Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: GHID METODOLOGIC din 15 martie 2006 de implementare a Standardelor minime obligatorii pentru Centrul maternal Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

GHID METODOLOGIC din 15 martie 2006 de implementare a Standardelor minime obligatorii pentru Centrul maternal

EMITENT: MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITATII SOCIALE SI FAMILIEI - AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA DREPTURILOR COPILULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 458 bis din 26 mai 2006
Comenteaza legea
_________
*) Aprobat prin <>Ordinul nr. 101 din 15 martie 2006 , publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 458 din 26 martie 2006


CAP. 1
PRINCIPII DE LUCRU

La baza prezentului ghid metodologic stau toate principiile prevazute in Conventia ONU cu privire la drepturile copilului ratificata prin <>Legea nr. 18/1990 , republicata, precum si principiile mentionate in <>Legea nr. 272/2004 cu privire la protectia si promovarea drepturilor copilului. Pentru activitatea CM sunt prioritare urmatoarele:
1. Principiul ingrijirii copilului in familie. Copilul isi poate atinge maximul potentialului sau fizic si psihic numai alaturi de parintii sai. In CM se asigura stabilitatea relatiei copilului cu mama sa. Prin activitatile desfasurate se creeaza cadrul necesar pentru mentinerea si dezvoltarea relatiilor intrafamiliale.
2. Principiul abordarii comprehensive, conform caruia in CM se asigura un mod global si unitar de abordare a cazurilor de catre echipa multidisciplinara.
3. Principiul interventiei planificate, conform caruia in CM se asigura o interventie personalizata, pe o perioada determinata de timp, cu obiective, activitati si termene de realizare prestabilite, adecvata nevoilor clientului, ce are la baza un plan elaborat si pus in practica de catre specialisti in acord cu mama si cu participarea ei directa.
4. Principiul parteneriatului, potrivit caruia familiile si profesionistii sunt parteneri in luarea deciziilor care le influenteaza viata. Recomandam ca, in lucrul cu familiile sa respectam urmatoarele valori:
- siguranta copilului este principala preocupare;
- copiii au dreptul la propria lor familie;
- familia este sursa fundamentala de ingrijire si ocrotire a copiilor;
- familiile au dreptul sa li se respecte propriile traditii culturale, rasiale, etnice si religioase;
- criza reprezinta o oportunitate pentru schimbare;
- o interventie neadecvata poate fi daunatoare pentru integritatea si functionarea familiei;
- familiile care aparent nu au nici o speranta se pot schimba si dezvolta;
- familiile sunt experte in rezolvarea propriilor probleme;
- este datoria noastra sa insuflam speranta.
5. Principiul interventiei limitate in timp, conform caruia acordarea serviciilor in CM se realizeaza pentru o perioada de timp limitata si adecvata nevoilor specifice fiecarui caz in parte.
6. Principiul confidentialitatii afirma dreptul clientului la intimitate si la respectarea vietii sale private. Beneficiarii din CM au dreptul ca relatia de asistenta sa se realizeze cu respectarea legilor, politicilor si standardelor etice privitoare la confidentialitate. In abordarea cazului, profesionistii implicati vor face distinctia intre informatia publica si cea privata, vor colabora si vor face schimb de informatii cu privire la caz numai in interesul clientului si cu acordul prealabil al acestuia.

CAP. 2
ADMITEREA IN CENTRUL MATERNAL

CM reprezinta un serviciu de protectie de tip rezidential care ocroteste, sprijina si asista cuplul mama-copil in situatie de nevoie.
2.1. Dezvoltarea listei criteriilor minime de admitere
Fiecare CM isi poate dezvolta propriile criterii de admitere, in functie de nevoile existente la nivelul judetului/comunitatii careia i se adreseaza.
Pot beneficia de servicii in CM cel putin:
● mame adolescente,
● mame seropozitive,
● mame singure,
● mame ce au mai multi copii, dintre care cel putin unul dintre ei sa aiba varsta cuprinsa intre 0-3 ani si
● femei insarcinate aflate in ultimul trimestru de sarcina.
2.2. Identificarea cazului se poate realiza prin mai multe modalitati:
● solicitare directa (la DGASPC/OPA care are organizat CM);
● referire (din partea asistentului social din cadrul SPAS sau a persoanei cu atributii in asistenta sociala din comunitatea din care provine mama/gravida sau din partea maternitatii);
● autosesizare urmata de transfer din cadrul unui alt serviciu din cadrul DGASPC/OPA, de regula in cazul unei gravide minore cu masura de protectie de tipul plasamentului sau plasamentului de urgenta;
● sesizare din partea unei persoane fizice.
2.3. In functie de identificarea cazului, evaluarea initiala se realizeaza de catre:
● Asistentul social din cadrul SPAS/persoana cu atributii in asistenta sociala in cazul solicitarii directe sau a unei sesizari din partea unei persoane fizice la primarie. In baza evaluarii initiale, se intocmeste planul de servicii, care se aproba prin dispozitia primarului si in baza caruia se realizeaza admiterea cuplului mama-copil/a gravidei in CM. Avand in vedere ca CM se afla in structura DGASPC sau OPA, in vederea emiterii dispozitiei de admitere de catre conducerea acestora, se recomanda ca asistentul social din cadrul SPAS/persoana cu atributii in asistenta sociala sa contacteze DGASPC in vederea demararii procedurilor legate de admiterea in CM (referirea cazului). DGASPC are obligatia de a desemna un manager de caz care sa aiba in responsabilitate cazul, conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz in domeniul protectiei copilului; astfel:
a) daca evaluarea initiala a fost realizata de asistentul social din cadrul SPAS, se recomanda ca DGASPC sa recunoasca oficial calitatea acestuia de manager de caz, iar compartimentul corespunzator din cadrul DGASPC (de regula compartimentul pentru ingrijirea de tip rezidentiala; avand in vedere ca DGASPC de la nivel judetean detine si servicii de prevenire cum este cazul CM, precum si faptul ca realizeaza activitati de prevenire in special pentru copiii cu risc de parasire in unitatile sanitare, ar trebui ca sa aiba in structura sa compartimente de prevenire asa cum au DGASPC de la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti) sa supervizeze activitatea managerului de caz de la nivelul SPAS, precum si cea a responsabilului de caz din CM;
b) daca evaluarea initiala a fost realizata de persoana cu atributii in asistenta sociala, DGASPC va desemna un manager de caz din aparatul propriu (din cadrul compartimentului mentionat anterior) sau, daca exista locuri libere in CM privat si criteriile minime de admitere permit primirea cuplului mama-copil/a gravidei (in urma consultarii cu coordonatorul CM) va solicita nominalizarea unui manager de caz de pe lista OPA care a organizat CM respectiv;
● Managerul de caz din cadrul DGASPC/OPA in situatia transferului;
● Asistentul social/alt profesionist din cadrul DGASPC/OPA, obligatoriu impreuna cu asistentul social din cadrul SPAS (si care se recomanda sa devina manager de caz) sau cu persoana cu atributii in asistenta sociala (caz in care se recomanda ca managerul de caz sa fie de la DGASPC/OPA) in situatia solicitarii directe sau a unei sesizari din partea unei persoane fizice la DGASPC/OPA, precum si in situatia referirii din partea maternitatii.
2.4. Acomodarea cuplului mama-copil in centrul maternal
Inainte de luarea dispozitiei de admitere in CM, se recomanda ca mama/gravida sa viziteze CM si sa fie informata cu privire la drepturile si obligatiile ce-i revin pe perioada rezidentei, asupra misiunii si metodologiei din CM. Acomodarea va fi facilitata de catre toti membrii echipei, dar cu precadere de catre coordonatorul CM si de catre responsabilul de caz.
In primele zile de rezidenta se va da posibilitatea adaptarii la noua situatie. Cuplului mama-copil i se va asigura linistea si intimitatea necesara pentru a-si depasi temerile interioare si pentru a se simti cat mai confortabil in noua situatie. Este de recomandat ca in primele zile mama sa fie scutita de activitati administrative, altele decat cele legate de igiena si hranirea ei si a copilului sau. I se vor facilita intalniri sau convorbiri telefonice cu prietenii sau rudele sale, va fi ajutata sa isi personalizeze camera si va fi implicata, alaturi de celelalte persoane rezidente, in activitati placute si relaxante, menite sa faciliteze relationarea noii rezidente cu grupul de beneficiare din CM. Vor fi observate reactiile mamei si copilului si se va actiona cu grija pentru evitarea instalarii sentimentului de respingere, de neadecvare sau al deprimarii. Mama va fi abordata in mod pozitiv atat ea ca persoana, cat si relatia ei cu copilul sau. Se va pune accent pe aracteristicile pozitive personale si pe aspectele benefice ale relatiei dintre mama si copil. Mama va fi incurajata in permanenta sa ceara ajutor ori de cate ori simte ca are nevoie. Beneficiarele vor fi incurajate sa isi discute temerile, problemele majore si ingrijorarile cu echipa de profesionisti a CM pentru a putea mentine astfel un climat tonic, pozitiv, de abordare cu optimism a situatiilor de viata problematice.
2.5. Caz particular
De regula admiterea cuplului mama-copil/gravidei in ultimul trimestru de sarcina se realizeaza in mod voluntar si in baza dispozitiei de admitere emisa de directorul general/executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA (cei care au in mod legal dreptul de a infiinta CM).
In cazul mamei/gravidei minore, situatia este alta: fiind vorba de o separare a minorei de parintii sai, temporara sau definitiva, conform legii trebuie sa se decida o masura de protectie speciala si anume plasament in CM. Copilul/copiii minorei nefiind in situatie de separare atunci pentru acestia se recomanda luarea dispozitiei de admitere de catre directorul general/executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA.
Recomandam aplicarea acelorasi proceduri si in cazul mamei/gravidei minore casatorite sau care a fost casatorita. Desi aceasta are capacitate deplina de exercitiu si discernamant obtinute prin casatorie, ea se afla intr-o situatie dificila, in cazul in care familia nu o poate sustine sau nu are familie, si ca atare poate beneficia de o masura de protectie speciala conform legii.
In concluzie, ne putem confrunta cu urmatoarele posibilitati:
a) plan de servicii pentru prevenirea separarii copilului de mama sa, intocmit de asistentul social din cadrul SPAS/persoana cu atributii in asistenta sociala si aprobat prin dispozitie a primarului si dispozitie de admitere din partea directorul general/executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA;
b) plan individualizat de protectie pentru gravida minora, intocmit de managerul de caz din cadrul DGASPC/OPA si admitere in baza hotararii de plasament emisa de CPC sau instanta judecatoreasca;
c) plan individualizat de protectie pentru cuplul mama minora-copil, centrat pe copil, intocmit de managerul de caz din cadrul DGASPC/OPA si admitere in baza hotararii de plasament emisa de CPC sau instanta judecatoreasca pentru mama minora si dispozitie de admitere din partea directorul general/executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA pentru copil.

CAP. 3
MODELE DE INTERVENTIE

Criza este definita in multe moduri. In general, situatia de criza face referire la reactiile emotionale acute, care survin in urma unor situatii traumatice si care genereaza incapacitatea temporara a unei persoane/familii de a face fata situatiilor cotidiene de viata.
3.1. Prevenirea situatiilor de criza
Pentru a se preveni confruntarea cu situatiile de criza sau pentru a atenua impactul acestora atunci cand ele s-au produs deja, in CM se poate actiona lucrandu-se individual cu mamele si cu familiile acestora sau cu intregul grup de mame.
Scopul acestor actiuni este de a forma la nivelul clientilor mecanisme de adaptare care sa le ofere posibilitatea prevenirii situatiilor de criza sau confruntarea cu criza in conditiile unei abilitati crescute de gestionare a acesteia. In sedintele de consiliere, clientii pot fi invatati sa:
● identifice sursele de criza,
● sa anticipeze perioada aparitiei acesteia,
● sa realizeze planuri de actiune pe care sa le urmeze daca va fi cazul,
● sa cunoasca reactiile generate de criza,
● sa identifice reactiile emotionale imediate si pe termen lung (furie, durere, iritabilitate, disperare, depresie, suicid),
● sa identifice reactiile comportamentale si fiziologice manifeste in criza (izolare, plans, evitare, stare fizica de rau),
● sa identifice tiparele de gandire dezadaptativa (autoinvinuirea, blamarea altora, evaluarea catastrofica a situatiilor),
● sa isi dezvolte abilitatile sociale si in special reteaua de suport social,
● sa invete metode eficiente de rezolvare a problemelor si de luare a deciziilor,
● sa isi dezvolte abilitatile de management emotional.
Mamele pot fi invatate sa identifice factorii care pot genera situatii de criza si sa actioneze preventiv pentru evitarea confruntarii cu aceste situatii, de exemplu:
1. Daca merge la un interviu pentru angajare la o ora indoielnica si intr-un cartier nesigur, cineva cunoscut sa o insoteasca sau, cel putin, sa lase la responsabilul de caz adresa la care urmeaza sa se duca;
2. Daca se intalneste cu fostul partener pentru a discuta cu privire la viitorul copilului si daca acesta este o persoana violenta si stie ca este posibil ca el sa se manifeste intr-un mod agresiv, atunci sa evite intalnirea cu el in locuri izolate, in spatii inchise si la ore tarzii.
Daca exista sansele aparitiei unui eveniment traumatic in viata ei sau cu cineva din anturajul ei, atunci clienta trebuie invatata cui anume trebuie sa se adreseze in cel mai scurt timp pentru a primi ajutor.
3.2. Interventia in situatii de criza
Prin interventia in criza se urmareste identificarea unor modalitati de depasire a acesteia cu ajutor specializat. Rezultatul final al interventiei este imbunatatirea situatiei de criza. Este o interventie de scurta durata, in medie 6 saptamani si este centrata pe "aici si acum" in care capacitatea de lupta a persoanei/familiei este mobilizata si orientata spre folosirea resurselor personale, sociale si de mediu. Interventia in criza incorporeaza o viziune eclectica, reunind aspecte din terapii psihodinamice, comportamentale, cognitiv - comportamentale, suportive si terapii de familie.
In abordarea clientului vom tine cont de faptul ca acesta poate trece printr-o dubla tensiune: pe de o parte problema in sine este simtita ca o amenintare iar, pe de alta parte, incapacitatea de a-si rezolva singur problema duce la cresterea tensiunii si a adancirii sentimentului de neputinta. Dintre caracteristicile crizei, cel mai des amintita este cea care face referire la faptul ca orice criza reprezinta o oportunitate de crestere si schimbare. Criza ne confrunta cu situatii noi si ne obliga sa experimentam, incercam sau/si sa invatam noi strategii de adaptare si de rezolvare a problemelor.
Fiecare persoana resimte confruntarea cu o situatie de criza intr-un mod propriu si irepetabil.
Intrucat experienta emotionala prin care trece o persoana in situatii de criza este unica si personala este benefic/intelept/bine ca persoana in cauza sa fie inteleasa si ajutata "aici si acum" fara sa fie comparata cu alte situatii similare traite fie de aceeasi persoana, fie de altele.
3.2.1. Modelul celor 6 stadii ale interventiei in situatii de criza
In continuare vom prezenta succinct modelul celor 6 stadii ale interventiei in situatii de criza, unul dintre cele mai folosite modele de interventie. Cele sase stadii descrise in cadrul modelului sunt:
1. Definirea problemei
2. Stabilirea sigurantei persoanei
3. Oferirea suportului
4. Identificarea solutiilor alternative
5. Realizarea planului de actiune
6. Obtinerea angajamentului si a consimtamantului
Pasul/stadiul I: Definirea problemei
Se refera la definirea si intelegerea problemei clientului si se realizeaza din perspectiva acestuia.
Se urmareste intelegerea de catre beneficiar a faptului ca problemele sunt datorate situatiei de criza.
Sunt utilizate deprinderile de ascultare activa si se focalizeaza pe aspectele verbale si nonverbale ale comunicarii, se evita culpabilizarea clientului si acesta este incurajat sa isi exprime convingerile si emotiile.
Pasul al II-lea: Stabilirea sigurantei persoanei
Se iau toate masurile pentru excluderea oricarei situatii de risc pentru client. In mod explicit, profesionistul trebuie sa isi manifeste interesul pentru siguranta clientului si trebuie sa impartaseasca acestuia ingrijorarile sale. Se vor identifica solutii temporare si eficiente pentru stabilirea sigurantei clientului. Viata si siguranta clientului trebuie sa fie principala preocupare a profesionistului pe tot parcursul interventiei in criza.
Pasul al III-lea: Oferirea suportului
Clientul va percepe profesionistul ca pe o persoana careia "ii pasa" si care mobilizeaza resursele din mediu in favoarea sa. Profesionistul este un suport pentru client si el trebuie sa manifeste acceptare neconditionata fata de acesta.
Pasul al IV-lea: Identificarea solutiilor alternative
In aceasta etapa, profesionistul ajuta la identificarea solutiilor la problema care a generat situatia de criza. Sunt accesate resursele de suport moral si material. In aceasta faza un rol esential il are constituirea retelei de suport. Nevoile urgente trebuie rezolvate prioritar pentru a reduce anxietatea clientului fata de acestea si pentru a creste increderea clientului in propriile forte, in sprijinul si atentia acordata de profesionist si in posibilitatea de rezolvare a crizei. Modul in care clientul isi explica aparitia situatiei de criza trebuie rediscutat si remodelat pentru a inlatura credintele dezadaptative ale acestuia.
Pasul al V-lea: Realizarea planului de actiune
Este de preferat ca planul de actiune sa fie realizat in scris pentru ca persoana in criza poate sa il consulte ori de cate ori are nevoie. Planul trebuie redactat intr-un mod simplu, dar clar si explicit, incluzand sarcini concrete, observabile si masurabile. Trebuie sa raspunda tuturor intrebarilor circumstantiale: unde, cine, cum, cand, de cate ori. Sarcinile vor fi prioritizate in functie de importanta lor.
Pasul al VI-lea: Obtinerea angajamentului si consimtamantului
Este urmarea fireasca a stadiului anterior prin care clientul se angajeaza in rezolvarea sarcinilor stabilite si care sunt in responsabilitatea sa. Presupune notarea obiectivelor vizate si a planurilor stabilite de comun acord pentru obtinerea rezultatelor scontate. Avandu-se in vedere situatia de vulnerabilitate a clientului, angajamentul si consimtamantul, redactate in forma scrisa pot fi semnate si de un martor, de preferinta o persoana de incredere a clientului ce face parte din reteaua de suport a acestuia. Semnarea acordului si de catre o terta persoana, martor, da un plus de importanta angajamentului asumat in scris. Redactarea in scris a angajamentului, precum si semnarea acestuia constituie un element esential in obtinerea rezultatului final al interventiei: rezolvarea situatiei de criza.
Uneori, in situatii de criza, clientii fac referiri, mai mult sau mai putin explicite, la suicid. Orice referire de acest gen trebuie luata in considerare cu toata seriozitatea de catre specialisti. Este recomandat ca pentru aceste situatii, in CM sa fie stabilita o metodologie clara de lucru. Specialistii trebuie sa stie ce anume trebuie sa intreprinda si cum sa actioneze. In aceste situatii, inca de la primele aluzii la actul suicidar problema trebuie adusa la suprafata si discutata pe fata cu clientul. Pentru aceste cazuri pot fi folosite contractele contra-suicid, prin care se urmareste, pe de o parte, amanarea deciziei clientului de a se sinucide, iar pe de alta parte, implicarea acestuia in depasirea situatiei de criza, conform celor sase stadii amintite anterior.




┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Prezentare caz:                                                                              │
│Maricica, in varsta de 23 ani, are doi copii unul de 5 luni si altul de 4 ani si este        │
│insarcinata. Cel de-al treilea copil a fost facut in afara casniciei dintr-o relatie         │
│intamplatoare, iar concubinul nu are de gand sa recunoasca copilul. Sotul este in inchisoare,│
│dar urmeaza sa fie eliberat in scurt timp. Mama impreuna cu copiii nu are o locuinta si este │
│la risc de a fi abuzata de catre sot pentru relatia de concubinaj.                           │
│                                                                                             │
│Pasul I. Consilierul asculta cu atentie si urmareste modul in care clienta isi defineste     │
│problema. Accentul cade pe felul in care clienta "vede rezolvarea". El incurajeaza clienta sa│
│isi exprime emotiile si nu ii neaga trairile, isi ajuta clienta sa isi exprime furia si      │
│resentimentele fata de persoana care i-a produs suferinta (concubinul).                      │
│                                                                                             │
│Pasul al II-lea. Consilierul isi manifesta ingrijorarea pentru siguranta clientei si a       │
│copiilor sai, ea exprimandu-si intentia de a se sinucide. Clienta este ajutata sa inteleaga  │
│ca, cel putin deocamdata, nimeni nu ii poate face rau decat ea insasi. Pe baza acordului     │
│comun, dat fiind faptul ca in prezent securitatea Maricicai nu este amenintata de nimic,     │
│consilierul obtine angajamentul verbal al Maricicai de a amana actul sinuciderii. Ei         │
│stabilesc impreuna modalitatile de contactare imediata, in cazul in care Maricica ar avea    │
│nevoie de sprijinul consilierului.                                                           │
│                                                                                             │
│Pasul al III-lea. Consilierul ajuta clienta sa inteleaga ca este preocupat, alaturi de ea, de│
│situatia in care se afla. Impreuna, incep sa exploreze mediul si sa "vada" potentialele      │
│resurse. Treptat, atentia clientei este orientata catre identificarea resurselor. Consilierul│
│mareste perspectiva clientei asupra posibilitatilor de suport existente si intelege ca exista│
│oameni care pot sa o sprijine in aceste momente critice.                                     │
│                                                                                             │
│Pasul al IV-lea. Consilierul si clienta incep sa construiasca reteaua de support si sa       │
│identifice solutii la problemele existente. Se realizeaza o prioritizare a sarcinilor si se  │
│stabileste o ierarhie a lor. Solutiile identificate sunt discutate.                          │
│                                                                                             │
│Pasul al V-lea. Clienta, consilierul si reteaua de suport sunt implicati in construirea      │
│planului de actiune. Sunt implicati si profesionisti din diferite domenii (ex. juristi,      │
│medici). Sarcinile sunt stabilite in functie de starea de vulnerabilitate a clientei: femeie │
│in a doua luna de sarcina, avand in ingrijire un copil de 5 luni si unul de 4 ani.           │
│Responsabilitatile sunt clare in sensul ca fiecare va sti ce are de facut si care este       │
│efectul scontat:                                                                             │
│ ●  Sora Maricicai va veni de doua ori pe saptamana in CM si va merge cu Maricica si cu      │
│    copii acesteia in parc.                                                                  │
│ ●  Cumnatul Maricicai, fratele sotului, il va vizita pe acesta la penitenciar si vor discuta│
│    despre situatia Maricicai. El va afla punctul acestuia de vedere pentru a se vedea in ce │
│    masura supozitiile catastrofice ale Maricicai sunt confirmate sau infirmate.             │
│ ●  Asistentul social va intocmi si va depune in termen de o saptamana, impreuna cu clienta, │
│    dosarul pentru obtinerea unei locuinte sociale. Ea va merge de doua ori pe luna la un    │
│    cabinet ginecologic pentru a controla evolutia sarcinii.                                 │
│                                                                                             │
│Pasul al VI-lea. Este obtinut consimtamantul si angajamentul clientei ca nu va mai recurge la│
│suicid. Este identificata o alta persoana, in afara consilierului, care va semna ca martor   │
│acest document. Este de preferat ca aceasta persoana sa fie desemnata de catre client si sa  │
│fie o persoana de referinta pentru acesta. In continuare, planul de actiune va fi            │
│monitorizat. Cand echilibrul situatiei in care clienta se afla este restabilit, se procedeaza│
│la continuarea lucrului cu cazul conform planului initial stabilit la admiterea acesteia in  │
│CM.                                                                                          │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



De asemenea, tipul interventiei in situatii de criza poate fi stabilit la nivelul fiecarei institutii de asistenta sociala, metodologia de lucru necesitand sa fie insa cunoscuta si aprobata de catre cei in drept.
3.3. Interventia centrata pe sarcina
Caracteristicile generale ale interventiei centrate pe sarcina sunt:
● Este un excelent model de interventie pentru cazurile care pot fi rezolvate in trei-patru luni.
● Impasul este determinat de o situatie care poate fi depasita de catre client cu o sustinere de scurta durata.
● Vizeaza un mod de lucru intensiv pana la atingerea obiectivului propus.
● Accentul se pune pe ceea ce a intreprins clientul pentru a-si rezolva problema.
● Obiectivul este definit in termenii gandirii pozitive, procesual si cat mai concret, la nivelul conceptual al clientului.
● Actiunea trebuie sa fie mentinuta sub controlul clientului.
● Solutia este formulata in termeni de "aici si acum".
3.3.1. Modelul interventiei centrate pe sarcina
Literatura de specialitate descrie pentru acest tip de interventie modelul interventiei centrate pe sarcina care valorifica cel mai mult importanta actiunii "aici si acum" si dreptul clientului de a participa la procesul de rezolvare a problemei stabilind caile si modul de interventie.
In aceasta practica, se urmareste reducerea problemelor pe care clientul le recunoaste, le intelege, le asimileaza si pe care doreste sa le abordeze. Practica centrata pe sarcina este planificata intr-un timp limitat, care cuprinde 12 intalniri de-a lungul a trei pana la patru luni. Aceasta limita de timp poate fi modificata in functie de circumstantele particulare care pot interveni si care au relevanta pentru practica acestui model.
Modelul are un debut si patru pasi care se succed unul dupa altul intr-o ordine a carei respectare determina implicarea gradata a clientului si gestionarea mai buna din parte profesionistului. Pasii se suprapun uneori, dar in aceasta situatie profesionistul trebuie sa intervina in mod hotarat pentru respectarea ordinei firesti.
● Debutul sau inceputul: Contine prima intalnire cu clientul
Sunt discutate motivele solicitarii sprijinului si circumstantele care au determinat intalnirea dintre client si profesionist.
● Pasul I: Identificarea problemelor tinta ale clientului
Se stabilesc problemele identificate de catre client, prioritatile clientului (nu mai mult de trei), prioritatile factorilor implicati in cazul respectiv (ex. reprezentanti ai autoritatii publice locale sau centrale) si se realizeaza o evaluare rapida preliminara.
● Pasul al II-lea: Contractul
Se stabilesc:
- problemele tinta ce vor fi abordate (maxim trei),
- obiectivele specifice ale clientului stabilite impreuna cu profesionistul,
- sarcinile generale ale clientului si ale specialistului,
- durata interventiei,
- programarea interviurilor si a interventiilor.
Contractul reprezinta planul de interventie a cazului. Pot fi folosite atat contracte verbale, cat si cele scrise, dar sunt de preferat acestea din urma, insasi procesul de scriere a lor reprezentand o tehnica eficienta de constientizare si implicare in rezolvarea problemei a partilor contractante. Contractul nu este permanent. El se poate modifica la cererea partilor contractante. Acordul mutual si lucrul continuu sunt conditiile de aplicare a contractului.
● Pasul al III-lea: Rezolvarea problemei, indeplinirea sarcinilor, reducerea problemei. Are mai multe sub-etape:
a. Definirea si specificarea problemelor tinta (maximum trei), reafirmarea si redenumirea problemei (ce anume avem de schimbat si la cel nivel: comportamental, relational, de mediu). Sunt evaluate:
- problema tinta (importanta, efectele, cat de des se intampla, antecedentele, participantii, locul in care are loc etc.),
- contextual social (statutul economic, caracteristici ale mediului de lucru sau scolar, statutul familial, mediul cultural etc.),
- circumstantele cognitive-afective (trasaturile de caracter si de personalitate ale clientului, modul de functionare, resursele personale etc.) si
- orice alte evaluari considerate semnificative pentru scopul propus.
b. Formularea alternativelor
c. Negocierile in scopul obtinerii suportului si actiuni specifice in colaborare cu alte persoane sau institutii. Sunt luate deciziile (in conditiile reanalizarii si rediscutarii planului de interventie) si se trece la implementarea strategiei: sarcinile sunt formulate si rezumate, se obtine acordul clientului si ne asiguram ca acesta este convins de caracterul lor rational si stimulativ, se intocmesc strategii specifice pentru rezolvarea fiecarei sarcini.
Clientul primeste sprijin pentru indeplinirea sarcinilor prin obtinerea si folosirea resurselor, prin depistarea si depasirea la timp a obstacolelor, prin oferirea de instructiuni, de calauzire, prin activarea stimulentelor, prin efectuarea jocurilor de rol, a stimularii si a practicii ghidate, prin insotirea clientului in vederea modelarii comportamentului. Sunt identificate obstacolele in indeplinirea sarcinilor ce vin din partea mediului social, in tranzactiile interpersonale sau din planul psihologic, si simultan se face verificarea (dovedirea efectelor interventiei), monitorizarea (inregistrarea atenta a progresului interventiei) si revizuirea contractului (cand progresul nu este satisfacator, cand depaseste asteptarile, cand apar noi probleme, cand sarcinile nu sunt indeplinite sau sunt slab efectuate, cand suportul si resursele sunt ineficiente, cand sarcinile profesionistului sunt ineficiente si nerealizabile).
● Pasul al IV-lea: Incheierea
Are loc sfarsitul interventiei. Relatia de asistenta poate continua daca mai sunt si alte probleme de rezolvat sau daca anumite sarcini tin de o derulare mai indelungata a evenimentelor. In ambele situatii se obtine angajamentul clientului (Epstein, 1995).
Ca si interventia in criza, interventia centrata pe sarcina este o investitie de timp mica, dar cu rezultate evidente si demne de apreciat la nivelul dezvoltarii personale a clientilor. Aceste tipuri de interventie presupun o maxima implicare in relatia de asistenta a clientilor si a profesionistilor ce are ca rezultat final functionarea clientilor la un nivel superior si auto-actualizarea acestora.

CAP. 4
PROGRAMUL PERSONALIZAT DE INTERVENTIE

In cadrul CM, fiecare cuplu mama-copil beneficiaza de un PPI, care abordeaza intr-un mod coerent si unitar componentele legate cel putin de: educatia si responsabilizarea mamei in relatia sa cu copilul, asigurarea sanatatii fizice si psihice a mamei si copilului, pregatirea reintegrarii familiale si sociale, orientarea si pregatirea pentru integrarea profesionala/scolara (daca este cazul) a mamei etc.
PPI se elaboreaza si se pune in practica numai cu acordul mamei si cu participarea sa directa.
Fiecare cuplu mama-copil beneficiaza de o interventie personalizata in functie de nevoile identificate la admiterea in CM adaptata ulterior si axata pe dezvoltarea autonomiei mamei si pe pregatirea reintoarcerii cuplului mama-copil in mediul familial, in conditii sigure si favorabile dezvoltarii copilului.
Informatii despre PPI se gasesc de asemenea in cap. 5 din punctul de vedere al managementului de caz la nivelul CM.
4.1. Evaluarea detaliata
Evaluarea detaliata presupune, in functie de nevoile si particularitatile copilului si ale mamei sale, aspecte de ordin:
a. Social,
b. Psihologic,
c. Medical,
d. Educational si
e. Juridic
In acest sens, evaluarea detaliata presupune interventia mai multor profesionisti. Acesti profesionisti alcatuiesc echipa multidisciplinara a cazului. In functie de problematica descoperita ca urmare a evaluarii initiale, pentru evaluarea detaliata a situatiei cuplului mama-copil sunt cazuri in care este nevoie si de interventia unor profesionisti care sunt externi DGASPC/OPA. Evaluarea initiala nu face obiectul CM si este realizata conform procedurilor mentionate la pct. 2.3. Cazul este preluat cu evaluarea initiala facuta. Trebuie sa se cunoasca situatia asupra careia trebuie sa se intervina. Interventia priveste atat copilul, cat si mama. Trebuie de asemenea identificate nevoile cuplului mama-copil, precum si resursele (pentru a putea sprijini realizarea interventiei).
Evaluarea trebuie sa contribuie cu o cunoastere suficienta a situatiei familiei pentru stabilirea PPI si trebuie sa raspunda urmatoarelor intrebari:
● Care sunt obiectivele finale ale interventiei?
● Care sunt resursele puse la dispozitia cuplului mama-copil pentru realizarea obiectivelor stabilite?
● Ce timp se estimeaza ca va fi necesar pentru realizarea acestor obiective?
Evaluarea cuplului mama-copil se bazeaza pe mai multe axe:
a. trebuie sa se tina cont de toti factorii prezenti in familie si care au impact asupra copilului;
b. se au in vedere aspectele curente ale functionarii familiei, precum si dificultatile intampinate si problemele cu care se confrunta;
c. este necesara intelegerea cauzelor care au dus la aparitia acestor probleme, examinand trecutul personal si istoricul familiei, cultura si experientele de viata ale membrilor de familie.
d. evaluarea presupune interactiune: ea se concentreaza asupra rolurilor, relatiilor si a mediului din familie.
Pentru a ne asigura ca se realizeaza o evaluare completa a cuplului mama-copil, trebuie sa fie analizate toate domeniile lor de existenta:
a. Viata sociala
Indicatorii acestui domeniu se refera la evaluarea relatiilor sociale ale familiei (mama si copilul, tatal copilului, rudele mamei si/sau ale tatalui) in si cu comunitatea:
● Pe ce fel de sisteme de suport se poate baza familia?
● Cum utilizeaza cuplul mama-copil resursele existente in comunitate?
● Ce fel de interactiuni are familia cu scoala, biserica, vecinii, angajatorii, diferitele grupuri, prieteni si serviciile sociale?
b. Situatia economica
● Care este cauza/cauzele problemelor economice?
● Care a fost situatia anterioara?
● Ce solutii au fost utilizate pentru depasirea situatiei de criza?
● Care au fost rezultatele?
c. Aspecte de mediu
● Au o locuinta proprie, sigura? Locuinta are o structura sigura?
● Au la dispozitie instalatii sanitare adecvate?
● Au la dispozitie mijloace de transport?
d. Aspecte de sanatate mentala
● Exista semne de stari depresive la vreun membru al familiei?
● Urmeaza cineva din familie vreun tratament pentru o boala psihica?
● Sunt consumatori de alcool, droguri in randul membrilor familiei?
e. Aspecte de sanatate fizica
Pe langa descrierea starii de sanatate este necesara si observarea:
● Aspectului general al mamei si al copilului, al membrilor familiei (aspectul pielii, aspectul parului, aspectul unghiilor)
● Obiceiurile de alimentatie si odihna
● Boala, starile cronice, dizabilitatile
f. Aspecte ce tin de calitatea relatiei mama-copil
● isi poate mama asuma rolul de parinte? (ex. si-a dorit copilul? doreste sa fie alaturi de el? isi poate imagina perspectivele familiei sale?)
● Raspunde mama contactelor initiate de copil? Raspunde in mod adecvat nevoilor copilului? Dar deprinderilor de crestere si ingrijire a copilului?
● Cum raspunde copilul la interactiunile initiate de mama sa?
● Dezvoltarea copilului este in conformitate cu varsta biologica? Cunoaste mama obiceiurile copilului? (ex. recunoaste plansul, ii cunoaste preferintele alimentare, jocuri preferate)
● Care este reactia copilului la absenta mamei?
4.2. Programul personalizat de interventie
In conformitate cu nevoile determinate ca urmare a evaluarii detaliate, se alcatuieste PPI, care este un document scris redactat de comun acord cu mama si cuprinde obiective care se refera cel putin la:
a) relatia mama-copil;
b) educatia mamei pentru cresterea copilului (formarea abilitatilor parentale etc.);
c) pregatirea mediului familial pentru primirea si integrarea copilului si a mamei;
d) orientarea si pregatirea pentru integrare sociala si profesionala.
Serviciile de care pot beneficia cuplurile mama-copil pot fi (in functie de nevoile identificate):
● asigurarea gazduirii pe o perioada determinata de timp;
● programe educationale (drepturi si responsabilitati parintesti, abilitati parentale, puericultura, planificare familiala, autogospodarire etc.);
● consiliere si sustinere psihologica;
● serviciile unui centru de zi sau crese, gradinita, scoala;
● cursuri de pregatire/reconversie profesionala pentru mama (orientare pentru tatal copilului, daca acesta exista si este prezent in viata copilului); sau demersuri in vederea reintegrarii scolare a mamei;
● acompaniere si identificarea unui loc de munca si/sau a unei locuinte;
● informare si sustinere in demersuri administrative (clarificarea situatiei administrative si juridice al cuplului mama-copil ca de exemplu: obtinerea actelor de identitate, drepturi si prestatii sociale);
● reabilitarea legaturilor cuplului mama-copil cu tatal copilului si/sau familia (de origine sau largita);
● servicii medicale preventive sau curative pentru mama si copil.
Seful serviciului (coordonatorul CM) desemneaza responsabilul de caz (profesionist care indeplineste conditiile conform standardelor minime obligatorii privind managementului de caz in domeniul protectiei copilului) din cadrul echipei, in vederea alcatuirii si instrumentarii PPI.
PPI trebuie sa contina cel putin:
1. obiective operationale pe termen scurt, mediu si lung,
2. activitatile corespunzatoare acestor obiective, care pot fi periodice, inclusiv de rutina, sau ocazionate de anumite proceduri sau evenimente,
3. durata aferenta activitatilor,
4. personalul de specialitate desemnat si alte persoane implicate, atat din cadrul CM, cat si din alte servicii din comunitate, cu atributii clare,
5. modalitatile de monitorizare si evaluare/reevaluare, inclusiv date de reevaluare stabilite,
6. rezultatele previzionate in intervale de timp determinate,
7. proceduri, daca e cazul.
Profesionistii au obligatia de a consulta mama si de a tine cont de opinia acesteia in procesul decizional si de interventie care priveste cuplul mama-copil. Daca tatal copilului este prezent in viata copilului, acesta este implicat, consultat si informat permanent asupra elaborarii si implementarii PPI.
Indeplinirea obiectivelor PPI presupune implicarea si responsabilizarea mamei (a tatalui si/sau a familiei). Oferirea serviciilor se face numai in baza unui contract de rezidenta semnat de catre DGASPC/OPA cu mama, care presupune posibilitatea participarii si responsabilizarii partilor implicate.
Reevaluarea PPI se efectueaza o data la trei luni, conform legii. Aceasta presupune analiza indeplinirii obiectivelor cuprinse in PPI si reevaluarea situatiei cuplului mama-copil in noul context si din perspectiva scopului PPI. Responsabilul de caz intocmeste raportul de reevaluare sau, dupa caz, de revizuire, care trebuie avizat de seful ierarhic si transmis in termen de 3 zile membrilor echipei si familiei. Rapoartele de reevaluare vor fi remise si managerului de caz, in vederea monitorizarii situatiei cuplului mama-copil. Profesionistii implicati in implementarea PPI intocmesc rapoarte de monitorizare pe care le comunica responsabilului de caz pentru sinteza tuturor datelor cu privire la cuplul mama-copil si care sunt anexate la dosarul familiei. Evaluarea implementarii PPI sau, dupa caz, schimbarea termenilor acestuia se realizeaza in reuniune de caz (pe cat se poate, cu participarea tuturor profesionistilor implicati, din cadrul echipei CM sau a unor profesionisti externi). Rezultatele evaluarii sunt discutate cu mama - beneficiara a CM.
Seful serviciului (coordonatorul CM) trebuie sa cunoasca continutul tuturor PPI vizand cuplurile mama-copil gazduite in cadrul centrului si sa urmareasca modul de realizare a obiectivelor acestuia, in vederea identificarii nevoilor de adecvare a proiectului institutional: ca de exemplu, incheierea unor conventii de colaborare punctuale neprevazute de DGASPC/OPA.
4.3. Instrumente utilizate
In vederea evaluarii, pot fi utilizate instrumente cu aplicabilitate generala sau instrumente specifice adaptate nevoilor cuplului mama-copil, de preferat instrumente agreate de toate institutiile partenere ale DGASPC/OPA.
Listam o parte dintre instrumentele care pot fi utilizate in demersul de evaluare a situatiei cuplului mama-copil, dar cu aplicabilitate si in derularea implementarii PPI:
a. Ecomapa - reprezinta un instrument care precizeaza locul cuplului mama-copil (si a fiecaruia in parte) in context social (in cadrul comunitatii), evidentiind natura relatiilor existente si intensitatea conflictelor.
b. Genograma - reprezinta un instrument necesar pentru descrierea relatiilor intergenerationale din cadrul familiei din care provine cuplul mama-copil. Datele obtinute cu ajutorul acesteia au relevanta pentru istoricul/anamneza familiei.
c. Analiza campului de forte - in cadrul efectuarii diagnosticului asupra situatiei de criza, in vederea identificarii unor potentiale solutii, este util sa se evidentieze fortele active si restrictive care intra in campul analizei (cuplul mama-copil). De exemplu, dezvoltarea normo-ponderala a copilului poate fi un element ce defineste competentele mamei in rolul sau matern; sau deschiderea, colaborarea, dinamismul mamei catre rezolvarea situatiei sale poate determina nevoia de servicii.
d. Observatia - este desemnarea generala a perceperii si inregistrarii atente si planificate a relatiilor dintre mama si copil, a modului de reactie pe care mama il are in raport cu diferite evenimente. Este o tehnica de investigare, directa sau indirecta. De asemenea, observatia poate fi utilizata (ca adjuvant) si in momentul in care profesionistul este intr-un interviu diagnostic, permitand in mod indirect, obtinerea de informatii despre persoanele supuse evaluarii (comportamentul mamei sau al copilului, aspectul fizic, modul in care privesc etc.). Atunci cand vorbim de evaluarea relatiei mama-copil, de atasamentul dintre cei doi, urmarim: cautarea proximitatii si a contactului; evitarea; interactiunea de la distanta dintre acestia. Fiecare sedinta de observatie poate fi notata (protocol de observatie - in care sunt notate: scopul observatiei, durata, contextul si desfasurarea momentului observat cat mai neutru posibil, fara interpretari sau propuneri) sau filmata (doar cu acordul participantilor). Ulterior, secventa filmata poate fi comentata de catre profesionist impreuna cu mama, in reuniunea de echipa sau in cadrul unui studiu longitudinal. Protocoalele de observatie pot face obiectul dosarelor de caz.
e. Interviul - prin intermediul sau sunt obtinute informatii concrete de la persoana evaluata. Interviul poate fi structurat (urmareste un scop anume - de exemplu, obtinerea datelor de identitate ale mamei) sau nestructurat (fapt ce presupune discutii libere cu mama si/sau copilul).
Propunem un model de raport de evaluare detaliata (anexa 1), care cuprinde itemii de evaluare necesari intocmirii PPI. Evaluarile necesare completarii raportului pot fi efectuate inainte sau dupa momentul primirii in CM. Profesionistii implicati in evaluare facand parte din echipa CM, DGASPC/OPA si/sau din exterior (de ex: medicul de familie).
4.4. Contracte si relatii ale CM
4.4.1. Relatia DGASPC - CM
Seful serviciului din cadrul DGASPC catre care a fost repartizata cererea/referirea/sesizarea, desemneaza un manager de caz in vederea evaluarii initiale (cu exceptia cazului in care exista deja o evaluare initiala cand cazul e referit de la nivelul primariilor), informatii in baza carora se ia decizia continuarii managementului de caz sau inchiderii cazului prin referire sau orientare catre alte servicii/institutii abilitate. Ca urmare a evaluarii initiale, managerul de caz intocmeste un raport de evaluare initiala sau o fisa de evaluare initiala care va fi supusa avizarii sefului serviciului (daca managerul de caz este din cadrul DGASPC) sau sefului ierarhic superior (daca managerul de caz este din cadrul SPAS). Continutul raportului/fisei de evaluare si decizia luata in baza acestuia se comunica mamei si se consemneaza. In baza evaluarii initiale, directorul general/executiv al DGASPC emite o dispozitie de admitere a cuplului mama-copil in CM. Pana la momentul primirii in CM, mama viziteaza cel putin o data CM si se familiarizeaza cu MOF-ul si ROI-ul acestuia.
Exista, de asemenea, posibilitatea ca DGASPC sa solicite nominalizarea unui manager de caz din cadrul OPA care are organizat CM, iar acesta va respecta aceleasi proceduri ca si managerul de caz din cadrul DGASPC, care au fost mentionate anterior (exceptii: raportul/fisa de evaluare initiala va fi avizata in acest caz de seful ierarhic superior managerului de caz, iar dispozitia de admitere va fi emisa de conducerea OPA).
O alta situatie este atunci cand cazul ajunge direct la OPA. In aceasta situatie, daca CM are locuri libere si mama indeplineste criteriile de admitere, OPA va anunta DGASPC cu privire la aceasta situatie si, de comun acord cu DGASPC, va desemna un manager de caz din cadrul OPA care sa indeplineasca procedurile de mai sus.
Pentru elaborarea si implementarea PPI, coordonatorul CM desemneaza echipa de profesionisti ce va participa la evaluarea detaliata a situatiei cuplului mama-copil. In timp de 2 saptamani de la data admiterii, ca urmare a evaluarii detaliate, responsabilul de caz, impreuna cu echipa multidisciplinara si mama copilului, alcatuieste raportul de evaluare detaliata si intocmeste PPI. Acest raport este transmis managerului de caz.
Membrii echipei de caz vor face evaluari lunare ale activitatilor prevazute in PPI si vor informa responsabilul de caz din cadrul CM. Pot fi organizate reuniuni de echipa pentru fiecare caz cel putin o data pe luna. Aceste reuniuni de caz sunt mediate de catre responsabilul de caz si au ca scop reajustarea (in cazul in care este nevoie) sau continuarea PPI stabilit pentru un cuplu mama-copil. La reuniunile de caz poate participa si managerul de caz.
Pe tot parcursul derularii PPI, responsabilul de caz pregateste mama si copilul pentru momentul inchiderii cazului. In acest sens, responsabilul de caz trebuie sa includa in echipa multidisciplinara de implementare a PPI, asistentul social de la nivelul SPAS/persoana cu atributii in asistenta sociala din comunitatea in care locuieste sau urmeaza sa locuiasca cuplul mama-copil, in vederea continuitatii si permanentei rezultatelor obtinute.
4.4.2. Contractul de rezidenta
Primul si cel mai important dintre contractele care definesc misiunea CM este parteneriatul dintre profesionisti si familia beneficiara. Contractul cu beneficiarul CM (contractul de rezidenta) este un document scris, incheiat intre DGASPC/OPA si beneficiar (mama), in care se mentioneaza conditiile in care se vor oferi serviciile si responsabilitatile specifice pe care fiecare parte implicata le are de indeplinit in perioada de timp stabilita. Mama trebuie sa fie corect informata pentru a putea intelege scopul acestui contract, responsabilitatile partilor, rolul contractului in implementarea PPI, posibilitatile si conditiile in care acest contract se poate modifica sau rezilia. Contractul este revizuit periodic si modificat de cate ori este nevoie, in functie de progresele care intervin sau schimbarile survenite in derularea PPI.
Este foarte important ca reprezentantul CM sa se asigure ca mama a inteles termenii contractului. Acest contract poate fi simplificat (in contextul respectarii prevederilor legale), in functie de proiectul institutional si poate avea ca anexe ROI si PPI.
Pentru intocmire se poate adapta modelul de contract din anexa <>Ordinului ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr. 73/2005 privind aprobarea modelului Contractului pentru acordarea de servicii sociale, incheiat de furnizorii de servicii, acreditati conform legii, cu beneficiarii de servicii sociale. Mai jos sunt redati o parte din termenii utilizati in acest ordin cu unele mici modificari pentru a corespunde situatiei cuplului mama-copil din CM:
- contractul pentru furnizarea de servicii sociale va fi denumit contract de rezidenta - actul juridic incheiat intre furnizorul de servicii (in cazul nostru, DGASPC sau OPA) si beneficiar (mama), care exprima acordul de vointa al acestuia in vederea acordarii de servicii sociale acordate sau facilitate de CM pentru cuplul mama-copil; contractul va fi semnat si de coordonatorul CM;
- serviciile sociale vor fi denumite servicii oferite/facilitate de centrul maternal - ansamblu de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, in vederea prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau de dependenta pentru prezervarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii vietii, definite in conditiile prevazute de <>Ordonanta Guvernului nr. 68/2003 , aprobata cu modificari si completari prin <>Legea nr. 515/2003 , cu modificarile si completarile ulterioare; in plus fata de aceasta definitie, serviciile acordate si/sau facilitate de CM includ si cele referitoare la educatie, pregatire profesionala, sanatate etc. mentionate in cap. 6.
- reevaluarea situatiei beneficiarului de servicii sociale - activitatea obligatorie a furnizorului de servicii sociale de a evalua situatia beneficiarului de servicii sociale dupa acordarea de servicii sociale pe o anumita perioada; conform <>Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, reevaluarea se realizeaza o data la 3 luni si se concentreaza pe continutul PPI.
- planul individualizat de asistenta si ingrijire va fi denumit programul personalizat de interventie - in cazul CM, PPI este intocmit de responsabilul de caz, impreuna cu echipa multidisciplinara de la nivelul CM si/sau cuprinzand colaboratori externi, precum si cu aportul managerului de caz DGASPC/OPA si SPAS, conform recomandarilor din acest capitol si cap. 6; PPI este parte integranta a planului de servicii/planului individualizat de protectie;
- revizuirea sau completarea planului individualizat de asistenta si ingrijire, respectiv a programului personalizat de interventie - modificarea sau completarea adusa PPI pe baza rezultatelor reevaluarii situatiei beneficiarului de servicii sociale;
- contributia beneficiarului de servicii sociale - cota-parte din costul total al serviciului/serviciilor acordat/acordate de furnizorul de servicii sociale, in functie de tipul serviciului si de situatia materiala a beneficiarului de servicii sociale, si care poate fi in bani, in servicii sau in natura; nu se aplica in cazul CM;
- obligatiile beneficiarului de servicii sociale - totalitatea indatoririlor pe care beneficiarul de servicii sociale si le asuma prin contract si pe care le va indeplini valorificandu-si maximal potentialul psiho-fizic;
- standarde minimale de calitate vor fi denumite standarde minime obligatorii - ansamblul de cerinte privind calitatea ingrijirii, cadrul organizatoric si material, resursele umane si financiare in vederea atingerii nivelului de performanta obligatoriu pentru CM, aprobate in conditiile legii;
- modificari de drept ale contractului de acordare de servicii sociale modificarile aduse contractelor de acordare de servicii sociale in mod independent de vointa partilor, in temeiul prevederilor unui act normativ;
- forta majora - eveniment mai presus de controlul partilor, care nu se datoreaza greselii sau vinii acestora, care nu putea fi prevazut in momentul incheierii contractului si care face imposibila executarea si, respectiv, indeplinirea acestuia;
- evaluarea initiala - activitatea de identificare/determinare a naturii cauzelor, a starii actuale de dezvoltare si de integrare sociala a beneficiarului de servicii sociale, precum si a prognosticului acestora, efectuata prin utilizarea de metode si tehnici specifice profesiilor sociale, de catre furnizorul de servicii sociale. Scopurile evaluarii sunt cunoasterea si intelegerea problemelor cu care se confrunta beneficiarul de servicii sociale si identificarea masurilor initiale pentru elaborarea planului initial de masuri; in cazul cuplului mama-copil, evaluarea initiala este realizata conform prevederilor (recomandarilor) din cap. 2;
- evaluarea complexa va fi denumita evaluarea detaliata - activitatea de investigare si analiza a starii actuale de dezvoltare si de integrare sociala a beneficiarului de servicii sociale, a cauzelor care au generat si care intretin situatia de dificultate in care acesta se afla, precum si a prognosticului acestora, utilizandu-se instrumente si tehnici standardizate specifice domeniilor: asistenta sociala, psihologic, educational, medical, juridic.
Conform prevederilor <>Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1.438/2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare si functionare a serviciilor de prevenire a separarii copilului de familia sa, precum si a celor de protectie speciala a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parintilor sai, contractul de rezidenta se incheie pe o perioada de maxim 12 luni. In aceasta perioada mama trebuie sa beneficieze de tot sprijinul si sa participe nemijlocit in vederea integrarii sociale si, dupa caz, familiale si profesionale. Mama trebuie sa inteleaga de la inceput ca sprijinul este pe o perioada determinata si, prin intermediul contractului de rezidenta, se incearca responsabilizarea acesteia.
Se recomanda sa se incheie pentru inceput un contract de rezidenta pe o perioada de 6 luni (in medie), dupa care, in functie de caz, sa fie prelungit pana la maxim 12 luni.
O situatie aparte o constituie cazul mamei/gravidei minore pentru care contractul de rezidenta nu se poate incheia in aceleasi conditii ca pentru cea adulta. Astfel, contractul nu poate fi semnat exclusiv de minora cu varsta peste 14 ani, ci de parintii sai sau reprezentantul legal. Oricum, minora trebuie evaluata si consiliata psihologic pentru a putea stabili daca isi poate asuma responsabilitatile din contract si semnarea acestuia. In cazul celor cu varsta sub 14 ani, contractul este semnat exclusiv de parintii sai sau reprezentantul legal.
O alta situatie o constituie cazul mamei/gravidei minore casatorite sau care a fost casatorita care, avand discernamant si capacitate deplina de exercitiu, poate semna contractul de rezidenta.
4.4.3. Contracte si relatii ale CM cu alte institutii/persoane din comunitate
a. Institutii
In vederea derularii activitatii in cadrul CM, sub raportul activitatilor care tin de implementarea PPI ale beneficiarilor, DGASPC/OPA incheie conventii de parteneriat cu alti furnizori de servicii, specialistii si institutii/organizatii relevante din comunitate.
Principalii parteneri ai CM sunt urmatorii:
● Structurile DGASPC, care sunt de drept responsabile cu protectia speciala a copiilor pe raza teritoriului respectiv si, in mod particular, prevenirea parasirii copilului de mama sa (situatie caracteristica CM);
● Alte structuri publice de interes local pentru sistemul de protectie;
● Serviciile comunitare locale si judetene;
● Unitatile de invatamant, alte institutii care vizeaza pregatirea profesionala (AJOFM);
● Firme private care, pe de o parte, pot oferi posibilitatea de formare profesionala, iar pe de alta parte, pot contribui financiar la functionarea CM;
● Mass-media.
De asemenea, exista posibilitatea ca CM sa aiba parteneriate cu diverse tipuri de servicii sau cu persoane fizice sau juridice, in mod specific, punctual pentru situatia unui cuplu mama-copil.
b. Persoane
De asemenea, CM poate beneficia de implicarea voluntara a unor persoane fizice sau juridice. Si in acest caz, DGASPC/OPA trebuie sa contractualizeze aceste relatii de parteneriat, in conformitate cu <>Legea nr. 195/2001 .
Contractul de voluntariat trebuie sa fie stipulate cel putin urmatoarele drepturi ale voluntarului:
a) participarea activa la elaborarea si derularea programelor in considerarea carora s-a incheiat contractul;
b) desfasurarea activitatii in concordanta cu pregatirea sa profesionala;
c) asigurarea de catre beneficiarul voluntariatului a desfasurarii activitatilor in conditiile legale de protectie a muncii, in functie de natura si de caracteristicile activitatii respective;
d) asigurarea de catre beneficiarul voluntariatului, in conditiile prevazute de lege, impotriva riscurilor de accident si de boala ce decurg din natura activitatii; in lipsa asigurarii costul prestatiilor medicale se suporta integral de catre beneficiarul voluntariatului;
e) eliberarea de catre beneficiarul voluntariatului a unui certificat nominal care sa ateste calitatea de voluntar;
f) rambursarea de catre beneficiarul voluntariatului, in conditiile convenite in contract, potrivit legii, a cheltuielilor efectuate pentru realizarea activitatii;
g) durata timpului de lucru, stabilita, in conditiile legii, sa nu afecteze sanatatea si resursele psihofizice ale voluntarului;
h) beneficiaza de titluri onorifice, decoratii, premii, in conditiile legii.
Contractul de voluntariat urmeaza sa cuprinda cel putin urmatoarele obligatii ale voluntarului:
a) sa indeplineasca sarcinile primite din partea beneficiarului voluntariatului;
b) sa pastreze confidentialitatea informatiilor la care are acces in cadrul activitatii de voluntariat;
c) sa participe la cursurile de instruire organizate, initiate sau propuse de catre beneficiarul voluntariatului;
d) sa ocroteasca bunurile pe care le foloseste in cadrul activitatii de voluntariat.

CAP. 5
MANAGEMENTUL DE CAZ LA NIVELUL CENTRULUI MATERNAL

Managementul de caz reprezinta un proces de coordonare a serviciilor furnizate unui client in sfera sociala. In esenta, reprezinta un set de etape logice si un proces de interactiune in cadrul unei retele de servicii care garanteaza ca beneficiarii primesc serviciile de care au nevoie in mod efectiv, eficient, rentabil si care le confera sprijinul necesar.
5.1. Ce este managementul de caz?
In contextul sau istoric, managementul de caz a aparut din necesitatea de a oferi o coordonare de calitate a serviciilor, dar si de a furniza servicii sociale intr-o maniera eficienta si rentabila. Obiectivul principal este acela de a optimiza functionarea clientului prin oferirea de servicii de calitate. Ca si celelalte metode din practica asistentei sociale, managementul de caz presupune:
● pregatire profesionala,
● valori,
● cunostinte,
● teorie si
● deprinderi
folosite pentru atingerea obiectivelor stabilite de comun acord cu clientul si, atunci cand este cazul, cu familia acestuia.
In practica, managementul de caz reprezinta o metoda prin care o persoana cheie (managerul de caz) lucreaza cu clientul si cu familia acestuia, printr-o relatie continua in vederea dezvoltarii si implementarii unui PPI adecvat, asigurarii accesului la servicii, monitorizarii furnizarii serviciilor, promovarii satisfacerii nevoilor clientului si evaluarii rezultatelor furnizarii serviciilor. Rolurile majore asumate de managerul de caz sunt acelea de coordonator al serviciilor prestate, consilier si promotor al clientului sau.
5.2. Roluri si valori profesionale in managementul de caz
Pentru a face din managementul de caz o metoda eficienta, este nevoie de asumarea unui numar mult mai mare si divers de roluri de catre managerul de caz (Weil, 1985):
1. Promotor. Reprezinta clientii, vorbeste in numele lor si ii ajuta sa se exprime, ii ajuta sa obtina resursele de care au nevoie.
2. Diagnostician. Analizeaza situatia, nevoile clientului si factorii care pot facilita sau impiedica furnizarea serviciilor. Recomanda serviciile si planul initial de asistenta.
3. Coleg si colaborator. Dezvolta relatii de munca productive in interiorul organizatiei in care activeaza si a retelei de servicii, ajutand la indeplinirea sarcinilor.
4. Mobilizator in cadrul serviciului sau al comunitatii. Contribuie la mobilizarea comunitatii pentru a identifica si dezvolta resursele necesare si faciliteaza cooperarea dintre organizatiile constituente ale retelei de servicii, precum si intre acestea si clienti.
5. Cel care ajuta la rezolvarea problemelor/cel care identifica solutii. Analizeaza problemele clientului si il ajuta in identificarea strategiilor pentru rezolvarea acestora, satisfacerea nevoilor si atingerea obiectivelor acestuia. Actioneaza cu si in numele clientului pentru a-l ajuta sa functioneze intr-o maniera cat mai independenta.
6. Broker. Organizeaza si creeaza conditiile pentru furnizarea de servicii.
7. Arhitect. Elaboreaza planurile de interventie, asigura integrarea serviciilor si colaborarea intre organizatiile implicate in satisfacerea nevoilor clientului si ale retelei de servicii.
8. Cel care asigura legatura intre echipa si sistem. Ocupa o pozitie specifica in cadrul organizatiei si a retelei de servicii pentru a realiza coordonarea serviciilor. Trebuie sa-si extinda activitatea in afara propriei organizatii pentru a putea coordona si dezvolta colaborarea cu celelalte organizatii.
9. Arhivar. Documenteaza ceea ce se intampla cu clientii si cu coordonarea de caz si a serviciului, precum si interactiunea organizatiilor si eforturile de coordonare dintre organizatii.
10. Coordonator al serviciilor. Se asigura ca nevoile clientilor si serviciile oferite corespund si sunt corelate. Se asigura ca monitorizarea, feedback-ul si evaluarea sunt realizate.
11. Monitorizeaza serviciile si modifica sistemul. Identifica problemele care apar pe parcursul managementului de caz, precum si progresele inregistrate de client. Studiaza efectele asupra clientului, dar si asupra grupului tinta si a retelei de servicii.
12. Evaluator. Analizeaza eficacitatea serviciilor fata de clienti, luati in parte, in relatie cu volumul de cazuri si reteaua de servicii.
13. Consultant. Analizeaza problemele organizationale sau problemele clientului si dezvolta strategii pentru rezolvarea acestora.
14. Consilier/terapeut. Ofera sprijin, interventii legate de sanatatea mintala si consultanta pentru a ajuta clientii in luarea deciziilor si planificare.
15. Facilitator. Asigura cooperarea, indeplineste sarcini si analizeaza rezultate.
Managerii de caz trebuie sa demonstreze, prin intermediul tuturor sarcinilor si activitatilor de prevenire si/sau protectie speciala a copilului, acceptarea valorilor profesionale specifice:
● Angajament continuu de urmarire a dezvoltarii personale si profesionale;
● Intelegerea propriilor valori si atitudini fata de copii, familii, practici de educare a copiilor, diferente etnice si culturale, alaturi de constientizarea impactului sentimentelor personale asupra luarii deciziilor profesionale;
● Increderea in capacitatea oamenilor de a se schimba si in dorinta majoritatii parintilor de a fi parinti buni;
● Recunoasterea demnitatii copilului, ca o persoana care are dreptul atat la ingrijire adecvata continua in cadrul unei familii;
● Angajamentul fata de familia copilului, considerata primordiala in ingrijirea si educarea copilului;
● Angajamentul de a promova si sustine drepturile copiilor. De exemplu, dreptul de a fi protejati impotriva oricarei forme de abuz, neglijare si exploatare, dreptul de a avea oportunitati ce promoveaza dezvoltarea lor sanatoasa, ingrijirea lor permanenta si consistenta, dreptul de a participa la luarea deciziilor care ii privesc si dreptul de a le fi respectata intimitatea si confidentialitatea confesiunilor;
● Angajamentul de a promova si sustine drepturile parintilor. De exemplu, dreptul de a fi informati corect asupra limitelor de confidentialitate in situatiile care presupun interventia serviciilor de protectie a copilului, dreptul de a le fi respectata intimitatea, de a stabili, in cadrul limitelor impuse de societate, cum sa-si creasca copiii, cum sa dispuna de serviciile si resursele care ii sprijina in rolul lor parinti.
Conform definitiei date de standardele minime obligatorii aprobate prin Ordinul secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie nr. 69/2004, managementul de caz, aplicat in domeniul protectiei copilului, este o metoda de coordonare a tuturor activitatilor de asistenta sociala si protectie speciala desfasurate in interesul superior al copilului de catre profesionisti din diferite servicii/institutii publice si private.
5.3. Desemnarea managerului de caz
Pornind de la momentul inregistrarii cazului la nivelul primariei/DGASPC/OPA si a realizarii evaluarii initiale, managerul de caz desemnat intocmeste planul de servicii/planul individualizat de protectie pentru cuplul mama-copil.
In baza prevederilor:
♦ <>Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, planul de servicii se intocmeste si se pune in aplicare de catre SPAS sau de persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritoriala unde se afla copilul, in urma evaluarii situatiei copilului si a familiei acestuia (in cazul nostru, evaluarea initiala a cuplului mama-copil); aceasta atributie este indeplinita la nivelul municipiului Bucuresti de catre DGASPC de la nivelul fiecarui sector. Planul de servicii se aproba prin dispozitia primarului.
♦ Ordinului secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie nr. 69/2004 privind managementul de caz in domeniul protectiei copilului, planul de servicii/planul individualizat de protectie este intocmit de managerul de caz, care are studii superioare.
♦ Ghidului prezent referitor la evaluarea initiala, se pot desprinde urmatoarele posibilitati:
1) Managerul de caz poate fi asistentul social (sau alt profesionist care indeplineste conditiile prevazute de standardele minime obligatorii privind managementul de caz in domeniul protectiei copilului) de la nivelul SPAS, chiar si in situatia in care cazul este sesizat direct la DGASPC/OPA; acesta are obligatia intocmirii planului de servicii, conform legii si se recomanda colaborarea stransa intre managerul de caz, specialistii din cadrul DGASPC/OPA si responsabilul de caz din CM;
2) Cand evaluarea initiala si planul de servicii sunt realizate de persoana cu atributii in asistenta sociala, managerul de caz va fi asistentul social (sau alt profesionist care indeplineste conditiile prevazute de standardele minime obligatorii privind managementul de caz in domeniul protectiei copilului) de la nivelul DGASPC/OPA; acesta va superviza activitatea persoanei cu atributii in asistenta sociala si va monitoriza, impreuna cu aceasta, implementarea planului de servicii;
3) Managerul de caz va fi din cadrul DGASPC/OPA cand este vorba de o mama/gravida minora pentru care se ia decizia unei masuri de protectie; in acest caz, se intocmeste planul individualizat de protectie, conform legii.
In desemnarea/nominalizarea managerului de caz, conducerea institutiei in cauza (SPAS; DGASPC/OPA) ia in considerare cel putin urmatoarele aspecte:
a. numarul de cazuri aflate in responsabilitatea acestuia,
b. complexitatea cazuisticii,
c. experienta,
d. cunoasterea problematicii respective,
e. relatia cu copilul si familia si
f. colaborarea cu reteaua de servicii si institutii.
Dupa cum s-a precizat si in capitolele anterioare, numirea (nominalizarea) unui manager de caz din partea unui OPA este diferita, intrucat nu este o desemnare propriu-zisa, avand in vedere ca OPA nu se afla in subordinea DGASPC. Conform legii, DGASPC reprezinta institutia responsabila si, astfel, toate OPA care activeaza pe plan judetean, respectiv la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti pot anunta in scris ca au angajati un anumit numar de manageri de caz, eventual nominalizati. Prin intermediul unei conventii de colaborare cu privire la aplicarea managementului de caz la nivel judetean, respectiv la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, intre DGASPC si OPA se poate mentiona responsabilitatea DGASPC de a solicita desemnarea unui manager de caz de catre conducerea unui OPA in anumite situatii stipulate de comun acord in conventia respectiva, cum ar fi:
● Instrumentarea cazului a fost initiata de OPA;
● Managerii de caz de la nivelul DGASPC sunt supraincarcati;
● Nevoia unei expertize care poate fi oferita de catre OPA intr-un anume domeniu (de exemplu, cazurile de abuz sexual) etc.
Cazul poate ajunge in atentia DGASPC in urma:
● unei solicitari directe din partea mamei,
● unei sesizari din partea unitatilor sanitare (cazuri la risc sesizate conform Ordinului comun al ministrului sanatatii si secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului nr. 276/2005 privind coordonarea activitatilor de prevenire a abandonului in unitatile sanitare care au in structura sectii de nou-nascuti si/sau de pediatrie),
● unei sesizari din partea SPAS ori a persoanei cu atributii in asistenta sociala de la nivelul primariilor
● unei sesizari din partea unei persoane fizice
● unei autosesizari urmate de transfer.
5.4. Desemnarea si responsabilitatile responsabilului de caz
In situatia in care, in urma evaluarii initiale, CM corespunde nevoilor cuplului mama-copil, se realizeaza doua activitati de maxima importanta pentru viitorul cuplului:
a. Desemnarea responsabilului de caz si
b. Intocmirea PPI
In conformitate cu standardele minime obligatorii, coordonatorul CM desemneaza responsabilul de caz in termen de 3 zile de la admiterea cuplului mama-copil in centru. Responsabil de caz este profesionistul cu competente in domeniul asistentei sociale.
Recomandarea numirii responsabilului de caz in cel mai scurt timp dupa desemnarea/numirea managerului de caz implica scurtarea pe cat posibil a perioadei in care se parcurg procedurile legate de admitere, respectiv: vizitarea CM de catre mama, acordul sau de a utiliza serviciile oferite de CM, solicitarea in scris sub forma unei cereri, incheierea contractului de rezidenta etc. Toate aceste proceduri mentionate anterior nu pot fi derulate exclusiv de catre managerul de caz fara aportul direct al coordonatorului CM, a unui responsabil de caz desemnat de la nivelul centrului si a altor profesionisti, parte a echipei multidisciplinare care functioneaza in cadrul centrului. In consecinta, recomandam ca responsabilul de caz sa fie desemnat anterior admiterii cuplului mama-copil in CM pentru a putea lua parte in mod oficial la toate aceste proceduri.
La nivelul CM se deruleaza o parte din procesul general al managementului de caz, iar persoana cheie este reprezentata de responsabilul de caz. Activitatile de la nivelul CM si/sau a celor facilitate de catre acesta nu trebuie intelese in afara contextului general al prevenirii separarii copilului de familia sa, pe de o parte, iar pe de alta parte, avand in vedere situatia particulara a CM ca serviciu de tip rezidential, se ia in considerare relatia interdependenta cu institutia responsabila de la nivel judetean - DGASPC si respectiv persoana care coordoneaza intreaga activitate desfasurata pentru un copil - managerul de caz.
Din practica rezulta ca la nivelul CM exista cel putin o persoana care intruneste conditiile mentionate de standardele minime obligatorii pentru a fi desemnat responsabil de caz, respectiv un profesionist cu competente in domeniul asistentei sociale. In acest caz, el trebuie sa aiba studii superioare (conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz) insa nu neaparat in domeniul stiintelor socio-umane, ci trebuie doar sa faca dovada parcurgerii unor cursuri admise de angajator (DGASPC sau OPA) in domeniul asistentei sociale. Responsabilul de caz poate fi absolvent al cursurilor universitare, care, in perioada imediat urmatoare angajarii este inscris la un curs care ii poate conferi competente in domeniul asistentei sociale sau este programat pentru evaluarea acestor competente, conform legislatiei din domeniul formarii profesionale a adultilor (evaluarea fiind realizata de catre centre validate de Consiliul pentru Standarde Ocupationale si Atestare - COSA - si care emit certificate de competente recunoscute la nivel national).
Intrucat problema prevenirii separarii copilului de mama sa este deosebit de complexa se recomanda angajarea/desemnarea sau numirea unor responsabili de caz cu experienta in acest domeniu sau cel putin un an in protectia copilului.
Dupa cum s-a vazut anterior, responsabilul de caz are un rol cheie in derularea activitatilor legate de managementul de caz, dar si in cadrul activitatilor curente si a celor facilitate in cadrul CM. In continuare vor fi redate principalele responsabilitati ale responsabilului de caz din perspectiva standardelor minime obligatorii, dupa care urmeaza sa detaliem o parte din activitatile sale.
Responsabilitatile responsabilului de caz:
1. Elaboreaza si coordoneaza implementarea PPI ca urmare a evaluarii detaliate efectuate de catre membrii echipe multidisciplinare de la nivelul CM.
2. Face raportarile evolutiei implementarii PPI a cuplului mama-copil catre managerul de caz de la nivelul SPAS/DGASPC/OPA, conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz in domeniul protectiei copilului;
3. Este principalul partener de discutii al mamei in vederea elaborarii si reevaluarii PPI, implicand in aceste demersuri (in masura in care este posibil) si tatal copilului, bunicii si alte persoane importante pentru cuplul mama-copil. Responsabilul de caz intermediaza relatia dintre mama si diverse servicii aflate in comunitate, stimuland mama sa devina autonoma si responsabila. Responsabilul de caz se asigura ori de cate ori este nevoie ca mama intelege faptul ca rezidenta este temporara si conditionata de co-participarea ei la derularea PPI.
4. Coordoneaza echipa de caz in derularea activitatilor cuprinse in cadrul PPI, urmarind ca acestea sa se desfasoare conform planificarilor. In acest scop, responsabilul de caz are intalniri individuale cu specialistii din CM implicati in implementarea PPI sau organizeaza reuniuni de echipa de caz (totalitatea profesionistilor cu atributii in implementarea unui PPI, angajati ai CM si/sau colaboratori externi).
5. Daca constata modificari determinante in situatia cuplului mama-copil sau a eficientei serviciilor oferite ori facilitate de CM, responsabilul de caz solicita managerului de caz reevaluarea PPI.
6. Responsabilul de caz are in atributii intocmirea si actualizarea dosarului familiei rezidente in CM. Documentele cuprinse in acest dosar se afla in copie si la managerul de caz.
Revenind asupra acelei parti din managementul de caz care se deruleaza la nivelul CM, este evident rolul esential pe care il are responsabilul de caz. De aceea, in anumite situatii acesta poate juca oricare din rolurile enumerate la inceputul capitolului pentru managerul de caz (vezi cazul delegarii de responsabilitati ale managerului de caz catre responsabilul de caz, conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz in domeniul protectiei copilului) si, de asemenea, el impartaseste aceleasi valori fundamentale profesionale ca si managerul de caz (expuse si ele anterior).
5.5. Componentele planificarii serviciilor
I. Identificarea problemei
II. Stabilirea scopului
III. Stabilirea obiectivelor
IV. Stabilirea responsabilitatilor
V. Furnizarea serviciilor si interventiilor
VI. Monitorizarea programului personalizat de interventie
I. Identificarea problemei
Primul pas in planificarea serviciilor este acela de a identifica toate problemele relevante pe care le exprima mama si copiii admisi in centru in functie de gradul de discernamant. Nu toate problemele constituie tinta pentru CM, de aceea PPI s-ar putea sa contina si alte servicii care se afla in legatura directa cu CM (certificate prin conventii de colaborare) sau nu. Esential pentru stabilirea scopului planificarii serviciilor este alegerea unei probleme majore prin a carei rezolvare se va schimba o conditie sau o situatie critica in legatura cu cuplul mama-copil. Totodata, se listeaza prioritatile in legatura cu rezolvarea problemelor multiple ale cuplului mama-copil si ale familiei largite, probleme care se vor rezolva treptat.
Obiectivele care urmeaza a fi inscrise in PPI trebuie sa fie bine incadrate in timp si orientate pentru realizarea scopului, iar rezultatele asteptate trebuie sa fie specifice, masurabile, realiste, flexibile si incadrate intr-o limita de timp (SMART).
II. Stabilirea scopului
Scopul reprezinta baza planificarii. El reda relatia dintre asistenta de care are nevoie cuplul mama-copil, serviciile pe care le poate oferi CM si dorinta mamei de a utiliza serviciile. Avand in vedere cele mentionate anterior, scopul reprezinta o reformulare a problemei intr-un mod care sugereaza o anumita rezolvare. In situatia cuplului mama-copil gazduit in CM, scopul general este (re)integrarea socio-familiala a acestuia, care poate presupune, in functie de caz: reintoarcerea in familie, alaturi de tatal copilului sau familia largita a copilului, gasirea unui loc de munca si a unei locuinte etc.
Exista o serie de avantaje de ordin terapeutic pentru mama in perioada de stabilire a scopului, ca de exemplu:
● Ofera posibilitatea de schimbare;
● Demonstreaza existenta unei solutii pentru problema identificata;
● Ofera cadrul general de referinta pentru desfasurarea procesului de comunicare dintre managerul de caz - responsabilul de caz - alti profesionisti si mama (dupa caz, copil);
● Ofera o structura care permite dezvoltarea relatiei profesionist-client si ajuta la incheierea acesteia;
● Reducerea anxietatii, stresului si tensiunii;
● Imbunatatirea capacitatii de adaptare a cuplului mama-copil la realitatea nevoilor sale;
● Ajuta la clarificarea conflictelor care pot sa apara in cadrul relatiei cuplului mama-copil cu familia.
III. Stabilirea obiectivelor
Obiectivele reprezinta actiuni specifice pentru realizarea scopului si trebuie sa raspunda urmatoarelor intrebari:


┌───────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│Cine?                              │Persoana responsabila pentru indeplinirea │
│                                   │obiectivului in cauza                     │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│Ce face?                           │Atributiile                               │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│Cand?                              │Termenul limita si daca este cazul,       │
│                                   │periodicitatea                            │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│In ce conditii?                    │                                          │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│La ce nivel minim de performanta?  │                                          │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│Cum se masoara rezultatul?         │                                          │
└───────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┘


Cu alte cuvinte, obiectivele trebuie sa respecte aceeasi ecuatie SMART: sa fie specifice, masurabile, realiste, flexibile si incadrate intr-o limita de timp. Obiectivele sunt subiect de negociere cu mama si copilul/ii (daca varsta si capacitatea de intelegere a acestuia/acestora o permit) si formeaza fundamentul asumarii responsabilitatii de catre cei implicati in atingerea lor.
IV. Stabilirea responsabilitatilor
Toti membrii echipei care implementeaza PPI lucreaza in parteneriat, dar fiecare isi cunoaste sarcinile de care este responsabil si cum le pune in practica. Incredintarea rolurilor si sarcinilor membrilor echipei de la nivelul CM revine coordonatorului (respectiv intocmirea si revizuirea fiselor de post). Coordonatorul centrului face recomandari responsabilului de caz cu privire la selectarea membrilor echipei (de exemplu, cine este disponibil, care este expertiza, care este incarcatura de cazuri).
Incredintarea rolurilor si sarcinilor membrilor echipei urmareste cu prioritate criteriul competentei, respectiv cine poate indeplini cel mai bine o anumita sarcina. Responsabilitatile sunt stabilite in legatura cu rezolvarea unei probleme specifice intr-o perioada de timp determinata. Astfel, fiecare membru al echipei stie clar ce sarcini are de indeplinit, acestea putand sa se refere la rezolvarea unei probleme, realizarea unui program, furnizarea unui serviciu sau chiar la terapie specializata. Realizarea sarcinilor este monitorizata de catre responsabilul de caz.
Pentru fiecare caz in parte, responsabilul de caz organizeaza reuniuni de echipa, cu participarea tuturor profesionistilor implicati in implementarea PPI. Aceste reuniuni de caz pot avea o periodicitate prestabilita (de ex. de 2 ori pe luna) in functie de specificitatea problematicii cuplului mama-copil si/sau de perioada prevazuta pentru acordarea rezidentei. La aceste intalniri, la solicitarea responsabilului de caz, poate participa si managerul de caz. De asemenea, responsabilul de caz poate organiza intalniri cu fiecare profesionist in parte, ori de cate ori evolutia implementarii PPI o necesita (de ex. alterarea starii de sanatate a mamei). In conformitate cu standardele minime obligatorii pentru managementul de caz in domeniul protectiei copilului, aceste intalniri trebuie documentate (note, procese verbale etc.) precizandu-se care a fost scopul discutiei si rezultatele acesteia, propunerile specialistilor etc.
Fiecare profesionist implicat in implementarea PPI va elabora rapoarte scrise ale fiecarei activitati efectuate in scopul atingerii obiectivelor acestuia si le va anexa la dosarul familiei. Pot fi create instrumente de lucru, instrumente care sa fie prevazute in proiectul institutional (caiete de caz, fise de observatie, fise de activitate etc.)
Totodata, responsabilul de caz ia in permanenta in considerare participarea mamei si, dupa caz, a copilului in toate etapele dezvoltarii PPI, inclusiv la stabilirea responsabilitatilor. Responsabilul de caz va organiza intalniri individuale saptamanale cu mama pentru a identifica nevoile curente ale acesteia, pentru a afla opinia acesteia in legatura cu derularea implementarii PPI si dificultatile acesteia. Actiunile intreprinse se vor face impreuna cu mama, nu in locul acesteia (de ex: nu i se va gasi un loc de munca, ci va fi ajutata sa isi gaseasca un loc de munca). Participarea mamei este vitala pentru obtinerea autonomiei acesteia, dar si pentru adaptarea tuturor interventiilor in functie de resursele cuplului mama-copil, nevoile acestora si specificul cultural.
V. Furnizarea serviciilor si interventiilor
In oferirea serviciilor se iau in considerare urmatoarele aspecte:
1. Unicitatea
2. Exprimarea sentimentelor
3. Empatia
4. Acceptarea
5. Atitudinea non-acuzatoare
6. Autodeterminarea clientilor
7. Confidentialitatea
1. Unicitatea consta in recunoasterea si intelegerea calitatilor unice ale fiecarui individ (mama si respectiv, copilul), a relatiei unice dintre mama si copilul sau, si in folosirea diferentiata a principiilor si metodelor de asistare a cuplului mama-copil in demersurile de rezolvare a problemelor. Individualizarea se bazeaza pe dreptul fiecarei persoane de a fi tratata ca fiinta umana, luand in considerare diferentele personale si caracteristicile socio-culturale.
2. Exprimarea sentimentelor. Este necesara intelegerea din partea profesionistilor fata de exprimarea libera a sentimentelor clientilor, in special in ceea ce priveste sentimentele si emotiile negative. Astfel, profesionistii trebuie sa asculte cu atentie, urmarind un scop anume, fara sa descurajeze sau sa condamne exprimarea acestor sentimente. Este nevoie sa se incurajeze aceasta exprimare a sentimentelor in scop terapeutic.
3. Empatia reprezinta capacitatea profesionistului de a intelege semnificatia sentimentelor clientilor si de a formula un raspuns adecvat, fara a se implica emotional.
4. Acceptarea este un principiu de actiune prin care profesionistul observa, accepta si face fata clientilor, respectiv a punctelor tari, dar si a celor slabe ale clientilor, a calitatilor, sentimentelor si comportamentelor acestora, care pot fi pozitive sau negative. In acelasi timp se pastreaza imaginea de demnitate si valoare personala. Acceptarea nu inseamna aprobarea comportamentelor deviante. Scopul acceptarii este unul terapeutic.
5. Atitudinea non-acuzatoare este o calitate a relatiei profesionale dintre membrii echipei si cuplul mama-copil. Exclude judecarea comportamentelor clientilor in legatura cu anumite probleme sau fapte.
6. Autodeterminarea clientilor consta in recunoasterea a dreptului si a nevoii clientilor de a alege si de a lua liber decizii, de a fi constienti de consecintele deciziilor si actiunilor lor. Profesionistii trebuie sa fie constienti ca dreptul clientilor la autodeterminare este limitat de capacitatea acestora de a lua decizii pozitive si constructive, de a actiona cu moralitate, respectand legile si asigurand protectia necesara copilului.
7. Confidentialitatea reprezinta mentinerea securizata a informatiilor private in legatura cu cuplul mama-copil, care au fost dezvaluite in timpul relatiei profesionale cu acestia. Este un drept fundamental al clientilor si o responsabilitate etica a profesionistilor. Totusi, acest drept nu este unul absolut. Clientul trebuie informat cu privire la aspectele care nu pot fi mentinute confidentiale conform legii (vezi semnalarea abuzurilor) sau in cazul interventiei unei echipe, situatie cand are loc un schimb de informatii despre client si confidentialitatea se refera atunci la toti cei implicati.
VI. Monitorizarea programului personalizat de interventie
Pentru ca serviciile sa fie eficiente, profesionistii se implica permanent intr-un proces continuu de evaluare care se refera la problemele cuplului mama-copil, informatiile culese sau primite, deciziile luate si progresele inregistrate. Asistenta cuplului mama-copil este un proces care presupune implicarea beneficiarilor in procesul de rezolvare a problemelor, coordonarea furnizarii serviciilor si evaluarea deciziilor, pe masura ce apar noi informatii in legatura cu cazul respectiv. Monitorizarea PPI cuprinde procesul de culegere a informatiilor in legatura cu furnizarea serviciilor in scopul evaluarii progreselor legate de obiectivele programului si contractul de rezidenta incheiate de mama cu DGASPC/OPA.
Monitorizarea PPI este responsabilitatea responsabilului de caz. Procesul de monitorizare consta in:
● Verificarea oferirii serviciilor in limita de timp stabilita in PPI; se poate obtine prin scurte informari verbale (chiar telefonice) sau in scris din partea profesionistilor responsabili si/sau a mamei;
● Identificarea la timp a problemelor in legatura cu oferirea serviciilor sau cu participarea mamei, pentru a putea opera schimbarile necesare in PPI;
● Identificarea progreselor inregistrate de cuplu mama-copil sau a lipsei acestora in indeplinirea obiectivelor inscrise in PPI;
● Monitorizarea poate avea ca finalitate revizuirea PPI in functie de evolutia cazului;
● Aprecierea/verificarea modului in care implementarea PPI ajuta cuplul mama-copil in atingerea scopului propus; evaluarea se realizeaza cu participarea profesionistilor si a mamei;
● Transmiterea informatiilor culese catre partile implicate si interesate, respectiv mama, profesionistii, furnizorii de servicii;
● Dezbaterea progreselor cu mama si compararea acestora cu asteptarile consemnate in PPI;
● Organizarea si coordonarea intalnirilor de lucru ale echipei;
● Pastrarea documentatiei relevante in legatura cu toate activitatile monitorizate, inclusiv a rapoartelor scrise solicitate profesionistilor responsabili sau implicati in implementarea PPI.
In continuare sunt redate cateva aspecte de retinut atunci cand se monitorizeaza progresele in implementarea PPI:
● Responsabilul de caz trebuie sa mentina legatura cu membrii echipei in mod permanent (nu numai cu ocazia intalnirilor de lucru) pentru a se asigura ca PPI functioneaza si ca profesionistii fac ceea ce s-au angajat a face.
● Trebuie sa se discute cu toti aceia care au informatii importante pentru caz, avand in acest sens acordul mamei si cu respectarea confidentialitatii.
● Pentru a evita situatiile de criza este util sa existe un contact permanent cu cuplul mama-copil. Astfel pot fi identificate cu acuitate problemele clientilor CM.
● Daca profesionistii nu isi realizeaza sarcinile sau nu respecta termenele stabilite, responsabilul de caz ar trebui sa identifice barierele si sa ajute la depasirea lor.
● In situatiile de regres sau esec a implementarii PPI, profesionistii nu trebuie sa se descurajeze, iar mama trebuie ajutata sa vada acest lucru ca pe o experienta valoroasa.
● Scopul se "imparte" in obiective mici, astfel incat cuplul mama-copil sa obtina succese. Un scop initial prea mare poate fi atat de coplesitor incat mama sa renunte. Fiecare obiectiv trebuie sa fie realist, realizabil si masurabil.
5.6. Modelul bazat pe teoria dezvoltarii
Exista o serie de modele care explica metoda managementului de caz; in continuare este redat pe scurt modelul bazat pe teoria dezvoltarii. Conceptele folosite in conjunctie cu teoria dezvoltarii sunt cele legate de interventia in situatii de criza, teoria sistemelor, teoria comportamentala si terapia familiala. Aceste teorii formeaza impreuna un cadru de lucru din care practicienii (respectiv managerul si responsabilul de caz) isi selecteaza metoda adecvata pentru a lucra cu clientii.
Acest model presupune:
● Abordarea interdisciplinara pentru evaluarea individuala a cazurilor, planificarea serviciilor si implementarea acestora;
● Evaluarea permanenta a nevoilor de dezvoltare;
● Elaborarea unui PPI, care sa fie individualizat si personalizat, care sa contina un scop general si obiective specifice si sa aiba o limita in timp;
● Coordonarea serviciilor pentru a raspunde in mod eficient nevoilor specifice identificate;
● Includerea si participarea clientului si a familiei sale in procesul de planificare si implementare a serviciilor;
Acest model al managementului de caz are la baza planificarea serviciilor. De aceea etapele de planificare si furnizare a serviciilor si altor interventii trebuie sa fie bine intelese si aprofundate de catre managerul si responsabilul de caz.

CAP. 6
SERVICII OFERITE SI/SAU FACILITATE DE CENTRUL MATERNAL

Amplasamentul si amenajarea interioara a CM sunt in concordanta cu nevoile de asistenta ale cuplului mama-copil si ofera un mediu care sa permita derularea PPI. Serviciile oferite sunt complexe si raspund nevoilor indentificate,.
6.1. Servicii de gazduire
6.1.1. Amplasamentul CM
Cuplul mama-copil locuieste intr-o institutie bine proiectata, dotata si echipata corespunzator nevoilor lui, in conditii de amplasare si deschidere catre comunitate si serviciile oferite sau facilitate de aceasta. Organizarea si dotarea spatiului favorizeaza implicarea mamei in ingrijirea copilului si responsabilizarea ei pentru modul in care copilul sau se dezvolta.
Filosofia acestui serviciu, dimensiunile lui, amplasarea si organizarea acestuia se afla in interdependenta. In acest scop, este nevoie de proiectare speciala - spatiul destinat functionarii exclusive a CM - astfel incat asigurarea de servicii intr-un mediu de tip familial, sa aiba suport real. Amplasamentul si organizarea centrului trebuie adecvate scopului sau; este accesibil, ofera conditii de siguranta si este bine intretinut; raspunde nevoilor individuale si colective ale beneficiarilor intr-o modalitate confortabila si placuta si este proiectat in conformitate cu recomandarile de specialitate. Este de preferat sa fie situat in apropierea unor servicii comunitare de tip cresa, gradinita, centru de zi, dispensar/policlinica de pediatrie sau medicina generala pentru a facilita accesul cuplurilor mama-copil la serviciile oferite de acestea. De asemenea, amplasarea sa se va face cu respectarea normelor privind protectia sanitara fata de nocivitati - in zone ferite de surse de poluare a atmosferei si de zgomote - "avand orientarea ferestrelor "..." spre sud, sud-est, est sau vest, in functie de zonele climatice" (cf. Norme de igiena privind unitatile pt. Ocrotirea, educarea si instruirea copiilor). Este recomandat ca intre cladirea serviciului si accesul in curtea acesteia sa fie prevazut un spatiu verde cu latimea de minim 25 m, cu rol de reducere a influentei zgomotului stradal.
O importanta deosebita o au mijloacele de transport in comun care ar putea facilita accesul in comunitate a beneficiarilor (cuplurilor mama-copil), a familiilor acestora catre CM, si pentru efectuarea demersurilor prevazute in cadrul PPI, in vederea creerii premiselor de (re)integrare socio-profesionala a cuplului beneficiar.
Organizarea spatiului trebuie sa fie in coerenta cu proiectul institutional al serviciului, fiecare spatiu avand o destinatie clar delimitata: camere de locuit, spatii comune, camere pentru desfasurarea activitatilor pedagogice/recreative/vocationale, birouri pentru personal, spatii igienico-sanitare, de pastrare, preparare si servire a alimentelor/produselor alimentare etc., destinatia acestor spatii sa fie cunoscuta de catre personal si beneficiari.
CM are un numar de minim 6 spatii individuale pentru gazduirea cuplurilor mama-copil, unul dintre aceste spatii - de preferat camera separata - sa poata fi utilizata in cazuri de primire in urgenta a beneficiarilor sau in cazul unor potentiale focare de infectie (boli infectioase).
Este de preferat ca amplasarea sa incurajeze implicarea vecinatatii/comunitatii in activitatea sa (de exemplu, in jurul cladirii sa existe amenajate parcuri pentru copii, la care sa aiba acces parintii si copiii din vecinatate, igienizarea acestuia facandu-se in parteneriat cu asociatiile de locatari/proprietarii caselor din vecinatate). In acest fel, clientii aflati in CM pot beneficia de modele sociale, iar membrii comunitatii pot intelege si se pot implica in problematica asistata de acest tip de servicii.
6.1.2. Conditii de locuit
CM ofera spatiu de locuit individual, clar delimitat, pentru fiecare cuplu mama-copil beneficiar, astfel mobilat si dotat incat sa asigure confort si intimitate, respectand in acelasi timp nevoile identificate ale cuplului mama-copil. Conditiile de locuit ale cuplului mama-copil trebuie mentinute in stare buna de functionare. Mama si copilul traiesc intr-un cadru care le ofera acestora un cadru securizant si suportiv.
Spatiile individuale sunt utilate in conformitate cu nevoile minimale ale adultului si ale copilului: mobilier individual, pat pentru mama, pat pentru copil, dulap pentru haine, masa, scaun, veioza, masa de infasat, masa de calcat, servanta pentru haine, noptiera, cos de gunoi, galeata cu capac pentru scutece folosite, galeata pentru rufe murdare, astfel incat sa fie respectate normativele in vigoare.
Mamele vor fi incurajate de catre personalul CM sa isi amenajeze spatiul propriu in functie de optiunile sale, de traditiile culturale si apartenenta religioasa. Mamele vor fi puse in situatia de a se ocupa de mentinerea ordinii si curateniei in spatiul propriu, sub indrumarea non-intruziva a personalului, astfel incat acestea sa poata acumula deprinderi de viata independente. Desi este un spatiu tranzitoriu in viata cuplului mama-copil, se doreste crearea unei stari de confort fizic si psihic. Astfel, opinia mamei in legatura cu amenajarea camerei, in masura respectului fata de bunurile materiale existente in centru este foarte importanta. Acest fapt ii permite mamei sa integreze repere la a caror constructie a contribuit, astfel incat sa poata incepe sa isi asume roluri care o valorizeaza (ex: de gospodina care a reusit sa-si amenajeze camera).
Este bine ca mama si copilul sa poata trai intr-un spatiu care sa se apropie pe cat posibil de mediul familial sau social de provenienta, permitand astfel mentinerea si transmiterea catre copil a valorilor (sociale si culturale) reprezentative pentru cuplul mama-copil gazduit. Uneori mama incearca sa reproduca un model de viata in care dezorganizarea si violenta predomina. Prezenta permanenta a personalului previne transpunerea acestor comportamente agresive/violente la nivelul relatiilor interumane (cu propriul copil, cu celelalte mame, cu ceilalti copii sau cu membrii ai personalului), insa exista riscul ca obiectele de inventar sa fie supuse unor stricari repetate, care trebuie luat in considerare de catre administratorul centrului (de ex: usi de la dulapuri cazute in mod repetat, sertare rupte). Mobilierul trebuie sa fie solid, asigurandu-se astfel o rezistenta mai mare in timp. La primirea in CM, mama va semna o lista de inventar care sa cuprinda toate obiectele din camera pe care o va utiliza. In ROI vor fi prevazute penalitati pentru deteriorarea obiectelor de inventar si care vor fi procedurile de recuperare a pagubelor.
Usile spatiilor de locuit sunt prevazute cu incuietori si accesibile personalului in caz de urgenta. Beneficiarele poseda chei proprii, cu exceptia cazurilor in care rezultatele evaluarii gradului de risc fac alte recomandari. Este important pentru familia beneficiara sa-i fie respectata intimitatea, drept pentru care, chiar si in momentele in care unul dintre profesionisti doreste sa intre in camera care este ocupata de o familie beneficiara, sa ceara permisiunea mamei sa intre. Insa, sunt momente de urgenta, in care este necesar ca un membru al personalului sa intre in absenta mamei sau fara acordul acesteia (de ex: o masina de calcat uitata in priza, geamul deschis etc.). Mai exista situatii in care pot fi evenimente care pot cauza accidente, exista riscul ca mama sa incuie copilul in camera, lasandu-l nesupravegheat sau neanuntand. Mai exista situatii grave, dar uneori existente in CM, in care mama isi agreseaza fizic copilul in camera, situatie in care interventia personalului este absolut obligatorie prin intrarea in camera in vederea salvarii copilului. De aceea, este importanta prezenta permanenta a unui membru al personalului in cadrul grupului de mame si copii. Acesta nu este un evaluator al comportamentelor sau un monitor al acestora. Prezenta in sine a unui membru al echipei alaturi de mame securizeaza, prezinta un model si ofera ocazia unor discutii informale care pot sustine echipa in atingerea obiectivelor propuse pentru fiecare beneficiar in parte.
Aerisirea camerelor este de preferat sa se realizeze in mod natural si individual, cu ferestre corespunzatoare standardelor recunoscute. Avand in vedere prezenta copiilor (mai ales a celor peste 6 luni), tevile caloriferelor trebuiesc protejate sau sa fie prevazute cu suprafete garantate in ceea ce priveste temperatura. De aceea, pentru uscarea rufelor este bine sa nu fie utilizate caloriferele, ci spatiile amenajate special in acest scop si care nu supun riscului unor accidente copiii (franghii speciale pe terasa/balcon sau grilaje speciale), incalzirea, iluminatul, apa curenta si aerisirea trebuie sa corespunda cerintelor de mediu si securitate precum si nevoilor fiecarui cuplu mama-copil beneficiar. Prizele trebuiesc protejate cu capace speciale, greu de manipulat de catre copii si pozitionate la mijlocul distantei dintre podea si tavan.
Fiecare cuplu mama-copil beneficiaza de toaleta, existand minim un scaun WC la 4 persoane (incluzand si copiii peste 5 ani), dotate cu materiale care permit o igienizare rapida si cu echipamente necesare in conformitate cu normele in vigoare. Toaleta, facilitatile de spalat si baie trebuie sa raspunda nevoilor beneficiarilor. Dimensionarea, amplasarea si adaptarea instalatiilor sanitare se va realiza si in raport cu varsta copiilor beneficiari (in contextul in care CM isi propune sa primeasca in mod frecvent mame care au mai multi copii, in cadrul fratriei existand copii mai mari de 6 ani). Toaletele sunt mobilate si utilate cu obiecte care corespund dezvoltarii fizice a copiilor si/sau a mamelor (potentiale disfunctionalitati fizice care presupun scaun de toaleta specializat sau cada de baie/cada de dus adaptata) si cu materiale care permit o igienizare rapida (gresie, faianta din materiale aderente care impiedica provocarea accidentelor) si materiale consumabile uzuale: sapun, sampon, hartie igienica, prosoape individuale pentru fiecare beneficiar.
Pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 8 luni - 3 ani se vor asigura olite si cadite individuale. Acestea vor fi dezinfectate dupa fiecare utilizare cu dezinfectanti agreati de politia sanitar umana si vor fi depozitate in sala de toaleta. Pentru copiii cu varsta de peste 3 ani se recomanda amenajarea toaletei cu scaun WC adaptat varstei copiilor (1 scaun WC pentru 5 copii) sau un colac adaptator pentru fiecare scaun WC pentru adulti. Este de preferat un adult (de regula mama) sa insoteasca copilul care utilizeaza toaleta destinata adultilor.
Cabinele de dus/baile sunt compartimentate, usile compartimentelor avand incuietori pe dinauntru in vederea respectarii intimitatii. In caz de urgenta, acestea pot fi descuiate din exterior de catre personalul CM (de ex. in situatii de lesin al mamei).
Grupurile sanitare pentru beneficiarii CM vor fi separate de cele pentru personal si de cele destinate vizitatorilor. In acest fel sunt prevenite transmiterea unor potentiale epidemii.
Instalatiile de distribuire a apei potabile si de evacuare a reziduurilor, sifoanele din pardoseala, obiectele sanitare vor fi mentinute in permanenta in stare buna de functionare si curatenie si vor fi dezinfectate periodic cu solutii agreate de politia sanitar umana.
Spalatoriile sunt amplasate separat de toaletele si spatiile de spalat ale beneficiarilor, fiind utilate in conformitate cu legislatia in vigoare: minim o masina de spalat cu program de fierbere pentru servirea a 6 cupluri mama-copil, dotate cu materiale ce permit igienizarea si sterilizarea rapida. Podeaua spalatoriei este adecvata, iar finisajul peretilor este usor de curatat. Spalatoriile sunt situate astfel incat articolele murdare si infectate sa nu fie transportate prin zonele destinate depozitarii, prepararii, pregatirii sau servirii hranei si nu deranjeaza beneficiarii. De asemenea, exista spatii special amenajate pentru uscarea rufelor separate de spalatorie, astfel incat sa existe un circuit separat al rufelor murdare de cele curate. Pentru evitarea situatiilor tensionate dintre beneficiare ce pornesc de la dorinta de a utiliza in acelasi timp masina de spalat, este de preferat sa existe o programare a utilizarii acesteia, programare organizata de catre un educator, in acord cu preferintele si nevoile mamelor beneficiare si cu derularea activitatilor prevazute in PPI.
CM pune la dispozitia cuplurilor mama-copil spatii de relaxare, recreationale si pentru servirea meselor, separate de camerele personale ale beneficiarilor si diferite de coridoarele si holul de la intrare (camera de zi, camera de joaca, sala de mese). Iluminatul spatiilor comune, predominant natural, ar trebui sa fie destul de puternic si amplasat astfel incat sa faciliteze lectura si alte activitati. Mobila spatiilor comune are un caracter familial si este de buna calitate, adecvata gamei de activitati preconizate de proiectul institutional (canapele, fotolii, televizor, jucarii adaptate varstei copiilor rezidenti).
In vederea incurajarii relatiei cuplului mama-copil cu familia sa (sot/partener, parinti, alte rude) sau cu alti apartenenti/prieteni, CM va amenaja un spatiu destinat vizitelor, utilizat dupa un program stabilit de catre coordonatorul serviciului. CM dispune de o camera care sa serveasca excluziv vizitelor apartenenti lor cuplurilor mama-copil (tatal copilului, bunicii sau orice alta persoana importanta pentru acestia - prieteni, nasii copilului etc.). Beneficiarii serviciului pot opta pentru persoanele pe care doresc sa le primeasca. Responsabilul de caz trebuie sa consemneze date despre aceste optiuni ale beneficiarilor si sa le comunice tuturor membrilor echipei CM. Personalul nu restrictioneaza vizitele, decat la solicitarea beneficiarului sau daca acestea contravin mentinerii unei stari de sanatate fizica si/sau psihica a cuplului mama-copil sau unele reguli de securitate a centrului.
Mamele mentin starea de curatenie atat in camerele individuale, cat si in toate spatiile comune (toalete si bai, sala de mese). Pentru aceasta, vor avea la indemana aparatura necesara (aspirator, matura, galeata, mopp) si substante de igienizare (agreate de directiile judetene sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor).
Un membru al personalului (un educator) poate derula "activitati administrative" (activitati cu caracter educativ) impreuna cu grupul de mame. Intrucat mamele sunt gazduite si primesc si o parte a necesarului alimentar, al materialelor igienico-sanitare, exista riscul instalarii unui decalaj la nivelul informatiei referitoare la costurile presupuse de viata economico-sociala. De aceea, prin intermediul activitatilor administrative mediate de un educator, se urmareste discutarea asupra costurilor de intretinere a unei locuinte si asigurarea hranei pentru fiecare familie in parte, in raport cu un potential buget obtinut (salarii, venituri ocazionale, prestatii). Activitatile pot fi saptamanale, cu durata de o ora (de ex.), timp in care pot fi discutate si aspecte care tin de organizarea vietii de zi cu zi in cadrul CM. In cadrul acestei activitati, se pot stabili programele de curatenie pentru spatiile comune, pentru spatiile individuale, astfel incat fiecare mama sa poata participa la aceste activitati gospodaresti. Programele/orarele sunt afisate la vedere in spatiile comune ale beneficiarilor. In aplicarea programelor stabilite de comun acord cu mamele si in functie de programul acestora (precum si de activitatile prevazute in PPI), prezenta educatorilor are un rol de sprijin, de suport pentru mame, urmarind transmiterea de informatii care sa duca la imbunatatirea abilitatilor necesare unei vieti independente, pe de o parte, si pe de alta parte, medierea relatiilor la nivelul grupului de beneficiare in vederea mentinerii unui climat de intelegere si de respect.
Intrucat in cadrul CM se desfasoara activitati individuale (evaluari, interviuri, consiliere) si activitati de grup, adresate atat mamelor, cat si copiilor, este necesara existenta unor spatii special destinate acestor activitati si cunoscute ca atare de catre beneficiari si profesionisti in egala masura. Datorita problematicii familiilor gazduite, exista tendinta din partea mamelor de a acorda mai multa importanta acestui spatiu (mai multa decat este prevazuta in misiunea CM) rezultand o suprainvestire a intregului spatiu si o incercare de asumare a acestuia. Acestea sunt simptome care fac parte din instalarea sentimentului de dependenta, care se poate instala fata de CM, care le ofera siguranta si securitate, sau de membrii echipei, care le arata intelegere si empatie. Restrictionand (restrictie care poate exista si la nivelul ROI, semnat de catre mama) spatiul de acces al beneficiarelor in anumite spatii ale CM, venim in intampinarea acestei tendinte de asumare a spatiului.
Pe de alta parte, personalul are nevoie de un spatiu care sa-i permita mentinerea unei atitudini de neutralitate fata de beneficiari, un spatiu de reflectie. Datorita regimului special de munca din cadrul CM (24 de ore din 24), este posibil ca si membrii personalului sa se ataseze de mama sau de copii in mod mai putin profesional (situatia in care exista tendinta ca una dintre mame sa fie calificata drept "mama rea" si sa-i fie limitate interventiile pe langa propriul copil, sau confuzii de rol ale personalului cand se considera mai mult decat profesionisti prieteni ai acestor beneficiare). Astfel, personalul trebuie sa dispuna de minim o camera, destinata activitatii de redactare a protocoalelor de observatie, a rapoartelor de activitate, reuniunilor de echipa, a intalnirilor de supervizare etc. De asemenea, acest spatiu poate fi utilizat si pentru depozitarea dosarelor familiilor beneficiare, arhivarea acestora, a altor instrumente necesare functionarii CM.
CM prevede un program destinat reparatiilor si intretinerii/mentinerii starii de igiena si a sigurantei in spatiile proprii. Starea de igiena si curatenie este in responsabilitatea administratorului centrului, care va stabili un program de curatenie, igienizare si reparare/renovare a localului si a sigurantei in spatiile serviciului. CM va fi dotat si aprovizionat permanent cu utilaje, materiale si substante necesare pentru intretinerea curateniei si efectuarea operatiunilor de dezinsectie, dezinfectie si deratizare. Acestea vor fi pastrate in spatii inchise (dulapuri), special prevazute.
6.2. Asigurarea hranei
In CM se asigura beneficiarilor o alimentatie corespunzatoare din punct de vedere cantitativ si calitativ, care raspunde nevoilor nutritionale ale adultului (femeie adulta, gravida, lauza) si ale copilului (nou-nascut, sugar, copil cu varsta cuprinsa intre 0-3 ani si, dupa caz, alte grupe de varsta) tinand cont de preferintele acestora.
Beneficiarii au o alimentatie sanatoasa si adaptata nevoilor personale. Copiii din CM au o alimentatie care sa le permita o dezvoltare normo-ponderala, iar pentru nou-nascuti si sugari se promoveaza si sprijina alimentatia naturala a acestora. Mamele gazduite in CM participa activ la prepararea si servirea meselor, insusindu-si deprinderi adecvate unei bune alimentatii.
DGASPC/OPA se asigura ca preferintele alimentare ale cuplurilor mama-copil, preferinte cu caracter personal, cat si cultural/religios, sunt respectate in masura posibilitatilor financiare si daca aceste preferinte/obiceiuri nu impiedica dezvoltarea normo-ponderala a copilului (de ex. mame care nu mananca carne, ovo-lacto-vegetariene). Daca DGASPC/OPA nu poate asigura aceste preferinte, trebuie sa aduca la cunostinta mamei beneficiare acest aspect. Particularitatile alimentare ale cuplului mama-copil sunt mentionate in dosarul familiei si sunt cunoscute de personal. Regimul alimentar al beneficiarilor (mame sau copii) trebuie sa fie cat mai variat, sanatos si hranitor, adaptat cerintelor individuale identificate si introduse in evidente, iar masa se serveste intr-un mediu placut (cat mai apropiat celui familial).
Schema de alimentatie a beneficiarilor este asigurata in conformitate cu normativele nutritionale in vigoare. Meniurile sunt stabilite sub coordonarea unui specialist (medic sau asistent dietetician), periodic, in functie de programul realizat de catre managerul serviciului. Fisa de monitorizare a curbei ponderale a copilului se afla in dosarul familiei rezidente.
Exista cateva situatii de stabilire a meniurilor:
● In cazul in care recomandarile alimentare sunt facute de catre medicul de familie (deci nu este un angajat al DGASPC/OPA), coordonatorul CM trebuie sa se asigure ca toate recomandarile acestuia sunt colectate de catre un profesionist din cadrul centrului (asistent medical sau educator puericultor), astfel incat, meniul constituit sa corespunda tuturor acestor recomandari si preferintelor clientilor.
● Un angajat al DGASPC/OPA (medic care are in responsabilitate asistenta medicala a beneficiarilor care sunt asistati in mai multe servicii) elaboreaza aceste meniuri. Si in aceasta situatie este foarte importanta opinia beneficiarilor, mai ales din perspectiva participarii si asumarii propriei vieti.
In cadrul CM este incurajata alimentatia naturala a sugarului pe cat posibil - fiind descurajata alimentatia artificiala a acestora sau diversificarea timpurie a alimentatiei.
In elaborarea meniurilor, chiar si sub potentiala restrictie de ordin financiar, este foarte important ca mamele sa poata alege, cu atat mai mult cu cat este recomandat ca acestea sa participe la prepararea alimentelor. Meniul saptamanal (modificat regulat, trebuie cunoscut de catre toate beneficiarele si poate fi afisat la vedere. In cazul in care una dintre mame are dificultati de citire (de ex: dizabilitati fizice sau nu a urmat o forma de scolarizare), meniul va fi citit sau explicat acesteia de catre un educator sau de catre bucatar (in cazul in care acesta exista). Fiecare mama beneficiara, in functie de starea de sanatate si de nevoile sale nutritive, va beneficia de minim trei mese/zi. Copiii care se alimenteaza cu hrana solida vor beneficia de trei mese de baza pe zi, plus doua gustari. In cazul in care CM are prestabilit un program de servire a mesei pentru adulti si copiii mai mari de 2 ani, acesta este adus la cunostinta beneficiarilor.
CM trebuie sa aiba asigurate rezerve alimentare pentru 48 de ore pentru fiecare persoana rezidenta, pentru situatiile de urgenta ca de ex: inundatii, inzapeziri etc.
Prepararea alimentelor si servirea meselor este realizata de catre mamele beneficiare, sub supravegherea unui profesionist (educator, bucatar), in spatii special amenajate si dotate adecvat, in conformitate cu normele sanitare in vigoare. In conformitate cu MOF (prevederile referitoare la prepararea si servirea alimentelor), mamele beneficiare pot prepara alimentele pentru toti beneficiarii sau doar pentru ele si copilul lor.
Hranirea copiilor este responsabilitatea mamelor lor, dupa un program care sa corespunda nevoilor identificate ale copiilor. Personalul sustine mama in dezvoltarea capacitatii acesteia de preparare a hranei si de asimilare a cunostintelor legate de notiuni de nutritie si igiena a alimentatiei, prin derularea de activitati specifice (asistenta in momentele de preparare a hranei, activitati structurate de tip "atelier de puericultura", "scoala parintilor") organizate atat in cadrul centrului, cat si in exterior (de ex: cabinetul medicului de familie). Aceste activitati pot fi mediate de un profesionist angajat al CM (asistent medical sau educator puericultor) sau colaborator extern.
Alimentele si produsele alimentare sunt depozitate in spatii special amenajate in vederea pastrarii atributelor nutritive ale acestora si pentru evitarea alterarii acestora, in conformitate cu normativele in vigoare (frigidere, lazi frigorifice etc.). Este recomandat sa fie bine gestionat modul de pastrare a alimentelor in spatiile comune sau in spatiile individuale ale cuplurilor mama-copil. Se impune o buna gestiune/urmarire a produsele alimentare pe care familia beneficiara le primeste de la familia largita sau si le achizitioneaza singura. Acestea pot fi expirate sau provenienta lor sa fie neclara, existand riscul unei toxiinfectii alimentare sau a unor epidemii infectioase la nivelul intregului serviciu. Desi mamele isi mentin intreaga responsabilitate in ceea ce priveste copilul, este de preferat sa putem preveni astfel de situatii. De aceea, este recomandabil ca in ROI semnat de mama la momentul primirii in CM sa existe un capitol care sa stipuleze statutul acestor alimente si modul in care vor fi pastrate/depozitate.
6.3. Mentinerea starii de sanatate
CM promoveaza si intretine starea de sanatate a beneficiarilor de servicii si asigura accesul acestora la servicii de ingrijire a sanatatii, ca raspuns la nevoile identificate. Copiii rezidenti in CM beneficiaza de asistenta medicala profilactica si curativa in vederea unei bune dezvoltari fizice si psihologice.
Starea de sanatate a copilului este permanent urmarita de catre mama sa, personal si medicul de familie.
Ingrijirile personale si de sanatate acordate cuplului mama-copil se bazeaza pe nevoile individuale ale acestora, procesul de analiza si PPI fiind esentiale in urmarirea starii de sanatate ale beneficiarilor. Rezultatele analizei starii de sanatate trebuie introduse in PPI al beneficiarului CM (mama si copil).
Responsabilul de caz trebuie sa cunoasca starea de sanatate a fiecarui beneficiar la momentul primirii si care sunt recomandarile medicale (preventive sau curative) in vederea asigurarii unei bune stari de sanatate a cuplului mama-copil si ca masura de prevenire a raspandirii unor potentiale epidemii la nivel institutional (beneficiari, persoane apropiate acestora, personal). Astfel, cuplul mama-copil nu trebuie sa fie primit in institutie fara a beneficia de evaluare medicala (si psihiatrica), cu exceptia cazurilor in care este vorba despre o primire in regim de urgenta.
Minimum de analizele care trebuie solicitate la momentul luarii deciziei de admitere in CM sunt:
- Exudat faringian,
- RBW,
- Microradiografie,
- Antigen hepatita,
- HIV,
- examen coproparazitologic,
- coprocultura.
In functie de proiectul institutional al CM, este posibil ca rezultatul acestor analize sa se constituie in criteriu de admisie in centru (de ex: pot fi CM care sa opteze pentru asistarea mamelor care sunt HIV pozitiv).
Situatii posibile cu privire la medicul de familie:
- Daca mama si copilul au medic de familie in orasul in care este localizat CM, iar cabinetul medical nu este localizat la distanta foarte mare, este de preferat ca acesta sa ramana in continuare medicul curant al cuplului mama-copil.
- Daca mama si copilul au medic de familie in alta localitate decat in cea in care se afla CM, se va recurge la transferarea fiselor medicale ale mamei si copilului catre un medic de familie din apropierea centrului (sau va fi preluat de catre medicul angajat/colaborator al centrului). Pe perioada de transfer a fiselor medicale, medicul angajat/colaborator al centrului va asigura urgentele mamei si asistenta medicala preventiva sau curativa a copilului.
- Daca mama si copilul nu au medic de familie, cuplul mama-copil trebuie inscris pe listele unui medic de familie sau al medicului angajat/colaborator al CM.
O copie a tuturor analizelor si recomandarilor medicale, precum si o copie a fisei medicale a copilului se vor anexa la dosarul cuplului mama-copil. In functie de varsta copilului, se va urmari respectarea programului national de imunizare. Se va urmari periodic verificarea starii de sanatate a cuplului mama-copil, programul de interventie specifica pentru mentinerea starii de sanatate fiind reactualizat permanent (pentru a reflecta nevoile beneficiarilor si obiectivele de sanatate si ingrijire).
Personalul incurajeaza mamele beneficiare sa consulte medicul de familie si, la recomandarea acestuia, medicii specialisti, precum si orice alte servicii specializate de ingrijire medicala: stomatologie, farmacie si serviciile de terapie si ingrijire din servicii medicale comunitare corespunzator nevoilor lor.
CM sprijina mama in demersul de ingrijire a copilului si de auto-ingrijire, personalul calificat in acest sens va raspunde tuturor solicitarilor acesteia si vor fi organizate activitati (de tipul "atelier de puericultura", "scoala parintilor") care au drept obiectiv imbunatatirea calitatii ingrijirilor acordate copilului in vederea unei dezvoltari armonioase.
In cadrul serviciului se vor organiza, activitati specifice, adresate beneficiarelor centrului si care urmaresc asigurarea unei stari bune de sanatate, respectiv:
a) indrumare, sprijin si consiliere pe probleme de sanatate,
b) igiena si ingrijire personala,
c) nutritie si dieta,
d) educatie pentru sanatate, inclusiv educatie sexuala si contraceptiva.
Daca exista astfel de activitati derulate de catre serviciile din comunitate, este util pentru mama sa fie incurajata sa participe la acestea. Ideea externalizarii unor astfel de servicii vine in sprijinul facilitarii reintegrarii sociale a mamelor prin intermedierea unor contacte cu membrii comunitatii si largirea cercului de potentiale resurse pentru beneficiarele CM.
In cazul imbolnavirilor infecto-contagioase ale mamei si/sau ale copilului si care nu necesita spitalizare, acestia sunt izolati intr-un spatiu special amenajat (o camera utilata cu toate facilitatile si de acces separat la camera de toaleta). Starea de izolare se mentine in conformitate cu recomandarile medicale. Pe toata perioada de "carantina", mama copilului bolnav nu va participa la nici o activitate care nu are legatura cu ingrijirea copilului si va evita contactul cu ceilalti beneficiari ai CM. Evolutia starii de sanatate va fi urmarita de catre medicul de familie si de catre personalul calificat desemnat de catre coordonatorul serviciului (asistent medical, educator puericultor).
In cazul in care este necesara internarea copilului in spital, acesta va fi insotit de mama sa.
In cazul in care persoana care necesita spitalizare este mama copilului, responsabilul de caz anunta in cel mai scurt timp DGASPC si managerul de caz, care are responsabilitatea identificarii unei solutii optime pentru cuplul mama-copil. Situatii posibile:
- Daca mama necesita spitalizare de maxim o saptamana, copilul acesteia poate ramane in CM si sa fie ingrijit de catre personalul de ingrijire si educare, doar cu dispozitia directorului general/executiv al DGASPC.
- Daca mama necesita spitalizare mai mare de o saptamana, se stabileste o masura de plasament pentru copil de catre CPC fie la AMP, fie in familia largita a copilului in masura in care acest fapt este posibil. Daca internarea este de maximum o luna, la externare, mama si copilul pot reveni in CM. Daca mama necesita spitalizare pe o perioada mai mare de sase luni si se apreciaza ca decizia de gazduire a cuplului mama-copil in CM nu mai poate fi indeplinita, se cauta solutii pentru instituirea unei masuri de protectie speciala pentru copil.
Pe toata perioada spitalizarii mamei, este mentinuta relatia mama-copil, prin vizite ale copilului la spital (in cazul in care aceasta nu reprezinta un risc pentru copil), mama fiind informata despre evolutia copilului.
In cazul administrarii de medicamente, mama este responsabila de administrarea medicamentatiei (preventive si/sau curative) prescrisa copilului, precum si de propria medicatie, cu respectarea procedurilor CM privitor la manevrarea medicamentelor. Dupa o evaluare a capacitatii mamei de administrare (de auto-administrare) a medicatiei, acesteia i se pune la dispozitie un spatiu securizat de depozitare a medicamentelor (un dulap/sertar cu cheie), la care poate avea acces si personalul centrului special desemnat (asistent medical, educator-puericultor).
Asistentul medical/educatorul-puericultor monitorizeaza starea copilului sau a mamei pe durata medicatiei si apeleaza la medicul de familie daca apar motive de ingrijorare generate de orice schimbare aparuta in starea de sanatate a acestora si care influenteaza negativ starea de sanatate atat a copilului, cat si a mamei.
Coordonatorul CM se asigura ca personalul respecta procedurile stabilite pentru primirea, evidenta, depozitarea, manipularea, administrarea si indepartarea medicamentelor. De asemenea, exista o evidenta a tuturor medicamentelor primite, administrate si care parasesc CM sau sunt aruncate, pentru a se indeparta posibilitatea utilizarii lor incorecte. Se mentine o evidenta a medicatiei curente pentru fiecare beneficiar (inclusiv a celor auto-administrate). Medicamentele administrate de personal sunt depozitate intr-un dulap de metal incuiat, cu acces limitat, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Formarea profesionala pentru personalul CM trebuie sa cuprinda:
● Cunostinte de baza referitoare la modalitatea de utilizare a medicamentelor si de recunoastere si combatere a problemelor provocate de utilizarea acestora;
● Cunostinte de baza in acordarea primului ajutor;
● Cunostinte de baza referitoare la boli infectioase si modul de tratament.
Personalul si beneficiarele au obligatia de a respecta periodicitatea examenului medical.
6.4. Servicii de educatie si consiliere
Interventia in cadrul CM este o interventie centrata pe sarcina, avand la baza urmatoarele principii:
● Punerea accentului pe aspectele pozitive, pe ideea ca solutia este posibila pe viitor, faciliteaza schimbarea in directia dorita. Discutia trebuie orientata mai curand pe solutii decat pe probleme;
● Trebuie cautate punctele tari. Acestea trebuie speculate in cadrul demersului de gasire a solutiei;
● Clientii sunt de fapt cei interesati sa-si rezolve propriile probleme;
● Clientul este cel mai "mare" expert in rezolvarea propriilor probleme;
● Orice schimbare in modul in care clientul percepe solutia la problema sa si tot ceea ce intreprinde el, afecteaza pe toti ceilalti care sunt implicati in problema si cu care el interactioneaza (familie, colegi, prieteni).
Alaturi de acest tip de interventie, echipa CM va avea in vedere si interventia in situatiile de criza, abordarea psiho-sociala, abordarea comportamentala etc.
Pe parcursul gazduirii sale in CM, mama primeste servicii de suport pentru asumarea rolului matern, astfel incat sa poata asigura copilului o dezvoltare corespunzatoare nevoilor sale afective, sociale, educationale si medicale.
Mama este ajutata sa-si dezvolte competentele necesare pentru cresterea copilului:
- cum sa hraneasca copilul;
- cum sa-i arate afectiune, interes si incredere;
- cum sa aprecieze corect siguranta mediului;
- cum sa organizeze activitatile casnice curente;
- cum sa utilizeze metodele adecvate de disciplina;
- cum sa-si controleze anxietatea si supararea in fata unor comportamente dificile sau iritante ale copilului;
- cum sa se joace cu copilul;
- cum sa recunoasca si sa raspunda la situatiile periculoase sau foarte riscante;
- cum sa faca aprecieri pozitive privind comportamentul copilului;
- cum sa fie deschisa spre a invata lucruri noi si de a se dezvolta;
- cum sa aplice reguli flexibile;
- cum sa stimuleze cognitiv copilul in functie de stadiul de dezvoltare etc.
In CM, mama va beneficia de sedinte de consiliere sau intalniri individuale si de grup. In functie de obiectivele PPI, acestea pot fi realizate de membrii echipei multidisciplinare a centrului (responsabil de caz, educator, psiholog, asistent social) sau de un specialist din exteriorul CM. Unele mame pot fi persoane resursa in cadrul sedintelor de grup.
Fiecare sedinta de consiliere/intalnire va avea obiective clare, stabilite cu participarea beneficiarilor. Toate aspectele discutate in cadrul sedintelor de consiliere sau a intalnirilor se vor consemna intr-o nota, care va trebui sa contina si propuneri/recomandari pentru urmatoarele sedinte/intalniri, precum si teme pentru acasa pentru mame. Aceasta nota va fi pastrata in dosarul cuplului mama-copil. Temele pentru acasa reprezinta in fapt punerea in practica a aspectelor discutate in cadrul intalnirilor, precum si reflectii asupra unor teme.
Fiecare mama va fi incurajata sa tina un jurnal propriu in care sa consemneze modul in care isi indeplineste sarcinile primite, precum si toate dificultatile intampinate in relatia cu copilul/copiii. Totodata, ea va fi incurajata sa consemneze toate evenimentele importante din viata copilului intr-o "carte a vietii". Echipa CM va asigura mama ca aceste caiete/carti sunt confidentiale si nici un membru al echipei nu i le va solicita.
Echipa multidisciplinara a centrului sau specialistul din cadrul echipei ii poate propune mamei participarea familiei sau doar a unui membru al familiei la sedintele de consiliere/intalniri. Decizia mamei de a accepta sau nu propunerea echipei multidisciplinare va fi respectata.
Sedintele de consiliere si intalnirile vor urmari:
● dezvoltarea abilitatilor parentale;
● dobandirea increderii in sine si in ceilalti;
● dobandirea de deprinderi sociale, inclusiv a abilitatilor de comunicare;
● dezvoltarea capacitatii de a lua decizii;
● dobandirea de cunostinte privind serviciile sociale;
● drepturile pe care le au in calitatea lor de parinti;
● pregatirea parasirii CM;
● pregatirea pentru nastere in cazul gravidelor;
● dezvoltarea abilitatilor privind gestionarea timpului, a banilor si a crizelor.
Sedintele de consiliere si intalnirile se vor desfasura in incaperi linistite, de dimensiuni adecvate. In asezarea clientilor trebuie sa se tina cont de "spatiul intim" al fiecaruia, acesta fiind definit ca aria fizica din jurul fiecarui client care ii asigura lui confort si siguranta (60 cm).
Sedintele si intalnirile individuale vor avea loc in birourile membrilor echipei multidisciplinare. Aceste birouri vor fi dotate cu mobilier adecvat si vor asigura ambianta si confortul necesar desfasurarii unor astfel de intalniri.
Sedintele si intalnirile de grup se vor desfasura in camera de zi, dotata cu mobilier adecvat si confortabil (fotolii, canapele, scaune, masa rotunda, dulapuri) si cu un televizor.
Intalnirile individuale pot fi:
● de tip suportiv,
● de tip terapeutic si
● de tip educativ.
Intalnirile de grup pot lua forma:
● grupului de suport,
● grup de discutii,
● atelier de puericultura si
● baby-club.
Programarea acestor intalniri se va face de catre echipa multidisciplinara cu implicarea mamei/mamelor. In anexa 5 sunt cateva repere pentru inregistrarea intalnirilor sub forma unor note.
Grupul de suport
Grupul de suport are caracter terapeutic, fiind mai structurat decat grupul de discutii. Grupul de suport se va organiza saptamanal sau ori de cate ori este nevoie. Decizia de intrunire a grupului de suport apartine mamelor dupa ce acestea au fost informate cu privire la modul in care functioneaza acesta si principiile care-i stau la baza. Grupurile de suport sunt moderate de catre un membru al echipei CM si constituie ocazii pentru mame sa inteleaga dificultatile cu care se confrunta celelalte mame, dar si sa gaseasca solutii la problemele cu care se confrunta, invatand din experienta acestora.
Grupul de discutii are un caracter mai putin formal, echipa CM incurajandu-le pe mame sa se intalneasca si sa discute pe teme care le intereseaza.
Atelierul de puericultura
Atelierul de puericultura poate fi organizat saptamanal la o ora convenabila pentru toate mamele din centru. Se vor avea in vedere urmatoarele teme:
- notiuni de dezvoltare a copilului - dezvoltarea limbajului, dezvoltare cognitiva si emotionala;
- ingrijirea noului nascut: primele contacte, schimbarea scutecelor, baia, somnul, plimbarile in aer liber, hainele, temperatura camerei, expunerea la soare;
- alaptarea la san si cu ajutorul biberonului;
- ingrijirea copilului in primul an de viata: hranirea copilului, plansul copilului, progresele in dezvoltare etc.
- sanatatea fizica a copiilor: aspecte legate de alimentatia copiilor, prevenirea accidentelor si de ingrijirea danturii;
- sanatatea mentala a copiilor: stima de sine, disciplina, dezvoltarea sexualitatii, muzica, bunele maniere, citit, sarcini casnice, jocul etc.;
- probleme frecvente de comportament: gelozia intre frati, anxietatea de separare, anxietatea de tot ce e strain, crize, folosirea de cuvinte urate si injuraturi, agresivitate, hiperactivitate, lentoare;
- provocari obisnuite in procesul de dezvoltare: mersul la toaleta, controlul sfincterelor, somnul, probleme obisnuite legate de somn, crize, suptul degetului, mancatul unghiilor, encomprezis, enurezis, obiecte de care se ataseaza copilul, suzeta, balbaiala, gesturi ritmice; copil nascut prematur, moartea ca eveniment in viata unui om;
- copiii cu dizabilitati, probleme de invatare;
- ingrijirea copilului de catre altcineva decat de parinti;
- noi provocari: jocurile pe calculator, navigarea pe internet, alcoolul si drogurile, cresterea copiilor fara violenta, televiziunea, filmele etc.
- ingrijirea sanatatii copilului: relatia cu medicul de familie, control periodic, administrarea medicamentelor, spitalizarea, alimentatia pe perioada bolii, izolarea in situatia unor boli contagioase, primul ajutor si urgentele, principalele boli ale copilariei, bolile contagioase.
Activitatea de baby-club
Aceasta activitate este mediata de doi profesionisti (psiholog si educator/educator-puericultor) si isi propune sa observe relatia mama-copil si dezvoltarea copilului (motricitate, limbaj, relatiile cu ceilalti, explorarea ambientului, afectivitatea, dezvoltare cognitiva). Atitudinea profesionistilor nu este una directiva, ci de atentie si incurajare a explorarii copilului dublata de o mare disponibilitate in a se angaja intr-un joc cu copilul atunci cand el initiaza relatii. Psihologul are un rol de observator pasiv (raspunde initiativelor mamei si copilului) al acestei activitati, educatorul fiind observatorul activ (initiaza jocuri cu mama si copilul si raspunde initiativelor acestora, in egala masura). Activitatea este foarte importanta pentru ambii beneficiari, favorizand separarea treptata a copilului de mama sa (de ex: in vederea inscrierii la cresa a copilului si inceperea lucrului de catre mama sa).
Programul clubului este stabilit impreuna cu mamele astfel incat sa nu se suprapuna cu alte activitati sau demersuri exterioare si sa fie adaptat ritmului copilului de somn si alimentatie.
In CM, mama primeste informatii referitoare la metodele contraceptive. Obiectivul acesteia este sa ajute mama sau cuplul din care aceasta face parte:
- sa decida daca are nevoie si doreste sa foloseasca o metoda de contraceptie;
- sa aiba o alegere libera si informata asupra metodei contraceptive pe care o va folosi (contraceptia naturala; metode de bariera; contraceptia hormonala; dispozitive intrauterine; implantele subdermice; sterilizarea chirurgicala; contraceptia de urgenta);
- sa invete modul de folosire a metodei alese.
Utilizand resurse din interiorul sau din exteriorul CM, responsabilul de caz va facilita organizarea de activitati de educatie pentru sanatate:
● igiena si ingrijire personala;
● acordarea primului ajutor;
● nutritie si dieta;
● schema de vaccinari a copilului;
● infectii cu transmitere sexuala, elemente de educatie contraceptiva si sexuala.
Se recomanda ca echipa CM sa isi dezvolte un manual care sa stea la baza organizarii atelierului de puericultura si va aprecia sesiunile minime la care ar fi util sa participe fiecare mama in parte.
Pentru buna desfasurare a tuturor acestor intalniri echipa CM pregateste materiale de suport si incearca elaborarea de materiale video pe diverse teme.
6.5. Servicii de consiliere juridica
Mama primeste informatii de natura juridica pentru:
- a beneficia de toate drepturile prevazute de lege, inclusiv concediu de crestere a copilului, alocatia de stat pentru copil, venitul minim garantat, alocatia complementara, alocatia de sustinere pentru familia monoparentala;
- obtinerea actelor de identitate, de stare civila si in general al documentelor personale si ale copilului;
- cunoasterea procedurii prin care se poate stabili paternitatea copilului;
- introducerea actiunii de divort si pe tot parcursul procesului;
- inchirierea unei locuinte - incheierea unui contract scris de inchiriere, conform <>legii nr. 114/1996 ;
- a intreprinde orice alte demersuri care se impun in conditiile in care e vorba de violenta in familie, abuz, neglijare sau exploatare.
6.6. Servicii pentru dobandirea deprinderilor de viata independenta
In CM, mama este sprijinita in vederea dobandirii deprinderilor de viata independenta. In acest scop se vor initia activitati pentru:
- formarea deprinderilor de gestionare a timpului,
- deprinderi de munca,
- deprinderi de gestionare a banilor,
- deprinderi de folosire a resurselor comunitatii etc.
6.7. Servicii de integrare sociala
La solicitarea mamei, cuplul mama-copil primeste servicii de suport pentru restabilirea relatiilor cu familia si cu tatal copilului. Acest proces se va desfasura in mod treptat prin vizita asistentului social la domiciliul familiei mamei sau al tatalui copilului, prin invitarea acestora la centru si implicarea lor in diferite activitati ale centrului/ale mamei in centru si prin participarea membrilor familiei la sedintele de consiliere. Toate aceste activitati vor fi consemnate, intocmindu-se anchete sociale si note de intalnire/consiliere.
Pentru atingerea acestui obiectiv, responsabilul de caz primeste sprijin din partea SPAS (sau a persoanei cu atributii in asistenta sociala de la nivelul comunelor) de la domiciliul familiei/tatalui. Sprijinul oferit de SPAS poate consta in: participarea impreuna cu responsabilul de caz la efectuarea anchetei sociale la domiciliul mamei/familiei acesteia/tatalui copilului; efectuarea de vizite la domiciliul familiei pentru a discuta anumite aspecte stabilite impreuna cu responsabilul de caz; oferirea tuturor informatiilor solicitate de catre familie/tatal copilului.
La solicitarea mamei, responsabilul de caz va sprijini mama in vederea stabilirii paternitatii copilului, chiar daca relatia dintre mama si tatal copilului nu poate fi restabilita. In acest scop, mamei i se explica importanta stabilirii paternitatii copilului din perspectiva construirii identitatii copilului.
Mama este incurajata sa iasa cu copilul in afara centrului pentru plimbari in parc, participare la diferite activitati.
In conditiile in care obiectivul este integrarea cuplului mama-copil in comunitate, mama primeste sprijin pentru identificarea unei locuinte. In acest sens, mama este ajutata sa-si intocmeasca dosarul pentru o locuinta sociala, in conformitate cu prevederile <>legii nr. 114/1996 sau beneficiaza de sprijin pentru identificarea unui spatiu de locuit cu chirie. O copie a cererii depuse la primaria de la domiciliul mamei este pastrata la dosarul cuplului mama-copil, responsabilul de caz verificand periodic stadiul solutionarii acesteia. Responsabilul de caz instiinteaza serviciul de asistenta sociala cu privire la cererea depusa de mama pentru o locuinta sociala.
Totodata, mama poate beneficia, dupa caz, de alocatia de sustinere, care se acorda lunar familiilor monoparentale daca realizeaza venituri nete lunare pe membru de familie de pana la o suma prevazuta de legislatia in vigoare. Conform OUG nr. 105/2003 aprobata prin <>Legea nr. 41/2004 , prin persoana singura se intelege persoana care se afla in una dintre urmatoarele situatii:
a. este necasatorita;
b. este vaduva;
c. este divortata;
d. al carei sot/sotie este declarat/declarata disparut/disparuta prin hotarare judecatoreasca;
e. al carei sot/sotie este arestat/arestata preventiv pe o perioada mai mare de 30 de zile sau executa o pedeapsa privativa de libertate si nu participa la intretinerea copiilor;
f. nu a implinit varsta de 18 ani si se afla in una dintre situatiile prevazute la lit. a)-e);
g. a fost numita tutore sau i s-au incredintat ori dat in plasament unul sau mai multi copii si se afla in una dintre situatiile prevazute la lit. a)-c), cu exceptia AMP.
Alocatia de sustinere se acorda pe baza de cerere insotita de actele doveditoare privind componenta familiei si veniturile acesteia. Cererea pentru stabilirea si acordarea alocatiei se intocmesc de reprezentantul familiei si se inregistreaza la primaria localitatii sau, dupa caz, a sectorului municipiului Bucuresti in a carui raza teritoriala locuieste familia.
In situatia in care copilul nu a fost botezat, la solicitarea mamei, echipa centrului o poate sprijini in gasirea unor nasi de botez pentru copil si sa boteze copilul conform optiunii mamei. Tot in vederea respectarii si pastrarii identitatii religioase, mama nu va fi oprita sa-si continue relatiile cu comunitatea religioasa din care provine.
6.8. Servicii de integrare profesionala
Pentru integrarea profesionala, mama primeste servicii de suport pentru gasirea unui loc de munca potrivit competentelor pe care le are. In acest scop, CM detine informatii privind oferta de pe piata de munca in baza unor conventii de colaborare incheiate intre DGASPC/OPA si institutiile/organizatiile relevante.
Mama primeste sprijin pentru dobandirea deprinderilor necesare participarii la interviurile de angajare. Mama este invatata cum sa-si intocmeasca curriculum vitae (anexele 3 si 4 - modele de curriculum vitae), cum sa-si pregateasca dosarul necesar pentru participarea la concursul de angajare si cum sa abordeze corect un interviu de angajare. Totodata, daca e vorba de prima experienta de munca, mama primeste sprijin pentru a se adapta cerintelor locului de munca si beneficiaza de consiliere pentru a stabili un echilibru intre locul de munca si familie. In acest scop, responsabilul de caz beneficiind de sprijinul celorlalti membrii ai echipei multidisciplinare a centrului va organiza intalniri individuale/grup cu mamele care necesita un astfel de sprijin. Pentru ilustrarea demersurilor facute pentru atingerea acestui obiectiv, dosarul mamei va contine un curriculum vitae si consemnarea tuturor interviurilor de angajare la care a participat si rezultatele obtinute. Daca mama s-a angajat pe perioada sederii in CM, dosarul va contine o adeverinta de la locul de munca. Responsabilul de caz va urmari procesul de integrare al mamei la locul de munca prin solicitarea de informatii de la mama. Responsabilul de caz, cu permisiunea mamei, va stabili un contact initial cu seful direct al acesteia pentru a putea fi informat imediat si pentru a interveni in vederea solutionarii eventualelor probleme legate de integrarea la locul de munca.
In situatia in care mama nu are o pregatire corespunzatoare cerintelor de pe piata muncii, specialistii CM ii faciliteaza participarea la cursuri de calificare/recalificare/reconversie profesionala. Dosarul mamei va contine un document care sa ateste participarea la cursuri sau absolvirea acestora.
AJOFM organizeaza, gratuit, cursuri de calificare/recalificare pentru someri. Persoanele aflate in cautarea unui loc de munca au posibilitatea dobandirii cunostintelor teoretice si practice specifice unei noi meserii care sa mareasca sansele ocuparii unui loc de munca. Prin <>Legea nr. 107/2004 care a modificat si completat <>Legea nr. 76/2002 , s-au creat noi oportunitati de orientare a activitatii de formare profesionala catre mediul rural si catre anumite grupuri tinta care nu beneficiau de servicii de formare profesionala gratuite. Astfel, de servicii gratuite de formare profesionala beneficiaza si urmatoarele categorii:
● persoane care desfasoara activitati in mediul rural si nu realizeaza venituri lunare sau realizeaza venituri lunare mai mici decat indemnizatia de somaj si care sunt inregistrate la agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca,
● persoane angajate care au reluat activitatea ca urmare a incetarii concediului pentru cresterea copilului,
● persoane angajate care au reluat activitatea ca urmare a recuperarii capacitatii de munca dupa pensionarea pentru invaliditate,
● persoane aflate in detentie care mai au de executat cel mult 9 luni pana la ultima zi de executare a pedepsei.
Persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, care beneficiaza de servicii gratuite de formare profesionala, au urmatoarele drepturi:
● sa beneficieze de pregatire teoretica si practica pe durata cursului,
● sa beneficieze de rechizite, materiale de instruire si manuale,
● sa beneficieze de abonament gratuit pe mijloacele de transport in comun pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregatire,
● sa beneficieze de consultatii medicale, analize medicale.
Daca si-a intrerupt studiile si indeplineste conditiile cerute de lege, mama primeste sprijin pentru continuarea acestora.
Pentru indeplinirea acestui obiectiv, mama este ajutata de celelalte beneficiare din centru pentru ingrijirea copilului, ajutandu-si si ea la randul ei colegele. Mamele sunt incurajate sa dezvolte relatii de colaborare si sprijin reciproc, responsabilii de caz asigurandu-se ca ingrijirea copiilor nu este perturbata.
Mamele sunt ajutate sa-si inscrie copiii la cresa/gradinita/scoala sau la un centru de zi, aflat in vecinatatea CM. Responsabilul de caz supervizeaza modul in care mama isi indeplineste obligatiile din acest punct de vedere si tine legatura cu invatatoarea copilului sau cu personalul centrului de zi. In procesul de pregatire a momentului in care mama paraseste CM, responsabilul de caz ii acorda sprijin pentru transferul copilului la o cresa/gradinita/scoala sau la un centru de zi aflat in vecinatatea viitorului domiciliu al mamei.
6.9. Servicii post-rezidentiale
Cu acordul mamei, managerul de caz si responsabilul de caz aduc la cunostinta SPAS de la domiciliul mamei, continutul PPI imediat dupa intocmirea acestuia. Referitor la SPAS, exista mai multe posibilitati, care se iau in considerare in functie de caz:
● Daca obiectivul este integrarea cuplului mama-copil in familia extinsa, atunci SPAS cu care se colaboreaza este cel de la domiciliul familiei extinse.
● Daca obiectivul este restabilirea relatiilor cuplului mama-copil cu tatal copilului si acestia vor avea domiciliul comun, atunci SPAS cu care se colaboreaza este cel de la acel domiciliu.
● Daca obiectivul este integrarea cuplului mama-copil in comunitate, atunci domiciliul mamei si SPAS responsabil se va stabili impreuna cu mama.
Pe tot parcursul sederii mamei in centru, responsabilul de caz va informa SPAS asupra stadiului indeplinirii obiectivelor prevazute in PPI. Daca se intampla ca domiciliul ulterior al mamei sa se schimbe, cele doua SPAS vor fi informate.
Cu cel putin o luna inainte de parasirea centrului, responsabilul de caz stabileste o intalnire (anexa 7) cu asistentul social din cadrul SPAS (sau cu persoana cu atributii in asistenta sociala de la nivelul comunei) pentru a revizui planul de servicii intocmit initial, astfel incat acesta sa poata fi aplicat imediat dupa parasirea centrului. Mama va fi implicata in mod activ in acest proces si va primi toate informatiile legate de atributiile SPAS si de drepturile de care ar putea sa beneficieze in raport cu acesta.
Planul de servicii revizuit va cuprinde:
● periodicitatea vizitelor (respectandu-se dorinta mamei din acest punct de vedere),
● integrarea copilului in noua cresa/gradinita/scoala sau centru de zi,
● acordarea tuturor drepturilor de care beneficiaza conform prevederilor legale,
● consiliere.
O copie a noului plan de servicii se va atasa la dosarul mamei din CM, dar si la dosarul managerului de caz.
Mama este incurajata sa participe la intalnirile grupurilor de parinti, in conditiile in care aceste initiative sunt dezvoltate la nivelul comunitatii din care face parte. Mama este incurajata sa solicite sprijinul SPAS, ori de cate ori se confrunta cu dificultati in procesul de crestere si educare a copilului/copiilor. Mama este incurajata sa dezvolte relatii de intrajutorare cu membrii familiei si cu vecini.
Daca restabilirea relatiilor cu familia extinsa nu a reusit pe parcursul sederii mamei in centru, mama va fi incurajata sa continue sa rezolve conflictul cu parintii sai, beneficiind in acest scop de sprijin din partea SPAS si al specialistilor centrului de consiliere si sprijin pentru parinti.
In situatia in care un cuplu mama-copil va fi transferat dintr-un judet in altul, atunci toate principiile care stau la baza unui proces de transfer vor fi respectate (asigurarea ca toti cei implicati detin informatiile care le sunt necesare pentru luarea celor mai bune decizii).

CAP. 7
MANAGEMENTUL CENTRULUI MATERNAL

CM functioneaza in acord cu un proiect institutional intocmit in baza prevederilor standardelor minime obligatorii in vigoare si a nevoilor specifice ale cuplurilor beneficiare mama-copil.
7.1. Notiuni generale
Proiectul institutional este un document scris care descrie misiunea, obiectivele, activitatile si resursele pe care le antreneaza organizatia - in cazul nostru CM - pentru a functiona in conformitate cu standardele minime de calitate.
De ce un proiect?
Pentru ca CM - ca orice serviciu pentru copil si familie - este o structura dinamica si flexibila care nu poate fi caracterizata doar printr-un regulament intern. Adaptandu-ne tendintelor actuale, in managementul organizatiei se utilizeaza tot mai mult termenul de "proiect".
Proiectul institutional:
● este un sistem viu, complex, constituit dintr-un ansamblu de elemente interdependente, in permanenta interactiune;
● evolueaza spre un scop final stabilit in conformitate cu obiectivele centrului, cu strategia sa de dezvoltare, dar si cu contextul in care se desfasoara, cu nevoile si problemele comunitatii.
In viata unui proiect sunt antrenate in primul rand resurse (umane, materiale, documentare, financiare) aflate la baza derularii activitatilor care vizeaza atingerea obiectivelor.
Proiectul se finalizeaza cu rezultate evaluabile:
● din prisma impactului activitatilor asupra publicului tinta (beneficiari directi si/sau indirecti, de exemplu mame rezidente in centru si copiii acestora) si asupra celorlalti parteneri participanti la proiect si
● din prisma eficientei cu care cele patru categorii de resurse (umane, materiale, documentare, financiare) au fost gestionate.
Proiectul institutional:
● Este caracterizat de contextul in care se desfasoara si de finalitatea sa.
● Poate fi divizat in mai multe subsisteme, care prezinta aceleasi caracteristici.
● Este deschis catre alte sisteme exterioare cu care are schimburi permanente (institutii si organizatii partenere, comunitatea in ansamblul ei).
● Are propriile sale reguli si mecanisme de adaptare la lumea exterioara.
● Nu poate fi redus la o succesiune de responsabilitati si actiuni programate legate de o logica a finalitatii.
● Reprezinta un element al schimbarii, un proces creativ si formativ.
Proiectul institutional este suportul inovatiei, al schimbarii, al dinamicii activitatii - totul in beneficiul publicului pe care il reprezinta si ale carui interese le promoveaza. Pentru a aplica standardele minime de calitate la nivelul fiecarui centru in parte se redacteaza un proiect institutional, care respecta componentele documentului de referinta.
Astfel, proiectul institutional va contine urmatoarele capitole, nominalizate in standardele minime obligatorii:
a) definitia,
b) misiunea,
c) principiile,
d) obiectivele de dezvoltare institutionala,
e) activitatile,
f) clientii si nevoile specifice ale acestora,
g) resursele umane, materiale si financiare disponibile si potentiale,
e) relatiile de parteneriat in comunitate.
In stabilirea obiectivelor de dezvoltare institutionala si a activitatilor, echipa parcurge urmatoarele etape:
● evalueaza situatia la momentul elaborarii proiectului;
● se identifica problemele (care sunt standardele care nu sunt indeplinite corespunzator);
● se stabilesc obiectivele operationale (astfel incat prin proiectul institutional sa se ajunga la respectarea tuturor standardelor, intervenind asupra situatiilor problema intr-un timp determinat si specificat);
● pentru fiecare obiectiv se propun activitatile concrete ce vor fi realizate, calendarul, resursele umane, resursele materiale, documentare si financiare;
● se estimeaza rezultatele si momentele de evaluare.
Vazut din perspectiva standardelor minime obligatorii, proiectul institutional este alcatuit din mai multe subproiecte, care interactioneaza si se completeaza reciproc, astfel incat sa tinda, ca ansamblu, catre aplicarea standardelor in contextul specific al institutiei respective.
Orice serviciu (obligatoriu cel de tip rezidential, deci si CM) trebuie sa aiba un registru de consemnare a evenimentelor deosebite. Se vor consemna accidentele survenite in centru, imbolnavirile grave/epidemiile, decesele, fuga din centru cu sau fara parasirea copilului, infractiunile, acuzatiile privind comportamentul inadecvat al unui membru al echipei, etc. (Standardul 21 din standardele minime obligatorii pentru serviciile de tip rezidential aprobate prin ordinul secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie nr. 21/2004).
7.2. Proiectul institutional
7.2.1. In cazul infiintarii unui nou CM, proiectul institutional trebuie conceput din perspectiva standardelor minime obligatorii. Aceste prevederi sunt relativ usor de transpus in textul proiectului, fiindca nu exista probleme initiale, de neconcordanta sau de nerespectare a standardelor. Se construieste astfel, de la inceput, o "cultura institutionala" bazata pe standardele minime obligatorii, care pe parcurs va evolua catre o depasire calitativa a conditiilor "minime obligatorii". Existenta standardelor aprobate prin ordin obliga DGASPC/OPA sa prevada intr-un proiect de CM toate componentele legate de conditiile de locuit, educatie, ingrijire, socializare, sa intocmeasca o organigrama corespunzatoare si o structura multidisciplinara a echipei capabila sa asigure indeplinirea misiunii.
Un aspect deosebit de important fara de care nu poate fi propusa infiintarea unui nou CM este compatibilitatea acestui proiect cu strategia judeteana sau locala in domeniul protectiei drepturilor copilului. Datele statistice si nevoile reale ale comunitatii argumenteaza nevoia de creare a unui serviciu, inclusiv a unui CM. Fiind un serviciu de prevenire a intrarii in dificultate a copilului, acordat mamei si copilului, acest tip de centru va fi creat in acord si cu alte strategii judetene - de exemplu in domeniul sanatatii, deoarece mamele care risca sa isi abandoneze copiii pot fi depistate cu sprijinul medicilor de familie si al personalului maternitatilor.
Dialogul intre actorii comunitari si complementaritatea strategiilor si planurilor de actiune la nivel judetean si local sunt conditii fundamentale pentru a elabora si pune in practica un proiect institutional.
7.2.2. In cazul unui CM deja functional, care trebuie sa se incadreze in cerintele standardelor minime obligatorii, proiectul institutional devine un proiect de promovare a schimbarii. Componentele la care s-au identificat probleme fac obiectul unor "subproiecte" prin care centrul va ajunge intr-un timp determinat la respectarea in totalitate a standardelor minime obligatorii.
Schimbarea se poate produce cand misiunea nu mai este aceeasi, cand ai o perspectiva diferita asupra beneficiarilor etc. Gestiunea schimbarii este unul din rolurile majore ale managementului, luarea deciziilor se centreaza atat pe rezolvarea problemelor, cat si pe proiectarea viitorului centrului.
Dezvoltarea unei viziuni asupra viitorului CM, poate ajuta la mobilizarea si motivarea personalului. In acelasi timp, proiectul de schimbare afecteaza "cultura organizationala" deja existenta, dezlantuind atat forte de sprijin, cat si forte de rezistenta din partea personalului.
In literatura de specialitate se afirma ca toata dificultatea functiei manageriale se poate sintetiza in urmatoarea propozitie: "Pentru a atinge un obiectiv, trebuie mai intai sa il ai".
A avea un obiectiv inseamna a-l constientiza, a-l intelege, a-l interioriza, a sti sa-l explici si celorlalti, determinandu-i sa si-l asume. Poti atinge un obiectiv doar daca acesta iti apartine.
Intr-o organizatie, obiectivele de schimbare trebuie sa fie intotdeauna clar definite, si aceasta nu doar la nivelul ansamblului centrului, ci pentru fiecare componenta in parte, intr-o maniera operationala si pe intelesul fiecarui membru al echipei.
Exemplu: pentru aplicarea standardului 6 coordonatorul propune ca obiectiv "imbunatatirea atitudinii personalului in sensul valorizarii mamei in rolul sau de parinte, in spiritul respectarii confidentialitatii si a demnitatii cuplului mama-copil". Deoarece este formulat general, este necesar ca acest obiectiv sa fie "tradus", astfel incat personalul sa inteleaga cum sa se adreseze mamelor, ce sa faca si ce sa nu faca pentru a le incuraja si respecta, exemplificand cu unele practici negative care ar trebui schimbate.
A avea cu adevarat un obiectiv de schimbare intr-un proiect institutional inseamna ca acest obiectiv este la fel perceput nu doar de coordonator, ci de toti membrii echipei.
Pentru a reduce cat mai mult rezistenta la schimbare, este necesar ca elaborarea proiectului institutional adaptat standardelor sa se faca cu antrenarea personalului, in conditii de comunicare si transparenta. Un rol important il au activitatile de formare, de altfel obligatorii si mentionate in standarde, care trebuie sa insoteasca orice schimbare in proiectul institutional.
7.3. Evaluarea si re-evaluarea proiectului institutional
Proiectul institutional este evaluat/re-evaluat cel putin o data pe an, pentru a aprecia gradul de respectare a standardelor minime obligatorii. Aceasta evaluare se face pe toate ariile de interes ale standardului, urmarindu-se indeplinirea indicatorilor. Se va acorda o atentie particulara acelor componente care au facut obiectul proiectului de schimbare pe parcursul anului, dar fara a le subestima pe celelalte, care functionau corespunzator in momentul evaluarii initiale, dar care se puteau modifica.
Evaluarea anuala este in mod obisnuit o evaluare interna, dar in situatii deosebite (reclamatii, disfunctionalitati grave) se realizeaza evaluari externe.
Procesul de evaluare interna se bazeaza pe:
● rapoartele de activitate si fisele de auto-evaluare ale membrilor echipei
● documentele interne ale centrului (evidenta cazurilor, PPI ale beneficiarilor, registrul de evidenta a reclamatiilor, registrul de consemnare a evenimentelor deosebite etc.)
● fise de exprimare a opiniei completate de beneficiare/satisfactia beneficiarilor
Propunem organizarea unei reuniuni de evaluare interna anuala pe baza urmatoarei grile:




┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Aria de interes         │                Posibile teme de dezbatere                 │
├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
│A. Locul CM in sistemul          │                                                           │
│   judetean/local de servicii:   │                                                           │
│1. Admiterea in CM               │- Procedura de admitere a mamei este functionala? Care sunt│
│                                 │  dificultatile practice?                                  │
│2. Locul CM in sistemul          │- Este CM cunoscut in comunitate?                          │
│   judetean/local de servicii    │- Cum se relationeaza cu celelalte servicii sociale din    │
│                                 │  sistem?                                                  │
│3. PPI                           │- Au fost elaborate PPI pentru toate mamele beneficiare?   │
│4. Managementul de caz la        │- Care este rolul managerului de caz si al responsabilului │
│   nivelul CM                    │  de caz?                                                  │
│                                 │- Se aplica procedeele specifice managementului de caz?    │
├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
│B. Domeniile de interventie      │                                                           │
│1. Gazduirea, ambientul si       │                                                           │
│   asigurarea hranei             │                                                           │
│   1.1. Amplasamentul si         │- Amenajarea interioara este functionala si corespunde sau │
│        amenajarea interioara    │  nu misiunii centrului. Care sunt propunerile de          │
│                                 │  imbunatatire?                                            │
│   1.2. Masurile de siguranta si │- Au fost respectate masurile de siguranta din regulament? │
│        securitate               │  Au fost cazuri de accidentare, fuga, intrari ale         │
│                                 │  persoanelor nedorite etc.?                               │
│   1.3. Conditii de locuit       │- Antrenarea mamelor in amenajarea si intretinerea         │
│   1.4. Asigurarea hranei        │  spatiilor, pregatirea si servirea meselor etc.           │
│   1.5. Mentinerea starii de     │- Au fost probleme in mentinerea starii de sanatate        │
│        sanatate                 │  (epidemii, cazuri deosebite)                             │
│                                 │- Care este relatia cu medicul de familie?                 │
│2. Educatia si consilierea       │- Modul de desfasurare al activitatilor educative,         │
│   beneficiarelor                │  individuale si de grup                                   │
│                                 │- Modul de desfasurare al activitatilor de consiliere      │
│3. Integrarea sociala si         │- Reusite si nereusite in integrarea sociala si            │
│   profesionala                  │  profesionala a mamelor                                   │
│4. Incetarea rezidentei          │                                                           │
├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
│C. Managementul CM               │                                                           │
│1. Proiectul institutional       │                                                           │
│2. Managementul resurselor umane │                                                           │
│   2.1. Structura si atributiile │- Fisele de post ale personalului sunt valabile sau trebuie│
│        personalului             │  reactualizate?                                           │
│   2.2. Formarea personalului    │- Cum s-a realizat formarea personalului si nevoile de     │
│                                 │  formare pentru anul urmator?                             │
│   2.3. Comunicarea interna si   │- Comunicarea interna este sau nu corespunzatoare pentru   │
│        munca in echipa          │  nevoile personalului si ale coordonatorului?             │
│                                 │- Personalul lucreaza in echipa?                           │
│   2.4. Supervizarea profesionala│- Supervizarea functioneaza?                               │
├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
│D. Protectia impotriva abuzurilor│- Procedurile pentru prevenirea, identificarea, semnalarea,│
│                                 │  evaluarea si solutionarea suspiciunilor sau acuzatiilor  │
│                                 │  de abuz asupra cuplului mama-copil sunt cunoscute si se  │
│                                 │  aplica?                                                  │
└─────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┘



In abordarea temelor de discutie enumerate se vor evidentia:
● aspectele pozitive (orice evaluare centrata pe punctele forte, inclusiv la o organizatie, are un important rol suportiv pentru toti membrii echipei)
● dificultatile intampinate si cum ar putea fi ele depasite (prin demersuri interne, care tin de managementul CM, de ROF/MOF, de rolul personalului si prin demersuri externe, care sunt in aria de competenta a directiei, a autoritatilor locale/judetene)
● propuneri pentru imbunatatirea activitatii
La reuniunea de evaluare anuala vor participa membrii echipei, un reprezentant al DGASPC, managerii de caz cu care s-a colaborat si 1-2 reprezentante ale mamelor beneficiare actuale rezidente. Este de preferat sa fie invitata la reuniune una dintre mamele care au beneficiat de servicii in anul care face obiectul evaluarii, dar a parasit CM si s-a reintegrat in familie. Coordonatorul CM desemneaza un raportor intern care va consemna discutiile si opiniile.

CAP. 8
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Calitatea ingrijirii cuplului mama-copilul in CM depinde in mod esential de calitatea si competentele personalului.
Fiecare CM va asigura o gestiune a personalului in concordanta cu criteriile de calitate si cu cele mai noi tendinte ale managementului resurselor umane. Categoriile de personal care isi desfasoara activitatea in cadrul CM sunt stabilite astfel incat sa se asigure indeplinirea in cele mai bune conditii a functiilor specifice acestui serviciu.
8.1. Structura si atributiile personalului
Organizarea personalului se realizeaza intr-o maniera care sa optimizeze interventia fiecarui profesionist individual si a echipei in ansamblul ei, asigurandu-se atentia cuvenita mamelor si copiilor din centru.
Stabilirea sarcinilor profesionale prin prisma asigurarii calitatii:
In stabilirea sarcinilor profesionale se va tine cont de urmatoarele criterii:
- nevoile specifice ale cuplului mama-copil,
- localizarea si caracteristicile CM,
- functiile exercitate de profesionist si timpul alocat fiecareia dintre aceste functii (de ex: educatorul desfasoara o serie de functii in legatura directa cu mama si copilul, dar pe langa acestea el trebuie sa aiba un timp de lucru bine definit pentru a lucra cu ceilalti profesionisti, pentru a completa fise de observare, pentru a se perfectiona sau specializa etc.),
- interventia personalizata,
- riscul de stress al personalului.
Organigrama de personal - in CM lucreaza o echipa pluridisciplinara formata din:
1. Coordonator CM (profesionist cu studii superioare in domeniul socio-uman)
2. Asistent social (profesionist cu studii superioare, 1 asistent social pentru maximum 5-6 cazuri).
Daca CM ofera conditii de gazduire pentru maximum 6 mame, un post de asistent social este suficient; daca aceasta capacitate este mai mare (8-10 mame), vor fi incadrati 2 asistenti sociali.
3. Psiholog (profesionist cu studii superioare - 1 post) - poate fi angajat cu norma intreaga sau cu norma partiala; aceasta depinde de dimensiunea CM, precum si de resursele umane existente la DGASPC/OPA.
4. Educator (profesionist cu studii liceale sau postliceale pedagogice de tipul educatorului sau educator-puericultor, 3 posturi) asigura permanenta pe timpul zilei.
5. Asistent puericultor (1 post)
In functie de resursele centrului, in schema de personal pot fi incluse si urmatoarele posturi;
- Paznic - 3 norme lunare, in contextul asigurarii pazei doar pe timpul noptii.
- Administrator sau magazioner (1 post)
- Bucatar (1 post)




┌────────────────┬────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│    Ocupatia    │ Nivel  │                       Atributii principale                        │
│                │ studii │                                                                   │
├────────────────┼────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Coordonator CM  │Superior│- coordoneaza intreaga activitate a CM                             │
│                │        │- reprezinta centrul in relatiile sale organizationale             │
│                │        │- asigura respectarea si aplicarea standardelor minime de calitate │
│                │        │- raspunde de managementul echipei si de buna comunicare interna   │
│                │        │- verifica si valideaza documentele referitoare la                 │
│                │        │  intrarea/iesirea cuplului mama-copil, PPI, evaluarea interna,    │
│                │        │  evaluarea personalului etc.                                      │
├────────────────┼────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Asistent social │Superior│- exercita functia de responsabil de caz, contribuind la           │
│                │        │  implementarea efectiva a PPI; in aceasta calitate face           │
│                │        │  raportarile catre managerul de caz si asigura                    │
│                │        │  evaluarea/re-evaluarea PPI, cu acordul mamei si, dupa caz, cu    │
│                │        │  consultarea tatalui copilului/membrilor familiei mamei           │
│                │        │- realizeaza anchete sociale si face demersuri pentru              │
│                │        │  responsabilizarea tatalui si sensibilizarea membrilor familiei   │
│                │        │  astfel incat sa pregateasca reintegrarea familiala a mamei in cel│
│                │        │  mai scurt timp si in cele mai bune conditii. In acest sens,      │
│                │        │  lucreaza in parteneriat cu asistentul social din cadrul SPAS (sau│
│                │        │  cu persoana cu atributii in asistenta sociala) din localitatea in│
│                │        │  care mama si copilul vor domicilia dupa parasirea CM             │
│                │        │- se relationeaza cu alte servicii din comunitate, pentru          │
│                │        │  pregatirea reintegrarii profesionale si sociale a mamei          │
├────────────────┼────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Psiholog        │Superior│- exercita functia de responsabil de caz                           │
│                │        │- asigura evaluarea si reevaluarea psihologica a mamei, a evolutiei│
│                │        │  relatiei afective mama-copil precum si a gradului de dezvoltare a│
│                │        │  responsabilitatii materne                                        │
│                │        │- consiliaza mama si asigura terapia de specialitate, pentru       │
│                │        │  depasirea situatiilor de criza, consolidarea relatiilor          │
│                │        │  mama-copil, re-integrarea familiala etc.                         │
│                │        │- poate exercita si rolul de responsabil de caz, cu aceleasi       │
│                │        │  atributii mentionate la asistentul social                        │
│                │        │- modereaza grupuri de suport                                      │
│                │        │- asigura terapia anti-stress a membrilor echipei de personal      │
├────────────────┼────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Educator        │Mediu   │- ajuta mama sa dobandeasca deprinderile de baza pentru cresterea  │
│                │        │  copilului, prin activitati formative individuale si de grup      │
│                │        │- asigura supervizarea mamelor si supravegherea copiilor in        │
│                │        │  spatiile colective de joaca, raspunzand direct de copiii ale     │
│                │        │  caror mame lipsesc din centru pentru un anumit numar de ore,     │
│                │        │  datorita unor activitati in comunitate, incluse in PPI           │
│                │        │- observa comportamentul mamei, noteaza observatiile in dosarul    │
│                │        │  cuplului mama-copil si informeaza responsabilul de caz asupra    │
│                │        │  situatiilor mai deosebite, precum si asupra progreselor          │
│                │        │  inregistrate                                                     │
├────────────────┼────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Asistent        │Mediu   │- asigura comunicarea permanenta cu medicul de familie             │
│puericultor     │        │- are un important rol formativ, invatand mamele sa respecte       │
│                │        │  regulile de igiena (igiena personala, igiena copilului, a        │
│                │        │  locuintei, a alimentatiei) si de prevenire a imbolnavirilor;     │
│                │        │  activitatile de formare pot fi individuale si de grup            │
│                │        │- supervizeaza acordarea de medicamente copilului de catre mama si │
│                │        │  o invata regulile de observare si ingrijire a copilului bolnav   │
│                │        │- pregateste intreg personalul si mamele rezidente in vederea      │
│                │        │  acordarii primului ajutor                                        │
│                │        │- se implica in stabilirea meniurilor si in buna organizare a      │
│                │        │  programului zilnic, astfel incat copiii sa beneficieze de o      │
│                │        │  alimentatie corecta, de activitati in aer liber, de suficiente   │
│                │        │  ore de somn; colaboreaza in acest scop atat cu mamele, cat si cu │
│                │        │  educatorii                                                       │
│                │        │- verifica si actualizeaza dosarele cu documentele medicale ale    │
│                │        │  copilului si mamei                                               │
├────────────────┼────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Paznic          │Mediu   │- asigura securitatea copiilor si mamelor rezidente, pe tot        │
│(daca postul    │        │  parcursul zilei si noptii                                        │
│este prevazut)  │        │- tine evidenta vizitelor in centru si a iesirii mamelor,          │
│                │        │  verificand ca aceste plecari sunt autorizate de responsabilul de │
│                │        │  caz sau de un alt membru al echipei (educator, asistent medical) │
│                │        │- in general, o persoana angajata pe post de paznic este solicitata│
│                │        │  sa efectueze si mici reparatii                                   │
├────────────────┼────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Administrator/  │Mediu   │- raspunde de aprovizionarea cu alimente, produse de curatenie,    │
│magazioner      │        │  alte produse consumabile, precum si de evidenta acestor produse  │
│(daca postul    │        │- asigura intretinerea cladirii, a instalatiilor si echipamentelor │
│este prevazut)  │        │                                                                   │
├────────────────┼────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Muncitor bucatar│Mediu   │- coordoneaza pregatirea hranei, conform dietelor stabilite de     │
│(daca postul    │        │  asistenta medicala, cu acordul mamelor                           │
│este prevazut)  │        │- invata mamele sa prepare corect hrana si sa o serveasca          │
│                │        │  corespunzator                                                    │
│                │        │- impreuna cu asistenta medicala asigura pregatirea practica a     │
│                │        │  mamelor in tehnicile de hranire sanatoasa a copilului, in functie│
│                │        │  de varsta sau aplicarea unor diete speciale                      │
└────────────────┴────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────┘



8.2. Selectia personalului
Se va asigura selectia personalului conform unor proceduri care au in vedere atat cunostintele si competentele practice ale candidatului, cat si calitatile sale personale. Selectia trebuie sa se bazeze pe analiza postului si distributia functiilor, cerintele formulate candidatilor fiind adaptate specificului postului.
Procedura de selectie trebuie sa prevada:



┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│                           Activitati                           │Responsabili,│
│                                                                │   termene   │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Elaborarea fisei de post pentru postul vacant                   │             │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Definirea profilului candidatului (formare initiala, experienta,│             │
│cunostinte, competente si aptitudini personale)                 │             │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Elaborarea unui model de cerere de participare la selectie cu   │             │
│anexe                                                           │             │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Definirea probelor de concurs/verificare                        │             │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Redactarea si popularizarea anuntului                           │             │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Nominalizarea membrilor comisiei                                │             │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Desfasurarea selectiei si anuntarea rezultatelor                │             │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Rezolvarea contestatiilor                                       │             │
└────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘



Se vor nominaliza persoanele care au diferite responsabilitati in pregatirea si derularea selectiei de personal si se vor stabili termene concrete.
Selectia de personal trebuie facuta avandu-se in vedere politica judeteana sau locala de redistribuire/reconversie a personalului din sistemul de servicii de protectie a copilului. Se tine cont de resursele umane existente si la nivelul directiei se identifica din timp solutii de reconversie pentru personalul unitatilor care se inchid.
O conditie esentiala, pe langa pregatirea complementara de specialitate, este ca persoana care candideaza pentru un post intr-un CM sa accepte schimbarea si sa doreasca sa se adapteze la toate exigentele noului loc de munca.
8.3. Organizarea eficienta a personalului
Urmatoarele categorii de activitati (structurate ca programe si nu ca actiuni sporadice izolate) contribuie la organizarea eficienta a personalului si la mentinerea calitatii:
1. Gestiunea personalului
2. Formarea initiala si pregatirea practica obligatorie prevazuta inainte de a incepe activitatea in CM
3. Orientarea si integrarea in echipa a fiecarui nou angajat
4. Supervizarea personalului de catre profesionisti cu experienta
5. Evaluarea calitatii si pertinentei activitatii personalului
8.3.1. Gestiunea personalului are in vedere:
- asigurarea stabilitatii personalului;
- modelului de organizare eficienta;
- repartizarea clara a functiilor;
- participarea si munca in echipa.
Stabilitatea personalului
Este recunoscut faptul ca instabilitatea personalului compromite calitatea serviciului. Cum afecteaza pozitiv/cultura organizationala/continuitate/ cresterea calitatii serviciilor si a pregatirii profesionale a membrilor echipei/motivatia salariala.
Model de organizare eficienta
Se va evita modelul de organizare cu numeroase nivele ierarhice pe verticala, model care creeaza dificultati de comunicare si favorizeaza reducerea asumarii responsabilitatii. Dimpotriva, se recomanda promovarea orizontalitatii si reducerea pe cat posibil a nivelelor intermediare.
Este suficient un coordonator sa conduca intreaga echipa: asistentii sociali, psihologul, educatorii si asistenta medicala. Va fi rolul lui sa isi formeze echipa in asa fel sa functioneze eficient. Nu este nevoie de un nivel ierarhic intermediar si de aceea putem spune ca modelul de organizare pe orizontala este adecvat CM.
Repartizarea clara a functiilor
Se intocmeste organigrama personalului si se elaboreaza fise de post pentru tot personalul. Aceste documente se aduc la cunostinta angajatilor, fiind obligatorie semnatura angajatului pe fisa sa de post. De asemenea, fiecare angajat cunoaste responsabilitatile specifice fiecarui membru din echipa.
Participarea si munca in echipa
Personalul este informat, consultat si antrenat in legatura cu proiectarea/implementarea schimbarilor structurale in centru. Echipa CM trebuie sa-i cuprinda pe toti profesionistii care lucreaza in centru si sa aiba legaturi bine definite cu profesionistii din serviciile complementare centrului. Se va evita constituirea de grupuri pe profesii (echipa educatorilor, a asistentilor sociali etc.), care ar crea disfunctii in centru si probleme de coordonare.
8.3.2. Formarea personalului
Personalul CM are formare initiala de specialitate, beneficiaza de acces la informatii si participa la cursuri de pregatire permanenta pentru aplicarea standardelor minime obligatorii prezente si pentru imbunatatirea calitatii serviciilor oferite cuplului mama-copil.
Formarea si informarea permanenta a personalului sunt esentiale pentru asigurarea calitatii serviciilor acordate de CM. Asa cum se precizeaza in standardele minime obligatorii, formarea initiala de specialitate este obligatorie, dar in nici un caz suficienta - mai ales ca natura activitatilor din CM este specifica unui serviciu nou, despre care personalul nu a invatat pe parcursul studiilor initiale.
A. Formarea noilor angajati
DGASPC/OPA este obligat sa asigure din bugetul sau formarea complementara a fiecarui nou angajat, pentru ca acesta sa inteleaga specificul locului de munca, regulile pe care trebuie sa le respecte in relatia cu beneficiarii si cu colegii, tehnicile de lucru si formularistica de care raspunde. Se recomanda ca fiecare CM sa aiba propriul model de pregatire a noilor angajati, elaborat de DGASPC/OPA impreuna cu coordonatorul CM, pentru a raspunde nevoilor specifice. Indiferent de postul pe care il ocupa noul angajat, formarea va aborda obligatoriu aspecte legate de misiunea CM, MOF, ROI, fisa postului.
Fiind o activitate cu caracter intern, aceasta formare se poate realiza cu resursele umane ale DGASPC/OPA, fara a apela la un furnizor de formare autorizat, din sistemul educational sau sanitar, evitandu-se nu doar costurile suplimentare, ci si riscul de a organiza un curs preponderent teoretic si care nu abordeaza prea clar problematica CM, respectiv:
- Pentru noii angajati pentru posturile de asistent social sau psiholog formatori pot fi coordonatorul centrului, unul dintre managerii de caz, alti specialisti ai DGASPC/OPA - psiholog, jurist, sef serviciu prevenire etc. In perioada formativa (cu durata de minimum 5 zile lucratoare) noul angajat va asista la dezbateri de caz, sedinte de consiliere, alte activitati cotidiene din CM si va discuta ulterior cu formatorul sau toate aspectele practice, pentru a se repera cat mai bine in functiile pe care le va exercita.
- Pentru noii angajati pentru postul de educator, asistent medical, formatori pot fi coordonatorul centrului, unul dintre asistentii sociali din CM, psihologul si chiar un educator cu experienta.
B. Formarea permanenta a angajatilor CM
In primul rand este necesar ca fiecare angajat al CM, inclusiv coordonatorul, sa participe la un curs de pregatire pe tema aplicarii standardelor minime obligatorii in acest tip de serviciu. Cursul trebuie organizat de DGASPC/OPA sau un furnizor de formare (de regula OPA a caror programe de formare sunt avizate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, iar in perspectiva centre de formare regionale in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului) dar este evident ca la proiectarea acestui curs trebuie sa isi aduca contributia DGASPC, prin persoana/persoanele care cunosc standardul (care au participat la sesiunile de diseminare a standardelor organizate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului).
Este de preferat sa se organizeze cursuri regionale sau interjudetene pentru coordonatorii CM, deoarece numarul de coordonatori dintr-un judet este mic si nu justifica organizarea unui curs local. In plus, orice activitate de formare regionala sau interjudeteana favorizeaza schimbul de experienta si comunicarea intre specialisti cu atributii profesionale similare.
Cursurile de formare permanenta de care anual trebuie sa beneficieze personalul CM vor aborda, pe langa standarde si implicatiile practice ale acestora, alte teme care corespund nevoilor angajatilor.
Nevoile de formare pot fi:
- nevoi recunoscute de angajati, care intampina dificultati in anumite activitati sau care doresc sa invete mai multe tehnici sau sa isi imbunatateasca stilul de lucru;
- nevoi rezultate in urma autoevaluarii sau evaluarii externe a activitatii si a proiectului institutional, care pot evidentia o serie de disfunctionalitati la remedierea carora se poate ajunge prin imbunatatirea competentelor personalului;
- nevoi considerate prioritare de DGASPC sau de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, in urma modificarii strategiilor si a planurilor de actiune (firesti atat pentru un sistem aflat inca in plina reforma, cat si pentru un sistem in echilibru, care insa isi propune cresterea continua a calitatii).
Analiza nevoilor de formare trebuie sa aiba un caracter continuu, fiind una dintre prioritatile coordonatorului de centru care constientizeaza importanta calitatii resurselor umane. El va promova o atitudine pozitiva fata de invatarea permanenta si isi va incuraja echipa sa recunoasca dificultatile (inerente intr-un astfel de serviciu) cu care se confrunta in relatia cu cazuri atat de diferite si de complexe si sa doreasca sa isi perfectioneze modul de lucru. Un raport scris cu privire la nevoile de formare ale angajatilor va fi redactat semestrial de coordonatorul de centru si va fi pus la dispozitia DGASPC/OPA, care are obligatia asigurarii resurselor pentru formare - minimum 42 de ore anual.
Este recomandabil ca formarea permanenta anuala sa includa mai multe sesiuni de durata scurta (o zi sau 1 'bd zile) pentru a nu afecta functionarea centrului, dat fiind ca acest serviciu are un numar relativ mic de angajati.
Vor fi avute in vedere si temele de formare specificate in anumite standarde - de exemplu: protejarea copilului impotriva abuzului, neglijarii si exploatarii (Standardul 12); acordarea primului ajutor (standardul 8) etc.
In vederea asigurarii accesului la informatie specializata, in incinta CM (de preferat in sala de reuniuni a echipei) se recomanda organizarea unui punct de infomare cu o mica biblioteca de specialitate si cu un calculator conectat la internet. DGASPC/OPA va incuraja si facilita participarea specialistilor la seminarii, schimburi de experienta si la retele profesionale - pentru a fi la curent cu noutatile in acest domeniu de activitate.
C. Formarea voluntarilor
Colaborarea cu voluntarii este considerata oportuna atat pentru imbogatirea programelor derulate de CM, cat si pentru deschiderea centrului catre comunitate. Angajarea de voluntari se face in conformitate cu prevederile Legii Voluntariatului, prin incheierea unui contract de voluntariat.
Activitatea voluntara trebuie sa fie complementara activitatilor desfasurate in CM si sa contribuie la imbunatatirea rezultatelor PPI.
Pentru ca un program de voluntariat sa fie de calitate este necesara indeplinirea urmatoarelor conditii:
- se stabilesc in prealabil obiectivele operationale ale programului de voluntariat, rezultatele dorite si tipurile de activitati avand in vedere incadrarea lor in misiunea, obiectivele si principiile de functionare ale CM,
- se realizeaza o diferentiere clara intre functiile si atributiile voluntarilor si cele ale personalului, astfel incat sa nu se creeze confuzii, suprapuneri de rol sau deresponsabilizari,
- coordonarea si supervizarea activitatii voluntarilor se face de catre membrii ai echipei de personal, nominalizati de coordonatorul CM inainte de inceperea programului de voluntariat,
- voluntarii trebuie sa respecte si sa promoveze principiile etice si ale muncii in echipa si sa asigure confidentialitatea,
- selectia voluntarilor se face dupa stabilirea cerintelor, a competentelor si calitatilor necesare pentru programul respectiv (o analiza a postului ca si in cazul selectiei personalului) si dupa verificarea modului in care persoanele doritoare sa lucreze ca voluntari indeplinesc conditiile de sanatate, moralitate si sunt capabile sa faca fata cu succes programului.
Formarea voluntarilor cuprinde minimum 15 ore si se desfasoara inainte de inceperea activitatii. Acest program de formare poate fi organizat cu resursele proprii ale CM si se axeaza pe cunoasterea si respectarea regulamentului intern al centrului, prevenirea accidentelor si a abuzului si interventia in caz de urgenta (primul ajutor).
Coordonatorul CM se va preocupa de crearea si mentinerea unor relatii foarte bune intre personal si voluntari. Munca voluntara va fi evaluata periodic pe parcursul programului si la finalul acestuia, tinandu-se cont de gradul de satisfactie a beneficiarilor, a personalului si a voluntarilor.
8.3.3. Orientarea si integrarea in echipa a noilor angajati
Pregatirea minima obligatorie a fiecarui nou angajat are ca obiective:
● cunoasterea si insusirea regulamentului intern, acordand o atentie deosebita regulilor de prevenire a accidentelor si a tuturor situatiilor de abuz asupra copilului
● intelegerea locului CM in sistemul de servicii de protectie a copilului si a relatiilor cu celelalte servicii si institutii din comunitate
● cunoasterea atributiilor profesionale proprii si identificarea locului sau in cadrul echipei
● integrarea in echipa centrului
Inca din prima zi de munca noul angajat va avea desemnat un coleg cu experienta din randul membrilor echipei, care il va ajuta sa se adapteze cat mai bine exigentelor postului. Date fiind complexitatea activitatii intr-un CM si gradul ridicat de stress se recomanda angajarea de proba pe o perioada de minim 3 luni. Perioada de proba este in esenta o perioada de evaluare a noului angajat din punct de vedere profesional si moral.
Evaluarea se face prin:
● intocmirea unui raport de catre seful centrului, care apreciaza modul in care persoana realizeaza atributiile prevazute in fisa de post, respecta regulamentul intern si se integreaza in echipa interdisciplinara. In raport se prezinta si modul in care persoana face fata stresului si eventualelor situatii de urgenta, precum si observatii legate de profilul psihologic (supervizorul va colabora cu psihologul centrului/complexului de servicii); pentru acest raport coordonatorul CM va utiliza informatiile furnizate de colegul desemnat;
● organizarea unui interviu, la finalul perioadei de proba.
Persoana aflata in perioada de proba are dreptul sa fie informata despre toate componentele evaluarii sale si despre criteriile minime obligatorii care trebuie indeplinite pentru angajarea pe perioada nedeterminata.
8.3.4. Supervizarea profesionala
"Supervizarea este principala modalitate prin care un supervizor desemnat de organizatie autorizeaza activitatea individuala si colectiva a personalului si asigura respectarea standardelor de calitate. Obiectivul este crearea posibilitatii ca angajatii sa-si poata desfasura activitatea in conformitate cu fisa postului, cu maximum de eficienta posibila. Nucleul procesului de supervizare il constituie reuniunile periodice organizate dintre supervizor si supervizat(i). Persoana supervizata este participant activ la acest proces interactiv" (Brown si Bourne).
CM dispune de un sistem activ de supervizare a resurselor umane care permite functionarea sa la nivel optim. Supervizarea este considerata o componenta cheie a gestiunii de calitate a resurselor umane, fiind indispensabila in cazul oricarui serviciu care presupune o relationare directa cu clientul, deci si in cadrul CM.
Este obligatorie nominalizarea unui supervizor pentru activitatea asistentilor sociali/educatorilor si relatia acestora cu mama, copilul si familia. Este de preferat ca acest supervizor sa fie un specialist cu studii superioare de specialitate angajat al DGASPC/OPA.
In munca sociala centrata pe familie este necesar ca responsabilul de caz si educatorul care lucreaza direct cu mamele si copiii lor sa beneficieze de supervizare din partea unui specialist din exterior, pentru a fi consiliat in elaborarea si aplicarea PPI, pentru a-si imbunatati metodele de lucru si pentru a depasi situatiile dificile in relatia cu clientul sau/si starile de stress inerente unui loc de munca in care se "trateaza" drame umane. Este practic un drept al specialistului de a cere si primi sprijin pentru rezolvarea problemelor profesionale sau provocate de stress-ul profesional.
In acelasi timp, DGASPC/OPA beneficiaza in urma desemnarii unui supervizor pentru CM, deoarece poate asigura conducerea si evaluarea, precum si evitarea rulajului de personal. Se bazeaza pe experienta si expertiza personala a persoanei supervizate. Dificultatea pentru supervizor consta in indeplinirea unor roluri diverse care sa sprijine responsabilii de caz/managerii de caz/personalul sa munceasca eficient, purtand in acelasi timp raspunderea pentru rezultate si ducerea la indeplinire a misiunii CM.
Ce fac supervizorii?
- Sprijina si formeaza personalul care se ocupa de managementul de caz
- Conduc si coordoneaza activitatile din cadrul programului
- Evalueaza performanta angajatilor, eficienta programului si rezultatele pentru familiile beneficiare
- Contribuie la elaborarea de politici si punerea acestora in practica
- Gestioneaza programe
- Asigura comunicare si feedback
- Stabilesc relatii de colaborare
- Negociaza acorduri intre organizatii/sisteme
- Intervin in rezolvarea de probleme pentru consolidarea sistemului de servicii pentru copii si familii
Competentele supervizorului (Cooke si McMahon, 2002)
Exista patru domenii de competenta esentiale pentru supervizorul din sistemul de protectie a familiei si copilului:
a. Competente de relationare
b. Competente de coordonare
c. Competente de orientare
d. Competente de dezvoltare
Fiecare dintre aceste domenii are anumite caracteristici asociate. Sa le analizam pe fiecare mai intai separat si apoi ca pe un intreg ca sa vedem utilitatea anumitor caracteristici din fiecare categorie de competente in realizarea unei supervizari eficiente in sistemul de protectie centrat pe familie.
a. Competente de relationare
Pentru a fi eficienti in rolul lor, supervizorii trebuie sa posede competente de relationare manifestate in interactiunea lor cotidiana cu angajatii. Iata cateva abilitati din aceasta categorie: capacitatea empatica, grija, flexibilitatea si manifestarea unui stil suportiv de supervizare. Daca supervizorul demonstreaza asemenea abilitati, personalul poate astfel percepe latura "mai umana" a personalitatii acestuia precum si sprijinul si preocuparea lui fata de eforturile angajatilor. Cand personalului i se permite sa realizeze aceasta latura, supervizorul faciliteaza si construieste echipe in cadrul departamentului/biroului respectiv. Supervizorul constituie un model de rol pentru angajati. Printr-un comportament flexibil, el poate raspunde cerintelor impuse atat de rolul sau in continua schimbare cat si de rolurile in schimbare ale programului si ale organizatiei ca intreg.
b. Competente de coordonare
Alte competente necesare realizarii unei supervizari eficiente sunt cele de coordonare. Printre acestea se regasesc: sa fii un om pe care ceilalti sa se poata bizui, de incredere, sa acorzi atentie amanuntelor si sa te concentrezi pe rezultate. Supervizorul este un om de incredere atunci cand atat personalul, cat si organizatia in sine pot avea incredere si se pot baza pe el.
Aici pot apare anumite probleme legate de rolul supervizorului: nevoile personalului si cele ale organizatiei pot sa nu coincida. Supervizorul este raspunzator atat in fata unuia cat si a celuilalt si exista momente in care cele doua par in conflict.
c. Competente de conducere
Printre acestea se numara caracterul hotarat si orientat spre realizarea sarcinii, la care se adauga un stil directiv de supervizare iar obiectivul este initierea actiunii. A avea un stil directiv inseamna a actiona spre realizarea unui obiectiv, a unui rezultat dorit. Conducerea poate implica evaluarea programelor, aprecierea performantelor, supervizarea personalului si elaborarea de proiecte.
d. Competente de dezvoltare
Ultima categorie de competente necesare supervizarii eficiente o constituie competentele de dezvoltare. Acestea implica creativitate, asumarea de riscuri, caracter novator, spirit de colaborare si indrazneala politica. Utilizarea acestora in supervizare inseamna orientarea spre schimbare - in cadrul propriului departament/birou si/sau in cadrul CM pentru care lucreaza. Acesta este nivelul in care supervizorul se confrunta cu imaginea de ansamblu: colaborarea intre serviciile comunitare, elaborarea de acorduri si planificarea comunitara. El trebuie sa aiba o "viziune unitara" si abilitatea de a o exprima atat fata de personal si superiori cat si fata de comunitate.
In concluzie, un supervizor eficient, trebuie sa fie capabil sa-si exprime propria viziune despre echipa dar si sa prezinte personalului perspectiva organizatiei. Trebuie sa fie capabil de interactiune cu alte servicii din sistemul de asistenta sociala si de protectie a copilului si sa colaboreze cu acestea. Toate abilitatile mentionate mai sus sunt esentiale in supervizare. Motivul pentru care este dificil sa devii un supervizor eficient rezida in faptul ca eficienta obliga la dezvoltarea competentelor din aceste patru domenii.
8.4. Comunicarea interna si munca in echipa
Managementul resurselor umane din CM asigura interventia in echipa pluridisciplinara si o comunicare interna permanenta intre personal, voluntari si specialistii colaboratori din alte servicii din comunitate.
Comunicarea este indispensabila unei organizatii moderne, flexibile si eficiente. Vor fi adoptate toate metodele si formele de comunicare - verbala si in scris - pentru ca toti angajatii sa fie la curent cu "viata interna" a CM, sa transmita la randul lor informatii si sa isi exprime opiniile. Este necesar ca in acest proces de comunicare interna sa fie antrenate si mamele beneficiare, exceptand acele reuniuni si comunicari scrise care abordeaza aspecte confidentiale sau probleme specifice exclusiv personalului. Mamele vor fi informate despre activitati, evenimente, proiecte de viitor si li se vor solicita opiniile pentru imbunatatirea activitatii. Se recomanda amenajarea unui avizier si se poate pune la dispozitie o cutie pentru sugestii si opinii, incurajandu-se comunicarea in scris.
Prezentam in continuare cateva aspecte teoretice si practice referitoare la munca in echipa multidisciplinara si la dezvoltarea echipelor eficiente.
8.4.1. Echipa
Conform definitiei lui Katzenbach si Smith (1993), echipa este <<un grup restrans de persoane cu abilitati complementare dedicate unui scop comun, acelorasi cerinte de performanta si unor metode de abordare comune pentru care se considera reciproc responsabili>>.
Termenul de echipa multidisciplinara, adaptat CM, se refera la un grup de lucru unitar, relativ permanent, format din profesionisti cu specializari diferite, care raspunde de asigurarea serviciilor de asistenta, ingrijire, educare si pregatire a reintegrarii familiale si sociale a cuplului mama-copil.
Dar nu este suficient ca membrii grupului sa fie nominalizati pentru a deveni o echipa. Sunt absolut necesare urmatoarele elemente:
a. scop comun
b. interdependenta
c. angajament
d. responsabilitate
a. Scop comun
Persoanele trebuie sa aiba obiective comune sau un motiv pentru a lucra impreuna. Astfel, pentru a deveni echipa membrii grupului isi vor defini pentru inceput scopul comun, fiind necesara nu doar definirea formala a acestuia, ci intelegerea si constientizarea de catre fiecare persoana a scopului comun.
b. Interdependenta
Membrii grupului trebuie sa inteleaga ca au nevoie unii de altii pentru atingerea scopului comun, dat fiind ca rolurile lor sunt complementare. Desi fiecare membru al grupului are diferite specializari, experienta, abilitati, activitati profesionale specifice ei sunt la fel de importanti pentru reusita PPI a cuplului mama-copil. O echipa nu se poate construi in lipsa increderii, iar increderea se dobandeste prin realizarea impreuna a sarcinilor si prin constientizarea rolului fiecarui membru al echipei.
c. Angajament
Membrii echipei trebuie sa fie convinsi ca numai deciziile comune sunt eficiente, ca <<doua capete gandesc mai bine decat unul singur, trei mai bine decat doua etc>>. In luarea deciziilor, membrii echipei trebuie incurajati sa isi exprime opiniile. Reciproc, membrii echipei trebuie sa fie proactivi in luarea deciziilor si in exprimarea opiniilor pentru imbunatatirea calitatii muncii, serviciilor si echipei.
d. Responsabilitate
Pentru obtinerea unor rezultate semnificative, toti membrii echipei trebuie sa fie responsabili unii fata de altii. Grupul insusi trebuie sa fie responsabil ca unitate functionala intr-un context organizational mai larg fata de DGASPC, OPA etc.
8.4.2. Grup versus echipa
Pentru a intelege mai bine ce inseamna trecerea de la grup la echipa, propunem o paralela intre grup si echipa (Maddux, 1992), conform schemei urmatoare:




┌───────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│                    GRUPUL                     │                   ECHIPA                    │
├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│● Membrii sunt de parere ca motivul pentru care│● Membrii isi recunosc interdependenta si    │
│se gasesc impreuna este doar administrativ.    │inteleg faptul ca sprijinul reciproc este cel│
│Indivizii lucreaza separat; cateodata          │mai bun mijloc de realizare atat a motivelor │
│obiectivele lor se intersecteaza.              │personale cat si a celor de echipa.          │
│● Membrii au tendinta de a se concentra asupra │● Membrii simt ca munca si unitatea in care  │
│propriei persoane, deoarece nu sunt suficient  │lucreaza le apartin deoarece sunt dedicati   │
│de implicati in proiectarea obiectivelor       │obiectivelor in stabilirea carora s-au       │
│unitatii. Atitudinea lor fata de munca este cea│implicat.                                    │
│a unui simplu angajat.                         │                                             │
│● Membrilor li se spune ce sa faca si nu sunt  │● Membrii contribuie la succesul organizatiei│
│consultati asupra celei mai adecvate abordari. │prin aplicarea abilitatilor si cunostintelor │
│Sugestiile nu sunt incurajate.                 │de care dispun la realizarea obiectivelor    │
│                                               │echipei.                                     │
│● Membrii nu au incredere in motivatia         │● Membrii lucreaza intr-un climat de         │
│colegilor deoarece nu le inteleg rolul.        │incredere si sunt incurajati sa-si exprime   │
│Exprimarea opiniei/dezacordului este privita ca│deschis ideile, opiniile, dezacordurile si   │
│manifestare a lipsei de suport.                │sentimentele. Intrebarile sunt binevenite.   │
│● Membrii sunt atat de circumspecti in ceea ce │● Membrii comunica deschis si sincer. Fac    │
│spun incat intelegerea efectiva nu este        │eforturi sa-si inteleaga reciproc punctele de│
│posibila. Unii se pot juca sau pot chiar       │vedere.                                      │
│intinde curse celor neatenti.                  │                                             │
│● Membrii pot fi beneficiari ai unor solide    │● Membrii sunt incurajati sa-si dezvolte     │
│sesiuni de formare dar supervizorul sau alti   │abilitatile si sa aplice in practica cele    │
│membri ai grupului pot limita aplicarea celor  │invatate. Ei se bucura de sprijinul echipei. │
│invatate strict la munca fiecaruia.            │                                             │
│● Membrii se regasesc in situatii conflictuale │● Membrii recunosc faptul ca aparitia        │
│pe care nu stiu sa le rezolve. Interventia     │conflictelor constituie un aspect normal al  │
│supervizorului poate fi amanata si se poate    │interactiunii umane iar situatiile de acest  │
│ajunge pana la deteriorarea grava a lucrurilor.│gen sunt privite ca oportunitate pentru idei │
│                                               │si creativitate. Ei actioneaza pentru        │
│                                               │rezolvarea rapida si constructiva a          │
│                                               │conflictului.                                │
│● Membrii pot sa participe sau nu la luarea    │● Membrii participa la luarea deciziilor     │
│deciziilor privitoare la grup. Conformitatea   │privitoare la echipa dar isi dau seama ca,   │
│este deseori considerata mai importanta decat  │ori de cate ori echipa singura nu ajunge la  │
│succesul.                                      │un rezultat sau in caz de urgenta, decizia   │
│                                               │finala apartine conducatorului. Obiectivul   │
│                                               │final este succesul, nu conformitatea.       │
└───────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘



Construirea echipei multidisciplinare nu e doar o activitate care are loc la inceperea unui program nou, sau a unui an calendaristic, ci un proces continuu, care cuprinde mai multe etape de dezvoltare. Coordonatorul centrului, in calitatea sa de manager al resurselor umane, se va implica in dezvoltarea echipei pentru a o face eficienta.
O echipa eficienta are o serie de caracteristici ideale, care nu trebuie privite ca obiective imposibil de atins in realitate. In spatele fiecarei caracteristici se pot descoperi elemente relativ usor de transpus in practica, in orice activitate de echipa si niste reguli deontologice asupra carora fiecare membru al echipei ar trebui sa mediteze.
8.4.3. Caracteristicile ideale ale unei echipei eficiente
● Toti membrii grupului urmaresc standarde inalte de calitate.
● Atmosfera din grup este lipsita de formalism, pozitiva si relaxata. Criticile sunt constructive si nu creeaza disconfort; nu se fac atacuri la persoana.
● Membrii poarta multe discutii si toata lumea participa. Oamenii se asculta unii pe altii; se exprima toate punctele de vedere; exista o atmosfera suportiva.
● Membrii au deplina incredere reciproca si se bazeaza unii pe ceilalti.
● Membrii, inclusiv conducatorul, sunt loiali unii altora.
● Membrii grupului inteleg clar obiectivele generale si specifice precum si sarcinile echipei si le accepta.
● Deciziile se iau prin consens (exista un acord general clar si toata lumea e dispusa sa-l respecte) iar dezacordurile se discuta.
● Cand se trece la actiune, se formuleaza si se accepta sarcini clare.
● Conducatorul nu domina echipa si nici nu i se supune fara rost.
● Sprijinul reciproc este liber.
8.4.4. Etapele de dezvoltare a echipei
Crearea unei echipe poate produce o serie de disfunctionalitati, deoarece grupurile trec in general prin niste stadii previzibile de dezvoltare si regres. Deoarece coordonatorului CM ii revine sarcina conducerii echipei in perioada de tranzitie de la simplu grup la echipa eficienta, este utila cunoasterea etapelor de dezvoltare a echipei.
Unul din modelele de dezvoltare a echipei existente in literatura de specialitate este modelul Tuckman, care cuprinde patru etape (Tuckman, 1965):
● Etapa I: Formarea, caracterizata de tatonari si dependenta;
● Etapa II: Antrenarea, caracterizata de conflict interior;
● Etapa III: Normalizarea, caracterizata de dezvoltarea coeziunii echipei
● Etapa IV: Functionarea, caracterizata de adaptarea la rolul functional.
Etapa I: Formarea
Pe parcursul primei etape, membrii identifica acele comportamente acceptabile pentru intregul grup. In cazul grupurilor nou constituite, de exemplu la infiintarea unui CM, aceasta este faza de tranzitie de la statutul de individ la cel de membru.
Membrii grupului sunt relativ pasivi. Comportamentul lor individual tinde sa fie politicos, acestia facand efortul de a-i cunoaste pe ceilalti si de a intelege ce li se pretinde.
Etapa aceasta este caracterizata prin:
- Incercari repetate de a identifica sarcinile in mod concret si de a stabili cum anume acestea se vor realiza;
- Stabilirea tipului de informatii necesare si a modului in care vor fi culese si utilizate;
- Participare ezitanta;
- Sentimente de atasament initial fata de echipa;
- Intelectualizare;
- Discutarea simptomelor sau problemelor periferice sarcinii;
- Nemultumiri cu privire la mediul organizational;
- Suspiciune, teama si anxietate fata de noua situatie;
- Performante profesionale minime.
Etapa a II-a: Antrenarea
Pe parcursul etapei a II-a, pentru a-si exprima individualitatea si a rezista formarii grupului, membrii devin ostili sau exagerat de zelosi. Ei recunosc limitele cerintelor si reactioneaza emotional la obligatiile de auto-schimbare si auto-negare pe care le percep. Echipa intelege ca raspunde de rezultate si are reactii afective, de rezistenta si conflict.
Iata si alte caracteristici ale acestei etape:
- Luptele interne, plasarea pe pozitii de auto-aparare si competitie;
- Stabilirea de obiective nerealizabile;
- Lipsa de unitate, tensiunea crescuta si invidia;
- Rezistenta fata de obligatiile impuse de sarcina, acestea fiind percepute ca interferente cu nevoile personale;
- Polarizarea membrilor grupului;
- Fluctuatiile acute ale relatiilor si rasturnari de sentimente;
- Ingrijorarea fata de volumul excesiv de munca;
- Stabilirea de ordine de rutina;
- Performantele profesionale minime.
Etapa a III-a: Normalizarea
In aceasta etapa, membrii accepta echipa, regulile ei, propriile roluri si pe cele ale colegilor. Dupa rezolvarea diferitelor conflicte inerente etapei a II-a, echipa incepe sa se "coaguleze".
Informatia incepe sa circule liber, membrii isi inteleg reciproc rolurile iar, cooperarea devine regula. Conflictul emotional se reduce prin restabilirea relatiilor anterior conflictuale.
Alte caracteristici ale acestei etape:
- Incercarea de a realiza maximum de armonie prin evitarea conflictelor;
- Consolidarea legaturilor interpersonale, care sunt caracterizate de incredere mutuala, impartasirea problemelor personale si discutarea dinamicii echipei;
- O noua capacitate de exprimare constructiva a emotiilor;
- Un sentiment de coeziune a grupului, spirit unanim si obiective comune;
- Stabilirea limitelor echipei si mentinerea lor;
- Realizarea unui volum mediu de lucru.
Etapa a IV-a: Functionarea
In momentul in care echipa si-a stabilit normele interpersonale, aceasta devine o entitate capabila sa diagnosticheze si sa rezolve probleme, precum si sa ia decizii. Echipa se caracterizeaza prin standarde inalte de calitate, productivitate si rezolvarea problemelor. Membrii colaboreaza benevol si cauta sa realizeze performante individuale si de echipa cat mai deosebite. Echipele nu ating intotdeauna acest nivel.
Cateva caracteristici ale etapei a patra:
- Membrii incep sa inteleaga procesele personale si interpersonale;
- Se trece la auto-schimbarea constructiva;
- Se realizeaza un volum destul de mare de lucru.
Dat fiind caracterul inevitabil al acestor etape, timpul necesar pentru ca echipa nou constituita sa devina pe deplin productiva se poate reduce printr-o comunicare interna eficienta, singura in masura sa reduca ingrijorarea, anxietatea sau tensiunile tipice etapelor de formare si antrenare.
Membrii grupului se pot intelege intre ei pentru a evita "surprizele" si astfel se poate accelera realizarea unei atmosfere de incredere (faza de normalizare), care permite renuntarea la aspectele interpersonale in favoarea celor legate de sarcinile profesionale, echipa putand acum sa mearga inainte si sa functioneze.
Factorii care contribuie la dezvoltarea si la eficienta echipei sunt:
- existenta si constientizarea scopului si obiectivelor comune,
- folosirea eficienta a resurselor individuale ale fiecarui membru al echipei,
- capacitatea de a recunoaste conflictul in mod deschis si de a incerca rezolvarea acestuia prin discutii,
- existenta sentimentului de participare la conducerea echipei,
- stabilirea si aplicarea unor proceduri clare de functionare,
- capacitatea membrilor de a comunica deschis si sincer.
- existenta unui consens asupra modalitatilor de rezolvare a problemelor si luare a deciziilor.
- pregatirea pentru depasirea ocazionala a limitelor impuse si pentru experimentarea de noi metode de lucru,
- auto-evaluarea eficienta.
Aplicarea standardelor minime obligatorii in CM va fi o provocare pentru fiecare coordonator sa constituie o adevarata echipa care, condusa dupa metode moderne, sa ajunga de la un simplu grup de persoane o echipa performanta.

ABREVIERI

AJOFM Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca
AMP Asistent Maternal Profesionist
CM Centru Maternal
CPC Comisia pentru Protectia Copilului
DGASPC Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului
MOF Metodologia de organizare si functionare
OPA Organism public acreditat
PPI Program personalizat de interventie
ROI Regulament de ordine interioara
SPAS Serviciul public de asistenta sociala

ANEXA 1


    ───────
la ghidul metodologic
─────────────────────

              RAPORT DE EVALUARE DETALIATA
                        (MODEL)





    I. Date de identificare
    a) COPIL
    Numele si prenumele copilului ............................................
    Data si locul nasterii ...................................................
    Domiciliul stabil/resedinta ..............................................
    Act de identitate .............................. CNP .....................
    b) Parinti
    Mama
    Nume si Prenume ..........................................................
    Domiciliu ................................................................
    Profesia .............................. Loc de munca .....................
    Act de identitate ..................... CNP ..............................
    Tata
    Nume si prenume ..........................................................
    Domiciliul ...............................................................
    Profesia .............................. Loc de munca .....................
    Act de identitate ..................... CNP ..............................
    c) Frati .................................................................


II. Date privind istoria familiei copilului
a. Date relevante privind relatia parintilor
b. Date relevante despre relatia in cadrul fratriei (daca exista, unde se afla in acest moment)
c. Date relevante despre relatiile dintre membrii familiei largite sau de origine a mamei
d. Date relevante despre situatia economica a familiei (cu mentiunea eventualelor prestatii sociale de care beneficiaza mama)
e. Date relevante despre situatia locativa a familiei
f. Apartenenta religioasa (se mentioneaza si existenta unor obiceiuri ce sunt reprezentative)
g. Identificarea potentialelor resurse familiale
h. Concluziile si recomandarile asistentului social
III. Evaluare psihologica (descriere succinta)
a. Date relevante privind evaluarea psihologica a copilului si a mamei (inclusiv despre calitatea relatiei dintre ei)
b. Concluziile si recomandarile psihologului
IV. Traseul educational/profesional al parintilor copilului
a. Date relevante referitoare la traseul scolar al mamei
b. Date relevante referitoare la traseul profesional al mamei copilului
c. Date relevante referitoare la traseul scolar al tatalui
d. Date relevante referitoare la traseul profesional al tatalui copilului
e. Alte informatii relevante
f. Concluzii si recomandari
V. Starea de sanatate a copilului si familiei (descriere succinta)
a. Date relevante din fisa medicala sintetica a copilului (date despre starea de sanatate la nastere, vaccinari, date despre modul de alimentatie, boli ale copilariei, patologie, dizabilitati)
b. Date relevante privind starea de sanatate a mamei (inclusiv date despre evolutia sarcinii, nastere, sarcini anterioare)
c. Medic de familie
d. Istoric patologic al familiei (inclusiv despre starea de sanatate a tatalui copilului in masura in care acestea sunt cunoscute)
e. Concluziile si recomandarile medicului
VI. Identificarea nevoilor familiei
a. Cum sunt vazute/relatate de catre mama copilului si/sau tatal copilului, alti membrii ai familiei
b. Identificate de profesionisti
VII. Propunerea de solutii
a. Sinteza recomandarilor (detalii in PPI)

ANEXA 2


    ───────
la ghidul metodologic
─────────────────────





    Judetul ....................................................................
    DGASPC/OPA (care a infiintat CM) ...........................................
    SPAS/Primaria (care a luat la cunostinta de caz, al/a localitatii in care va
    fi integrat cuplul mama-copil) .............................................

                      PROGRAM PERSONALIZAT DE INTERVENTIE

    (Model pentru utilizare in Centrul Maternal)

    Numele si prenumele copilului .............................................
    CNP .......................................................................
    Mama ......................................................................
    CNP .......................................................................
    Domiciliul stabil al mamei ................................................
    Data realizarii/revizuirii PPI ............................................
    Dosarul nr. ...............................................................
    Motivul intocmirii/revizuirii PPI .........................................
    Responsabilul de caz ......................................................
    Membrii echipei (si institutia din care provin, alta decat DGASPC/OPA)
    ...........................................................................
    ...........................................................................
    ...........................................................................
    ...........................................................................
    ...........................................................................

   I. PRESTATII
   (alocatii financiare prevazute de lege pe perioada cat mama se afla in CM)

Tipul     Cuantumul         Autoritatea          Data              Perioada
                            responsabila       de incepere        de acordare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

   II. SERVICII

Tipul   Institutia    Obiective      Data          Perioada         Persoana
       responsabila   generale    de incepere   de desfasurare    responsabila
                                                                  (din cadrul
                                                                  echipei CM
                                                                  sau colabor-
                                                                  ator extern)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  1        2             3            4               5                6
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Acordarea rezidentei cuplului mama-copil
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Consolidarea relatiei mama-copil
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sanatatea cuplului mama-copil
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Clarificarea situatiei administrative si juridice al cuplului mama-copil
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Orientarea si pregatirea pentru integrarea sociala si profesionala a cuplului
mama-copil
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pregatirea mediului familial pentru primirea si integrarea copilului si a mamei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Altele
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pentru fiecare serviciu in parte se recomanda sa se precizeze: activitatile
corespunzatoare, rezultatele previzionale in intervalele de timp stabilite,
resursele (umane, materiale si financiare), procedurile, datele de reevaluare.

   III. INTERVENTII

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

                            Responsabil de caz,
                             Membrii echipei,
                             Coordonatorul CM,



ANEXA 3


    ───────
la ghidul metodologic
─────────────────────





    CURRICULUM VITAE
    EUROPEAN

    INFORMATII PERSONALE                                   STEMA

                                Nume  [NUME, PRENUME]
                              Adresa  [Strada, numar, cod postal, oras,
                                       judet, tara]
                             Telefon
                                 Fax
                              E-mail
                       Nationalitate
                       Data nasterii  [Ziua, luna, anul]
                 EXPERIENTA DE MUNCA
        ● Perioada (de la - pana la)  [Introduceti separat fiecare post
                                       relevant ocupat, incepand cu cel
                                       mai recent si respectand criteriile
                                       stabilite]
    ● Numele si adresa angajatorului
   ● Domeniul/sectorul de activitate
     ● Ocupatia sau pozitia detinute
        ● Principalele activitati si
                    responsabilitati
                 EDUCATIE SI FORMARE
        ● Perioada (de la - pana la)  [Introduceti separat fiecare tip de
                                       pregatire, incepand cu cel mai recent
                                       si respectand criteriile stabilite]
   ● Numele si tipul organizatiei de
                 educatie si formare
       ● Tematica de baza/competente
                           acumulate
 ● Diploma sau certificatul obtinute
      ● Nivelul in sistemul national
                   (daca este cazul)
   ABILITATI SI COMPETENTE PERSONALE
    Acumulate pe parcursul vietii si
 carierei, nu neaparat atestate prin
            certificate sau diplome.
                       LIMBA MATERNA  [Specificati limba materna]
                          ALTE LIMBI
                                      [Specificati limbile cunoscute]
                             ● Citit  [Indicati nivelul: foarte bine, bine,
                                       satisfacator]
                             ● Scris  [Indicati nivelul: foarte bine, bine,
                                       satisfacator]
                            ● Vorbit  [Indicati nivelul: foarte bine, bine,
                                       satisfacator]
     ABILITATI SI COMPETENTE SOCIALE  [Descrieti aceste competente si indicati
                                       cum au fost achizitionate.]
    Abilitatea de a lucra si coabita
 impreuna cu alte persoane, in medii
 multiculturale, in situatii in care
 comunicarea si munca in echipa sunt
          elemente esentiale (ex: in
   activitati culturale, sport) etc.
             ABILITATI SI COMPETENTE  [Descrieti aceste competente si indicati
                                       cum au fost achizitionate.]
                     ORGANIZATIONALE
          Abilitati de coordonare si
     administrare (oameni, proiecte,
  bugete) la serviciu, in activitati
   voluntare (ex: cultura si sport),
                          acasa etc.
     ABILITATI SI COMPETENTE TEHNICE  [Descrieti aceste competente si indicati
In lucrul cu computerul, cu diferite   cum au fost achizitionate.]
 tipuri de echipamente, utilaje etc.
   ABILITATI SI COMPETENTE ARTISTICE  [Descrieti aceste competente si indicati
                                       cum au fost achizitionate.]
      Muzica, literatura, desen etc.
        ALTE ABILITATI SI COMPETENTE  [Descrieti aceste competente si indicati
          Competente care nu au fost   cum au fost achizitionate.]
                 mentionate anterior
                 PERMIS DE CONDUCERE
                         (categorii)
             INFORMATII SUPLIMENTARE  [Includeti orice alta informatie care
                                       poate fi relevanta, de exemplu: persoane
                                       de contact, referinte etc.]
                               ANEXE  [Listati anexele atasate.]




ANEXA 4


    ───────
la ghidul metodologic
─────────────────────





    Nume ......................................................................
    Prenume ...................................................................
    Adresa si telefon .........................................................
    Abilitati .................................................................
    Experienta profesionala ...................................................
    Educatie ..................................................................
    Cursuri urmate ............................................................
    Hobby .....................................................................



ANEXA 5


    ───────
la ghidul metodologic
─────────────────────

                       GHID PENTRU COMPLETAREA NOTEI DE INTALNIRE

    1. Data - Se inregistreaza ziua in care se realizeaza intalnirea.
    2. Durata intalnirii - Se precizeaza timpul alocat discutiei (o intalnire eficienta nu dureaza mai mult de 45-60 minute).
    3. Persoanele participante - Se consemneaza numele responsabilului de caz si al persoanei/persoanelor care participa la intalnire (client/clienti, membri ai familiei, alti profesionisti din echipa multidisciplinara).
    4. Scopul - Reprezinta motivul intalnirii, care poate consta in evaluarea unor aspecte legate de situatia problematica sau mediul de viata al clientului, precum si in urmarirea unor obiective stabilite in cadrul PPI.
    5. Continutul - sintetizarea discutiei prin consemnarea ideilor/aspectelor principale abordate in cadrul intalnirii.
    6. Observatii - se consemneaza orice informatii relevante pentru rezolvarea cazului, cum ar si atitudini, comportamente, reactii, relatii interpersonale, limbajul non-verbal.
    7. Concluzii - in urma analizei si sintezei intalnirii se elaboreaza concluzii clare si succinte ale intalnirii, aspecte relevante pentru demersurile urmatoare ale cazului.
    8. Recomandari - aspecte importante ce trebuie avute in vedere pe parcursul rezolvarii cazului/cazurilor (elemente care trebuie sa fie monitorizate mai atent, evaluarea anumitor relatii, reactii sau comportamente ale persoanelor implicate in cazul/cazurile instrumentate).
                         ____________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ghid Operational, Alte Institutii, GHID METODOLOGIC din 15 martie 2006

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016