────────── *) Aprobat de Ordinul nr. 726/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 18 mai 2015.────────── ANTET────────── *) Notă CTCE: Imaginea antetului se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 3 (a se vedea imaginea asociată).────────── CUPRINS 1. DEFINIŢII 2. CADRUL LEGISLATIV 2.1. Legislaţie naţională 2.2. Legislaţie europeană 3. SCOPUL GHIDULUI 4. PRACTICI AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU - PREZENTARE GENERALĂ 5. DIVERSIFICAREA CULTURILOR COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU 5.1. Diversificare culturi pentru suprafeţele de teren arabil cuprinse între 10 şi 30 hectare 5.2. Diversificare culturi pentru suprafeţele de teren arabil mai mari de 30 hectare 5.3. Pragurile maxime prezentate la punctele 5.1 şi 5.2 pentru diversificarea culturilor nu se aplică în cazul următor: 5.4. Excepţii pentru diversificarea culturilor 6. MENŢINEREA PAJIŞTILOR PERMANENTE EXISTENTE - COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU 7. ELEMENTELE CONSIDERATE ZONE DE INTERES ECOLOGIC APLICATE ÎN ROMÂNIA - COMPONENTĂ A PRACTICILOR BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU 7.1. Terase 7.2. Elemente de peisaj 7.2.1. Garduri vii/fâşii împădurite 7.2.2. Arbori izolaţi 7.2.3. Arbori în aliniament 7.2.4. Grup de arbori/pâlcuri arbustive din zona de câmpie 7.2.5. Margini de câmp 7.2.6. Iazuri 7.2.7. Rigole 7.3. Zone tampon de-a lungul cursurilor de apă 7.4. Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie 7.5. Zone împădurite 7.6. Zone cu strat vegetal 7.7. Zone cu culturi fixatoare de azot 8. REGULI PENTRU STABILIREA VECINĂTĂŢII ZONEI DE INTERES ECOLOGIC 8.1. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent 8.2. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent 8.3. Exemplu în care elementul ZIE nu este adiacent pe latura lungă 8.4. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent caracteristicilor neliniare 8.5. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent cu terenul arabil 8.6. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent la adiacent 8.7. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent, la adiacent, la adiacent 9. ACTUALIZAREA STRATULUI ZIE 10. EXEMPLE MOD DE CALCUL PENTRU RESPECTAREA PRACTICILOR BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU ACRONIME APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură ANT - Ajutor Naţional Tranzitoriu BPS - Basic Payment Scheme (schema de plată de bază) GAEC - Bune Condiţii Agricole şi de Mediu IACS - Sistemul Integrat de Administrare şi Control LPIS - Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale PAC - Politica Agricolă Comună SAPS - Schema de Plată Unică pe Suprafaţă SMR - Cerinţe legale în materie de gestionare UE - Uniunea Europeană ZIE - Zone de Interes Ecologic 1. DEFINIŢII "fermier" înseamnă o persoană fizică sau juridică sau o formă asociativă de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploataţie se situează pe teritoriul României şi care desfăşoară o activitate agricolă; "exploataţie" înseamnă ansamblul unităţilor de producţie utilizate pentru activităţi agricole şi gestionate de un fermier, situate pe teritoriul României; "suprafaţă agricolă" înseamnă orice suprafaţă de teren arabil, de păşune permanentă şi de fâneaţă permanentă sau cultivată cu culturi permanente; "terenuri arabile" înseamnă terenuri cultivate în scopul producţiei agricole sau suprafeţe disponibile pentru producţia agricolă dar lăsate pârloagă, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solarii sau alte mijloace de protecţie fixe sau mobile; "pajişti permanente" înseamnă păşuni permanente şi fâneţe permanente care reprezintă terenuri consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin cinci ani; această noţiune poate include şi alte specii, precum arbuştii şi/sau arborii, bune pentru păşunat, cu condiţia ca iarba şi alte plante furajere să rămână predominante; "iarbă sau alte plante furajere erbacee" înseamnă toate plantele erbacee care se găsesc în mod obişnuit pe pajişti permanente naturale sau care sunt incluse în mod normal în amestecurile de seminţe pentru pajişti şi pot fi utilizate în hrana animalelor; "culturi permanente" înseamnă culturi care nu sunt incluse în sistemul de rotaţie a culturilor, altele decât pajiştile permanente, cultivate pentru o perioadă de mai mulţi ani; "culturi secundare" înseamnă culturile înfiinţate pentru respectarea cerinţelor privind zonele cu strat vegetal, care se înfiinţează după recoltarea culturii principale declarate în anul de cerere curent, în scopul asigurării acoperirii terenului arabil pe perioada iernii; "specii forestiere cu ciclu scurt de producţie" înseamnă suprafeţe plantate cu specii de arbori încadrate la codul NC 06 02 9041; "pârloagă" înseamnă teren arabil necultivat, lăsat în repaus pentru refacere timp de 1 an, pe acelaşi amplasament, întreţinut în bune condiţii agricole şi de mediu; "anul de cerere" este anul calendaristic în care fermierii depun cererea unică de plată, conform art. 8, alin. (1) lit. b) din ordonanţă; "cererea unică de plată" este cererea de ajutor şi/sau de sprijin, după caz, în cadrul oricăreia dintre plăţile prevăzute la art. 1, alin. (2) şi (3) sau dintre măsurile delegate de dezvoltare rurală din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, pe care fermierul o depune o singură dată pe an la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură; "strat de referinţă" înseamnă ansamblul tuturor parcelelor de referinţă aşa cum sunt definite la art. 2 alin. (1), pct. 25 din Regulamentul 640/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii; "Pepiniere" înseamnă următoarele suprafeţe cu plante tinere lemnoase cultivate în aer liber, destinate plantării ulterioare: (i) pepiniere viticole şi vii-mamă pentru portaltoi; (ii) pepiniere de pomi fructiferi şi de fructe de pădure; (iii) pepiniere de plante ornamentale; (iv) pepiniere comerciale de arbori de pădure, cu excepţia arborilor pentru nevoile proprii ale exploataţiei, crescuţi în zona împădurită; (v) pepiniere de arbori şi arbuşti pentru plantarea în grădini, parcuri, pe marginea drumurilor, pe rambleuri cum ar fi, dar fără a se limita la: plante pentru garduri vii, trandafiri şi alţi arbuşti ornamentali, conifere ornamentale, precum şi portaltoii acestora şi materialul săditor; Sintagma "activitate agricolă" înseamnă, după caz: a) producţia, creşterea sau cultivarea de produse agricole, inclusiv recoltarea, mulgerea, reproducerea animalelor şi deţinerea acestora în scopuri agricole, b) menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, fără nici o acţiune pregătitoare care depăşeşte cadrul metodelor şi al utilajelor agricole uzuale, cu respectarea normelor de ecocondiţionalitate, sau c) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod obişnuit într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, prin îndepărtarea vegetaţiei prin lucrări de cosit sau discuit ori prin erbicidare cel puţin o dată pe an pe terenul arabil; d) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod obişnuit într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, prin păşunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha cu animalele pe care fermierul le exploatează sau un cosit anual pe pajiştile permanente, potrivit prevederilor legislaţiei specifice în domeniul pajiştilor. În cazul pajiştilor permanente situate la altitudini de peste 1800 m, menţinute în mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat, activitatea minimă constă în păşunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, cu animalele pe care le exploatează. Pe suprafeţele de pajişti permanente care fac obiectul angajamentelor multianuale aflate în derulare în cadrul măsurii 214 - "Plăţi de agro-mediu" din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, activitatea minimă constă în păşunat cu asigurarea unei încărcături de cel puţin 0,3 UVM/ha cu animalele pe care la exploatează sau un cosit anual. e) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod obişnuit într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, prin realizarea a cel puţin o tăiere anuală de întreţinere ori cel puţin o cosire anuală a ierburilor dintre rânduri sau o lucrare anuală de întreţinere a solului, în cazul viilor şi livezilor. "hectar eligibil" înseamnă suprafaţa agricolă utilizată pentru o activitate agricolă din cadrul unei exploataţii. Suprafeţele de teren agricol sunt considerate ca fiind hectare eligibile numai dacă sunt conforme cu definiţia hectarului eligibil prevăzută la art. 10, alin. (1) din OUG nr. 3/2015 pe tot parcursul anului calendaristic, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau a unor circumstanţe excepţionale. Suprafeţele coronamentelor şi ale taluzurilor digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi ale canalelor de irigaţii şi desecare, precum şi taluzurile şi zonele de protecţie ale căilor de comunicaţii nu sunt considerate suprafeţe agricole. În cazul pajiştilor permanente care conţin elemente disparate neeligibile, precum elemente de peisaj şi arbori, începând cu anul de cerere 2018 hectarul eligibil se determină prin aplicarea unui sistem proporţional de reducere a suprafeţei bazat pe procentajul de suprafaţă neeligibilă în cadrul blocului fizic, definit în art. 10 al Regulamentului delegat (UE) nr. 640/2014. Reducerea suprafeţelor ca rezultat al aplicării acestui sistem nu constituie neconformitate în cadrul angajamentelor încheiate pentru măsurile delegate şi nu determină aplicarea de sancţiuni. Suprafeţele utilizate pentru producţia de cânepă constituie hectare eligibile numai în cazul în care conţinutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu depăşeşte 0,2%. "parcelă agricolă" înseamnă o suprafaţă continuă de teren agricol, care face obiectul unei declaraţii din partea unui singur fermier, cu aceeaşi categorie de folosinţă, pe care se cultivă o singură grupă de culturi, în conformitate cu art. 67 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului; "parcelă de referinţă" este o suprafaţă delimitată geografic, având un identificator unic, înregistrată în sistemul de informaţii geografice (GIS) al sistemului de identificare al parcelelor agricole (LPIS) la care face referire art. 70 din Regulamentul (CE) nr. 1306/2013 şi art. 2 alin. 25 din Regulamentul (CE) nr. 640/2014. În România parcela de referinţă este blocul fizic. "bloc fizic" este o suprafaţă de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulţi fermieri, delimitată de limite naturale sau artificiale stabile şi care poate include una sau mai multe parcele agricole; "sistemul de informaţii geografice" (GIS) reprezintă tehnicile computerizate bazate pe sistemul de informaţii geografice menţionate la articolul 70 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013; "sistemul de identificare a parcelelor agricole" (LPIS) reprezintă o bază de date computerizată, componentă a sistemului integrat de administrare şi control (IACS), care funcţionează la nivel de parcelă de referinţă. Sistemul LPIS din România utilizează ortofotoplanuri aeriene sau satelitare care respectă un standard uniform ce garantează o precizie cel puţin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:5000. Dimensiunea pixelului imaginilor este de 0,5 m ceea ce asigură o precizie submetrică; "material geografic" înseamnă hărţile sau alte documente utilizate pentru a comunica conţinutul GIS între cei care solicită ajutorul sau sprijinul şi statele membre. "suprafaţă determinată" înseamnă, în cazul schemelor de ajutoare pe suprafaţă, suprafaţa pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutoarelor; sau, în cazul măsurilor de sprijin pe suprafaţă, suprafaţa loturilor sau a parcelelor determinate în urma controalelor administrative sau prin controale la faţa locului; "suprafaţa convertită (transformată)" înseamnă suprafaţa virtuală a ZIE obţinută prin folosirea factorilor de conversie din Anexa II a Regulamentului (UE) nr. 639/2014; "suprafaţa ponderată" suprafaţa virtuală a ZIE obţinută după multiplicarea suprafeţei efective determinate sau a suprafeţei convertite cu factorii de ponderare ai Anexei II a Regulamentului (UE) nr. 639/2014; "suprafaţa maximă eligibilă a parcelei de referinţă" este suprafaţa maximă pentru care se pot acorda plăţi directe pentru fiecare bloc fizic. "suprafaţa de pajişti permanente" înseamnă terenul cu pajişti permanente declarat în anul 2012 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 73/2009, precum şi suprafaţa cu pajişti permanente declarată în 2015 în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) primul paragraf litera a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 de către fermierii care fac obiectul obligaţiei de a aplica practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, care nu a fost declarat ca teren cu pajişte permanentă în anul 2012; "suprafaţa agricolă totală" înseamnă suprafaţa agricolă declarată în 2015 în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) primul paragraf litera a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 de către fermieri care fac obiectul obligaţiei de a aplica practicile agricole benefice pentru climă şi mediu. sintagma "menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, fără nici o acţiune pregătitoare care depăşeşte cadrul metodelor şi al utilajelor agricole uzuale", în sensul art. 2 alin. (2) lit. b) din ordonanţă, înseamnă acţiunile pregătitoare, metodele şi utilajele agricole care nu exced tehnologia specifică culturilor agricole; "livada tradiţională utilizată extensiv" înseamnă suprafeţele de livezi tradiţionale care sunt utilizate în principal ca pajişti permanente prin cosit şi/sau păşunat, având dimensiunea minimă a parcelei eligibile de 0,3 ha. Densitatea pomilor este de 140-240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată iar intervalele dintre pomi nu sunt simetrice şi sunt acoperite cu specii furajere perene; "marginile de câmp" înseamnă suprafeţe de teren aflate la dispoziţia fermierului, situate la marginea parcelei şi care constituie zone de interes ecologic. Lăţimea acestora este cuprinsă între 1-20 m; "teren aflat la dispoziţia fermierului" înseamnă terenul pentru care fermierul dovedeşte utilizarea legală a terenului. Zonele de interes ecologic care nu sunt "niciodată la dispoziţia fermierului", potrivit art. 86, alin. (9) din Ordinul MADR nr. 619/2015, sunt zonele de interes ecologic situate pe suprafeţele prevăzute la art. 10 alin. (5) lit. c), d), e), g), h), i), j) "adiacent": elementele de peisaj liniare cum ar fi garduri vii, fâşii împădurite, arbori în aliniament, margini de câmp, rigole sau zonele tampon sunt considerate adiacente terenului arabil, atunci când latura lungă a elementului de peisaj atinge fizic parcela agricolă de teren arabil. Elementele de peisaj neliniare cum ar fi iazuri, arbori izolaţi, grupuri de arbori, pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt considerate "adiacente terenului arabil" când ating fizic terenul arabil în cel puţin un punct (art. 86, alin. (2) din Ordin MADR nr. 619/2015). 2. CADRUL LEGISLATIV 2.1. Legislaţie naţională Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală cu modificările şi completările ulterioare; ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe care se acordă în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură; Ordinul MADR nr. 619/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe care se acordă în agricultură începând cu anul 2015; Ordinul MMSC/MADR nr. 1182/1270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole; Ordinul nr. 1.234 din 14.11.2006 privind aprobarea Codului de bune practici în fermă; Ordinul MADR, MMAP, ANSVSA nr. 352/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România. 2.2. Legislaţie europeană REGULAMENTUL (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului; Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (art. 43-46); Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat; Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii. Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 641/2014 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 iunie 2014 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune; Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 al comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală(FEADR) şi de introducere a unor dispoziţii tranzitorii Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală(FEADR) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea Regulamentul delegat (UE) nr. 1001/2014 al comisiei din 18 iulie 2014 de modificare a anexei X la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor impotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p.1) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L20, 26.1.2010, p.17) Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acţiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (JO L309, 24.11.2009, p.71) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politica comunitară în domeniul apei (JO L327, 22.12.2000, p.1) Directiva 92/43/CEE A Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (JO L206, 22.7.1992) Ghid privind stabilirea stratului ZIE menţionat la articolul 70(2) al Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 Ghid privind Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS) în temeiul articolelor 5, 9 şi 10 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 3. SCOPUL GHIDULUI Ghidul pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu constituie o sinteză a aspectelor privind normele (condiţiile, regulile) pe care trebuie să le respecte fermierii în vederea accesării sprijinului în conformitate cu reglementările în vigoare. Prezentul ghid se adresează fermierilor şi funcţionarilor APIA, în scopul informării acestora cu privire la: - definirea elementelor ZIE - modalitatea de identificare şi delimitare a fiecărui element ZIE în parte; - condiţiile minime pentru fiecare element ZIE în parte (praguri minime/maxime pentru fiecare tip de element); - stabilirea stratului de referinţă pentru elementele ZIE - modul de măsurare a elementelor ZIE; - funcţionalitatea de calcul a factorilor de conversie şi legătura cu matricea de conversie din Anexa X la regulamentul (UE) nr. 1307/2013 (Regulamentul delegat (UE) nr. 1001/2014 al comisiei din 18 iulie 2014 de modificare a anexei X la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013). - definirea conceptului "la dispoziţia fermierului" şi "niciodată la dispoziţia fermierului" pentru elementele ZIE - modul de numerotare şi codificare a elementelor ZIE - informaţiile stratului ZIE care fac posibile controale administrative încrucişate între zonele de interes ecologic declarate individual de către un beneficiar şi potenţialele zone de interes ecologic incluse în stratul ZIE. 4. PRACTICI AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU - PREZENTARE GENERALĂ Obiectivele noii PAC se referă la schimbări economice, politice, schimbări privind protecţia mediului, regionalizarea, ameliorarea producţiei şi asigurarea siguranţei alimentare. Un alt obiectiv principal al reformei este actualizarea LPIS pentru a avea un LPIS de o mai bună calitate, necesar pentru controale eficiente şi reducerea ratei controlului pe teren. Pentru a realiza un control eficient al zonelor de interes ecologic şi pentru a asigura suport fermierilor în declararea corectă a zonelor de interes ecologic (ZIE), în baza de date LPIS se creează un strat. Acest strat va fi disponibil şi în aplicaţia IPA-ONLINE. Acesta trebuie să permită fermierilor să delimiteze elementele specifice zonelor de interes ecologic şi administraţiei (APIA) să efectueze verificări încrucişate între zonele declarate şi stratul cu aceste zone (tipul, mărimea şi localizarea). Utilizând aplicaţiile geospaţiale (IPA-ONLINE) se preconizează o reducerea ratei de eroare în delimitarea şi declararea zonelor de interes ecologic. Pentru aceasta este necesar să se utilizeze aplicaţia geospaţială (IPA-ONLINE) pentru declararea ZIE. Având în vedere că stratul ZIE este un strat de referinţă ce trebuie folosit pentru efectuarea controalelor administrative încrucişate şi sprijinirea declaraţiei fermierului, trebuie să conţină toate tipurile potenţiale de elemente definite de statul membru ca zone de interes ecologic, notificate de statul membru în conformitate cu Regulamentul nr. 1307/2013, care sunt stabile în timp şi care sunt la dispoziţia fermierului. Ca un criteriu general, sunt considerate a fi stabile în timp elementele care se aşteaptă să rămână în acelaşi loc timp de cel puţin 3 ani. Stratul ZIE cu zonele de interes ecologic trebuie să conţină date despre: tipul elementului, locaţia, mărimea, eligibilitatea, utilizarea conversiei sau a factorilor de ponderare, după caz. În acest strat sunt incluse elementele ZIE indiferent dacă au fost declarate sau nu, indiferent dacă beneficiarul este scutit de declararea acestora sau nu. Stratul ZIE se creează pe baza imaginilor ortofoto, utilizând rezultatele controalelor pe teren, declaraţia fermierilor ca un indicator de localizare (pe baza declarării acestor zone în avans). Referitor la stabilitatea în timp, elementele vor fi incluse în stratul ZIE dacă aceste elemente vor fi în acelaşi loc cel puţin 3 ani, în acest caz se includ de la început; dacă sunt declarate pentru al treilea an consecutiv se includ înainte de plata celui de al treilea numai în cazul în care acestea se află exact în acelaşi loc şi se referă la o parte a parcelei de referinţă. Elementele definite ca zone de interes ecologic trebuie să îndeplinească individual dimensiunile minime şi/sau maxime prevăzute la art. 45 al Regulamentului Delegat al Comisiei (UE) nr. 639/2014 pentru a putea fi calificate drept potenţiale ZIE. Dimensiunile sunt definite şi în Ordinul MADR nr. 619/2015. În cazul în care există goluri în aceste elemente, ele trebuie să fie indicate în stratul ZIE. Cu toate acestea, eventualele goluri în gardurile vii sau benzi împădurite care sunt mai mici de 1 m se ignoră. Un fermier poate declara aceeaşi zonă sau acelaşi element de peisaj o singură dată într-un an de cerere în scopul respectării cerinţei referitoare la zonele de interes ecologic. Suprapunerile sau încrucişările elementelor de ecologizare nu sunt premise. Zonele care sunt declarate pentru plata pe suprafaţă de către un beneficiar nu pot fi declarate ca zone de interes ecologic de către alt beneficiar. Toate terenurile arabile incluse în LPIS servesc drept bază pentru stabilirea stratului ZIE. Având în vedere că elemente aflate pe păşuni sau complet înconjurate de pajişti permanente nu sunt considerate ZIE, pentru constituirea stratului ZIE este esenţială clasificarea terenului agricol în teren arabil, pajişti permanente şi culturi permanente. Stratul ZIE, fiind parte a LPIS-ului, se creează pe baza foto-interpretării ortoimaginilor aeriene utilizate pentru LPIS. Constituirea stratului ZIE în LPIS nu este prevăzută să se realizeze pe baza imaginilor VHR/HR dar astfel de imagini şi rezultatele controalelor realizate cu imagini VHR/HR ar putea fi utilizate pentru a localiza potenţialele ZIE. Totuşi, includerea finală va trebui însă să fie făcută utilizând ortoimagini aeriene. Modul de creare şi completitudinea stratului ZIE pentru evitarea creşterii ratei de control: - În perioada 2015-2017, stratul ZIE trebuie să conţină cel puţin toate elementele declarate înainte de plată, acestea trebuie să fie identificate şi trebuie realizate controalele încrucişate; - Până în anul 2018 stratul ZIE trebuie să fie complet, să conţină elementele nou create şi pe cele care respectă principiul de trei ani stabilitate în timp. - În conformitate cu art. 86, alin. (2) din Ordinul MADR nr. 619/2015 pentru elementele de peisaj declarate fermierul trebuie să facă dovada utilizării legale a terenului. Ca reguli generale, zonele de interes ecologic trebuie să fie pe teren arabil sau adiacent cu terenul arabil. Referitor la condiţia de a fi adiacent, elementele neliniare trebuie să fie în contact fizic cu parcela arabilă, pentru cele liniare latura mai lungă trebuie să fie în contact fizic cu parcela. Elementele nonliniare cum ar fi iazurile, copacii izolaţi, grupurile de copaci/pâlcuri arbustive sunt considerate a fi "adiacente terenului arabil" când ating fizic terenul arabil. Gardurile utilizate de fermier pentru delimitarea parcelelor, situate pe terenurile arabile eligibile sau pe potenţiale elemente ZIE nu împiedică un element să fie adiacent. Cu excepţia zonelor cu specii forestiere cu ciclu scurt şi a suprafeţelor împădurite menţionate la art. 46 alin. (2) lit. (g) şi (h) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, elementele ZIE trebuie să fie amplasate pe teren arabil. Cu toate acestea, elementele de peisaj precum şi zonele tampon pot fi adiacente terenurilor arabile. Conform art. 86, alin. (2) din Ordinul MADR nr. 619/2015 elementele de peisaj declarate de fermier trebuie să fie la dispoziţia fermierului şi sunt prevăzute în Anexa nr. 7. Elementele de peisaj aflate la dispoziţia fermierului reprezintă acele elemente situate în interiorul sau adiacent parcelei de teren arabil declarată de către fermier pentru care acesta face dovada utilizării legale a terenului. Elementele de peisaj liniare cum ar fi garduri vii, fâşii împădurite, arbori în aliniament, margini de câmp, rigole sau zonele tampon sunt considerate adiacente terenului arabil, atunci când latura lungă a elementului de peisaj atinge fizic parcela agricolă de teren arabil. Elementele de peisaj neliniare cum ar fi iazuri, arbori izolaţi, grupuri de arbori, pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt considerate "adiacente terenului arabil" când ating fizic terenul arabil în cel puţin un punct. Nu sunt considerate ca potenţiale zone de interes ecologic acele zone care nu vor fi niciodată la dispoziţia unui beneficiar şi acele caracteristici ale peisajului care sunt situate sau complet înconjurate de pajişti permanente sau culturi permanente. Zonele de interes ecologic care nu sunt "niciodată la dispoziţia fermierului", potrivit art. 86, alin. (9) din Ordinul MADR nr. 619/2015, sunt zonele de interes ecologic situate pe suprafeţele prevăzute la art. 10 alin. (5) lit. c), d), e), g), h), i), j), respectiv: - suprafeţele amenajate ca terenuri permanente de sport; - suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă, suprafeţele aferente aerodromurilor şi/sau heliporturilor; - suprafeţe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de ski) care sunt scoase din circuitul agricol; - suprafeţe aparţinând unităţilor militare; - suprafeţele de teren ocupate de parcuri fotovoltaice; - suprafeţele scoase din circuitul agricol pentru parcurile eoliene; - suprafeţele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecţie şi de apărare şi terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor şi drumurilor naţionale aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. În conformitate cu Reg. UE 1307/2013, art. 43 şi OUG. nr. 3/2015, art. 17 fermierii care au dreptul la plata unică pe suprafaţă aplică în mod obligatoriu pe toate hectarele lor eligibile următoarele practici agricole benefice pentru climă şi mediu: a) diversificarea culturilor; b) menţinerea pajiştilor permanente existente; c) prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă. Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, "plata pentru înverzire", se acordă fermierilor care aplică practicile prevăzute de mai sus în funcţie de specificul exploataţiei şi/sau structura culturilor. Fermierii care practică sistemul de agricultură ecologică şi deţin un document justificativ emis de un organism de inspecţie şi certificare aprobat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Regulamentul (CE) 834/2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91 beneficiază implicit de plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu pentru suprafeţele în conversie sau certificate ale exploataţiei, utilizate pentru producţia ecologică. Fermierii care au întreaga exploataţie ocupată cu culturi permanente beneficiază implicit de plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu. Fermierii ale căror exploataţii se află integral sau parţial în zone care fac obiectul Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, au dreptul la plata menţionată în prezentul capitol, cu condiţia să aplice practicile menţionate în prezentul capitol, în măsura în care practicile respective sunt compatibile, în exploataţia în cauză, cu obiectivele actelor normative menţionate. În vederea finanţării plăţii pentru înverzire, se utilizează 30% din plafonul naţional anual prevăzut în Anexa II la Regulamentul nr. 1307/2013. - Cuantumul plăţii pentru înverzire pe hectarul eligibil se calculează anual prin împărţirea plafonului stabilit la numărul total de hectare eligibile. - Cuantumul plăţii pentru înverzire se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului. Potrivit art. 70 art. (2) al Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 România se va asigura că sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS) conţine un strat de referinţă pentru includerea zonelor de interes ecologic (ZIE) care să fie pus la dispoziţie cel târziu pentru anul de cerere 2018. În consecinţă formularele prestabilite (ca parte a cererilor de sprijin geo-spaţiale) trebuie să ofere informaţii relevante din acest strat ZIE. Mai mult, ca şi controalele administrative încrucişate pentru SAPS, informaţiile stratului ZIE fac posibile controale administrative încrucişate între zonele de interes ecologic declarate individual de către un beneficiar şi potenţialele zone de interes ecologic incluse în stratul ZIE. Conform reglementărilor europene, stratul ZIE în LPIS va fi creat în anul 2015, urmând a fi populat cu elementele ZIE până cel târziu pentru anul de cerere 2018. Pentru anii 2015-2018 stratul ZIE va fi populat cu datele declarate de fermieri, urmând ca din anul 2018, stratul ZIE să conţină toate elementele ZIE stabile, indiferent dacă sunt declarate de fermieri. 5. DIVERSIFICAREA CULTURILOR COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU Diversificarea culturilor constă în existenţa a două sau mai multe culturi pe terenul arabil şi se aplică de către fermierii care utilizează mai mult de 10 hectare de teren arabil. În conformitate cu art. 18, alin. (2) din OUG nr. 3/2015, "cultură" înseamnă oricare dintre următoarele: a) o cultură a oricăruia dintre genurile definite în clasificarea botanică a culturilor; b) un teren lăsat pârloagă; c) iarbă sau alte plante furajere erbacee; d) culturile de toamna şi cele de primăvară sunt considerate culturi distincte, chiar dacă aparţin aceluiaşi gen În funcţie de numărul de hectare de teren arabil condiţiile de diversificare sunt prezentate după cum urmează: 5.1. Diversificare culturi pentru suprafeţele de teren arabil cuprinse între 10 şi 30 hectare Fermierul trebuie să asigure cel puţin două culturi diferite dacă utilizează suprafeţe de teren arabil cuprinse între 10 şi 30 hectare. Cultura preponderentă trebuie să acopere maximum 75% din terenul arabil.
├──────── Între 10 şi 30 ha cel puţin 2 culturi ────────────┤
┌──────────────────────────────────────┬────────────────────┐
│ │ │
│ Cultura A │ Cultura B │
│ maxim 75% │ │
│ │ │
└──────────────────────────────────────┴────────────────────┘
Exemplul: 1 - o exploataţie cu 10 hectare teren arabil
┌───────────────┬─────────────────┐ ┌─────────────┬───────────────┐
│ │ │ │ │ │
V│ Grâu - 7.5 ha │ Porumb - 2.5 ha │ X│ Grâu - 9 ha │ Porumb - 1 ha │
│ │ │ │ │ │
└───────────────┴─────────────────┘ └─────────────┴───────────────┘
Cultura principală: 75%, condiţia de Cultura principală: 90%, condiţia de
diversificare este îndeplinită diversificare nu este îndeplinită
Exemplul: 2 - o exploataţie cu 14 hectare teren arabil
┌───────────────┬────────────┐ ┌────────────────┬────────────┐
│ │ │ │ │ │
V│ Porumb - 8 ha │ Orz - 6 ha │ X│ Porumb - 11 ha │ Orz - 3 ha │
│ │ │ │ │ │
└───────────────┴────────────┘ └────────────────┴────────────┘
Cultura principală: 57.15%, condiţia Cultura principală: 78.57%, condiţia
de diversificare este îndeplinită; de diversificare nu este îndeplinită
5.2. Diversificare culturi pentru suprafeţele de teren arabil mai mari de 30 hectare Fermierul trebuie să asigure cel puţin trei culturi diferite dacă utilizează suprafeţe de teren arabil de peste 30 hectare. Cultura preponderentă trebuie să acopere maximum 75% din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95% din terenul arabil.
├──────────── Peste 30 ha cel puţin 3 culturi ──────────────┤
┌──────────────────────────────────┬──────────────────┬─────┐
│ │ │ │
│ Cultura A │ A + B │ C │
│ maxim 75% │ maxim │ │
│ │ 95% │ │
│ │ │ │
└──────────────────────────────────┴──────────────────┴─────┘
Exemplul: 1 - o exploataţie cu 40 hectare teren arabil
┌────────────────┬────────────┬───────────────┐
│ Porumb - 30 ha │ Orz - 8 ha │ Cartof - 2 ha │
V├────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ A │ B │ C │
└────────────────┴────────────┴───────────────┘
Cultura preponderentă A = 30 ha, adică 75% din terenurile arabile, cele două culturi preponderente A+B = 38 ha adică 95% din totalul terenului arabil, condiţia de diversificare este îndeplinită. Exemplul: 2 - o exploataţie cu 40 hectare teren arabil
┌────────────────┬────────────┬───────────────┐
│ Porumb - 30 ha │ Orz - 9 ha │ Cartof - 1 ha │
X├────────────────┼────────────┼───────────────┤
│ A │ B │ C │
└────────────────┴────────────┴───────────────┘
Cultura preponderentă A = 30 ha, adică 75% din terenurile arabile, cele două culturi preponderente A+B = 39 ha adică 97.5% din totalul terenului arabil, condiţia de diversificare nu este îndeplinită. Exemplul: 3 - o exploataţie cu 200 hectare teren arabil
┌───────────────┬────────────────┬─────────────┐
│ Grâu - 120 ha │ Porumb - 60 ha │ Orz - 20 ha │
V├───────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ A │ B │ C │
└───────────────┴────────────────┴─────────────┘
Cultura preponderentă A = 120 ha, adică 60% din terenurile arabile, cele două culturi preponderente A+B = 180 ha, adică 90% din totalul terenului arabil, condiţia de diversificare este îndeplinită. Exemplul: 4 - o exploataţie cu 200 hectare teren arabil
┌───────────────┬────────────────┬────────────┐
│ Grâu - 170 ha │ Porumb - 28 ha │ Orz - 2 ha │
X├───────────────┼────────────────┼────────────┤
│ A │ B │ C │
└───────────────┴────────────────┴────────────┘
Cultura preponderentă A = 170 ha, adică 85% din terenurile arabile, cele două culturi preponderente A+B = 198 ha adică 99% din totalul terenului arabil, condiţia de diversificare nu este îndeplinită. 5.3. Pragurile maxime prezentate la punctele 5.1 şi 5.2 pentru diversificarea culturilor nu se aplică în cazul următor: În situaţia în care suprafaţa de teren arabil este cultivată în proporţie de peste 75% cu iarbă sau alte plante erbacee sau este pârloagă, cultura preponderentă de pe restul suprafeţei arabile trebuie să ocupe maxim 75% din terenul arabil rămas.
┌──────────────────────────────────┬──────────────────┬─────┐
│ │ │ │
│ Iarbă, pârloagă │ Cultura A │ B │
│ minim 75% │ maxim 75% │ │
│ │ din rest teren │ │
│ │ │ │
└──────────────────────────────────┴──────────────────┴─────┘
Exemplul: 1 - o exploataţie cu 240 hectare teren arabil
┌────────────────────────────┬────────────────┬─────────────┐
│ Pajişte temporară - 190 ha │ Porumb - 35 ha │ Orz - 15 ha │
V├────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ A │ B │ C │
└────────────────────────────┴────────────────┴─────────────┘
Pajişte temporară, A = 190 ha, adică 79% din total suprafaţa utilizată. Diferenţa de suprafaţă până la 240 ha este de 50 ha = teren arabil rămas = B+C. Pe acest teren cultura preponderentă B este de 35 ha adică 70% din totalul terenului arabil rămas, condiţia de diversificare este îndeplinită. Exemplul: 2 - o exploataţie cu 300 hectare teren arabil
┌────────────────────────────┬────────────────┬────────────┐
│ Pajişte temporară - 260 ha │ Porumb - 38 ha │ Orz - 2 ha │
X├────────────────────────────┼────────────────┼────────────┤
│ A │ B │ C │
└────────────────────────────┴────────────────┴────────────┘
Pajişte temporară, A = 260 ha, adică 86,6% din total suprafaţa utilizată. Diferenţa de suprafaţă până la 300 ha este de 40 ha = teren arabil rămas = B+C. Pe acest teren cultura preponderentă B este de 38 ha adică 95% din totalul terenului arabil rămas, condiţia de diversificare nu este îndeplinită. 5.4. Excepţii pentru diversificarea culturilor Sunt exceptate de la diversificarea culturilor exploataţiile în cazul în care: a) întreaga suprafaţă este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producţie; b) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee, este teren lăsat pârloagă sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să fie de maxim 30 ha; c) peste 75% din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee sau pentru culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să fie de maxim 30 ha; d) peste 50% din suprafaţa arabilă declarată în anul de cerere curent nu a fost declarată de fermier în cererea sa unică de plată din anul anterior şi în cazul în care, pe baza unei comparaţii geospaţiale a parcelelor solicitate în cererea unică de plată din anul curent, se constată că întregul teren arabil este cultivat cu o cultură diferită faţă de cea din anul calendaristic anterior; b)
┌──────────────────────────────────┬──────────────────┐
│ │ │
│ A - iarbă, pârloagă minim 75% │ B - arabil │
│ din teren arabil │ maxim 30 ha │
│ │ │
└──────────────────────────────────┴──────────────────┘
Exemplul: 1 - o exploataţie cu 80 hectare teren arabil
┌───────────────────────────┬────────────┐
│ Pajişte temporară - 65 ha │ Grâu 15 ha │
V├───────────────────────────┼────────────┤
│ A │ B │
└───────────────────────────┴────────────┘
Pajişte temporară, A = 65 ha, adică 81,25% din total suprafaţa arabilă utilizată. Diferenţa de suprafaţă este B = 15 ha < 30 ha, excepţie de la diversificarea culturilor. Exemplul: 2 - o exploataţie cu 151 hectare teren arabil
┌────────────────────────────┬────────────┐
│ Pajişte temporară - 120 ha │ Grâu 31 ha │
X├────────────────────────────┼────────────┤
│ A │ B │
└────────────────────────────┴────────────┘
Pajişte temporară, A = 120 ha, adică 79.5% din total suprafaţa arabilă utilizată. Diferenţa de suprafaţă este B = 31 ha > 30 ha, nu reprezintă excepţie de la diversificarea culturilor şi se procedează conform punct 5.3 prezentat anterior. c)
┌──────────────────────────────────┬──────────────────┐
│ │ │
│ A - pajişte permanentă, iarbă, │ B - arabil │
│ minim 75% din teren agricol │ maxim 30 ha │
│ │ │
└──────────────────────────────────┴──────────────────┘
Exemplul: 1 - o exploataţie cu 60 hectare teren agricol
┌────────────────────────────┬────────────────┐
│ Pajişte permanentă - 45 ha │ Porumb - 15 ha │
V├────────────────────────────┼────────────────┤
│ A │ B │
└────────────────────────────┴────────────────┘
Pajişte permanentă, A = 45 ha, adică 75% din total suprafaţa agricolă utilizată. Diferenţa de suprafaţă este B = 15 ha < 30 ha, excepţie de la diversificarea culturilor. Exemplul: 2 - o exploataţie cu 110 hectare teren agricol
┌────────────────────────────┬────────────────┐
│ Pajişte permanentă - 82 ha │ Porumb - 28 ha │
X├────────────────────────────┼────────────────┤
│ A │ B │
└────────────────────────────┴────────────────┘
Pajişte permanentă, A = 82 ha, adică 72,7% din total suprafaţa agricolă utilizată. Diferenţa de suprafaţă este B = 28 ha < 30 ha, nefiind respectată prima condiţie acest caz nu reprezintă excepţie de la diversificarea culturilor şi se procedează conform capitolului 5.1 prezentat anterior. d)
┌───────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
│ Suprafaţa │ Peste 50% din suprafaţa arabilă an cerere curent nu a │
│ arabilă an cerere │ fost declarată în anul anterior şi întreaga suprafaţă │
│ anterior │ este cultivată cu o cultură diferită faţă de anul │
│ │ anterior │
└───────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘
Exemplul: 1 - o exploataţie cu 50 hectare teren arabil
┌────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ Suprafaţă arabilă în anul │ Suprafaţă arabilă în anul de cerere curent │
│ de cerere anterior - 20 ha │ - 50 ha porumb │
│ grâu │ │
V├────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ A │ B │
└────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘
Mai mult de 50% din suprafaţa arabilă declarată în anul curent - 30 ha, nu au fost declarate în anul anterior. Pentru cele 20 ha declarate şi în anul anterior sunt culturi diferite, grâu şi porumb. Pentru îndeplinirea condiţiei se verifică ce cultură a fost în anul anterior pe suprafaţa nou declarată de fermier, 30 ha. Dacă fermierul care a utilizat terenul anul trecut nu a cultivat porumb (a avut altă cultură), condiţia este îndeplinită şi reprezintă excepţie de la diversificarea culturilor. Exemplul: 2 - o exploataţie cu 35 hectare teren arabil
┌────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ Suprafaţă arabilă în anul │ Suprafaţă arabilă în anul de cerere curent │
│ de cerere anterior - 20 ha │ - 35 ha grâu │
│ orz │ │
X├────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ A │ B │
└────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘
Suprafaţa arabilă nou declarată în anul curent este de 15 ha şi reprezintă mai puţin de 50% din 35 ha, nu este îndeplinită prima condiţie, nu se mai face verificarea culturilor, nu reprezintă excepţie de la diversificarea culturilor şi se procedează conform capitolului 5.2 prezentat anterior. 6. MENŢINEREA PAJIŞTILOR PERMANENTE EXISTENTE - COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU La nivelul statelor membre sunt necesare măsuri suplimentare pentru a proteja pajiştile permanente. În conformitate cu art. 19 din OUG nr. 3/2015 menţinerea pajiştilor permanente existente implică: a) interdicţia de a converti/ara suprafeţele de pajişti permanente situate în ariile naturale protejate desemnate potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare; b) proporţia dintre suprafaţa totală cu pajişti permanente şi suprafaţa agricolă totală declarate la APIA, nu trebuie să scadă cu mai mult de 5% faţă de proporţia de referinţă stabilită în anul 2015; c) în cazul în care proporţia de referinţă a scăzut cu peste 5% la nivel naţional, se instituie obligaţii la nivel de exploataţie de a reconverti terenul în pajişti permanente pentru acei fermieri care au la dispoziţie teren care a fost convertit din teren cu pajişti permanente în teren pentru alte utilizări într-o perioadă din trecut, aşa cum este prevăzut în art. 44 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat, denumit în continuare Regulamentul nr. 639/2014. Aceasta prevedere nu se aplică în cazul în care scăderea cu peste 5% provine din împădurire, cu condiţia ca împădurirea să fie compatibilă cu mediul şi să nu includă plantaţiile de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt, de brazi de Crăciun sau de arbori cu creştere rapidă pentru producţia de energie. 7. ELEMENTELE CONSIDERATE ZONE DE INTERES ECOLOGIC APLICATE ÎN ROMÂNIA - COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU Conform art. 46 alin. (1) al Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 (1), respectiv art. 20 din O.U.G. nr. 3/2015, în cazul în care terenul arabil al unei exploataţii este mai mare de 15 hectare, fermierii se asigură că, începând cu anul 2015, o suprafaţă care corespunde unui procent de cel puţin 5% din terenul arabil al exploataţiei pe care fermierul l-a declarat în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 este zonă de interes ecologic. În România sunt considerate ca zone de interes ecologic următoarele: - terase; - elemente de peisaj: i. garduri vii/fâşii împădurite ii. arbore izolat iii. arbori în aliniament iv. grup de arbori/pâlcuri arbustive din zona de câmpie v. margini de câmp vi. iazuri vii. rigole; - zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare; - zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie; - terenuri agricole împădurite prin Măsura 221 din PNDR 2007-2013 şi Măsura 8 din PNDR 2014-2020; - zone cu strat vegetal; - zone cu culturi fixatoare de azot. Zonele de interes ecologic sunt situate în teren arabil, cu excepţia zonelor cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie şi a terenurilor agricole împădurite. Elementele de peisaj şi zonele tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare pot fi adiacente terenului arabil al exploataţiei declarat de fermier. Zonele de interes ecologic sunt situate pe terenul pentru care fermierul face dovada utilizării legale. În conformitate cu art. 16 din Ordinul MADR nr. 619/2015 zonele de interes ecologic care sunt eligibile la plată în cadrul schemei unice de plată pe suprafaţă sunt următoarele: a) terasele; b) arborii izolaţi; c) arborii în aliniament, în cazul în care lăţimea şirului de arbori măsurată la nivelul solului pe care nu se poate desfăşura activitate agricolă este mai mică de 2 m; d) marginile de câmp, incluse în suprafaţa blocului fizic, cu iarbă, pe care se respectă normele de ecocondiţionalitate; e) zonele tampon-fâşii de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea apelor de suprafaţă stabilite prin GAEC 1; f) zonele cu strat vegetal; g) zonele cu culturi fixatoare de azot. România aplică factorii de conversie şi de ponderare, propuşi în Anexa X la Reg. (UE) 639/2014 modificată prin Reg. (UE) 1001/2014, şi în anexa nr. 7 din Ordinul MADR nr. 619/2015.
┌─────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┐
│ Element │ Detalii │Factor │Factor de│Suprafaţa│
│ │ │de │ponderare│zonei de │
│ │ │conversie│ │interes │
│ │ │ │ │ecologic │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │4 = 2 x 3│
├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Terase (pe 1 m lungime) │Construcţii destinate prevenirii şi combaterii│ │ │ │
│ │eroziunii solului, executate de-a lungul │ │ │ │
│ │curbelor de nivel, pe terenuri arabile în │ │ │ │
│ │pantă │ │ │ │
│ │Înălţime minimă 1 m │ │ │ │
│ │Lăţime minimă 3 m │2 │1 │2 mp │
├─────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┤
│Elemente de peisaj: │
├┬────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┤
││garduri vii/fâşii │Şiruri de arbuşti/arbori formate din diferite │ │ │ │
││împădurite (pe 1 m) │specii, cu lăţimea de maximum 10 metri │5 │2 │10 mp │
├┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
││arbore izolat │Arbore cu diametrul coroanei de minimum │ │ │ │
││(per arbore) │4 metri │20 │1,5 │30 mp │
├┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
││arbori în aliniament │Şiruri de arbori cu diametrul coroanei de │ │ │ │
││(pe 1 m) │minimum 4 metri şi spaţiul dintre coroane de │ │ │ │
││ │maximum 5 metri │5 │2 │10 mp │
├┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
││grup de arbori/pâlcuri │Arbori ale căror coroane se întrepătrund/ │nu se │ │ │
││arbustive din zona de │pâlcuri arbustive, ce ocupă o suprafaţă de │aplică │ │ │
││câmpie (pe 1 mp) │maximum 0,3 ha în ambele cazuri │ │1,5 │1,5 mp │
├┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
││margini de câmp (pe 1m) │Margini de teren, cu lăţimi cuprinse între 1 │ │ │ │
││ │şi 20 metri, fără producţie agricolă │6 │1,5 │9 mp │
├┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
││Iazuri (pe 1 mp) │Acumulări permanente naturale de apă │nu se │ │ │
││ │stătătoare, exclusiv rezervoarele din beton │aplică │ │ │
││ │sau din plastic, cu suprafaţa de maximum │ │ │ │
││ │0,1 ha │ │1,5 │1,5 mp │
├┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
││rigole (pe 1 m) │Şanţuri sau canale cu o lăţime maximă de │ │ │ │
││ │6 metri, precum şi cursurile deschise de apă │ │ │ │
││ │pentru irigaţii sau drenare, exclusiv cele cu │ │ │ │
││ │pereţi betonaţi. │3 │2 │6 mp │
├┴────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Zone tampon (pe 1 m) │Fâşii de protecţie existente pe terenurile │ │ │ │
│ │agricole situate în vecinătatea apelor de │ │ │ │
│ │suprafaţă, a căror lăţime minimă este de 1 m │ │ │ │
│ │pe terenurile cu panta de până la 12% şi de │ │ │ │
│ │3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, │ │ │ │
│ │panta terenului fiind panta medie a blocului │ │ │ │
│ │fizic adiacent cursului de apă (obligatorii │ │ │ │
│ │prin GAEC 1). - De-a lungul cursurilor de apă,│ │ │ │
│ │aceste zone pot include benzi cu vegetaţie │ │ │ │
│ │riverană cu o lăţime de până la 10 m. │6 │1,5 │9 mp │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Zone cu specii │Zone cu plantaţii de salcie (Salix L), Plopul │nu se │ │ │
│forestiere cu ciclu │alb (Populus alba) şi Plopul negru (Populus │aplică │ │ │
│scurt de producţie │nigra), Salcâmul (Robinia pseudoacacia) │ │ │ │
│(pe 1 mp) │ │ │0,3 │0,3 mp │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Zonele împădurite │Terenuri agricole împădurite prin Măsura 221 │nu se │ │ │
│menţionate la articolul │"Prima împădurire a terenurilor agricole" din │aplică │ │ │
│32 alineatul (2) litera │cadrul PNDR 2007- 2013 sau prin Măsura nr. 8 │ │ │ │
│(b) punctul (ii) din │"Împădurirea şi crearea de suprafeţe │ │ │ │
│Regulamentul 1307/2013 │împădurite şi perdele forestiere"din cadrul │ │ │ │
│(pe 1 mp) │PNDR 2014-2020 │ │1 │1 mp │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Zone cu strat vegetal │Culturile prevăzute în anexa II │nu se │ │ │
│(pe 1 mp) │ │aplică │0,3 │0,3 mp │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Zonele cu culturi │Culturile prevăzute în anexa III │nu se │ │ │
│fixatoare de azot │ │aplică │ │ │
│(pe 1 mp) │ │ │0,7 │0,7 mp │
└─────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┘
În aplicaţia electronică IPA-ONLINE sistemul va aplica aceste ponderi şi va face automat calculele în funcţie de declaraţia beneficiarului. În interfaţă şi în cererea de sprijin se vor afişa informaţiile conform tabelului de mai jos: II.B. DECLARAŢIE ZONE DE INTERES ECOLOGIC (ZIE) - 2015 ID fermier RO .................. Nume şi prenume/Denumire exploataţie: ................................
┌────┬─────┬───────────────────────┬────────┬──────────────────────────────────────────┐
│Nr. │Judeţ│Informaţii identificare│Nr. │ Zone de interes ecologic (ZIE) │
│Crt.│ │ parcele │Parcelă ├───┬───────┬──────┬──────┬──────┬─────────┤
│ │ ├──────────┬──────┬─────┤/cultură│Cod│Identi-│ZIE │Factor│Factor│Suprafaţă│
│ │ │Localitate│Cod │Nr. │ │ZIE│ficator│decla-│de │de │ZIE │
│ │ │Comună/ │Siruta│Bloc │ │ │ZIE │rată │con- │ponde-│calculată│
│ │ │Oraş │ │fizic│ │ │ │buc/m/│versie│rare │- mp/ha- │
│ │ │ │ │ │ │ │ │mp │ │ │ │
├────┼─────┼──────────┼──────┼─────┼────────┼───┼───────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │
├────┼─────┼──────────┼──────┼─────┼────────┼───┼───────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼──────────┼──────┼─────┼────────┼───┼───────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼──────────┼──────┼─────┼────────┼───┼───────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼──────────┼──────┼─────┼────────┼───┼───────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼──────────┼──────┼─────┼────────┼───┼───────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┴─────┴──────────┴──────┴─────┴────────┴───┴───────┴──────┴──────┴──────┼─────────┤
│ TOTAL SUPRAFAŢĂ ZIE (1) │ │
│ │ │
│ (terase, elemente de peisaj, zone tampon, specii forestiere, terenuri │ │
│ agricole împădurite) │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ TOTAL SUPRAFAŢĂ ZIE (2) - zone cu strat vegetal(culturi de toamnă) şi │ │
│ culturi fixatoare de azot (2) │ │
│ │ │
│ calcutată prin preluare din declaraţie de suprafaţă şi aplicare factor de │ │
│ conversie şi ponderare │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ TOTAL SUPRAFAŢĂ ZIE (1) + (2) │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ TOTAL SUPRAFAŢĂ TEREN ARABIL │ │
│ │ │
│ (rezultată din declaraţia de suprafaţă) │ │
├───────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ *) │% ZIE din TOTAL SUPRAFAŢĂ TEREN ARABIL │ │
└───────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────┴─────────┘
În declaraţia menţionată, identificatorul ZIE este alocat automat de către aplicaţia IPA-online, cu excepţia culturilor succesive pentru strat vegetal şi pentru culturi fixatoare de azot, care sunt parcele SAPS. Excepţii de la obligaţia de a declara minim 5% din terenul arabil ca zone de interes ecologic Conform articolului 46 (4) al Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, alineatul (1) menţionat anterior nu se aplică exploataţiilor: (a) în cazul cărora peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee, este teren lăsat în pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să nu fie mai mare de 30 de hectare. (b) în cazul cărora peste 75% din suprafaţa agricolă eligibilă este păşune permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee sau este cultivată cu culturi aflate sub apă (orez) fie o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură, sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să nu fie mai mare de 30 de hectare. Fermierii care exploatează suprafeţe de teren arabil mai mici de 15 ha trebuie să declare zone de interes ecologic (terase, zone tampon şi elemente de peisaj) amplasate pe terenul exploataţiei. Plante care intră în calcul excepţii de la zone de interes ecologic (ZIE) şi de la diversificarea culturilor sunt:
┌─────────────────────────┬────────┬─────────────────────────────────────────┐
│ Categoria │ Coduri │ Nume cultură │
│ │ │ │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Pajişti permanente │ 603 │Pajişti permanente comunale utilizate în │
│ │ │comun │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 604 │Pajişti permanente utilizate în comun │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 605 │Pajişti permanente comunale utilizate │
│ │ │individual │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 606 │Pajişti permanente utilizate individual │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 607 │Fâneaţă utilizată individual │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 608 │Fâneţe comunale utilizate individual │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 660 │Livadă tradiţională utilizată ca păşune │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 661 │Livadă tradiţională utilizată ca fâneaţă │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Teren necultivat │ 970 │Teren necultivat │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 972 │Teren sub sere şi solarii necultivat │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Orez │ 111 │Orez │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Iarbă/furaje erbacee │ 450 │Pajişti temporare │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 451 │Plante de nutreţ │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 973 │Trifoi │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 974 │Lucerna │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 978 │Ghizdei │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 975 │Sparceta │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 976 │Phacelia │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Leguminoase │ 973 │Trifoi │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 974 │Lucerna │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 975 │Sparcetă │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 976 │Phacelia │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 978 │Ghizdei │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 151 │Mazăre boabe │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 152 │Fasole boabe │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 153 │Linte │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 154 │Bob │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 155 │Lupin │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 156 │Fasoliţă │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 157 │Năut │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 158 │Măzăriche de toamnă │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 159 │Mazăre furajeră de toamnă │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 203 │Soia │
├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ 160 │Alte leguminoase pentru boabe │
└─────────────────────────┴────────┴─────────────────────────────────────────┘
Secţiunea II.B. Declaraţia zone de interes ecologic (ZIE) 2015 din cererea unică de plată 2015 cuprinde şi excepţiile de la zone de interes ecologic, respectiv modalitatea de calcul a proporţiilor de culturi care contribuie la înverzire din total arabil/agricol, astfel încăt să se asigure eligibilitatea pentru practicile agricole benefice pentru climă şi mediu. În aplicaţia IPA-online, se va afişa după caz un mesaj de forma "Vă încadraţi la excepţie ZIE" sau "Nu vă încadraţi la excepţie ZIE". Excepţii zone de interes ecologic (ZIE) - în cazurile în care proporţiile din col. 4 sau 6 sunt de minim 75%
┌──────────┬──────────┬───────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬─────────┐
│Suprafaţă │Suprafaţă │Suprafaţă │% teren │Suprafaţă │% teren │Suprafaţa │Diferenţa│
│totală de │totală de │teren │arabil │din teren │agricol │pajişte │suprafaţa│
│teren │teren │arabil cu │cu iarbă │agricol │acoperit │permanentă│arabilă │
│arabil │agricol │iarbă/ │/furaje │acoperit │cu pajişte│ │care nu │
│din │din │furaje │erbacee/ │cu pajişte│permanentă│ │face │
│declaraţia│declaraţia│erbacee/ │pârloagă/ │permanentă│/iarbă │ │obiectul │
│de │de │leguminoase│combinaţii│/iarbă/ │/furaje │ │utili- │
│suprafaţă │suprafaţă │/pârloagă/ │ale │furaje │erbacee/ │ │zărilor │
│ │ │combinaţii │acestora │erbacee/ │orez/ │ │din col │
│ │ │ale │din │orez/ │combinaţii│ │3 sau 5 │
│ │ │acestora/ │Suprafaţă │combinaţii│din │ │ │
│ │ │ │totală de │ale │Suprafaţă │ │col 1-3 │
│ │ │ │teren │acestora │totală de │ │sau │
│ │ │ │arabil │ │teren │ │ │
│ │ │ │(col. 3/ │ │agricol │ │col 1 - │
│ │ │ │col. 1) │ │(col. 5/ │ │(5-7) │
│ │ │ │ │ │col. 2) │ │ │
├──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │
├──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴──────────┴───────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴─────────┘
────────── *) Se va afişa după caz un mesaj de forma "Vă încadraţi la excepţie ZIE" sau "Nu vă încadraţi la excepţie ZIE"────────── Mod de identificare şi gestionare a zonelor de interes ecologic
┌─────────────────────────┬────────────┬──────────┬─────────┬─────────┬──────┐
│ Denumire zonă de │identificare│ mod │ factor │ factor │lăţime│
│ interes ecologic │ element │delimitare│conversie│ponderare│buffer│
├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Terase │ TS │ linie │ 2 │ 1.0 │ 3 │
├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Elemente de peisaj - │ GV │ linie │ 5 │ 2.0 │ 10 │
│Garduri vii/fâşii │ │ │ │ │ │
│împădurite │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Elemente de peisaj - │ IZ │ poligon │ 1 │ 1.5 │ 0 │
│Iazuri │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Elemente de peisaj - │ RG │ linie │ 3 │ 2.0 │ 6 │
│Rigole │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Elemente de peisaj - │ MC │ linie │ 6 │ 1.5 │ 20 │
│Margini de câmp │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Elemente de peisaj - │ AA │ linie │ 5 │ 2.0 │ 4 │
│Arbori în aliniament │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Elemente de peisaj - Grup│ GA │ poligon │ 1 │ 1.5 │ 0 │
│de arbori/pâlcuri │ │ │ │ │ │
│arbustive din zona de │ │ │ │ │ │
│câmpie │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Elemente de peisaj - │ AI │ punct │ 20 │ 1.5 │ 4 │
│Arbori izolaţi │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Zone împădurite │ ZP │ poligon │ 1 │ 1.0 │ 0 │
├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Zone tampon - Fâşii de │ ZT1 │ linie │ 6 │ 1.5 │ 3 │
│protecţie panta bloc > │ │ │ │ │ │
│12% │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Zone tampon - Fâşii de │ ZT │ linie │ 6 │ 1.5 │ 1 │
│protecţie panta bloc │ │ │ │ │ │
│< 12% │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Zone cu specii forestiere│ SF │ poligon │ 1 │ 0.3 │ 0 │
│cu ciclu scurt de │ │ │ │ │ │
│producţie │ │ │ │ │ │
└─────────────────────────┴────────────┴──────────┴─────────┴─────────┴──────┘
┌─────────────────────────┬────────────┬──────────┬─────────┬─────────┬──────┐
│ Denumire │ factor │ factor │ │ │ │
│ element de peisaj │ conversie │ponderare │ │ │ │
├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Zone cu culturi fixatoare│ 1 │ 0.7 │ │ │ │
│de azot │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Zone cu strat vegetal │ 1 │ 0.3 │ │ │ │
└─────────────────────────┴────────────┴──────────┴─────────┴─────────┴──────┘
Mod de interpretare a bufferelor utilizate pentru delimitarea ZIE
┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│ Zonă de interes ecologic digitizată │ Mod interpretare buffer │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ Terase │ Să fie egală sau să iasă din buffer │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ Elemente de peisaj-Garduri vii/fâşii │ Dacă iese din buffer nu este │
│ împădurite │ eligibil │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ Elemente de peisaj-Arbori izolaţi │ Coroana să fie egală sau să iasă din│
│ │ buffer │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ Elemente de peisaj-Arbori în │ Diametrul coroanelor să fie egal sau│
│ aliniament │ să iasă din buffer │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ Elemente de peisaj-Grup de arbori/ │ Aria maximă 0,3 ha │
│ pâlcuri arbustive din zona de câmpie │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ Elemente de peisaj-Margini de câmp │ Să se încadreze în buffer │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ Elemente de peisaj-Iazuri │ Aria maximă 0,1 ha │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ Elemente de peisaj-Rigole │ Dacă iese din buffer nu este │
│ │ eligibil │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ Zone tampon-Fâşii de protecţie panta │ Să fie egală sau să iasă din buffer │
│ bloc > 12% │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ Zone tampon-Fâşii de protecţie panta │ Să fie egală sau să iasă din buffer │
│ bloc < 12% │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ Zone cu specii forestiere cu ciclu │ Se delimitează pe imagine │
│ scurt de producţie │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ Zone împădurite │ Aria minimă 0,5 ha │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ Zone cu strat vegetal │ Se delimitează normal parcela - nu │
│ │ în stratul EFA │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ Zone cu culturi fixatoare de azot │ Se delimitează normal parcela - nu │
│ │ în stratul EFA │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘
7.1. Terase Potrivit art. 46, alin. (2), lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, art. 45, alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014, respectiv Ordinul MADR, MMAP, ANSVSA nr. 352/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, terasele situate pe teren arabil, reprezintă zone de interes ecologic. În această categorie intră terasele protejate în conformitate cu prevederile art. 45, alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014, precum şi alte terase. Calculul suprafeţelor se face în conformitate cu art. 46, alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014. Terase (pe 1 m): factor de conversie = 2, factor de ponderare = 1. Zona de interes ecologic = 2 mp. Pentru a fi eligibile la plată ca zone de interes ecologic, terasele situate în teren arabil trebuie să aibă o înălţime de minim 1 m şi o lăţime de minim 3 m. Terasele constituie totodată elemente de ecocondiţionalitate, potrivit art. 93, alin. (1) şi Anexei II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 (GAEC 5 - Gestionarea minimă a terenului, care să reflecte condiţiile locale specifice pentru limitarea eroziunii şi GAEC 7 - "Menţinerea particularităţilor peisajelor, inclusiv, dacă este cazul, a teraselor", respectiv Ordinul MADR, MMAP, ANSVSA nr. 352/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România. (GAEC 5 - Gestionarea minimă a terenului care să reflecte condiţiile locale specifice pentru limitarea eroziunii).────────── *) Notă CTCE: Imaginile se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la paginile 31 şi 32 (a se vedea imaginile asociate).────────── Terasele sunt construcţii destinate prevenirii şi combaterii eroziunii solului, executate de-a lungul curbelor de nivel, pe terenuri agricole în pantă. Terasele se amenajează pe pante de peste 15-16%, fiind formate din platforma şi taluz. Prin lucrarea de terasare se creează condiţii de exploatare raţională a suprafeţelor respective şi anume: - se reduc scurgerile de suprafaţă şi pierderile de sol, creându-se condiţii optime de dezvoltare a culturilor; - se valorifică terenurile erodate şi neproductive; - permite mecanizarea lucrărilor de întreţinere. Pe suprafaţa treptei, denumită platformă, se înfiinţează culturile de bază (vie, pomi fructiferi, inclusiv culturi arabile), iar taluzul se lasă înierbat sau pe el se poate înfiinţa o cultură secundară (coacăz, zmeur, mur). Din cauza acţiunii distructive a unor factori naturali, sunt necesare o serie de lucrări, cum ar fi: - refacerea taluzurilor degradate, prin reînsămânţări sau consolidări cu brazde de iarbă; - nivelarea platformei teraselor şi astuparea denivelărilor produse de şiroirile de apă; - refacerea racordării teraselor cu potecile, drumurile, zonele de întoarcere şi debuşeele; - supraînălţarea teraselor în zonele depresionare; - consolidarea taluzurilor surpate cu gărduleţe de nuiele înalte de 0,4-0,6 m; - repararea lucrărilor de zidărie la terasele cu zid de sprijin; - cosirea repetată a vegetaţiei de pe taluzuri şi combaterea creşterii arborilor şi arbuştilor pe taluzuri;────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 33 (a se vedea imaginea asociată).────────── Agricultorii care utilizează teren agricol amenajat cu terase şi solicită plăţi în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă sunt obligaţi să menţină aceste terase în bune condiţii agricole şi de mediu, chiar dacă nu mai sunt folosite pentru producţie: taluzurile să fie înierbate, pe taluz şi pe banchetă să nu se dezvolte vegetaţie nedorită arbustieră sau arboricolă. De asemenea, trebuie preîntâmpinată formarea de rigole, ogaşe, ravene, torenţi, toate acestea favorizând degradarea teraselor prin scurgerea apei din precipitaţii conform normelor de ecocondiţionalitate. Sunt acceptate ca element ZIE numai terasele situate în teren arabil. Terasele pe teren arabil vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din aplicaţie iar lăţimea acestora să fie de minim 3 m.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 33 (a se vedea imaginea asociată).────────── Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de 3 m. Pentru a fi considerată element ZIE lăţimea terasei trebuie să fie egală sau să depăşească acest contur. În IPA online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului digitizat.────────── *) Notă CTCE: Imaginile se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 34 şi 35 (a se vedea imaginile asociate).────────── 7.2. Elemente de peisaj 7.2.1. Garduri vii/fâşii împădurite În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (a) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul MADR nr. 619/2015, garduri vii/fâşii împădurite cu o lăţime de până la 10 m reprezintă elemente de peisaj. Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care prevede: Factor de conversie (m pe mp) = 5, Factor de ponderare = 2, Zona de interes ecologic garduri vii/fâşii împădurite pentru 1 metru liniar = 10 mp Pentru calculul suprafeţelor ZIE, garduri vii/fâşii împădurite mai înguste de 10 metri reprezintă o zonă de interes ecologic pentru care se alocă o suprafaţă de 10 mp pentru fiecare metru liniar, indiferent de lăţimea acestora, dar nu mai late de 10 m. Nu sunt zone de interes ecologic garduri vii/fâşii împădurite cele care au o lăţime mai mare de 10 metri. Dacă gardurile vii/fâşii împădurite sunt despărţite de goluri mai mari de 1 metru liniar pe zona îngustă, acestea trebuie separate în două sau mai multe zone, pentru a respecta cerinţele minime. Trebuie avut în vedere faptul că gardurile vii/fâşii împădurite sunt luate în calcul doar dacă se situează pe terenul arabil al parcelei sau se învecinează cu parcela de teren arabil pe latura lungă a gardului viu/fâşii împădurite. Exemplul 1:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 36 (a se vedea imaginea asociată).────────── Exemplul 2:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 36 (a se vedea imaginea asociată).────────── Exemplul 3:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 37 (a se vedea imaginea asociată).────────── Exemplul 4:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 37 (a se vedea imaginea asociată).────────── Exemplul 5:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 38 (a se vedea imaginea asociată).────────── Garduri vii/fâşii împădurite vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie, folosind instrumentul linie din aplicaţie iar lăţimea acestora să fie de maxim 10 m.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 38 (a se vedea imaginea asociată).────────── Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de 10 m. Pentru a fi considerat element ZIE gardul viu nu trebuie să depăşească acest contur. În IPA online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului digitizat.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 39 (a se vedea imaginea asociată).────────── 7.2.2. Arbori izolaţi În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (b) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul MADR nr. 619/2015, arborii izolaţi cu un diametru al coroanei de minimum 4 m reprezintă elemente de peisaj. Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care prevede: Arbore izolat (per arbore) se aplică un factor de conversie = 20, un factor de ponderare = 1.5 de unde rezultă o zona de interes ecologic = 30 mp. Pentru calculul suprafeţelor ZIE, un arbore izolat cu diametrul coroanei de minim 4 metri reprezintă o zona de interes ecologic pentru care se alocă o suprafaţă de 30 mp indiferent de diametrul coroanei. Nu reprezintă zone de interes ecologic arborii izolaţi cu o coroană cu un diametru mai mic de 4 metri. Exemple de arbori izolaţi cu diametrul coroanei de minim 4 m. Exemplul 1:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 40 (a se vedea imaginea asociată).────────── Exemplul 2:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 41 (a se vedea imaginea asociată).────────── Exemplul 3:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 41 (a se vedea imaginea asociată).────────── Exemplul 4:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 42 (a se vedea imaginea asociată).────────── Exemplul 5:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 42 (a se vedea imaginea asociată).────────── Arborii izolaţi vor fi delimitaţi pe imaginile ortofoto cu un punct, folosind instrumentul punct din aplicaţie, iar diametrul coroanei să fie de minimum 4 m.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 43 (a se vedea imaginea asociată).────────── Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu diametrul de 4 m. Pentru a fi considerat element ZIE arborele izolat trebuie să aibe coroana egală sau mai mare decât acest contur. În IPA online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 43 (a se vedea imaginea asociată).────────── 7.2.3. Arbori în aliniament În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (c) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul MADR nr. 619/2015, reprezintă elemente de peisaj arborii în aliniament cu un diametru al coroanei de minimum 4 m; spaţiul dintre coroane nu trebuie să depăşească 5 m. Doi sau mai mulţi arbori pot fi în aliniament dacă diametrul coroanei este de minim 4 metri, iar spaţiul dintre coroane nu depăşeşte 5 metri. Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care prevede: Arbori în aliniament (pe 1 m): factor de conversie = 5, factor de ponderare = 2, zona de interes ecologic = 10 mp. Declararea unui şir de arbori în aliniament care respectă cerinţele mai sus menţionate reprezintă o zonă de interes ecologic cu suprafaţă de 10 mp pentru fiecare metru liniar. Un şir de arbori care are o lungime de 10 metri va avea o suprafaţă de 100 metri pătraţi după aplicarea factorilor de conversie şi a ponderilor aferente. Exemplul 1: distanţa dintre coroanele arborilor mai mică de 5 metri────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 44 (a se vedea imaginea asociată).────────── Exemplul 2:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 44 (a se vedea imaginea asociată).────────── Exemplul 3:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 44 (a se vedea imaginea asociată).────────── Exemplul 4: Două elemente ZIE "arbori în aliniament" Nu pot fi consideraţi un singur şir de arbori în aliniament deoarece între şirul de copaci din partea dreaptă a imaginii şi coroana ultimului arbore din şirul din partea stângă este o distanţă mai mare de 5 metri.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 45 (a se vedea imaginea asociată).────────── În acest caz se vor delimita 2 elemente "arbori în aliniament". Exemplul 5: Şirul de copaci din partea stângă este element ZIE. Şirul de copaci de lângă drumul naţional aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, nu este la dispoziţia fermierului, face parte din zona de protecţie a drumului şi nu este element ZIE.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 45 (a se vedea imaginea asociată).────────── Arborii în aliniament vor fi delimitaţi pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din aplicaţie iar diametrul coroanelor acestora să fie de minim 4 m.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 46 (a se vedea imaginea asociată).────────── Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de 4 m. Pentru a fi considerat element ZIE un şir de arbori trebuie să aibă diametrul coroanelor egal sau mai mare decât acest contur. În IPA online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului digitizat. 7.2.4. Grup de arbori/pâlcuri arbustive din zona de câmpie În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (d) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul MADR nr. 619/2015, reprezintă elemente de peisaj arbori în grup, în care arborii sunt uniţi prin suprapunerea suprafeţelor acoperite de coroane, şi pâlcuri arbustive din zona de câmpie de maxim 0,3 ha în ambele cazuri. Se consideră grup de arbori, doi sau mai mulţi arbori, ce pot fi de grosimi şi înălţimi diferite, care se găsesc într-un perimetru mic de teren, coroanele lor sunt unite şi sunt vizibili în LPIS pe ortofotoplanuri. Arborii în grup şi pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt eligibili pentru ZIE dacă au o suprafaţă de maximum 3000 metri pătraţi. Pentru arbori în grup, condiţia de eligibilitate este ca arborii din grup să fie uniţi prin suprapunerea suprafeţelor acoperite de coroane. Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care prevede: Arbori în grup factor de ponderare = 1,5. Factor de conversie nu se aplică. Prin aplicarea factorului de ponderare pentru arbori în grup sau pâlcuri arbustive din zona de câmpie, care respectă cerinţele mai sus menţionate, unei suprafeţe de exemplu de 1000 metri pătraţi, rezultă o zonă de interes ecologic cu suprafaţă de 1500 mp. Exemplul 1:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 47 (a se vedea imaginea asociată).────────── Exemplul 2:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 47 (a se vedea imaginea asociată).────────── Exemplul 3:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 48 (a se vedea imaginea asociată).────────── Exemplul 4:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 48 (a se vedea imaginea asociată).────────── Grupul de arbori va fi delimitat pe imaginile ortofoto ca poligon utilizând instrumentul poligon din aplicaţie, aria maximă este de 0,3 ha.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 49 (a se vedea imaginea asociată).────────── În IPA online se va aplica automat factorul de ponderare.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 49 (a se vedea imaginea asociată).────────── 7.2.5. Margini de câmp Potrivit art. 46, alin. (2), lit. (c) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, elementele de peisaj reprezintă zone de interes ecologic. - Marginile de câmp, situate pe teren arabil, sunt considerate elemente de peisaj, conform art. 45, alin. (4), lit. (e) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014, respectiv Ordinul MADR, MMAP, ANSVSA nr. 352/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 49 (a se vedea imaginea asociată).────────── Calculul suprafeţelor se face în conformitate cu art. 46, alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care prevede: Margini de câmp (pe 1 m): factor de conversie = 6, factor de ponderare = 1,5. Zona de interes ecologic = 9 mp. Marginile de câmp sunt printre cele mai importante elemente de peisaj ce constituie zone de interes ecologic, cu rol în păstrarea şi îmbunătăţirea biodiversităţii în cadrul fermelor. Ele sunt habitate cu rol important în agricultură şi în conservarea mediului, având şi un rol cultural, ca element tradiţional de peisaj sau recreaţional. Aceste habitate nu se încadrează în tipurile specifice sau caracteristice de peisaj întrucât conţin o varietate de specii de plante ruderale specifice terenurilor arabile sau virane. De asemenea, pot fi prezente specii de ierburi cu port înalt, arbuşti, specii forestiere şi acvatice.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 50 (a se vedea imaginea asociată).────────── În trecut, rolul marginilor de câmp era, în principal, de delimitare a proprietăţii funciare (hotar, răzor). O dată cu dezvoltarea utilizării multifuncţionale a terenului, marginile de câmp îşi menţin unele din rolurile iniţiale, fiind identificate şi alte funcţii, care reflectă interacţiunile dintre culturi şi aceste habitate necultivate. Funcţiile marginilor de câmp seminaturale, sub aspectul bunelor practici agricole, sunt:
Domeniul Funcţia
Agronomic - Delimitarea proprietăţii, a terenului
- Protecţie împotriva animalelor sălbatice
- Adăpost pentru animale
- Protecţia culturilor (perdele de protecţie)
împotriva vântului şi a zăpezii
- Favorizarea dezvoltării insectelor polenizatoare
- Sursă de fructe, furaje şi lemn
Mediu - Reducerea eroziunii solului, provocată de vânt şi apă
- Reducerea poluării cu îngrăşăminte şi pesticide, în
special prin scurgere la suprafaţă, prin crearea de
zone tampon
Biodiversitate - Refugiu sau coridoare pentru fauna sălbatică
- Stimularea biodiversităţii şi conservarea faunei
sălbatice
- Menţinerea diversităţii peisajelor
Social şi recreaţional - Încurajarea activităţilor nonagricole
- Menţinerea caracteristicilor istorice şi a locurilor
cu o anumită semnificaţie.
Marginile de câmp constituie habitat pentru diverse specii de plante (ierburi, flori de câmp), care atrag insecte benefice (albine, bondari, viespi, fluturi - ce se hrănesc cu polen şi nectar, fiind polenizatori ai culturilor, sau buburuze, păianjeni - prădători ce se hrănesc cu insecte dăunătoare - afide). Marginile înierbate limitrofe culturilor agricole constituie un excelent habitat pentru păsările pe cale de dispariţie ce-şi fac cuibul pe sol, îndeosebi în zonele de câmpie: potârniche, prepeliţă (pitpalac), ciocârlie ş.a. Seminţele plantelor, precum şi insecte ca lăcuste, viespi, gândaci, fluturi şi larvele lor, constituie hrană pentru aceste păsări. Marginile de câmp constituie refugiu pentru iepuri de câmp şi mamifere mici (şoareci de câmp) care atrag răpitoare de noapte ca bufniţa, huhurezul, cucuveaua sau şoimul, constituind totodată coridoare ideale pentru deplasarea liberă a faunei sălbatice spre alte habitate.────────── *) Notă CTCE: Imaginile se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 51 (a se vedea imaginile asociate).────────── Pentru a fi eligibile la plată ca zone de interes ecologic, marginile de câmp trebuie să aibă o lăţime cuprinsă între 1 şi 20 de m. Aceste suprafeţe fac parte din parcelă, pot fi utilizate pentru întoarcerea utilajelor agricole la capetele parcelei şi ele nu se cultivă în scopul obţinerii de producţie agricolă. Ca lucrări de întreţinere, pentru respectarea GAEC 7, este necesară distrugerea vegetaţiei nedorite, reprezentată de buruieni care se pot răspândi uşor în culturile învecinate: pălămidă, brusture, scaiete, pir. Lucrările agricole, ca fertilizarea sau aplicarea de pesticide, pot avea efecte adverse asupra marginilor de câmp, de aceea ele trebuie evitate.────────── *) Notă CTCE: Imaginile se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 51 şi 52 (a se vedea imaginile asociate).────────── Marginile de câmp vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din aplicaţie iar lăţimea maximă a acestora este de 20 m.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 52 (a se vedea imaginea asociată).────────── Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de 20 m. Pentru a fi considerat element ZIE marginea de câmp trebuie să se încadreze în acest contur. În IPA online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului digitizat.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 52 (a se vedea imaginea asociată).────────── 7.2.6. Iazuri În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (f) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul MADR nr. 619/2015, reprezintă elemente de peisaj iazurile de până la cel mult 0,1 ha. Iazurile, vizibile în LPIS pe ortofotoplanuri, sunt eligibile pentru ZIE dacă au o suprafaţă de maximum 1000 metri pătraţi. Rezervoarele din beton sau din plastic nu sunt considerate zone de interes ecologic. Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care prevede: Pentru iazuri se aplică un factor de ponderare = 1,5; Factorul de conversie nu se aplică. Prin aplicarea factorului de ponderare pentru iazuri, care respectă cerinţele mai sus menţionate, unei suprafeţe de exemplu de 1000 metri pătraţi, rezultă o zonă de interes ecologic cu suprafaţă de 1500 mp. Exemplul 1:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 53 (a se vedea imaginea asociată).────────── Exemplul 2:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 54 (a se vedea imaginea asociată).────────── Exemplul 3:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 54 (a se vedea imaginea asociată).────────── Iazurile se vor delimita pe imaginile ortofoto ca poligon, folosind instrumentul poligon din aplicaţie, iar aria trebuie să fie de maxim 0,1 ha.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 55 (a se vedea imaginea asociată).────────── În IPA online se va aplica automat factorul de ponderare.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 55 (a se vedea imaginea asociată).────────── 7.2.7. Rigole În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (g) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul MADR nr. 619/2015, reprezintă elemente de peisaj rigolele cu o lăţime maximă de 6 m, inclusiv cursurile deschise de apă pentru irigaţii sau drenare; canalele cu pereţi de beton nu sunt considerate zone de interes ecologic. Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care prevede: Rigole (pe 1 m): factor de conversie = 3, factor de ponderare = 2, zona de interes ecologic = 6 mp. Prin aplicarea factorului de conversie şi a factorului de ponderare unei rigole cu o lungime de 10 metri liniari, care respectă cerinţele mai sus menţionate, rezultă o zonă de interes ecologic cu suprafaţă de 60 mp. Exemplul 1:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 56 (a se vedea imaginea asociată).────────── Exemplul 2:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 56 (a se vedea imaginea asociată).────────── Exemplul 3:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 57 (a se vedea imaginea asociată).────────── Exemplul 4:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 57 (a se vedea imaginea asociată).────────── Rigolele vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie, folosind instrumentul linie din aplicaţie iar lăţimea acestora să fie de maxim 6 m.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 58 (a se vedea imaginea asociată).────────── Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de 6 m. Pentru a fi considerată element ZIE o rigolă nu trebuie să depăşească acest contur. În IPA online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului digitizat.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 58 (a se vedea imaginea asociată).────────── 7.3. Zone tampon de-a lungul cursurilor de apă În conformitate cu art. 46 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, art. 45, alin. (5) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014, respectiv Ordinul MADR, MMAP, ANSVSA nr. 352/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, zonele tampon (fâşiile de protecţie) de-a lungul cursurilor de apă, situate pe teren arabil, reprezintă zone de interes ecologic. Potrivit prevederilor art. 45, alin. (5) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014, în această categorie intră zonele tampon aflate de-a lungul cursurilor de apă prevăzute de GAEC 1, SMR 1 sau SMR 10 menţionate în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, precum şi alte zone tampon. Lăţimea minimă a respectivelor zone tampon nu trebuie să fie mai mică de 1 metru. Zonele tampon trebuie să se afle pe un teren arabil sau să fie adiacente unui astfel de teren în aşa fel încât laturile lor lungi să fie paralele cu marginea unui corp de apă. Zonele tampon nu se cultivă în scopul obţinerii de producţie agricolă, dar este permis păşunatul sau cositul, cu condiţia ca zona tampon să poată fi în continuare distinsă de terenul agricol adiacent.────────── *) Notă CTCE: Imaginile se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 59 (a se vedea imaginile asociate).────────── Calculul suprafeţelor se face în conformitate cu art. 46, alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, respectiv Anexa X din acelaşi regulament.────────── *) Notă CTCE: Imaginile se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 60 (a se vedea imaginile asociate).────────── Zone tampon (pe 1 m): factor de conversie = 6, factor de ponderare = 1,5. Zona de interes ecologic = 9 mp. Zonele tampon de-a lungul cursurilor de apă, ca zone de interes ecologic, constituie totodată elemente de ecocondiţionalitate, potrivit art. 93, alin. (1) şi Anexei II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, după cum urmează: GAEC 1 - Crearea/menţinerea zonelor tampon de-a lungul cursurilor de apă. 1. Se menţin fâşiile de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă stabilite în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniu. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie este de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă. 2. În cazul în care pe terenul agricol situat în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă nu există fâşii de protecţie, fermierul are obligaţia înfiinţării şi menţinerii acestor fâşii, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole. SMR 1 - Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole ... g) să nu aplice îngrăşăminte organice sau minerale pe fâşiile de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă sau pe terenurile agricole situate în zonele de protecţie a apelor de suprafaţă ori în zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică a surselor de captare a apei potabile/minerale şi a lacurilor terapeutice, stabilite în conformitate cu legislaţia în domeniu. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie este de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%;────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 61 (a se vedea imaginea asociată).────────── SMR 10 - Introducerea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor " ... 4. Să nu aplice tratamente cu produse de protecţie a plantelor în zonele de protecţie a resurselor de apă, în zonele de protecţie sanitară şi ecologică, precum şi în alte zone protejate stabilite în condiţiile legii". Fâşiile de protecţie se înfiinţează de-a lungul cursurilor de apă şi trebuie să fie permanent acoperite cu vegetaţie spontană sau plante cultivate, având rolul de benzi tampon împotriva poluării apelor cu pesticide sau îngrăşăminte provenite din activităţile agricole şi de reducere a transportului şi a depunerii de aluviuni în apele de suprafaţă.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 61 (a se vedea imaginea asociată).────────── În ceea ce priveşte prevenirea poluării apelor cu pesticide, este interzisă aplicarea tratamentelor pe fâşiile de protecţie, cât şi aruncarea deşeurilor şi a resturilor de pesticide în şanţuri, canale, ape de suprafaţă sau pe terenurile agricole. Zonele tampon vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din aplicaţie iar acestea trebuie să aibă o lăţime minimă de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 62 (a se vedea imaginea asociată).────────── Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de 1 sau 3 m, funcţie de panta medie a blocului fizic. Pentru a fi considerat element ZIE zona tampon trebuie să fie egală sau mai mare decât acest contur. În IPA online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului digitizat.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 62 (a se vedea imaginea asociată).────────── 7.4. Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie În conformitate cu art. 46 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, art. 45, alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014, respectiv Ordinul MADR nr. 619/2015, zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie, situate pe terenuri agricole, reprezintă zone de interes ecologic. Zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie sunt considerate doar cele cultivate cu salcie (Salix L), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra) şi salcâm (Robinia pseudoacacia), inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. Cerinţele privind utilizarea produselor de protecţia plantelor Substanţele fito-sanitare utilizate pentru combaterea buruienilor la pregătirea terenului pentru instalarea culturii de salcie, în primul an de cultură, sunt cele cu remanenţă foarte mică în sol, acţiune sistemică în plante şi inactive în sol, din grupele (Xn) şi (Xi) - fără clasificare de periculozitate, conform legislaţiei în vigoare. În caz de necesitate, pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor este permisă numai utilizarea produselor de protecţia plantelor din grupele (Xn) şi (Xi). Acestea nu pun în pericol bio-diversitatea, dacă sunt aplicate cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare în domeniul utilizării produselor pentru protecţia plantelor. Este interzisă utilizarea produselor pentru protecţia plantelor clasificate din punct de vedere toxicologic ca toxice (T) şi foarte toxice (T+). În cazul plantaţiilor de plop alb, plop negru şi salcâm, produsele de protecţie a plantelor sunt utilizate în practica silvică pentru combaterea bolilor şi vătămărilor produse de agenţii fitopatogeni şi dăunători (defoliatori şi xilofagi). Pentru combaterea acestora se utilizează produse de protecţie a plantelor, cu respectarea reglementărilor UE în domeniu. Cerinţele privind utilizarea îngrăşămintelor minerale: Administrarea îngrăşămintelor în plantaţiile de salcie se va face primăvara înainte de creşterea lujerilor, şi se pot aplica sub formă minerală. Îngrăşămintele pe baza de N, P, K (azot, fosfor potasiu), pot fi necesare în funcţie de tipul de sol şi nu pot depăşi anual următoarele limite: - 80-150 kg/ha N substanţă activă - 60-100 kg/ha P substanţă activă - 40-80 kg/ha K substanţă activă În cazul plantaţiilor de plop alb, plop negru şi salcâm îngrăşămintele minerale nu sunt utilizate în mod curent în activitatea de producţie silvică, datorită troficităţii în general ridicate a speciilor forestiere din România. Factor de ponderare = 0,3 ZIE = 0,3 mp Factor de conversie nu se aplică. Declararea parcelelor cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie reprezintă o zonă de interes ecologic cu suprafaţă de 0,3 mp pentru fiecare metru pătrat cultivat cu speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie. Zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie se vor delimita pe imaginile ortofoto ca poligon folosind instrumentul poligon din aplicaţie, inclusiv parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 64 (a se vedea imaginea asociată).────────── În IPA online se va aplica automat factorul de ponderare.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 64 (a se vedea imaginea asociată).────────── Salcia (Salix L) Ciclul maxim de recoltă al salciei este de 22 de ani, recoltarea începe din anul III de vegetaţie, şi se execută anual din luna noiembrie până în luna februarie a anului următor.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 64 (a se vedea imaginea asociată).────────── Plopul alb (Populus alba) şi Plopul negru (Populus nigra) Ciclul maxim de recoltă 35 ani────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 65 (a se vedea imaginea asociată).────────── Salcâmul (Robinia pseudoacacia) Ciclul maxim de recoltă 35 ani.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 65 (a se vedea imaginea asociată).────────── 7.5. Zonele împădurite Zonele împădurite reprezintă zonele de interes ecologic prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, art. 46, alin. 1, litera (h) şi sunt definite în art. 32, alin. 2, litera (b), pct. (ii). În conformitate cu Ordinul MADR nr. 619/2015, art. 86, alin (5). Zonele împădurite sunt suprafeţe de teren arabil împădurite prin Măsura 221 "Prima împădurire a terenurilor agricole" din cadrul PNDR 2007-2013 sau prin Măsura nr. 8 "Împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite şi perdele forestiere" pe parcele cu suprafaţa minimă de 0,5 ha. Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor calculul acestora se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care prevede: Zone împădurite: factor de conversie = nu se aplică, factor de ponderare = 1, zona de interes ecologic = 1 mp. Declararea unui zone împădurite de 1 mp reprezintă o zonă de interes ecologic cu suprafaţă de 1 mp. Exemplul 1:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 66 (a se vedea imaginea asociată).────────── Exemplul 2:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 67 (a se vedea imaginea asociată).────────── Exemplul 3:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 67 (a se vedea imaginea asociată).────────── Exemplul 4:────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 68 (a se vedea imaginea asociată).────────── Zonele împădurite se vor delimita pe imaginile ortofoto ca poligon folosind instrumentul poligon din aplicaţie iar aria minimă a acestora trebuie să fie de 0,5 ha.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 68 (a se vedea imaginea asociată).────────── În IPA online se va aplica automat factorul de ponderare.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 68 (a se vedea imaginea asociată).────────── 7.6. Zone cu strat vegetal În conformitate cu art. 45, alin. 9 din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul MADR nr. 619/2015 zonele cu strat vegetal reprezintă zone de interes ecologic. lista culturilor pentru strat vegetal (culturi verzi)
Nr. Cod Denumirea populară Denumirea ştiinţifică
crt. cultura
1 158 Măzăriche de toamnă Vicia pannonica, Vicia villosa
2 159 Mazăre furajeră de toamnă Pisum sativum L
3 104 Secara Secale cereale
4 105 Orz Hordeum sativum
5 107 Ovăz Avena sativa
6 973 Trifoi Trifolium spp.
7 202 Rapiţă Brassica carinata
8 976 Phacelia Phacelia tanacetifolia
9 977 Muştar Sinapis spp.
10 978 Ghizdei Lotus corniculatus
Zonele cu strat vegetal sunt suprafeţele arabile cultivate cu specii incluse în Anexa nr. 9, considerate culturi secundare, care nu participă la calculul diversificării culturilor şi care asigură acoperirea solului pe timpul iernii, până la 1 martie. Data limită până la care aceste culturi trebuie încorporate în sol este 1 aprilie. Perioada de însămânţare a culturilor din Anexa nr. 9 este 1 august - 15 octombrie. Zonele acoperite de strat vegetal nu includ zonele acoperite de culturi de toamnă semănate în mod normal în vederea recoltării sau a păşunatului, care participă la respectarea GAEC 4 şi se pot înfiinţa inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. Pentru parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha se va alege TA în câmpul "Cod categorie de folosinta" din fereastra de salvare a parcelei. Suprafeţele pe care se solicită ajutor pentru pachetul 4 al Măsurii 10.1 agro-mediu şi clima, din PNDR 2014-2020, nu se iau în considerare în calculul zonelor cu strat vegetal. Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care prevede: Factor de conversie = nu se aplică Factor de ponderare = 0,3 ZIE = 0,3 mp Pentru zonele cu strat vegetal nu este necesară o delimitare suplimentară faţă de parcela SAPS digitizată. Sistemul informatic va calcula automat pentru parcelele solicitate cu codurile de cultură aferente suprafaţa ZIE şi va aplica ponderea. Muştar - Cod 977 Planta erbacee, muştarul (Sinapis spp.) face parte din familia Crucifere. Există mai multe soiuri de muştar: alb, negru, muştar de câmp, muştar sălbatic sau muştarul de Serepta cu gust aromat. Este o plantă de cultură cu originile în Asia (China) precum şi în zona mediteraneană. În vechime era folosit uleiul de muştar. Muştarul alb poate ajunge la înălţimea de peste un metru, iar cel negru trece de doi metri. Este o plantă anuală, erectă, care face flori de culoare galbenă cu patru petale, fructul face seminţe mici cu diametru de 1, 1.2 mm în diametru.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 70 (a se vedea imaginea asociată).────────── Phacelia - Cod 976 Phacelia (Phacelia tanacetifolia), specie anuală, a fost introdusă în ţara noastră ca plantă specific meliferă, fiind în acelaşi timp şi un bun nutreţ pentru animale şi pentru culturi de îngrăşăminte verzi. Phacelia este puţin pretenţioasă la condiţiile de climă şi sol, găsind în ţara noastră condiţii bune de cultură în toate regiunile. Planta creşte înaltă de 40-60 cm, cu o tulpină ramificată purtând mai multe inflorescenţe în formă de evantai a căror înflorire începe cu florile de la bază. Perioada de vegetaţie la facelia este scurtă, de la răsărire până la înflorire trecând 45-55 zile, iar durata înfloritului este de 30-50 zile depinzând de evoluţia factorilor climatici.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 70 (a se vedea imaginea asociată).────────── Ghizdei - Cod 978 Ghizdeiul (Lotus corniculatus) este o plantă perenă, cu sistem raticular bine dezvoltat şi profund, tulpini fistuoase, de 15- 40 (80) cm înălţime. Frunzele sunt pentafoliate, cu foliole scurt peţiolate, obovate sau lanceolate, glabre sau slab paroase. Florile sunt galbene, portocalii sau roşiatice, dispuse în umbele lung pedunculate. Fructul este o păstaie cilindrică, polisperma, cu seminţe mici, globuloase, de culoare brun-roşcată. Ghizdeiul are cerinţe moderate faţă de caldură, fiind răspândit pe arii întinse, 1-2°C, iar plantele pot rezista până la -25°C, chiar fără strat protector de zăpadă. Este rezistent la secetă şi foarte vivace. Conţinutul în proteină brută este destul de mare şi este bogată în caroten. Suportă păşunatul îndelungat, iar perenitatea lui mare este dată de capacitatea de autoînsămânţare. Înfloreşte din iunie până în septembrie şi nu produce meteorizaţii. Valoarea furajeră este apropiată de lucernă şi trifoi roşu.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 71 (a se vedea imaginea asociată).────────── 7.7. Zone cu culturi fixatoare de azot În conformitate cu art. 45, alin. 10 din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul MADR nr. 619/2015, zonele cu culturi fixatoare de azot reprezintă zone de interes ecologic. Culturile fixatoare de azot sunt prevăzute în Anexa nr. 10. Aceste culturi trebuie să fie prezente pe teren pe toată perioada lor de vegetaţie şi sunt considerate culturi principale şi participă la calculul diversificării culturilor, inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. Pentru parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha se va alege TA în câmpul "Cod categorie de folosinta" din fereastra de salvare a parcelei. Fermierii trebuie să respecte măsurile Codului de bune practici agricole în vigoare, referitoare la poluarea cu azot. În categoria culturi fixatoare de azot, conform Anexei nr. 10 din Ordinul MADR nr. 619/2015, sunt incluse:
┌────┬───────┬───────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│Nr. │ Cod │Denumirea populară │ Denumirea ştiinţifică │
│crt.│cultura│ │ │
├────┼───────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 1 │ 151 │ Mazăre │ Pisum sativum L │
├────┼───────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 2 │ 152 │ Fasole │ Phaseolus vulgaris L. │
├────┼───────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 3 │ 203 │ Soia │ Glycine max L. │
├────┼───────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 4 │ 153 │ Lintea │ Lens culinaris │
├────┼───────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 5 │ 155 │ Lupinul │ Lupinus perennis │
├────┼───────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 6 │ 157 │ Năutul │ Cicer arietinum │
├────┼───────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 7 │ 154 │ Bobul │ Vicia faba │
├────┼───────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 8 │ 156 │ Fasoliţa │ Vigna spp. │
├────┼───────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 9 │ 973 │ Trifoi │ Trifolium spp. │
├────┼───────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 10 │ 974 │ Lucernă │ Medicago sativa │
├────┼───────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 11 │ 975 │ Sparcetă │ Onobrychis viciifolia │
└────┴───────┴───────────────────┴───────────────────────────────────────────┘
Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care prevede Factor de conversie nu se aplică. Factor de ponderare = 0,7 ZIE = 0,7 mp Pentru zonele cu culturi fixatoare de azot nu este necesară o delimitare suplimentară faţă de parcela SAPS digitizată. Sistemul informatic va calcula automat pentru parcelele solicitate cu codurile de cultura aferente suprafaţa ZIE şi va aplica ponderea aferentă. Lucerna - Cod 974 Este numită şi regina plantelor de nutreţ, ce se cultiva pe soluri profunde, fertile, cu apă freatică la peste 3 m adâncime în zone mai calde, secetoase sau în regim irigat;────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 72 (a se vedea imaginea asociată).────────── Este o plantă ierboasă care poate atinge 1 m înălţime. Rădăcinile plantei ating o adâncime de peste 4,5 m, această caracteristică permite plantelor să supravieţuiască în perioadele de secetă. Ca şi celelalte leguminoase la fel şi lucerna are la rădăcină nodozităţi, unde trăiesc bacterii fixatoare de azot cu care planta trăieşte în simbioză. Planta conţine un procent ridicat de proteină, fiind folosită ca nutreţ, pentru însilozare, sau ca uscată ca fân. Ea este o plantă perenă, care atinge o vârstă de 4 până la 12 ani. În funcţie de sol şi regiunile climatice, lucerna poate asigura o cantitate de 10 t de fân la hectar. Pentru a obţine recolte mai mulţi ani la rând din aceeaşi cultură, se recomandă o dată pe an, recoltarea lucernei după perioada înfloritului. Trifoiul (Trifolium) - Cod 973 Trifoiul roşu preferă soluri fertile, uşor acide din zone mai umede; trifoiul hibrid ce rezistă în zonele mai umede şi reci; Trifoiul alb, care este răspândit în toate zonele cu umiditate şi lumină asigurată, în regim de păşune mai ales.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 73 (a se vedea imaginea asociată).────────── Este un gen de aproximativ 300 de specii de plante din familia leguminoaselor, Fabaceae. Sunt plante erbacee mici anuale, bienale sau plante perene cu viaţă scurtă. Frunzele sunt trifoliate (rareori 5- sau 7-foliate), cu stipelele adunate pe peţioluri, iar florile sunt grupate în inflorescenţe mici albe, roşii, violet sau galbene; păstăile mici, cu puţine seminţe, sunt închise în caliciu. Sparceta - Cod 975────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 73 (a se vedea imaginea asociată).────────── Creşte spontan în zonele de câmpie. Este perenă, ierboasă, relativ înaltă. Spre maturitatea seminţelor, tulpina se lignifică. Frunzele mari sunt imparipenat-compuse. Florile roz-violacee sunt grupate în racem lung pedunculat. Fructul este o păstaie indehiscentă, având la suprafaţă reticulaţii caracteristice, prevăzute cu spini. Sparceta este plantă furajeră şi meliferă. Lupinul - Cod 155 Lupinul este o plantă care se cultivă pentru nutreţ şi pentru îngrăşământ verde. În cadrul unui asolament în arabil, leguminoasele perene pot ocupa 20-33% datorită fenomenului de "oboseală" a solului care nu permite revenirea lor pe acelaşi loc, decât după 3-5 ani, în funcţie de specie şi durata culturii respective.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 74 (a se vedea imaginea asociată).────────── Mazărea (Pisum sativum) - Cod 151 Este o plantă ierboasă, cultivată, mazărea furajeră şi măzărichile cultivabile pe toate tipurile de sol, în climat de la uscat şi cald la umed şi rece, în amestec cu o cereală păioasă, pentru alcătuirea borceagurilor, mazărea pentru boabe, pe soluri cu fertilitate mijlocie spre bună, din toate zonele climatice;────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 74 (a se vedea imaginea asociată).────────── Face parte din familia leguminoaselor, fiind dicotiledonată. Rădăcina sa este pivotantă, cu nodozităţi. Tulpina este aeriană,ierboasă şi volubilă, însă fără ţesut de susţinere. Frunzele sunt compuse şi se termină cu cârcei. Florile sunt pe tipul 5 pedunculi, 5 sepale verzi, 5 petale inegale, 9 stamine unite şi un pistil. Fructul se numeşte păstaie. Fasole - Cod 152 Plantă erbacee anuală din familia leguminoaselor, cu frunzele compuse din trei foliole mari, păroase, cu flori albe, alb-verzui, roz sau roşii, cultivată pentru păstăile şi pentru seminţele sale folosite în alimentaţie (Phaseolus vulgaris). Păstaia fasolei, de culoare verde sau galbenă; fiecare dintre boabele care se află în interiorul acestei păstăi.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 75 (a se vedea imaginea asociată).────────── Fasoliţa - Cod 156 Seminţele de fasoliţă conţin în medie 26,0% proteină; 1,6% grăsimi; 52,0% substanţe extractive neazotate şi 4,0% celuloză. Fasoliţa se remarcă printr-un conţinut mai scăzut de celuloză, fierbere mai rapidă şi digestibilitate mai mare decât fasolea şi alte leguminoase. Are aproximativ aceleaşi utilizări ca şi fasolea, în plus se foloseşte şi ca îngrăşământ verde pe nisipuri sau ca furaj (păşune, masă verde, fân sau însilozată).────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 75 (a se vedea imaginea asociată).────────── Soia - Cod 203 Este cultivată pentru boabe, pe soluri neutre mai fertile în zone mai calde, cu umiditate asigurată, adesea irigate; Glycine hispida (Mnch.) Maxim, are rădăcina principală pivotantă care pătrunde în sol până la 1 m, uneori chiar până la 2 m. Ramificaţiile laterale ale rădăcinii principale pătrund şi ele în sol până la 30 - 40 cm. Pe ele se formează marea majoritate a nodozităţilor. Tulpina, înaltă de 50 - 200 cm, este dreaptă, pentagonală sau cilindrică, uneori volubilă. Pe tulpină şi ramuri se găsesc perişori de culoare gălbuie, brună, albicioasă, etc. Frunzele sunt trifoliate, cu foliolele şi potiolul păros. Frunzele cad când planta se apropie de maturitate. Stipele sunt mici. Florile sunt, de asemenea, mici şi grupate câte 3 - 9 (uneori mai multe) în raceme scurte.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 76 (a se vedea imaginea asociată).────────── Bobul - Cod 154 Bobul sau Vicia faba este o plantă leguminoasă, agăţătoare, anuală care este cultivată pentru folosinţa sa în bucătărie. Bobul are vrejul puternic, drept de până la 1,6 m înălţime. Sămânţa bobului poate varia în funcţie de soi dar în general e puţin mai mare decât bobul de fasole. Are culoarea galbenă la recoltare care se schimbă la uscare în brun. Puterea germinativă a bobului durează de la 4 la 6 ani. Rădăcina plantei poate ajunge la lungimea vrejului, iar nodurile au proprietatea de a fixa în pământ azotul din aer. Chiar dacă 80% din azotul fixat va fi consumat însăşi de plantă, 20% rămâne şi îmbogăţeşte solul.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 76 (a se vedea imaginea asociată).────────── Năutul - Cod 157 Năutul (Cicer arietinum), cunoscut şi sub denumirea de mazărea berbecilor, este o plantă leguminoasă anuală, originară din Asia Mică. Aspectul exterior al acestei plante diferă de cel al mazării prin forma frunzelor şi a păstăii, care de cele mai multe ori închide două sau trei boabe, foarte rar o singură boabă. Boabele năutului sunt asemănătoare cu cele de mazăre, singura deosebire fiind excrescenţa caracteristică a embrionului în formă de cioc, ce se aseamănă cu capul unui berbec; sunt colorate în roz deschis, galben şi foarte rar cafeniu.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 77 (a se vedea imaginea asociată).────────── Lintea - Cod 153 Lintea (denumită ştiinţific Lens culinaris) este o plantă anuală leguminoasă, scundă, păroasă, cu frunzele paripenat-compuse ale cărei seminţe sunt comestibile. Etimologic, numele acestei plante înseamnă lentilă şi provine din latinescul lens, datorită formei bombate şi circulare a seminţelor. Planta are cca 40 cm iar seminţele se găsesc în păstăi, ca şi mazărea şi fasolea. Spre deosebire de mazăre şi fasole, seminţele de linte sunt în general numai câte două în fiecare păstaie. Există mai multe varietăţi de linte.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 77 (a se vedea imaginea asociată).────────── 8. REGULI PENTRU STABILIREA VECINĂTĂŢII ZONEI DE INTERES ECOLOGIC 8.1. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent Gardul viu din partea dreaptă este adiacent terenului arabil şi implicit este considerat element ZIE.
┌──────────────────────────────────────┬────┐
│ │ │
│ Teren arabil │ │
│ │ │
└──────────────────────────────────────┴────┘
Gard viu
8.2. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent Gardul viu, din imaginea de mai jos, nu este adiacent terenului arabil datorită drumului care îl desparte de parcela agricolă. Acesta nu poate fi considerat ZIE nefiind adiacent parcelei de teren arabil în imediata vecinătate.
┌─────────────────────────────────┬────┬────┐
│ │ │ │
│ Teren arabil │ │ │
│ │ │ │
└─────────────────────────────────┴────┴────┘
Drum neeligibil/gard viu
────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 78 (a se vedea imaginea asociată).────────── 8.3. Exemplu în care elementul ZIE nu este adiacent pe latura lungă Acest gard viu atinge fizic terenul arabil la nord cu latura cea mai scurtă. Acest gard viu nu este considerat ZIE deoarece acesta nu este adiacent terenului arabil pe latura lungă.
┌──────────────────────────────────────────────────────┐
│ Teren arabil │
├─────────────────────────┬───┬────────────────────────┤
│ │ │ │
│ Păşuni permanente │ │ Păşuni permanente │
│ │ │ │
└─────────────────────────┴───┴────────────────────────┘
Gard viu
8.4. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent caracteristicilor neliniare În ceea ce priveşte caracteristicile neliniare, ele sunt considerate ca fiind adiacente, atât timp cât ating (sunt în contact fizic cu) terenul arabil. Prin urmare, acestea sunt incluse în stratul ZIE şi pot fi solicitate dacă sunt la dispoziţia fermierului.────────── *) Notă CTCE: Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 79 (a se vedea imaginea asociată).────────── 8.5. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent cu terenul arabil În acest exemplu doar gardul viu este considerat a fi adiacent terenului arabil, acesta trebuie inclus în stratul ZIE şi poate fi solicitat dacă este la dispoziţia fermierului. Şanţul nu este adiacent terenului arabil şi ca atare, nu poate fi ZIE, nefiind necesară delimitarea acestuia.
┌──────────────────┬──┬──┬──────────────────┐
│ │ │ │ │
│ Teren arabil 1 │ │ │ Păşune │
│ │ │ │ │
└──────────────────┴──┴──┴──────────────────┘
gard viu/şanţ
8.6. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent la adiacent În ceea ce priveşte acest exemplu ambele caracteristici de peisaj, gardul viu şi şanţul trebuie incluse în stratul ZIE. Gardul viu este adiacent pentru Teren arabil1, şanţul este adiacent pentru Teren arabil2.
Teren arabil2.
┌──────────────────┬──┬──┬──────────────────┐
│ │ │ │ │
│ Teren arabil1 │ │ │ Teren arabil2 │
│ │ │ │ │
└──────────────────┴──┴──┴──────────────────┘
gard viu/şanţ
8.7. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent, la adiacent, la adiacent Dacă fâşia tampon este inclusă în parcela de teren arabil, şanţul este adiacent terenului arabil acesta este considerat element ZIE, iar gardul viu nefiind adiacent terenului arabil nu este element ZIE.
┌──────────────────┬──┬──┬──┬────────────────────┐
│ │ │ │ │ │
│ Teren arabil │ │ │ │ Pajişte permanentă │
│ │ │ │ │ │
└──────────────────┴──┴──┴──┴────────────────────┘
:
fâşie tampon/şanţ/gard viu
În conformitate cu articolul 45 alineatul (11) din Regulamentul delegat (UE) nr 639/2014 "un fermier poate declara aceeaşi zonă sau acelaşi element de peisaj o singură dată într-un an cerere în scopul respectării cerinţei referitoare la zonele de interes ecologic". Prin urmare, nu poate exista nicio suprapunere de ZIE. Exemplu: gard viu cu un arbore izolat în el În acest exemplu elementul de peisaj este gardul viu iar arborele izolat nu poate fi considerat, în acelaşi timp, element de peisaj. În cazul în care zonele de interes ecologic sunt identificate şi înregistrate în sistemul bazat pe poligoane această suprafaţă constă dintr-un singur tip de ZIE şi nu este posibilă nici o suprapunere între diferite ZIE-uri.────────── *) Notă CTCE: Imaginile se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 bis din 18 mai 2015 la pagina 81 (a se vedea imaginea asociată).────────── 9. ACTUALIZAREA STRATULUI ZIE Actualizarea stratului ZIE este în strânsă legatură cu actualizarea LPIS. Ori de câte ori se constată o modificare, eroare sau omisiune sau, ori de câte ori normele PAC se modifică, stratul ZIE trebuie actualizat pentru a reflecta situaţia nouă. 10. EXEMPLE MOD DE CALCUL PENTRU RESPECTAREA PRACTICILOR BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU Exemplul 1: Un fermier are o exploataţie de 130 ha: - Teren arabil - 80 ha - Păşune - 50 ha În terenul arabil are: - o rigolă cu lăţimea de 4 m şi lungimea de 500 m, cât lungimea unei parcele declarate (având 4 m lăţime este exclusă din BF prin digitizare) - un grup de arbori - 0,28 ha în interiorul unei parcele (având aria mai mare de 1000 mp este exclus din BF prin digitizare) Acest fermier trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă şi mediu: 1. Diversificarea culturilor - terenul arabil al fermierului are 80 ha Are mai mult de 30 ha, deci trebuie să respecte condiţia - cel puţin trei culturi diferite pe suprafeţele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95% din terenul arabil. Un exemplu pentru îndeplinirea acestei condiţii poate fi: a. cultivă grâu pe maxim 60 ha şi b. cultivă porumb pe 15,3 (poate cultiva maxim 16 ha dar trebuie să respecte ZIE, pct.1c) şi c. cultivă mazăre pe 4,7 ha (vezi punctul 3c) TOTAL = 60 + 15,3 + 4,7 = 80 ha arabil 2. Menţinerea pajiştilor permanente existente. Fermierul menţine cele 50 ha declarate cu păşune. 3. Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 80 ha, pentru că este mai mare de 15 ha se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Fermierul trebuie să declare 4 ha zone de interes ecologic. Un exemplu pentru îndeplinirea acestei condiţii poate fi: a. Se declară rigola cu lăţimea de 4 m şi lungimea de 500 m ca element de peisaj, aceasta îndeplineşte condiţia ca lăţimea să fie mai mică de 6 m şi latura lungă a rigolei adiacentă terenului arabil. Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic: Lungimea rigolei * factor de conversie * factor de ponderare = 500 * 3 * 2 = 3000 mp = 0,3 ha. Pentru îndeplinirea condiţiei de 4 ha zone de interes ecologic mai este necesar să declare 3,7 ha. b. Se declară grupul de arbori de 0,28 ha ca element de peisaj, acesta îndeplineşte condiţia ca suprafaţa să fie mai mică de 0,3 ha. Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic: Aria grupului de arbori * factorul de ponderare = 0,28 * 1,5 = 0,42 ha Pentru îndeplinirea condiţiei de 4 ha zone de interes ecologic avem 0,3 ha + 0,42 ha = 0,72 ha, mai este necesar să declare 3,28 ha. Această suprafaţă de 3.28 ha zonă interes ecologic poate asigurată prin: c. Cultivă o parcelă de 4,7 ha cu mazăre (sau alte culturi fixatoare de azot: fasole, soia, linte, lucernă, trifoi). Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic: Aria parcelei * factor de ponderare = 4,70 ha * 0,7 = 3,29 ha Se calculează aria totală a zonei de interes ecologic: 0,3 ha (a) + 0,42 ha (b) + 3,29 ha(c) = 4,01 ha, îndeplineşte condiţia de minim 5% din terenul arabil al exploataţiei, adică minim 4 ha zonă de interes ecologic. Exemplul 2: Un fermier are o exploataţie de 70 ha: - Teren arabil - 16 ha - Păşune - 54 ha În păşune are: - un iaz cu suprafaţă de 0.1 ha (având aria 1000 mp este exclus din BF prin digitizare) - un grup de arbori - 0,20 ha în interiorul parcelei (având aria mai mare de 1000 mp este exclus din BF prin digitizare) Acest fermier trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă şi mediu: 1. Diversificarea culturilor - terenul arabil al fermierului are 16 ha. Are mai mult de 10 ha şi mai puţin de 30 ha, deci ar trebui respectată condiţia - cel puţin două culturi diferite iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil. Analizăm declaraţia şi constatăm că aria declarată cu păşune reprezintă 77% din total exploataţie (54 ha păşune din 70 ha total exploataţie). Ne situăm în cazul de excepţie privind diversificarea - mai mult de 75% din exploataţie este păşune, iar terenul arabil este mai puţin de 30 ha. În acest caz nu mai trebuie îndeplinită condiţia de diversificare a culturilor, iar pe terenul arabil poate avea o singură cultură, funcţie de zona de interes ecologic pe care o declară. 2. Menţinerea pajiştilor permanente existente. Fermierul menţine cele 54 ha declarate cu păşune. 3. Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 16 ha, pentru că este mai mare de 15 ha se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Fermierul ar trebui să declare 0,8 ha zone de interes ecologic. Iazul şi grupul de arbori prezente în parcelele de păşune nu reprezintă zone de interes ecologic, nu sunt situate în teren arabil. Analizăm declaraţia şi constatăm că aria declarată cu păşune reprezintă 77% din total exploataţie (54 ha păşune din 70 ha total exploataţie). Ne situăm în cazul de excepţie privind zonele de interes ecologic - mai mult de 75% din exploataţie este păşune, iar terenul arabil este mai puţin de 30 ha. Nu este necesară declararea unei zone de interes ecologic. Exemplul 3: Un fermier are o exploataţie de 34 ha: - Teren arabil - 14 ha - Păşune - 20 ha Acest fermier trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă şi mediu: 1. Diversificarea culturilor - terenul arabil al fermierului are 14 ha Are mai mult de 10 ha şi mai puţin de 30 ha, deci trebuie respectată condiţia - cel puţin două culturi diferite iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil. Un exemplu pentru îndeplinirea acestei condiţii poate fi: d. cultivă grâu pe maxim 10,5 ha şi e. cultivă porumb pe 3,5 ha. 2. Menţinerea pajiştilor permanente existente. Fermierul menţine cele 20 ha declarate cu păşune. 3. Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 14 ha, nu trebuie să declare zone de interes ecologic. Dacă terenul arabil are mai mult de 15 ha fermierul se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Exemplul 4: Un fermier are o exploataţie de 35 ha: - Teren arabil - 15 ha - Păşune - 20 ha Acest fermier trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă şi mediu: 1. Diversificarea culturilor - terenul arabil al fermierului are 15 ha Are mai mult de 10 ha şi mai puţin de 30 ha, deci trebuie respectată condiţia - cel puţin două culturi diferite iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil. Un exemplu pentru îndeplinirea acestei condiţii poate fi: a. cultivă grâu pe maxim 11,25 ha şi b. cultivă porumb pe 3,75 ha, ţinând cont zonele de interes ecologic, pct. 3 a, b, c. 2. Menţinerea pajiştilor permanente existente. Fermierul menţine cele 20 ha declarate cu păşune. 3. Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 15 ha. Dacă terenul arabil are mai mult de 15 ha fermierul se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Trebuie să declare 0,75 ha zone de interes ecologic. Exemple pentru îndeplinirea condiţiei de declarare 0,75 ha zone de interes ecologic: a. Cultivă o parcelă de 1,1 ha cu culturi fixatoare de azot: mazăre, fasole, soia, linte, lucernă, trifoi. Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic: Aria parcelei * factor de ponderare = 1,1 ha * 0,7 = 0,75 ha sau b. Cultivă o parcelă de 2,5 ha cu culturi pentru strat vegetal: măzăriche de toamnă, secară, orz, ovăz, trifoi, rapiţă. Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic: Aria parcelei * factor de ponderare = 2,5 ha * 0,3 = 0,75 ha sau c. Margine de câmp de 850 m lungime cu o lăţime cuprinsă între 1 şi 20 m, pe care nu are loc nicio producţie agricolă. Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic: Lungimea marginii de câmp * factor de conversie * factor de ponderare = 850 m * 6 * 1,5 = 8100 mp = 0,76 ha Exemplul 5: Un fermier are o exploataţie de 90 ha: - Teren arabil - 90 ha din care 40 ha declarate în cerere an anterior, 50 ha nou declarate în cerere an curent Acest fermier trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă şi mediu: 1. Diversificarea culturilor - terenul arabil al fermierului are 90 ha Are mai mult de 30 ha, deci ar trebui respectată condiţia - cel puţin trei culturi diferite pe suprafeţele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95% din terenul arabil. Analizăm declaraţia şi constatăm că în anul curent de cerere declară 50 ha teren arabil care nu a fost declarat în anul anterior. Ne situăm în cazul de excepţie privind diversificarea - peste 50% din terenul arabil declarat în anul curent nu a fost declarat de fermier în anul de cerere anterior. Condiţie: întregul teren arabil să fie declarat cu o cultură diferită faţă de anul anterior pe baza unei comparaţii geospaţiale. Dacă este respectată această condiţie nu se mai aplică diversificarea culturilor, iar pe terenul arabil poate avea o singură cultură, funcţie de zona de interes ecologic pe care o declară (vezi pct. 3 a, b, c.) 2. Menţinerea pajiştilor permanente existente. Fermierul nu declară păşune. 3. Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 90 ha, pentru că este mai mare de 15 ha se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Fermierul trebuie să declare 4.5 ha zone de interes ecologic. Exemple pentru îndeplinirea condiţiei de declarare 4,5 ha zone de interes ecologic: a. Cultivă 6,45 ha cu culturi fixatoare de azot: mazăre, fasole, soia, linte, lucernă, trifoi. Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic: Aria parcelei * factor de ponderare = 6,45 ha * 0,7 = 4,51 ha sau b. Cultivă 15 ha cu culturi pentru strat vegetal: măzăriche de toamnă, secară, orz, ovăz, trifoi, rapiţă. Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic: Aria parcelei * factor de ponderare = 15 ha * 0,3 = 4,5 ha sau c. Margine de câmp de 500 m lungime cu o lăţime cuprinsă între 1 şi 20 m, pe care nu are loc nicio producţie agricolă. Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic: Lungimea marginii de câmp * factor de conversie * factor de ponderare = 500 m * 6 * 1,5 = 4500 mp = 0,45 ha la care se adaugă: Cultivă 5,80 ha cu culturi fixatoare de azot: mazăre, fasole, soia, linte, lucernă, trifoi. Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic: Aria parcelei * factor de ponderare = 5,80 ha * 0,7 = 4,06 ha Suprafaţa totală a zonei de interes ecologic = 0,45 ha + 4,06 ha = 4,51 ha, condiţia este îndeplinită. ----- 
