Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobat prin ORDINUL nr. 117 din 21 martie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 27 martie 2025.────────── (a se vedea imaginea asociată) GHID INFORMATIV privind Sistemul de identificare a parcelelor agricole - LPIS - (a se vedea imaginea asociată) Ediţia I 2025 UZ PUBLIC (a se vedea imaginea asociată) CUPRINS 1. LISTA RESPONSABILILOR CU ELABORAREA, VERIFICAREA ŞI APROBAREA 2. SITUAŢIA EDIŢIILOR ŞI A REVIZIILOR ÎN CADRUL EDIŢIILOR 3. LISTA CUPRINZÂND PERSOANELE LA CARE SE DIFUZEAZĂ EDIŢIA 4. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI ALE TERMENILOR UTILIZAŢI ÎN PROCEDURA FORMALIZATĂ 4.1. ABREVIERI ALE TERMENILOR 4.2. DEFINIŢII ALE TERMENILOR 5. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ (REGLEMENTĂRI) APLICABILE ACTIVITĂŢII PROCEDURATE 5.1. REGLEMENTĂRI INTERNAŢIONALE 5.2. LEGISLAŢIE PRIMARĂ 5.3. LEGISLAŢIE SECUNDARĂ 6. SCOPUL GHIDULUI 7. REGULI GENERALE PENTRU STABILIREA MODULUI DE DELIMITARE A BLOCURILOR FIZICE ŞI A CATEGORIILOR DE FOLOSINŢĂ ASOCIATE 8. CATEGORII DE FOLOSINŢĂ A TERENULUI ELIGIBILE PENTRU PLĂŢILE PE SUPRAFAŢĂ 8.1. BLOCURI FIZICE AGRICOLE CU CATEGORIA DE FOLOSINŢĂ TEREN ARABIL (TA) 8.2. BLOCURI FIZICE AGRICOLE CU CATEGORIA DE FOLOSINŢĂ PAJIŞTI PERMANENTE (PP) 8.3. BLOCURI FIZICE AGRICOLE CU CATEGORIA DE FOLOSINŢĂ CULTURI PERMANENTE (CP) 9. CAZURI ÎN CARE SUPRAFEŢELE DE TEREN NU SUNT ELIGIBILE PENTRU PLĂŢILE PE SUPRAFAŢĂ 10. STABILIREA SUPRAFEŢEI MAXIME ELIGIBILE A BLOCULUI FIZIC 11. DELIMITAREA PARCELELOR AGRICOLE PENTRU DECLARAŢIILE DE SUPRAFAŢĂ DEPUSE DE FERMIERI 11.1. PARCELA AGRICOLĂ 11.1.1. Parcela agricolă de teren arabil 11.1.2. Parcela agricolă de pajişte permanentă 11.1.3. Parcela agricolă de livadă tradiţională 11.1.4. Parcela agricolă de cultură permanentă 11.1.5. Parcela agricolă de cultură permanentă - vie 11.1.6. Parcela agricolă de cultură permanentă - culturi energetice 11.1.7. Parcela agricolă de teren împădurit 11.2. ALTE REGULI GENERALE PENTRU DELIMITAREA PARCELELOR AGRICOLE 12. MODUL DE IDENTIFICARE ŞI DELIMITARE A ELEMENTELOR NEPRODUCTIVE ÎN APLICAŢIA INFORMATICĂ 12.1. ZONE TAMPON 12.2. MOVILE 12.3. RIGOLE 12.4. MARGINI DE CÂMP 12.5. GARDURI VII INDIVIDUALE ŞI GRUPURI DE RÂNDURI DE ARBORI 12.5.1. Garduri vii individuale, şiruri de arbori/arbuşti şi arbori în aliniament 12.5.2. Grupuri de rânduri de arbori, pâlcuri arbustive, arbori în grup şi tufe sau pietre (per 1 mp) 12.5.3. Arbori solitari/izolaţi (per arbore) 12.6. TERENURI LĂSATE PÂRLOAGĂ 12.7. IAZURI MICI 12.8. ZONE UMEDE MICI 12.9. TERASE 13. PERDELELE AGROFORESTIERE DE PROTECŢIE 14. STRATUL DE REFERINŢĂ DIN LPIS 1. LISTA RESPONSABILILOR CU ELABORAREA, VERIFICAREA ŞI APROBAREA EDIŢIEI I
┌───────┬─────────────┬──────────┬─────────┬────┬─────────┐
│ │Elemente │ │ │ │ │
│ │privind │Numele şi │Funcţia │Data│Semnătura│
│Nr.crt.│responsabilii│prenumele │ │ │ │
│ │/operaţiunea │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │1 │2 │3 │4 │5 │
├───────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │ │Constanţa │Consilier│ │ │
│1.1 │Elaborat │CRISTEA │SLPIS │ │ │
│ │ │Mirela │Consilier│ │ │
│ │ │MICU │SLPIS │ │ │
├───────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │ │Nicolae │Şef │ │ │
│ │ │Marian │serviciu │ │ │
│ │ │DUMITRESCU│LPIS │ │ │
│1.2. │Verificat ├──────────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │ │Traian │Director │ │ │
│ │ │Ionică │DIT-LPIS │ │ │
│ │ │CRAINIC │ │ │ │
├───────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │ │Ioana │Şef Birou│ │ │
│ │ │CRAIOVEANU│CMP │ │ │
│ │ ├──────────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │ │Lucian │Şef │ │ │
│ │ │ŞOLDĂNESCU│serviciu │ │ │
│1.3. │Avizat │ │MMR │ │ │
│ │ ├──────────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │ │Raluca │Director │ │ │
│ │ │DAMINESCU │DMMRRI │ │ │
│ │ ├──────────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │ │Adina Luca│Director │ │ │
│ │ │IORDACHE │DJ │ │ │
├───────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │ │Cornel │Director │ │ │
│ │ │Constantin│general │ │ │
│1.4. │Aprobat │TURCESCU │adjunct │ │ │
│ │ ├──────────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │ │Tinel │Director │ │ │
│ │ │GHEORGHE │general │ │ │
└───────┴─────────────┴──────────┴─────────┴────┴─────────┘
2. SITUAŢIA EDIŢIILOR ŞI A REVIZIILOR ÎN CADRUL EDIŢIILOR
┌────┬───────┬──────────┬───────────┬───────────┐
│ │Ediţia │ │ │Data de la │
│ │sau, │ │ │care se │
│ │după │ │ │aplică │
│ │caz, │Componenta│Modalitatea│prevederile│
│Nr. │revizia│revizuită │reviziei │ediţiei sau│
│crt.│în │ │ │reviziei │
│ │cadrul │ │ │ediţiei │
│ │ediţiei│ │ │ │
│ ├───────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│ │1 │2 │3 │4 │
├────┼───────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│2.1.│Ediţia │iniţială │iniţială │2025 │
│ │I │ │ │ │
└────┴───────┴──────────┴───────────┴───────────┘
3. LISTA CUPRINZÂND PERSOANELE LA CARE SE DIFUZEAZĂ EDIŢIA
┌────┬─────────┬────────┬────────────────┬────────────┬───────────┬─────────┬───────────┐
│Nr. │Scopul │Exemplar│Compartiment │Funcţia │Numele si │Data │Modalitate │
│crt.│difuzării│nr. │ │ │prenumele │primirii │transmitere│
├────┼─────────┼────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│ │1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │
├────┼─────────┼────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Comunicat│ │
│ │ │ │ │ │Toţi │prin │ │
│ │ │1 │Centre Judeţene │Funcţionarii│angajaţii │e-mail de│Copie │
│ │ │ │ │publici │CJ │serviciu │electronica│
│ │ │ │ │ │ │în data │ │
│ │ │ │ │ │ │de ..... │ │
│ │ ├────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Comunicat│ │
│ │ │ │ │ │Toţi │prin │ │
│3.1.│Aplicare │1 │Centre locale │Funcţionarii│angajaţii │e-mail de│Copie │
│ │ │ │ │publici │CL │serviciu │electronica│
│ │ │ │ │ │ │în data │ │
│ │ │ │ │ │ │de ..... │ │
│ │ ├────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │Toţi │Comunicat│ │
│ │ │ │ │ │angajaţii │prin │ │
│ │ │1 │Direcţia IT-LPIS│Funcţionarii│din │e-mail de│Copie │
│ │ │ │ │publici │serviciul │serviciu │electronica│
│ │ │ │ │ │LPIS │în data │ │
│ │ │ │ │ │ │de ..... │ │
├────┼─────────┼────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Comunicat│ │
│ │ │ │ │ │Toţi │prin │ │
│ │ │1 │Direcţia Audit │Funcţionarii│angajaţii │e-mail de│Copie │
│ │ │ │Intern │publici │DAI │serviciu │electronica│
│ │ │ │ │ │ │în data │ │
│ │ │ │ │ │ │de ..... │ │
│ │ ├────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│ │ │ │Direcţia │ │ │Comunicat│ │
│ │ │ │Intervenţii IACS│ │ │prin │ │
│ │ │1 │- sector vegetal│Funcţionarii│ │e-mail de│Copie │
│ │ │ │si │publici │ │serviciu │electronica│
│ │ │ │condiţionalitate│ │ │în data │ │
│ │ │ │ │ │ │de ..... │ │
│ │ ├────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Comunicat│ │
│ │ │ │Direcţia Control│ │ │prin │ │
│ │ │1 │Administrativ si│Funcţionarii│ │e-mail de│Copie │
│ │ │ │Autorizare Plăţi│publici │ │serviciu │electronica│
│ │ │ │ │ │ │în data │ │
│ │ │ │ │ │ │de ..... │ │
│ │ ├────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Comunicat│ │
│ │ │ │ │ │ │prin │ │
│ │ │1 │Direcţia │Funcţionarii│ │e-mail de│Copie │
│ │ │ │Juridica │publici │ │serviciu │electronica│
│ │ │ │ │ │ │în data │ │
│ │ │ │ │ │ │de ..... │ │
│ │ ├────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│3.2.│Informare│ │ │ │ │Comunicat│ │
│ │ │ │Direcţia │ │ │prin │ │
│ │ │1 │Antifraudă, │Funcţionarii│ │e-mail de│Copie │
│ │ │ │Control Intern │publici │ │serviciu │electronica│
│ │ │ │ │ │ │în data │ │
│ │ │ │ │ │ │de ..... │ │
│ │ ├────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Comunicat│ │
│ │ │ │Serviciul │ │ │prin │ │
│ │ │1 │Relaţii cu │Funcţionarii│ │e-mail de│Copie │
│ │ │ │Publicul si │publici │ │serviciu │electronica│
│ │ │ │Comunicare │ │ │în data │ │
│ │ │ │ │ │ │de ..... │ │
│ │ ├────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│ │ │ │Agenţia pentru │ │ │Comunicat│ │
│ │ │ │Finanţarea │ │ │prin │ │
│ │ │1 │Investiţiilor │Funcţionarii│ │e-mail de│Copie │
│ │ │ │Rurale │publici │ │serviciu │electronica│
│ │ │ │(A.F.I.R.) │ │ │în data │ │
│ │ │ │ │ │ │de ..... │ │
│ │ ├────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│ │ │ │Fermierii │ │ │ │ │
│ │ │ │beneficiarii │ │ │ │ │
│ │ │ │plaţilor pentru │ │ │ │ │
│ │ │ │măsurile/ │ │ │ │ │
│ │ │ │schemele/ │ │ │ │ │
│ │ │ │intervenţiilor │ │ │ │ │
│ │ │ │aferente │ │ │ │ │
│ │ │ │sectorului │ │ │ │ │
│ │ │ │vegetal │ │ │ │ │
├────┼─────────┼────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│3.3.│Evidenta │1 │DMMRRI │Consilier │Responsabil│- │- │
│ │ │ │ │ │aprobare │ │ │
├────┼─────────┼────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Format │
│3.4.│Arhivare │1 │DMMRRI │Consilier │Responsabil│- │hârtie si │
│ │ │ │ │ │aprobare │ │copie │
│ │ │ │ │ │ │ │electronica│
├────┼─────────┼────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│3.5 │Alte │1 │..... │ │ │ │ │
│ │scopuri │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼────────┼────────────────┼────────────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│3.6.│Aprobare │1 │Ordin de │Ministru │ │- │- │
│ │ │ │Ministru ..... │MADR │ │ │ │
└────┴─────────┴────────┴────────────────┴────────────┴───────────┴─────────┴───────────┘
4. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI ALE TERMENILOR UTILIZAŢI ÎN PROCEDURA FORMALIZATĂ 4.1. Abrevieri alte termenilor
┌───────────┬──────────────────────────┐
│ │Agenţia de Plăţi şi │
│APIA │Intervenţie pentru │
│ │Agricultură │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Aplicaţie Geospaţială │
│ │pentru Identificarea │
│AGI-Online │parcelelor agricole şi │
│ │depunerea cererilor de │
│ │plată │
├───────────┼──────────────────────────┤
│BF │Bloc fizic │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Sprijinul de bază pentru │
│BISS │venit în scopul │
│ │sustenabilităţii │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Sprijin redistributiv │
│CRISS │complementar pentru venit │
│ │în scopul sustenabilităţii│
├───────────┼──────────────────────────┤
│CT │Control pe teren │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Bune condiţii agricole şi │
│GAEC │de mediu (Good │
│ │Agricultural and │
│ │Environmental Conditions) │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Sistem informaţional │
│GIS │geografic (Geographic │
│ │Information System) │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Global Positioning System │
│GPS │- Sistem de Poziţionare │
│ │Globală │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Imagini de înaltă │
│HR │rezoluţie (High │
│ │Resolution) │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Sistemul integrat de │
│IACS │administrare şi control │
│ │(Integrated Administrative│
│ │and Control System) │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ID │Numărul de identificare a │
│ │blocului fizic │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Sistemul de identificare a│
│LPIS │parcelelor agricole (Land │
│ │Parcel Identification │
│ │System) │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Aplicaţie Sistemul de │
│LPIS CF │identificare a parcelelor │
│ │agricole - Categorii │
│ │folosinţă │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Utilizarea terenului / │
│LUID │categorie de folosinta │
│ │(land use ID) │
├───────────┼──────────────────────────┤
│MADR │Ministerul Agriculturii şi│
│ │Dezvoltării Rurale │
├───────────┼──────────────────────────┤
│PAC │Politica Agricolă │
│ │Comunitară │
├───────────┼──────────────────────────┤
│RUI │Registrul Unic de │
│ │Identificare │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Cerinţe legale în materie │
│SMR │de gestionare (Statutory │
│ │Mangement Requirements) │
├───────────┼──────────────────────────┤
│UAT │Unitate │
│ │administrativ-teritorială │
├───────────┼──────────────────────────┤
│UE │Uniunea Europeană │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Imagini satelitare de │
│UHR │ultra înaltă rezoluţie │
│ │(Ultra High Resolution) │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Imagini satelitare de │
│VHR │foarte înaltă rezoluţie │
│ │(Very High Resolution) │
├───────────┼──────────────────────────┤
│u.a. │Unitate amenajistică │
├───────────┼──────────────────────────┤
│UP │Unitate de producţie şi/ │
│ │sau protecţie │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │fermierii în procesul de │
│Utilizatori│identificare a parcelelor │
│AGI-Online │agricole şi depunerea │
│ │cererilor de plată │
│ │funcţionarii APIA │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Utilizatori│funcţionarii APIA │
│LPIS CF │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Tratatul privind │
│TFUE │funcţionarea Uniunii │
│ │Europene │
└───────────┴──────────────────────────┘
4.2. Definiţii ale termenilor Sistemul de informaţii geografice ("GIS") reprezintă, conform HG nr. 1571/2022, cu modificările şi completările ulterioare, un sistem informatic care permite captarea, stocarea, analizarea şi afişarea informaţiilor georeferenţiate. Sistemul de identificare a parcelelor agricole, denumit în continuare LPIS reprezintă o bază de date computerizată, componentă a sistemului integrat de administrare şi control, denumit în continuare IACS, care funcţionează la nivel de parcelă de referinţă. Sistemul LPIS din România utilizează ortofotoplanuri aeriene sau satelitare care respectă un standard uniform ce garantează o precizie cel puţin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:5000. Dimensiunea pixelului imaginilor este de cel mult 0,5 m, ceea ce asigură o precizie submetrică. Modalităţile de creare a blocurilor fizice şi delimitarea suprafeţelor potenţial agricole, inclusiv a zonelor neproductive utilizate în sensul celor stabilite prin Ordinul MADR nr. 106/2024, cu modificările şi completările ulterioare, sunt transpuse în prezentul ghid. Materialul geografic este reprezentat de hărţi sau alte documente utilizate pentru a comunica conţinutul GIS între cei care solicită ajutorul sau sprijinul şi statul membru. Ortofotogramă /Ortofotoplan - reprezintă imagini aeriene, preluate de camere fotogrametrice digitale aeropurtate, care sunt rectificate şi georeferenţiate, prin prelucrarea ortofotogramelor se obţine ortofotoplanul. Fermierul este o persoană fizică sau juridică ori o formă asociativă de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploataţie se situează pe teritoriul României şi care desfăşoară o activitate agricolă. Exploataţia agricolă în care fermierul îşi desfăşoară activitatea înseamnă ansamblul unităţilor de producţie utilizate şi gestionate de acesta. Blocul fizic este o suprafaţă de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulţi fermieri, delimitată de limite naturale sau artificiale stabile şi care poate include una sau mai multe parcele agricole. Blocul fizic este unic identificat în sistemul informaţional geografic şi reprezintă parcela de referinţă adoptată în cadrul LPIS în România. Blocurile fizice sunt vizibile fără multă ambiguitate pe imaginile ortofoto şi servesc drept referinţă suficient de stabilă pentru declaraţiile fermierului şi pentru controalele administrative încrucişate. Exemple sunt prezentate în cadrul acestui ghid. Parcelă agricolă înseamnă o suprafaţă continuă de teren, care face obiectul unei declaraţii din partea unui singur fermier, cu aceeaşi categorie de folosinţă, pe care se cultivă o singură grupă de culturi; cu toate acestea, în cazul în care se solicită o declaraţie separată privind utilizarea unei suprafeţe care face parte dintr-o singură grupă de culturi, utilizarea respectivă limitează suplimentar, dacă este necesar, suprafaţa respectivă. În cadrul unei parcele agricole pot exista una sau mai multe subparcele cu culturi distincte, care fac parte din aceeaşi categorie de folosinţă, culturi care pot fi modificate de la un an la altul. După finalizarea tuturor controalelor, suprafaţa parcelei agricole trebuie să se încadreze în categoria de folosinţă asociată blocului fizic din LPIS. Exemple sunt prezentate în cadrul acestui ghid. Identificarea parcelei/parcelelor agricole utilizate înseamnă declararea, localizarea şi delimitarea parcelei/parcelelor agricole utilizate în cadrul categoriei de folosinţă a blocului fizic, utilizând aplicaţia electronică GIS, pusă la dispoziţia fermierilor de către APIA. Pentru identificare se utilizează informaţiile cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul naţional de cadastru şi carte funciară, în situaţia în care acestea sunt disponibile şi relevante. În situaţia în care nu există informaţii cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul naţional de cadastru şi carte funciară, la identificare se va utiliza adeverinţa eliberată de UAT-ul pe raza căruia se regăseşte suprafaţa de teren care face obiectul cererii de plată. Identificarea presupune ca parcela să nu se suprapună peste parcelele declarate de către alţi fermieri şi să nu depăşească limita blocului fizic. Parcela de referinţă este o suprafaţă delimitată geografic şi identificată în mod unic, denumită bloc fizic, înregistrată în sistemul de identificare a parcelelor agricole menţionat la art. 68 din Regulamentul (UE) 2021/2116. O parcelă de referinţă conţine o unitate de teren care constituie suprafaţă agricolă, astfel cum este definită la art. 4 pct. 3 din Regulamentul (UE) 2021/2115. După caz, o parcelă de referinţă conţine şi suprafeţe neagricole considerate eligibile de statele membre pentru primirea sprijinului pentru intervenţiile bazate pe suprafaţă menţionate la art. 65 alin. (2) şi (3) din Regulamentul (UE) 2021/2116; Exemple sunt prezentate în cadrul acestui ghid. Hectar eligibil, conform art. 2, alin. (2) din HG 1571/2022, cu modificările şi completările ulterioare, este definit: a) orice suprafaţă agricolă a exploataţiei care este utilizată pentru o activitate agricolă; sau b) orice suprafaţă agricolă a exploataţiei care este utilizată şi pentru o activitate neagricolă, dar care prin intensitatea, natura, durata şi calendarul activităţilor neagricole nu îngreunează activitatea agricolă, potrivit pct. 4.1.3.1 din PS 2023-2027; sau c) orice suprafaţă care a dat dreptul la plăţi în cadrul sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii prevăzut la art. 1 alin. (3) lit. a) sau în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă prevăzută la titlul III din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 şi care face obiectul unui angajament asumat de un fermier în temeiul art. 43 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 sau al art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 sau în temeiul unei scheme naţionale ale cărei condiţii respectă dispoziţiile art. 43 alin. (1) - (3) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 sau art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 sau art. 70 ori art. 73 din Regulamentul (UE) 2021/2115; sau d) elementele neproductive existente pe terenurile agricole pe parcursul anului de cerere, inclusiv terenurile lăsate pârloagă, elementele de peisaj pentru care se aplică cerinţa menţinerii din GAEC 8, precum şi zonele neproductive şi elementele noi de peisaj care sunt înfiinţate prin intervenţiile PD-05 şi PD-28 din cadrul PS 2023-2027, numai în cazul în care se cumulează cu situaţiile prevăzute la lit. a) sau c), e) suprafeţele cu destinaţie piscicolă, utilizate temporar în scop agricol pe întreaga perioadă a anului de cerere; f) orice suprafaţă de teren, utilizat în scop agricol, pe care sunt amplasate obiective pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile, potrivit condiţiilor reglementate în legislaţia naţională, respectiv Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare, doar în situaţia în care activitatea agricolă este predominantă şi poate fi exercitată fără a fi afectată semnificativ de intensitatea, natura, durata şi calendarul activităţii de producere a energiei electrice. Activitatea agricolă, definită conform art.2 din Ordinul MADR nr.106/2024, cu modificările şi completările ulterioare, este prevăzută la pct. 4.1.1.1 din Planul strategic PAC 2023-2027, denumit în continuare PS 2023-2027, şi înseamnă activitatea care permite contribuţia la furnizarea de bunuri private şi publice prin intermediul unuia dintre următoarele procese sau al ambelor: - producţia de produse agricole, inclusiv prin paludicultură în scop furajer, care include acţiuni precum cultivarea, recoltarea, cosirea, păşunatul, creşterea sau reproducţia animalelor, unde produse agricole înseamnă produsele enumerate în anexa I la TFUE, cu excepţia produselor pescăreşti, precum şi producţia de bumbac şi de specii forestiere cu ciclu scurt de producţie; – în cazul suprafeţelor ocupate cu pajişti permanente situate la altitudini de peste 1.800 m, menţinute în mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat, activitatea minimă constă în păşunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de păşunat, cu animalele pe care fermierul le deţine. Activitate neagricolă, definită conform art.2 din Ordinul MADR nr.106/2024, cu modificările şi completările ulterioare, înseamnă acea activitate care: - nu interferează cu activitatea agricolă obişnuită pentru o perioadă mai lungă de 120 de zile, nu trebuie să conducă la degradarea structurii solului, nici să conducă la distrugerea acoperirii vegetale, fiind pretabilă pentru desfăşurarea unei activităţi agricole; – nu periclitează respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu pe parcelă şi totodată trebuie să permită menţinerea suprafeţei agricole în bune condiţii agricole şi de mediu; – se desfăşoară numai în situaţii justificate de către fermier, în cazul suprafeţelor ocupate cu plante de cultură. În cazul în care activitatea neagricolă depăşeşte 120 de zile şi se constată că aceasta nu a condus la deteriorarea solului şi a învelişului vegetal, terenul poate fi considerat eligibil doar în situaţii de întârziere obiective ce pot fi justificate cu documente de către fermier, după cum urmează: - utilizarea terenului în scopuri recreative/sportive; – depozitarea de materiale vegetale; – depozitarea producţiei agricole recoltate; – depozitarea de amendamente. În cazul în care aceste situaţii nu pot fi dovedite de către fermier, terenul va fi considerat neeligibil. Suprafaţa agricolă înseamnă o suprafaţă care cuprinde terenuri arabile, culturi permanente şi pajişti permanente, astfel cum au fost definite la pct. 4.1.1. şi 4.1.2 din PS 2023-2027, respectiv în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare. Teren arabil Terenuri cultivate în scopul producţiei agricole sau suprafeţe disponibile pentru producţia agricolă, dar lăsate pârloagă, inclusiv zone neproductive, angajamente de dezvoltare rurală, zone împădurite, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solarii sau alte mijloace de protecţie fixe sau mobile, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.1.2.1 din PS 20232027; " întreţinerea terenurilor arabile prin cultivare şi/sau prin îndepărtarea vegetaţiei cel puţin o dată pe an pe terenul arabil, cu excepţia suprafeţelor împădurite prin măsurile finanţate prin PNDR 2007-2013 sau 2014-2020 sau PNS." Culturi permanente Culturile permanente sunt următoarele: vii, livezi, pepiniere, hameişti, arbuşti fructiferi, speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie, pentru care nu se practică un sistem de rotaţie, altele decât pajiştile permanente, care produc recolte repetate, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.1.2.2 din PS 2023-2027; "Cu privire la întreţinerea culturilor permanente în sine, aceasta constă în: - lucrări de întreţinere specifice plantaţiilor pomicole, viticole, pepiniere, hameişti (tăieri de formare a coroanei, tăieri în verde, tăieri în uscat) şi - lucrări de întreţinere între rândurile de plante şi între plante pe rând (o cosire anuală a vegetaţiei ierboase şi/sau lemnoasă spontană)." Pajişti permanente Pajiştile permanente sunt terenuri folosite ca păşuni permanente şi fâneţe permanente, inclusiv pajiştile cultivate sau recoltate în sistem de paludicultură, precum şi cele utilizate în sistem dual conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane, inclusiv cele menţionate în anexa nr. 26 din Ordinul 106/2024, cu modificările şi completările ulterioare, care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin cinci ani, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.1.2.3 din PS 2023-2027; acestea pot include şi alte specii, precum şi arbuşti şi/sau arbori, bune pentru păşunat, cu condiţia ca iarba şi alte plante furajere să rămână predominante; "Acestea trebuie menţinute într-o stare care să le facă adecvate pentru păşunat sau pentru cultivare, fără acţiuni pregătitoare care să depăşească folosirea metodelor şi utilajelor agricole obişnuite, prin asigurarea a cel puţin unei activităţi agricole anuale, precum recoltarea vegetaţiei prin cosit şi/sau îndepărtarea vegetaţiei invazive sau prin păşunat." Livada tradiţională utilizată extensiv înseamnă suprafeţele de livezi tradiţionale care sunt utilizate în principal ca pajişti permanente, prin cosit şi/sau păşunat, având densitatea pomilor de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere erbacee perene sau din flora spontană, prevăzute în anexa nr.3 la Ordinul MADR nr. 106/2024, cu modificările şi completările ulterioare. Suprafaţă determinată înseamnă suprafaţa pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutoarelor; sau, în cazul intervenţiilor aplicabile pe suprafaţă, suprafaţa parcelelor determinate în urma controalelor administrative şi/sau prin controale la faţa locului şi controale prin monitorizare. Suprafaţa maximă eligibilă a parcelei de referinţă este suprafaţa maximă a blocului fizic pentru care se pot acorda plăţi. Terenul agricol reprezintă o suprafaţă de teren din categoriile de folosinţă teren arabil, pajişti permanente şi culturi permanente, care au fost folosite în scopuri agricole pe parcursul ultimilor 2 ani. Terenul agricol eligibil destinat împăduririi trebuie să fi fost declarat la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în urmă cu cel puţin 2 ani, respectiv să acopere minimum două campanii integrale de primire a cererilor unice de plată pe suprafaţă, iar pentru acest teren trebuie să fi fost respectate în această perioadă standardele de eco-condiţionalitate relevante. Perdelele forestiere de protecţie reprezintă formaţiunile cu vegetaţie forestieră, amplasate la o anumită distanţă unele faţă de altele sau faţă de un obiectiv cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor unor factori dăunători şi/sau pentru ameliorarea climatică, economică şi estetico-sanitară a terenurilor. În categoria perdelelor de protecţie se încadrează şi cordoanele forestiere. Specii agroforestiere pe terenul agricol constau în culturi de plante perene, lemnoase, cu lăţime de maxim 30 de metri, care au rol de perdele de protecţie pentru culturile în teren arabil, culturile permanente şi pajiştile permanente, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.2.1.1 - 4.1.2.1.3 din PS 2023-2027, prevăzute în anexa nr. 4 la Ordinul MADR nr.106/2024, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia: speciilor forestiere cu ciclu scurt de producţie, brazi de Crăciun sau arbori cu creştere rapidă pentru producţia de energie. Terenul neagricol reprezintă o suprafaţa de teren care nu este utilizată în scop agricol (inclusă în blocurile fizice identificate în LPIS - Land Parcel Identification System) sau care are utilizare agricolă şi are categoriile de folosinţă teren arabil, pajişti permanente şi culturi permanente, fiind identificată în LPIS, dar pentru care nu a fost asigurat un nivel minim de întreţinere prin respectarea standardelor de eco-condiţionalitate relevante pe parcursul ultimilor 2 ani (minim 2 campanii integrale de primire a cererilor unice de plată pe suprafaţă). Teren aflat la dispoziţia fermierului înseamnă terenul de care dispune şi pentru care fermierul dovedeşte utilizarea acestuia prin documentele stabilite de Ordinul MADR nr. 106/2024, cu modificările şi completările ulterioare. Teren în pregătire pentru culturi permanente înseamnă teren pe care urmează să se înfiinţeze culturi permanente şi pe care se desfăşoară activitate minimă. Regimul de teren în pregătire pentru culturi permanente poate fi menţinut pe o perioadă de maximum 3 ani, perioadă care începe cu primul an în care s-a solicitat sprijin. Teren lăsat pârloagă înseamnă teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), menţinut în bune condiţii agricole şi de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreţinere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minimum 6 luni într-un an de cultură şi acoperă lunile martie-august, dar nu mai mult de 4 ani pe acelaşi amplasament. Termenul maxim de 4 ani în care terenul este lăsat pârloagă se aplică şi în cazul schimbării utilizatorului terenului. Strat de referinţă înseamnă ansamblul tuturor parcelelor de referinţă aşa cum sunt definite la art. 2, alin. (2) din REGULAMENTUL DELEGAT (UE) AL COMISIEI nr. 1172/2022 de completare a Regulamentului (UE) 2021/2116 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control din cadrul politicii agricole comune şi aplicarea şi calcularea sancţiunilor administrative aferente condiţionalităţii. Stratul de referinţă constituie baza pentru procesul de control încrucişat. Aria brută este suprafaţa/aria poligonului agricol. Aria netă a blocului fizic este suprafaţa/aria calculată de sistem după deducerea elementelor neeligibile pentru care nu există obligaţia delimitării, acele suprafeţe mai mici de 100 metri pătraţi neutilizate în scop agricol dar care însumate depăşesc 100 de metri pătraţi la nivelul parcelei de referinţă. Această abordare trebuie aplicată şi de fermier în cazul în care delimitează o parcelă agricolă pentru care solicită sprijin şi nu exclude din parcela digitizată elementele neutilizate în scop agricol cu excepţia celor definite pentru GAEC 8 şi a celor înfiinţate prin intervenţiile PD-05 şi PD-28 din cadrul PS 2023-2027 eligibile pentru plata BISS. Categoria de folosinţă reprezintă utilizarea terenului pentru un scop agricol. În LPIS sunt utilizate categoriile de folosinţă: teren arabil, pajişte permanentă şi culturi permanente, aşa cum au fost definite în Ordinul MADR nr.106/2024, cu modificările şi completările ulterioare şi teren împădurit în conformitate cu art. 2 alin. 2 c) din H.G. nr. 1571/2022, cu modificările şi completările ulterioare. Folosinţa principală a blocului fizic este un atribut al blocului fizic prin care este reprezentată categoria de folosinţă a terenului care se regăseşte în blocul fizic în proporţia cea mai mare. Folosinţa secundară a blocului fizic este un atribut al blocului fizic prin care este reprezentată categoria de folosinţă a terenului care se regăseşte în blocul fizic în proporţia imediat următoare folosinţei principale. În situaţia în care sunt mai mult de două categorii de folosinţă în blocul fizic, folosinţa secundară alocată blocului fizic va fi una mixtă. Unitate amenajistică (u.a.) este unitatea teritorială elementară pentru studiul arboretelor şi pentru planificarea şi executarea lucrărilor silvice. Unitate de producţie şi/sau protecţie (UP) reprezintă suprafaţa de fond forestier pentru care se elaborează un amenajament silvic. 5. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ (REGLEMENTĂRI) APLICABILE ACTIVITĂŢII PROCEDURATE 5.1. Reglementări internaţionale Planul strategic PAC 2023-2027 al României, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2022) 8783 din 7 decembrie 2022, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) şi finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 şi (UE) nr. 1307/2013, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor); Regulamentul delegat (UE) 2022/126 al Comisiei din 7 decembrie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European şi al Consiliului cu cerinţe suplimentare referitoare la anumite tipuri de intervenţii specificate de statele membre în planurile lor strategice PAC pentru perioada 2023-2027 în temeiul regulamentului respectiv, precum şi cu norme privind raportul pentru standardul GAEC 1 (bune condiţii agricole şi de mediu), cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul delegat (UE) 2022/127 al Comisiei din 7 decembrie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2021/2116 al Parlamentului European şi al Consiliului cu norme privind agenţiile de plăţi şi alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, garanţiile şi utilizarea monedei euro), cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2289 al Comisiei din 21 decembrie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte prezentarea conţinutului planurilor strategice PAC şi sistemul electronic pentru schimbul securizat de informaţii, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2290 al Comisiei din 21 decembrie 2021 de stabilire a normelor referitoare la metodele de calculare a indicatorilor de realizare şi de rezultat comuni stabiliţi în anexa I la Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) şi finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 şi (UE) nr. 1307/2013, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul delegat (UE) 2022/1408 al Comisiei din 16 iunie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2116 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte plata avansurilor pentru anumite intervenţii şi măsuri de sprijin prevăzute în Regulamentele (UE) 2021/2115 şi (UE) nr. 1308/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1173 al Comisiei din 31 mai 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2021/2116 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control din cadrul politicii agricole comune, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/587 al Comisiei din 12 februarie 2024 de stabilire a unei derogări de la Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea standardului privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (standardul GAEC) 8, datele de eligibilitate a cheltuielilor pentru contribuţia din FEGA şi normele privind modificările planurilor strategice PAC pentru modificările anumitor eco-scheme pentru anul de cerere 2024, cu modificările şi completările ulterioare; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene 5.2. Legislaţie primară Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu modificările şi completările ulterioare; Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor); Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, cu modificările şi completările ulterioare (de transpunere a Directivei 2002/58/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 201 din 31 iulie 2002); Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2021 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie şi de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României şi executarea serviciilor de digitizare şi actualizare a Sistemului de identificare a parcelelor agricole pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în perioada 2021-2030, cu modificările şi completările ulterioare. 5.3. Legislaţie secundară Ordinul MADR nr. 106/2024 privind modalitatea de implementare, îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, a condiţiilor şi altor cerinţe specifice, inclusiv tipurile de documente justificative pentru intervenţiile aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat, începând cu anul 2024, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul MADR nr. 42/2025 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 106/2024 privind modalitatea de implementare, îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, a condiţiilor şi altor cerinţe specifice, inclusiv tipurile de documente justificative pentru intervenţiile aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat, începând cu anul 2024.; Ordinul MADR nr. 125/2024 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, a documentelor justificative şi a condiţiilor pentru implementarea intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat, începând cu anul de cerere 2024, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul MADR nr. 50/2025 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.125/2024 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, a documentelor justificative şi a condiţiilor pentru implementarea intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat, începând cu anul de cerere 2024; Ordinul MADR/MMAP/ANSVSA nr. 54/570/32/2023 pentru punerea în aplicare a normelor privind condiţionalitatea în cadrul intervenţiilor sub formă de plăţi directe şi al unor intervenţii şi măsuri pentru dezvoltare rurală, începând cu anul de cerere 2023, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul MADR nr. 107/2024 privind implementarea măsurilor şi intervenţiilor compensatorii de mediu şi climă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 şi din Planul strategic PAC 2023-2027, începând cu anul 2024, cu modificările şi completările ulterioare ; Ordinul MADR nr. 47/2025 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 107/2024 privind implementarea măsurilor şi intervenţiilor compensatorii de mediu şi climă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 şi din Planul strategic PAC 2023-2027, începând cu anul 2024. Ordonanţa Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol, cu modificările şi completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 985/2019 privind registrul agricol pentru perioada 2020-2024; Hotărârea Guvernului nr. 1627/2024 privind registrul agricol pentru perioada 2025-2029; Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat, cu modificările şi completările ulterioare. 6. SCOPUL GHIDULUI Ghidul LPIS constituie o sinteză a aspectelor privind normele (condiţiile, regulile) referitoare la modul de delimitare a parcelelor de referinţă (blocuri fizice) şi a categoriilor de folosinţă asociate şi eligibilitatea suprafeţelor pentru schemele de plată gestionate de APIA, în vederea accesării sprijinului în conformitate cu reglementările în vigoare. Ghidul prezintă modul de delimitare (digitizare) a suprafeţelor agricole pentru care se poate acorda sprijin, precum şi suprafeţele agricole care nu respectă cerinţele minime de eligibilitate, pentru care nu se acordă sprijin. Modalitatea de delimitare şi transpunerea cerinţelor de eligibilitate în ghid este completată cu exemple cu suprafeţele eligibile/neeligibile după caz pentru scopurile definite, fără a se limita la acestea, completate cu fotografii concludente. De asemenea, reglementează modul în care se delimitează suprafeţele agricole pentru care fermierii solicită sprijin, şi modul de alocare a codurilor pentru categoriile de folosinţă specifice, precum şi codurile atribuite la nivel de parcelă în vederea identificării culturii agricole declarate de fermier/beneficiar. Având în vedere prevederile art. 9 din Regulamentul (UE) 2021/ 2115, principiile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene se respectă pe tot parcursul fluxului administrativ. Datele cu caracter personal din cererea de finanţare/ajutor/angajamente/contracte/decizii /alte documente referitoare la finanţare din FEGA/FEADR sunt colectate, prelucrate şi stocate/arhivate sau publicate de către APIA /AFIR şi/sau Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Direcţia Generală Dezvoltare Rurală - Autoritate de Management pentru PNDR în scopul îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 151 din Regulamentul (UE) 2021/2.115, sau prelucrate de alţi destinatari pentru îndeplinirea obligaţiilor legale ale acestora, cu respectarea prevederilor. 7. REGULI GENERALE PENTRU STABILIREA MODULUI DE DELIMITARE A BLOCURILOR FIZICE ŞI A CATEGORIILOR DE FOLOSINŢĂ ASOCIATE Blocul fizic se delimitează geografic pe limite stabile (drumuri, căi ferate, limitele aşezărilor, cursuri de apă, canalele de irigaţii, baraje artificiale, marginea pădurii, arbori, garduri vii, limitele culturilor permanente, ziduri) având un identificator unic, înregistrat în sistemul de informaţii geografice (GIS - Geographic Information System) al sistemului de identificare al parcelelor agricole (LPIS - Land Parcel Identification System). Delimitarea categoriilor de folosinţă din cadrul blocului fizic se realizează pentru suprafeţele agricole ale terenului acoperite de teren arabil (TA), pajişte permanentă (PP), culturi permanente (CP), precum şi orice suprafaţă (PA) pentru care se acordă Sprijinul pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite", aferent Măsurii 8 "Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor", Submăsura 8.1 "Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite" care a dat dreptul la plata SAPS în 2008 Exemple de digitizare a blocului fizic pe categorii de folosinţă (a se vedea imaginea asociată) Imaginea blocului fizic pe ortofotoplan (a se vedea imaginea asociată) Blocul fizic digitizat pe categorii de folosinţă a terenului, în stratul categorii de folosinţă (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Imaginea terenului pe ortofotoplan (a se vedea imaginea asociată) Blocul fizic digitizat pe categorii de folosinţă a terenului, în stratul categorii de folosinţă (a se vedea imaginea asociată) Imaginea terenului pe ortofotoplan (a se vedea imaginea asociată) Blocul fizic digitizat pe categorie de folosinţă Categoriile de folosinţă asociate blocului fizic se delimitează pe baza imaginilor ortofoto, a imaginilor satelitare sau pe baza măsurătorilor realizate în urma verificărilor în teren şi conţin suprafeţe agricole dar şi elemente neproductive eligibile pentru plata BISS, aşa cum sunt ele definite în Ordin MADR Nr. 106/2024, cu modificările şi completările ulterioare. Suprafeţele neagricole trebuie excluse din cadrul categoriilor de folosinţă asociate blocului fizic prin digitizare după regulile descrise mai jos. (Suprafeţele neeligibile pentru plată sunt exemplificate în cap. 9). Imaginile ortofoto utilizate pentru delimitarea blocurilor fizice şi a categoriilor de folosinţă asociate se actualizează periodic în conformitate cu cerinţele legislaţiei UE, ca regulă generală, fiind înlocuite la un interval de maxim 3 ani. Cazul suprafeţelor neagricole mai mari de 100 mp sau cazul în care în interiorul LUID-ului se regăsesc suprafeţe neagricole mai mici de 100 mp, dar suma lor depăşeşte 100 mp, este cel descris în exemplul de mai jos: Exemple: (a se vedea imaginea asociată) Elemente neeligibile: - 80 mp la limita LUID-ului (contur roşu), se exclude prin delimitare (divizare), – 2 case de 50 mp, la limita şi în interiorul LUID-ului (contur roşu), se exclud prin delimitare, – 100 mp în interiorul LUID-ului (contur roşu), se exclude prin delimitare, – două suprafeţe neagricole, altele decât construcţii de 65 mp şi 60 mp în interiorul LUID-ului (contur albastru), aria lor se exclude prin deducere pentru că suma lor este > 100 mp. Aria LUID = 10 000 - 80 - 50 - 50 - 100 = 9720 mp = 0,97 ha Aria brută a blocului fizic este calculată de sistem după excluderea prin digitizare a elementelor neeligibile. Aria netă LUID = 9720 - 65 - 60 = 9595 mp = 0,96 ha Aria netă a LUID-ului este calculată de sistem după deducerea elementelor neeligibile nedigitizate. Această abordare trebuie aplicată şi de fermier în cazul în care delimitează o parcelă agricolă pentru care solicită sprijin. Regulile de excludere a suprafeţelor neagricole din suprafaţa categoriei de folosinţă asociată blocului fizic sunt: a) Elementele neagricole indiferent de dimensiunea lor se exclud din LUID dacă se regăsesc la limita LUID-ului; b) Construcţiile de orice fel sunt excluse indiferent de dimensiunea lor; c) Suprafeţele neagricole din interior mai mari de 100 mp se exclud din LUID; d) Suprafeţele neagricole mai mici de 100 mp din interior se deduc din aria LUID-ului dacă suma lor este mai mare de 100 mp. Notă! Excepţie fac elementele din GAEC 8 şi cele înfiinţate prin intervenţiile PD-05 şi PD-28 din cadrul PS 2023-2027, eligibile pentru plata BISS. 8. CATEGORII DE FOLOSINŢĂ A TERENULUI ELIGIBILE PENTRU PLĂŢILE PE SUPRAFAŢĂ Suprafaţa agricolă reprezintă o suprafaţă care cuprinde terenuri arabile, culturi permanente şi pajişti permanente, astfel cum au fost definite la pct. 4.1.1 şi 4.1.2 din PS 2023-2027, respectiv în OUG nr. 34/2013. Pentru sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii (BISS), suprafaţa agricolă trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime: ● exploataţia agricolă să aibă o suprafaţă de cel puţin 1 ha; ● suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, în cazul serelor, solariilor este de cel puţin 0,03 ha, iar în cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuştilor fructiferi suprafaţa parcelei agricole este de cel puţin 0,1 ha. Blocurile fizice pot include mai multe categorii de folosinţă, în situaţia în care nu se regăseşte o limită stabilă vizibilă pe imaginile ortofoto sau măsurată în teren. În aceste situaţii blocurile fizice pot avea şi categorie de folosinţă secundară.
┌───┬─────────────┬───┬────────────────┐
│ │ │ │CATEGORIE DE │
│ │ │ │FOLOSINŢĂ pentru│
│COD│CATEGORIE DE │COD│parcelele │
│ │FOLOSINŢĂ │ │agricole pentru │
│ │ │ │care NU SE │
│ │ │ │SOLICITĂ SPRIJIN│
├───┼─────────────┼───┼────────────────┤
│TA │TEREN ARABIL │TAn│TEREN ARABIL │
├───┼─────────────┼───┼────────────────┤
│ │PAJIŞTE │ │PAJIŞTE │
│PP │PERMANENTĂ │PPn│PERMANENTĂ │
│ │(PĂŞUNE ŞI │ │(PĂŞUNE ŞI │
│ │FĂNEAŢĂ) │ │FÂNEAŢĂ) │
├───┼─────────────┼───┼────────────────┤
│ │CULTURĂ │ │CULTURĂ │
│ │PERMANENTĂ │ │PERMANENTĂ │
│cp │(LIVEZI ŞI │CPn│(LIVEZI ŞI ALTE │
│ │ALTE CULTURI │ │CULTURI │
│ │PERMANENTE) │ │PERMANENTE) │
├───┼─────────────┼───┼────────────────┤
│ │ │ │Teren împădurit │
│ │ │ │în conformitate │
│ │ │ │cu art. 2 alin. │
│ │TEREN ARABIL │ │2 c) din H.G. │
│TAi│în curs de │PAn│nr. 1571/2022, │
│ │împădurire │ │cu modificările │
│ │ │ │şi completările │
│ │ │ │ulterioare, care│
│ │ │ │nu a dat dreptul│
│ │ │ │la plăţi. │
├───┼─────────────┼───┼────────────────┤
│ │PAJIŞTE │ │ │
│PPi│PERMANENTĂ în│ │ │
│ │curs de │ │ │
│ │împădurire │ │ │
├───┼─────────────┼───┼────────────────┤
│ │CULTURĂ │ │ │
│CPi│PERMANENTĂ în│ │ │
│ │curs de │ │ │
│ │împădurire │ │ │
├───┼─────────────┼───┼────────────────┤
│ │Teren │ │ │
│ │împădurit în │ │ │
│ │conformitate │ │ │
│ │cu art. 2 │ │ │
│ │alin. 2 c) │ │ │
│PA │din H.G. nr. │ │ │
│ │1571/2022, cu│ │ │
│ │modificările │ │ │
│ │şi │ │ │
│ │completările │ │ │
│ │ulterioare. │ │ │
└───┴─────────────┴───┴────────────────┘
Categorii de folosinţă asociate blocurilor fizice (a se vedea imaginea asociată) 8.1. Blocuri fizice agricole cu categoria de folosinţă teren arabil (TA) Terenuri arabile (TA) sunt terenuri cultivate în scopul producţiei agricole sau suprafeţe disponibile pentru producţia agricolă, dar lăsate pârloagă, inclusiv zone neproductive, angajamente de dezvoltare rurală, zone împădurite, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solarii sau alte mijloace de protecţie fixe sau mobile, astfel cum sunt prevăzute la pct 4.1.1.2.1 din PS 2023-2027. Teren lăsat pârloagă înseamnă teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), menţinut în bune condiţii agricole şi de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreţinere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minim 6 luni într-un an de cultură şi acoperă lunile martie-august, dar nu mai mult de 4 ani pe acelaşi amplasament. Termenul maxim de 4 ani în care terenul este lăsat pârloagă se aplică şi în cazul schimbării utilizatorului terenului. Exemple teren arabil (TA) - cultivat cu cereale, eligibil la plată (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Exemple teren arabil (TA) - cultivat cu plante prăşitoare, eligibil la plată (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Exemplu teren arabil (TA) - Solarii (teren eligibil la plată) (a se vedea imaginea asociată) Exemplu teren arabil (TA) cultivat cu plante de nutreţ eligibil la plată: (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Exemplu teren arabil (TA) pajişti temporare (artificiale, însămânţate pe TA < de 5 ani) eligibil la plată: (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Digurile şi şanţurile mai înguste de 2.5 m pot face parte din blocul fizic, respectiv categoria de folosinţă asociată dacă sunt menţinute cu scopul drenării, doar pentru producţia agricolă. Aceasta situaţie se întâlneşte şi la culturile de orez. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) 8.2. Blocuri fizice agricole cu categoria de folosinţă pajişti permanente (PP) Pajiştile permanente sunt terenuri folosite ca păşuni permanente şi fâneţe permanente, inclusiv pajiştile cultivate sau recoltate în sistem de paludicultură, precum şi cele utilizate în sistem dual conform OUG nr. 34/2013, consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane, inclusiv cele menţionate în anexa nr. 26 din Ordinul 106/2024 cu modificările şi completările ulterioare, care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin cinci ani, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.1.2.3 din PS 2023-2027; acestea pot include şi alte specii, precum şi arbuşti şi/sau arbori, bune pentru păşunat, cu condiţia ca iarba şi alte plante furajere să rămână predominante. Exemple de pajişte permanentă (PP) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Pajişte alpină - PP (a se vedea imaginea asociată) Livadă tradiţională utilizată extensiv înseamnă suprafeţele de livezi tradiţionale care sunt utilizate în principal ca pajişti permanente (PP), prin cosit şi/sau păşunat, având densitatea pomilor de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere erbacee perene sau din flora spontană, prevăzute în anexa nr. 3 la Ordinul MADR nr. 106/2024 cu modificările şi completările ulterioare. Dimensiunea minimă a parcelei eligibile este 0,3 ha. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Fotografii teren (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) 8.3. Blocuri fizice agricole cu categoria de folosinţă culturi permanente (CP) Culturi permanente (CP) sunt următoarele: vii, livezi, pepiniere, hameişti, arbuşti fructiferi, speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie, pentru care nu se practică un sistem de rotaţie, altele decât pajiştile permanente, care produc recolte repetate, astfel cum sunt prevăzute la pct 4.1.1.2.2 din PS 2023-2027. Livadă tânără (CP) (a se vedea imaginea asociată) Livadă (CP) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Vii (CP) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Pot exista benzi în interiorul şi împrejurul suprafeţelor cu culturi permanente (de exemplu pentru manevrarea utilajelor agricole). Aceste zone tehnologice, de regulă, nu trebuie excluse din suprafaţa eligibilă a categoriei de folosinţă asociată blocului fizic. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) 9. CAZURI ÎN CARE SUPRAFEŢELE DE TEREN NU SUNT ELIGIBILE PENTRU PLĂŢILE PE SUPRAFAŢĂ - Nu sunt eligibile la plată următoarele suprafeţe: ● suprafeţele agricole pe care se constată în urma controalelor administrative sau controalelor la faţa locului, inclusiv cele pentru actualizarea blocurilor fizice că nu s-a desfăşurat activitatea agricolă prevăzută la pct. 4.1.1 din PS 2023-2027; ● suprafeţele din rezervaţiile ştiinţifice, zonele de protecţie strictă din parcurile naţionale, parcurile naturale sau din rezervaţii ale biosferei şi amenajările peisagistice, conform limitelor aprobate de autorităţile competente, spre exemplu Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", Parcul Naţional Munţii Rodnei. Sunt eligibile la plată suprafeţele agricole situate în zonele de protecţie integrală şi zonele de conservare durabilă (zonele-tampon) din parcurile naţionale şi naturale pe care se pot desfăşura activităţi agricole, cu respectarea măsurilor impuse în planul de management al ariei protejate, compatibile cu cerinţele pentru măsurile de sprijin direct. În situaţia în care planul de management al ariei protejate nu este elaborat/este în curs de elaborare, se respectă setul de măsuri de conservare stabilite de către administratorii ariilor naturale protejate respective, cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice; ● suprafeţele amenajate ca terenuri permanente de sport; ● suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă, suprafeţele aferente aerodromurilor şi/sau heliporturilor; ● suprafeţe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de ski) care sunt scoase din circuitul agricol; ● suprafeţe utilizate de unităţile militare; ● suprafeţele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecţie şi de apărare şi terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor şi drumurilor naţionale aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; ● suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie ale suprafeţelor ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale şi derivaţii hidrotehnice la capacitatea maximă de transport a acestora, precum şi de alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, construcţii şi instalaţii hidrometrice, precum şi instalaţii de determinare automată a calităţii apelor, prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. d)-f) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; ● suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 227/2006 privind amplasarea şi dimensiunile zonelor de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare; ● suprafeţele de teren lăsat pârloagă declarate/determinate pe acelaşi amplasament mai mult de 4 ani; ● suprafeţele declarate în cererea de plată în afara limitelor blocului fizic. Excepţie sunt cazurile în care fermierul semnalează, la depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor blocului fizic, iar APIA confirmă observaţia fermierului pe baza celor mai recente imagini ortofoto sau în urma verificărilor la faţa locului pentru acest scop; suprafeţele constatate în urma verificării în teren, pentru acest scop, ca fiind neutilizate în scop agricol sau pentru care nu s-a desfăşurat activitatea agricolă prevăzută la pct. 4.1.1 din PS 2023-2027 nu sunt eligibile pentru plată; ● suprafeţele cu amenajări piscicole, aşa cum acestea sunt prevăzute în registrul agricol. Fac excepţie terenurile cu amenajări piscicole încadrate în registrul agricol în categoria de folosinţă terenuri piscicole, utilizate temporar în scop agricol, precum şi cele redate sau introduse în circuitul agricol în conformitate cu prevederile art. 93 alin. (8)-(10) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. ● suprafeţele de teren agricol ocupate cu construcţiile aferente infrastructurii necesare producerii energiei electrice din surse regenerabile, respectiv clădiri, sisteme de susţinere a obiectivelor de investiţii, sau alte elemente prevăzute la art. 1 lit.f)-h) din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013, cu modificările şi completările ulterioare. – Nu sunt incluse în hectarul eligibil: a) suprafeţele compacte sau însumate mai mari de 100 de metri pătraţi care nu sunt utilizate pentru activităţi agricole, cum ar fi cele ocupate de vegetaţie forestieră, iazurile naturale permanente, cu excepţia suprafeţelor prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c) şi d) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022, cu modificările şi completările ulterioare, şi a drumurilor/aleilor de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solarii cu lăţimea de maximum 2,5 m inclusiv; b) drumurile/aleile de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solarii a căror lăţime este mai mare de 2,5 m. – Suprafaţa de teren ocupată de orice tip de construcţie, indiferent de mărime, nu este eligibilă la plată, cu excepţia suprafeţelor de teren ocupate cu sere şi solarii. – Terenurile scoase din circuitul agricol, inclusiv în cursul anului de cerere, nu sunt eligibile la plăţile pe suprafaţă cu excepţia terenurilor scoase din circuitul agricol conform prevederilor Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesare realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt la dispoziţia fermierilor până la sfârşitul anului şi pe care se desfăşoară activitate agricolă. Solicitantul plăţii are obligaţia de a face dovada faptului că terenul rămâne la dispoziţie pe parcursul întregului an calendaristic, iar APIA poate solicita dovezi suplimentare expropriatorului în cursul verificărilor efectuate . Exemple de suprafeţe neeligibile suprafeţele compacte cu vegetaţie neagricolă mai mari de 100 mp şi care nu sunt zone sau elemente neproductive conform definiţiei GAEC 8 (a se vedea imaginea asociată) Teren neîntreţinut (a se vedea imaginea asociată) Suprafaţa de păşune invadată de vegetaţie forestieră lemnoasă (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Imagini ortofoto (a se vedea imaginea asociată) Dacă suprafaţa de păşune este lăsată în paragină (vegetaţia forestieră predominantă), aceasta devine neagricolă, respectiv neeligibilă pentru plată. (a se vedea imaginea asociată) Imagini ortofoto (a se vedea imaginea asociată) Fotografii teren (a se vedea imaginea asociată) Stâncărie, grohotiş şi jnepeniş în zona de pajişte alpină (neagricol) (a se vedea imaginea asociată) Imagine ortofoto (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Fotografii teren Suprafeţele din imaginile de mai sus acoperite cu vegetaţie forestieră şi stânci/grohotiş mai mari de 100 mp sunt neeligibile la plată. Acestea trebuie excluse din categoria de folosinţă asociată blocului fizic. Exemple de suprafeţe neeligibile - vegetaţie lemnoasă, pietriş (a se vedea imaginea asociată) Pajiştile cu suprafeţe neagricole preponderente nu sunt eligibile pentru sprijin (a se vedea imaginea asociată) Imagine ortofoto (a se vedea imaginea asociată) Fotografii teren (a se vedea imaginea asociată) Suprafeţele invadate de ferigă de pe pajiştile permanente nu sunt eligibile la plată. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Suprafeţe cu ferigă din aceeaşi zonă, dar pe imagini din ani diferiţi arată că feriga este permanentă pe aceste suprafeţe şi ca atare nu sunt eligibile la sprijin: Imagini ortofoto vechi (a se vedea imaginea asociată) Imagini ortofoto noi (a se vedea imaginea asociată) Suprafaţa curăţată de ferigă este neeligibilă, deoarece păşunatul nu se poate realiza. (a se vedea imaginea asociată) Imagine ortofoto (a se vedea imaginea asociată) Fotografie teren Dacă în urma controlului pe teren se constată că nu s-a desfăşurat activitatea agricolă pe suprafeţele verificate, acestea nu sunt eligibile la sprijin şi trebuie excluse din suprafaţa categoriei de folosinţă asociată blocului fizic şi din parcela fermierului. (a se vedea imaginea asociată) Excluderea reprezintă o suprafaţă invadată de vegetaţie neagricolă. (a se vedea imaginea asociată) Via nelucrată (nu s-a desfăşurat activitatea agricolă) nu este eligibilă pentru sprijin. (a se vedea imaginea asociată) Exemplu de parcelă invadată de vegetaţie nedorită care nu este eligibilă la plată (a se vedea imaginea asociată) Zonele inundate (neagricole) persistente de la un an la altul şi care nu sunt zone sau elemente neproductive conform definiţiei GAEC 8 nu sunt eligibile la sprijin. (a se vedea imaginea asociată) Parc fotovoltaic (neagricol) (a se vedea imaginea asociată) Suprafeţele pe care sunt construite instalaţiile eoliene nu sunt eligibile pentru plată. (a se vedea imaginea asociată) Construcţii de orice fel (neagricol) (a se vedea imaginea asociată) Drumurile şi casele sunt suprafeţe neagricole (a se vedea imaginea asociată) Suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă, aerodoromurilor şi/sau heliporturilor nu sunt eligibile la plată (a se vedea imaginea asociată) Suprafeţele aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de ski) nu sunt eligibile la plată (a se vedea imaginea asociată) Suprafeţele de teren aferente drumurilor aparţinând domeniului public al statului, nu sunt eligibile la plată (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Pădurea defrişată (suprafaţa neagricolă) (a se vedea imaginea asociată) Suprafeţele defrişate nu constituie teren agricol. Excepţie zonele cu vegetaţie forestieră răzleaţă ce este curăţată pentru întreţinerea păşunii. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Lac, iaz (neagricol) şi care nu sunt zone sau elemente neproductive conform definiţiei GAEC 8 (a se vedea imaginea asociată) Suprafeţele acoperite de gunoaie sau pe care se depozitează materiale rezultate în urma activităţilor forestiere sau zone pe care covorul vegetal este distrus datorită activităţilor neagricole de orice fel sunt neeligibile pentru plată. (a se vedea imaginea asociată) Suprafeţele de teren arabil sau pajiştile permanente pe care sunt depozitate gunoaie menajere sau de orice fel nu sunt eligibile pentru plată dacă depăşesc 100 mp. (a se vedea imaginea asociată) Suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare nu sunt eligibile pentru plată. Taluzurile digurilor nu sunt eligibile chiar dacă sunt înierbate. (a se vedea imaginea asociată) Suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie ale suprafeţelor ocupate cu construcţii hidrotehnice, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, construcţii şi instalaţii hidrometrice etc. chiar dacă sunt înierbate, nu sunt eligibile la plată. (a se vedea imaginea asociată) Nu se fac plăţi pe suprafeţele digitizate (solicitate la sprijin) în afara blocului fizic, excepţie fiind cazurile în care fermierul semnalează, la depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor categoriei de folosinţă asociată blocului fizic, iar APIA confirmă observaţia fermierului pe baza celor mai recente imagini ortofoto sau în urma verificărilor la faţa locului pentru acest scop. (a se vedea imaginea asociată) Nu se fac plăţi pe suprafeţele digitizate (solicitate la sprijin) nici în situaţiile în care o suprafaţă de teren este declarată de doi sau mai mulţi fermieri, decât după clarificarea situaţiei constatate, fie de fermieri, fie de către o instanţă judecătorească. Nu se acordă plăţi pentru suprafaţa care depăşeşte suprafaţa maximă eligibilă a blocului fizic şi/sau suprafaţa categoriei de folosinţă asociate blocului fizic sau în cazul în care blocul fizic are mai multe categorii de folosinţă ori categoria de folosinţă declarată nu corespunde categoriei de folosinţă asociate blocului fizic după finalizarea tuturor controalelor. 10. STABILIREA SUPRAFEŢEI MAXIME ELIGIBILE A BLOCULUI FIZIC Suprafaţa maximă eligibilă a parcelei de referinţă este suprafaţa maximă a blocului fizic pentru care se pot acorda plăţi. În baza de date LPIS este înregistrată ca aria netă. Suprafaţă determinată înseamnă suprafaţa pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutoarelor; sau, în cazul intervenţiilor aplicabile pe suprafaţă, suprafaţa parcelelor determinate în urma controalelor administrative şi/sau prin controale la faţa locului şi controale prin monitorizare. Dacă la controlul clasic pe teren s-a măsurat o suprafaţă mai mare decât cea a parcelei digitizate de fermier, pentru anul de cerere curent, blocul fizic nu se modifică deoarece diferenţa de suprafaţă nu a fost solicitată la sprijin. Actualizarea blocului fizic, respectiv a categoriei de folosintă asociată se face pentru campania următoare. 11. DELIMITAREA PARCELELOR AGRICOLE PENTRU DECLARAŢIILE DE SUPRAFAŢĂ DEPUSE DE FERMIERI Pentru delimitarea parcelelor agricole se utilizează aplicaţia geospaţială AGI-Online, care este o aplicaţie dezvoltată de APIA şi este pusă la dispoziţia fermierilor pentru pregătirea declaraţiei de suprafaţă şi depunerea cererii de plată, pe site-ul APIA www.apia.org.ro. (a se vedea imaginea asociată) Prin intermediul aplicaţiei geospaţiale, fiecare fermier îşi poate vizualiza parcelele agricole declarate în anul anterior şi poate delimita şi alte parcele dacă în anul curent lucrează şi alte parcele, sau poate şterge parcelele pe care nu le mai utilizează în anul curent, şi de asemenea poate modifica parcelele ce au suferit modificări faţă de anul precedent sau sunt cultivate cu altă cultură. Modul de utilizare a aplicaţiei geospaţiale este prezentat în instrucţiuni de utilizare a aplicaţiei publicate pe site-ul APIA şi în meniul de ajutor al aplicaţiei geospaţiale. Aplicaţia poate fi accesată de către fermierii înregistraţi în Registrul Unic de Identificare (RUI), pe baza numărului unic de identificare, ROxxxxxxxxx şi a parolei alocate de APIA. Potrivit prevederilor art.98 din Regulamentul (UE) 2021/2116, pe site-ul web al agenţiei se publică date referitoare la beneficiarii FEADR/FEGA, după caz. Regulile generale descrise la capitolele anterioare, legate de suprafeţele pentru care se acordă sprijin sunt valabile şi pentru delimitarea parcelelor agricole. Localizarea se face prin identificarea amplasamentului şi a conturului parcelei agricole utilizate în cadrul categoriei de folosinţă a blocului fizic, pentru care se solicită plăţi, în conformitate cu documentele care fac dovada că terenul eligibil declarat este la dispoziţia fermierului şi cu datele cadastrale disponibile. Identificarea presupune ca parcela să nu se suprapună peste parcelele declarate de către alţi fermieri şi să nu depăşească limita blocului fizic. Pentru identificare se utilzează informaţiile cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, în situaţia în care acestea sunt disponibile şi relevante. În situaţia în care nu există informaţii cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul naţional de cadastru şi carte funciară, la identificare se va utiliza adeverinţa eliberată de unitatea administrativ-teritorială (UAT) pe raza căreia se regăseşte suprafaţa de teren care face obiectul cererii de plată. Identificarea presupune ca parcela să nu se suprapună peste parcelele declarate de către alţi fermieri şi să nu depăşească limita blocului fizic. Excepţii sunt cazurile în care fermierul semnalează, la depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor blocului fizic, iar APIA confirmă observaţia fermierului pe baza celor mai recente imagini ortofoto sau în urma verificărilor la faţa locului pentru acest scop. De asemenea, pentru identificare se pot utiliza si coordonate obţinute din fotografiile cu geo etichetă realizate de fermier sau de către inspectorul responsabil cu realizarea controalelor pe teren. Dacă nu se realizează localizarea corectă a parcelei fermierului în LPIS, consecinţele pot fi: ● dubla declarare a terenului şi nerealizarea de plăţi pentru suprafaţa suprapusă delimitată de către fermieri; ● stabilirea neadecvată a suprafeţei eligibile care nu este în concordanţă cu realitatea din teren; ● supradeclarări şi suprapuneri între parcelele agricole declarate de către fermieri; penalizarea fermierilor conform legislaţiei în vigoare. 11.1. Parcela agricolă Parcelă agricolă este o suprafaţă continuă de teren, care face obiectul unei declaraţii din partea unui singur fermier, cu aceeaşi categorie de folosinţă, pe care se cultivă o singură grupă de culturi; cu toate acestea, în cazul în care se solicită o declaraţie separată privind utilizarea unei suprafeţe care face parte dintr-o singură grupă de culturi, utilizarea respectivă limitează suplimentar, dacă este necesar, suprafaţa respectivă. În cadrul unei parcele agricole pot exista una sau mai multe subparcele cu culturi distincte, care fac parte din aceeaşi categorie de folosinţă, culturi care pot fi modificate de la un an la altul. După finalizarea tuturor controalelor, suprafaţa parcelei agricole trebuie să se încadreze în categoria de folosinţă asociată blocului fizic din LPIS. Parcelele agricole pentru fiecare fermier sunt înregistrate unic în sistemele informatice APIA şi sunt numerotate cu cifre de la 1 la n, unde n este numărul maxim al parcelelor deţinute de un fermier. În situaţia în care fermierul nu mai utilizează o parcelă, numărul alocat iniţial nu mai este folosit pentru a numerota o altă parcelă. O parcelă agricolă poate fi compusă din una sau mai multe culturi. Culturile sunt reprezentate prin litere începând cu litera a până la litera n în funcţie de câte culturi sunt în interiorul parcelei. O parcelă poate avea o singură categorie de folosinţă a terenului: teren arabil, pajişte permanentă, cultură permanentă sau teren împădurit (în conformitate cu art. 2 alin. 2 c) din H.G. nr. 1571/2022, cu completările şi modificările ulterioare. În exemplul de mai jos avem parcela 1 cu culturile numerotate 1a, 1b, 1c. Aceste culturi fac parte din categoria de folosinţă teren arabil şi dacă sunt în utilizarea aceluiaşi fermier se delimitează o singură parcelă cu trei culturi. (a se vedea imaginea asociată) 11.1.1. Parcela agricolă de teren arabil Parcela agricolă de teren arabil trebuie să conţină suprafaţa de teren arabil utilizată de fermier pentru care poate face dovada că este la dispoziţia sa, aşa cum este el definit în Ordinul MADR nr. 106/2024, cu completările şi modificările ulterioare. Parcela de teren arabil trebuie delimitată pe imaginile ortofoto cele mai recente, puse la dispoziţie prin intermediul aplicaţiei geospaţiale, urmărind detaliile de pe imagine sau utilizând măsurători GPS, atunci când informaţiile de pe imaginea ortofoto nu mai sunt de actualitate. Pentru exemplificare: delimitarea unei suprafeţe de teren arabil pe imaginea ortofoto Parcela agricolă de teren arabil cu o singură cultură (a se vedea imaginea asociată) Parcela agricolă de teren arabil cu două culturi (dacă parcela din sud este în utilizarea aceluiaşi fermier) (a se vedea imaginea asociată) Alte exemple de delimitare a parcelelor de teren arabil pe imagini ortofoto (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Parcela de teren arabil delimitată pe baza imaginii ortofoto: (a se vedea imaginea asociată) Parcelă de teren arabil delimitată incorect pe baza imaginii ortofoto (a se vedea imaginea asociată) Parcelă de teren arabil delimitată pe baza imaginii ortofoto: (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Exemple în care delimitarea parcelelor nu corespunde cu detaliile vizibile pe imaginea ortofoto. Pentru astfel de delimitări care nu corespund cu detaliile de pe imaginile ortofoto, fermierul trebuie să furnizeze dovezi suplimentare din care să rezulte că suprafaţa utilizată este mai mare decât ceea ce se poate delimita utilizând informaţiile de pe imaginea ortofoto, sau să utilizeze imaginile SENTINEL disponibile în cadrul aplicaţiei geospaţiale AGI-Online dacă sunt concludente. Limita din vest a parcelei 1a şi limita din est a parcelei 2a din imaginile de mai jos pot fi trasate în acest mod doar dacă utilizarea în teren este în conformitate cu documentele care fac dovada că terenul eligibil declarat este la dispoziţia fermierului şi este făcută pe răspunderea fermierului. Parcela pe imaginea ortofoto (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Pentru delimitarea parcelelor de teren arabil pe imaginile ortofoto, în cazul în care pe imagine nu se poate identifica limita parcelei agricole (culturi continue), fermierul trebuie să se ghideze după documentele care fac dovada că terenul eligibil declarat este la dispoziţia fermierului sau să îşi încarce măsurători GPS pentru delimitarea corectă a parcelei agricole. (a se vedea imaginea asociată) Pot exista astfel de situaţii in cazul în care fermierul schimbă forma culturilor declarate în anul in care a fost achiziţionată imaginea ortofoto, cazuri in care fermierul trebuie să declare realitatea din teren chiar dacă aceasta nu se mai potriveşte cu detaliile de pe imaginile ortofoto. În general, delimitarea făcută ca în imaginea din dreapta nu este corectă. Probabilitatea ca în teren utilizarea să fie aşa cum este prezentată în imagine este foarte mică. Totuşi, dacă este justificată de măsurători GPS şi fotografii relevante din teren, poate fi delimitată astfel. Parcela fermierului este desenată greşit faţă de imaginea din ortofotoplan (a se vedea imaginea asociată) 11.1.2. Parcela agricolă de pajişte permanentă Delimitarea unei parcele de pajişte permanentă se face urmărind detaliile de pe imaginea ortofoto. Pentru o parcelă de pajişte permanentă întotdeauna numerotarea va fi de forma 1a, 2a, 3a, Na (unde N este numărul de parcele deţinute de fermier). În situaţia în care parcelele au fost modificate, adăugate sau şterse, se atribuie următorul număr în ordine crescătoare. Exemple de delimitare corectă a unei parcele de pajişte permanentă: (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Suprafeţele cu ferigă nu sunt incluse în parcela de pajişte permanentă. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Parcele digitizate corect (stânga) faţă de parcele digitizate incorect, care includ suprafeţe neagricole (dreapta). (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Parcelă de pajişte permanentă incorect digitizată, include si cultura permanentă în partea de sud (a se vedea imaginea asociată) 11.1.3. Parcela agricolă de livadă tradiţională Livada tradiţională utilizată extensiv înseamnă suprafeţele de livezi tradiţionale care sunt utilizate în principal ca pajişti permanente, prin cosit şi/sau păşunat, având densitatea pomilor de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere erbacee perene sau din flora spontană, prevăzute în anexa nr. 3 la Ordinul MADR nr. 106/2024, cu modificările şi completările ulterioare. Dimensiunea minimă a parcelei eligibile este de 0,3 ha. Exemplu de delimitare corectă a unei parcele de livadă tradiţională: (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) 11.1.4. Parcela agricolă de cultură permanentă Culturile permanente sunt următoarele: vii, livezi, pepiniere, hameişti, arbuşti fructiferi, speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie, pentru care nu se practică un sistem de rotaţie, altele decât pajiştile permanente, care produc recolte repetate, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.1.2.2 din PS 2023-2027. Exemple de delimitare corectă a unei parcele de cultură permanentă - plantaţie pomicolă (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Parcela de cultură permanentă delimitată pe baza imaginii ortofoto: (a se vedea imaginea asociată) 11.1.5. Parcela agricolă de cultură permanentă - vie Exemplu de delimitare corectă a unei parcele de cultură permanentă - vie (a se vedea imaginea asociată) Delimitare corectă a unei parcele de cultură permanentă-vie: dacă zonele care delimitează parcelele individuale sunt mai înguste de 2,5 metri suprafaţa poate fi delimitată ca o singură parcelă dacă sunt în utilizarea aceluiaşi fermier. (a se vedea imaginea asociată) Dacă parcelele sunt utilizate de mai mulţi fermieri, se delimitează individual. (a se vedea imaginea asociată) 11.1.6. Parcela agricolă de cultură permanentă - culturi energetice Exemplu de specie forestieră cu ciclu scurt de producţie- Salcia (Salix L) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) 11.1.7. Parcela agricolă de teren împădurit Teren împădurit, în conformitate cu art. 2 alin. 2 c) din H.G. nr. 1571/2022, cu modificările şi completările ulterioare, este orice suprafaţă care a dat dreptul la plăţi în cadrul sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii prevăzut la art. 1 alin. (3) lit. a) sau în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă prevăzută la titlul III din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 şi care face obiectul unui angajament asumat de un fermier în temeiul art. 43 din Regulamentul (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) sau al art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 sau în temeiul unei scheme naţionale ale cărei condiţii respectă dispoziţiile art. 43 alin. (1)-(3) din Regulamentul (CE) nr. 1.698/2005 sau art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 sau art. 70 ori art. 73 din Regulamentul (UE) 2021/2.115. Pentru această parcelă se completează codul categoriei de folosinţă PA. Exemple de parcele cu teren împădurit (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) 11.2. Alte reguli generale pentru delimitarea parcelelor agricole Suprafaţa declarată a parcelei şi a elementelor neproductive solicitate la plată este suprafaţa rezultată în urma procesului de digitizare a parcelei în aplicaţia electronică GIS pusă la dispoziţie de către APIA, în conformitate cu documentele care fac dovada utilizării terenului agricol. Excepţie fac cazurile în care pe parcela digitizată se regăsesc suprafeţe neagricole mai mici de 100 de metri pătraţi, dar care însumate depăşesc 100 de metri pătraţi. Suprafaţa digitizată a parcelei poate fi diferită faţă de suprafaţa declarată în limita toleranţei, calculată în aplicaţia electronică GIS, de 0,75 m x perimetrul parcelei digitizate, dar nu mai mare de 1 ha. Parcelele declarate de fermieri nu pot depăşi limita categoriei de folosinţă asociate blocului fizic decât în situaţia în care fermierul semnalează APIA o eroare a limitei blocului fizic şi/sau a categoriei de folosinţă . Pentru aceasta, se va genera în aplicaţia electronică un formular numit Anexa 17_b. Dacă, după verificarea pe baza imaginilor cele mai noi avute la dispoziţie, pe baza fotografiilor cu geoetichetă sau în teren, declaraţia fermierului se confirmă, blocul fizic, respectiv categoria de folosinţă asociată se reconfigurează corespunzător şi plăţile se fac în conformitate cu suprafeţele confirmate. Pentru parcelele declarate sau părţi din acestea care în urma clarificării utilizând imaginile cele mai noi avute la dispoziţie, fotografiilor cu geoetichetă sau rezultatele controalelor pe teren nu se confirmă utilizarea agricolă şi nu se regăsesc în interiorul limitei categoriei de folosinţă asociate blocului fizic, nu se fac plăţi, conform Ordinului MADR nr. 106/2024, cu modificările şi completările ulterioare. Descrierea cauzei solicitării Anexei 17_b se completează de către fermier pentru fiecare parcelă pentru care se generează această anexă. Este necesar ca fermierul să facă o descriere cât mai clară a cazului pentru ca operatorul responsabil cu actualizarea să poată realiza corectarea pe baza informaţiilor existente şi/sau a informaţiilor noi din teren. Se recomandă ca suprafaţa parcelei digitizate să se regăsească în interiorul limitelor blocului fizic şi ale categoriei de folosinţă asociate (LUID) iar categoria de folosinţă a acesteia să corespundă cu categoria de folosinţă ( LUID ) asociată blocului fizic, pentru a evita generarea Anexelor 17_b. În cazul în care în urma tuturor controalelor administrative sau la faţa locului se constată că parcela nu îndeplineşte cerinţele de identificare conform art. 2 lit. p), nu se acordă plăţi pentru suprafeţele identificate eronat, conform art. 14 alin. 4 din Ordinul MADR nr. 106/2024, cu modificările şi completările ulterioare. Exemple de potenţiale situaţii în care parcela agricolă delimitată în afara categoriei de folosinţă asociată blocului fizic nu este acceptată la plată parţial sau integral în funcţie de suprafaţa delimitată în afara categoriei de folosinţă a blocului fizic: (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Delimitate eronat, peste limita blocului fizic şi suprapuse peste construcţii-părţile din acele parcele nu sunt eligibile la plată (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) În situaţiile în care pe imaginea nouă, sau în urma controalelor prin monitorizare sau a controalelor pe teren se constată ca fermierul a solicitat sprijin pe o suprafaţă care a devenit neeligibilă, este necesară recuperarea plăţilor acordate. Exemple cu potenţiale situaţii în care parcela agricolă delimitată şi categoria de folosinţă nu este în concordanţă cu imaginea ortofoto, şi nu este acceptată la plată, parţial sau integral, în funcţie de suprafaţa delimitată în afara categoriei de folosinţă a blocului fizic: Categoria de folosinţă a parcelei declarate nu corespunde în totalitate cu categoria de folosinţă vizibilă pe ortofotoplan. În exemplul de mai jos, fermierul a declarat TA 201, respectiv 131, dar parcela de exemplu solicitată cu floarea soarelui, respectiv cea de porumb siloz se extind peste suprafeţe de pajişte permanentă. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Declarat TA 108, însă conform imaginii ortofoto se poate observa că toată zona marcată este PP (a se vedea imaginea asociată) Potenţial declarat parcela cu categoria de folosinţă PP dar aşa cum se observă în imaginea ortofoto, categoria de folosinţă asociată blocului fizic este TA (a se vedea imaginea asociată) Parcela de TA 108 de exemplu declarată peste o livadă (categoria CP) (a se vedea imaginea asociată) Parcela de TA 101 de exemplu declarată eronat, conform imaginii ortofoto, peste o livada abandonată şi o zona PP (a se vedea imaginea asociată) Declarat o potenţială parcela cu categoria de folosinţă PP 609 dar pe imaginea ortofoto se observa şi o suprafaţă de teren arabil. (a se vedea imaginea asociată) Ca regulă generală, în cazul în care informaţiile din imaginile disponibile in LPIS nu mai sunt de actualitate (ţinând cont că actualizarea LPIS se face o dată la 3 ani), diferenţele între categoria de folosinţă solicitată de fermier şi cea disponibilă în LPIS poate fi justificată pe baza informaţiilor suplimentare din teren, fotografii cu etichetă, informaţii cadastrale şi alte evidenţe concludente. 12. MODUL DE IDENTIFICARE ŞI DELIMITARE A ELEMENTELOR NEPRODUCTIVE ÎN APLICAŢIA INFORMATICĂ Conform art. 14 alin. (1) si (2) din Ordinului MADR nr. 106/2024, cu modificările şi completările ulterioare: "(1) În sensul art. 6 alin. (1) lit. n) din hotărârea HG 1571/2022, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul cererii de plată, fermierul identifică parcelele agricole utilizate şi elementele neproductive.(3) Suprafaţa declarată a parcelei şi a elementelor neproductive solicitate la plată este suprafaţa rezultată în urma procesului de digitizare a parcelei în aplicaţia electronică GIS, pusă la dispoziţie de către APIA, în conformitate cu documentele care fac dovada utilizării terenului agricol. Excepţie fac cazurile în care pe parcela digitizată se regăsesc suprafeţe neagricole mai mici de 100 de metri pătraţi, dar care însumate depăşesc 100 de metri pătraţi. Suprafaţa digitizată a parcelei poate fi diferită faţă de suprafaţa declarată în limita toleranţei, calculată în aplicaţia electronică GIS, de 0,75 m x perimetrul parcelei digitizate, dar nu mai mare de 1 ha.(4) În cazul în care în urma tuturor controalelor administrative sau la faţa locului se constată că parcela nu îndeplineşte cerinţele de identificare conform art. 2 lit. p), nu se acordă plăţi pentru suprafeţele identificate eronat." Conform art. 26 alin. (3) din Ordinului MADR nr. 106/2024, cu modificările şi completările ulterioare: "Elementele neproductive pe care nu se poate desfăşura activitatea agricolă în sensul art. 2 alin. (2) din HG nr. 1571/2022, cu modificările şi completările ulterioare, şi nu sunt eligibile pentru plata sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii, sunt: a) rigole a căror lăţime este mai mare de 2,5 m; b) iazuri mici; c) garduri vii individuale, grupuri de rânduri de arbori, pâlcurile arbustive, arborii în grup,tufele sau pietrele, movilele şi zonele umede mici, cu o suprafaţă compactă mai mare de 0,3 ha, cu excepţia şirurilor de arbori/arbuşti, a arborilor în aliniament şi a arborilor solitari/izolaţi. Elementele neproductive sunt eligibile pentru plata sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii (BISS) dacă se regăsesc în blocul fizic şi sunt la dispoziţia fermierului, cu excepţia celor pe care nu se poate desfăşura activitatea agricolă în conformitate cu art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022, enumerate mai jos: a) rigole a căror lăţime este mai mare de 2,5 metri; b) iazuri mici; c) garduri vii individuale, grupuri de rânduri de arbori, pâlcurile arbustive, arborii în grup, tufele sau pietrele, movilele şi zonele umede mici, cu o suprafaţă compactă mai mare de 0,3 ha, cu excepţia şirurilor de arbori/arbuşti, a arborilor în aliniament şi a arborilor solitari/izolaţi. Potrivit prevederilor art. 59^4 dinOrdinul MADR nr. 106/2024, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie asigurată menţinerea elementelor de peisaj aferente GAEC 8 (rigole; garduri vii individuale şi grup de rânduri de arbori, inclusiv fâşii împădurite, arbori izolaţi, arbori în aliniament, grup de arbori şi pâlcuri arbustive; terase; movile) existente pe terenul agricol. Cerinţa specifică pentru sprijinul aferent intervenţiei PD-28 - Menţinerea de zone neproductive şi/sau înfiinţarea de elemente noi de peisaj pe terenurile arabile, potrivit PS 2023-2027 şi prevederilor art. 59^5 dinOrdinul MADR nr. 106/2024, cu modificările şi completările ulterioare, este următoarea: Fermierii trebuie să aloce în anul de cerere cel puţin 2% din suprafaţa arabilă a fermei în vederea menţinerii zonelor neproductive şi/sau înfiinţării de elemente noi de peisaj În categoria menţinerii zonelor neproductive se încadrează următoarele suprafeţe: a) margini de câmp, petice sau zone-tampon pentru parcele; b) teren lăsat pârloagă; c) zone umede mici. Elementele noi de peisaj ce pot fi înfiinţate sunt: a) garduri vii individuale, şiruri de arbori/arbuşti şi arbori în aliniament; b) grup de rânduri de arbori, pâlcuri arbustive, arbori în grup, tufe sau pietre; c) arbori solitari/izolaţi; d) movile. Pentru respectarea cerinţei privind ponderea minimă fermierii pot combina în orice formă oricare dintre opţiunile de mai sus. Sprijinul aferent intervenţiei PD-28 - Menţinerea de zone neproductive şi/sau înfiinţarea de elemente noi de peisaj pe terenurile arabile (ecoschema PD-28), se acordă ca plată anuală pe toate suprafeţele de terenuri arabile în baza angajamentelor asumate voluntar de beneficiari, conform art. 31 alin. (7) lit. a) din Regulamentul (UE) 2021/2115, ca plată suplimentară faţă de plata BISS, ca urmare a respectării cerinţei specifice stabilite în fişa intervenţiei prevăzute la cap. 5.1 din PS 2023-2027. Lista zonelor neproductive şi a elementelor de peisaj aferente ecoschemei PD-28 - Menţinerea de zone neproductive şi/sau înfiinţarea de elemente noi de peisaj pe terenurile arabile În categoria menţinerii zonelor neproductive se încadrează următoarele suprafeţe:
┌────────────┬────────────┬─────────┬─────────┬─────────────┐
│ │ │ │ │Suprafaţa │
│Zone │Descriere │Factor de│Factor de│inclusă în │
│neproductive│ │conversie│ponderare│ponderea │
│ │ │ │ │minima │
├────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Margini de │ │ │ │
│ │câmp, petice│ │ │ │
│ │sau zone │ │ │ │
│ │tampon │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │
│Margini de │parcele │ │ │ │
│câmp, petice│agricole, cu│ │ │ │
│sau zone │lăţime │ │ │ │
│tampon │minimă de 1 │6 │1,5 │9 mp │
│pentru │m. Suprafaţa│ │ │ │
│parcele │inclusă în │ │ │ │
│(per 1 m) │ponderea │ │ │ │
│ │minimă se │ │ │ │
│ │calculează │ │ │ │
│ │până la o │ │ │ │
│ │lăţime │ │ │ │
│ │maximă de 20│ │ │ │
│ │m. │ │ │ │
├────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────────┤
│ │teren arabil│ │ │ │
│ │necultivat │ │ │ │
│ │pe durata │ │ │ │
│ │unui an (an │ │ │ │
│ │de cultură),│ │ │Suprafaţa de │
│ │menţinut în │ │ │teren lăsat │
│ │bune │ │ │pârloagă, │
│ │condiţii │ │ │determinată │
│ │agricole şi │ │ │în urma │
│ │de mediu, pe│ │ │controlului │
│ │care se │ │ │administrativ│
│ │efectuează │ │ │şi la faţa │
│ │activitatea │ │ │locului, este│
│ │minimă de │ │ │eligibilă │
│Teren lăsat │întreţinere.│nu se │nu se │integral │
│pârloagă │Perioada în │aplică │aplică │pentru │
│ │care terenul│ │ │calcularea │
│ │este lăsat │ │ │ponderii │
│ │pârloagă │ │ │minime din │
│ │este de │ │ │terenul │
│ │minim 6 luni│ │ │arabil │
│ │într-un an │ │ │dedicat │
│ │de cultură │ │ │zonelor şi │
│ │şi acoperă │ │ │elementelor │
│ │lunile │ │ │neproductive │
│ │martie - │ │ │la nivel de │
│ │august, dar │ │ │exploataţie. │
│ │nu mai mult │ │ │ │
│ │de 4 ani pe │ │ │ │
│ │acelaşi │ │ │ │
│ │amplasament │ │ │ │
├────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Întinderi de│ │ │ │
│ │bălţi, │ │ │ │
│ │mlaştini, │ │ │ │
│ │turbării, │ │ │ │
│ │ape naturale│ │ │ │
│ │sau │ │ │ │
│ │artificiale,│ │ │ │
│ │permanente │ │ │ │
│ │sau │ │ │ │
│ │temporare, │ │ │ │
│ │de mică │ │ │ │
│ │dimensiune, │ │ │ │
│ │unde apa │ │ │ │
│ │este │ │ │ │
│Zone umede │stătătoare │nu se │ │ │
│mici │sau │aplică │1,5 │1,5 mp │
│(per 1 mp) │curgătoare, │ │ │ │
│ │cu suprafaţa│ │ │ │
│ │de minimum │ │ │ │
│ │0,1 ha, │ │ │ │
│ │pentru care │ │ │ │
│ │suprafaţa │ │ │ │
│ │eligibilă │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │
│ │ponderea │ │ │ │
│ │minimă se │ │ │ │
│ │calculează │ │ │ │
│ │până la o │ │ │ │
│ │dimensiune │ │ │ │
│ │maximă de │ │ │ │
│ │1,0 ha. │ │ │ │
└────────────┴────────────┴─────────┴─────────┴─────────────┘
Elementele noi de peisaj ce pot fi înfiinţate sunt:
┌────────────┬────────────┬─────────┬─────────┬─────────┐
│ │ │ │ │Suprafaţa│
│Elemente noi│ │Factor de│Factor de│inclusă │
│de peisaj │Descriere │conversie│ponderare│în │
│ │ │ │ │ponderea │
│ │ │ │ │minimă │
├────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │Garduri vii │ │ │ │
│ │individuale,│ │ │ │
│ │şiruri de │ │ │ │
│ │arbori/ │ │ │ │
│Garduri vii │arbuşti şi │ │ │ │
│individuale,│arbori în │ │ │ │
│şiruri de │aliniament │ │ │ │
│arbori/ │din diferite│5 │2 │10 mp │
│arbuşti şi │specii, │ │ │ │
│arbori în │incluse în │ │ │ │
│aliniament │calcularea │ │ │ │
│(per 1mp) │ponderii │ │ │ │
│ │minime până │ │ │ │
│ │la o lăţime │ │ │ │
│ │maximă de 30│ │ │ │
│ │m. │ │ │ │
├────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │Grupuri de │ │ │ │
│ │rânduri de │ │ │ │
│ │arbori, │ │ │ │
│ │pâlcuri │ │ │ │
│Grup de │arbustive, │ │ │ │
│rânduri de │arbori în │ │ │ │
│arbori, │grup, tufe │ │ │ │
│pâlcuri │sau pietre, │nu se │ │ │
│arbustive, │eligibile │aplică │1,5 │1,5 mp │
│arbori în │pentru │ │ │ │
│grup, tufe │calcularea │ │ │ │
│sau pietre │ponderii │ │ │ │
│(per 1mp) │minime până │ │ │ │
│ │la o │ │ │ │
│ │suprafaţă │ │ │ │
│ │maximă de │ │ │ │
│ │0.9 ha. │ │ │ │
├────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Arbori │ │ │ │ │
│solitari/ │- │20 │1,5 │30 mp │
│izolaţi │ │ │ │ │
│(pe arbore) │ │ │ │ │
├────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │Ridicături │ │ │ │
│ │de pământ │ │ │ │
│ │sau de │ │ │ │
│ │pământ şi │ │ │ │
│ │pietre, │ │ │ │
│ │permanente, │ │ │ │
│ │de formă │ │ │ │
│ │circulară │ │ │ │
│ │sau │ │ │ │
│ │alungită, │ │ │ │
│ │înierbate │ │ │ │
│Movile │sau │nu se │ │ │
│(per 1 mp) │împădurite, │aplică │1,5 │1,5 mp │
│ │eligibile │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │
│ │calcularea │ │ │ │
│ │ponderii │ │ │ │
│ │minime de la│ │ │ │
│ │o suprafaţă │ │ │ │
│ │minimă de │ │ │ │
│ │0,01 ha până│ │ │ │
│ │la o │ │ │ │
│ │suprafaţă │ │ │ │
│ │maximă de │ │ │ │
│ │0,3 ha. │ │ │ │
└────────────┴────────────┴─────────┴─────────┴─────────┘
Zone şi elemente neproductive eligibile pentru sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii (BISS)
┌────┬─────────────────────────────┬───┐
│Nr. │Denumire element neproductiv │Cod│
│Crt.│ │ │
├────┼─────────────────────────────┼───┤
│1. │Zone-tampon │792│
├────┼─────────────────────────────┼───┤
│ │Movile de la o suprafaţă │ │
│2. │minimă de 0,01 ha până la o │793│
│ │suprafaţă maximă de 0,3 ha │ │
├────┼─────────────────────────────┼───┤
│ │Margini de câmp, petice sau │ │
│3. │zone- tampon pentru parcele ≤│794│
│ │20m │ │
├────┼─────────────────────────────┼───┤
│4. │Rigole a căror lăţime este ≤ │795│
│ │2,5 m │ │
├────┼─────────────────────────────┼───┤
│ │Grupuri de rânduri de arbori/│ │
│5. │pâlcuri arbustive, arbori în │796│
│ │grup, tufele sau pietrele cu │ │
│ │o suprafaţă de maximum 0,3 ha│ │
├────┼─────────────────────────────┼───┤
│ │Zone umede mici a căror │ │
│6. │suprafaţă este mai mare de │797│
│ │0,1 ha şi suprafaţa maximă │ │
│ │este până la 0,3 ha │ │
├────┼─────────────────────────────┼───┤
│7. │Garduri vii individuale │798│
│ │suprafaţă de maximum 0,3 ha │ │
└────┴─────────────────────────────┴───┘
Conform art. 26, alin. (4) dinOrdinul MADR nr. 106/2024, cu modificările şi completările ulterioare, elementele neproductive existente pe terenurile agricole pe parcursul anului de cerere, inclusiv terenurile lăsate pârloagă, elementele de peisaj pentru care se aplică cerinţa menţinerii din GAEC 8, cât şi zonele neproductive şi elementele de peisaj care sunt înfiinţate prin intervenţiile PD-05 şi PD-28 din cadrul PS 2023-2027 sunt eligibile la plată numai în cazul în care se cumulează cu situaţiile prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) sau c) din HG nr. 1571/2022, cu modificările şi completările ulterioare. 12.1. Zone tampon Benzile tampon cu lăţime minimă de 3 m sunt fâşii de protecţie existente pe terenul agricol în vecinătatea apelor de suprafaţă, cu lăţimea minimă de 3 m pe terenul cu panta de până la 12% şi de 5 m pe terenul cu panta mai mare de 12% (obligatorii prin GAEC 4). Panta terenului reprezintă panta medie a blocului fizic în care se află parcela agricolă utilizată de fermier, adiacent cursului de apă. De-a lungul cursurilor de apă, benzile tampon pot include zone cu vegetaţie riverană eligibile pentru calcularea ponderii minime până la o lăţime maximă de 20 m, dacă acestea diferă de cele protejate prin GAEC 4, SMR 2 şi SMR 8. Benzile tampon (fâşii de protecţie) - suprafeţe de teren înierbate, împădurite sau cultivate cu plante graminee sau leguminoase perene, situate în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, pe care este interzisă aplicarea fertilizanţilor (art. 14 din Programul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, prevăzut în anexa nr. 2 la Ordinul MMAP/MADR nr. 333/165/2021). Zonele tampon nu se cultivă în scopul obţinerii de producţie agricolă, dar este permis păşunatul sau cositul, cu condiţia ca zona tampon să poată fi în continuare distinsă de terenul agricol adiacent. În ceea ce priveşte prevenirea poluării apelor cu pesticide, este interzisă aplicarea fertilizanţilor şi a produselor de protecţie a plantelor pe fâşiile de protecţie, precum şi aruncarea deşeurilor şi a resturilor de pesticide în şanţuri, canale, ape de suprafaţă sau pe terenurile agricole. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Zonele tampon vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din aplicaţie iar acestea trebuie să aibă o lăţime minimă de 3 m pe terenurile cu panta de până la 12% şi de 5 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă. Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţia informatică un buffer (contur) cu lăţimea de 3 sau 5 m, funcţie de panta medie a blocului fizic. Pentru a fi considerat element neproductiv eligibil zona tampon trebuie să fie egală sau mai mare decât acest contur. În aplicaţia informatică se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului digitalizat. Zone tampon (pe 1 m): factor de conversie = 6, factor de ponderare = 1,5. Suprafaţa elementului neproductiv = 9 mp. (a se vedea imaginea asociată) Aceste benzi tampon se vor delimita ca poligon doar în cazul în care distanţa de la parcela agricolă/limita categoriei de folosinţă asociată blocului fizic până la albia râului/pârâului/lacului sau orice altă apă de suprafaţă este mai mică de 3, respectiv 5 metri în funcţie de panta parcelei şi este solicitată de beneficiar pentru plata BISS, şi se regăseşte în vecinătatea unei parcele de teren arabil. Se va delimita ca poligon suprafaţa utilizată ca bandă tampon care respectă cerinţele specifice benzii tampon. Se va aloca la nivel de subparcela codul 792, în continuarea parcelei/subparcelei cu cultură în teren arabil. De exemplu, dacă în vecinătatea parcelei 1a cultivată cu grâu se regăseşte o banda tampon care respectă cerinţele de eligibilitate pentru plata BISS, aceasta se va delimita ca banda tampon şi se va aloca subparcela 1b care trebuie să fie lipită de subparcela 1a pe latura comună. În cazul în care, banda tampon depăşeşte 20 m lăţime sau nu se regăseşte în vecinătatea unei parcele de teren arabil, aceasta nu se va delimita ca poligon în stratul de parcele agricole. Se va delimita cu o linie în stratul "lista zonelor şi elementelor neproductive" din aplicaţia AGI-Online şi va fi luată în calcul ca element neproductiv, nefiind eligibil pentru plata BISS. Benzile tampon eligibile pentru plata BISS vor fi incluse şi în blocul fizic din LPIS, respectiv categoria de folosinţă asociată blocului fizic Benzile tampon trebuie să respecte definiţia din Ghidul fermierului privind Condiţionalitatea aferent anului de cerere. 12.2. Movile Movilele reprezintă elemente neproductive şi sunt ridicături de pământ sau de pământ şi pietre, permanente, de formă circulară sau alungită, înierbate sau împădurite, eligibile pentru calcularea ponderii minime de la o suprafaţă minimă de 0,01 ha până la o suprafaţă maximă de 0,3 ha. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Movila este considerat element neproductiv deoarece e mai mic de 0.3 ha şi se regăseşte în vecinătatea unei parcele declarată pajişte temporară/plante de nutreţ. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Movila de lângă parcela de porumb este eligibilă ca element neproductiv pentru plata BISS dacă este la dispoziţia fermierului care o solicită la sprijin. (a se vedea imaginea asociată) fotografie din teren (a se vedea imaginea asociată) imagine ortofotoplan În aplicaţia informatică movila identificată pe ortofotoplan se digitizează ca un poligon, care reprezintă conturul acesteia. Movile (per 1 mp): factor de conversie nu se aplică, factor de ponderare = 1,5. Suprafaţa inclusă în ponderarea minimă a elementului neproductiv = 1,5 mp. În aplicaţia informatică se va aplica automat factorul de ponderare de 1,5 mp la suprafaţa digitizată de 1373 mp, rezultând pentru elementul neproductiv eligibil o suprafaţă calculată de 2059.5 mp. (a se vedea imaginea asociată) Movilele cu dimensiunea între 0.01 şi 0.3 ha, delimitate în stratul corespondent din aplicaţia geospaţială, se vor integra şi în parcela de referinţă numai după ce acestea vor fi confirmate pe fluxurile de lucru specifice actualizării LPIS. Movilele se vor delimita ca poligon doar în cazul în care acestea nu depăşesc suprafaţa de 0.3 ha, sunt solicitate de beneficiar pentru plata BISS, şi se regăsesc în vecinătatea unei parcele de teren arabil. Se va delimita ca poligon suprafaţa utilizată ca movilă care respectă cerinţele specifice movilei. Se va aloca la nivel de subparcela codul 793, în continuarea parcelei/subparcelei cu cultură în teren arabil. De exemplu, dacă în vecinătatea parcelei 1a cultivată cu grâu se regăseşte o movilă care respectă cerinţele de eligibilitate pentru plata BISS, aceasta se va delimita ca movilă şi se va aloca subparcela 1b care trebuie să fie lipită de subparcela 1a pe latura comună. Poligonul se va prelua în stratul "lista zonelor şi elementelor neproductive" din aplicaţia AGI-Online şi va fi luat în calcul ca element neproductiv pentru calculul procentului de teren neproductiv. În cazul în care movila îndeplineşte condiţiile de eligibilitate se va include în stratul de referinţă din LPIS. Dacă movila nu respectă cerinţele de eligibilitate, aceasta nu se va regăsi în stratul de referinţă LPIS. Pe fluxul de lucru, nu se va accepta ca element neproductiv şi nu va fi eligibil nici pentru plata BISS. Movilele trebuie să respecte definiţia din Ghidul fermierului privind Condiţionalitatea aferent anului de cerere. 12.3. Rigole În conformitate cu Ordinul MADR nr. 54/2023, cu modificările şi completările ulterioare, rigolele, ca elemente neproductive sunt şanţuri sau canale, precum şi cursuri deschise de apă pentru irigaţii sau drenare, exclusiv cele cu pereţi betonaţi. Suprafaţa inclusă în ponderea minimă se calculează până la o lăţime maximă de 10 m. Rigolele a căror lăţime este mai mare de 2,5 m nu sunt eligibile pentru plata sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii (BISS). Exemplul 1: (a se vedea imaginea asociată) Exemplul 2: (a se vedea imaginea asociată) Exemplul 3: (a se vedea imaginea asociată) Rigolele vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie, folosind instrumentul linie din aplicaţia informatică. Rigole (per 1 m): factor de conversie = 5, factor de ponderare = 2, suprafaţa elementului neproductiv = 10 mp. Prin aplicarea factorului de conversie şi a factorului de ponderare unei rigole cu o lungime de 10 metri liniari, care respectă cerinţele mai sus menţionate, rezultă o suprafaţa a elementului neproductiv de 100 mp. (a se vedea imaginea asociată) Rigolele mai înguste de 2.5 metri, dacă sunt la dispoziţia fermierului, pot fi introduse în suprafaţa parcelei şi implicit în categoria de folosinţă asociată blocului fizic. Trebuie stabilit dreptul de utilizare, iar în situaţia în care doi sau mai mulţi beneficiari solicită acelaşi element, acesta nu se va aloca nici unuia dintre ei, până ce nu se va stabili cine are dreptul legal să îl solicite. Se delimitează cu o linie în stratul de elemente neproductive, iar în LPIS rămân în suprafaţa categoriei de folosinţă asociată blocului fizic. Rigolele a căror lăţime este mai mică de 2,5 m se vor delimita ca poligon în stratul de parcele dacă sunt solicitate de beneficiar pentru plata BISS şi se regăsesc în vecinătatea unei parcele de teren arabil. Se va aloca la nivel de subparcela codul 795, în continuarea parcelei/subparcelei cu cultură în teren arabil. De exemplu, dacă în vecinătatea parcelei 1a cultivată cu grâu se regăseşte o rigolă care respectă cerinţele de eligibilitate pentru plata BISS, aceasta se va delimita ca rigolă şi se va aloca subparcela 1c care trebuie să fie lipită de un alt element neproductiv eligibil pentru plata BISS (cum ar fi banda de protecţie) delimitată ca subparcela 1b. În vecinătatea apelor de suprafaţă este obligatorie instituirea unei benzi de protecţie. Rigolele cu lăţimea cuprinsă între 2.5 - 10 metri se delimitează cu linie în stratul "lista zonelor şi elementelor neproductive" din aplicaţia AGI-Online şi vor fi luate în calcul ca elemente neproductive conform Ghidului fermierului privind Condiţionalitatea aferent anului de cerere, dar nu se vor regăsi în stratul de referinţă LPIS. 12.4. Margini de câmp Marginile de câmp constituie elemente neproductive şi sunt reprezentate de petice sau zone tampon pentru parcelele agricole, cu lăţime minimă de 1 m. Suprafaţa inclusă în ponderea minimă se calculează până la o lăţime maximă de 20 m. (a se vedea imaginea asociată) Marginile de câmp au un rol important în păstrarea şi îmbunătăţirea biodiversităţii în cadrul fermelor. Ele sunt habitate cu rol important în agricultură şi în conservarea mediului, având şi un rol cultural, ca element tradiţional de peisaj sau recreaţional. Aceste habitate conţin o varietate de specii de plante ruderale specifice terenurilor arabile sau virane. De asemenea, pot fi prezente specii de ierburi cu port înalt, arbuşti, specii forestiere şi acvatice. (a se vedea imaginea asociată) Pentru a fi eligibile la plată ca elemente neproductive, marginile de câmp trebuie să aibă o lăţime cuprinsă între 1 şi 20 de m. Aceste suprafeţe fac parte din parcelă, pot fi utilizate pentru întoarcerea utilajelor agricole la capetele parcelei şi ele nu se cultivă în scopul obţinerii de producţie agricolă. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Marginile de câmp vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din aplicaţie iar lăţimea maximă a acestora este de 20 m pentru a fi cuantificate ca margini de câmp. Margini de câmp (per 1 m): factor de conversie = 6, factor de ponderare = 1,5. Suprafaţa inclusă în ponderea minimă = 6 x 1,5 = 9 mp. (a se vedea imaginea asociată) Marginile de câmp cu lăţimea între 1 şi 20 metri, delimitate în stratul corespondent din aplicaţia geospaţială, se vor păstra şi în parcela de referinţă LPIS. Marginile de câmp se vor delimita ca poligon doar în cazul în care se încadrează cu lăţimea între 1 şi 20 metri, sunt solicitate de beneficiar pentru plata BISS, şi se regăsesc în vecinătatea unei parcele de teren arabil. În stratul de parcele se va delimita ca poligon suprafaţa utilizată ca margine de câmp care respectă cerinţele specifice marginii de câmp. Se va aloca la nivel de subparcelă codul 794, în continuarea parcelei/subparcelei cu cultură în teren arabil. De exemplu, dacă în vecinătatea parcelei 1a cultivată cu grâu se regăseşte o margine de câmp care respectă cerinţele de eligibilitate pentru plata BISS, aceasta se va delimita ca margine de câmp şi se va aloca subparcela 1b care trebuie să fie lipită de subparcela 1a pe latura comună. În cazul în care marginea de câmp îndeplineşte condiţiile de eligibilitate se va include în stratul de referinţă din LPIS. Dacă marginea de câmp nu respectă cerinţele de eligibilitate, aceasta nu se va regăsi în stratul de referinţă LPIS. Pe fluxul de lucru, nu se va accepta ca element neproductiv şi nu va fi eligibil nici pentru plata BISS. Marginea de câmp se va delimita cu o linie în stratul "lista zonelor şi elementelor neproductive" din aplicaţia AGI-Online. Marginile de câmp trebuie să respecte definiţia din Ghidul fermierului privind Condiţionalitatea aferent anului de cerere. 12.5. Garduri vii individuale şi grupuri de rânduri de arbori 12.5.1. Garduri vii individuale, şiruri de arbori/arbuşti şi arbori în aliniament Gardurile vii individuale, şirurile de arbori/arbuşti şi arborii în aliniament din diferite specii, incluse în calcularea ponderii minime până la o lăţime maximă de 30 m sunt elemente neproductive. Trebuie avut în vedere faptul că gardurile vii sunt luate în calcul doar dacă se situează pe terenul arabil al parcelei sau se învecinează cu parcela de teren arabil pe latura lungă a gardului viu. Exemplu garduri vii (a se vedea imaginea asociată) Garduri vii (lăţimea acestora să fie de maxim 30 m) vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie, folosind instrumentul linie din aplicaţia informatică. În aplicaţia informatică se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului digitizat. Factor de conversie ( per 1 m) = 5, Factor de ponderare = 2, Suprafaţa inclusă în calcularea ponderii minime pentru garduri vii/fâşii împădurite şi arbori în aliniament pentru 1 metru liniar = 10 mp. (a se vedea imaginea asociată) Gardurile vii se delimitează în "lista zonelor şi elementelor neproductive" din aplicaţia AGI-Online şi nu sunt eligibile pentru plata BISS. Acestea nu se regăsesc în blocul fizic din LPIS. Se vor utiliza ca elemente neproductive doar dacă se regăsesc în imediata vecinătate a parcelei de teren arabil şi respectă definiţia din Ghidul fermierului privind Condiţionalitatea aferent anului de cerere. Şir de arbori Exemplul 1: (a se vedea imaginea asociată) Exemplul 2: (a se vedea imaginea asociată) Exemplul 3: Rândul de arbori din partea stângă este element element neproductiv. Şirul de copaci de lângă drumul naţional aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, nu este la dispoziţia fermierului, face parte din zona de protecţie a drumului şi nu este element element neproductiv eligibil. (a se vedea imaginea asociată) Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora se face utilizând factorii de conversie: Arbori în aliniament (per 1 m): factor de conversie = 5, factor de ponderare = 2, zona de interes ecologic = 10 mp. Declararea unui şir de arbori în aliniament care respectă cerinţele mai sus menţionate reprezintă o zonă de elemente neproductive cu suprafaţă de 10 mp pentru fiecare metru liniar. Un şir de arbori care are o lungime de 10 metri va avea o suprafaţă de 100 metri pătraţi după aplicarea factorilor de conversie şi a ponderilor aferente. Arborii în aliniament vor fi delimitaţi pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din aplicaţia informatică iar diametrul coroanelor acestora să fie de minim 4 m. (a se vedea imaginea asociată) Şirurile de arbori sunt elemente neproductive, eligibile pentru plata BISS. Acestea se delimitează cu o linie în stratul de elemente neproductive din aplicaţia geospaţială AGI-Online şi rămân în parcela agricolă delimitată în aplicaţia geospaţială AGI-Online. În LPIS, şirul de arbori se regăseşte în interiorul categoriei de folosinţă asociată blocului fizic, iar în cazul în care se regăseşte la limita acestuia/acesteia, se delimitează pe mijlocul coroanei arborilor. Suprafaţa acestora este eligibilă pentru plata BISS şi ca element neproductiv dacă se regăsesc în imediata vecinătate a parcelei de teren arabil şi respectă definiţia din Ghidul fermierului privind Condiţionalitatea aferent anului de cerere. Nu se delimitează ca subparcelă în aplicaţia AGI Online, doar în "lista zonelor şi elementelor neproductive" din aplicaţia AGI-Online. 12.5.2. Grupuri de rânduri de arbori, pâlcuri arbustive, arbori în grup şi tufe sau pietre (per 1 mp) Grupurile de rânduri de arbori, pâlcuri arbustive, arbori în grup şi tufe sau pietre, eligibile pentru calcularea ponderii minime până la o suprafaţă maximă de 0,9 ha, sunt elemente neproductive. Se consideră grup de arbori, doi sau mai mulţi arbori, ce pot fi de grosimi şi înălţimi diferite, care se găsesc într-un perimetru mic de teren, coroanele lor sunt unite şi sunt vizibili pe ortofotoplanuri. Exemplu arbori în grup (a se vedea imaginea asociată) Exemplu pâlc arbustiv (a se vedea imaginea asociată) Exemplu arbori în grup (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Grupul de arbori va fi delimitat pe imaginile ortofoto ca poligon utilizând instrumentul poligon din aplicaţia informatică. Aria maximă este de 0,9 ha. Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora se face utilizând factor de ponderare pentru arbori în grup = 1,5, factor de conversie nu se aplică. Prin aplicarea factorului de ponderare pentru arbori în grup sau pâlcuri arbustive din zona de câmpie, care respectă cerinţele mai sus menţionate, unei suprafeţe, de exemplu de 1000 metri pătraţi, rezultă o zonă neproductivă eligibilă cu suprafaţă de 1500 mp. (a se vedea imaginea asociată) Grupurile de rânduri de arbori şi pâlcurile arbustive din zona de câmpie sunt elemente neproductive eligibile pentru plata BISS dacă au o suprafaţă de maximum 3000 metri pătraţi. Grupuri de rânduri de arbori/pâlcuri arbustive cu dimensiunea de cel mult 0.3 ha, delimitate în stratul corespondent din aplicaţia geospaţială, se vor păstra şi în parcela de referinţă LPIS. Grupuri de rânduri de arbori/pâlcuri arbustive cu dimensiunea de cel mult 0.3 ha, se vor delimita ca poligon în stratul de parcele doar în cazul în care se încadrează în dimensiunea de cel mult 0.3 ha, sunt solicitaţi de beneficiar pentru plata BISS, şi se regăsesc pe sau în vecinătatea unei parcele de teren arabil. Se va delimita ca poligon suprafaţa utilizată ca Grupuri de rânduri de arbori/pâlcuri arbustive care respectă cerinţele specifice acestui element. Se va aloca la nivel de subparcela codul 796, în continuarea parcelei/subparcelei cu cultură în teren arabil. De exemplu, dacă în vecinătatea parcelei 1a cultivată cu grâu se regăseşte o margine de câmp care respectă cerinţele de eligibilitate pentru plata BISS, aceasta se va delimita ca Grupuri de rânduri de arbori/pâlcuri arbustive şi se va aloca subparcela 1b, care trebuie să fie lipită de subparcela 1a pe latura comună sau să fie în interiorul parcelei agricole. În acest caz, poligonul se va prelua în stratul "lista zonelor şi elementelor neproductive" din aplicaţia AGI-Online şi va fi luat în calcul ca element neproductiv pentru calculul procentului de teren neproductiv. În cazul în care, elementul neproductiv " Grupuri de rânduri de arbori/pâlcuri arbustive" îndeplineşte condiţiile de eligibilitate, se va include în stratul de referinţă din LPIS. Dacă elementul neproductiv " Grupuri de rânduri de arbori/pâlcuri arbustive" nu respectă cerinţele de eligibilitate, aceasta nu se va regăsi în stratul de referinţă LPIS. Pe fluxul de lucru, nu se va accepta ca element neproductiv eligibil pentru plata BISS. Dacă suprafaţă elementului neproductiv " Grupuri de rânduri de arbori/pâlcuri arbustive" este cuprinsă între 0.3 şi 0,9 ha inclusiv, elementul neproductiv se delimitează doar în stratul "lista zonelor şi elementelor neproductive" din aplicaţia AGI-Online şi va fi luat în calcul ca element neproductiv pentru calculul procentului de teren neproductiv. Grupuri de rânduri de arbori/pâlcuri arbustive trebuie să respecte definiţia din Ghidul fermierului privind Condiţionalitatea aferent anului de cerere. 12.5.3. Arbori solitari/izolaţi (per arbore) Arbori crescuţi izolaţi - sunt elemente neproductive eligibile şi sunt reprezentate de plante lemnoase pe terenul agricol provenite din flora spontană sau plantate de către om (specii forestiere sau ornamentale) de mărimi şi forme diferite, cu trunchi înalt şi puternic, lemnos şi cu mai multe ramuri cu frunze care formează o coroană. Exemplul 1: (a se vedea imaginea asociată) Exemplul 2: (a se vedea imaginea asociată) Exemplul 3: (a se vedea imaginea asociată) Exemplul 4: (a se vedea imaginea asociată) Exemplul 5: (a se vedea imaginea asociată) Arborii izolaţi vor fi delimitaţi pe imaginile ortofoto cu un punct, folosind instrumentul punct din aplicaţia informatică. Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora se face utilizând factorii de conversie şi ponderare: (per arbore) se aplică un factor de conversie = 20, un factor de ponderare = 1.5 de unde rezultă o suprafaţă inclusă în ponderea minima pentru elementul neproductiv = 30 mp. Pentru calculul suprafeţelor, un arbore izolat reprezintă o zonă de element neproductiv pentru care se alocă o suprafaţă de 30 mp. (a se vedea imaginea asociată) Acesta se delimitează cu un punct în stratul "lista zonelor şi elementelor neproductive" din aplicaţia AGI-Online. Poate fi localizat în/la limita parcelei agricole cu categorie de folosinţă teren arabil, delimitată în aplicaţia geospaţială (ATGI-Online). În LPIS, arborele izolat se regăseşte în interiorul categoriei de folosinţă asociată blocului fizic. 12.6. Terenuri lăsate pârloagă Terenul lăsat pârloagă este element neproductiv şi este definit ca teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), menţinut în bune condiţii agricole şi de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreţinere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minim 6 luni într-un an de cultură şi acoperă lunile martie-august, dar nu mai mult de 4 ani pe acelaşi amplasament. Termenul maxim de 4 ani în care terenul este lăsat pârloagă se aplică şi în cazul schimbării utilizatorului terenului. Exemple (a se vedea imaginea asociată) Pentru calculul suprafeţei de teren lăsat pârloagă, cod cultură 970, nu se utilizează factor de conversie sau de ponderare. Suprafaţa de teren lăsat pârloagă, determinată în urma controlului, este eligibilă integral pentru calcularea ponderii minime. Se delimitează ca parcelă în aplicaţia geospaţială (AGI-Online) şi este preluat ca atare şi ca element neproductiv, fără a fi transpus şi în stratul "lista zonelor şi elementelor neproductive" din aplicaţia AGI-Online. 12.7. Iazuri mici Iazuri mici sunt elemente neproductive pe care nu se poate desfăşura activitatea agricolă şi reprezintă acumulări permanente naturale de apă stătătoare, cu suprafaţa de minimum 0,01 ha, exclusiv rezervoarele din beton sau din plastic. Suprafaţa eligibilă pentru ponderea minimă se calculează până la o dimensiune maximă de 0,3 ha. Iazurile mai mari de 0,3 ha nu sunt considerate elemente neproductive în scopul definit. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Iazurile mici se vor delimita pe imaginile ortofoto ca poligon, folosind instrumentul poligon din aplicaţia informatică, iar aria trebuie să fie de maxim 0,3 ha. Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora se face utilizând factorii de conversie şi ponderare: Factorul de conversie nu se aplică. Factor de ponderare = 1,5 Pentru iazuri mici (per 1 mp) se aplică un factor de ponderare = 1,5 de unde rezultă o suprafaţă inclusă în ponderea minima pentru elementul neproductiv = 1,5 mp. Prin aplicarea factorului de ponderare pentru iazuri mici, care respectă cerinţele mai sus menţionate, unei suprafeţe de exemplu de 1000 metri pătraţi, rezultă un element neproductiv cu o suprafaţă de 1500 mp. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Iazurile mici nu sunt eligibile pentru plata sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii (BISS). Acestea se delimitează ca poligon în stratul "lista zonelor şi elementelor neproductive" din aplicaţia AGI-Online şi nu sunt incluse în blocul fizic. Se delimitează în imediata vecinătate a parcelei de teren arabil şi se cuantifică ca element neproductiv dacă îndeplineşte condiţiile din Ghidul fermierului privind Condiţionalitatea aferent anului de cerere. 12.8. Zone umede mici Zonele umede mici sunt elemente neproductive eligibile şi sunt definite ca întinderi de bălţi, mlaştini, turbării, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, de mică dimensiune, unde apa este stătătoare sau curgătoare, cu suprafaţa de minimum 0,1 ha, pentru care suprafaţa eligibilă pentru ponderea minimă se calculează până la o dimensiune maximă de 1,0 ha. Exemplu baltă (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Exemplu turbărie (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Zonele umede se vor delimita pe imaginile ortofoto ca poligon, folosind instrumentul poligon din aplicaţia informatică. Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora se face utilizând factorii de conversie şi ponderare: Factorul de conversie nu se aplică, factor de ponderare = 1,5. Pentru zone umede (per 1 mp) se aplică un factor de ponderare = 1,5 de unde rezultă o suprafaţă inclusă în ponderea minimă pentru elementul neproductiv = 1,5 mp. Prin aplicarea factorului de ponderare pentru zone umede, unei suprafeţe de exemplu de 2000 metri pătraţi, rezultă un element neproductiv cu o suprafaţă de 3000 mp . Suprafaţa eligibilă se calculează până la o dimensiune maximă de 1 ha. (a se vedea imaginea asociată) Zonele umede mici care au o suprafaţă cuprinsă între 0.1 şi 1 ha, se vor delimita ca poligon, doar în cazul în care îndeplinesc condiţia de suprafaţă cuprinsă între 0.1 ha şi 1 ha, sunt solicitate de beneficiar pentru plata BISS, şi se regăsesc pe sau în vecinătatea unei parcele de teren arabil. Se va delimita ca poligon suprafaţa utilizată ca zone umede mici care respectă cerinţele specifice acestui element. Se va aloca la nivel de subparcela codul 797, în continuarea parcelei/subparcelei cu cultură în teren arabil. De exemplu, dacă în vecinătatea parcelei 1a cultivată cu grâu se regăseşte un element "zone umede mici" care respectă cerinţele de eligibilitate pentru plata BISS, aceasta se va delimita ca "zone umede mici" şi se va aloca subparcela 1b care trebuie să fie lipită de subparcela 1a pe latura comună sau să fie în interiorul parcelei agricole. Poligonul se va prelua în stratul "lista zonelor şi elementelor neproductive" din aplicaţia AGI-Online şi va fi luat în calcul ca element neproductiv pentru calculul procentului de teren neproductiv. În cazul în care, elementul neproductiv " Zonele umede mici" îndeplineşte condiţiile de eligibilitate, se va include în stratul de referinţă din LPIS. Dacă elementul neproductiv " Zonele umede mici" nu respectă cerinţele de eligibilitate, aceasta nu se va regăsi în stratul de referinţă LPIS. Pe fluxul de lucru, nu se va accepta ca element neproductiv eligibil pentru plata BISS. Zonele umede mici trebuie să respecte definiţia din Ghidul fermierului privind Condiţionalitatea aferent anului de cerere. 12.9. Terase Terasele din terenul arabil constituie elemente neproductive şi sunt amenajări de îmbunătăţiri funciare/construcţii destinate prevenirii şi combaterii eroziunii solului, executate de-a lungul curbelor de nivel, pe terenuri arabile în pantă, cu înălţime minimă 1 m şi lăţime minimă 3 m. Pentru a fi eligibile la plată ca elemente neproductive, terasele situate în teren arabil trebuie să aibă o înălţime de minim 1 m şi o lăţime de minim 3 m. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Agricultorii care utilizează teren agricol amenajat cu terase şi solicită plăţi în cadrul sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii (BISS) sunt obligaţi să menţină aceste terase în bune condiţii agricole şi de mediu, chiar dacă nu mai sunt folosite pentru producţie: taluzurile să fie înierbate, pe taluz şi pe banchetă să nu se dezvolte vegetaţie nedorită arbustieră sau arboricolă. De asemenea, trebuie preîntâmpinată formarea de rigole, ogaşe, ravene, torenţi, toate acestea favorizând degradarea teraselor prin scurgerea apei din precipitaţii conform normelor de condiţionalitate sau ecocondiţionalitate. Sunt acceptate ca elemente neproductive numai terasele situate în teren arabil. Terasele pe teren arabil vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din aplicaţia informatică iar lăţimea acestora să fie de minim 3 m. Calculul suprafeţelor pentru Terase (per 1 m): factor de conversie = 2, factor de ponderare = 1. Zona element neproductiv = 2 mp. Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţia informatică un buffer (contur) cu lăţimea de 3 m. Pentru a fi considerată element neproductiv, lăţimea terasei trebuie să fie egală sau să depăşească acest contur. În aplicaţia electronică se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului digitizat. (a se vedea imaginea asociată) Pentru o terasă a cărei lungime (de-a lungul curbei de nivel) este, ca în exemplu de mai sus, de 664 m, prin aplicarea factorului de conversie şi de ponderare, pentru linia terasei, rezultă un element neproductiv cu o suprafaţă de 1328,0 mp.
┌────┬─┬──┬──────┬──────┬──────┬───┬─┬───┬──────┐
│1005│a│TS│Terase│124547│TERASE│664│2│1,0│1328,0│
│ │ │ │ │ │ │mp │ │ │mp │
└────┴─┴──┴──────┴──────┴──────┴───┴─┴───┴──────┘
Acestea se delimitează cu o linie în stratul "lista zonelor şi elementelor neproductive" din aplicaţia IPA-Online şi rămân în parcela agricolă de teren arabil, delimitată în aplicaţia geospaţială (IPA-Online). În LPIS, terasa se păstrează în interiorul blocului fizic. 13. PERDELELE AGROFORESTIERE DE PROTECŢIE Suprafeţele de teren agricol pe care se regăsesc/se înfiinţează perdele agroforestiere de protecţie, indiferent de sursa fondurilor care a fost utilizată pentru înfiinţare şi de momentul înfiinţării, sunt eligibile la plata BISS dacă nu depăşesc lăţimea de maxim 30 m, şi se regăsesc în imediata vecinătate a unei culturi în teren arabil şi /sau cultură permanentă şi/sau pajiştile permanentă . Specii agroforestiere pe terenul agricol, constau în culturi de plante perene, lemnoase, cu lăţime de maxim 30 metri, care au rol de perdele de protecţie pentru culturile în teren arabil, culturile permanente şi pajiştile permanente, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.2.1.1 - 4.1.2.1.3 din PS 2023-2027, prevăzute în anexa nr. 4 la Ordinul MADR nr. 106/2024, cu modificările şi completările completările ulterioare, cu excepţia: speciilor forestiere cu ciclu scurt de producţie, brazi de crăciun sau arbori cu creştere rapidă pentru producţia de energie. (a se vedea imaginea asociată) Exemplu perdele agroforestiere (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Speciile agroforestiere se pot declara în teren arabil, culturi permanente şi pajişti permanente, după caz. Suprafeţele de teren declarate cu perdele agroforestiere de protecţie sunt eligibile integral pentru plata BISS. Aceste suprafeţe se declară ca subparcele adiacente parcelei (subparcelei) de TA, PP sau CP, după caz şi trebuie să aibă lăţimea perdelei de protecţie (suprafaţa agroforestieră) de maximum 30 de metri şi să se găsească în imediata apropiere a culturilor protejate. 14. STRATUL DE REFERINŢĂ DIN LPIS Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS - Land Parcel Identification System) este un sistem de informaţii geografice instituit şi actualizat periodic pe baza ortofotoplanurilor aeriene sau spaţiale, care respectă un standard uniform ce garantează o precizie submetrică cel puţin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:5 000 şi este construit sub formă de straturi suprapuse. Dimensiunea pixelului pentru ortofotoplan este de cel mult 0.5 metri. Stratul de referinţă înseamnă ansamblul tuturor parcelelor de referinţă aşa cum sunt definite la art. 2, alin. (2) din REGULAMENTUL DELEGAT (UE) AL COMISIEI nr. 1172/2022 de completare a Regulamentului (UE) 2021/2116 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control din cadrul politicii agricole comune şi aplicarea şi calcularea sancţiunilor administrative aferente condiţionalităţii. Concret, stratul de referinţă reprezintă stratul de date care conţine blocurile fizice valide, generate automat prin alipirea geometriilor LUID-urilor cu limită comună, valide care aparţin aceluiaşi identificator, aferent fiecărui an de cerere. Parcelele solicitate de fermier intră la plată dacă se află în totalitate în blocul fizic din stratul de referinţă şi dacă sunt îndeplinite cerinţele de eligibilitate stabilite prin Ordinul MADR nr. 106/2024, cu modificările şi completările ulterioare. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.