zona│protecţie/│ de recreere sau alte │mina-│
│ │ │are │pentru om│ │obi-│restrictie│ zone protejate cu │re/ │
│ │ │ │şi mediu)│ │ec- │ aferente │ luarea în considerare a│redu-│
│ │ │ │ │ │ti- │obiectivu-│ poluarii de fond │cere │
│ │ │ │ │ │vu │lui, con- ├───────────┬────────────┤ a │
│ │ │ │ │ │lui │ form │Fãrã mãsuri│Cu implemen-│po- │
│ │ │ │ │ │ │legisla- │ de │ tarea masu-│lu- │
│ │ │ │ │ │ │tiei în │ eliminare/│ rilor de │arii │
│ │ │ │ │ │ │vigoare │ reducere │ eliminare/ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │a poluarii │ reducere a │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ poluarii │ │
└─────┴────┴────┴─────────┴─────┴────┴──────────┴───────────┴────────────┴─────┘
2. Procese tehnologice
2.1. Procese tehnologice de producţie:
- descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare; alternative avute în vedere;
- valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile - se completeazã tabelul nr. 2.1.
TABELUL 2.1
VALORILE LIMITA
ale parametrilor relevanti (consum de apa şi energie, poluanti
în aer şi apa, generarea deşeurilor) atinsi prin tehnicile
propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile
┌────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Parametru │ │
│ (unitatea │ Valori limita │
│de mãsura)*)│ │
├────────────┼─────────────────────┬───────────────┬────────────────────────┤
│ │Tehnici alternative │Prin cele mai │ Conform celor mai │
│ │ propuse de titula │bune tehnici │ bune practici de │
│ │ │disponibile**) │ mediu***) │
├────────────┼─────────────────────┼───────────────┼────────────────────────┤
│ 𗈕 │ ...n │ │
└────────────┴─────────────────────┴───────────────┴────────────────────────┘
-------------
*) consum de energie, în GJ, raportat la unitatea de produs sau de materie prima;
*) consum de apa, în mc, raportat la unitatea de produs sau de materie prima;
*) emisii de poluanti atmosferici: concentratii în mg/mc şi cantitãţi în g sau kg, raportate la unitatea de produs sau de materie prima;
*) emisii de poluanti în apa: concentratii în mg/l şi cantitãţi în g sau kg, raportate la unitatea de produs sau de materie prima;
*) deşeuri generate: cantitãţi în kg raportate la unitatea de produs sau de materie prima.
**) Compararea şi evaluarea viabilitatii acestora în concordanta, dupã caz, cu cele mai bune practici de mediu şi cu cele mai bune tehnici disponibile în Uniunea Europeanã
**) conform documentelor relevante privind cele mai bune tehnici disponibile şi bazelor de date privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii, ca de exemplu bazele de date ale Biroului IPPC de la Sevilla.
**) Compararea cu cele mai bune practici de mediu şi cu cele mai bune tehnici disponibile se face numai pentru proiectele unor activitãţi propuse, prevãzute în anexa nr. 1 la <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluarii, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 645/2002 ;
***) conform recomandãrilor Comisiei de la Helsinki (HELCOM) privind implementarea mãsurilor tehnologice pentru tipuri de activitãţi relevante.
2.2. Activitãţi de dezafectare
Echipamentele, instalaţiile, utilajele, clãdirile ce urmeazã a fi dezafectate: descriere; substanţe conţinute/stocate (inclusiv azbest şi PCB); tehnologia de dezafectare aferentã; mãsuri, echipamente şi condiţii de protecţie.
3. Deşeuri
Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor. Aceste aspecte se trateazã în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Se completeazã tabelul nr. 3.1.
TABELUL 3.1
Managementul deşeurilor
┌──────┬──────────┬───────────┬──────┬───────┬────────┬───────────────────────┐
│ │Cantitatea│ Starea │ │Codul │ Codul │Managementul deşeurilor│
│Denu- │prevãzutã │ fizica │ │privind│clasifi-│- cantitatea prevãzutã │
│mirea │ a fi │(Solid - S,│Codul │princi-│ carii │ a fi generata - │
│dese- │ generata │Lichid - L,│dese- │ pala │statis- │ (t/an) │
│ului*)│ │Semisolid │ului*)│propri-│ tice ├───────┬───────┬───────┤
│ │ │ - SS) │ │etate │ ***) │valori-│elimi- │rãmasã │
│ │ │ │ │pericu-│ │ficata │nata │în stoc│
│ │ │ │ │loasa │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ **) │ │ │ │ │
├──────┼──────────┼───────────┼──────┼───────┼────────┼───────┼───────┼───────┤
├──────┼──────────┼───────────┼──────┼───────┼────────┼───────┼───────┼───────┤
└──────┴──────────┴───────────┴──────┴───────┴────────┴───────┴───────┴───────┘
-----------
*) În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase prevãzutã în anexa nr. 2 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.
**) <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 426/2001 .
***) La data apariţiei legislaţiei care reglementeazã clasificarea statistica.
4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului şi mãsuri de reducere a acestora:
Descrierea şi analiza impactului potenţial datorat atât perioadei de construcţie, cat şi perioadei de funcţionare a proiectului.
Dupã caz, se descrie şi se analizeazã impactul potenţial datorat şi perioadelor de închidere a activitãţii, refacere a mediului şi postinchidere.
Se analizeazã orice impact semnificativ (direct, indirect, cumulativ, permanent, temporar, reversibil, ireversibil, pozitiv sau negativ), cu indicarea metodelor de prognozare a impactului şi de evaluare.
Se recomanda exprimarea cantitativã în ceea ce priveşte mãrimea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului natural sau antropic.
Descrierea şi analiza mãsurilor de prevenire/evitare, reducere sau eliminare a impactului negativ. Aceste mãsuri se stabilesc pentru fiecare componenta de mediu.
Descrierea şi analiza impactului transfrontiera.
4.1. Apa:
condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului:
● starea apelor subterane: dinamica, compozitia chimica, tipuri şi concentratii de poluanti; evaluarea contaminarii - obligatoriu pentru straturile freatice şi, dupã caz, pentru cele de medie şi mare adancime;
● caracteristici ale apelor/izvoarelor arteziene, orizonturi de exploatare, distanta fata de prizele de apa, abundenta apei în zona;
- informaţii de baza despre corpurile de apa de suprafata, dupã caz: numele, debite caracteristice (pentru râuri), suprafata, volumul, adâncimea medie şi maxima (pentru lacuri) etc.;
- informaţii de baza despre apa subterana: orizontul, adâncimea, capacitatea;
- descrierea surselor de alimentare cu apa (ape subterane, corpuri de apa de suprafata, sursa de alimentare cu apa a localitãţii respective şi condiţiile tehnice ale alimentarii cu apa a localitãţii, ape pluviale etc.);
- descrierea sistemelor de drenaj şi ameliorare.
Alimentarea cu apa:
- caracteristici cantitative ale sursei de apa în secţiunea de prelevare: debit modul, debit mediu lunar/zilnic cu diverse asigurãri (95%, 80% etc.);
- instalaţii hidrotehnice: tip, presiune, stare tehnica;
- motivarea metodei propuse de alimentare cu apa;
- mãsuri de imbunatatire a alimentarii cu apa;
- informaţii privind calitatea apei folosite: indicatori fizici, chimici, microbiologici;
- motivarea folosirii apei potabile subterane în scopuri de producţie, dacã este cazul;
- alţi utilizatori de apa curenţi sau prognozati în zona de impact a activitãţii propuse;
- alte informaţii prezentate tabelar ca în tabelul nr. 4.1.1.
TABELUL 4.1.1
BILANŢUL
consumului de apa (mc/zi; mc/an)
┌──────┬──────┬──────┬────────────────────────────────────┬────────────┬──────┐
│ │ │ │ │Recirculata/│Comen-│
│Proces│Sursa │Consum│ Apa prelevata din sursa │reutilizata │tarii │
│tehno-│de apa│total ├─────┬───────┬──────────────────────┼─────┬──────┼──────┤
│logic │(fur- │de apa│Total│Consum │ Consum industrial │Apa │ Apa │ │
│ │nizor)│(co- │ │menajer├────┬────┬────────────┤de la│de la │ │
│ │ │loane-│ │ │Apa │Apa │ Pentru │pro- │ alte │ │
│ │ │le 4, │ │ │sub-│su- │ compensarea│pri- │obi- │ │
│ │ , 11│ │ │te- │pra-│pierderilor │ul │ective│ │
│ │ │ │ │ │rana│fata│în sistemele│obi- │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │cu circuit │ectiv│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ închis │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ├─────┬──────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ Apa │ Apa │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │sub- │ de │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │tera-│supra-│ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │na │fata │ │ │ │
├──────┼──────┼──────┼─────┼───────┤ 6 │ 7 ├─────┼──────┼─────┼──────┼──────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ │ │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │
└──────┴──────┴──────┴─────┴───────┴────┴────┴─────┴──────┴─────┴──────┴──────┘
Managementul apelor uzate:
- descrierea surselor de generare a apelor uzate;
- cantitãţi şi caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale etc.) - se completeazã tabelul nr. 4.1.2.
TABELUL 4.1.2
BILANŢUL
apelor uzate
┌──────┬────────────┬────────────────────────────┬──────────────────────┬──────┐
│ Sursa│ Totalul │ │ Ape directionate spre│Comen-│
│apelor│apelor uzate│ Ape uzate evacuate │ reutilizare/ │tarii │
│uzate,│ generate │ │ recirculare │ │
│Proces├─────┬──────┼─────────┬─────────┬────────┼───────────┬──────────┼──────┤
│tehno-│mc/zi│mc/an │menajere │indus- │pluviale│ în acest │cãtre alte│ │
│logic │ │ │ │ triale │ │ obiectiv │obiective │ │
│ │ │ ├────┬────┼────┬────┼───┬────┼─────┬─────┼─────┬────┼──────┤
│ │ │ │mc/ │mc/ │mc/ │mc/ │mc/│mc/ │mc/ │mc/ │mc/ │mc/ │ │
│ │ │ │zi │an │ zi │ an │ zi│ an │ zi │ an │ zi │ an │ │
├──────┼─────┼──────┼────┼────┼────┼────┼───┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │ 14 │
└──────┴─────┴──────┴────┴────┴────┴────┴───┴────┴─────┴─────┴─────┴────┴──────┘
- regimul/graficul generarii apelor uzate;
- refolosirea apelor uzate, dacã este cazul;
- alte mãsuri pentru micşorarea cantitãţii de ape uzate şi de poluanti etc.;
- sistemul de colectare a apelor uzate;
- locul de descãrcare a apelor uzate neepurate/epurate: în canalizarea oraseneasca, în statia de epurare sau direct în receptori naturali etc.;
- condiţii tehnice pentru evacuarea apelor uzate în reţeaua de canalizare a altor obiective economice;
- indicatori ai apelor uzate: concentratii de poluanti;
- instalaţiile de preepurare şi/sau epurare, dacã exista: capacitatea statiei şi metoda de epurare folositã;
- gospodãrirea namolului rezultat.
Dupã caz:
- încãrcarea cu poluanti a apelor evacuate în reţeaua de canalizare oraseneasca sau direct în statia de epurare, comparativ cu valorile-limita admisibile (conform NTPA 002/2002); sau
- încãrcarea cu poluanti a apelor uzate industriale/orãşeneşti provenite sau nu din staţii de epurare evacuate în receptorii naturali, comparativ cu valorile-limita admisibile (conform NTPA 001/2002);
- receptorul apelor uzate provenite de la statia de epurare sau al celor neepurate descãrcate direct: numele receptorului, caracteristicile acestuia, eventuala amplasare în zone sensibile, condiţiile iniţiale de calitate a apei, amplasamentul descãrcãrii fata de coordonatele receptorului etc.
Prognozarea impactului:
- impactul produs de prelevarea apei asupra condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului proiectului;
- impactul secundar asupra componentelor mediului, cauzat de schimbãri previzibile ale condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului;
- calitatea apei receptorului dupã descãrcarea apelor uzate, comparativ cu condiţiile prevãzute de legislaţia de mediu în vigoare;
- impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa şi asupra zonelor de coasta, provocat de apele uzate generate şi evacuate;
- folosinţe de apa (zone de recreere, prize de apa, zone protejate, alţi utilizatori) în zona de impact potenţial provocat de evacuarea apelor uzate;
- posibile descãrcãri accidentale de substanţe poluante în corpurile de apa (descrierea pagubelor potenţiale);
- impactul transfrontiera.
Mãsuri de diminuare a impactului:
- mãsuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa;
- alte mãsuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa şi a zonelor de mal ale acestora;
- zone de protecţie sanitarã şi perimetre de protecţie hidrologica în jurul surselor de apa, lucrãrilor de captare, al construcţiilor şi instalaţiilor de alimentare cu apa potabilã, zãcãmintelor de ape minerale utilizate pentru cura interna, al lacurilor şi namolurilor terapeutice, conform <>Hotãrârii Guvernului nr. 101/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mãrimea zonelor de protecţie sanitarã;
- mãsuri de prevenire a poluarilor accidentale ale apelor.
Harti şi desene la capitolul "Apa":
- plan de situaţie, cu indicarea surselor de alimentare cu apa, reţele de alimentare, staţii de tratare a apelor uzate, locul de evacuare a apelor uzate, centuri şi zone de protecţie a corpurilor de ape de suprafata, zone de protecţie sanitarã şi perimetre de protecţie hidrologica;
- pentru obiectivele/proiectele din agricultura - amplasamente ale utilizãrii de namoluri şi îngrãşãminte naturale, amplasamente propuse pentru prelevarea de probe şi efectuarea de mãsurãtori asupra apelor de suprafata;
- plan de situaţie, cu indicarea clãdirilor existente sau planificate sa fie demolate, reţele de utilitãţi, depozitarea substanţelor periculoase şi a deşeurilor, zone recuperate şi reutilizate;
- încadrarea în planul de sistematizare pe verticala a teritoriului.
4.2. Aerul
Date generale:
- condiţii de clima şi meteorologice pe amplasament/zona;
- informaţii despre temperatura, precipitatii, vant dominant, radiaţie solara, condiţii de transport şi difuzie a poluantilor;
- scurta caracterizare a surselor de poluare stationare şi mobile existente în zona, surse de poluare dirijate şi nedirijate; informaţii privind nivelul de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului.
Surse şi poluanti generati:
- identificarea şi caracterizarea surselor de poluanti atmosferici aferente obiectivului: activitãţi/instalaţii/echipamente generatoare de poluanti, caracteristici fizice ale surselor/emisiilor asociate acestora - inclusiv geometria surselor, poluanti atmosferici emisi de fiecare sursa
Vor fi identificate şi caracterizate toate sursele de poluanti atmosferici: stationare, mobile, dirijate, nedirijate, punctuale, liniare, de suprafata, de volum, elaborandu-se un inventar complet al emisiilor specific obiectivului.
Inventarele de emisii se vor elabora în mod distinct pentru toate etapele proiectului: construcţie, funcţionare şi, dupã caz, închidere, refacerea mediului, postinchidere.
Pentru un obiectiv aflat în funcţiune (proiect de reconstrucţie sau extindere) se prezintã, pe lângã datele cerute pentru obiective noi, şi date privind inventarul poluantilor emisi pentru anul calendaristic anterior efectuãrii studiului sau pentru un an corespunzãtor functionarii obiectivului la cea mai mare capacitate.
Pentru obiective noi: debitele de poluanti emisi se calculeazã separat pentru fiecare dintre sursele stationare şi cele mobile, prezentându-se consumul de combustibil, consumul de materii prime, producţia, tipul de echipament de producere a energiei şi cel tehnologic, condiţii de funcţionare, variabilitatea temporala a consumurilor şi producţiei - anuala, lunarã, saptamanala, zilnica, orara -, metodologiile de calcul al emisiilor de poluanti (cu referire la metodologiile aprobate prin acte normative), alte caracteristici necesare calculului şi rezultatele calculului.
Inventarul emisiilor de poluanti atmosferici va evidenţia poluantii toxici şi periculosi (inclusiv mutageni şi cancerigeni).
Rezultatele calculelor: se vor prezenta tabelar comparativ, dupã caz, cu limitele maxime admise în concordanta cu normativele de mediu în vigoare, conform modelelor din tabelele nr. 4.2.1-4.2.3.
TABELUL 4.2.1
Surse stationare dirijate
┌─────────┬────────┬─────┬────────────┬─────────────┬─────────┬──────────────┐
│Denumirea│ │Debit│ Debit │ │ │ Limita la │
│ sursei │Poluant │masic│ gaze/aer │Concentratia │ Prag de │ emisie=prag │
│ │ │(g/h)│impurificat │ în emisie │ alerta │de intervenţie│
│ │ │ │ (Nmc/h) │ (mg/Nmc) │(mg/Nmc) │ (mg/Nmc) │
│ │ │ │ (mc/h) │ (mg/mc) │(mg/mc) │ (mg/mc) │
├─────────┼────────┼─────┼────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │
└─────────┴────────┴─────┴────────────┴─────────────┴─────────┴──────────────┘
TABELUL 4.2.2
Surse stationare nedirijate
┌─────────────────────────┬──────────────────────┬────────────────────────────┐
│ Denumirea sursei │ Poluant │ Debit masic (g/h) │
├─────────────────────────┼──────────────────────┼────────────────────────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │
└─────────────────────────┴──────────────────────┴────────────────────────────┘
TABELUL 4.2.3
Surse mobile
┌─────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
│ Denumirea │ Poluanti şi debite masice (g/h) │
│ sursei ├──────────────┬──────────┬──────────┬─────────────┤
│ │ 1 │ 2 │ 3 │ ... │
└─────────────────────────┴──────────────┴──────────┴──────────┴─────────────┘
Se întocmeşte o lista a poluantilor/grupelor de poluanti emisi de sursele aferente obiectivului, comuni cu poluantii emisi de obiectivele invecinate, care se cumuleazã cu poluarea existenta în zona.
Pentru surse de poluare stationare se completeazã şi tabelul nr. 4.2.4.
TABELUL 4.2.4
(partea 1)
SURSE STATIONARE
de poluare a aerului, poluanti generati şi emisi
┌─────────┬───────────────────────────────────┬────────────────┬──────────────┐
│Denumirea│ │ │ │
│activita-│ │Caracteristicile│ Parametrii │
│tii, sec-│ Surse generatoare de │ fizice ale │ gazelor │
│torului, │ poluanti atmosferici │ surselor │ evacuate │
│procesu- │ │ │ │
│lui, teh-│ │ │ │
│nologic, │ │ │ │
│ codul │ │ │ │
│activi- │ │ │ │
│ tatii*) │ │ │ │
├─────────┼───┬──────┬─────┬─────┬─────┬──────┼───┬─────┬──────┼───┬────┬─────┤
│ │De-│Consum│Timp │Polu-│Polu-│Canti-│De-│Inal-│Diame-│Vi-│Tem-│Debit│
│ │nu-│ /pro-│ de │anti │anti │tati │nu-│time │trul │te-│pe- │volu-│
│ │mi-│ductie│lucru│gene-│co- │ de │mi-│ │inte- │za,│ra- │mic/ │
│ │re │ │anual│ra- │duri,│polu- │re │ m │rior │ │tu- │debit│
│ │ │ │ ore │tori │dupã │anti │ │ │ la │m/s│ra, │masic│
│ │ │ │ │ │ caz │gene- │ │ │vârf │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │rati │ │ │ al │ │ °C │ mc/s│
│ │ │ │ │ │ │ t/an │ │ │cosu- │ │ │ g/s │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │lui │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ m │ │ │ │
├─────────┼───┼──────┼─────┼─────┼─────┼──────┼───┼─────┼──────┼───┼────┼─────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 12 │ 13 │
└─────────┴───┴──────┴─────┴─────┴─────┴──────┴───┴─────┴──────┴───┴────┴─────┘
TABELUL 4.2.4
(partea a 2-a)
SURSE STATIONARE
de poluare a aerului, poluanti generati şi emisi
┌──────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┐
│ Dimensiuni şi coordonate X, Y ale sursei de │ Cantitãţi de │
│ poluare (sistem de coordonate local) │poluanti emisi│
├─────────────────┬─────────┬──────────────────────────────────┤ │
│ Surasa punctuala│Sfârşitul│ Sursa de suprafata │ │
│ sau începutul │sursei ├─────────┬───────┬──────┬─────────┼─────────┬────┤
│ sursei liniare, │ liniare,│Centru de│Lungime│Latime│Suprafata│Poluanti/│Anu-│
│ m │ m │simetrie,│ m │ m │ sursei, │ Debite │al, │
│ │ │ m │ │ │ mp │ masice │t/an│
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┬────────┼────┬────┼────┬────┤ │ │ ├─────────┤ │
│ X │ Y │ X │ Y │ X │ Y │ │ │ │ g/s │ │
├────────┼────────┼────┼────┼────┼────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┤
│ 14 │ 15 │ 16 │ 17 │ 18 │ 19 │ 20 │ 21 │ 22 │ 23 │ 24 │
└────────┴────────┴────┴────┴────┴────┴───────┴──────┴─────────┴─────────┴────┘
-------------
* codificare conform metodologiei Corinair (SNAP)
NOTA:
Coloanele 23 şi 24 se vor completa numai pentru sursele liniare şi de suprafata.
Se va utiliza sistemul de coordonate geografic. În cazul în care nu este posibil, se va utiliza un sistem de coordonate relativ, stabilit pe harta topografica a zonei în care se va amplasa obiectivul, indicandu-se coordonatele geografice ale originii sistemului ales.
Prognozarea poluarii aerului:
Pentru calculul concentratiilor de poluanti (imisii), utilizându-se modelarea matematica a dispersiei poluantilor în atmosfera, se vor furniza urmãtoarele informaţii:
- scurta descriere a modelului/modelelor de calcul utilizat/utilizate;
- datele de intrare în model/modele: inventarul de emisii, datele meteorologice, grila de calcul;
- dimensiunile şi coordonatele ariei (sau ale punctelor separate) în care se calculeazã dispersia poluantilor în aer (se vor utiliza coordonatele geografice sau un sistem relativ, stabilit pe harta topografica a zonei, cu indicarea coordonatelor geografice ale originii);
- informaţii despre poluarea de fond a aerului.
Calculele de dispersie se fac pentru poluantii emisi şi pentru grupele de poluanti care au efect cumulativ (inclusiv poluantii emisi de obiectiv şi poluarea de fond), luându-se ca baze de timp perioadele de mediere cãrora le sunt asociate valori-limita prevãzute de legislaţia în vigoare.
În cazul poluantilor mutageni şi cancerigeni se va efectua o evaluare a riscului potenţial pentru sãnãtatea populaţiei, luându-se în considerare informaţiile din literatura de specialitate, cu indicarea surselor documentare.
Rezultatele calculelor de dispersie, respectiv concentratiile maxime de poluanti la nivelul solului (inclusiv distanta fata de sursa/limita amplasamentului), se prezintã comparativ cu valorile-limita şi, dupã caz, cu pragurile de alerta, conform legislaţiei de mediu în vigoare; aceste informaţii se vor prezenta tabelar şi utilizându-se reprezentarea pe harti, la scara convenabila, a curbelor de izoconcentratie.
Pentru prezentarea rezultatelor se vor utiliza tabelele 4.2.5 şi 4.2.6.
TABELUL 4.2.5
Concentratii maxime pe diferite intervale de mediere
┌──────────┬────────────────────────────────────────────────────┬───────────┐
│ │ Concentratia maxima │ │
│ Poluant ├──────────┬────────────────┬────────────────────────┤ │
│ │ C(max) │ Prag de alerta │ Valoare-limita = prag │ Observaţii│
│ │ [f2æg/mc] │ [æg/mc] │ de intervenţie │ │
│ │ │ │ [f2æg/mc] │ │
├──────────┼──────────┼────────────────┼────────────────────────┼───────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │
└──────────┴──────────┴────────────────┴────────────────────────┴───────────┘
TABELUL 4.2.6
Comparatie între concentratiile maxime şi valorile-limita
┌───────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┬────────────┬─────┐
│Distanta fata │ │ Pragul de │ Valoarea- │ Valoarea- │ │
│de sursa/limita│Concentratia/│alerta pentru│ limita = prag │ limita │Ob- │
│perimetrului │ plaja de │ sãnãtate │de intervenţie │de protecţie│ser- │
│platformei │concentratii │ (PA) │pentru sãnãtate│a vegetatiei│vatii│
│şi sectorul │ (f2æg/mc) │ (æg/mc) │ (VL/P I) │ecosisteme │ │
│(m-sector) │ │ │ │ (æg/mc) │ │
├───────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────────┼────────────┼─────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │
└───────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┴────────────┴─────┘
Pentru prezentarea rezultatelor se pot utiliza şi alte modele de tabele relevante.
Analiza rezultatelor obţinute în urma modelarii matematice a dispersiei poluantilor în atmosfera se va efectua comparativ cu valorile-limita pentru concentratiile de poluanti în atmosfera (imisii), prevãzute de legislaţia în vigoare. Analiza rezultatelor va viza toţi receptorii sensibili din zona de influenta a obiectivului.
Pentru un obiectiv aflat în funcţiune (proiect de reconstrucţie sau extindere) calculele de dispersie se vor efectua în trei variante privind emisiile de poluanti: emisii de la sursele existente în cadrul obiectivului, emisii de la sursele viitoare, emisii cumulate de la sursele existente şi sursele viitoare.
Analiza rezultatelor va evidenţia aportul surselor viitoare la poluarea aerului din zona de influenta, inclusiv potenţialul impact transfrontiera.
Mãsuri de diminuare a impactului:
- soluţii tehnice pentru controlul poluarii aerului (reducerea poluarii, epurarea gazelor emise, îmbunãtãţirea parametrilor de emisie etc.). Dacã exista soluţii tehnice alternative, se va motiva alternativa aleasã;
- instalaţii propuse pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate) şi eficienta lor - se completeazã tabelul nr. 4.2.7;
TABELUL 4.2.7
Instalaţii pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate),
mãsuri de prevenire a poluarii aerului
┌───────────────┬────────────┬──────────┬──────────────────────┬──────────────┐
│Denumirea │ Denumirea │Poluantii │Eficienta instalaţiei,│ │
│ sursei │ şi tipul │ reţinuţi │ în concordanta │ Alte mãsuri │
│de poluare │instalaţiei │ │ cu documentaţia │de prevenire │
│ │ de tratare │ │ tehnica de │ a poluarii │
│ │ │ │ proiectare │ │
├───────────────┼────────────┼──────────┼──────────────────────┼──────────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │
└───────────────┴────────────┴──────────┴──────────────────────┴──────────────┘
- mãsuri de diminuare a poluarii aerului în condiţii de dispersie nefavorabile;
- zone de protecţie sanitarã (ZPS); mãrimea ZPS în concordanta cu normativele; modificarea ZPS, luându-se în considerare impactul proiectului asupra sãnãtãţii şi mediului;
- descrierea ZPS - informaţia despre zone rezidentiale/zone cu receptori sensibili şi despre alte activitãţi existente sau propuse în zona de impact;
- alte mãsuri de diminuare a impactului asupra aerului în zona.
Harti şi desene la capitolul "Aer":
- plan de situaţie al teritoriului pe o raza de cel puţin 2 km depãrtare de la amplasamentul proiectului propus. Dacã înãlţimea unei surse de poluare este H > 40 m, planul de situaţie va acoperi o zona cu raza de cel puţin 50 x H.
Planul de situaţie va cuprinde o arie suficient de extinsã pentru a se evidenţia zonele în care nivelurile de poluare ating sau depãşesc valorile limita şi/sau alte praguri de evaluare pentru toţi receptorii sensibili.
Planul de situaţie va fi constituit din harta topografica a teritoriului.
Planul de situaţie va include: obiectivul propus, cu delimitarea perimetrului amplasamentului, localizarea surselor de poluare aferente acestuia, zona de protecţie sanitarã (cea definitã conform normativelor şi cea modificatã, dacã este cazul), roza vanturilor, zone de recreere existente, alte zone cu receptori sensibili, sursele de poluare existente în zona.
Se întocmesc harti-diagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului, cu figurarea obiectivului/proiectului propus şi a curbelor de izoconcentratie pentru poluantii emisi, precum şi cu indicarea efectului cumulativ pentru poluantii/grupele de poluanti în zona de impact semnificativ.
4.3 Solul:
- caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozitia granulometrica, permeabilitatea, densitatea);
- condiţiile chimice din sol (pH, cantitatea de material organic-humus etc.), activitate biologica, poluarea în zona. Acestea se prezintã diferenţiat dupã tipul de folosinta actuala a terenului: teren agricol, zona forestierã, zona industriala etc.;
- vulnerabilitatea şi rezistenta solurilor dominante;
- tipuri de culturi pe solul din zona respectiva;
- poluarea existenta: tipuri şi concentratii de poluanti.
Surse de poluare a solurilor:
- surse de poluare a solului, fixe sau mobile, ale activitãţii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice, microbiologice, radiatii), tipuri şi cantitãţi/concentratii estimate de poluanti.
Prognozarea impactului:
- suprafata, grosimea şi volumul stratului de sol fertil care este decopertat în timpul diferitelor etape ale implementarii proiectului; locul depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului;
- impactul prognozat cauzat de poluare, luându-se în considerare tipurile dominante de sol; acumulari şi migrari de poluanti în sol;
- impactul fizic (mecanic) asupra solului provocat de activitatea propusã (proiect);
- modificarea factorilor care favorizeazã apariţia eroziunilor;
- compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol, schimbarea densitatii solurilor;
- modificãri în activitatea biologica a solurilor, a calitãţii, vulnerabilitatii şi rezistentei;
- impactul transfrontiera.
Mãsuri de diminuare a impactului:
- propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat;
- mãsuri de diminuare a poluarii şi impactului;
- mãsuri de diminuare a impactului fizic asupra solului;
- alte mãsuri.
Harti la capitolul "Sol":
Se traseaza diagrame ale zonei cu: indicarea solurilor dominante, compoziţiei granulometrice, eroziunea curenta etc., precum şi diagrame cu suprafeţele de sol afectate de activitatea propusã, cum ar fi: decopertarea stratului de sol fertil, depozitarea şi refolosirea lui, eroziunea prognozata etc.
4.4. Geologia subsolului:
- caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus: compoziţie, origini, condiţii de formare;
- structura tectonica, activitatea neotectonica, activitate seismologica;
- protecţia subsolului şi a resurselor de apa subterane;
- poluarea subsolului, inclusiv a rocilor;
- calitatea subsolului;
- resursele subsolului - prospectate preliminar şi comprehensiv, preconizate şi detectate;
- condiţii de extragere a resurselor naturale;
- relaţia dintre resursele subsolului şi zone protejate, zone de recreere sau peisaj;
- condiţii pentru realizarea lucrãrilor de inginerie geologica;
- procese geologice - alunecãri de teren, eroziuni, zone carstice, zone predispuse alunecarilor de teren;
- obiective geologice valoroase protejate.
Impactul prognozat:
- impactul direct asupra componentelor subterane - geologice;
- impactul schimbãrilor în mediul geologic asupra elementelor mediului - condiţii hidro, reţeaua hidrologica, zone umede, biotopuri etc., produse de proiectul propus;
- impactul transfrontiera.
Mãsuri de diminuare a impactului:
- diminuarea impactului asupra subsolului - alegerea amplasamentului, recultivare, renaturalizare etc.
Harti la capitolul "Subsol":
- harta geologica;
- profile transversale geologice pentru extragerea resurselor naturale sau pentru lucrãri de inginerie geologica de construcţie;
- localizarea resurselor subterane;
- vulnerabilitatea subsolului;
- localizarea obiectivelor geologice protejate, a proceselor geologice sau a altor zone problematice.
4.5. Biodiversitatea:
- informaţii despre biotopurile de pe amplasament: pãduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafata - lacuri, râuri, heleşteie - şi nisipuri;
- informaţii despre flora localã; varsta şi tipul pãdurii, compozitia pe specii;
- habitate ale speciilor de plante incluse în Cartea Roşie; specii locale şi specii aclimatizate; specii de plante cu importanta economicã, resursele acestora; zone verzi protejate; pãşuni;
- informaţii despre fauna localã; habitate ale speciilor de animale incluse în Cartea Roşie; specii de pãsãri, mamifere, peşti, amfibii, reptile, nevertebrate; vanat, specii rare de peşti;
- rute de migrare; adaposturi de animale pentru creştere, hrana, odihna, iernat;
- informaţii despre speciile locale de ciuperci; cele mai valoroase specii care se recolteaza în mod obişnuit, resursele acestora.
Impactul prognozat:
- modificãri ale suprafeţelor de pãduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa (lacuri, râuri etc.), plaje produse de proiectul propus. Impactul potenţial asupra mediului natural;
- modificarea suprafeţei zonelor împãdurite (%, ha) produsã din cauza proiectului propus; schimbãri asupra vârstei, compoziţiei pe specii şi a tipurilor de padure, impactul acestor schimbãri asupra mediului;
- distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse în Cartea Roşie;
- modificarea/distrugerea populaţiei de plante;
- modificarea compoziţiei pe specii: specii locale sau aclimatizate, rãspândirea speciilor invadatoare;
- modificãri ale resurselor speciilor de plante cu importanta economicã;
- degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea condiţiilor hidrologice etc.), impactul potenţial asupra mediului;
- distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale incluse în Cartea Roşie;
- alterarea speciilor şi populatiilor de pãsãri, mamifere, peşti, amfibii, reptile, nevertebrate;
- dinamica resurselor de specii de vanat şi a speciilor rare de peşti; dinamica resurselor animale;
- modificarea/distrugerea rutelor de migrare;
- modificarea/reducerea spaţiilor pentru adaposturi, de odihna, hrana, creştere, contra frigului;
- alterarea sau modificarea speciilor de fungi/ciuperci; modificarea resurselor celor mai valoroase specii de ciuperci;
- pericolul distrugerii mediului natural în caz de accident;
- impactul transfrontiera.
Mãsuri de diminuare a impactului:
- mãsuri pentru diminuarea impactului provocat de schimbãri ale suprafeţelor împãdurite, mlastinilor, zonelor umede - deltei, corpurilor de apa (lacuri, râuri etc.) şi plajelor;
- protecţia şi reconstructia resurselor biologice;
- protecţia şi reconstructia speciilor incluse în Cartea Roşie;
- mãsuri de protecţie şi restaurare a rutelor de emigrare;
- mãsuri de protecţie sau reducere a degradãrii florei;
- mãsuri de protecţie sau reconstrucţie a adaposturilor pentru animale;
- replantarea arborilor sau a ierbii;
- mãsuri de protejare a faunei acvatice în timpul prelevarii apei;
- alte mãsuri pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii.
Harti şi desene la capitolul "Biodiversitate":
Se realizeazã harti/desene, cu indicarea habitatelor şi a rutelor de migratie a speciilor din Cartea Roşie, modificãrilor suprafeţelor împãdurite, pajiştilor, zonelor umede, corpurilor de apa, plajelor.
4.6. Peisajul:
- informaţii despre peisaj, încadrarea în regiune, diversitatea acestuia;
- caracteristicile şi geomorfologia reliefului pe amplasament;
- caracteristicile reţelei hidrologice;
- zone împãdurite în arealul amplasamentului.
Impactul prognozat:
- tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificãri în utilizarea terenului; impactul acestor schimbãri asupra stabilitatii peisajului;
- explicarea utilizãrii terenului pe amplasamentul propus - se completeazã tabelul nr. 4.6.1;
TABELUL 4.6.1
Utilizarea terenului pe amplasamentul ales
┌─────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Suprafata (ha) │
│ Utilizarea ├───────────────────────┬────────────────┬─────────────┤
│ terenului │ Înainte de punerea │ Dupã punerea │ │
│ │ în aplicare a │ în aplicare a │Recultivata │
│ │ proiectului │ proiectului │ │
├─────────────────────┼───────────────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ În agricultura: │ │ │ │
│ - teren arabil │ │ │ │
│ - grãdini │ │ │ │
│ - pãşuni │ │ │ │
│ Pãduri │ │ │ │
│ Drumuri │ │ │ │
│ Zone construite │ │ │ │
│ (curţi, suprafata │ │ │ │
│ construitã) │ │ │ │
│ Ape │ │ │ │
│ Alte terenuri: │ │ │ │
│ - vegetaţie plantata│ │ │ │
│ - zone umede │ │ │ │
│ - teren deteriorat │ │ │ │
│ - teren nefolosit │ │ │ │
├─────────────────────┼───────────────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ TOTAL: │ │ │ │
└─────────────────────┴───────────────────────┴────────────────┴─────────────┘
- raportul dintre teritoriul natural sau cel parţial antropizat şi cel din zonele urbanizate (drumuri, suprafeţe construite), schimbãri ale acestui raport;
- impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentarii biotopului, valoarea estetica a peisajului, inclusiv cel transfrontiera;
- relaţia dintre proiect şi zonele protejate (rezervaţii, parcuri naturale, zone-tampon etc.), impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protecţie şi stadiul folosirii lor;
- relaţia dintre proiect şi zonele naturale folosite în scop recreativ (pãduri, zone verzi, parcuri în zonele împãdurite, campinguri, corpuri de apa), impactul prognozat asupra acestor zone şi asupra folosinţei lor;
- vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de observare;
- numãrul (abundenta) şi diversitatea punctelor de observare şi rezistenta acestora la un numãr mare de vizitatori; stabilirea punctelor de observare.
Mãsuri de diminuare a impactului:
- fezabilitatea, dimensiunile şi mãsurile de recultivare sau renaturalizare a terenului degradat din interiorul şi din afarã amplasamentului;
- folosirea terenului din amplasamentul propus în scop recreativ;
- mãsuri de evitare a impactului - alegerea amplasamentului obiectivului, planificarea pe amplasament, alegerea proiectului potrivit, a materialelor şi a tipului de construcţie, modelarea interactiunii dintre relief şi clãdiri, zone verzi pe amplasament, creşterea potenţialului estetic.
Harti la capitolul "Peisaj":
- o harta cu indicarea folosinţei terenului, schimbãrilor şi mãsurilor de protecţie;
- o harta cu indicarea impactului produs de proiect asupra cadrului natural şi asupra zonelor protejate;
- o harta/schita cu indicarea impactului estimat asupra resurselor estetice şi care asigura recreerea;
- o schita cu indicarea zonelor verzi plantate în teritoriu.
4.7. Mediul social şi economic:
- impactul potenţial al activitãţii propuse asupra caracteristicilor demografice/populaţiei locale;
- numãr de locuitori în zona de impact, schimbãri de populaţie;
- locuitori permanenţi şi vizitatori; tendinte de migratie a locuitorilor;
- caracteristicile populaţiei în zona de impact (distribuţie dupã varsta, sex, educaţie, dimensiunea familiei, grup etnic);
- impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor economice locale, piata de munca, dinamica şomerilor;
- investiţiile locale şi dinamica acestora;
- preţul terenului în zona aflatã în discuţie (rezidentiala, comercialã, zone industriale) şi dinamica acestuia;
- impactul potenţial asupra activitãţilor economice (agricultura, silvicultura, piscicultura, recreere, turism, transport, minerit, construcţia de locuinţe cu unul sau mai multe etaje, comerţ angro sau en detail);
- impact potenţial al proiectului asupra condiţiilor de viata din zona;
- public posibil nemulţumit de existenta proiectului;
- informaţii despre rata imbolnavirilor la nivelul locuitorilor;
- impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor de viata ale locuitorilor (schimbãri asupra calitãţii mediului, zgomot, scãderea calitãţii hranei).
Mãsuri de diminuare a impactului:
- mãsuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului natural şi economic.
4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural:
- impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor etnice şi culturale;
- impactul potenţial al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice.
5. Analiza alternativelor
Pentru identificarea alternativei optime, raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului va cuprinde:
● descrierea alternativelor: amplasament alternativ, alt moment pentru demararea proiectului, alte soluţii tehnice şi tehnologice, mãsuri de ameliorare a impactului asupra mediului etc., cu indicarea motivelor care au condus la alegerea facuta;
● analiza mãrimii impactului, durata, reversibilitatea, viabilitatea şi eficienta mãsurilor de ameliorare pentru fiecare alternativa a proiectului şi pe fiecare componenta de mediu.
În funcţie de tipul proiectului se pot aplica diverse metode de analiza şi de comparatie a alternativelor, precum: liste de control, matrice, harti, modele matematice (inclusiv GIS - Geographical Information System), metode de analiza statistica şi economicã etc.
Pe baza informaţiilor de mai sus se efectueazã analiza şi compararea alternativelor studiate, cu luarea în considerare a impactului asupra componentelor mediului şi a interactiunii dintre acestea.
6. Monitorizarea
Se furnizeazã un plan de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmeazã a fi monitorizate, a periodicitatii, a parametrilor şi a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecãrui factor.
În funcţie de tipul proiectului se prevede ca monitorizarea sa se facã atât în timpul fazelor de construcţie, cat şi de funcţionare, respectiv în timpul fazelor de închidere, refacere a mediului şi postinchidere.
7. Situaţii de risc:
- riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecãri de teren etc.);
- accidente potenţiale (analiza de risc);
- analiza posibilitatii apariţiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de granitele tarii;
- planuri pentru situaţii de risc;
- mãsuri de prevenire a accidentelor.
Analiza situaţiilor de risc se prezintã în rezumat, comparativ, pentru fiecare alternativa la proiect.
8. Descrierea dificultãţilor
Se descriu dificultãţile (tehnice sau practice) intampinate de titular în timpul efectuãrii evaluãrii impactului asupra mediului.
9. Rezumat fãrã caracter tehnic
Se realizeazã un rezumat, fãrã date tehnice, al tuturor informaţiilor furnizate în raport, care sa cuprindã cel puţin:
a) descrierea activitãţii, evitandu-se utilizarea termenilor tehnici, a explicatiilor ştiinţifice etc.;
b) metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului şi, dacã exista, incertitudini semnificative despre proiect şi efectele sale asupra mediului;
c) impactul prognozat asupra mediului;
d) identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul;
e) mãsurile de diminuare a impactului pe componente de mediu;
f) concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului;
g) prognoza asupra calitãţii vieţii/standardului de viata şi asupra condiţiilor sociale în comunitatile afectate de impact;
h) enumerarea, dupã caz, a altor avize, acorduri obţinute;
10. Documente anexate
Evaluarea propunerilor motivate (justificate) ale publicului şi minutele prezentãrii raportului de evaluare a impactului asupra mediului în dezbaterea publica.
------------
