Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   GHID GENERAL din 20 februarie 2020  aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 GHID GENERAL din 20 februarie 2020 aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 211 bis din 16 martie 2020
──────────
        Aprobat prin ORDINUL nr. 269 din 20 februarie 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 211 din 16 martie 2020.
──────────

    Cuprins
    1. Introducere
    2. Procesul de evaluare a impactului asupra mediului în context european
    2.1. EIM: concept şi etape
    2.2. Principalele modificări aduse Directivei EIM

    3. Ghid metodologic privind etapa de încadrare aferentă procesului de evaluare a impactului asupra mediului
    3.1. Etapa de Evaluare iniţială
    3.2. Etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului
    3.2.1. Derularea etapei de încadrare
    3.2.2. Luarea deciziei etapei de încadrare
    3.2.3. Liste de control pentru etapa de încadrare
    3.2.4. Alte considerente privind etapa de încadrare


    4. Ghid metodologic pentru Etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a raportului privind impactul asupra mediului
    4.1. Definirea domeniului evaluării
    4.1.1. Iniţierea etapei de definire a domeniului evaluării
    4.1.2. Definirea "experţilor competenţi"
    4.1.3. Derularea etapei de definire a domeniului evaluării
    4.1.4. Aspecte practice privind întocmirea îndrumarului
    4.1.5. Liste de control pentru stabilirea semnificaţiei efectelor în etapa de definire a domeniului evaluării

    4.2. Etapa de întocmire a Raportului privind impactul asupra mediului (RIM)
    4.2.1. Cerinţe legislative pentru întocmirea RIM
    4.2.2. Cerinţe privind conţinutul RIM


    5. Ghid metodologic pentru Etapa de analiză a calităţii raportului privind impactul asupra mediului
    5.1. Aspecte procedurale
    5.2. Analiza efectivă a calităţii RIM
    5.2.1. Competenţe în analiza calităţii RIM
    5.2.2. Liste de control pentru verificarea calităţii RIM
    5.2.3. Liste de control pentru verificarea calităţii studiului EA


    6. Anexe

    Lista tabelelor
        Tabelul 1 - Principalele modificări aduse Directivei EIM prin amendamentele din 2014
        Tabelul 2 - Interpretarea criteriilor de selecţie din Anexa 3 pentru stabilirea necesităţii efectuării evaluării impactului asupra mediului
        Tabelul 3 - Listă de control în vederea încadrării proiectelor la evaluare adecvată
        Tabelul 4 - Lista de control pentru etapa de încadrare
        Tabelul 5 - Lista de control pentru evaluarea semnificaţiei impactului asupra mediului
        Tabelul 6 - Lista de control pentru etapa de încadrare - exemplu proiect de parc eolian
        Tabelul 7 - Listă de control în vederea încadrării proiectelor la evaluare adecvată - exemplu de completare
        Tabelul 8 - Exemplu de alegere a echipei de experţi pentru realizarea unui RIM
        Tabelul 9 - Caracterizarea magnitudinii unui impact
        Tabelul 10 - Stabilirea senzitivităţii receptorului
        Tabelul 11 - Stabilirea semnificaţiei impactului în funcţie de magnitudine şi senzitivitatea receptorului
        Tabelul 12 - Descrierea impactelor în funcţie de semnificaţia acestora
        Tabelul 13 - Lista de control pentru etapa de definire a domeniului evaluării - întrebări privind caracteristicile proiectului
        Tabelul 14 - Lista de control pentru etapa de definire a domeniului - caracteristicile mediului
        Tabelul 15 - Tipuri de măsuri de atenuare
        Tabelul 16 - Liste de control pentru verificarea calităţii RIM
        Tabelul 17 - Listă de control pentru verificarea calităţii studiului de evaluare adecvată

    Lista figurilor
        Figura 1 - Etape şi paşi în procesul de evaluare a impactului asupra mediului
        Figura 2 - Schema etapei de evaluare iniţială
        Figura 3 - Schema etapei de încadrare
        Figura 4 - Schema logică a etapei de evaluare iniţială
        Figura 5 - Schema logică privind încadrarea proiectelor cu sau fără evaluare adecvată
        Figura 6 - Schema logică a etapei de încadrare
        Figura 7 - Schema etapei de definire a domeniului evaluării
        Figura 8 - Schema logică a etapei de analiză a calităţii RIM

    Glosar de termeni

┌────────────────┬─────────────────────┐
│Termen │Definiţie │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Actul administrativ │
│ │emis de către │
│ │autoritatea │
│ │competentă de │
│ │protecţia mediului │
│ │prin care sunt │
│Acord de mediu │stabilite condiţiile │
│ │şi, după caz, │
│ │măsurile pentru │
│ │protecţia mediului, │
│ │care trebuie │
│ │respectate în cazul │
│ │realizării unui │
│ │proiect │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Procesul de ajustare │
│ │a proiectului prin │
│ │prevederi de măsuri │
│ │specific de adaptare │
│ │la condiţiile actuale│
│ │şi viitoare ale │
│ │schimbărilor │
│Adaptare │climatice şi │
│ │efectelor acestora. │
│ │Măsurile de adaptare │
│ │prevăzute încearcă să│
│ │minimizeze sau să │
│ │evite posibile │
│ │prejudicii provocate │
│ │de fenomenele │
│ │externe. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Decizia autorităţii │
│ │sau autorităţilor │
│ │competente, care dă │
│ │dreptul titularului │
│ │proiectului să │
│ │realizeze proiectul. │
│ │În conformitate cu │
│ │prevederile Legii 292│
│ │/2018 privind │
│ │evaluarea impactului │
│ │anumitor proiecte │
│ │publice şi private │
│ │asupra mediului, │
│ │aceasta se │
│ │concretizează prin: │
│ │i. Autorizaţia de │
│ │construire pentru │
│ │proiectele prevăzute │
│ │în anexa nr. 1 şi │
│ │cele prevăzute în │
│ │anexa nr. 2, pct. 1, │
│ │lit. a), c), e), f), │
│ │g) şi pct. 2 - 13 │
│ │ii. Acord privind │
│ │utilizarea terenului │
│ │în scop agricol │
│ │intensiv, pentru │
│ │proiectele prevăzute │
│ │în anexa 2, pct. 1, │
│ │lit. b) │
│ │iii. Acord al │
│ │conducătorului │
│ │structurii │
│Aprobare de │teritoriale de │
│dezvoltare │specialitate a │
│ │autorităţii publice │
│ │centrale care │
│ │răspunde de │
│ │silvicultură pentru │
│ │proiectele privind │
│ │împădurirea │
│ │terenurilor pe care │
│ │nu a existat anterior│
│ │vegetaţie forestieră,│
│ │prevăzute în anexa │
│ │nr. 2 pct. 1 lit. d) │
│ │iv. Actul emis de │
│ │autoritatea │
│ │competentă în │
│ │domeniul │
│ │silviculturii conform│
│ │prevederilor art. │
│ │40*) din Legea nr. 46│
│ │/2008 - Codul silvic,│
│ │republicată în │
│ │Monitorul Oficial al │
│ │României, Partea I, │
│ │nr. 611 din 12 august│
│ │2015, cu modificările│
│ │şi completările │
│ │ulterioare, pentru │
│ │realizările │
│ │obiectivelor care │
│ │implică defrişarea în│
│ │scopul schimbării │
│ │destinaţiei │
│ │terenurilor, │
│ │prevăzute la anexa │
│ │nr. 2 pct. 1 lit. d) │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Zona terestră şi/sau │
│ │acvatică în care │
│ │există specii de │
│ │plante şi animale │
│ │sălbatice, elemente │
│ │şi formaţiuni │
│Arie naturală │biogeografice, │
│protejată │peisagistice, │
│ │geologice, │
│ │paleontologice, │
│ │speologice sau de │
│ │altă natură, cu │
│ │valoare ecologică, │
│ │ştiinţifică ori │
│ │culturală deosebită │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Situl de importanţă │
│ │comunitară desemnat │
│ │printr-un act │
│ │statutar, │
│ │administrativ şi/sau │
│ │contractual în care │
│ │sunt aplicate │
│ │măsurile de │
│Arie specială de│conservare necesare │
│conservare │menţinerii sau de │
│ │refacere la o stare │
│ │de conservare │
│ │favorabilă a │
│ │habitatelor naturale │
│ │şi/sau a populaţiilor│
│ │speciilor de interes │
│ │comunitar pentru care│
│ │situl este desemnat │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Autoritatea care │
│ │emite aprobarea de │
│ │dezvoltare, sau, după│
│ │caz, autoritatea │
│ │publică centrală │
│ │pentru protecţia │
│ │mediului, │
│ │Administraţia │
│ │Rezervaţiei Biosferei│
│ │„Delta Dunării", │
│ │Agenţia Naţională │
│Autoritate │pentru Protecţia │
│competentă │Mediului, │
│ │autorităţile publice │
│ │teritoriale pentru │
│ │protecţia mediului │
│ │organizate la nivel │
│ │judeţean şi la │
│ │nivelul municipiului │
│ │Bucureşti, precum şi │
│ │Administraţia │
│ │Naţională „Apele │
│ │Române" şi unităţile │
│ │aflate în subordinea │
│ │acesteia │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Stadiul de dezvoltare│
│ │cel mai eficient şi │
│ │avansat înregistrat │
│ │în dezvoltarea unei │
│ │activităţi şi a │
│ │modurilor de │
│ │exploatare, care │
│ │demonstrează │
│ │posibilitatea │
│ │practică a tehnicilor│
│ │specifice de a │
│BAT - Cele mai │constitui referinţa │
│bune tehnici │pentru stabilirea │
│disponibile │valorilor-limită de │
│ │emisie şi a altor │
│ │condiţii de │
│ │autorizare, în scopul│
│ │prevenirii poluării, │
│ │iar, în cazul în care│
│ │nu este posibil, │
│ │pentru a reduce, în │
│ │ansamblu, emisiile şi│
│ │impactul asupra │
│ │mediului în întregul │
│ │său │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Nivelurile de emisie │
│ │obţinute în condiţii │
│ │normale de │
│ │funcţionare cu │
│ │ajutorul uneia dintre│
│BATAELs - │cele mai bune tehnici│
│niveluri de │disponibile sau al │
│emisie asociate │unei asocieri de │
│celor mai bune │astfel de tehnici, │
│tehnici │astfel cum sunt │
│disponibile │descrise în │
│ │concluziile BAT, şi │
│ │exprimate ca o medie │
│ │pentru o anumită │
│ │perioadă de timp, în │
│ │condiţii de referinţă│
│ │prestabilite │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Variabilitatea │
│ │organismelor din │
│ │cadrul ecosistemelor │
│ │terestre, marine, │
│ │acvatice continentale│
│Biodiversitate │şi complexelor │
│ │ecologice; aceasta │
│ │include diversitatea │
│ │intraspecifică, │
│ │interspecifică şi │
│ │diversitatea │
│ │ecosistemelor; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Un document rezultat │
│ │în urma schimbului de│
│ │informaţii organizat │
│ │de Comisia Europeană,│
│ │elaborat pentru │
│ │anumite activităţi, │
│ │care descrie, în │
│ │special, tehnicile │
│ │aplicate, nivelurile │
│ │actuale ale emisiilor│
│ │şi consumului, │
│BREF - document │tehnicile luate în │
│de referinţă BAT│considerare pentru │
│ │determinarea celor │
│ │mai bune tehnici │
│ │disponibile, precum │
│ │şi concluziile BAT şi│
│ │orice tehnici │
│ │emergente, acordând o│
│ │atenţie specială │
│ │criteriilor prevăzute│
│ │în anexa nr. 3 la │
│ │Legea nr. 278/2013 │
│ │privind emisiile │
│ │industriale │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Componenta │
│ │patrimoniului natural│
│ │care necesită un │
│Bun al │regim special de │
│patrimoniului │protecţie, conservare│
│natural │şi utilizare durabilă│
│ │în vederea menţinerii│
│ │în beneficiul │
│ │generaţiilor prezente│
│ │şi viitoare │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Comunităţile umane │
│ │situate în interiorul│
│ │sau în vecinătatea │
│ │ariei naturale │
│Comunităţi │protejate şi/sau care│
│locale │deţin proprietăţi ori│
│ │desfăşoară diverse │
│ │activităţi pe │
│ │teritoriul sau în │
│ │vecinătatea ariei │
│ │naturale protejate │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Un document care │
│ │conţine părţi al unui│
│ │document de referinţă│
│ │BAT, prin care se │
│ │stabilesc concluziile│
│ │privind cele mai bune│
│ │tehnici disponibile, │
│ │descrierea acestora, │
│ │informaţii pentru │
│ │evaluarea │
│Concluzii BAT │aplicabilităţii lor, │
│ │nivelurile de emisie │
│ │asociate celor mai │
│ │bune tehnici │
│ │disponibile, │
│ │monitorizarea │
│ │asociată, nivelurile │
│ │de consum asociate │
│ │şi, după caz, │
│ │măsurile relevante de│
│ │remediere a │
│ │amplasamentului │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Zona naturală sau │
│ │amenajată care │
│ │asigură cerinţele de │
│ │deplasare, │
│ │reproducere şi │
│Coridor ecologic│refugiu pentru │
│ │speciile sălbatice │
│ │terestre şi acvatice │
│ │şi în care se aplică │
│ │unele măsuri de │
│ │protecţie şi │
│ │conservare │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Orice substanţă, │
│ │amestec sau orice │
│ │obiect din │
│ │categoriile stabilite│
│ │de legislaţia │
│Deşeu │specifică privind │
│ │regimul deşeurilor, │
│ │pe care deţinătorul │
│ │îl aruncă, are │
│ │intenţia sau are │
│ │obligaţia de a-l │
│ │arunca; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Alterarea │
│ │caracteristicilor │
│ │fizico-chimice şi │
│ │structurale ale │
│ │componentelor │
│ │naturale şi antropice│
│ │ale mediului, │
│ │reducerea │
│ │diversităţii sau │
│ │productivităţii │
│ │biologice a │
│ │ecosistemelor │
│ │naturale şi │
│ │antropizate, │
│Deteriorarea │afectarea mediului │
│mediului │natural cu efecte │
│ │asupra calităţii │
│ │vieţii, cauzate, în │
│ │principal, de │
│ │poluarea apei, │
│ │atmosferei şi │
│ │solului, │
│ │supraexploatarea │
│ │resurselor, │
│ │gospodărirea şi │
│ │valorificarea lor │
│ │deficitară, ca şi │
│ │prin amenajarea │
│ │necorespunzătoare a │
│ │teritoriului; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Dezvoltarea care │
│ │corespunde │
│ │necesităţilor │
│Dezvoltare │prezentului, fără a │
│durabilă │compromite │
│ │posibilitatea │
│ │generaţiilor viitoare│
│ │de a-şi satisface │
│ │propriile necesităţi;│
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Ansamblul stărilor şi│
│ │interrelaţiilor │
│ │dintre elementele │
│ │componente ale unui │
│Echilibru │sistem ecologic, care│
│ecologic │asigură menţinerea │
│ │structurii, │
│ │funcţionarea şi │
│ │dinamica ideală a │
│ │acestuia; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Complex dinamic de │
│ │comunităţi de plante,│
│ │animale şi │
│Ecosistem │microorganisme şi │
│ │mediul abiotic, care │
│ │interacţionează │
│ │într-o unitate │
│ │funcţională; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Orice formă de │
│ │deversare în mediu, │
│ │emisie punctuală sau │
│Efluent │difuză, inclusiv prin│
│ │scurgere, jeturi, │
│ │injecţie, inoculare, │
│ │depozitare, vidanjare│
│ │sau vaporizare; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Evacuarea directă sau│
│ │indirectă de │
│ │substanţe, vibraţii, │
│ │căldură sau zgomot în│
│Emisie │aer, apă ori sol, │
│ │provenite de la surse│
│ │punctiforme sau │
│ │difuze ale │
│ │instalaţiei │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Un proces care constă│
│ │în: │
│ │v. Pregătirea │
│ │raportului privind │
│ │impactul asupra │
│ │mediului de către │
│ │titularul │
│ │proiectului, astfel │
│ │cum se prevede la │
│ │articolul 5 │
│ │aliniatele (1) şi (2)│
│ │din Directiva 2014/52│
│ │/UE (respectiv art. │
│ │10 şi 11 din Legea │
│ │292/2018 privind │
│ │evaluarea impactului │
│ │anumitor proiecte │
│ │publice şi private │
│ │asupra mediului) │
│ │vi. Desfăşurarea │
│ │consultărilor astfel │
│ │cum se prevede la │
│ │articolul 6 şi, după │
│ │caz, la articolul 7 │
│ │din Directiva 2014/52│
│ │/UE (respectiv art. │
│ │6, art. 15, art. 16 │
│ │şi, după caz, la art.│
│ │17 din Legea 292/2018│
│ │privind evaluarea │
│ │impactului anumitor │
│ │proiecte publice şi │
│ │private asupra │
│ │mediului) │
│ │vii. Examinarea de │
│ │către autoritatea │
│ │competentă a │
│ │informaţiilor │
│ │prezentate în │
│ │raportul privind │
│ │impactul asupra │
│ │mediului şi a │
│ │oricăror informaţii │
│ │suplimentare │
│Evaluarea │furnizate, după caz, │
│impactului │de către titularul │
│asupra mediului │proiectului în │
│ │conformitate cu art. │
│ │5 al. (3) şi a │
│ │oricăror informaţii │
│ │relevante obţinute în│
│ │urma consultărilor în│
│ │temeiul art. 6 şi 7 │
│ │din Directiva 2014/52│
│ │/UE (respectiv art. │
│ │12 din Legea 292/2018│
│ │privind evaluarea │
│ │impactului anumitor │
│ │proiecte publice şi │
│ │private asupra │
│ │mediului şi pct. ii) │
│ │viii. Prezentarea │
│ │unei concluzii │
│ │motivate de către │
│ │autoritatea │
│ │competentă cu privire│
│ │la impactul │
│ │semnificativ al │
│ │proiectului asupra │
│ │mediului, ţinând │
│ │seama de rezultatele │
│ │examinării menţionate│
│ │la punctul (iii) şi, │
│ │după caz, de propria │
│ │examinare │
│ │suplimentară │
│ │ix. Includerea │
│ │concluziei motivate a│
│ │autorităţii │
│ │competente în oricare│
│ │dintre deciziile │
│ │menţionate la art. 8 │
│ │a* din Directiva 2014│
│ │/52/UE (respectiv │
│ │art. 18 al. (8) şi │
│ │(9) din Legea 292/ │
│ │2018 privind │
│ │evaluarea impactului │
│ │anumitor proiecte │
│ │publice şi private │
│ │asupra mediului şi │
│ │pct. ii) │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Persoane fizice şi │
│ │juridice care au │
│ │dreptul de a elabora,│
│ │potrivit legii, │
│ │rapoartele din cadrul│
│ │procedurii de │
│ │evaluare a impactului│
│ │asupra mediului şi │
│Experţi │care se înscriu în │
│competenţi │Registrul naţional al│
│ │elaboratorilor de │
│ │studii pentru │
│ │protecţia mediului │
│ │(Legea 292/2018 │
│ │privind evaluarea │
│ │impactului anumitor │
│ │proiecte publice şi │
│ │private asupra │
│ │mediului) │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Expunerea este │
│ │definită ca │
│ │totalitatea │
│ │elementelor (oameni, │
│ │proprietăţi, sisteme │
│Expunere │de infrastructură) │
│ │prezente în regiunile│
│ │în care acţionează │
│ │hazardul analizat │
│ │care pot suferi │
│ │consecinţe ale │
│ │acestuia (pierderi). │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │O unitate tehnică │
│ │staţionară, în care │
│ │se desfăşoară una sau│
│ │mai multe activităţi │
│ │prevăzute în anexa │
│ │nr. 1 sau în anexa │
│ │nr. 7 partea 1 din │
│ │Legea nr. 278/2013 │
│ │privind emisiile │
│ │industriale, precum │
│Instalaţie │şi orice alte │
│ │activităţi direct │
│ │asociate desfăşurate │
│ │pe acelaşi │
│ │amplasament, care au │
│ │o conexiune tehnică │
│ │cu activităţile │
│ │prevăzute în anexele │
│ │respective şi care │
│ │pot genera emisii şi │
│ │poluare │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Felul în care se │
│ │asigură managementul │
│Modalitate de │unei arii naturale │
│administrare a │protejate, respectiv │
│ariei naturale │prin structuri de │
│protejate │administrare special │
│ │constituite sau prin │
│ │custozi, după caz │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Ansamblul │
│ │componentelor şi │
│ │structurilor │
│ │fizico-geografice, │
│ │floristice, │
│ │faunistice şi │
│ │biocenotice ale │
│ │mediului natural, ale│
│ │căror importanţă şi │
│ │valoare ecologică, │
│ │economică, │
│ │ştiinţifică, biogenă,│
│ │sanogenă, │
│ │peisagistică şi │
│ │recreativă au o │
│ │semnificaţie elevantă│
│Patrimoniu │sub aspectul │
│natural │conservării │
│ │diversităţii │
│ │biologice floristice │
│ │şi faunistice, al │
│ │integrităţii │
│ │funcţionale a │
│ │ecosistemelor, │
│ │conservării │
│ │patrimoniului │
│ │genetic, vegetal şi │
│ │animal, precum şi │
│ │pentru satisfacerea │
│ │cerinţelor de viaţă, │
│ │bunăstare, cultură şi│
│ │civilizaţie ale │
│ │generaţiilor prezente│
│ │şi viitoare │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Documentul care │
│ │descrie şi evaluează │
│ │situaţia prezentă a │
│ │ariei naturale │
│ │protejate, defineşte │
│ │obiectivele, │
│Plan de │precizează acţiunile │
│management al │de conservare │
│ariei naturale │necesare şi │
│protejate │reglementează │
│ │activităţile care se │
│ │pot desfăşura pe │
│ │teritoriul ariilor, │
│ │în conformitate cu │
│ │obiectivele de │
│ │management │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Reprezintă │
│ │instrumentul de │
│ │implementare în │
│ │cadrul activităţilor │
│ │de gospodărire a │
│ │apelor la nivel de │
│ │bazin hidrografic, │
│ │având în vedere │
│ │obiectivul principal,│
│ │respectiv atingerea │
│ │„stării bune " pentru│
│ │toate apele. Acest │
│Plan de │plan este un document│
│management al │detaliat care │
│bazinului │include, în │
│hidrografic │principal, rezultate │
│ │privind: │
│ │caracteristicile │
│ │bazinului │
│ │hidrografic, │
│ │presiunile şi │
│ │impactul │
│ │activităţilor umane │
│ │asupra apelor din │
│ │bazinul hidrografic, │
│ │precum şi seturile de│
│ │măsuri necesare │
│ │pentru atingerea │
│ │obiectivelor de mediu│
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Introducerea directă │
│ │sau indirectă, ca │
│ │rezultat al │
│ │activităţii umane, de│
│ │substanţe, vibraţii, │
│ │căldură sau zgomot în│
│ │aer, apă ori sol, │
│ │susceptibile să aducă│
│ │prejudicii sănătăţii │
│Poluare │umane sau calităţii │
│ │mediului, să │
│ │determine │
│ │deteriorarea │
│ │bunurilor materiale │
│ │sau să afecteze ori │
│ │să împiedice │
│ │utilizarea în scop │
│ │recreativ a mediului │
│ │şi/sau alte utilizări│
│ │legitime ale acestuia│
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Executarea lucrărilor│
│ │de construcţii sau a │
│ │altor instalaţii ori │
│ │lucrări, alte │
│Proiect │intervenţii asupra │
│ │cadrului natural şi │
│ │peisajului, inclusiv │
│ │cele care implică │
│ │exploatarea │
│ │resurselor minerale │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Una sau mai multe │
│ │persoane fizice sau │
│ │juridice şi, în │
│ │conformitate cu │
│Public │legislaţia ori cu │
│ │practica naţională, │
│ │asociaţiile, │
│ │organizaţiile sau │
│ │grupurile constituite│
│ │de acestea │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Publicul afectat sau │
│ │care ar putea fi │
│ │afectat de, sau care │
│ │are un interes în │
│ │procedura prevăzută │
│ │la art. 4 din Legea │
│ │292/2018 privind │
│ │evaluarea impactului │
│ │anumitor proiecte │
│ │publice şi private │
│Public interesat│asupra mediului; în │
│ │sensul acestei │
│ │definiţii, │
│ │organizaţiile │
│ │neguvernamentale care│
│ │promovează protecţia │
│ │mediului şi care │
│ │îndeplinesc │
│ │condiţiile legale │
│ │sunt considerate ca │
│ │având un interes │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Documentul care │
│ │conţine informaţiile │
│ │furnizate de │
│ │titularul proiectului│
│ │potrivit prevederilor│
│Raport privind │art. 11 şi art. 13 │
│impactul asupra │alin. (2) - (3) din │
│mediului │Legea 292/2018 │
│ │privind evaluarea │
│ │impactului anumitor │
│ │proiecte publice şi │
│ │private asupra │
│ │mediului │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Refacerea │
│ │ecosistemelor │
│ │naturale fundamentale│
│Reconstrucţie │şi menţinerea sau │
│ecologică │refacerea │
│ │ecosistemelor conform│
│ │obiectivelor ariei │
│ │naturale protejate │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Documentul în care se│
│ │includ toate │
│ │prevederile legate de│
│ │activităţile umane │
│Regulament al │permise şi modul lor │
│ariei naturale │de aprobare, precum │
│protejate │şi activităţile │
│ │restricţionate sau │
│ │interzise pe │
│ │teritoriul ariei │
│ │naturale protejate │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Riscul asociază │
│ │probabilitatea de │
│ │apariţie a │
│ │evenimentelor sau │
│ │tendinţelor │
│ │periculoase │
│ │(hazardul) cu │
│ │impactul acestora. │
│ │Exprimat matematic, │
│ │riscul este o funcţie│
│ │ce depinde atât de │
│ │probabilitatea de │
│Risc │apariţie cât şi de │
│ │impactul hazardului │
│ │analizat. Impactul, │
│ │la rândul lui, │
│ │rezultă din expunere │
│ │şi vulnerabilitate. │
│ │Expunerea lucrărilor │
│ │proiectate la │
│ │pericolele date │
│ │schimbărilor │
│ │climatice şi │
│ │hazardelor asociate │
│ │acestora. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Convenţia-cadru a ONU│
│ │privind schimbările │
│ │climatice (UNFCCC), │
│ │adoptată cu ocazia │
│ │Summit-ului │
│ │desfăşurat la Rio de │
│ │Janeiro în 1992 (The │
│ │Earth Summit), │
│ │defineşte schimbările│
│ │climatice ca fiind un│
│ │proces complex de │
│ │modificare pe termen │
│ │lung a elementelor │
│ │climatice │
│ │(temperatură, │
│ │precipitaţii, │
│ │creşterea frecvenţei │
│ │şi intensităţii unor │
│ │fenomene meteo │
│ │extreme, etc.), │
│ │datorate în principal│
│Schimbări │emisiilor de gaze cu │
│climatice │efect de seră │
│ │rezultate din │
│ │activităţi antropice,│
│ │directe sau │
│ │indirecte, care au │
│ │determinat │
│ │dezechilibre în │
│ │atmosferă şi au │
│ │favorizat declanşarea│
│ │efectului de seră. │
│ │UNFCCC face o │
│ │distincţie între │
│ │schimbările climatice│
│ │determinate de │
│ │activităţile umane │
│ │care au condus în │
│ │timp la modificarea │
│ │compoziţiei │
│ │atmosferice şi │
│ │variabilitatea │
│ │climatică datorată │
│ │cauzelor natural. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Reprezintă gradul în │
│ │care transformări ale│
│ │parametrilor externi │
│ │induc schimbări în │
│ │atributele interne │
│Senzitivitatea │ale unui sistem │
│ │fiind, în cazul de │
│ │faţă, expresia │
│ │rezistenţei pe care │
│ │lucrările proiectate │
│ │o opun la schimbare. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Situl/aria care, în │
│ │regiunea sau în │
│ │regiunile │
│ │biogeografice în care│
│ │există, contribuie │
│ │semnificativ la │
│ │menţinerea ori │
│ │restaurarea la o │
│ │stare de conservare │
│ │favorabilă a │
│ │habitatelor naturale │
│ │prevăzute în anexa │
│ │nr. 2 sau a speciilor│
│ │de interes comunitar │
│ │prevăzute în anexa │
│ │nr. 3 la O.U.G. 57/ │
│ │2007 cu modificările │
│ │şi completările │
│Sit de │ulterioare, şi care │
│importanţă │contribuie │
│comunitară │semnificativ la │
│ │menţinerea │
│ │diversităţii │
│ │biologice în regiunea│
│ │ori regiunile │
│ │biogeografice │
│ │respective. Pentru │
│ │speciile de animale │
│ │cu areal larg de │
│ │răspândire, siturile │
│ │de importanţă │
│ │comunitară trebuie să│
│ │corespundă zonelor │
│ │din areal în care │
│ │sunt prezenţi factori│
│ │abiotici şi biotici │
│ │esenţiali pentru │
│ │existenţa şi │
│ │reproducerea acestor │
│ │specii │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Zona definită │
│Sit/arie │geografic, exact │
│ │delimitată │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Sursele de energie │
│ │nefosile, cum sunt: │
│ │eoliană, solară, │
│ │geotermală şi gazele │
│ │combustibile asociate│
│ │apelor geotermale, a │
│ │valurilor, a │
│Surse │mareelor, energie │
│regenerabile de │hidro, biomasă, gaz │
│energie │de fermentare a │
│ │deşeurilor, denumit │
│ │şi gaz de depozit, │
│ │sau gaz de fermentare│
│ │a nămolurilor din │
│ │instalaţiile de │
│ │epurare a apelor │
│ │uzate şi biogaz │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Solicitantul │
│ │aprobării de │
│Titularul │dezvoltare pentru un │
│proiectului │proiect privat sau │
│ │autoritate publică │
│ │care iniţiază un │
│ │proiect │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Vulnerabilitatea │
│ │reprezintă măsura în │
│ │care un sistem │
│ │(natural sau │
│ │antropic), expus unui│
│ │anumit tip de hazard,│
│ │poate fi afectat. │
│ │Vulnerabilitatea │
│ │presupune │
│ │disfuncţionalităţi │
│ │potenţiale interne, │
│ │ca urmare a efortului│
│ │de adaptare a │
│Vulnerabilitatea│sistemului la │
│ │transformări de │
│ │mediu. Mai exact │
│ │vulnerabilitatea este│
│ │definită ca un │
│ │ansamblu de │
│ │caracteristici care │
│ │predispun │
│ │comunităţile umane şi│
│ │sistemele de │
│ │infrastructură la │
│ │efectele dăunătoare │
│ │ale hazardului │
│ │analizat. │
└────────────────┴─────────────────────┘


    Abrevieri

┌─────┬────────────────────────────────┐
│ACGA │Autoritatea competentă pentru │
│ │gospodărirea apelor │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ACPM │Autoritatea competentă pentru │
│ │protecţia mediului │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ANPIC│Arie naturală protejată de │
│ │interes comunitar │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Cele mai bune tehnici │
│BAT │disponibile (Best available │
│ │Techniques) │
├─────┼────────────────────────────────┤
│BREF │Document de referinţă BAT │
├─────┼────────────────────────────────┤
│CAT │Comisie de analiză tehnică │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Sucursala de Inginerie │
│CITON│Tehnologică pentru Obiective │
│ │Nucleare │
├─────┼────────────────────────────────┤
│DCA │Directiva cadru privind apa │
├─────┼────────────────────────────────┤
│DCSMM│Directiva-cadru privind │
│ │strategia pentru mediul marin │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Directiva privind emisiile │
│DEI │industriale (IED - Industrial │
│ │Emissions Directive) │
├─────┼────────────────────────────────┤
│EA │Evaluare adecvată │
├─────┼────────────────────────────────┤
│EC │Curtea de Justiţie Europeană │
│ │(European Court of Justice) │
├─────┼────────────────────────────────┤
│EIM │Evaluarea impactului asupra │
│ │mediului │
├─────┼────────────────────────────────┤
│GES │Gaze cu efect de seră │
├─────┼────────────────────────────────┤
│GMEP │Iniţiativa privind protecţia │
│ │mediului marin global │
├─────┼────────────────────────────────┤
│LCA │Evaluarea ciclului de viaţă │
│ │(Life cycte assessment) │
├─────┼────────────────────────────────┤
│OUG │Ordonanţă de urgenţă a │
│ │Guvernului │
├─────┼────────────────────────────────┤
│PPAM │Politica de prevenire a │
│ │accidentelor majore │
├─────┼────────────────────────────────┤
│RIM │Raport privind impactul asupra │
│ │mediului │
├─────┼────────────────────────────────┤
│RS │Raport de securitate │
├─────┼────────────────────────────────┤
│SCI │Sit de importanţă comunitară │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Evaluare strategică de mediu │
│SEA │(Strategic Environemntal │
│ │Assessment) │
├─────┼────────────────────────────────┤
│SEICA│Studiu privind impactul asupra │
│ │corpurilor de apă │
├─────┼────────────────────────────────┤
│SPA │Sit de protecţie avifaunistică │
├─────┼────────────────────────────────┤
│UE │Uniunea Europeană │
└─────┴────────────────────────────────┘

    1. INTRODUCERE
    Context
    Evaluarea impactului asupra mediului în România este reglementată prin O.U.G. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Legislaţia subsecventă privind evaluarea impactului asupra mediului a fost reprezentată până în prezent de:
        ● Hotărârea nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
        ● Ordinul nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;
        ● Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

    Prin amendarea Directivei 2011/92/EU privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, prin Directiva 2014/52/EU, s-au introdus mai multe completări şi modificări care au fost transpuse în legislaţia naţională prin Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului (denumită în continuare Legea EIM). La intrarea în vigoare a Legii EIM, H.G. nr. 445/2009 şi Ordinul nr. 135/2010 au fost abrogate.
        În anul 2001, Comisia Europeană a publicat trei ghiduri corespunzătoare celor trei etape principale ale procesului de evaluare a impactului asupra mediului: încadrare, definirea domeniului şi analiza calităţii raportului privind impactul asupra mediului. Aceste documente au fost adaptate şi în legislaţia din România, fiind transpuse prin Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. După actualizările din 2014, la nivelul UE s-au realizat noi ghiduri, care au fost publicate în anul 2017. Pentru a fi în acord cu legislaţia europeană, este necesar să se înlocuiască ghidurile existente în România, astfel încât acestea să reflecte conceptul actual de evaluare a impactului la nivel european, transpus în România prin Legea EIM.
        În acest context se impune realizarea unui ghid general privind evaluarea impactului asupra mediului, în care să se evidenţieze modificările aduse procesului de evaluare a impactului prin noua legislaţie şi să se detalieze etapele procedurilor de evaluare a impactului.

    Conţinut
        Ghidul general conţine instrucţiuni pentru toate cele 3 etape ale procesului de evaluare a impactului asupra mediului, astfel:
        ● Ghidul metodologic privind etapa de încadrare, care conţine şi aspecte practice privind etapa de evaluare iniţială;
        ● Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a raportului privind impactul asupra mediului;
        ● Ghidul metodologic privind etapa de analiză a calităţii raportului privind impactul asupra mediului, care conţine şi etapa de luare a deciziei.


    Care este scopul acestor ghiduri?
        Scopul acestor ghiduri este de a furniza aspecte practice celor care sunt implicaţi în cele 3 etape ale procesului EIM, pe baza experienţei similare din UE, precum şi pe baza lecţiilor învăţate în perioada anterioară în România şi UE:
        ● Ghidul privind etapa de încadrare conţine informaţii referitoare la analiza iniţială a unui proiect şi luarea deciziei dacă acest proiect se supune sau nu evaluării impactului asupra mediului, cu sau fără întocmirea raportului privind impactul asupra mediului (RIM) şi/sau a evaluării adecvate (EA) şi/sau a studiului privind impactul asupra corpurilor de apă (SEICA).
        ● Ghidul privind etapa de definire a domeniului şi de întocmire a RIM conţine informaţii cu privire la modul de realizare a îndrumarului pentru RIM prin care se stabilesc aspectele relevante care trebuie detaliate în RIM, precum şi gradul de detaliere a acestora. Ghidul conţine şi aspecte practice privind întocmirea efectivă a RIM, astfel încât acesta să satisfacă criteriile de calitate impuse de Directiva EIM şi, implicit, de Legea EIM.
        ● Ghidul privind etapa de analiză a calităţii RIM oferă informaţii practice despre modul în care trebuie analizat un RIM, astfel încât să se ia o decizie cât mai justificată.


    Cui se adresează aceste ghiduri?
        Ghidurile metodologice sunt destinate în principal autorităţii competente pentru protecţia mediului (ACPM), dar poate fi folosit şi de către:
         ● membrii comisiei de analiză tehnică (CAT) şi publicul interesat;
         ● titularii de proiecte;
         ● experţi competenţi care întocmesc RIM;
         ● cadre didactice, în procesul de instruire cu privire la procesul EIM.


    Aşteptări
         Chiar dacă procesul EIM şi luarea deciziilor în cadrul acestui proces sunt aspecte deosebit de complexe, prezentul ghid încearcă să structureze şi să simplifice informaţiile relevante, astfel încât utilizatorii (în special ACPM, titulari şi experţii) să parcurgă procesul EIM în cunoştinţă de cauză şi să ia decizii corecte.

    2. PROCESUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT EUROPEAN
    2.1. EIM: CONCEPT ŞI ETAPE
        Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) a proiectelor este un instrument cheie al politicii de mediu a Uniunii Europene. EIM este legiferat la nivel european prin Directiva 2011/92/EU amendată prin Directiva 2014/52/EU privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului (Directiva EIM).
        De la adoptarea primei Directive EIM din 1985 (Directiva 85/337/CEE), atât legislaţia, cât şi practicile EIM au evoluat. Directiva EIM a fost modificată prin Directivele 97/11/CE, 2003/35/CE şi 2009/31/CE, Directiva şi cele trei amendamente au fost unificate în 2011 prin Directiva 2011/92/UE care la rândul el a fost modificată ulterior prin Directiva 2014/52/UE.
    Directiva EIM prevede ca proiectele publice şi private care pot avea efecte semnificative asupra mediului, să facă obiectul unei evaluări înainte de acordarea aprobării de dezvoltare. Aprobarea de dezvoltare înseamnă decizia autorităţii competente sau a autorităţilor care dă dreptul titularului să continue proiectul. Înainte de acordarea aprobării pentru dezvoltare, se impune o evaluare a impactului asupra mediului dacă un proiect poate avea un impact semnificativ asupra mediului. Articolul 2 alineatul (1) din Directiva EIM stabileşte cerinţa generală a directivei:
    Directiva 2011/92/EU amendată prin Directiva 2014/52/EU:
        Art. 2(1) Statele membre adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura că, înaintea acordării aprobării de dezvoltare, proiectele care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului, în temeiul, între altele, al naturii, al dimensiunii şi al localizării lor, fac obiectul unei cereri de aprobare de dezvoltare şi al unei evaluări a efectelor lor asupra mediului.
        Fiecare stat membru a adoptat un cadru legislativ adaptat condiţiilor naţionale, care să satisfacă prevederile Directivei EIM.
        Procesul EIM se desfăşoară în mai multe etape, astfel:
        ● În Etapa de încadrare se decide dacă efectele proiectului asupra mediului sunt de aşteptat să fie semnificative, adică proiectul este "încadrat" pentru a determina dacă este necesară EIM. Proiectele enumerate în anexa I la Directivă sunt supuse în mod automat unei EIM, deoarece se consideră că efectele lor asupra mediului sunt semnificative. Proiectele enumerate în anexa II la Directivă necesită o analiză cu privire la posibilele efecte semnificative ale acestora asupra mediului. Autoritatea competentă face această analiză fie prin (i) examinarea de la caz la caz, fie (ii) pe bază de praguri sau criterii (fiecare stat membru poate avea un sistem de analiză propriu);
        ● În Etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a raportului privind impactul asupra mediului se analizează efectele proiectului asupra mediului şi se stabilesc care dintre acestea pot fi semnificative. Totodată se realizează un îndrumar pentru întocmirea raportului privind impactul asupra mediului şi se stabileşte cantitatea de informaţii şi analize de care autorităţile vor avea nevoie pentru luarea deciziei. În baza îndrumarului primit, titularul proiectului înaintează autorităţii competente pentru protecţia mediului, raportul privind impactul asupra mediului, şi, după caz, studiul de evaluare adecvată, politica de prevenire a accidentelor majore sau raportul de securitate şi studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă.
        ● În etapa de analiză a calităţii raportului privind impactul asupra mediului se analizează raportul privind impactul asupra mediului, şi, după caz, studiul de evaluare adecvată, politica de prevenire a accidentelor majore sau raportul de securitate şi studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, atât de autorităţile competente, cât şi de către public.

        Aceste trei etape sunt completate de paşi specifici în procesul EIM. Acest lucru este definit la articolul 1 alineatul (2) litera (g), prezentat mai jos, care oferă o definiţie a evaluării impactului asupra mediului prin descrierea procesului EIM.

    Directiva 2011/92/EU amendată prin Directiva 2014/52/EU:
        Art. 1, alin. (2), litera (g) «evaluarea impactului asupra mediului» înseamnă un proces care constă în:
    i. pregătirea unui raport de evaluare a impactului asupra mediului de către iniţiatorul proiectului, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatele (1) şi (2);
    ii. desfăşurarea unor consultări astfel cum se prevede la articolul 6 şi, după caz, la articolul 7;
    iii. examinarea de către autoritatea competentă a informaţiilor prezentate în raportul de evaluare a impactului asupra mediului şi a oricăror informaţii suplimentare furnizate, după caz, de către iniţiatorul proiectului în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) şi a oricăror informaţii relevante obţinute în urma consultărilor în temeiul articolelor 6 şi 7;
    iv. prezentarea unei concluzii motivate de către autoritatea competentă cu privire la impactul semnificativ al proiectului asupra mediului, ţinând seama de rezultatele examinării menţionate la punctul (iii) şi, după caz, de propria examinare suplimentară; şi
    v. includerea concluziei motivate a autorităţii competente în oricare dintre deciziile menţionate la articolul 8a.".



        Figura de mai jos prezintă o trecere în revistă a etapelor şi a paşilor urmaţi în mod obişnuit la realizarea unei EIM, aşa cum sunt stabiliţi în Directiva EIM. Etapele definite la articolul 1 alineatul (2) litera (g) sunt obligatorii atunci când se efectuează o evaluare a impactului asupra mediului.
        Statele membre adaptează schema de mai jos în funcţie de specificul local, însă respectă "spiritul" Directivei EIM.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 1 - Etape şi paşi în procesul de evaluare a impactului asupra mediului

    2.2. PRINCIPALELE MODIFICĂRI ADUSE DIRECTIVEI EIM Amendamentele aduse Directivei EIM în anul 2014 au produs modificări importante în procesul EIM; aceste modificări au fost transpuse în statele membre, inclusiv în România, prin Legea EIM. Una dintre cele mai importante modificări este introducerea conceptului "one-step-shop" sau aplicarea de proceduri coordonate/comune, acolo unde este cazul, pentru evaluări în temeiul directivelor EIM şi/sau al directivelor privind habitatele/păsările, Directiva SEA, Directiva Cadru privind apa (DCA), Directiva privind emisiile industriale (DEI), Directiva cadru privind deşeurile, Directiva SEVESO.
        De asemenea, etapele procedurale EIM au suferit modificări majore, care sunt sintetizate în tabelul de mai jos:
        Tabelul 1 - Principalele modificări aduse Directivei EIM prin amendamentele din 2014

┌─────────────┬────────────────────────┐
│Prevederi ale│ │
│Directivei │Modificări aduse │
│EIM care au │Directivei EIM prin │
│suferit │amendamentele din 2014 │
│modificări │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │• Statele membre pot │
│ │stabili praguri pentru a│
│ │decide când proiectele │
│ │fac/nu fac obiectul unei│
│ │etape de încadrare sau a│
│ │unei evaluări a │
│ │impactului asupra │
│ │mediului, ţinând seama │
│ │de criteriile de │
│ │selecţie relevante din │
│ │anexa III (articolul 4 │
│ │alineatul (3)). │
│ │• Lista informaţiilor │
│ │care trebuie furnizate │
│ │de titular (articolul 4 │
│ │alineatul (4) şi anexa │
│ │II.A). │
│ │• Conţinutul deciziei │
│ │etapei de încadrare │
│ │(articolul 4 alineatul │
│ │(5)): │
│ │o pe baza informaţiilor │
│ │furnizate de titular. │
│ │o se iau în considerare,│
│ │după caz, rezultatele │
│ │verificărilor/ │
│ │evaluărilor preliminare │
│ │[SEA, directive │
│ │Habitate, DCA]. │
│ │o utilizarea criteriilor│
│ │din anexa III pentru │
│ │fiecare decizie de │
│ │încadrare (pozitivă sau │
│ │negativă). │
│ │• Termene pentru decizia│
│ │etapei de încadrare │
│ │(articolul 4 alineatul │
│ │(6)): │
│ │o este de 90 de zile (de│
│ │la data la care │
│ │titularul a prezentat │
│ │toate informaţiile │
│Etapa de │necesare). │
│încadrare - │o Posibilitatea de │
│principii │extindere în cazuri │
│generale şi │excepţionale (titularul │
│Anexa II.A │este informat în scris │
│III din │cu privire la motivele │
│Directiva │prelungirii şi la nouă │
│consolidată │dată preconizată). │
│ │• NOU: Anexa II.A │
│ │(informaţii privind │
│ │proiectele enumerate în │
│ │anexa II) │
│ │o Descrierea întregului │
│ │proiect. │
│ │o Descrierea factorilor │
│ │de mediu care ar putea │
│ │fi afectaţi în mod │
│ │semnificativ. │
│ │o Descrierea impactului │
│ │potenţial semnificativ │
│ │al proiectului. │
│ │• ANEXA III: criterii │
│ │actualizate/noi │
│ │o Utilizarea resurselor │
│ │naturale. │
│ │o Riscuri pentru │
│ │sănătatea umană. │
│ │o Riscul accidentelor/ │
│ │dezastrelor majore, │
│ │inclusiv al celor │
│ │cauzate de schimbările │
│ │climatice. │
│ │o Întregul proiect │
│ │trebuie luat în │
│ │considerare (inclusiv │
│ │suprateran/subteran) la │
│ │TOATE etapele │
│ │(construcţie, │
│ │exploatare, demolare). │
│ │o Impactul cumulat cu │
│ │proiectele existente/ │
│ │aprobate. │
│ │o Peisajul şi elemente │
│ │de patrimoniu cultural. │
│ │o Tipul impactului │
│ │(magnitudinea, │
│ │intensitatea/ │
│ │complexitatea, debutul, │
│ │cumularea, posibilitatea│
│ │de a reduce impactul). │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Foarte puţine schimbări:│
│ │• Informaţiile furnizate│
│ │de titular trebuie să │
│ │fie luate în considerare│
│ │(inclusiv locaţia şi │
│Etapa de │capacitatea tehnică şi │
│definire a │impactul probabil al │
│domeniului │proiectului). │
│evaluării │• Documentul final al │
│-Articolul 5 │etapei trebuie să │
│(2) din │conţină domeniul de │
│Directiva │aplicare şi nivelul de │
│consolidată │detaliere a │
│ │informaţiilor din RIM; │
│ │• Consultarea │
│ │autorităţilor de mediu │
│ │şi a autorităţilor │
│ │locale/regionale │
│ │relevante │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Informaţii privind RIM -│
│ │Art. 5 (1) │
│ │• Oglindirea │
│ │modificărilor din │
│ │articolul 3 (domeniul de│
│ │aplicare al EIM). │
│ │• Pentru a evita │
│ │duplicarea, titularul ia│
│ │în considerare │
│ │rezultatele altor │
│ │evaluări relevante (SEA,│
│ │Directiva Habitate, DCA)│
│ │• Informaţii specifice │
│ │care trebuie furnizate │
│ │de titular: │
│ │o descrierea proiectului│
│ │(amplasamentul, │
│ │designul, mărimea şi │
│ │alte caracteristici │
│ │relevante); │
│ │o descrierea efectelor │
│ │semnificative probabile │
│ │o descrierea │
│ │caracteristicilor şi / │
│ │sau a măsurilor avute în│
│ │vedere pentru evitarea, │
│ │prevenirea sau reducerea│
│ │şi, dacă este posibil, │
│ │compensarea efectelor │
│ │negative semnificative; │
│ │o descrierea │
│ │alternativelor │
│ │rezonabile studiate de │
│ │titular relevante pentru│
│ │proiect şi │
│Etapa de │caracteristicile sale │
│întocmire a │specifice, precum şi o │
│RIM şi de │indicaţie a │
│analiză a │principalelor motive ale│
│acestuia - │opţiunii │
│Art. 5(1) şi │o rezumat non-tehnic │
│elemente noi,│o informaţiile │
│Anexa IV │suplimentare menţionate │
│ │în anexa IV (informaţii │
│ │pentru RIM). │
│ │NOU: Calitatea │
│ │raportului privind │
│ │impactul asupra mediului│
│ │- articolul 5 alineatul │
│ │(3) │
│ │• Obiectiv: garantarea │
│ │completitudinii şi │
│ │calităţii RIM; │
│ │• Cum?: │
│ │responsabilitatea │
│ │împărţită titularului şi│
│ │autorităţii competente. │
│ │• Concret, două condiţii│
│ │cumulative: │
│ │o Titularul trebuie să │
│ │se asigure că RIM este │
│ │întocmit de experţi │
│ │competenţi. │
│ │o Autoritatea competentă│
│ │se asigură că are sau │
│ │are acces, după cum este│
│ │necesar, la o experienţă│
│ │suficientă pentru a │
│ │examina RIM. │
│ │• Dacă este necesar, │
│ │autoritatea competentă │
│ │va solicita titularului │
│ │informaţii suplimentare,│
│ │relevante în mod direct │
│ │pentru a putea emite o │
│ │concluzie motivată │
│ │privind efectele │
│ │semnificative ale │
│ │proiectului. │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │• Domeniul extins: │
│ │autorităţile locale şi │
│ │regionale sunt clar │
│ │definite ca organisme de│
│ │consultare. │
│ │• Modalităţi de │
│ │consultare: │
│ │o publicul să fie │
│ │informat pe cale │
│ │electronică şi prin │
│ │anunţuri publice │
│ │(articolul 6 alineatul │
│ │(5)). │
│ │o Informaţii relevante │
│ │accesibile publicului în│
│ │format electronic, prin │
│ │cel puţin un portal │
│ │central sau puncte de │
│ │acces uşor accesibile, │
│ │la nivelul administrativ│
│ │adecvat [articolul 6 │
│ │alineatul (5)]. │
│Consultări - │o Termene rezonabile │
│articolele 6 │pentru diferitele etape │
│şi 7 │de luare a deciziilor │
│ │(articolul 6 alineatul │
│ │(6)). │
│ │o Termenul limită pentru│
│ │consultarea publicului │
│ │interesat cu privire la │
│ │raportul EIM - cel puţin│
│ │30 de zile (articolul 6 │
│ │alineatul (7)). │
│ │• Consultări │
│ │transfrontaliere: │
│ │o Consultările pot fi │
│ │efectuate printr-un │
│ │organism comun adecvat │
│ │(articolul 7 alineatul │
│ │(4)). │
│ │o Termenele-limită │
│ │pentru consultarea │
│ │publică care urmează a │
│ │fi stabilite de statele │
│ │membre în cauză │
│ │(articolul 7 alineatul │
│ │(5)). │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Articolul 8 │
│ │• Rezultatele │
│ │consultărilor şi │
│ │informaţiile colectate │
│ │în temeiul articolelor │
│ │5-7, inclusiv de la │
│ │posibilele state membre │
│ │afectate vor fi luate în│
│ │considerare în mod │
│ │corespunzător în │
│ │procedura de aprobare a │
│ │dezvoltării. │
│ │NOU: articolul 8a │
│ │• Conţinutul deciziei de│
│ │acordare a aprobării de │
│ │dezvoltare: │
│ │o concluzia motivată a │
│ │autorităţii competente │
│ │privind efectele │
│ │semnificative ale │
│ │proiectului (C-50/09); │
│ │o orice condiţii de │
│ │mediu aferente deciziei,│
│ │o descriere a oricăror │
│ │caracteristici ale │
│ │proiectului şi/sau a │
│ │măsurilor avute în │
│ │vedere pentru evitarea, │
│ │prevenirea sau reducerea│
│ │şi, dacă este posibil, │
│ │compensarea efectelor │
│ │adverse semnificative │
│ │asupra mediului, precum │
│ │şi, după caz, a │
│ │măsurilor de │
│ │monitorizare a acestor │
│ │efecte │
│ │o Decizia de neacordare │
│ │a aprobării de │
│ │dezvoltare ar trebui să │
│ │includă principalele │
│ │motive pentru aceasta. │
│ │o Procesul de luare a │
│ │deciziilor reflectă │
│ │diferite sisteme de │
│ │evaluare a impactului │
│ │asupra mediului în UE │
│ │(articolul 8a alineatul │
│ │(3) şi considerentul │
│Decizia │21): necesitatea unei │
│finală - │decizii obligatorii în │
│articolul 8 │materie de evaluare a │
│şi 8a, │impactului asupra │
│Articolul 9a │mediului în cazul în │
│ │care statele membre │
│ │utilizează alte │
│ │proceduri decât │
│ │procedurile de acordare │
│ │a aprobării de │
│ │dezvoltare sau o parte a│
│ │unei proceduri integrate│
│ │de evaluare a impactului│
│ │asupra mediului. │
│ │o Art. 8a (5) - │
│ │Autoritatea competentă │
│ │va lua decizia de │
│ │aprobare a dezvoltării │
│ │sau alte decizii într-o │
│ │"perioadă rezonabilă de │
│ │timp". │
│ │o Art. 8a alineatul (6) │
│ │- Statele membre pot │
│ │stabili termene pentru │
│ │validitatea concluziei │
│ │motivate pentru │
│ │aprobarea dezvoltării │
│ │sau a altor decizii. │
│ │Nou: Conflictul de │
│ │interese - Articolul 9a │
│ │• Obligaţia ca statele │
│ │membre să evite acest │
│ │lucru. │
│ │• Asigurarea că │
│ │autoritatea competentă │
│ │îndeplineşte sarcinile │
│ │într-o manieră obiectivă│
│ │şi nu se află într-o │
│ │situaţie care generează │
│ │un conflict de interese.│
│ │• În cazul în care │
│ │autoritatea competentă │
│ │este în acelaşi timp şi │
│ │titularul: │
│ │o Separarea atribuţiilor│
│ │autorităţilor. │
│ │o Obligaţia minimă: │
│ │statele membre trebuie │
│ │să pună în aplicare, în │
│ │cadrul organizării │
│ │competenţelor │
│ │administrative, o │
│ │separare corespunzătoare│
│ │între funcţiile aflate │
│ │în conflict de interese │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Nicio modificare │
│ │semnificativă: │
│ │• Obligaţia de a informa│
│ │prompt autorităţile │
│ │publice şi cele │
│ │relevante (de mediu şi │
│ │locale/regionale); │
│ │• Obligaţia de a pune la│
│ │dispoziţia publicului şi│
│ │a autorităţilor │
│ │relevante (de mediu şi │
│ │locale/regionale) │
│Informarea │informaţii specifice: │
│emiterii │o Conţinutul deciziei │
│deciziei │finale (fără nicio │
│finale - │modificare). │
│articolul 9 │o Principalele motive │
│ │(fără schimbare). │
│ │o NOU: Rezumatul │
│ │rezultatelor │
│ │consultărilor şi al │
│ │informaţiilor colectate │
│ │şi modul în care aceste │
│ │rezultate au fost │
│ │încorporate sau tratate │
│ │în alt mod, în special │
│ │comentariile primite de │
│ │la statul membru sau │
│ │statele membre afectate.│
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │NOU: Monitorizare - │
│ │articolul 8a alineatul │
│ │(4) şi considerentul 35 │
│ │• Cerinţă NUMAI pentru │
│ │proiectele cu efecte │
│ │semnificative + negative│
│ │asupra mediului. │
│ │• Domeniul de aplicare │
│ │al obligaţiilor de │
│ │monitorizare: │
│ │o Măsurile/condiţiile │
│ │pentru evitarea, │
│ │prevenirea, reducerea │
│ │sau compensarea │
│ │efectelor trebuie să fie│
│ │implementate de către │
│ │titular. │
│Monitorizarea│• Statele membre │
│- articolul 8│stabilesc procedurile │
│(a)şi Recital│adecvate pentru │
│35 │monitorizarea acestor │
│ │efecte: │
│ │o tipul de parametri │
│ │care trebuie │
│ │monitorizaţi/durata │
│ │monitorizării: │
│ │proporţional cu natura, │
│ │localizarea şi │
│ │dimensiunea proiectului │
│ │şi semnificaţia │
│ │efectelor sale asupra │
│ │mediului; │
│ │o utilizarea măsurilor │
│ │de monitorizare aplicate│
│ │prin alte măsuri │
│ │legislative UE/naţionale│
│ │(pentru a evita │
│ │suprapunerea). │
└─────────────┴────────────────────────┘



    Modificările descrise mai sus sunt adoptate în fiecare stat membru, după caz. În România, aceste modificări au fost incluse în Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.


    3. GHID METODOLOGIC PRIVIND ETAPA DE ÎNCADRARE AFERENTĂ PROCESULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
    3.1. ETAPA DE EVALUARE INIŢIALĂ
        Titularul unui proiect solicită emiterea acordului de mediu la autoritatea competentă pentru protecţia mediului (ACPM), prin depunerea unei Notificări a intenţiei de realizare a proiectului (conform Anexei 5.A la Legea EIM), însoţită de certificatul de urbanism şi planurile anexă. Pentru proiectele de împăduriri sau defrişări (proiecte încadrare în Anexa 2 pct. 1 lit. d), este necesar şi avizul favorabil al autorităţii responsabile de silvicultură).
        În termen de 15 zile de la depunerea Notificării, ACPM trebuie să finalizeze etapa de evaluare iniţială. Se analizează documentele depuse şi, dacă este cazul, se fac vizite pe teren. În această etapă se face o selecţie "grosieră" a proiectelor, astfel:
        ● Proiectul este sau nu indus în una dintre anexele I sau II la Lege;
    ● Proiectul intră sau nu sub incidenţa art. 28 din O.U.G. 57/2007 (cu modificările şi completările ulterioare). Aici se încadrează orice proiect care "nu are o legătura directă ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte [...]".
        În etapa de evaluare iniţială nu se intră în detalii tehnice; acestea vor fi analizate pe larg în etapa de încadrare. Dacă un proiect este situat într-o arie protejată sau în vecinătatea relevantă a acesteia şi dacă proiectul implică modificări fizice în mediu, care pot duce la afectarea semnificativă a ariei, atunci acesta se încadrează la art. 28. Dacă ulterior, în etapa de încadrare, se va stabili că modificările fizice nu sunt de natură să afecteze semnificativ aria, atunci decizia etapei de încadrare va specifica acest lucru.
        Conceptul de vecinătate relevantă înseamnă zona din jurul ariei protejate în care o anumită modificare fizică adusă mediului (printr-un proiect) poate influenţa în mod cuantificabil obiectivele de conservare ale acesteia. De exemplu, un drum al cărui traseu este proiectat în afara unei arii protejate al cărei obiectiv de conservare este menţinerea populaţiei de lupi la un anumit nivel, la distanţă de cel puţin 1 km faţă de limita acesteia, poate influenţa cuantificabil populaţia de lupi din sit printr-un efect de barieră/fragmentare a habitatului. Astfel, proiectul de drum intră sub incidenţa art. 28. În schimb, un proiect de reţea electrică aeriană amplasată chiar la limita sitului nu influenţează cuantificabil populaţia de lupi din sit şi nu intră sub incidenţa art. 28.
        În unele cazuri, prin planurile de management ale ariei protejate s-a definit conceptul de vecinătate în funcţie de tipul de proiect. Este important faptul că nu poate stabili o mărime general valabilă a vecinătăţii faţă de o arie protejată. Aceasta este stabilită de la caz la caz în funcţie de tipul proiectului şi de obiectivele de conservare ale sitului.
        În general, în faza de evaluare iniţială se recomandă aplicarea principiului precauţiei în luarea deciziei. Astfel, dacă există suspiciuni sau cele mai mici semnale că proiectul ar putea influenţa semnificativ aria protejată, atunci se ia decizia iniţială de demarare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

        ● Proiectul intră sau nu sub incidenţa art. 48 şi art. 54 din Legea apelor nr. 107/1996 (cu modificările şi completările ulterioare). Aici sunt incluse următoarele proiecte:
        Extras din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare:
    "Art. 48, alineatul (1): Lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele sunt:
    a) lucrări, construcţii şi instalaţii care asigură gospodărirea complexă a apelor, inclusiv atenuarea apelor mari, prin modificarea regimului natural de curgere, cum sunt: baraje, acumulări permanente sau nepermanente, derivaţii hidrotehnice;
    b) lucrări de folosire a apelor, cu construcţiile şi instalaţiile aferente: alimentări cu apă potabilă, industrială şi pentru irigaţii, amenajări piscicole, centrale hidroelectrice, folosinţe hidromecanice, amenajări pentru navigaţie, plutărit şi flotaj, poduri plutitoare, amenajări balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrări de acest fel;
    c) lucrări, construcţii şi instalaţii pentru protecţia calităţii apelor sau care influenţează calitatea apelor: lucrări de canalizare şi evacuare a apelor uzate, staţii şi instalaţii de prelucrare a calităţii apelor, injecţii de ape în subteran, alte asemenea lucrări;
    d) construcţii de apărare împotriva acţiunii distructive a apei: îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, rectificări şi reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanţi, corectări de torenţi, desecări şi asanări, alte lucrări de apărare;
    e) traversări de cursuri de apă cu lucrările aferente: poduri, conducte, linii electrice etc.;
    f) amenajări şi instalaţii de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, lacurilor şi din terase: balastiere, cariere etc.;
    g) depozite de deşeuri menajere şi industriale: iazuri de decantare, halde de steril, zguri şi cenuşi, şlamuri, nămoluri şi altele asemenea;
    h) plantări şi defrişări de vegetaţie lemnoasă, perdele antierozionale şi filtrante în zonele de protecţie sau în albiile majore, care nu fac parte din fondul forestier;
    i) lucrări, construcţii şi instalaţii care se execută pe malul mării, pe fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale, pe platoul continental, inclusiv lucrări pentru consolidarea falezelor, protecţia şi reabilitarea plajelor;
    j) lucrări de prospecţiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime, instalaţii hidrometrice, borne topohidrografice şi alte lucrări de studii de teren în legătură cu apele;
    k) lucrări şi instalaţii pentru urmărirea parametrilor hidrologici sau urmărirea automată a calităţii apei;
    l) lucrări de închidere a minelor şi carierelor, a depozitelor menajere şi industriale şi de reconstrucţie ecologică a zonelor afectate;
    m) injectarea în structurile din care au provenit sau în formaţiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de zăcământ de la schelele de extracţie, fără a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate;
    n) planuri de amenajare a teritoriului, planuri de urbanism general, zonal şi de detaliu;
    o) lucrări de decontaminare a resursei de apă subterană pentru siturile declarate ca fiind contaminate."

    " Art. 54, alineatul (1) [...] proiecte de dezvoltare, modernizare, retehnologizare [...]:
    a) lucrări de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalaţii existente, chiar dacă prin realizarea acestora nu se modifică parametrii cantitativi şi calitativi finali ai folosinţei de apă, înscrişi în autorizaţia de gospodărire a apelor, pe baza căreia utilizatorul respectiv a funcţionat înainte de începerea execuţiei unor astfel de lucrări;
    c) instalaţiile de alimentare cu apă, canalizare şi evacuare cu caracter provizoriu;
    h) reparaţii de drumuri şi poduri."



        În urma etapei de evaluare iniţială, ACPM informează titularul în termen de maxim 15 zile de la depunerea notificării, cu privire la:
        ● Clasarea notificării - în cazul în care proiectul nu poate fi inclus în niciuna din cele 3 situaţii;
        ● Decizia de respingere justificată a solicitării de Acord de mediu - în cazul în care proiectul este amplasat în zone cu restricţii de construire stabilite prin legislaţia specifică;
        ● Decizia privind necesitatea demarării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului - în cazul în care proiectul poate fi inclus într-una sau mai multe din cele 3 situaţii de mai sus. Pentru aceste proiecte se declanşează procedura de evaluare a impactului asupra mediului, fiind supuse etapei de încadrare. Decizia de evaluare iniţială (Anexa 5.D) informează titularul cu privire la obligativitatea acestuia de a face următoarele acţiuni:
    a) Să depună memoriul de prezentare (Anexa 5.E).
    i. Dacă proiectul intră sub incidenţa legii 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, memoriul de prezentare se completează cu Notificarea aferentă, conform art. 7 al acesteia.
    ii. Dacă proiectul intră sub incidenţa art. 28 din O.U.G. 57/2007, memoriul de prezentare este completat cu capitolul XIII conform Anexei 5.E.
    iii. Dacă proiectul se realizează pe ape sau are legătură cu apele, memoriul va fi completat cu capitolul XIV - informaţii preluate din Planurile de management bazinale actualizate.

    b) Să solicite Avizul de gospodărire a apelor pentru proiectele incluse în art. 48 şi 54 din Legea apelor;


        Schematic, etapa de evaluare iniţială se prezintă astfel: (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 2 - Schema etapei de evaluare iniţială


    3.2. ETAPA DE ÎNCADRARE A PROIECTULUI ÎN PROCEDURA DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
    3.2.1. Derularea etapei de încadrare
        În cazul în care în etapa de evaluare iniţială s-a luat decizia că proiectul necesită declanşarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, titularul depune memoriul de prezentare în format electronic şi pe hârtie, moment în care începe efectiv etapa de încadrare.
        În etapa de încadrare se decide dacă un proiect inclus în Anexa II la Lege trebuie sau nu să fie supus evaluării impactului asupra mediului. Proiectele din Anexa I la Lege sunt supuse implicit evaluării impactului asupra mediului. Aceste proiecte fac obiectul etapei de încadrare numai din punct de vedere al aspectelor privind evaluarea adecvată şi al impactului asupra corpurilor de apă.
        După depunerea memoriului de prezentare şi/sau a completărilor/informaţiilor solicitate, ACPM desfăşoară, printre altele, următoarele activităţi:
        ● Organizează comisia de analiză tehnică (CAT). În funcţie de specificul proiectului, în CAT pot fi cooptate diverse autorităţi sau entităţi relevante, astfel:
    a) Autorităţi publice centrale şi/sau locale, inclusiv reprezentanţi ai departamentelor de urbanism şi amenajare a teritoriului;
    b) Autoritatea de sănătate publică;
    c) Autorităţi competente de gospodărire a apelor;
    d) Autorităţi competente pentru protejarea patrimoniului cultural;
    e) Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă;
    f) Autorităţi publice teritoriale de Inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului;
    g) Reprezentanţi ai structurilor responsabile pentru inspectoratele teritoriale silvice;
    h) Direcţii judeţene pentru agricultură;
    i) Administratori/custozi ai ariilor naturale protejate sau autoritatea responsabilă cu administrarea ariilor naturale protejate, după caz;
    j) În funcţie de specificul proiectului, CAT poate include reprezentanţi ai autorităţilor publice de reglementare sau control/instituţii publice/foruri naţionale de ştiinţă şi cultură/institute de cercetare, proiectare sau consultanţă precum: Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Institutul Geologic al României, Agenţia Nucleară pentru Deşeuri Radioactive, Academia Română, Institutul de Economie Naţională, Sucursala de Inginerie Tehnologică pentru Obiective Nucleare (CITON) etc.
    k) Membrii CAT pot propune participarea în cadrul şedinţelor, cu rol consultativ, a unor specialişti, cercetători şi/sau cadre didactice universitare cu activitate recunoscută în domeniul respectiv.
        Prezenţa în CAT a reprezentanţilor autorităţilor de mai sus este obligatorie la solicitarea ACPM.
        De asemenea, se stabilesc şi departamentele relevante din cadrul ACPM care trebuie să-şi exprime punctul de vedere cu privire la proiect în cadrul CAT, de exemplu:
    a) Direcţia deşeuri şi substanţe chimice periculoase;
    b) Direcţia conservarea naturii şi biodiversitate;
    c) Direcţia monitorizare şi calitatea factorilor de mediu;
    d) Etc.

        Documentaţia depusă de titular este transmisă membrilor CAT în format electronic pentru ca aceştia să poată emite opinii documentate. Membrii CAT, în scopul exprimării opiniei în cadrul şedinţei CAT, formulează în scris solicitări de completări/informaţii suplimentare sau, după caz, puncte de vedere cu privire la potenţialul impact al proiectului în termen de 20 zile de la data primirii memoriului de prezentare.
        Dacă proiectul este inclus în art. 48 şi 54 din Legea apelor, atunci titularul este obligat prin Decizia etapei de evaluare iniţială să solicite avizul de gospodărire a apelor. Autoritatea pentru gospodărirea apelor informează ACPM asupra depunerii solicitării de aviz din partea titularului, în termen de 5 zile de la depunere şi emite, după caz, o decizie privind necesitatea elaborării studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă. Această decizie se emite la maxim 20 zile de la data solicitării avizului de gospodărire a apelor.
        Titularul este invitat să participe în CAT.

        ● Dacă proiectul poate avea impact semnificativ transfrontier, atunci ACPM demarează procedura specifică în acest caz.
        ● Informarea publicului. Solicitarea de acord de mediu este făcută publică de către ACPM şi de către titularul de proiect. ACPM publică pe site-ul propriu memoriul de prezentare şi anunţul conform anexei 5.H iar titularul, la cererea ACPM, publică un anunţ conform anexei 5G în presa relevantă şi pe site-ul propriu şi la sediul propriu şi la sediul autorităţii publice locale relevante.


    3.2.2. Luarea deciziei etapei de încadrare
        ACPM ia decizia etapei de încadrare, în baza următoarelor informaţii:
    1. Memoriu de prezentare şi analiza proiectului în baza criteriilor din Anexa 3;
    2. Încadrarea în art. 48 sau 54 din Legea Apelor nr. 107/1996; Necesitatea elaborării studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă;
    3. Încadrarea în art. 28 din O.U.G. 57/2005; Necesitatea efectuării evaluării adecvate;
    4. Punctele de vedere justificate (în scris) ale membrilor CAT;

        În continuare sunt detaliate criteriile de mai sus, în baza cărora se ia decizia de încadrare.
    1. Memoriu de prezentare şi analiza proiectului în baza criteriilor din Anexa 3;
        Memoriul de prezentare se întocmeşte de către titular conform Anexei 5.E la Lege. Memoriul este structurat pe 3 mari secţiuni:
    1. Prezentarea caracteristicilor proiectului propus (capitolul III şi IV). Cu ajutorul acestor informaţii, ACPM poate determina amploarea proiectului şi aspectele relevante ale acestuia şi poate stabili dacă proiectul poate genera efecte semnificative asupra mediului; altfel spus, se determină MAGNITUDINEA impactului.
    2. Prezentarea mediului în care este amplasat proiectul (capitolul V). Memoriul trebuie să conţină şi informaţii detaliate privind amplasarea proiectului, astfel:
    a) distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenta Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001 cu modificările şi completările ulterioare;
    b) localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei Monumentelor Istorice (O.G. nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare);
    c) hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale şi alte informaţii privind: folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia; politici de zonare şi de folosire a terenului; arealele sensibile;
    d) coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970.
        Cu ajutorul acestor informaţii, ACPM poate determina dacă amplasamentul proiectului este unul sensibil din punct de vedere al mediului; altfel spus, se determină SENZITIVITATEA receptorului.

    3. Prezentarea efectelor semnificative posibile ale proiectului (capitolul VI, VII şi VIII). Cu informaţiile din această secţiune, ACPM poate identifica SEMNIFICAŢIA impactului. Se menţionează că în această etapă a evaluării impactului, titularul nu poate să deţină informaţii detaliate cu privire la semnificaţia impactului, fapt consemnat şi în anexa 5E prin fraza "[...] în limita informaţiilor disponibile".

        Memoriul de prezentare nu reprezintă o evaluare a impactului asupra mediului, în sensul Legii EIM. ACPM nu trebuie să solicite informaţii care în mod evident nu pot fi disponibile în această etapă.
        De exemplu, în cazul unui proiect care utilizează apă din subteran şi deversează ape epurate în emisar natural, nu se poate cunoaşte în această fază în ce măsură este afectat freaticul prin extragerea de apă din subteran şi nici dacă deversările de apă modifică starea de calitate a emisarului natural. Datele furnizate de titular trebuie să conţină informaţii cu privire la debitul de prelevare a apei din subteran, adâncimea de prelevare şi modalitatea tehnică în care se face prelevarea. Pentru evacuarea apelor în emisar se furnizează informaţii privind debitul de evaluare, calitatea apelor evacuate, punctul de evacuare şi alte informaţii tehnice relevante.
        Deoarece proiectul "are legătură cu apele" - informaţie stabilită în cadrul Deciziei de evaluare iniţială, titularul este obligat să completeze memoriul de prezentare cu capitolul XIV care conţine informaţii din Planul de management bazinal actualizat:
        ● Localizarea proiectului: bazinul hidrografic; cursul de apă: denumire şi codul cadastral; corpul de apă (de suprafaţă şi/sau subteran): denumire şi cod;
        ● Indicarea stării ecologice/potenţialului ecologic şi starea chimică a corpului de apă de suprafaţă; pentru corpul de apă subteran se vor indica starea cantitativă şi starea chimică a corpului de apă;
        ● Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu precizarea excepţiilor aplicate şi a termenelor aferente, după caz.

        Titularul solicită Avizul de gospodărire a apelor la autoritatea competentă pentru gospodărirea apelor (ACGA). Aceasta emite în termen de 20 zile de la solicitarea avizului, o decizie privind necesitatea elaborării SEICA. Dacă ACGA consideră, pe baza procedurilor proprii, că proiectul nu are impact asupra corpurilor de apă, atunci ACPM preia această decizie la încadrarea proiectului.
        Informaţiile transmise de titular prin memoriul de prezentare se analizează în raport cu criteriile din Anexa 3, în scopul încadrării proiectului. Aspecte privind interpretarea criteriilor de selecţie din Anexa 3 sunt prezentate în tabelul de mai jos.
        Tabelul 2 - Interpretarea criteriilor de selecţie din Anexa 3 pentru stabilirea necesităţii efectuării evaluării impactului asupra mediului

┌─────────────────┬────────────────────┐
│Criteriu conform │Descriere │
│Anexei 3 │ │
├─────────────────┴────────────────────┤
│1. Caracteristicile proiectelor │
│Caracteristicile proiectelor trebuie │
│examinate, în special în ceea ce │
│priveşte: │
├─────────────────┬────────────────────┤
│ │Dimensiunea unui │
│ │proiect trebuie │
│ │analizată în │
│ │contextul de mediu │
│ │existent şi luând în│
│ │considerare │
│ │potenţialele efecte │
│ │semnificative ale │
│ │acestuia asupra │
│ │mediului │
│ │De exemplu; un │
│a) dimensiunea şi│proiect de irigaţii │
│concepţia │poate avea o │
│întregului │dimensiune spaţială │
│proiect │mare, însă efectele │
│ │acestuia asupra │
│ │mediului pot fi │
│ │moderate, spre │
│ │deosebire de un │
│ │proiect de desecare │
│ │a cărui extindere │
│ │spaţială este │
│ │redusă, însă │
│ │efectele asupra │
│ │biodiversităţii pot │
│ │fi semnificative. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │De exemplu: emisiile│
│ │unei ferme de păsări│
│ │propuse prin proiect│
│ │se cumulează cu │
│ │emisiile altei ferme│
│ │de păsări existente;│
│ │Se are în vedere │
│ │faptul că efectele │
│ │unui proiect asupra │
│ │mediului, luate │
│ │individual, pot să │
│ │nu fie semnificative│
│b) cumularea cu │însă, dacă se │
│alte proiecte │cumulează cu │
│existente şi/sau │aceleaşi efecte │
│aprobate │generate de proiecte│
│ │similare, atunci │
│ │efectul cumulat │
│ │rezultat poate fi │
│ │semnificativ. │
│ │Se analizează │
│ │efectele cumulate cu│
│ │alte proiecte │
│ │existente şi/sau │
│ │aprobate, inclusiv │
│ │cu proiecte │
│ │implementate, │
│ │funcţionale. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Practic toate │
│ │proiectele din Anexa│
│ │II pot utiliza │
│ │resurse naturale │
│ │(sol, teren, apă, │
│ │biodiversitate). │
│ │ACPM trebuie să │
│ │decidă dacă │
│ │amploarea utilizării│
│ │acestora este │
│ │semnificativă în │
│ │contextul considerat│
│ │(dacă resursele sunt│
│ │limitate sau cu │
│c) utilizarea │disponibilitate │
│resurselor │redusă, atunci chiar│
│naturale, în │şi o amploare redusă│
│special a │a utilizării │
│solului, a │acestora poate │
│terenurilor, a │genera un impact │
│apei şi a │semnificativ) │
│biodiversităţii │De exemplu: o │
│ │exploatare de │
│ │agregate minerale în│
│ │albia majoră a unui │
│ │râu ocupă o │
│ │suprafaţă relativ │
│ │redusă (1-2 ha). │
│ │Totuşi, dacă terenul│
│ │ocupat reprezintă un│
│ │habitat prioritar │
│ │sau important pentru│
│ │anumite specii, │
│ │atunci impactul │
│ │proiectului poate fi│
│ │semnificativ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Practic toate │
│ │proiectele din Anexa│
│ │II generează │
│ │deşeuri. ACPM │
│ │trebuie să decidă │
│ │dacă deşeurile │
│ │generate sunt │
│ │dificil de gestionat│
│ │din cauza │
│ │proprietăţii lor şi/│
│ │sau a cantităţii │
│ │acestora. │
│ │De exemplu: o fermă │
│d) cantitatea şi │de porci încadrată │
│tipurile de │în Anexa II, │
│deşeuri generate │generează cantităţi │
│gestionate; │importante de │
│ │dejecţii. Acestea │
│ │pot fi utilizate pe │
│ │terenuri agricole, │
│ │însă dacă │
│ │disponibilitatea │
│ │terenurilor agricole│
│ │este limitată, │
│ │gestiunea │
│ │dejecţiilor poate │
│ │deveni o problemă │
│ │care să genereze un │
│ │impact asupra │
│ │mediului. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Acest criteriu este │
│ │foarte amplu şi, │
│ │practic, lasă la │
│ │latitudinea ACPM să │
│ │decidă dacă un efect│
│ │negativ este sau nu │
│ │semnificativ. │
│ │Evacuarea de ape │
│ │uzate, emisii în │
│ │atmosferă din surse │
│ │fixe sau mobile, │
│ │difuze, generarea de│
│ │deşeuri, ocuparea de│
│ │teren etc. - toate │
│ │acestea pot fi │
│ │considerate efecte │
│ │negative, însă │
│ │trebuie avută în │
│ │vedere amploarea │
│ │acestora în │
│ │contextul de mediu │
│ │existent. Sunt sau │
│ │nu aceste efecte │
│ │semnificative? De │
│e) poluarea şi │exemplu, emisia unei│
│alte efecte │centrale termice │
│negative; │murale cu │
│ │capacitatea de 25 kW│
│ │este un efect │
│ │negativ, însă acesta│
│ │nu este semnificativ│
│ │deoarece debitul │
│ │poluantului este mic│
│ │şi nu cauzează │
│ │modificări │
│ │cuantificabile în │
│ │calitatea aerului │
│ │înconjurător. │
│ │Un alt exemplu este │
│ │evacuarea de ape │
│ │epurate într-un │
│ │receptor natural: │
│ │debitul de evacuarea│
│ │poluanţilor şi tipul│
│ │acestora pot cauza │
│ │modificarea stării │
│ │de calitate a │
│ │receptorului │
│ │natural? Dacă da, │
│ │atunci efectul poate│
│ │fi semnificativ. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Riscul de accident │
│ │major când sunt │
│ │implicate substanţe │
│ │periculoase este │
│ │stabilit în etapa de│
│ │evaluare iniţială │
│ │prin analiza │
│ │încadrării în │
│ │prevederile Legii 59│
│f) riscurile de │/2016. │
│accidente majore │Se analizează │
│şi sau dezastre │proiectul în │
│relevante pentru │contextul │
│proiectul în │schimbărilor │
│cauză, inclusiv │climatice, din │
│cele cauzate de │ambele sensuri; │
│schimbările │proiectul poate fi │
│climatice, │afectat în mod │
│conform │semnificativ de │
│informaţiilor │schimbările │
│ştiinţifice; │climatice? (de │
│ │exemplu rezilienţa │
│ │la dezastre). │
│ │Proiectul generează │
│ │efecte semnificative│
│ │care să contribuie │
│ │la schimbările │
│ │climatice? (de │
│ │exemplu emisii de │
│ │GES). │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Proiectul poate │
│ │contamina apa │
│ │(accidental) sau │
│ │poate genera │
│ │(accidental) emisii │
│ │în atmosferă care să│
│g) riscurile │afecteze sănătatea │
│pentru sănătatea │umană? De exemplu, │
│umană - de │un centru de │
│exemplu, din │colectare şi stocare│
│cauza │deşeuri reciclabile │
│contaminării apei│(plastic, hârtie) în│
│sau a poluării │mod normal nu │
│atmosferice. │generează emisii │
│ │relevante în mediu. │
│ │în cazul unui │
│ │incendiu însă, │
│ │efectele asupra │
│ │sănătăţii populaţiei│
│ │pot fi │
│ │semnificative. │
├─────────────────┴────────────────────┤
│2. Amplasarea proiectelor │
│Sensibilitatea ecologică a zonelor │
│geografice susceptibile de a fi │
│afectate de proiecte trebuie luată în │
│considerare, în special în ceea ce │
│priveşte: │
├─────────────────┬────────────────────┤
│ │În funcţie de │
│ │utilizarea actuală │
│ │sau prevăzută a │
│ │terenului pe care se│
│ │amplasează un │
│ │proiect, se decide │
│ │dacă acesta poate │
│ │afecta sau nu în mod│
│ │semnificativ mediul.│
│ │De exemplu, dacă │
│ │amplasamentul unui │
│a} utilizarea │proiect este la │
│actuală şi │distanţă legală faţă│
│aprobată a │de intravilanul │
│terenurilor; │locuibil al unei │
│ │localităţi, trebuie │
│ │avut în vedere │
│ │planul de urbanism │
│ │al localităţii │
│ │respective pentru a │
│ │vedea dacă pe viitor│
│ │nu sunt prevăzute │
│ │locuinţe înspre │
│ │proiect şi astfel, │
│ │distanţa legală să │
│ │nu mai fie │
│ │respectată. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │De exemplu, un │
│ │proiect de │
│ │alimentare cu apă a │
│ │unei aglomerări │
│ │propune utilizarea │
│ │apei din freatic în │
│ │scop potabil. │
│ │Totuşi, dacă │
│b) bogăţia, │disponibilitatea │
│disponibilitatea,│apei în freaticul de│
│calitatea şi │adâncime este │
│capacitatea de │redusă, se pot │
│regenerare │genera efecte │
│relative ale │negative în aval │
│resurselor │prin privarea │
│naturale, │celorlalţi │
│inclusiv solul, │utilizatori de apă. │
│terenurile, apa │În acest caz, │
│şi │încadrarea │
│biodiversitatea, │proiectului se face │
│din zonă şi din │pe baza │
│subteranul │informaţiilor │
│acesteia; │primite de la │
│ │autoritatea de │
│ │gospodărire a │
│ │apelor, prin Avizul │
│ │de gospodărire a │
│ │apelor şi/sau prin │
│ │comentariile │
│ │acesteia în cadrul │
│ │comisiei de analiză │
│ │tehnică. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Acest criteriu este │
│ │unul foarte vast şi │
│ │foarte dificil de │
│c) capacitatea de│luat în considerare │
│absorbţie a │la etapa de │
│mediului natural,│încadrare deoarece │
│acordându-se o │în această fază nu │
│atenţie specială │sunt disponibile │
│următoarelor │informaţii detaliate│
│zone; │despre starea │
│ │mediului actual şi │
│ │despre efectele │
│ │semnificative ale │
│ │proiectului. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Proiectul poate fi │
│ │implementat fără a │
│ │afecta în mod │
│ │semnificativ zonele │
│ │umede, zonele │
│a. zone umede, │riverane sau gurile │
│zone riverane, │râurilor? │
│guri ale │Aceste elemente de │
│râurilor; │mediu pot absorbi │
│ │efectele negative │
│ │ale proiectului fără│
│ │a suferi modificări │
│ │majore/ │
│ │semnificative? │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Proiectul poate fi │
│ │implementat fără a │
│ │afecta în mod │
│ │semnificativ zonele │
│ │costiere şi mediul │
│b, zone costiere │marin? │
│şi mediul marin; │Aceste elemente de │
│ │mediu pot absorbi │
│ │efectele negative │
│ │ale proiectului fără│
│ │a suferi modificări │
│ │majore/ │
│ │semnificative? │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Proiectul poate fi │
│ │implementat fără a │
│ │afecta în mod │
│ │semnificativ zonele │
│ │montane şi │
│ │forestiere? │
│ │Aceste elemente de │
│ │mediu pot absorbi │
│ │efectele negative │
│ │ale proiectului fără│
│c. zonele montane│a suferi modificări │
│şi forestiere; │majore/ │
│ │semnificative? │
│ │Influenţa │
│ │proiectului asupra │
│ │zonelor forestiere │
│ │poate fi estimată în│
│ │etapa de încadrare │
│ │prin intervenţia │
│ │autorităţilor │
│ │relevante (direcţii │
│ │silvice) │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Proiectul poate fi │
│ │implementat fără a │
│ │afecta în mod │
│ │semnificativ ariile │
│ │naturale protejate? │
│ │Aceste elemente de │
│ │mediu pot absorbi │
│ │efectele negative │
│ │ale proiectului fără│
│ │a suferi modificări │
│ │majore/ │
│ │semnificative? │
│d. arii naturale │Încadrarea în raport│
│protejate de │cu siturile │
│interes naţional,│comunitare începe │
│comunitar, │încă din etapa de │
│internaţional; │evaluare iniţială, │
│ │când se stabileşte │
│ │dacă proiectul intră│
│ │sub incidenţa art. │
│ │28 din O.U.G. 57/ │
│ │2007. În această │
│ │fază se face │
│ │încadrarea în raport│
│ │cu celelalte │
│ │categorii de arii │
│ │naturale protejate │
│ │(naţionale, │
│ │internaţionale) │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Proiectul poate fi │
│ │implementat fără a │
│ │afecta în mod │
│e. zone │semnificativ zonele │
│clasificate sau │clasificate sau │
│protejate conform│protejate? │
│legislaţiei în │Aceste elemente de │
│vigoare: situri │mediu pot absorbi │
│Natura 2000; │efectele negative │
│zonele prevăzute │ale proiectului fără│
│de legislaţia │a suferi modificări │
│privind aprobarea│majore/ │
│PATN - Secţiunea │semnificative? │
│a III-a - zone │Încadrarea în raport│
│protejate; zonele│cu siturile │
│de protecţie │comunitare începe │
│instituite │încă din etapa de │
│conform │evaluare iniţială, │
│prevederilor │când se stabileşte │
│legislaţiei din │dacă proiectul intră│
│domeniul apelor, │sub incidenţa art. │
│precum şi a celei│28 din O.U.G. 57/ │
│privind │2007. În această │
│caracterul şi │fază se face │
│mărimea zonelor │încadrarea în raport│
│de protecţie │cu celelalte │
│sanitară şi │categorii de arii │
│hidrogeologică; │naturale protejate │
│ │(naţionale, │
│ │internaţionale) sau │
│ │zone clasificate sau│
│ │protejate. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Dacă un proiect se │
│ │implementează pe un │
│ │amplasament cunoscut│
│ │sau înregistrat la │
│f. zonele în care│autorităţile │
│au existat deja │competente ca având │
│cazuri de │probleme de │
│nerespectare a │nerespectare a │
│standardelor de │standardelor de │
│calitate a │mediu, atunci se │
│mediului │analizează │
│prevăzute de │posibilitatea ca │
│legislaţia │proiectul să │
│naţională şi la │agraveze efectele │
│nivelul Uniunii │negative deja │
│Europene şi │existente; │
│relevante pentru │Astfel de cazuri │
│proiect sau în │sunt: situri │
│care se consideră│contaminate, │
│că există astfel │terenuri degradate │
│de cazuri; │prin fenomene │
│ │naturale sau │
│ │artificiale, zone │
│ │adiacente unei │
│ │activităţi │
│ │poluatoare etc. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Proiectul poate fi │
│ │implementat fără a │
│ │afecta în mod │
│ │semnificativ │
│ │populaţia şi │
│ │sănătatea acesteia? │
│ │Aceste elemente de │
│ │mediu pot absorbi │
│ │efectele negative │
│g. zonele cu o │ale proiectului fără│
│densitate mare a │a suferi modificări │
│populaţiei; │majore/ │
│ │semnificative? │
│ │Influenţa │
│ │proiectului asupra │
│ │sănătăţii populaţiei│
│ │poate fi estimată în│
│ │etapa de încadrare │
│ │prin intervenţia │
│ │autorităţilor │
│ │relevante (direcţii │
│ │de sănătate publică)│
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Proiectul poate fi │
│ │implementat fără a │
│ │afecta în mod │
│ │semnificativ │
│ │peisajele sau │
│ │siturile importante │
│ │din punct de vedere │
│ │istoric, cultural │
│ │sau arheologic? │
│h. peisaje şi │Aceste elemente de │
│situri importante│mediu pot absorbi │
│din punct de │efectele negative │
│vedere istoric, │ale proiectului fără│
│cultural sau │a suferi modificări │
│arheologic. │majore/ │
│ │semnificative? │
│ │Influenţa │
│ │proiectului asupra │
│ │patrimoniului poate │
│ │fi estimată în etapa│
│ │de încadrare prin │
│ │intervenţia │
│ │autorităţilor │
│ │relevante (direcţii │
│ │de cultură) │
├─────────────────┴────────────────────┤
│3. Tipurile şi caracteristicile │
│impactului potenţial │
│Efectele semnificative pe care se pot │
│avea proiectele asupra mediului │
│trebuie analizate în raport cu │
│criteriile stabilite la pct. 1 şi 2, │
│având în vedere impactul proiectului │
│asupra factorilor prevăzuţi la art. 7 │
│alin. (2) din prezenta lege, şi ţinând│
│seama de: │
├──────────────────────────────────────┤
│Se analizează dacă proiectul propus, │
│prin caracteristicile acestuia: │
│• natura, dimensiunea (punctul 1) │
│• localizarea acestuia (punctul 2) │
│poate avea efecte semnificative asupra│
│următorilor factori de mediu (art. 7, │
│alin. (2)): │
│• populaţie şi sănătate umană, │
│• biodiversitate; │
│• terenuri, sol, apă, aer, climă; │
│• bunuri materiale, patrimoniu │
│cultural şi peisaj; │
│• interacţiunea dintre factorii de mai│
│sus; │
│ţinând seama de: │
│• Criteriile de mai jos: │
├─────────────────┬────────────────────┤
│ │Importanţa │
│ │impactului sau │
│ │semnificaţia │
│ │generală a acestuia │
│ │este rezultatul │
│ │înmulţirii │
│ │amplitudinii │
│ │impactului (mică, │
│ │medie, mare) cu │
│ │senzitivitatea │
│ │receptorului (mică, │
│ │medie, mare). │
│ │Semnificaţia/ │
│ │importanţa │
│a) importanţa şi │impactului poate fi │
│extinderea │minoră │
│spaţială a │(nesemnificativ), │
│impactului - de │moderată şi majoră │
│exemplu, zona │(semnificativ). │
│geografică şi │Extinderea spaţială │
│dimensiunea │a impactului poate │
│populaţiei care │fi locală, │
│poate fi │regională, naţională│
│afectată; │sau transfrontieră. │
│ │Aceste │
│ │caracteristici ale │
│ │impactului potenţial│
│ │vor fi detaliate în │
│ │etapele următoarele │
│ │ale evaluării de │
│ │impact. În etapa de │
│ │încadrare se │
│ │stabilesc doar │
│ │ORIENTATIV aceşti │
│ │parametri, pe baza │
│ │informaţiilor │
│ │disponibile în │
│ │această fază. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Natura impactului │
│ │poate fi: │
│ │• Negativ - un │
│ │impact care implică │
│ │o modificarea │
│ │negativă (adversă) a│
│ │condiţiilor iniţiale│
│ │sau introduce un │
│ │factor nou, │
│ │indezirabil. │
│ │• Pozitiv - un │
│b) natura │impact care implică │
│impactului; │o îmbunătăţire a │
│ │condiţiilor iniţiale│
│ │sau introduce un │
│ │factor nou, │
│ │dezirabil. │
│ │• Ambele - un impact│
│ │care implică o │
│ │modificare negativă │
│ │(adversă) dar în │
│ │aceiaşi timp şi una │
│ │pozitivă a │
│ │condiţiilor iniţiale│
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Proiectul poate avea│
│ │efecte │
│ │transfrontalieră? De│
│ │exemplu emisii în │
│ │atmosferă care să │
│ │influenţeze │
│ │calitatea aerului │
│ │înconjurător al │
│ │altei ţări, sau │
│c) natura │emisii în ape care │
│transfrontieră a │să genereze efecte │
│impactului; │în aval, pe │
│ │teritoriul altui │
│ │stat sau intervenţii│
│ │asupra culuarelor de│
│ │migraţie a păsărilor│
│ │care să cauzeze │
│ │declin în │
│ │populaţiile │
│ │speciilor teritoriul│
│ │altor state etc. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Intensitatea │
│ │impactului poate fi:│
│ │• Mică - atunci când│
│ │factorul de mediu │
│ │are o valoare sau/şi│
│ │o sensibilitate │
│ │redusă. Impactul │
│ │poate fi prevăzut │
│ │dar este de obicei │
│ │la limita detecţiei │
│ │şi nu conduce la │
│ │modificări │
│ │permanente în │
│ │structurile şi │
│ │funcţiunile │
│ │receptorului. Altfel│
│ │spus, efectele │
│ │manifestării │
│ │impactului se │
│ │încadrează în │
│ │limitele naturale de│
│ │variabilitate ale │
│ │receptorului, fără a│
│ │fi necesară │
│ │refacerea │
│ │receptorului. │
│ │• Medie - atunci │
│ │când factorul de │
│ │mediu are o valoare │
│ │şi/sau o │
│ │sensibilitate medie.│
│ │Structurile şi │
│ │funcţiunile │
│d) intensitatea │receptorului sunt │
│şi complexitatea │afectate dar │
│impactului; │structura/funcţiunea│
│ │de bază nu este │
│ │afectată. Altfel │
│ │spus, efectele │
│ │manifestării │
│ │impactului depăşesc │
│ │limitele naturale de│
│ │variabilitate ale │
│ │receptorului, iar │
│ │timpul de refacere │
│ │este mediu (< 2 ani)│
│ │• Mare - atunci când│
│ │factorul de mediu │
│ │are o valoare sau/şi│
│ │o sensibilitate mare│
│ │(de ex. situri │
│ │Natura 2000). │
│ │Structurile şi │
│ │funcţiunile │
│ │receptorului sunt │
│ │afectate complet. │
│ │Pierderea │
│ │structurilor/ │
│ │funcţiunilor este │
│ │vizibilă. Altfel │
│ │spus, efectele │
│ │manifestării │
│ │impactului depăşesc │
│ │limitele naturale de│
│ │variabilitate, │
│ │cauzând perturbări │
│ │ireversibile sau │
│ │reversibile în │
│ │perioade lungi de │
│ │timp (> 2 ani). │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Un impact se │
│ │manifestă în anumite│
│e) probabilitatea│condiţii. Se │
│impactului; │analizează │
│ │posibilitatea ca │
│ │acest impact să │
│ │apară │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Debutul unui impact │
│ │este foarte │
│ │important. De │
│ │exemplu, dacă │
│ │lucrările de │
│ │construire ale unui │
│ │proiect încep după │
│ │finalizarea │
│ │perioadei de │
│ │cuibărit a │
│ │păsărilor, atunci │
│ │efectele negative │
│ │asupra păsărilor │
│ │sunt mai mici. │
│ │Dimpotrivă, dacă │
│ │lucrările se │
│ │desfăşoară în │
│ │intervalul de │
│ │cuibărit, atunci │
│ │există riscul │
│ │afectării populaţiei│
│ │speciilor. │
│ │Durata şi frecvenţa │
│ │impactului pot fi: │
│ │• Temporar - │
│ │impactul se │
│ │manifestă pe o │
│ │durată scurtă de │
│ │timp şi eventual │
│ │intermitent/ │
│ │ocazional (de ex. │
│ │depozite temporare │
│ │de pământ pe durata │
│ │execuţiei │
│ │lucrărilor) │
│ │• Termen scurt - │
│ │impactul se │
│ │preconizează că va │
│ │fi activ pentru o │
│ │perioadă limitată, │
│ │scurtă de timp şi va│
│ │înceta în totalitate│
│ │la finalizarea │
│ │activităţii care-l │
│ │provoacă (de ex. │
│ │zgomot şi vibraţii │
│ │generate în timpul │
│ │construcţiei). De │
│ │asemenea, impactul │
│ │are o durată scurtă │
│ │dacă este eliminat │
│ │prin măsuri adecvate│
│ │sau factorul de │
│ │mediu este restaurat│
│ │(de ex, oprirea unei│
│ │instalaţii dacă │
│ │zgomotul produs de │
│ │aceasta afectează │
│ │receptorii) │
│ │• Termen lung - │
│f) debutul, │impactul se │
│durata, frecvenţa│manifestă pe o │
│şi │perioadă lungă de │
│reversibilitatea │timp (pe toată │
│preconizate ale │perioada de operare │
│impactului; │- estimată la mai │
│ │mult de 25 ani), dar│
│ │încetează odată cu │
│ │închiderea │
│ │proiectului (de ex. │
│ │zgomotul produs de │
│ │instalaţii, emisii │
│ │etc.). De asemenea, │
│ │impactul are o │
│ │durată lungă chiar │
│ │dacă este │
│ │intermitent, dar se │
│ │manifestă pe toată │
│ │durata de viaţă a │
│ │proiectului (de ex, │
│ │perturbarea │
│ │biodiversităţii în │
│ │timpul operaţiilor │
│ │de întreţinere a │
│ │instalaţiei). │
│ │• Permanent - │
│ │impactul se │
│ │manifestă în toate │
│ │fazele proiectului │
│ │şi rămâne activ şi │
│ │după închiderea │
│ │proiectului. Altfel │
│ │spus, cauzează │
│ │schimbări permanente│
│ │asupra resurselor │
│ │biotice şi abiotice │
│ │sau asupra │
│ │receptorilor (de ex.│
│ │distrugerea unui │
│ │habitat prioritar). │
│ │Reversibilitatea │
│ │impactului: │
│ │• Reversibil - un │
│ │impact este │
│ │reversibil când │
│ │factorul de mediu │
│ │afectat (receptorul)│
│ │poate reveni la │
│ │starea iniţială │
│ │(dinaintea acţiunii │
│ │impactului), de ex. │
│ │turbiditatea apei │
│ │poate reveni la │
│ │iniţial după │
│ │încetarea cauzei │
│ │turbidităţii - │
│ │activităţile de │
│ │construire); │
│ │• Ireversibil - un │
│ │impact este │
│ │ireversibil dacă │
│ │factorul de mediu nu│
│ │mai poate reveni la │
│ │starea iniţială (de │
│ │ex. ocuparea │
│ │permanentă a │
│ │terenului) │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Un impact este │
│ │cumulat dacă │
│ │acţionează împreună │
│g) cumularea │cu alt impact │
│impactului cu │(incluzând impactele│
│impactul altor │altor planuri/ │
│proiecte │proiecte), afectând │
│existente şi/sau │acelaşi factor de │
│aprobate; │mediu sau receptor │
│ │(ex. efectul │
│ │combinat al altor │
│ │proiecte similare în│
│ │aria de influenţa) │
├─────────────────┼────────────────────┤
│h) posibilitatea │Se pot implementa │
│de reducere │măsuri de evirare, │
│efectivă a │reducere, reparare │
│impactului. │sau compensare a │
│ │impactului? │
├─────────────────┴────────────────────┤
│În general, în etapa de încadrare, │
│semnificaţia impactului se determină │
│calitativ, fără detalii de ordin │
│cantitativ. Este necesară doar │
│stabilirea semnificaţiei generale a │
│impactului unui proiect, pentru a │
│decide dacă se spune sau nu evaluării │
│impactului asupra mediului. Mai jos se│
│prezintă o serie de întrebări simple │
│pentru stabilirea semnificaţiei │
│impactului: │
│• Va fi o schimbare majoră a │
│condiţiilor de mediu? │
│• Noile caracteristici vor fi │
│disproporţionate faţă de │
│caracteristicile mediului existent? │
│• Impactul va fi neobişnuit în zonă │
│sau deosebit de complex? │
│• Impactul se va extinde pe o arie │
│largă? │
│• Va exista un potenţial de impact │
│transfrontalier? │
│• Vor fi afectaţi mulţi oameni? │
│• Vor fi afectaţi mulţi receptori de │
│alte tipuri (faună şi floră, │
│întreprinderi, facilităţi)? │
│• Vor fi afectate caracteristicile sau│
│resursele valoroase sau limitate? │
│• Există riscul ca standardele de │
│mediu să fie încălcate? │
│• Există riscul ca siturile, zonele, │
│caracteristicile protejate să fie │
│afectate? │
│• Există o probabilitate mare de │
│apariţie a efectului? │
│• Impactul se va manifesta pentru o │
│perioadă lungă de timp? │
│• Efectul va fi permanent, mai degrabă│
│decât temporar? │
│• Impactul va fi continuu sau │
│intermitent? │
│• Dacă impactul este intermitent, │
│acesta va fi frecvent sau rar? │
│• Impactul va fi ireversibil? │
│• Va fi dificil să se evite, reducă, │
│repare sau să se compenseze efectul? │
│Dacă se răspunde afirmativ la una │
│dintre întrebările de mai sus, există │
│posibilitatea ca semnificaţia │
│impactului să fie mare sau medie şi, │
│implicit, proiectul să fie supus │
│evaluării impactului asupra mediului. │
└──────────────────────────────────────┘



    2. Încadrarea în art. 48 sau 54 din Legea Apelor nr. 107/1996: Necesitatea elaborării studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă
        Încadrarea în art. 48 sau 54 din Legea Apelor nr. 107/1996 se face încă din faza de evaluare iniţială. Se verifică efectiv dacă proiectul propune lucrări sau activităţi care fac parte din una din categoriile incluse în art. 48 sau 54 din Legea apelor. În caz afirmativ, titularul este obligat prin Decizia etapei de evaluare iniţială, să solicite Aviz de gospodărire a apelor la autoritatea de gospodărire a apelor responsabilă. Dacă punctul de vedere al acesteia din urmă este că proiectul necesită SEICA, atunci decizia ACPM este corespunzătoare.
        Se face precizarea că nu toate proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele necesită SEICA. Autorităţile de gospodărire a apelor vor decide necesitatea SEICA pe baza unei metodologii specifice. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele (inclusiv cele pentru care nu este necesar SEICA), memoriul de prezentare conţine informaţiile din capitolul XIV al Anexei 5.E., preluate din Planurile de management bazinal actualizate.

    3. Încadrarea în art. 28 din O.U.G. 57/2005; Necesitatea efectuării evaluării adecvate
    Încadrarea în art. 28 din O.U.G. 57/2005 se face încă de la etapa de evaluare iniţială. Se verifică dacă proiectul "nu are o legătură directă ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte [...]". În caz afirmativ, titularul trebuie să completeze memoriul de prezentare cu informaţiile solicitate în capitolul XIII:
        ● descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar, precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului;
        ● numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar;
        ● prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona proiectului;
        ● se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar;
        ● se va estima impactul potenţial ai proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar;
        ● alte informaţii prevăzute în legislaţie în vigoare.

        Informaţiile de mai sus se completează conform Planurilor de management ale ariilor protejate, dacă există, sau conform informaţiilor furnizate de autoritatea cu atribuţii în domeniul ariilor protejate.
        Necesitatea evaluării adecvate se determină prin aplicarea prevederilor Ordinului nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. Conform acestuia, încadrarea se face astfel:
        ● ACPM stabileşte şi decide dacă proiectul, singur sau în combinaţie cu alte proiecte, este susceptibil a avea un impact negativ semnificativ asupra sitului şi dacă proiectul va face obiectul unei evaluări adecvate.
        ● Noţiunea de "impact negativ semnificativ" trebuie determinată în relaţie cu trăsăturile specifice ale sitului. Un proiect care are impact negativ semnificativ asupra unui sit poate să nu aibă acelaşi impact asupra altui sit. De aceea, fiecare evaluare este un caz individual, care trebuie tratat în funcţie de obiectivele de conservare ale sitului şi de caracteristicile proiectului.
        ● Probabilitatea unui impact semnificativ poate rezulta nu numai din proiectele localizate în interiorul unui sit, dar şi din proiectele localizate în afara acestuia
        ● În cazul în care informaţiile furnizate de către titularul proiectului în cadrul memoriului de prezentare (capitolul XIII) sunt neconcludente/incomplete, ACPM solicită titularului informaţii suplimentare. Acestea trebuie să fie pe cât posibil colectate prin observaţii în teren.
        ● Pe baza datelor furnizate de titular rezultate din observaţii în teren, a informaţiilor bibliografice, a informaţiilor puse la dispoziţie de către titularul proiectului şi în urma completării listei de control specifică, ACPM decide efectuarea sau nu a evaluării adecvate.

    Tabelul 3 - Listă de control în vederea încadrării proiectelor la evaluare adecvată (conform Ord. 19/2010, în vigoare la data întocmirii prezentului ghid, Anexa 1)

┌────┬───────────────┬──────────┬───────────────────┐
│ │ │A. Da/Nu/ │B. Este posibil ca │
│ │Întrebări │Nu se │impactul să fie │
│Nr. │pentru etapa de│poate │semnificativ? Da/Nu│
│crt.│încadrare │identifica│/ Nu se poate │
│ │ │în acest │identifica în acest│
│ │ │stadiu. │stadiu-justificare.│
├────┼───────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │Proiectul se va│ │ │
│1. │implementa în │ │ │
│ │sit? │ │ │
├────┼───────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │Distanţa dintre│ │ │
│2. │amplasamentul │ │ │
│ │proiectului şi │ │ │
│ │sit? │ │ │
├────┼───────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │Proiectul va │ │ │
│ │include acţiuni│ │ │
│ │de construcţie,│ │ │
│ │funcţionare şi │ │ │
│ │dezafectare │ │ │
│ │care să ducă la│ │ │
│3. │modificări │ │ │
│ │fizice în sit │ │ │
│ │(topografie, │ │ │
│ │utilizarea │ │ │
│ │terenului, │ │ │
│ │modificări ale │ │ │
│ │cursurilor de │ │ │
│ │râuri etc.)? │ │ │
├────┼───────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │Proiectul │ │ │
│ │implică │ │ │
│ │utilizarea, │ │ │
│ │stocarea, │ │ │
│ │transportul, │ │ │
│ │manipularea sau│ │ │
│ │producerea de │ │ │
│ │substanţe sau │ │ │
│4. │materiale care │ │ │
│ │ar putea afecta│ │ │
│ │speciile şi/sau│ │ │
│ │habitatele de │ │ │
│ │interes │ │ │
│ │comunitar │ │ │
│ │pentru care │ │ │
│ │situl a fost │ │ │
│ │desemnat? │ │ │
├────┼───────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │Se vor produce │ │ │
│ │deşeuri solide │ │ │
│ │în timpul │ │ │
│ │construcţiei, │ │ │
│ │funcţionării │ │ │
│ │sau │ │ │
│ │dezafectării │ │ │
│5. │care ar putea │ │ │
│ │afecta speciile│ │ │
│ │şi/sau │ │ │
│ │habitatele de │ │ │
│ │interes │ │ │
│ │comunitar │ │ │
│ │pentru care │ │ │
│ │situl a fost │ │ │
│ │desemnat? │ │ │
├────┼───────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │Există alţi │ │ │
│ │factori care ar│ │ │
│ │trebui luaţi în│ │ │
│ │considerare, ca│ │ │
│ │de exemplu │ │ │
│ │dezvoltările │ │ │
│ │conexe, care ar│ │ │
│6, │putea duce la │ │ │
│ │afectarea │ │ │
│ │sitului sau │ │ │
│ │există un │ │ │
│ │impact │ │ │
│ │cumulativ cu │ │ │
│ │alte proiecte │ │ │
│ │existente sau │ │ │
│ │propuse? │ │ │
├────┼───────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │Există pe │ │ │
│ │amplasamentul │ │ │
│ │proiectului şi │ │ │
│ │în imediata │ │ │
│ │apropiere a │ │ │
│ │acestuia │ │ │
│ │habitate │ │ │
│7. │naturale şi/sau│ │ │
│ │specii │ │ │
│ │sălbatice de │ │ │
│ │interes │ │ │
│ │comunitar ce │ │ │
│ │pot fi afectate│ │ │
│ │de │ │ │
│ │implementarea │ │ │
│ │proiectului? │ │ │
├────┼───────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │Proiectul │ │ │
│ │afectează │ │ │
│ │direct sau │ │ │
│8. │indirect zonele│ │ │
│ │de hrănire/ │ │ │
│ │reproducere/ │ │ │
│ │migraţie? │ │ │
├────┼───────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │Proiectul are │ │ │
│ │influenţă │ │ │
│ │directă asupra │ │ │
│ │ariilor/ariei │ │ │
│ │naturale │ │ │
│ │protejate de │ │ │
│ │interes │ │ │
│ │comunitar, prin│ │ │
│ │emisii în aer, │ │ │
│ │devierea │ │ │
│ │cursului unei │ │ │
│9. │ape care │ │ │
│ │traversează │ │ │
│ │zona, │ │ │
│ │extragerea de │ │ │
│ │ape subterane │ │ │
│ │dintr-un │ │ │
│ │acvifer │ │ │
│ │compartimentat,│ │ │
│ │perturbarea │ │ │
│ │prin zgomot sau│ │ │
│ │lumină, poluare│ │ │
│ │atmosferică │ │ │
│ │etc. │ │ │
├────┼───────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │Proiectul │ │ │
│ │propus provoacă│ │ │
│ │o deteriorare │ │ │
│ │semnificativă │ │ │
│10. │sau o pierdere │ │ │
│ │totală a unui │ │ │
│ │(unor) habitat │ │ │
│ │(e) natural(e) │ │ │
│ │de interes │ │ │
│ │comunitar? │ │ │
├────┼───────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │Proiectul va │ │ │
│ │duce la o │ │ │
│ │izolare │ │ │
│ │reproductivă a │ │ │
│ │unei specii de │ │ │
│ │interes │ │ │
│11. │comunitar sau a│ │ │
│ │speciilor │ │ │
│ │tipice care │ │ │
│ │intră în │ │ │
│ │compoziţia unui│ │ │
│ │habitat de │ │ │
│ │interes │ │ │
│ │comunitar? │ │ │
├────┼───────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │Proiectul │ │ │
│ │implică │ │ │
│ │utilizarea │ │ │
│ │resurselor de │ │ │
│ │care depinde │ │ │
│ │diversitatea │ │ │
│ │biologică │ │ │
│ │(exploatarea │ │ │
│ │apelor de │ │ │
│ │suprafaţă şi │ │ │
│ │subterane, │ │ │
│12. │activităţile │ │ │
│ │extractive de │ │ │
│ │suprafaţă de │ │ │
│ │sol, argilă, │ │ │
│ │nisip, pietriş,│ │ │
│ │defrişarea, │ │ │
│ │inundarea │ │ │
│ │terenurilor, │ │ │
│ │pescuit, │ │ │
│ │vânătoare, │ │ │
│ │colectarea │ │ │
│ │plantelor)? │ │ │
├────┼───────────────┼──────────┼───────────────────┤
│13. │Alte întrebări │ │ │
│ │relevante │ │ │
└────┴───────────────┴──────────┴───────────────────┘


        Cu cât există mai multe răspunsuri afirmative în coloana B, cu atât este mai justificată necesitatea realizării evaluării adecvate, neexistând totuşi o regulă general aplicabilă în acest sens. ACPM poate decide realizarea studiului de evaluare adecvată dacă există incertitudinea cu privire la existenţa unui efect semnificativ sau în cazul existenţei unui singur răspuns afirmativ în coloana B.

    4. Punctele de vedere justificate ale membrilor CAT
        Membrii CAT pot influenţa decisiv procedura de evaluare a impactului asupra mediului. Aceştia au posibilitatea de a solicita informaţi suplimentare sau de a emite puncte de vedere justificate.

                                          ***
        ACPM ia decizia etapei de încadrare cât mai rapid posibil şi în termen de cel mult 90 zile de la primirea tuturor informaţiilor necesare din partea titularului. Decizia etapei de încadrare poate fi următoarea:
    a) Efectuarea evaluării impactului asupra mediului, a evaluării adecvate şi a evaluării impactului asupra corpurilor de apă;
    b) Efectuarea evaluării impactului asupra mediului şi a evaluării adecvate, fără evaluarea impactului asupra corpurilor de apă;
    c) Efectuarea evaluării impactului asupra mediului şi a evaluării impactului asupra corpurilor de apă, fără evaluare adecvată;
    d) Efectuarea evaluării impactului asupra mediului fără evaluarea impactului asupra corpurilor de apă şi fără evaluare adecvată;
    e) Continuarea procedurii de emitere a aprobării de dezvoltare a proiectului pentru proiectele care nu necesită niciuna din cele 3 tipuri de evaluări.

        În general, proiectele care se supun etapei de încadrare pot fi cele din Anexa I şi Anexa II la Lege. Totuşi, dacă un proiect nu este inclus în niciuna din cele 2 anexe, dar se stabileşte că poate avea impact semnificativ asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar şi/sau asupra corpurilor de apă, efectuarea evaluării impactului asupra mediului este obligatorie.
        Decizia etapei de încadrare se recomandă să fie motivată în detaliu deoarece aceasta poate fi atacată din punct de vedere procedural sau substanţial conform art. 21 şi 22 din Lege.

    Informarea publicului asupra deciziei etapei de încadrare
        Titularul, la cererea ACPM, publică un anunţ conform anexei 5J în presa relevantă şi pe site-ul propriu, la sediul propriu sau la sediul autorităţii publice locale. După dovada publicării anunţului de către titular, ACPM publică la rândul ei pe pagina de internet anunţul deciziei conform Anexei 5K şi proiectul deciziei de încadrare. Publicul poate emite comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 10 zile de la publicarea anunţului pe site-ul ACPM. Decizia finală este adoptată în CAT, la 10 zile de la primirea comentariilor/observaţiilor justificate ale publicului interesat. Dacă este necesară reconsiderarea deciziei în urma intervenţiei publicului, aceasta se supune din nou informării publice. Dacă decizia nu se modifică în urma intervenţiei publicului, atunci aceasta devine finală.
        Pentru proiectele cu finanţare din fonduri europene care nu afectează în mod semnificativ ariile naturale protejate de interes comunitar, ACPM emite o declaraţie conform Apendice 1 din cadrul Regulamentului UE 2015/207, însoţită de o hartă indicând amplasarea proiectului şi a siturilor Natura 2000. Declaraţia trebuie să includă:
        ● numele sitului/siturilor în cauză;
        ● numărul de referinţă;
        ● distanţa la care este situat proiectul faţă de cel mai/cele mai apropiate situri Natura 2000;
        ● obiectivele de conservare şi justificarea faptului că proiectul, fie individual, fie în combinaţie cu alte proiecte, nu este de natură să aibă efecte negative semnificative asupra sitului/siturilor Natura 2000 incluse sau care urmează a fi incluse în reţeaua Natura 2000 şi,
        ● dacă este cazul, o decizie administrativă.

        Schematic, etapa de încadrare se desfăşoară astfel: (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 3 - Schema etapei de încadrare


    3.2.3. Liste de control pentru etapa de încadrare
    Etapa de încadrare include un singur aspect subiectiv, care ţine de experienţa şi competenţa ACPM. Acesta este stabilirea semnificaţiei generale a impactului potenţial: poate fi acesta semnificativ sau nu? Pentru a uşura această decizie, se propune o listă de control cu întrebări specifice. Lista de control este concepută în concordanţă cu criteriile prevăzute în Anexa nr. 3, faţă de care se stabileşte necesitatea evaluării impactului asupra mediului.
    La fiecare întrebare se răspunde în coloana 2 cu "da" sau "nu" sau "?" în caz că nu se poate da un alt răspuns (sau este incertă posibilitatea unui efect). Pentru fiecare răspuns "Da", se aplică criteriile de evaluare a semnificaţiei impactului din tabelul următor. După aplicarea acestor criterii, se completează coloana 3 cu răspunsurile:
    ● Da - este posibil ca efectul să fie semnificativ; de ce?
    ● Nu - nu este de aşteptat ca efectul să fie semnificativ; de ce?
    ● \'95? - nu se poate estima dacă efectul este semnificativ sau nu; de ce?;

    În general, dacă în coloana 3 este chiar şi un singur răspuns "DA", atunci proiectul poate fi încadrat la evaluarea impactului asupra mediului.
    Tabelul 4 - Lista de control pentru etapa de încadrare

┌────┬──────────────────┬─────────┬─────────────┐
│ │ │ │Este posibil │
│ │ │Da/Nu/? │ca efectul să│
│Nr. │Întrebare │Descriere│fie │
│crt.│ │sumară │semnificativ?│
│ │ │ │Da/Nu /? - de│
│ │ │ │ce? │
├────┼──────────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │1 │2 │3 │
├────┼──────────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Caracteristici ale│ │ │
│ │proiectului │ │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Lucrările de │ │ │
│ │construcţie, │ │ │
│ │exploatare, │ │ │
│ │dezafectare sau │ │ │
│ │demolare ale │ │ │
│ │Proiectului vor │ │ │
│ │implica acţiuni │ │ │
│1. │care vor provoca │ │ │
│ │schimbări fizice │ │ │
│ │locale │ │ │
│ │(topografie, │ │ │
│ │utilizare a │ │ │
│ │terenurilor, │ │ │
│ │schimbări în │ │ │
│ │cursurile de apă, │ │ │
│ │etc.)? │ │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Construcţia sau │ │ │
│ │funcţionarea │ │ │
│ │Proiectul va │ │ │
│ │utiliza resurse │ │ │
│ │naturale cum ar fi│ │ │
│ │teren, apă, │ │ │
│2. │materiale sau │ │ │
│ │energie, sau │ │ │
│ │oricare alte │ │ │
│ │resurse care nu │ │ │
│ │sunt regenerabile │ │ │
│ │sau nu există în │ │ │
│ │cantităţi mici? │ │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Proiectul │ │ │
│ │presupune │ │ │
│ │folosirea, │ │ │
│ │depozitarea, │ │ │
│ │transportul, │ │ │
│ │manevrarea sau │ │ │
│ │producerea de │ │ │
│ │substanţe sau │ │ │
│3. │materiale care pot│ │ │
│ │fi dăunătoare │ │ │
│ │sănătăţii │ │ │
│ │populaţiei sau │ │ │
│ │mediului, sau care│ │ │
│ │pot spori temerile│ │ │
│ │ca proiectul ar │ │ │
│ │avea un risc │ │ │
│ │pentru sănătatea │ │ │
│ │populaţiei? │ │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Proiectul va │ │ │
│ │produce deşeuri │ │ │
│ │solide in timpul │ │ │
│4. │construirii, │ │ │
│ │funcţionarii sau │ │ │
│ │încetării │ │ │
│ │activităţii? │ │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Proiectul va avea │ │ │
│ │ca efect emiterea │ │ │
│ │în aer de poluanţi│ │ │
│ │sau orice alte │ │ │
│ │substanţe │ │ │
│ │periculoase, │ │ │
│ │toxice sau nocive,│ │ │
│5. │care să conducă la│ │ │
│ │depăşirea │ │ │
│ │limitelor │ │ │
│ │stabilite în │ │ │
│ │Directiva 2008/50/│ │ │
│ │EC şi 2004/107/EC │ │ │
│ │- Calitatea │ │ │
│ │aerului │ │ │
│ │înconjurător? │ │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Proiectul va │ │ │
│ │genera zgomot şi │ │ │
│ │vibraţii sau │ │ │
│6. │emisii de lumină, │ │ │
│ │energie termică │ │ │
│ │sau radiaţie │ │ │
│ │electromagnetică? │ │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Proiectul va │ │ │
│ │genera gaze cu │ │ │
│7. │efect de sera şi │ │ │
│ │care este │ │ │
│ │amploarea acestora│ │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Proiectul va │ │ │
│ │conduce la riscul │ │ │
│ │de contaminare a │ │ │
│ │solului sau apei │ │ │
│ │prin emisiile de │ │ │
│8. │poluanţi pe │ │ │
│ │terenuri sau în │ │ │
│ │ape de suprafaţă, │ │ │
│ │ape subterane, ape│ │ │
│ │de coastă sau ape │ │ │
│ │marine? │ │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Vor exista riscuri│ │ │
│ │de accidente în │ │ │
│ │timpul │ │ │
│ │construcţiei sau │ │ │
│9. │operării care să │ │ │
│ │poată afecta │ │ │
│ │sănătatea │ │ │
│ │populaţiei sau │ │ │
│ │mediul? │ │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Proiectul va avea │ │ │
│ │ca rezultat │ │ │
│ │schimbări sociale │ │ │
│ │legate relevante │ │ │
│ │în contextul │ │ │
│ │mediului │ │ │
│10. │înconjurător, de │ │ │
│ │exemplu, în │ │ │
│ │demografie, stilul│ │ │
│ │de viaţă │ │ │
│ │tradiţional, │ │ │
│ │ocuparea forţei de│ │ │
│ │muncă? │ │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Există alţi │ │ │
│ │factori care ar │ │ │
│ │trebui luaţi în │ │ │
│ │considerare, cum │ │ │
│ │ar fi dezvoltări │ │ │
│ │viitoare generate │ │ │
│ │de proiect care ar│ │ │
│ │putea duce la │ │ │
│11. │impact asupra │ │ │
│ │mediului │ │ │
│ │înconjurător sau │ │ │
│ │potenţialul de │ │ │
│ │impact cumulativ │ │ │
│ │cu alte activităţi│ │ │
│ │existente sau │ │ │
│ │planificate în │ │ │
│ │localitate? │ │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Caracteristicile │ │ │
│ │mediului posibil a│ │ │
│ │fi afectat de │ │ │
│ │proiect │ │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Proiectul se află │ │ │
│ │în interiorul sau │ │ │
│ │în apropierea unor│ │ │
│ │zone protejate la │ │ │
│ │nivel │ │ │
│ │internaţional, │ │ │
│ │european, sau prin│ │ │
│ │legislaţia │ │ │
│12. │naţională sau │ │ │
│ │locală pentru │ │ │
│ │valoarea lor │ │ │
│ │ecologică, │ │ │
│ │peisagistică, │ │ │
│ │culturală sau de │ │ │
│ │altă natură, care │ │ │
│ │ar putea fi │ │ │
│ │afectate de │ │ │
│ │Proiect? │ │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Există alte zone │ │ │
│ │pe sau în jurul │ │ │
│ │locaţiei care sunt│ │ │
│ │importante sau │ │ │
│ │sensibile din │ │ │
│ │motive de │ │ │
│ │ecologie, de ex. │ │ │
│ │zonele umede, │ │ │
│13. │cursurile de apă │ │ │
│ │sau alte corpuri │ │ │
│ │de apă, zona de │ │ │
│ │coastă, munţi, │ │ │
│ │păduri sau │ │ │
│ │terenuri │ │ │
│ │împădurite, care │ │ │
│ │ar putea fi │ │ │
│ │afectate de │ │ │
│ │Proiect? │ │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Există zone pe sau│ │ │
│ │în jurul locaţiei │ │ │
│ │care sunt folosite│ │ │
│ │de specii de faună│ │ │
│ │sau floră │ │ │
│ │protejate, │ │ │
│ │importante sau │ │ │
│14. │sensibile, de ex. │ │ │
│ │pentru │ │ │
│ │reproducere, │ │ │
│ │cuibărit, hrănire,│ │ │
│ │odihnă, iernare, │ │ │
│ │migraţie, care ar │ │ │
│ │putea fi afectate │ │ │
│ │de Proiect? │ │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Există ape │ │ │
│ │interioare, de │ │ │
│ │coastă, marine sau│ │ │
│ │subterane (sau │ │ │
│ │alte │ │ │
│15. │caracteristici ale│ │ │
│ │mediului marin) pe│ │ │
│ │sau în jurul │ │ │
│ │locaţiei care ar │ │ │
│ │puica fi afectate │ │ │
│ │de Proiect? │ │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Există zone sau │ │ │
│ │caracteristici │ │ │
│ │importante de │ │ │
│ │peisaj sau │ │ │
│16. │decorative pe sau │ │ │
│ │în vecinătatea │ │ │
│ │locaţiei care ar │ │ │
│ │putea fi afectate │ │ │
│ │de Proiect? │ │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Există rute sau │ │ │
│ │facilităţi pe sau │ │ │
│ │în apropierea │ │ │
│ │locaţiei care sunt│ │ │
│ │utilizate de │ │ │
│17. │public pentru │ │ │
│ │accesul la │ │ │
│ │activităţi de │ │ │
│ │recreere sau alte │ │ │
│ │facilităţi care ar│ │ │
│ │putea fi afectate │ │ │
│ │de Proiect? │ │ │
├────┼──────────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Există rute de │ │ │
│ │transport pe sau │ │ │
│ │în jurul locaţiei │ │ │
│ │susceptibile la │ │ │
│18. │congestionare sau │ │ │
│ │care cauzează │ │ │
│ │probleme de mediu │ │ │
│ │care ar putea fi │ │ │
│ │afectate de │ │ │
│ │Proiect? │ │ │
├────┼─────────────────┬┴─────────┼─────────────┤
│ │Este amplasat │ │ │
│ │proiectul într-o │ │ │
│ │locaţie în care │ │ │
│19. │este foarte │ │ │
│ │probabil să fie │ │ │
│ │vizibil pentru │ │ │
│ │mulţi oameni? │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Există zone sau │ │ │
│ │caracteristici de│ │ │
│ │importanţă │ │ │
│ │istorică sau │ │ │
│20. │culturală pe sau │ │ │
│ │în jurul locaţiei│ │ │
│ │care ar putea fi │ │ │
│ │afectate de │ │ │
│ │Proiect? │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Proiectul este │ │ │
│ │amplasat într-o │ │ │
│ │zonă nedezvoltată│ │ │
│21. │anterior, unde va│ │ │
│ │duce la pierderea│ │ │
│ │terenurilor │ │ │
│ │verzi? │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Utilizări │ │ │
│ │existente ale │ │ │
│ │terenului în sau │ │ │
│ │în jurul │ │ │
│ │locaţiei, de ex. │ │ │
│ │locuinţe, │ │ │
│ │grădini, alte │ │ │
│ │proprietăţi │ │ │
│ │private, │ │ │
│ │industrie, │ │ │
│ │comerţ, recreere,│ │ │
│22. │spaţiu public │ │ │
│ │deschis, │ │ │
│ │facilităţi │ │ │
│ │comunitare, │ │ │
│ │agricultură, │ │ │
│ │silvicultură, │ │ │
│ │turism, │ │ │
│ │exploatări │ │ │
│ │miniere sau │ │ │
│ │cariere, care ar │ │ │
│ │putea fi afectate│ │ │
│ │de Proiect? │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Există planuri de│ │ │
│ │utilizare a │ │ │
│ │terenului pe sau │ │ │
│23. │în jurul locaţiei│ │ │
│ │care ar putea fi │ │ │
│ │afectate de │ │ │
│ │Proiect? │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Există zone în │ │ │
│ │interiorul sau în│ │ │
│ │jurul locaţiei │ │ │
│ │care sunt dens │ │ │
│24. │populate sau │ │ │
│ │construite, care │ │ │
│ │ar putea fi │ │ │
│ │afectate de │ │ │
│ │Proiect? │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Există zone în │ │ │
│ │interiorul sau în│ │ │
│ │jurul locaţiei, │ │ │
│ │ocupate de │ │ │
│ │utilizatori │ │ │
│ │sensibili, de ex.│ │ │
│25. │spitale, şcoli, │ │ │
│ │locuri de cult, │ │ │
│ │facilităţi │ │ │
│ │comunitare, care │ │ │
│ │ar putea fi │ │ │
│ │afectate de │ │ │
│ │Proiect? │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Exista zone în │ │ │
│ │interiorul sau în│ │ │
│ │jurul locaţiei │ │ │
│ │care conţin │ │ │
│ │resurse │ │ │
│ │importante, de │ │ │
│ │înaltă calitate │ │ │
│26. │sau limitate, de │ │ │
│ │ex. apele de │ │ │
│ │suprafaţă, │ │ │
│ │silvicultură, │ │ │
│ │agricultură, │ │ │
│ │pescuit, turism, │ │ │
│ │minerale, care ar│ │ │
│ │putea fi afectate│ │ │
│ │de Proiect? │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Există zone în │ │ │
│ │interiorul sau în│ │ │
│ │jurul locaţiei │ │ │
│ │care sunt deja │ │ │
│ │supuse poluării │ │ │
│ │sau altor │ │ │
│ │perturbaţii din │ │ │
│ │punct de vedere │ │ │
│ │al calităţii │ │ │
│ │factorilor de │ │ │
│27. │mediu, de ex │ │ │
│ │acolo unde sunt │ │ │
│ │depăşite │ │ │
│ │standardele de │ │ │
│ │mediu sau unde │ │ │
│ │solul şi/sau │ │ │
│ │subsolul sunt │ │ │
│ │contaminate, care│ │ │
│ │ar putea fi │ │ │
│ │afectate de │ │ │
│ │Proiect? │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Locaţia │ │ │
│ │Proiectului este │ │ │
│ │susceptibilă la │ │ │
│ │cutremure, │ │ │
│ │prăbuşiri/ │ │ │
│ │alunecări de │ │ │
│ │teren, eroziune │ │ │
│ │sau condiţii │ │ │
│ │climatice extreme│ │ │
│28. │sau adverse, de │ │ │
│ │ex. inversiuni de│ │ │
│ │temperatură, │ │ │
│ │ceaţă, vânt │ │ │
│ │puternic, etc., │ │ │
│ │care pot afecta │ │ │
│ │proiectul şi │ │ │
│ │determina astfel │ │ │
│ │efecte asupra │ │ │
│ │mediului? │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Rezumatul │ │ │
│ │caracteristicilor│ │ │
│ │Proiectului şi │ │ │
│ │ale localizării │ │ │
│ │sale care indică │ │ │
│ │necesitatea │ │ │
│ │evaluării │ │ │
│ │impactului asupra│ │ │
│ │mediului: │ │ │
├────┼─────────────────┴──────────┴─────────────┤
│ │ │
└────┴──────────────────────────────────────────┘


        Tabelul 5 - Lista de control pentru evaluarea semnificaţiei impactului asupra mediului

┌────┬─────────────────────────────────┐
│Nr. │Întrebare │
│crt.│ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│1. │Va fi o schimbare majoră a │
│ │condiţiilor de mediu? │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Noile caracteristici vor fi │
│2. │disproporţionate faţă de │
│ │caracteristicile mediului │
│ │existent? │
├────┼─────────────────────────────────┤
│3. │Impactul va fi neobişnuit în zonă│
│ │sau deosebit de complex? │
├────┼─────────────────────────────────┤
│4. │Impactul se va extinde pe o arie │
│ │largă? │
├────┼─────────────────────────────────┤
│5. │Va exista un potenţial de impact │
│ │transfrontalier? │
├────┼─────────────────────────────────┤
│6. │Vor fi afectaţi mulţi oameni? │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Vor fi afectaţi mulţi receptori │
│7. │de alte tipuri (faună şi floră, │
│ │întreprinderi, facilităţi)? │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Vor fi afectate caracteristicile │
│8. │sau resursele valoroase sau │
│ │limitate? │
├────┼─────────────────────────────────┤
│9. │Există riscul ca standardele de │
│ │mediu să fie încălcate? │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Există riscul ca siturile, │
│10. │zonele, caracteristicile │
│ │protejate să fie afectate? │
├────┼─────────────────────────────────┤
│11. │Există o probabilitate mare de │
│ │apariţie a efectului? │
├────┼─────────────────────────────────┤
│12. │Impactul se va manifesta pentru o│
│ │perioadă lungă de timp? │
├────┼─────────────────────────────────┤
│13. │Efectul va fi permanent, mai │
│ │degrabă decât temporar? │
├────┼─────────────────────────────────┤
│14. │Impactul va fi continuu sau │
│ │intermitent? │
├────┼─────────────────────────────────┤
│15. │Dacă impactul este intermitent, │
│ │acesta va fi frecvent sau rar? │
├────┼─────────────────────────────────┤
│16. │Impactul va fi ireversibil? │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Va fi dificil să se evite, │
│17. │reducă, repare sau să se │
│ │compenseze efectul? │
└────┴─────────────────────────────────┘



    Exemplu de aplicare a listei de control pentru încadrare
        În continuare se prezintă un exemplu de aplicare a listei de control pentru un proiect (fictiv) de parc eolian care prevede amplasarea a 20 turbine eoliene de 2 MW fiecare. Suprafaţa de teren alocată parcului este de 20 ha iar suprafaţa ocupată permanent de platforme şi drumuri este de 4 ha. Cea mai apropiată locuinţă este situată la 800 m de turbină iar la 1200 m se găseşte un sit de protecţie avifaunistică.
        Tabelul 6 - Lista de control pentru etapa de încadrare - exemplu proiect de parc eolian

┌────┬─────────────────┬────────────────┬────────────────┐
│ │ │ │Este posibil ca │
│Nr. │ │Da/Nu/? │efectul să fie │
│crt.│Întrebare │Descriere sumară│semnificativ? │
│ │ │ │Da/Nu / ? - de │
│ │ │ │ce? │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │1 │2 │3 │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Lucrările de │ │ │
│ │construcţie, │ │ │
│ │exploatare, │ │ │
│ │dezafectare sau │ │ │
│ │demolare ale │DA │DA │
│ │Proiectului vor │Decopertări, │Săpături de │
│ │implica acţiuni │săpături, │amploare mare │
│1. │care vor provoca │modificare │care pot cauza │
│ │schimbări fizice │topografie, │modificări │
│ │locale │modificarea │majore în starea│
│ │(topografie, │utilizării │actuală a │
│ │utilizare a │terenului │mediului │
│ │terenurilor, │ │ │
│ │schimbări în │ │ │
│ │cursurile de apă,│ │ │
│ │etc.)? │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Construcţia sau │ │ │
│ │funcţionarea │ │ │
│ │Proiectul va │ │NU │
│ │utiliza resurse │DA │Disponibilitatea│
│ │naturale cum ar │Suprafeţe mari │terenului în │
│ │fi teren, apă, │de teren vor fi │zonă este bună │
│2. │materiale sau │utilizate pentru│şi ocuparea a 4 │
│ │energie, sau │drumuri, │ha de teren nu │
│ │oricare alte │platforme │reprezintă un │
│ │resurse care nu │ │impact │
│ │sunt regenerabile│ │semnificativ │
│ │sau nu există în │ │ │
│ │cantităţi mici? │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Proiectul │ │ │
│ │presupune │ │ │
│ │folosirea, │ │ │
│ │depozitarea, │ │ │
│ │transportul, │ │ │
│ │manevrarea sau │ │NU │
│ │producerea de │ │Se poate aplica │
│ │substanţe sau │DA │un plan de │
│ │materiale care │Ulei în perioada│gestiune a │
│3. │pot fi dăunătoare│de operare - │substanţelor şi │
│ │sănătăţii │aprox. 5 tone/ │materialelor │
│ │populaţiei sau │turbină │care să │
│ │mediului, sau │ │minimizeze un │
│ │care pot spori │ │eventual impact │
│ │temerile ca │ │ │
│ │proiectul ar avea│ │ │
│ │un risc pentru │ │ │
│ │sănătatea │ │ │
│ │populaţiei? │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │DA │ │
│ │ │Deşeuri din │ │
│ │ │săpături In │ │
│ │ │timpul │ │
│ │Proiectul va │construcţiei │NU │
│ │produce deşeuri │Deşeuri de ulei │În baza unui │
│ │solide in timpul │uzat şi piese de│plan de gestiune│
│4. │construirii, │schimb în timpul│a deşeurilor, se│
│ │funcţionarii sau │funcţionării │poate asigura │
│ │încetării │Deşeuri din │minimizarea unui│
│ │activităţii? │dezafectări │eventual impact │
│ │ │(corpul │ │
│ │ │turbinei) la │ │
│ │ │încetarea │ │
│ │ │proiectului │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Proiectul va avea│ │ │
│ │ca efect emiterea│ │ │
│ │in aer de │ │ │
│ │poluanţi sau │ │ │
│ │orice alte │ │ │
│ │substanţe │ │ │
│ │periculoase, │ │ │
│ │toxice sau │ │ │
│5. │nocive, care să │NU │- │
│ │conducă la │ │ │
│ │depăşirea │ │ │
│ │limitelor │ │ │
│ │stabilite în │ │ │
│ │Directiva 2008/50│ │ │
│ │/EC şi 2004/107/ │ │ │
│ │EC - Calitatea │ │ │
│ │aerului │ │ │
│ │înconjurător? │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │DA │
│ │Proiectul va │ │Din studii de │
│ │genera zgomot şi │DA │caz rezultă că │
│ │vibraţii sau │Zgomot, umbrire,│formele de │
│6. │emisii de lumină,│radiaţie │impact fizic │
│ │energie termică │electromagnetică│(zgomot, │
│ │sau radiaţie │ │umbrire, │
│ │electromagnetică?│ │radiaţie) pot fi│
│ │ │ │importante │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Proiectul va │ │ │
│ │genera gaze cu │ │ │
│7. │efect de seră şi │NU │- │
│ │care este │ │ │
│ │amploarea │ │ │
│ │acestora │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Proiectul va │DA │ │
│ │conduce la riscul│Risc mediu în │NU │
│ │de contaminare a │perioada de │Prin │
│ │solului sau apei │execuţie │implementarea de│
│ │prin emisiile de │(scurgeri │proceduri │
│8. │poluanţi pe │accidentale) │specifice de │
│ │terenuri sau în │Risc scăzut în │control, se pot │
│ │ape de suprafaţă,│perioada de │limita │
│ │ape subterane, │funcţionare │scurgerile în │
│ │ape de coastă sau│(scurgeri de │mediu │
│ │ape marine? │ulei) │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │DA │
│ │Vor exista │ │Probabilitatea │
│ │riscuri de │ │unui accident │
│ │accidente în │DA │este scăzută │
│ │timpul │La operare: │însă expunerea │
│9. │construcţiei sau │aruncări de │acestuia este │
│ │operării care să │gheaţă, ruperi │mare. Riscul de │
│ │poată afecta │de elice sau │căderi de gheaţă│
│ │sănătatea │incendiu │sau de prăbuşire│
│ │populaţiei sau │ │a turbinei/ │
│ │mediul? │ │incendiu este │
│ │ │ │mare │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Proiectul va avea│ │ │
│ │ca rezultat │ │ │
│ │schimbări sociale│ │ │
│ │relevante în │ │ │
│ │contextul │ │ │
│ │mediului │ │ │
│10. │înconjurător, de │NU │- │
│ │exemplu, în │ │ │
│ │demografie, │ │ │
│ │stilul de viaţă │ │ │
│ │tradiţional, │ │ │
│ │ocuparea forţei │ │ │
│ │de munci? │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Există alţi │ │ │
│ │factori care ar │ │ │
│ │trebui luaţi în │ │ │
│ │considerare, cum │ │DA │
│ │ar fi dezvoltări │ │În vecinătatea │
│ │viitoare generate│ │relevantă (pe o │
│ │de proiect care │DA │rază de 10 km) │
│ │ar putea duce la │Potenţial impact│se găseşte un │
│11. │impact asupra │cumulativ cu │alt parc eolian │
│ │mediului │alte proiecte │a cărui impact │
│ │înconjurător sau │similare asupra │se poate cumula │
│ │potenţialul de │păsărilor │cu cel generat │
│ │impact cumulativ │ │de proiectul │
│ │cu alte │ │propus │
│ │activităţi │ │ │
│ │existente sau │ │ │
│ │planificate în │ │ │
│ │localitate? │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Proiectul se află│ │ │
│ │în interiorul sau│ │ │
│ │în apropierea │ │ │
│ │unor zone │ │ │
│ │protejate la │ │DA │
│ │nivel │ │Turbinele pot │
│ │internaţional, │ │cauza perturbări│
│ │european, sau │DA │în migraţia │
│ │prin legislaţia │La 1200 m se │păsărilor sau în│
│12. │naţională sau │găseşte un sit │activitatea de │
│ │locală pentru │Natura 2000 SPA │hrănire. De │
│ │valoarea lor │ │asemenea pot │
│ │ecologică, │ │cauza │
│ │peisagistică, │ │mortalităţi prin│
│ │culturală sau de │ │coliziune. │
│ │altă natură, care│ │ │
│ │ar putea fi │ │ │
│ │afectate de │ │ │
│ │Proiect? │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Există alte zone │ │ │
│ │pe sau în jurul │ │ │
│ │locaţiei care │ │ │
│ │sunt importante │ │ │
│ │sau sensibile din│ │ │
│ │motive de │ │ │
│ │ecologie, de ex. │ │NU │
│ │zonele umede, │ │În timpul │
│13. │cursurile de apă │DA │execuţiei se pot│
│ │sau alte corpuri │Curs de apă │preveni efectele│
│ │de apă, zona de │ │asupra cursului │
│ │coastă, munţi, │ │de apă │
│ │păduri sau │ │ │
│ │terenuri │ │ │
│ │împădurite, care │ │ │
│ │ar putea fi │ │ │
│ │afectate de │ │ │
│ │Proiect? │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Există zone pe │ │ │
│ │sau în jurul │ │ │
│ │locaţiei care │ │ │
│ │sunt folosite de │ │ │
│ │specii de faună │DA │ │
│ │sau floră │Teren agricol │ │
│ │protejate, │folosit de │ │
│ │importante sau │păsări de pradă │ │
│14. │sensibile, de ex.│pentru hrănire │NU │
│ │pentru │şi de alte │ │
│ │reproducere, │păsări pentru │ │
│ │cuibărit, │reproducere │ │
│ │hrănire, odihnă, │ │ │
│ │iernare, │ │ │
│ │migraţie, care ar│ │ │
│ │putea fi afectate│ │ │
│ │de Proiect? │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Există ape │ │ │
│ │interioare, de │ │ │
│ │coastă, marine │ │ │
│ │sau subterane │ │ │
│ │(sau alte │ │ │
│15. │caracteristici │NU │- │
│ │ale mediului │ │ │
│ │marin) pe sau în │ │ │
│ │jurul locaţiei │ │ │
│ │care ar putea fi │ │ │
│ │afectate de │ │ │
│ │Proiect? │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Există zone sau │ │ │
│ │caracteristici │ │ │
│ │importante de │ │ │
│ │peisaj sau │ │ │
│16. │decorative pe sau│NU │- │
│ │în vecinătatea │ │ │
│ │locaţiei care ar │ │ │
│ │putea fi afectate│ │ │
│ │de Proiect? │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Există rute sau │ │ │
│ │facilităţi pe sau│ │ │
│ │în apropierea │ │ │
│ │locaţiei care │ │ │
│ │sunt utilizate de│ │ │
│ │public pentru │ │ │
│17. │accesul la │NU │- │
│ │activităţi de │ │ │
│ │recreere sau alte│ │ │
│ │facilităţi care │ │ │
│ │ar putea fi │ │ │
│ │afectate de │ │ │
│ │Proiect? │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │DA │
│ │Există rute de │ │În timpul │
│ │transport pe sau │DA │execuţiei - │
│ │în jurul locaţiei│În timpul │drumurile de │
│ │susceptibile la │execuţiei - │acces sunt de │
│ │congestionare sau│transporturi │categorie │
│18. │care cauzează │agabaritice care│inferioară şi nu│
│ │probleme de mediu│pot cauza │permit │
│ │care ar putea fi │blocaje în │transporturi │
│ │afectate de │trafic │agabaritice. │
│ │Proiect? │ │Sunt probabile │
│ │ │ │efecte asupra │
│ │ │ │locuinţelor │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │DA │
│ │ │DA │Impactul vizual │
│ │Este amplasat │Turbinele sunt │poate fi │
│ │proiectul într-o │vizibile pe timp│semnificativ │
│ │locaţie în care │de zi şi pe timp│deoarece se │
│19. │este foarte │de noapte │adaugă elemente │
│ │probabil să fie │(semnalizare │artificiale de │
│ │vizibil pentru │luminoasă), de │peisaj într-o │
│ │mulţi oameni? │la cel puţin 10 │zonă │
│ │ │km │preponderent │
│ │ │ │rurală │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Există zone sau │ │ │
│ │caracteristici de│ │ │
│ │importanţă │ │ │
│ │istorică sau │ │ │
│20. │culturală pe sau │NU │- │
│ │în jurul locaţiei│ │ │
│ │care ar putea fi │ │ │
│ │afectate de │ │ │
│ │Proiect? │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Proiectul este │ │ │
│ │amplasat într-o │DA │ │
│ │zonă nedezvoltată│Proiectul ocupă │ │
│21. │anterior, unde va│4 ha teren │NU │
│ │duce la pierderea│agricol │ │
│ │terenurilor │ │ │
│ │verzi? │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Utilizări │ │ │
│ │existente ale │ │ │
│ │terenului în sau │ │ │
│ │în jurul │ │ │
│ │locaţiei, de ex. │ │ │
│ │locuinţe, │ │ │
│ │grădini, alte │ │ │
│ │proprietăţi │ │ │
│ │private, │DA │ │
│ │industrie, │Locuinţe la │DA │
│ │comerţ, recreere,│minim 800 m │Percepţia │
│22. │spaţiu public │distanţă - pot │locuitorilor │
│ │deschis, │exista efecte de│poate fi │
│ │facilităţi │umbrire, zgomot │negativă │
│ │comunitare, │ │ │
│ │agricultură, │ │ │
│ │silvicultură, │ │ │
│ │turism, │ │ │
│ │exploatări │ │ │
│ │miniere sau │ │ │
│ │cariere, care ar │ │ │
│ │putea fi afectate│ │ │
│ │de Proiect? │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │DA │
│ │ │DA │Restricţiile │
│ │Există planuri de│În jurul │cauzate de │
│ │utilizare a │turbinelor se │turbine pot │
│ │terenului pe sau │trasează o zonă │limita │
│23. │în jurul locaţiei│de protecţie │activităţile │
│ │care ar putea fi │care │obişnuite şi/sau│
│ │afectate de │restricţionează │dezvoltările │
│ │Proiect? │dezvoltările │viitoare într-o │
│ │ │viitoare │manieră │
│ │ │ │semnificativă │
│ │ │ │pentru populaţie│
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Există zone în │ │ │
│ │interiorul sau în│ │ │
│ │jurul locaţiei │ │ │
│ │care sunt dens │DA │NU │
│24. │populate sau │Intravilan la │Distanţa este │
│ │construite, care │cca. 800 m │relativ mare │
│ │ar putea fi │ │ │
│ │afectate de │ │ │
│ │Proiect? │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Există zone în │ │ │
│ │interiorul sau în│ │ │
│ │jurul locaţiei, │ │ │
│ │ocupate de │ │ │
│ │utilizatori │ │ │
│ │sensibili, de ex.│ │ │
│25. │spitale, şcoli, │NU │- │
│ │locuri de cult, │ │ │
│ │facilităţi │ │ │
│ │comunitare, care │ │ │
│ │ar putea fi │ │ │
│ │afectate de │ │ │
│ │Proiect? │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Există zone în │ │ │
│ │interiorul sau în│ │ │
│ │jurul locaţiei │ │ │
│ │care conţin │ │ │
│ │resurse │ │ │
│ │importante, de │ │ │
│ │înaltă calitate │ │ │
│26. │sau limitate, de │NU │- │
│ │ex. apele de │ │ │
│ │suprafaţă, │ │ │
│ │silvicultură, │ │ │
│ │agricultură, │ │ │
│ │pescuit, turism, │ │ │
│ │minerale, care ar│ │ │
│ │putea fi afectate│ │ │
│ │de Proiect? │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Există zone în │ │ │
│ │interiorul sau în│ │ │
│ │jurul locaţiei │ │ │
│ │care sunt deja │ │ │
│ │supuse poluării │ │ │
│ │sau altor │ │ │
│ │perturbaţii din │ │ │
│ │punct de vedere │ │ │
│ │al calităţii │ │ │
│ │factorilor de │ │ │
│27. │mediu, de ex │NU │- │
│ │acolo unde sunt │ │ │
│ │depăşite │ │ │
│ │standardele de │ │ │
│ │mediu sau unde │ │ │
│ │solul şi/sau │ │ │
│ │subsolul sunt │ │ │
│ │contaminate, care│ │ │
│ │ar putea fi │ │ │
│ │afectate de │ │ │
│ │Proiect? │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Locaţia │ │ │
│ │Proiectului este │ │ │
│ │susceptibilă la │ │ │
│ │cutremure, │ │ │
│ │prăbuşiri/ │ │ │
│ │alunecări de │ │ │
│ │teren, eroziune │ │ │
│ │sau condiţii │ │ │
│ │climatice extreme│ │ │
│28. │sau adverse, de │NU │- │
│ │ex. inversiuni de│ │ │
│ │temperatură, │ │ │
│ │ceaţă, vânt │ │ │
│ │puternic, etc., │ │ │
│ │care pot afecta │ │ │
│ │proiectul şi │ │ │
│ │determină astfel │ │ │
│ │efecte asupra │ │ │
│ │mediului? │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Rezumatul │ │ │
│ │caracteristicilor│ │ │
│ │Proiectului şi │ │ │
│ │ale localizării │ │ │
│ │sale care indică │ │ │
│ │necesitatea │ │ │
│ │evaluării │ │ │
│ │impactului asupra│ │ │
│ │mediului: │ │ │
├────┴─────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│• Săpături de amploare mare care pot cauza modificări │
│majore în starea actuală a mediului │
│• Din studii de caz rezultă că formele de impact fizic │
│(zgomot, umbrire, radiaţie) pot fi importante │
│• Probabilitatea unui accident este scăzută însă │
│expunerea acestuia este mare. Riscul de căderi de gheaţă│
│sau de prăbuşire a turbinei/incendiu este mare │
│• În vecinătatea relevantă (pe o rază de 10 km) se │
│găseşte un alt parc eolian a cărui impact se poate │
│cumula cu cel generat de proiectul propus │
│• Turbinele pot cauza perturbări în migraţia păsărilor │
│sau în activitatea de hrănire. De asemenea pot cauza │
│mortalităţi prin coliziune. │
│• În timpul execuţiei - drumurile de acces sunt de │
│categorie inferioară şi nu permit transporturi │
│agabaritice. Sunt probabile efecte asupra locuinţelor │
│• Impactul vizual poate fi semnificativ deoarece se │
│adaugă elemente artificiale de peisaj într-o zonă │
│preponderent rurală │
│• Percepţia locutorilor poate fi negativă │
│• Restricţiile cauzate de turbine pot limita │
│activităţile obişnuite şi/sau dezvoltările viitoare │
│într-o manieră semnificativă pentru populaţie │
└────────────────────────────────────────────────────────┘


    În acest fel s-a evidenţiat foarte clar că proiectul necesită evaluarea impactului asupra mediului. S-a identificat un potenţial impact semnificativ asupra sitului Natura 2000 din vecinătate. Pentru a stabili dacă este necesar ca proiectul să fie supus evaluării adecvate, se va derula şi etapa de încadrare conform Ord. 19/2010. În acest sens, se completează lista de control corespunzătoare, astfel:
    Tabelul 7 - Listă de control în vederea încadrării proiectelor la evaluare adecvată - exemplu de completare (conform Ord. 19/2010, Anexa 1)

┌────┬───────────────┬───────────┬───────────────────┐
│ │ │A. Da/Nu/Nu│B. Este posibil ca │
│ │Întrebări │se poate │impactul să fie │
│Nr. │pentru etapa de│identifica │semnificativ? Da/Nu│
│crt.│încadrare │în acest │/ Nu se poate │
│ │ │stadiu. │identifica în acest│
│ │ │ │stadiu-justificare.│
├────┼───────────────┼───────────┼───────────────────┤
│ │Proiectul se va│ │ │
│1. │implementa în │NU │- │
│ │sit? │ │ │
├────┼───────────────┼───────────┼───────────────────┤
│ │Distanţa dintre│ │ │
│2. │amplasamentul │1200 m │- │
│ │proiectului şi │ │ │
│ │sit? │ │ │
├────┼───────────────┼───────────┼───────────────────┤
│ │Proiectul va │ │ │
│ │include acţiuni│ │ │
│ │de construcţie,│ │ │
│ │funcţionare şi │ │ │
│ │dezafectare │ │ │
│ │care să ducă la│ │ │
│3. │modificări │NU │- │
│ │fizice în sit │ │ │
│ │(topografie, │ │ │
│ │utilizarea │ │ │
│ │terenului, │ │ │
│ │modificări ale │ │ │
│ │cursurilor de │ │ │
│ │râuri etc.)? │ │ │
├────┼───────────────┼───────────┼───────────────────┤
│ │Proiectul │ │ │
│ │implică │ │ │
│ │utilizarea, │ │ │
│ │stocarea, │ │ │
│ │transportul, │ │ │
│ │manipularea sau│ │ │
│ │producerea de │ │ │
│ │substanţe sau │ │ │
│4. │materiale care │NU │- │
│ │ar putea afecta│ │ │
│ │speciile şi/sau│ │ │
│ │habitatele de │ │ │
│ │interes │ │ │
│ │comunitar │ │ │
│ │pentru care │ │ │
│ │situl a fost │ │ │
│ │desemnat? │ │ │
├────┼───────────────┼───────────┼───────────────────┤
│ │Se vor produce │ │ │
│ │deşeuri solide │ │ │
│ │în timpul │ │ │
│ │construcţiei, │ │ │
│ │funcţionării │ │ │
│ │sau │ │ │
│ │dezafectării │ │ │
│5. │care ar putea │NU │- │
│ │afecta speciile│ │ │
│ │şi/sau │ │ │
│ │habitatele de │ │ │
│ │interes │ │ │
│ │comunitar │ │ │
│ │pentru care │ │ │
│ │situl a fost │ │ │
│ │desemnat? │ │ │
├────┼───────────────┼───────────┼───────────────────┤
│ │Există alţi │ │ │
│ │factori care ar│ │ │
│ │trebui luaţi în│ │ │
│ │considerare, ca│DA │ │
│ │de exemplu │Potenţial │DA │
│ │dezvoltările │impact │Poate fi afectată │
│ │conexe, care ar│cumulat cu │prin mortalitate/ │
│6. │putea duce la │alte │coliziune, │
│ │afectarea │proiecte │populaţia de şoim │
│ │sitului sau │similare de│dunărean; specia │
│ │există un │pe sau din │are o senzitivitate│
│ │impact │vecinătatea│foarte mare │
│ │cumulativ cu │sitului │ │
│ │alte proiecte │ │ │
│ │existente sau │ │ │
│ │propuse? │ │ │
├────┼───────────────┼───────────┼───────────────────┤
│ │Există pe │ │ │
│ │amplasamentul │ │ │
│ │proiectului şi │ │DA │
│ │în imediata │DA │Zona proiectului │
│ │apropiere a │În sit se │constituie areal de│
│ │acestuia │găsesc │hrănire pentru │
│ │habitate │cuiburi de │speciile de │
│7. │naturale şi/sau│şoim │răpitoare mari; │
│ │specii │dunărean şi│acestea pot fi │
│ │sălbatice de │alte păsări│afectate de proiect│
│ │interes │răpitoare │prin mortalităţi │
│ │comunitar ce │mari │cauzate de │
│ │pot fi afectate│ │coliziuni. │
│ │de │ │ │
│ │implementarea │ │ │
│ │proiectului? │ │ │
├────┼───────────────┼───────────┼───────────────────┤
│ │ │ │DA │
│ │ │ │Zona proiectului │
│ │Proiectul │DA │constituie areal de│
│ │afectează │Zonă de │hrănire pentru │
│ │direct sau │hrănire │speciile de │
│8. │indirect zonele│pentru │răpitoare mari; │
│ │de hrănire/ │răpitoare │acestea pot fi │
│ │reproducere/ │mari │afectate de proiect│
│ │migraţie? │ │prin mortalităţi │
│ │ │ │cauzate de │
│ │ │ │coliziuni. │
├────┼───────────────┼───────────┼───────────────────┤
│ │Proiectul are │ │ │
│ │influenţă │ │ │
│ │directă asupra │ │ │
│ │ariilor/ariei │ │ │
│ │naturale │ │ │
│ │protejate de │ │ │
│ │interes │ │ │
│ │comunitar, prin│ │ │
│ │emisii în aer, │ │ │
│ │devierea │ │ │
│ │cursului unei │ │ │
│9. │ape care │NU │- │
│ │traversează │ │ │
│ │zona, │ │ │
│ │extragerea de │ │ │
│ │ape subterane │ │ │
│ │dintr-un │ │ │
│ │acvifer │ │ │
│ │compartimentat,│ │ │
│ │perturbarea │ │ │
│ │prin zgomot sau│ │ │
│ │lumină, poluare│ │ │
│ │atmosferică │ │ │
│ │etc.? │ │ │
├────┼───────────────┼───────────┼───────────────────┤
│ │Proiectul │ │ │
│ │propus provoacă│ │ │
│ │o deteriorare │ │ │
│ │semnificativă │ │ │
│10. │sau o pierdere │NU │- │
│ │totală a unui │ │ │
│ │(unor) habitat │ │ │
│ │(e) natural(e) │ │ │
│ │de interes │ │ │
│ │comunitar? │ │ │
├────┼───────────────┼───────────┼───────────────────┤
│ │Proiectul va │ │ │
│ │duce la o │ │ │
│ │izolare │ │ │
│ │reproductivă a │ │ │
│ │unei specii de │ │ │
│ │interes │ │ │
│11. │comunitar sau a│NU │- │
│ │speciilor │ │ │
│ │tipice care │ │ │
│ │intră în │ │ │
│ │compoziţia unui│ │ │
│ │habitat de │ │ │
│ │interes │ │ │
│ │comunitar? │ │ │
├────┼───────────────┼───────────┼───────────────────┤
│ │Proiectul │ │ │
│ │implică │ │ │
│ │utilizarea │ │ │
│ │resurselor de │ │ │
│ │care depinde │ │ │
│ │diversitatea │ │ │
│ │biologică │ │ │
│ │(exploatarea │ │ │
│ │apelor de │ │ │
│ │suprafaţă şi │ │ │
│ │subterane, │ │ │
│12. │activităţile │NU │- │
│ │extractive de │ │ │
│ │suprafaţă de │ │ │
│ │sol, argilă, │ │ │
│ │nisip, pietriş,│ │ │
│ │defrişarea, │ │ │
│ │inundarea │ │ │
│ │terenurilor, │ │ │
│ │pescuit, │ │ │
│ │vânătoare, │ │ │
│ │colectarea │ │ │
│ │plantelor)? │ │ │
├────┼───────────────┼───────────┼───────────────────┤
│13. │Alte întrebări │ │ │
│ │relevante │ │ │
├────┼───────────────┴───────────┴───────────────────┤
│ │Rezumatul potenţialelor efecte semnificative │
│ │care indică necesitatea evaluării adecvate: │
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│ │• Poate fi afectată prin mortalitate/coliziune,│
│ │populaţia de şoim dunărean; specia are o │
│ │senzitivitate foarte mare │
│ │• Zona proiectului constituie areal de hrănire │
│ │pentru speciile de răpitoare mari; acestea pot │
│ │fi afectate de proiect prin mortalităţi cauzate│
│ │de coliziuni. │
└────┴───────────────────────────────────────────────┘



        În urma completării listei de control, s-a concluzionat că proiectul necesită şi evaluare adecvată deoarece impactul asupra păsărilor poate fi semnificativ iar în vecinătatea relevantă (la 1200 m) se găseşte un sit SPA a cărui obiective de conservare pot fi afectate de proiect.
        Decizia etapei de încadrare pentru proiectul de mai sus va fi:
        ● Efectuarea evaluării impactului asupra mediului şi a evaluării adecvate, fără evaluarea impactului asupra corpurilor de apă.

        Se precizează faptul că în etapa de încadrare s-au utilizat doar unelte calitative (nu şi cantitative) de apreciere a necesităţii evaluării impactului. În cazul de faţă s-a considerat că proiectul este situat în vecinătatea relevantă a sitului SPA deoarece speciile de păsări pentru care a fost desemnat situl ESTE POSIBIL să fie afectate de proiect, prin natura proiectului. În etapele următoare ale evaluării, în faza de stabilire a domeniului evaluării, se aprofundează aceste efecte potenţiale identificate în etapa de încadrare.
        Lista de control este un instrument simplu şi eficient de stabilire a necesităţii evaluării de impact. Totuşi, subiectivitatea este mare şi din acest motiv trebuie să SE EVITE ca decizia să fie luată de o singură persoană (sau un grup restrâns). În cadrul şedinţei CAT a etapei de încadrare se recomandă ca fiecare din potenţialele efecte semnificative identificate de ACPM să fie discutate şi dezbătute. Astfel, un reprezentant al unei instituţii relevante poate să modifice semnificaţia potenţială a unui impact, cu o justificare adecvată.
        În exemplul de mai sus, administratorul sitului SPA poate interveni în şedinţa CAT şi să precizeze că rutele de migraţie a păsărilor nu se suprapun cu amplasamentul proiectului şi că zonele de hrănire sunt altele; astfel consideră că potenţialul impact asupra păsărilor nu este semnificativ. De asemenea, reprezentantul administraţiei publice locale (primarul localităţii din vecinătatea proiectului) poate interveni cu precizarea că populaţia este receptivă la proiect iar impactul potenţial asupra percepţiei locuitorilor nu este semnificativ.
        Astfel, prin discuţii în cadrul şedinţei CAT şi pe baza punctelor de vedere în scris ale membrilor CAT, se pot elimina sau adăuga potenţiale efecte semnificative. Un proiect poate fi scos de la evaluarea impactului chiar dacă în urma completării listei de control a rezultat că proiectul poate avea efecte semnificative asupra mediului. Raţionamentul este valabil şi în sens invers: un proiect poate fi supus evaluării de impact chiar dacă în urma completării listelor de control a rezultat că nu se preconizează efecte semnificative.
        Proiectele pentru care s-a luat decizia de întocmire a evaluării de impact asupra mediului sunt supuse etapei de definire a domeniului evaluării. Proiectele incluse în Anexa I, pentru care evaluarea de impact este implicită, trec direct la etapa de definire a domeniului evaluării. Acestea sunt supuse încadrării doar pentru stabilirea necesităţii evaluării adecvate sau a impactului asupra corpurilor de apă.

    3.2.4. Alte considerente privind etapa de încadrare
        ● Directiva EIM revizuită în 2014 prevede o serie de completări şi modificări pentru etapa de încadrare, care au fost preluate şi în legislaţia naţională. Principalele modificări sunt:
        o Informaţiile pe care titularul trebuie să le furnizeze în etapa de încadrare pentru proiectele cuprinse în Anexa II au fost completate. Conţinutul memoriului de prezentare (Anexa 5.E la Lege) a fost completat, de exemplu cu informaţii privind alternativele, legătura cu alte acte normative; lucrări de demolare etc.
        o Se solicită titularului de proiect să ţină seama de rezultatele disponibile ale altor evaluări relevante ale efectelor asupra mediului realizate în temeiul altor prevederi legale naţionale, decât cele din Lege.
        o Oferă în mod expres posibilitatea pentru titularul de proiect de a furniza o descriere a oricăror caracteristici ale Proiectul şi/sau măsurile preconizate, pentru a evita sau a preveni ceea ce altfel ar fi putut fi efecte negative semnificative asupra mediului.
        o Introducerea unui termen limită de 90 zile pentru emiterea deciziei de încadrare. De asemenea, "ACPM ia decizia [...] cât mai repede posibil".

        ● Este foarte important ca informaţiile furnizate în cadrul memoriului de prezentare să fie bine structurate şi prezentate şi să fie suficiente pentru ca ACPM să ia decizia de încadrare în mod justificat. Se recomandă ca acest memoriu să fie întocmit de persoane competente, cu experienţă în domeniu.
        Schemele logice ale etapelor de evaluare iniţială, de încadrare cu privire la necesitatea EIM şi de încadrare cu privire la necesitatea EA, sunt prezentate mai jos.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 4 - Schema logică a etapei de evaluare iniţială
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 5 - Schema logică privind încadrarea proiectelor cu sau fără evaluare adecvată
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 6 - Schema logică a etapei de încadrare



    4. GHID METODOLOGIC PENTRU ETAPA DE DEFINIRE A DOMENIULUI EVALUĂRII ŞI DE REALIZARE A RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
    4.1. DEFINIREA DOMENIULUI EVALUĂRII
    4.1.1. Iniţierea etapei de definire a domeniului evaluării
        Proiectele pentru care s-a luat decizia de întocmire a evaluării de impact asupra mediului sunt supuse etapei de definire a domeniului evaluării, conform art. 10 din Lege. În această etapă, ACPM emite un îndrumar în care stabileşte domeniul de evaluare şi nivelul de detaliu al informaţiilor care trebuie incluse în raportul privind impactul asupra mediului (RIM). Îndrumarul se elaborează pe baza informaţiilor furnizate de titular în memoriul de prezentare şi în propunerea privind aspectele relevante pentru protecţia mediului, şi ţinând cont de consultarea cu celelalte autorităţi implicate, precum şi de propunerile justificate ale publicului interesat.
        După ce este informat cu privire la necesitatea evaluării impactului asupra mediului, titularul de proiect îşi stabileşte echipa de experţi cu ajutorul căreia va realiza o propunere privind aspectele relevante pentru protecţia mediului care trebuie dezvoltate în raportul privind impactul asupra mediului (RIM), studiul de evaluare adecvată (EA) şi studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă (SEICA). Acest aspect este unul nou introdus odată cu noua legislaţie în domeniu.
        Propunerea porneşte de la efectele potenţial semnificative identificate în etapa de încadrare. Pentru proiectele incluse în Anexa I, pentru care nu se face o etapă propriu zisă de încadrare, propunerea va conţine efectele semnificative specifice proiectului în cauză. Bineînţeles că va exista o tendinţă din partea titularului de a micşora numărul aspectelor care să fie detaliate în RIM (sau în celelalte rapoarte). Totuşi, acest aspect nu reprezintă bună practică deoarece în timpul consultărilor, aspectele omise intenţionat vor fi evidenţiate de membrii comisiei.

    4.1.2. Definirea "experţilor competenţi"
        Experţii care pot fi cooptaţi în echipă sunt definiţi la art. 12 din Lege. Competenţa acestora trebuie să fie recunoscută conform legislaţiei specifice în vigoare. În România se aplică sistemul de atestare a experţilor şi de înscriere a acestora într-un registru naţional. Totuşi, dacă un expert este înscris în registru nu înseamnă obligatoriu că el are competenţele necesare pentru realizarea evaluării impactului.
        Titularii de proiecte este important să conştientizeze faptul că experţii trebuie selectaţi cu grijă, inclusiv pe baza competenţelor dovedite ale acestora şi că nu trebuie să se bazeze doar pe siguranţa (falsă) că expertul respectiv este înscris într-o listă. O echipă de experţi competenţi poate uşura cu mult procesul EIM şi poate reduce consumul de resurse (financiare şi de timp) pentru implementarea proiectului. Alegerea experţilor trebuie să fie în concordanţă cu specificul şi amploarea proiectului.
        Studiile conexe necesare elaborării RIM. respectiv cele privind impactul asupra sănătăţii umane, asupra patrimoniului cultural, asupra corpurilor de apă etc., se întocmesc de către experţi competenţi conform criteriilor specifice autorităţilor cu responsabilităţi în domeniul respectiv.
        În practică, lista de experţi necesari se stabileşte imediat după etapa de încadrare, când se cunosc principalele efecte potenţial semnificative ale proiectului. Astfel, dacă se continuă exemplul cu proiectul de parc eolian din capitolul precedent, este evident faptul că echipa de experţi trebuie să cuprindă experţi care să răspundă punctual de fiecare impact potenţial.
        Tabelul 8 - Exemplu de alegere a echipei de experţi pentru realizarea unui RIM

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Impact │ │
│potenţial │ │
│semnificativ │Arie de competenţă │
│identificat în │experţi │
│etapa de │ │
│încadrare │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│• Săpături de │ │
│amploare mare │ │
│care pot cauza │ │
│modificări │ │
│majore în │ │
│starea actuală │ │
│a mediului │ │
│• Din studii de│ │
│caz rezultă că │ │
│formele de │ │
│impact fizic │ │
│(zgomot, │ │
│umbrire, │ │
│radiaţie) pot │ │
│fi importante │• Competenţe în │
│• │evaluarea impactului │
│Probabilitatea │asupra mediului pentru│
│unui accident │proiecte mari de │
│este scăzută │infrastructură; │
│însă expunerea │• Competenţe îh │
│acestuia este │evaluarea impactului │
│mare. Riscul de│fizic (zgomot, │
│căderi de │umbrire, radiaţie, │
│gheaţă sau de │căderi de gheaţă); │
│prăbuşire a │expert în modelarea │
│turbinei/ │emisiilor de zgomot şi│
│incendiu este │a radiaţiilor │
│mare │electromagnetice; │
│• În │expert în modelarea │
│vecinătatea │umbririi; │
│relevantă (pe o│• Competenţe în │
│rază de 10 km) │evaluarea impactului │
│se găseşte un │asupra sănătăţii │
│alt parc eolian│populaţiei │
│al cărui impact│• Competenţe în │
│se poate cumula│evaluarea riscului de │
│cu cel generat │accidente; │
│de proiectul │• Competenţe în │
│propus │evaluarea impactului │
│• Turbinele pot│asupra biodiversităţii│
│cauza │în general - evaluare │
│perturbări în │adecvată; expert │
│migraţia │ornitolog, expert │
│păsărilor sau │habitate, expert │
│în activitatea │faună; │
│de hrănire. De │La lista de competenţe│
│asemenea pot │de mai sus se adaugă │
│cauza │competenţele specifice│
│mortalităţi │pentru realizarea │
│prin coliziune.│studiilor de teren │
│• În timpul │(topografic, │
│execuţiei - │hidrologic, │
│drumurile de │hidrogeologic etc.), │
│acces sunt de │precum şi experţi │
│categorie │pentru întocmirea │
│inferioară şi │planurilor specifice │
│nu permit │(pentru gestiunea │
│transporturi │deşeurilor, pentru │
│agabaritice. │managementul de mediu,│
│Sunt probabile │controlul scurgerilor,│
│efecte asupra │managementul │
│locuinţelor │mirosurilor etc.) │
│• Impactul │Pe parcursul │
│vizual poate fi│procedurilor de mediu │
│semnificativ │poate apărea │
│deoarece se │necesitatea cooptării │
│adaugă elemente│altor experţi cu │
│artificiale de │diferite arii de │
│peisaj într-o │competenţă. ACPM sau │
│zonă │membrii CAT pot │
│preponderent │propune justificat şi │
│rurală │alte arii de │
│• Percepţia │competenţă ale │
│locuitorilor │experţilor │
│poate fi │ │
│negativă │ │
│• Restricţiile │ │
│cauzate de │ │
│turbine pot │ │
│limita │ │
│activităţile │ │
│obişnuite şi/ │ │
│sau │ │
│dezvoltările │ │
│viitoare într-o│ │
│manieră │ │
│semnificativă │ │
│pentru │ │
│populaţie │ │
└───────────────┴──────────────────────┘


        Aşa cum se deduce de mai sus, în general un RIM nu poate fi efectuat doar de un expert, chiar dacă acesta este inclus în registrul naţional. Doar în puţine cazuri, când s-a solicitat RIM pentru evaluarea unui singur efect potenţial semnificativ, sau pentru proiecte de amploare scăzută, este posibil ca RIM să poată fi dus la bun sfârşit de un singur expert. În rest, RIM este întocmit de o echipă multidisciplinară de experţi.
        Odată cu amendamentele din 2014, Directiva EIM a introdus elemente noi în ceea ce priveşte analiza calităţii RIM. ACPM trebuie să se asigure că dispune de cunoştinţe suficiente sau că are acces la acestea, pentru examinarea RIM (sau a celorlalte rapoarte solicitate). Nu este suficient ca titularul să coopteze experţi competenţi care să întocmească un RIM valoros. Trebuie ca acest RIM să poată fi analizat corespunzător astfel încât să rezulte o concluzie justificată. ACPM, dacă nu dispune intern de competenţe necesare pentru analiza RIM, apelează la expertiză externă, pe cheltuială proprie.
        De exemplu, în cazul unui proiect de pod peste Dunăre, impactul asupra mediului poate fi unul deosebit de complex. RIM întocmit pentru acest proiect de către o echipă multidisciplinară, are o complexitate pe măsură şi cuprinde detalii tehnice care depăşesc aria de competenţă a ACPM. În această situaţie ACPM angajează expertiză externă, cum ar fi institute de cercetare, organizaţii ştiinţifice, experţi internaţionali etc., pentru analiza RIM.

    4.1.3. Derularea etapei de definire a domeniului evaluării
        După ce titularul depune la ACPM propunerea privind aspectele relevante, începe efectiv etapa de definire a domeniului evaluării.
        ACPM derulează etapa de definire a domeniului astfel:
        ● Transmite membrilor CAT în format electronic, propunerea privind aspectele relevante, precum şi celelalte documente depuse de titular. Membrii CAT au la dispoziţie 10 zile pentru a transmite eventuale observaţii;
        ● Redactează îndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate în RIM, EA, SEICA, după caz, ţinând cont de:
        o Propunerea privind aspectele relevante, depusă de titular, precum şi toate documentele depuse de acesta de la iniţierea procedurii până în acel moment;
        o Propunerile publicului interesat care au fost primite în termen de 20 zile de la publicarea pe internet a memoriului de prezentare (la începutul etapei de încadrare);
        o Propunerile justificate ale membrilor CAT primite în termen de 10 zile de la transmiterea informaţiilor relevante;
        o Propunerile publicului interesat primite în urma publicării deciziei etapei de încadrare;
        o Aspectele relevante pentru protecţia mediului, identificate în raport cu Anexa 4 la Lege
    o Încadrarea proiectului în incidenţa altor legi relevante, cum ar fi: Legea 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările şi completările ulterioare; Legea 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.
        Pentru proiectele pentru care s-a decis efectuarea EA, îndrumarul conţine necesitatea prezentării studiului EA, precum şi alte aspecte relevante stabilite de către ACPM.
        Pentru proiectele pentru care s-a decis efectuarea SEICA în conformitate cu legislaţia specifică din domeniu, îndrumarul conţine această solicitare, precum şi alte aspecte relevante stabilite de către autoritatea competentă în domeniul gospodăririi apelor.

        ● Îndrumarul este transmis titularului şi este publicat pe pagina de internet a ACPM. Pe parcursul procedurii EIM se pot solicita (în mod justificat) şi alte informaţii în afara celor din îndrumar.

        Titularul, împreună cu echipa de experţi, întocmeşte studiile solicitate în îndrumar, după caz, astfel:
        ● RIM - pentru proiectele pentru care s-a stabilit necesitatea efectuării RIM; RIM + EA; RIM + EA + SEICA; RIM + SEICA, precum şi pentru proiectele neincluse în Anexa I şi II, dar pentru care s-a stabilit că au impact semnificativ asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar şi/sau asupra corpurilor de apă.
    ● După caz, RIM conţine rezumatul celorlalte studii solicitate şi este însoţit de acestea: EA; SEICA; politica de prevenire a accidentelor majore (PPAM) sau raportul de securitate (RS).

 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 7 - Schema etapei de definire a domeniului evaluării

    4.1.4. Aspecte practice privind întocmirea îndrumarului
    Îndrumarul nu reprezintă doar o simplă expunere a unor aspecte care trebuie detaliate în RIM. Există tendinţa de a include în îndrumar toate (sau o parte) din aspectele solicitate în Anexa 4 la Lege. Este o abordare greşită, care nu ajută nici titularul şi nici ACPM-ul care ia decizia finală. Titularul este obligat prin lege să prezinte informaţiile din Anexa 4, deci este redundant ca acestea să fie solicitate şi prin îndrumar.
        Definirea domeniului înseamnă în primul rând identificarea efectelor potenţial semnificative, care urmează a fi evaluate în detaliu în RIM şi stabilirea gradului de detaliu al informaţiilor care trebuie furnizate în RIM. În continuare se prezintă toate aspectele care ar trebui luate în considerare în etapa de definire a domeniului evaluării.
        ● Necesarul de studii pentru stabilirea stării actuale a mediului în zona de influenţa a proiectului; de exemplu dacă este necesar să se facă observaţii în teren pentru stabilirea stării florei/faunei, dacă este necesar să se aplice chestionare pentru intervievarea populaţiei; dacă este necesar să se determine calitatea fizico-chimică a solului sau a apelor din zona propusă etc.
        ● Orice cerinţe speciale pentru studiile pentru stabilirea stării actuale a mediului, privind amploarea geografică sau calendarul, de ex. din cauza schimbărilor sezoniere ale faunei şi florei; de exemplu, pentru observaţiile în teren privind biodiversitatea, se stabilesc speciile care sunt importante, perioadele în care se fac observaţii pentru a capta cele mai bune informaţii, se delimitează aria pe care se fac observaţii.
        ● Tipurile de alternative care ar trebui luate în considerare; se stabilesc concret amplasamentele alternative pentru proiect (precizarea locaţiei alternative); se stabilesc alternativele tehnologice care să fie analizate în RIM, de exemplu utilizarea energiei solare pentru producerea apei calde ca alternativă la utilizarea gazului metan într-o centrală termică etc.
        ● Nivelul de detaliere al investigaţiilor solicitate; de exemplu se stabileşte numărul minim de puncte de prelevare, indicatorii minimi ce trebuie analizaţi etc.
        ● Metodele care trebuie utilizate pentru a prezice amploarea efectelor asupra mediului; de exemplu se stabilesc metodele de observaţie a biodiversităţii (transecte, observaţii din punct fix etc.); modelele utilizate pentru modelarea emisiilor în mediu;
        ● Criteriile pe baza cărora trebuie evaluată semnificaţia efectelor;
        ● Tipurile de măsuri de atenuare care trebuie luate în considerare;
        ● Organizaţiile care trebuie să fie consultate atunci când se evaluează impactul asupra mediului;
        ● Componenţa echipei de experţi care va pregăti RIM, EA, SEICA şi celelalte studii necesare (de exemplu pentru EA la un sit Natura 2000 de tip SPA se solicită experţi ornitologi iar la un sit SCI se solicită experţi specializaţi pe habitate, mamifere, herpetofauna etc., după caz);
        ● Planul de lucru şi resursele pentru evaluarea impactului asupra mediului; se stabileşte un plan de lucru; de exemplu 2 luni pentru observaţii în teren; 2 luni pentru stabilirea scenariului de bază şi 2 luni pentru întocmirea efectivă a RIM.

        Se recomandă ca structura îndrumarului să urmărească structura RIM, dar cu un conţinut evident mult mai redus. Conţinutul acestuia se referă la cum se colectează, cum se evaluează impactul şi cât de detaliat este fiecare impact semnificativ. Îndrumarul va putea fi folosit şi în etapa de revizuire/analiză a calităţii RIM pentru a verifica dacă aspectele considerate semnificative la începutul procesului EIM au fost abordate.
        Titularul, după ce primeşte decizia etapei de încadrare prin care s-a stabilit că proiectul necesită RIM (şi după caz EA), îşi formează echipa de experţi consultând registrul naţional şi/sau făcând o selecţie a acestora conform legislaţiei în vigoare. Se recomandă ca selecţia experţilor să fie făcută cu atenţie, nu doar pe baza dovezii că este înscris într-un registru, ci şi pe baza experienţei efective în domeniul respectiv. Lista de experţi rezultă din analiza deciziei etapei de încadrare, în care sunt evidenţiate potenţialele efecte semnificative ale proiectului asupra mediului (vezi tabelul anterior). După selecţia experţilor, titularul întocmeşte propunerea privind aspectele relevante pentru protecţia mediului care trebuie dezvoltate în raportul privind impactul asupra mediului (RIM) şi în studiul de evaluare adecvată (EA).
        Propunerea titularului trebuie să fie suficient de detaliată şi documentată pentru a permite ACPM să întocmească un îndrumar de calitate.
        În continuare se propune o metodologie în 4 paşi pentru realizarea propunerii de către titular şi a îndrumarului de către ACPM:
        ● Pasul 1: Identificare efectelor semnificative.
        o Ce efecte ar putea avea proiectul asupra mediului? Care factori de mediu sunt afectaţi?
        o Care dintre aceste efecte sunt susceptibile de a fi semnificative şi, prin urmare, necesită o atenţie deosebită în RIM?

        ● Pasul 2: Identificarea alternativelor şi a măsurilor de atenuare a impactului
        o Ce alternative şi măsuri de atenuare pot fi aplicate pentru ca efectele identificate ca fiind semnificative să fie minimizate?
        o După aplicarea alternativelor şi a măsurilor de atenuare, rămâne vre-un impact semnificativ? Dacă da, care sunt acestea (care este impactul rezidual?)

        ● Pasul 3: Disponibilitatea datelor
        o Ce surse de date sunt disponibile pentru a evalua efectele asupra mediului? Există date suficiente pentru a se putea face o evaluare corectă? Sunt disponibile metode/tehnici de evaluare care să poată fi aplicate în mod fezabil?

        ● Pasul 4: Monitorizarea efectelor
        o Care măsuri de monitorizare ar trebui avute în vedere pentru a urmări evoluţia impactului semnificativ identificat şi evaluat?


        Fiecare din cei 4 paşi se detaliază în continuare.
    4.1.4.1. Pasul 1: Identificarea efectelor semnificative
        Pentru identificarea efectelor semnificative, se utilizează pe scară largă analiza multicriterială. Sunt stabilite criterii comune pentru evaluarea semnificaţiei unui impact, care se cuantifică pentru fiecare proiect în parte.
        Semnificaţia unui impact poate fi majoră (semnificativă), moderată, minoră, neglijabilă, fără valoare sau pozitivă. Semnificaţia unui impact este dată de 2 componente:
        ● Magnitudinea impactului care este dată de caracteristicile proiectului şi ale efectelor generate de acesta, cum ar fi:
        o Natura efectului: negativ, pozitiv sau ambele;
        o Tipul efectului: direct, indirect, secundar, cumulativ;
        o Reversibilitatea efectului: reversibil, ireversibil;
        o Extinderea efectului: locală, regională, naţională, transfrontieră;
        o Durata efectului: temporar, termen scurt, termen lung;
        o Intensitatea efectului: mică, medie, mare.
        Magnitudinea impactului poate fi mică, medie sau mare, în funcţie de caracteristicile de mai sus.

        ● Senzitivitatea receptorului este înţeleasă ca fiind sensibilitatea mediului receptor asupra căruia se manifestă efectul, inclusiv capacitatea acestuia de a se adapta la schimbările pe care Proiectele le pot aduce. Senzitivitatea poate fi mică, medie sau mare.

        Efectele POTENŢIAL semnificative identificate în etapa de încadrare, se supun analizei multicriteriale pentru a se determina care dintre acestea ESTE întra-adevăr-semnificativ în contextul analizat. Analiza multicriterială este efectuată de titular, prin experţii competenţi cooptaţi, iar rezultatele analizei sunt trecute în propunerea transmisă către ACPM. Aceasta analizează corectitudinea aplicării analizei multicriteriale (dacă este necesar solicită informaţii suplimentare sau solicită expertiză externă). Odată ce titularul şi ACPM ajung la un consens cu privire la stabilirea efectelor care sunt într-adevăr semnificative, se emite îndrumarul.
        Semnificaţia unui impact poate fi schimbată în urma analizei de detaliu efectuată în RIM. La etapa de stabilire a domeniului evaluării se face o analiză sumară a semnificaţiei impactului, pe baza informaţiilor disponibile imediat, fără eforturi majore. Şi aici se recomandă aplicarea principiului de precauţie în luarea deciziei. Astfel, dacă un impact nu poate fi evaluat satisfăcător astfel încât să se stabilească dacă este semnificativ sau nu, atunci acest impact se consideră semnificativ şi va fi inclus în RIM. Mai târziu, în RIM, se colectează mai multe date şi evaluarea se poate face în detaliu. În RIM se poate concluziona că impactul are o semnificaţie minoră sau neglijabilă.
        Descrierea metodei de analiză multicriterială se face în continuare.
    Magnitudinea impactului
        Componentele magnitudinii impactului sunt:
    Natura impactului
        ● Negativ - un impact care implică o modificarea negativă (adversă) a condiţiilor iniţiale sau introduce un factor nou, indezirabil.
        ● Pozitiv - un impact care implică o îmbunătăţire a condiţiilor iniţiale sau introduce un factor nou, dezirabil.
        ● Ambele- un impact care implică o modificare negativă (adversă) dar în acelaşi timp şi una pozitivă a condiţiilor iniţiale.

        Tipul impactului
        ● Direct - impacte ce rezultă din interacţiunea directă dintre o activitate a planului şi un factor de mediu (ex. ocuparea unui habitat în timpul construcţiei)
        ● Indirect - impacte ce rezultă din alte activităţi sau ca o consecinţă sau circumstanţă a proiectului (de ex. intensificarea traficului rutier în zona proiectului)
        ● Secundar - impact direct sau indirect ca rezultat al interacţiunii repetate dintre componentele proiectului şi factorii de mediu (de ex. impact secundar direct - un impact asupra faunei datorită coliziunilor; impact secundar indirect - impact asupra faunei datorită pierderii de habitat)
        ● Cumulat - impact care acţionează împreună cu alt impact (incluzând impactele altor planuri/proiecte/activităţi), afectând acelaşi factor de mediu sau receptor (ex. efectul combinat al altor proiecte similare în aria de influenţă)

        Reversibilitatea impactului
        ● Reversibil - un impact este reversibil când factorul de mediu afectat (receptorul) poate reveni la starea iniţială (dinaintea acţiunii impactului), de ex. turbiditatea apei poate reveni la iniţial după încetarea cauzei turbidităţii - activităţile de construire);
        ● Ireversibil - un impact este ireversibil dacă factorul de mediu nu mai poate reveni la starea iniţială (de ex. ocuparea permanentă a terenului)

        Extinderea impactului
        ● Locală - impactele care afectează receptori locali în vecinătatea componentelor planului/proiectului. Un impact local apare de obicei pe o rază de până la 5 km de sursă (de ex. suspensii şi sedimente în apă); Trebuie definită aria de influenţă
        ● Regională - impactele care afectează receptorii (factorii de mediu) pe o rază de aprox. 5 - 40 km de sursă şi au o extindere regională (termen ce trebuie definit în fiecare evaluare);
        ● Naţională - impactele ce afectează factorii de mediu la nivel naţional (de ex. impacte sociale cu extindere naţională).
        ● Transfrontieră - impacte ce afectează factori de mediu la nivel internaţional

        Durata impactului
        ● Temporar - impactul se manifestă pe o durată scurtă de timp şi eventual intermitent/ocazional (de ex. depozite temporare de pământ pe durata execuţiei lucrărilor)
        ● Termen scurt - impactul se preconizează că va fi activ pentru o perioadă limitată, scurtă de timp şi va înceta în totalitate la finalizarea activităţii care-l provoacă (de ex. zgomot şi vibraţii generate în timpul construcţiei). De asemenea, impactul are o durată scurtă dacă este eliminat prin măsuri adecvate sau factorul de mediu este restaurat (de ex. oprirea unei instalaţii dacă zgomotul produs de aceasta afectează receptorii)
        ● Termen lung - impactul se manifestă pe o perioadă lungă de timp (pe toată perioada de operare - estimată la mai mult de 25 ani), dar încetează odată cu închiderea proiectului (de ex. zgomotul produs de instalaţii, emisii etc.). De asemenea, impactul are o durată lungă chiar dacă este intermitent, dar se manifestă pe toată durata de viaţă a proiectului (de ex. perturbarea biodiversităţii în timpul operaţiilor de întreţinere a instalaţiei).
        ● Permanent - impactul se manifestă în toate fazele proiectului şi rămâne activ şi după închiderea proiectului. Altfel spus, cauzează schimbări permanente asupra resurselor biotice şi abiotice sau asupra receptorilor (de ex. distrugerea unui habitat prioritar).

        Intensitatea impactului
        ● Mică - atunci când factorul de mediu are o valoare sau/şi o sensibilitate redusă. Impactul poate fi prevăzut dar este de obicei la limita detecţiei şi nu conduce la modificări permanente în structurile şi funcţiunile receptorului. Altfel spus, efectele manifestării impactului se încadrează în limitele naturale de variabilitate ale receptorului, fără a fi necesară refacerea receptorului.
        ● Medie - atunci când factorul de mediu are o valoare şi/sau o sensibilitate medie. Structurile şi funcţiunile receptorului sunt afectate dar structura/funcţiunea de bază nu este afectată. Altfel spus, efectele manifestării impactului depăşesc limitele naturale de variabilitate ale receptorului, iar timpul de refacere este mediu (< 2 ani)
        ● Mare - atunci când factorul de mediu are o valoare sau/şi o sensibilitate mare (de ex. situri Natura 2000). Structurile şi funcţiunile receptorului sunt afectate complet. Pierderea structurilor/funcţiunilor este vizibilă. Altfel spus, efectele manifestării impactului depăşesc limitele naturale de variabilitate, cauzând perturbări ireversibile sau reversibile în perioade lungi de timp (> 2 ani).


        Magnitudinea impactului este o combinaţie a tuturor elementelor de caracterizare a unui impact (natura, tipul, reversibilitatea, extinderea, durata, intensitatea) făcută pe baza experienţei evaluatorului. Criteriile de determinare a magnitudinii impactului diferă pentru factorii de mediu fizici, biologici şi sociali.
        Tabelul 9 - Caracterizarea magnitudinii unui impact

┌────────────┬─────────────────┬─────────────┬─────────────┐
│Magnitudinea│Factori de mediu │Factori de │Factori de │
│impactului │fizici │mediu │mediu sociali│
│ │ │biologici │ │
├────────────┼─────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Impact temporar │ │ │
│ │sau pe termen │ │ │
│ │scurt asupra │Impact asupra│Impact asupra│
│ │receptorilor │unei specii │unui grup │
│ │(resurselor) │care se │specific/ │
│ │fizici, │manifestă │comunitate │
│ │localizabil şi │doar la │sau asupra │
│ │detectabil, care │nivelul unui │bunurilor │
│ │cauzează │grup de │materiale │
│ │modificări peste │indivizi pe o│(culturale, │
│ │variabilitatea │perioadă │turism etc.) │
│MICĂ │naturală, fără a │scurtă de │pe o perioadă│
│ │modifica │timp (o │scurtă de │
│ │funcţionalitatea │generaţie sau│timp, care │
│ │sau calitatea │mai puţin), │însă nu se │
│ │receptorului │dar nu │extinde şi nu│
│ │(resursei). │afectează │generează │
│ │Mediul revine la │alte niveluri│perturbări │
│ │starea dinaintea │trofice sau │ale │
│ │impactului după │populaţia │populaţiei │
│ │încetarea │speciei │sau │
│ │activităţii care │respective. │resurselor. │
│ │cauzează │ │ │
│ │impactul. │ │ │
├────────────┴┬────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │Impact asupra│ │
│ │ │unei specii │ │
│ │ │care se │ │
│ │ │manifestă la │ │
│ │ │nivelul unei │ │
│ │Impact temporar │părţi din │ │
│ │sau pe termen │populaţie şi │Impact asupra│
│ │scurt asupra │poate cauza │unui grup │
│ │receptorilor │modificări în│specific/ │
│ │(resurselor) │abundenţă şi/│comunitate │
│ │fizici care se │sau o │sau asupra │
│ │poate extinde │reducere a │bunurilor │
│ │peste scara │distribuţiei │materiale │
│ │locală şi poate │de-a lungul │care poate │
│ │produce │uneia sau mai│genera │
│ │modificarea │multor │schimbări pe │
│ │calităţii sau │generaţii, │termen lung │
│ │funcţionalităţii│dar nu │dar nu │
│ │receptorului │afectează │afectează │
│MEDIE │(resursei). │integritatea │stabilitatea │
│ │Totuşi, nu este │pe termen │generală a │
│ │afectată │lung a │grupurilor, │
│ │integritatea pe │populaţiei │comunităţilor│
│ │termen lung a │speciei sau a│sau a │
│ │receptorului │altor specii │bunurilor │
│ │(resursei) sau a│dependente. │materiale. │
│ │oricărui │Caracterul │Dacă │
│ │receptor │cumulativ şi │extinderea │
│ │dependent. Dacă │mărimea │impactului │
│ │extinderea │consecinţelor│este mare, │
│ │impactului este │sunt │atunci şi │
│ │mare, atunci şi │importante. │magnitudinea │
│ │magnitudinea │Dacă │poate fi │
│ │poate fi mare. │extinderea │mare. │
│ │ │impactului │ │
│ │ │este mare, │ │
│ │ │atunci şi │ │
│ │ │magnitudinea │ │
│ │ │poate fi │ │
│ │ │mare. │ │
├─────────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Impact asupra │ │ │
│ │receptorilor │Impact asupra│ │
│ │(resurselor) │unei specii │ │
│ │care poate │care se │ │
│ │provoca │manifestă │ │
│ │modificări │asupra │Impact asupra│
│ │ireversibile şi │întregii │unui grup │
│ │peste limitele │populaţii şi │specific/ │
│ │admise, la scară│cauzează │comunitate │
│ │locală sau mai │declin în │sau asupra │
│ │mare. │abundenţă şi/│unuia sau mai│
│ │Modificările pot│sau schimbări│multor bunuri│
│ │altera │în │materiale │
│MARE │caracterul pe │distribuţie │care cauzează│
│ │termen lung al │peste limita │modificări pe│
│ │receptorului │de variaţie │termen lung │
│ │(resursei) şi al│naturală; │sau permanent│
│ │altor receptori │fără │şi afectează │
│ │dependenţi. Un │posibilitate │stabilitatea │
│ │impact care │de recuperare│generală şi │
│ │persistă după │sau revenire │starea │
│ │încetarea │sau care se │acestora. │
│ │activităţii │manifestă │ │
│ │care-l produce │de-a lungul │ │
│ │are o │mai multor │ │
│ │magnitudine │generaţii. │ │
│ │mare. │ │ │
└─────────────┴────────────────┴─────────────┴─────────────┘



    Senzitivitatea receptorului
        Semnificaţia generală a unui impact depinde în egală măsură şi de valoarea/senzitivitatea receptorului. Chiar dacă un impact are o magnitudine mare, semnificaţia generală a impactului poate fi medie dacă valoarea/senzitivitatea receptorului este mică. De exemplu, în cazul unui parc eolian, impactul de coliziune a paseridelor de palele turbinelor are o magnitudine medie, însă valoarea/senzitivitatea speciei este mică. În consecinţă, semnificaţia generală a impactului coliziunii paseridelor de palele turbinei este redusă.
        Tabelul 10 - Stabilirea senzitivităţii receptorului

┌──────────────┬─────────────┬────────────────┬───────────────┐
│Valoarea/ │Factori de │Factori de mediu│Factori de │
│senzitivitatea│mediu │receptori │mediu │
│receptorului │(receptori) │biologici │(receptori) │
│ │fizici │ │sociali │
├──────────────┼─────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │Un receptor/ │ │ │
│ │resursă care │ │ │
│ │nu este │O specie sau un │ │
│ │important │habitat care nu │ │
│ │pentru │este protejată │ │
│ │funcţionarea │sau listată. │ │
│ │ecosistemelor│Este comună sau │Bunurile │
│ │sau │abundentă; nu │materiale şi │
│ │serviciilor, │este critică │elementele │
│ │sau care este│pentru │socio-economice│
│ │important dar│funcţiunile │afectate nu │
│ │rezistent la │ecosistemului │sunt │
│ │schimbări (în│sau a altor │considerate │
│MICĂ │contextul │ecosisteme (de │semnificative │
│ │activităţilor│ex. pradă pentru│din punct de │
│ │propuse) şi │alte specii sau │vedere al │
│ │îşi va reveni│prădător al │resurselor, şi │
│ │rapid pe cale│speciilor de │nu au o valoare│
│ │naturală la │rozătoare); nu │mare economică,│
│ │starea │reprezintă │culturală sau │
│ │dinaintea │elemente cheie │socială. │
│ │impactului │pentru │ │
│ │odată ce │stabilitatea │ │
│ │activitatea │ecosistemului. │ │
│ │generatoare │ │ │
│ │de impact se │ │ │
│ │opreşte. │ │ │
├──────────────┼─────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │Un receptor/ │ │ │
│ │resursă care │ │ │
│ │este │O specie sau un │ │
│ │important │habitat care nu │ │
│ │pentru │este protejat │ │
│ │funcţionarea │sau listat; este│Elementele │
│ │ecosistemelor│răspândită │socio-economice│
│ │/serviciilor.│global dar este │afectate nu │
│ │Poate fi mai │rară în zona │sunt │
│ │puţin │planului/ │semnificative │
│MEDIE │rezistent la │proiectului. │în contextul │
│ │schimbări dar│Este importantă │general al │
│ │poate fi │pentru │zonei analizate│
│ │readus la │funcţionarea şi │însă au o │
│ │starea │stabilitatea │semnificaţie │
│ │iniţială prin│ecosistemului şi│locală mare. │
│ │acţiuni │este ameninţată │ │
│ │specifice, │sau populaţia │ │
│ │sau se poate │este în declin. │ │
│ │reface pe │ │ │
│ │cale naturală│ │ │
│ │în timp. │ │ │
├──────────────┼─────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │O specie sau un │Elementele │
│ │ │habitat care │socio-economice│
│ │Un receptor/ │este protejată │afectate sunt │
│ │resursă care │prin directivele│protejate în │
│ │este critic │relevante sau │mod specific │
│ │pentru │convenţii │prin legislaţia│
│ │ecosisteme/ │internaţionale. │naţională sau │
│ │servicii, nu │Este listată ca │internaţională │
│MARE │este │fiind rară, │şi sunt │
│ │rezistent la │ameninţată sau │semnificative │
│ │schimbări şi │vulnerabilă │pentru │
│ │nu poate fi │(IUCN); este │comunităţile │
│ │readus la │critică pentru │din zona │
│ │starea │stabilitatea şi │proiectului sau│
│ │iniţială. │funcţionalitatea│la nivel │
│ │ │ecosistemului. │regional/ │
│ │ │ │naţional. │
└──────────────┴─────────────┴────────────────┴───────────────┘



    Semnificaţia generală a impactului
        Pentru determinarea semnificaţiei generale a impactului se au în vedere următoarele elemente cheie:
        ● Magnitudinea impactului (scară, durată, intensitate etc.)
        ● Valoarea/senzitivitatea receptorului.

        Tabelul 11 - Stabilirea semnificaţiei impactului în funcţie de magnitudine şi senzitivitatea receptorului

┌──────────────┬───────────┬───────────┬───────────┐
│ │Magnitudine│Magnitudine│Magnitudine│
│ │mică │medie │mare │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Valoare/ │ │ │ │
│senzitivitate │Minor │Minor │Moderat │
│mică │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Valoare/ │ │ │ │
│senzitivitate │Minor │Moderat │Major │
│medie │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Valoare/ │ │ │ │
│senzitivitate │Moderat │Moderat │Major │
│mare │ │ │ │
├──────────────┴───────────┴───────────┴───────────┤
│Semnificaţia impactului │
├──────────────┬───────────────────────────────────┤
│Fără impact │Impactul nu generează efecte │
│sau │cuantificabile (vizibile sau │
│nesemnificativ│măsurabile) în starea naturală a │
│ │mediului. │
├──────────────┼───────────────────────────────────┤
│ │Impactul are magnitudine mică, se │
│ │încadrează în standarde şi/sau este│
│Semnificaţie │asociat cu receptori cu valoare/ │
│minoră │senzitivitate mică sau medie. │
│ │Impact cu magnitudine medie care │
│ │afectează receptori cu valoare mică│
├──────────────┼───────────────────────────────────┤
│ │Impact care se încadrează în │
│ │limite, cu magnitudine mică │
│Semnificaţie │afectând receptori cu valoare mare,│
│moderată │sau magnitudine medie afectând │
│ │receptori cu valoare medie sau │
│ │magnitudine mare afectând receptori│
│ │cu valoare medie. │
├──────────────┼───────────────────────────────────┤
│ │Impact care depăşeşte limitele şi │
│Semnificaţie │standardele şi are o magnitudine │
│majoră │mare afectând receptori cu valoare │
│ │medie sau magnitudine medie │
│ │afectând receptori cu valoare mare.│
└──────────────┴───────────────────────────────────┘


    Tabelul 12 - Descrierea impactelor în funcţie de semnificaţia acestora

┌─────────────┬────────────────┬────────────────┬─────────────┬───────────────┐
│ │Efecte asupra │Efecte asupra │ │Consecinţe │
│Semnificaţia │componentei │componentei │Aria de │pentru │
│impactului │biotice │abiotice │îngrijorare │titularul │
│ │(biodiversitate)│(socio-economic)│ │proiectului │
├─────────────┼────────────────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │Schimbări în │ │ │
│ │ │activitatea │ │ │
│ │Degradarea │comercială care │ │ │
│ │calităţii sau │duc la pierderea│ │ │
│ │disponibilităţii│veniturilor sau │ │ │
│ │habitatelor şi/ │a │ │ │
│ │sau a vieţii │oportunităţilor │ │ │
│ │sălbatice, cu │peste limita │ │ │
│ │recuperare mai │normală de │ │Adoptă măsuri │
│ │mare de 2 ani │variaţie │ │pentru evitarea│
│ │Exemplu: │Efecte │Îngrijorare │acestor impacte│
│ │alterarea sau │potenţiale pe │mare care │acolo unde e │
│Major │pierderea unor │termen scurt │generează │posibil şi │
│--- │suprafeţe mari │asupra sănătăţii│campanii la │monitorizează │
│ │de habitate │/calităţii │nivel mare │îndeaproape │
│ │prioritare, │vieţii; risc │(regional, │aria afectată │
│ │modificări │real de │naţional) │de Impactul │
│ │majore în starea│accidentare │ │rezidual. │
│ │de conservare a │Exemplu: │ │ │
│ │speciilor │pierderi │ │ │
│ │protejate, │importante de │ │ │
│ │fragmentări │teren agricol, │ │ │
│ │majore de │relocări de │ │ │
│ │habitat │locuinţe, │ │ │
│ │ │pericole │ │ │
│ │ │iminente de │ │ │
│ │ │accidentare │ │ │
├────────────┬┴────────────────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │Schimbări în │ │ │
│ │ │activitatea │ │ │
│ │ │comercială care │ │ │
│ │ │duc la pierderi │ │ │
│ │ │de venituri sau │ │ │
│ │Schimbări în │oportunităţi în │ │ │
│ │habitate sau │intervalul de │ │ │
│ │specii peste │variabilitate/ │ │ │
│ │variabilitatea │risc normal. │Îngrijorare │ │
│ │naturală, cu un │Efect posibil │extinsă, │Măsuri de │
│Moderat │potenţial de │însă puţin │articole de │minimizare a │
│-- │recuperare de │probabil de │presă, fără │extinderii │
│ │până la 2 ani. │afectare a │campanii │impactelor │
│ │Exemplu: │sănătăţii/ │susţinute │ │
│ │perturbări ale │calităţii │ │ │
│ │habitatelor şi │vieţii. Risc │ │ │
│ │speciilor │redus de │ │ │
│ │ │accidente │ │ │
│ │ │Exemplu: ocupare│ │ │
│ │ │de suprafeţe │ │ │
│ │ │reduse de teren │ │ │
│ │ │valoros │ │ │
├────────────┼─────────────────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │Perturbare │ │ │
│ │ │posibilă a altor│ │ │
│ │ │activităţi şi │ │ │
│ │Schimbări în │influenţă minoră│ │ │
│ │habitate sau │asupra │ │Conştientizează│
│ │specii care pot │veniturilor şi │Îngrijorare │impactul │
│ │fi observate şi │oportunităţilor.│temporară │potenţial şi │
│Minor │măsurate, dar │Disconfort în │locală a unor│manageriază │
│- │sunt la aceeaşi │limite │persoane sau │activitatea şi │
│ │scară cu │acceptabile. Nu │grup care │operaţiile în │
│ │variabilitatea │sunt efecte │resimt │vederea │
│ │naturală │asupra sănătăţii│disconfortul │minimizării │
│ │Exemplu: zgomot │/calităţii │ │interacţiunilor│
│ │produs de utilaje│vieţii │ │ │
│ │ │populaţiei │ │ │
│ │ │Exemplu: blocaje│ │ │
│ │ │în trafic │ │ │
├────────────┼─────────────────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │Efecte vizibile │ │ │
│ │ │însă acceptabile│ │ │
│ │ │asupra altor │ │ │
│ │Schimbări în │activităţi │ │ │
│ │habitate şi │comerciale (nu │ │ │
│ │specii în │creează │Efect │Nu se impun │
│ │limitele │perturbare). │conştientizat│intervenţii, │
│ │variabilităţii │Efect notabil, │la nivel │însă titularul │
│Neglijabil │naturale - │însă fără │local. însă │trebuie să se │
│~ │dificil de │consecinţe │fără motive │asigure că │
│ │măsurat sau │asupra sănătăţii│de │aceste efecte │
│ │observat. │şi a calităţii │îngrijorare │nu cresc în │
│ │Exemplu: evitarea│vieţii │ │importanţă │
│ │structurilor de │populaţiei │ │ │
│ │către păsări. │Exemplu: │ │ │
│ │ │creşterea │ │ │
│ │ │intensităţii │ │ │
│ │ │traficului │ │ │
├────────────┼─────────────────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Asigurarea că │
│ │ │ │ │eventualele │
│Fără │ │ │Nu sunt │modificări ale │
│interacţiuni│Fără efecte │Fără efecte │îngrijorări │activităţii nu │
│0 │ │ │ │schimbă │
│ │ │ │ │încadrarea de │
│ │ │ │ │impact │
├────────────┼─────────────────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │Îmbunătăţirea │ │ │ │
│ │ecosistemelor │ │ │ │
│ │prin crearea de │ │ │ │
│ │habitat propice, │Beneficii asupra│ │ │
│ │crearea de │comunităţii │ │ │
│ │condiţii pentru │locale, │ │ │
│ │mărirea │îmbunătăţirea │ │ │
│ │populaţiilor şi a│stării de │ │ │
│ │distribuţiei │sănătate şi a │ │Eforturi pentru│
│Pozitiv │acestora │calităţii vieţii│Nu sunt │maximizarea │
│+++ │-îmbunătăţirea │Exemplu: │îngrijorări │beneficiilor │
│ │stării de │venituri, locuri│ │ │
│ │conservare a │de muncă, │ │ │
│ │habitatelor şi │solicitare şi │ │ │
│ │speciilor │asigurarea de │ │ │
│ │Exemplu: Crearea │servicii etc. │ │ │
│ │de habitate noi, │ │ │ │
│ │reducerea │ │ │ │
│ │emisiilor de gaze│ │ │ │
│ │cu efect de seră │ │ │ │
└────────────┴─────────────────┴────────────────┴─────────────┴───────────────┘



        Aşa cum s-a precizat mai sus, aplicarea analizei multi-criteriale se face de către titular prin experţii cooptaţi. Rezultatul analizei multicriteriale este un set de impacturi care pot fi semnificative şi care sunt propuse de titular pentru detalierea în cadrul RIM.
        ACPM, la rândul ei intră în mai multe detalii faţă de etapa de încadrare şi analizează proiectul mai atent, încercând să evidenţieze efectele care pot fi semnificative. Pentru a uşura această etapă, se propun liste de control care sunt structurate astfel:
       ● Lista de control privind caracteristicile proiectului - de unde rezultă aspectele care pot cauza efecte asupra unor factori de mediu, precum şi factorii de mediu potenţial afectaţi.
       ● Lista de control privind receptorii - de unde rezultă senzitivitatea receptorilor asupra cărora acţionează efectele identificate în prima listă.

        Astfel, dacă în prima listă se identifică un efect asupra unui factor de mediu, atunci factorul de mediu este analizat în a doua listă. Dacă efectul este semnificativ şi valoarea receptorului este mare, atunci semnificaţia generală a efectului poate fi majoră.
        Propunerea înaintată de titular împreună cu rezultatul aplicării listelor de control, sunt cumulate de ACPM în vederea identificării efectelor semnificative care să fie detaliate în RIM. Identificarea efectelor semnificative rămâne şi în această etapă, elementul subiectiv al evaluării.
        Este o procedură aparent dificilă, însă se reiterează faptul că la această etapă se utilizează doar informaţiile disponibile imediat, fără eforturi mari. În multe cazuri titularul are acces la expertiză suficientă pentru a furniza o propunere care să sufere foarte puţine modificări în urma consultărilor din CAT. Se recomandă ca etapa de definire a domeniului evaluării să fie făcută în principal de titular iar propunerea transmisă de acesta să fie doar ajustată în baza consultărilor cu publicul interesat şi cu membrii CAT.

    4.1.4.2. Pasul 2: Identificarea alternativelor şi a măsurilor de atenuare a impactului
        În pasul 1 s-a efectuat identificarea grosieră a efectelor semnificative asupra mediului. Este un moment oportun să se analizeze diverse alternative la proiect, astfel încât efectele semnificative să dispară sau să fie diminuate. De asemenea, încă din această fază se caută măsuri specifice care să fie aplicate proiectului, astfel încât efectele semnificative să se reducă ca număr sau ca semnificaţie.
        De exemplu s-a identificat în urma analizei multicriteriale că efectul emisiilor în apă generate de un proiect este semnificativ şi poate cauza impact asupra receptorului natural (schimbarea stării de calitate a acestuia). Este indicat ca încă din această fază să se caute alternative sau măsuri de atenuare, înainte de analiza detaliată a impactului în RIM. Această anticipare este riscantă, însă în multe cazuri se dovedeşte că aduce beneficii substanţiale proiectului. Astfel, în etapa de stabilire a domeniului evaluării, se introduce alternativa de recirculare internă a apelor uzate sau se aplică măsura de introducere a unei noi etape de epurare în staţia de epurare din proiect. Efectul asupra receptorului poate să scadă în intensitate şi să nu mai fie semnificativ prin aplicarea alternativei sau a măsurii şi să nu mai fie necesar ca efectul (încadrat iniţial ca semnificativ) să fie evaluat în cadrul RIM.
        Unul dintre conceptele de bază ale Directivei EIM este analiza alternativelor. Pentru orice efect potenţial semnificativ, trebuie concepute şi analizate alternative. Îndrumarul va conţine sugestii de alternative care să fie analizate în cadrul RIM, precum şi sugestii de măsuri de atenuare care să fie detaliate în RIM.
        Chiar dacă analiza alternativelor se face în detaliu în cadrul RIM, identificarea preliminară a alternativelor în timpul etapei de definire a domeniului evaluării, este considerată o bună practică. În mod ideal, alternativele trebuie identificate încă din primele stadii de dezvoltare ale proiectului, atunci când încă se mai pot face modificări în proiect. Identificarea timpurile a alternativelor permite de asemenea colectarea mai eficientă a datelor necesare.
        Diferitele tipuri de alternative care pot fi luate în considerare se evidenţiază:
        ● Strategii alternative, de ex. pentru a gestiona cererea sau a reduce pierderile, în loc să se dezvolte o nouă resursă;
        ● Amplasamente sau rute alternative pentru întregul proiect sau pentru o parte a acestuia;
        ● Tehnologii alternative şi materii prime, de ex. construirea unei centrale electrice cu turbină cu ciclu combinat, mai degrabă decât o centrală electrică pe bază de cărbune;
        ● Plan de situaţie sau arhitectură alternative, de ex. localizarea activităţilor zgomotoase în afara receptorilor sensibili sau înlocuirea coş de evacuare de mari dimensiuni cu două coşuri mai mici;
        ● Măsuri alternative de mediu, de ex. construirea unui ecoduct (ecoductul este o amenajare prin care animalele pot traversa în siguranţă construcţiile şi barierele umane) pentru a asigura trecerea în condiţii de siguranţă a vieţii sălbatice pe o autostradă, mai degrabă decât crearea unui habitat compensatoriu.

        Mai jos este redată listă utilă care trebuie avută în vedere atunci când se proiectează diferite tipuri de alternative şi măsuri de atenuare. Acestea trebuie luate în considerare încă din faza de stabilire a domeniului evaluării.
        ● Măsuri de gestionare a cererii de bunuri sau servicii.
        ● Măsuri de conservare sau reducere a pierderii de resurse.
        ● Diferite abordări pentru a satisface cererea.
        ● Locaţii sau rute.
        ● Procese sau tehnologii.
        ● Metode de lucru.
        ● Planuri de amplasament şi arhitectură.
        ● Proiectarea structurilor.
        ● Tipuri şi surse de materiale.
        ● Specificaţiile produsului.
        ● Calendarul de construcţie, exploatare şi dezafectare, inclusiv orice etapă a proiectului.
        ● Datele de început şi de terminare.
        ● Dimensiunea locaţiei sau a unităţii.
        ● Nivelul producţiei.
        ● Responsabilităţi pentru implementare.
        ● Controlul poluării
        ● Gestiunea deşeurilor, inclusiv reciclarea, recuperarea, reutilizarea şi eliminarea finală.
        ● Moduri de acces şi rute pentru trafic către şi de pe site.
        ● Facilităţi auxiliare.
        ● Metode şi sisteme de gestionare.
        ● Responsabilităţi şi proceduri de gestionare a mediului.
        ● Angajarea şi formarea personalului
        ● Planuri de monitorizare şi de urgenţă.
        ● Lucrări de dezafectare, restaurarea siturilor şi utilizarea ulterioară.
        ● Scenariu "Do-nothing" (alternativa 0) sau alternativa minimă.


    4.1.4.3. Pasul 3. Colectarea datelor
        La realizarea propunerii şi a îndrumarului, titularul, experţii şi ACPM trebuie să fie conştienţi de ce date pot fi colectate în mod practic în timpul pregătirii RIM. Datele ar trebui colectate şi interpretate de către experţii relevanţi şi, în cazul în care se folosesc date cu caracter tehnic, acestea ar trebui verificate pentru a asigura corectitudinea interpretării şi a relevanţei. În cazul în care nu există astfel de experţi la nivel intern, ar trebui utilizaţi experţi externi. Experţii pot fi găsiţi şi la nivel local deoarece aceştia uneori pot accesa mai uşor informaţii locale.
        În general, datele solicitate pentru pregătirea RIM trebuie să poată fi colectate fără eforturi financiare care să depăşească beneficiul de mediu. De exemplu pentru evaluarea impactului emisiilor unui proiect rezidenţial asupra aerului înconjurător este necesar să se cunoască calitatea aerului înconjurător înainte de realizarea proiectului. Aceasta se poate alfa prin sesiuni de măsurători ale concentraţiei diverşilor poluanţi în aer. Costurile pentru astfel de măsurători pot fi mari iar rezultatul măsurătorilor nu este cu mult mai precis decât rezultatele monitorizării calităţii aerului prin staţiile de monitorizare existente. Astfel nu se justifică o solicitare de măsurători speciale pentru proiectul respectiv, atât timp cât există date de monitorizare a calităţii aerului, care pot fi extrapolate la amplasamentul proiectului.
     Uneori informaţiile necesare pot fi greu de găsit; în unele cazuri, pot fi utilizaţi indicatori indirecţi care pot furniza informaţii de mediu în mod indirect. De exemplu, lipsa datelor de monitorizare a calităţii aerului dintr-o zonă urbană ar putea fi rezolvată dacă există date care evidenţiază tendinţele fluxurilor/volumelor de trafic în timp sau tendinţele emisiilor din surse staţionare. Ipotezele privind mediul pot fi generate şi alte date disponibile şi pot fi utile în determinarea relevanţei impactului. Datele pot fi, de asemenea, colectate din surse disponibile în temeiul altor reglementări europene - de exemplu, Directiva privind habitatele, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin sau Directiva-cadru privind apa.
        Experţii ar trebui să fie conştienţi de faptul că sursele de date pot diferi de la caz la caz, iar cea mai avansată metodă de colectare a datelor poate să nu fie cea mai bună întotdeauna. În unele cazuri, cercetarea de birou poate fi mai eficientă decât sondajele pe teren, iar Google Earth poate fi la fel de util ca imaginile din satelit achiziţionate special.
        Unele surse tipice de informaţii utilizate pentru colectarea datelor în etapa de definire a domeniului evaluării sunt enumerate mai jos.
        ● Baze de date naţionale/regionale ale evaluărilor impactului asupra mediului anterioare;
     ● Datele colectate în temeiul altei legislaţii UE (în special Directiva SEA şi Directiva INSPIRE);
        ● Baze de date la nivel european şi alte baze de date internaţionale;
        ● Experţi la nivel local; şi
        ● Investigaţii primare efectuate de experţi competenţi.

        Exemple de baze de date de mediu sunt:
        ● Date generale
        o Comisia Europeană - baza de date Eurostat;
        o Agenţia Europeană de Mediu (inclusiv emisiile naţionale, apa, acoperirea terenurilor etc.);
        o Reţeaua europeană de informare şi observare a mediului (EIONET);
        o Copernicus (anterior, Global Monitoring for Environment and Security);
        o Infrastructura pentru informaţii spaţiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE);
        o Organizaţia Naţiunilor Unite pentru protecţia mediului.

        ● Date privind biodiversitatea şi schimbările climatice
        o Sistemul de informare a biodiversităţii pentru Europa (BISE);
        o Unitatea globală de informare în materie de biodiversitate (GBIF);
        o Natura 2000 Network Viewer;
        o Raportarea în temeiul Directivei privind habitatele şi a Directivei privind păsările
        o Baza de date comună privind zonele desemnate la nivel naţional (CDDA) gestionată de Agenţia Europeană de Mediu
        o Evaluările ecosistemelor (MAES)
        o Grupul pentru Observarea Pământului - Reţeaua de observare a biodiversităţii (GEO BON);
        o EuMon (specii şi habitate de interes comunitar);
        o Centrul de distribuire a datelor IPCC.

        ● Date privind apele şi mediul marin
        o Sistemul european de informaţii privind apa (WISE);
        o Reţeaua europeană de observare a mediului marin (EMODNET);
        o Sistemul de informaţii privind mediul marin (EMIS);
        o Atlasul european al mărilor.

        ● Date privind chimicalele şi industria
        o Înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH);
        o Sistemul de raportare a accidentelor majore (MARS);
        o Centrul comunitar de documentare privind riscurile industriale (CDCIR);
        o Registrul european/naţional al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi (PRTR).



    4.1.4.4. Pasul 4 - Măsuri de monitorizare
        Mai jos sunt câteva sugestii practice pe care titularii şi experţii le pot lua în considerare la proiectarea măsurilor de monitorizare şi care pot fi deja luate în considerare în timpul stabilirii domeniului evaluării:
        ● Măsurile de monitorizare trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite implementarea corectă - parametrii, frecvenţa, metodele, responsabilităţile şi resursele trebuie identificate în avans.
        ● ACPM trebuie să se asigure că rezultatele monitorizării vor fi evaluate de autorităţile competente, denumind această autoritate dacă este relevant (acest lucru se poate face prin inspecţie aleatorie). În loc să efectueze monitorizarea individuală a fiecărui proiect, măsurile ar putea fi coordonate la un nivel mai înalt (depinzând de Proiectele care pot avea loc într-o varietate de foruri diferite, cum ar fi planurile municipale, printr-o SEA sau mai informal). Aceasta ar putea implica dezvoltarea unei baze de date care să reducă timpul petrecut în sondajele de teren extinse şi să faciliteze evaluările de mediu viitoare pentru proiectele similare. O astfel de bază de date ar fi, de asemenea, strâns legată de monitorizarea rezultatelor proiectelor în derulare.
        ● În măsura în care este rezonabil, măsurile de monitorizare ar trebui să aibă capacitatea de a identifica orice efecte adverse neprevăzute, ceea ce înseamnă că trebuie să ia în considerare starea mediului afectat, precum şi impacturile specifice (de exemplu emisiile, utilizarea resurselor) generate de proiect. Rezultatele monitorizării sunt puse la dispoziţia autorităţilor competente şi a publicului.



    4.1.5. Liste de control pentru stabilirea semnificaţiei efectelor în etapa de definire a domeniului evaluării
        ACPM intră în mai multe detalii faţă de etapa de încadrare şi analizează proiectul mai atent, încercând să evidenţieze efectele care pot fi semnificative. Pentru a uşura această etapă, se propun liste de control care sunt structurate astfel:
        ● Lista de control privind caracteristicile proiectului - de unde rezultă aspectele care pot cauza efecte asupra unor factori de mediu, precum şi factorii de mediu potenţial afectaţi.
        ● Lista de control privind receptorii - de unde rezultă senzitivitatea receptorilor asupra cărora acţionează efectele identificate în prima listă.

        Astfel, dacă în prima listă se identifică un efect asupra unui factor de mediu, atunci factorul de mediu este analizat în a doua listă. Dacă efectul este semnificativ şi valoarea receptorului este mare, atunci semnificaţia generală a efectului poate fi majoră.
        Propunerea înaintată de titular împreună cu rezultatul aplicării listelor de control, sunt cumulate de ACPM în vederea identificării efectelor semnificative care să fie detaliate în RIM. Identificarea efectelor semnificative rămâne şi în această etapă, elementul subiectiv al evaluării.
        Tabelul 13 - Lista de control pentru etapa de definire a domeniului evaluării - întrebări privind caracteristicile proiectului

┌────────────────────┬──┬──────────┬─────────────┐
│ │ │ │Este posibil │
│Întrebări ce vor fi │DA│Care │ca efectul │
│considerate în etapa│/ │componente│asupra │
│de stabilire a │Nu│de mediu │componentei │
│domeniului evaluării│/ │pot fi │să fie │
│ │? │afectate? │semnificativ?│
│ │ │ │De ce? │
├────────────────────┴──┴──────────┴─────────────┤
│1. Construcţia, operarea sau dezafectarea │
│Proiectului vor implica acţiuni care vor provoca│
│schimbări fizice ale amplasamentului │
│(topografie, utilizare a terenurilor, schimbări │
│în corpurile apă, etc.)? │
├───┬────────────────┬──┬──────────┬─────────────┤
│ │Schimbarea │ │ │ │
│ │permanentă sau │ │ │ │
│ │temporară a │ │ │ │
│ │folosinţei │ │ │ │
│ │terenului, │ │ │ │
│ │modului de │ │ │ │
│1. │acoperire sau │ │ │ │
│ │topografiei, │ │ │ │
│ │inclusiv │ │ │ │
│ │creşterea │ │ │ │
│ │gradului de │ │ │ │
│ │folosire a │ │ │ │
│ │terenului? │ │ │ │
│ │Efecte vizuale │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Eliberarea │ │ │ │
│ │terenului │ │ │ │
│2. │existent de │ │ │ │
│ │vegetaţie şi │ │ │ │
│ │clădiri? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Creare de noi │ │ │ │
│3. │folosinţe a │ │ │ │
│ │terenului? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Investigaţii │ │ │ │
│ │preliminare │ │ │ │
│4. │fazei de │ │ │ │
│ │construcţie (ex.│ │ │ │
│ │Teste de sol, │ │ │ │
│ │foraje)? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│5. │Lucrări de │ │ │ │
│ │construcţii? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│6. │Lucrări de │ │ │ │
│ │demolare? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Amplasamente │ │ │ │
│ │temporare │ │ │ │
│ │folosite pentru │ │ │ │
│7. │lucrările de │ │ │ │
│ │construcţii sau │ │ │ │
│ │locuinţe pentru │ │ │ │
│ │constructori? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Construcţii │ │ │ │
│ │supraterane, │ │ │ │
│ │structuri sau │ │ │ │
│8. │lucrări de │ │ │ │
│ │terasament, │ │ │ │
│ │inclusive │ │ │ │
│ │excavaţii? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Lucrări │ │ │ │
│9. │subterane │ │ │ │
│ │inclusive mine │ │ │ │
│ │sau tunele? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Lucrări de │ │ │ │
│10.│îmbunătăţiri │ │ │ │
│ │funciare? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│11.│Dragare? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Structuri │ │ │ │
│12.│costiere (ex. │ │ │ │
│ │diguri maritime)│ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│13.│Structuri │ │ │ │
│ │marine? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Procese de │ │ │ │
│14.│producţie şi │ │ │ │
│ │fabricaţie? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Construcţii │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │
│15.│depozitarea │ │ │ │
│ │mărfurilor şi │ │ │ │
│ │materialelor? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Instalaţii │ │ │ │
│ │pentru tratarea │ │ │ │
│ │sau eliminarea │ │ │ │
│16.│deşeurilor │ │ │ │
│ │solide sau a │ │ │ │
│ │efluenţilor │ │ │ │
│ │lichizi? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Construcţii │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │
│17.│adăpostirea │ │ │ │
│ │muncitorilor pe │ │ │ │
│ │durate mari de │ │ │ │
│ │timp? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Intensificarea │ │ │ │
│ │traficului de │ │ │ │
│18.│orice fel in │ │ │ │
│ │timpul etapei de│ │ │ │
│ │construcţie sau │ │ │ │
│ │funcţionare? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Rute noi sau │ │ │ │
│ │modificate de │ │ │ │
│ │drumuri, căi │ │ │ │
│ │ferate, aeriene,│ │ │ │
│ │căi de transport│ │ │ │
│19.│pe apă sau alte │ │ │ │
│ │infrastructuri, │ │ │ │
│ │inclusiv staţii,│ │ │ │
│ │porturi, │ │ │ │
│ │aeroporturi etc.│ │ │ │
│ │? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Închiderea sau │ │ │ │
│ │devierea rutelor│ │ │ │
│ │existente de │ │ │ │
│20.│transport sau │ │ │ │
│ │infrastructura │ │ │ │
│ │conducând la │ │ │ │
│ │modificări de │ │ │ │
│ │trafic ? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Linii de │ │ │ │
│ │transport │ │ │ │
│21.│electric sau │ │ │ │
│ │conducte, noi │ │ │ │
│ │sau modificate? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Îndiguire, │ │ │ │
│ │barare, │ │ │ │
│ │desecare, │ │ │ │
│ │regularizare sau│ │ │ │
│22.│alte schimbări │ │ │ │
│ │în hidrologia │ │ │ │
│ │cursurilor de │ │ │ │
│ │apă sau a │ │ │ │
│ │acviferelor? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│23.│Traversări de │ │ │ │
│ │râuri? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Prelevarea sau │ │ │ │
│ │transferul apei │ │ │ │
│24.│din subteran sau│ │ │ │
│ │din ape de │ │ │ │
│ │suprafaţă? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Modificări de │ │ │ │
│ │cursuri de apă │ │ │ │
│25.│sau de teren │ │ │ │
│ │afectând │ │ │ │
│ │drenarea sau │ │ │ │
│ │scurgerea apei? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Transport de │ │ │ │
│ │persoane sau │ │ │ │
│ │materiale │ │ │ │
│26.│necesare în │ │ │ │
│ │timpul fazelor │ │ │ │
│ │de construcţie, │ │ │ │
│ │funcţionare sau │ │ │ │
│ │dezafectare? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Demontarea sau │ │ │ │
│ │scoaterea din │ │ │ │
│ │funcţiune pe │ │ │ │
│27.│perioade mari de│ │ │ │
│ │timp, sau │ │ │ │
│ │lucrări de │ │ │ │
│ │restaurare? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Activităţi care │ │ │ │
│ │continuă pe │ │ │ │
│ │parcursul │ │ │ │
│28.│scoaterii din │ │ │ │
│ │funcţiune şi │ │ │ │
│ │care pot avea un│ │ │ │
│ │impact asupra │ │ │ │
│ │mediului? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Aflux permanent │ │ │ │
│29.│sau temporar de │ │ │ │
│ │populaţie? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Introducerea de │ │ │ │
│30.│specii │ │ │ │
│ │neautohtone? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Pierderea unor │ │ │ │
│ │specii native │ │ │ │
│31.│sau a │ │ │ │
│ │diversităţii │ │ │ │
│ │genetice? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Pierderea │ │ │ │
│ │ariilor │ │ │ │
│32.│protejate/cu │ │ │ │
│ │biodiversitate │ │ │ │
│ │bogată? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│33.│Orice alte │ │ │ │
│ │acţiuni? │ │ │ │
├───┴────────────────┴──┴──────────┴─────────────┤
│2. Proiectul, în etapa de construcţie sau de │
│operare, va folosi resurse naturale ca teren, │
│apă, materiale sau energie, sau orice alte │
│resurse care sunt neregenerabile sau există în │
│cantitate mică? │
├───┬────────────────┬──┬──────────┬─────────────┤
│ │Terenuri, in │ │ │ │
│ │special terenuri│ │ │ │
│ │aflate în stare │ │ │ │
│1. │naturală │ │ │ │
│ │(virgine) sau │ │ │ │
│ │terenuri │ │ │ │
│ │agricole? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│2. │Apă? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│3, │Minerale? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│4. │Agregate/ │ │ │ │
│ │compuşi? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│5. │Păduri şi │ │ │ │
│ │material lemnos?│ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Energie, │ │ │ │
│6, │inclusiv │ │ │ │
│ │electricitate şi│ │ │ │
│ │combustibili? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│7, │Orice alte │ │ │ │
│ │resurse? │ │ │ │
├───┴────────────────┴──┴──────────┴─────────────┤
│3. Proiectul presupune folosirea, depozitarea, │
│transportul, manevrarea sau producerea de │
│substanţe sau materiale care pot fi dăunătoare │
│sănătăţii populaţiei sau mediului, sau care pot │
│spori temerile ca proiectul ar avea un risc │
│pentru sănătatea populaţiei? │
├───┬────────────────┬──┬──────────┬─────────────┤
│ │Proiectul │ │ │ │
│ │implică │ │ │ │
│ │folosirea de │ │ │ │
│ │substanţe sau │ │ │ │
│ │materiale care │ │ │ │
│ │sunt riscante │ │ │ │
│1. │sau toxice │ │ │ │
│ │pentru sănătatea│ │ │ │
│ │populaţiei sau │ │ │ │
│ │pentru mediu │ │ │ │
│ │(flora, fauna, │ │ │ │
│ │alimentare cu │ │ │ │
│ │apă)? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Proiectul va │ │ │ │
│ │modifica │ │ │ │
│ │incidenţa │ │ │ │
│ │bolilor sau va │ │ │ │
│2. │afecta vectorii │ │ │ │
│ │de boala (ex. │ │ │ │
│ │boli generate de│ │ │ │
│ │insecte sau de │ │ │ │
│ │ape contaminate │ │ │ │
│ │sau poluate)? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Proiectul va │ │ │ │
│ │afecta │ │ │ │
│ │bunăstarea │ │ │ │
│3. │populaţiei (ex. │ │ │ │
│ │prin schimbarea │ │ │ │
│ │condiţiilor de │ │ │ │
│ │viaţă)? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Există grupuri │ │ │ │
│ │de populaţie │ │ │ │
│ │vulnerabile în │ │ │ │
│ │mod special, │ │ │ │
│4. │care pot fi │ │ │ │
│ │afectate de │ │ │ │
│ │proiect (ex. │ │ │ │
│ │pacienţi │ │ │ │
│ │spitalizaţi, │ │ │ │
│ │bătrâni)? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│5. │Orice alte │ │ │ │
│ │cauze? │ │ │ │
├───┴────────────────┴──┴──────────┴─────────────┤
│4. Proiectul va produce deşeuri solide in timpul│
│construirii, funcţionării sau încetării │
│activităţii? \ │
├───┬────────────────┬──┬──────────┬─────────────┤
│ │Materiale │ │ │ │
│1. │excavate, steril│ │ │ │
│ │sau deşeuri de │ │ │ │
│ │mină? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Deşeuri │ │ │ │
│2. │orăşeneşti │ │ │ │
│ │(menajere si/sau│ │ │ │
│ │comerciale)? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Deşeuri │ │ │ │
│ │periculoase sau │ │ │ │
│3. │toxice (inclusiv│ │ │ │
│ │deşeuri │ │ │ │
│ │radioactive)? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Alte deşeuri din│ │ │ │
│4. │procese │ │ │ │
│ │industriale? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│5. │Surplus de │ │ │ │
│ │produse? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Nămol de │ │ │ │
│6. │canalizare sau │ │ │ │
│ │din staţia de │ │ │ │
│ │epurare? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Deşeuri │ │ │ │
│7. │provenite din │ │ │ │
│ │construcţii sau │ │ │ │
│ │demolări? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Maşini sau │ │ │ │
│8. │echipamente care│ │ │ │
│ │nu mai sunt │ │ │ │
│ │utilizate? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Soluri sau alte │ │ │ │
│9. │materiale │ │ │ │
│ │contaminate? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│10.│Deşeuri din │ │ │ │
│ │agricultură? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│11.│Orice alte │ │ │ │
│ │deşeuri solide? │ │ │ │
├───┴────────────────┴──┴──────────┴─────────────┤
│5. Proiectul va avea ca efect emiterea în aer de│
│poluanţi sau orice alte substanţe periculoase, │
│toxice sau nocive? │
├───┬────────────────┬──┬──────────┬─────────────┤
│ │Emisii la │ │ │ │
│ │arderea │ │ │ │
│1. │combustibililor │ │ │ │
│ │fosili, din │ │ │ │
│ │surse staţionare│ │ │ │
│ │sau mobile? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Emisii din │ │ │ │
│2. │procesele de │ │ │ │
│ │producţie? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Emisii de la │ │ │ │
│ │manevrarea │ │ │ │
│ │materialelor, │ │ │ │
│3. │inclusiv │ │ │ │
│ │depozitarea sau │ │ │ │
│ │transportul │ │ │ │
│ │acestora? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Emisii de │ │ │ │
│ │activităţi de │ │ │ │
│ │construcţie, │ │ │ │
│4. │inclusiv din │ │ │ │
│ │instalaţii │ │ │ │
│ │tehnice şi │ │ │ │
│ │echipamente │ │ │ │
│ │aferente │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Praf sau │ │ │ │
│ │mirosuri din │ │ │ │
│ │manevrarea │ │ │ │
│ │materialelor, │ │ │ │
│5. │inclusiv │ │ │ │
│ │materiale de │ │ │ │
│ │construcţie, ape│ │ │ │
│ │uzate şi │ │ │ │
│ │deşeuri? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Emisii de la │ │ │ │
│6. │incinerarea │ │ │ │
│ │deşeurilor? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Emisii din │ │ │ │
│ │arderea │ │ │ │
│ │deşeurilor în │ │ │ │
│ │aer liber (ex. │ │ │ │
│7. │resturi de la │ │ │ │
│ │operaţiunile de │ │ │ │
│ │tăiere sau din │ │ │ │
│ │activitatea de │ │ │ │
│ │construcţii)? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│8. │Emisii din orice│ │ │ │
│ │alte surse? │ │ │ │
├───┴────────────────┴──┴──────────┴─────────────┤
│6. Proiectul va cauza zgomote şi vibraţii sau va│
│avea ca efect radiaţie luminoasa, termica sau │
│alte forme de radiaţii electromagnetice? │
├───┬────────────────┬──┬──────────┬─────────────┤
│ │Din exploatarea │ │ │ │
│ │echipamentelor │ │ │ │
│ │ca de ex. │ │ │ │
│1. │motoare, │ │ │ │
│ │instalaţii │ │ │ │
│ │tehnice de │ │ │ │
│ │ventilare, │ │ │ │
│ │concasoare? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Din procese │ │ │ │
│2. │industriale sau │ │ │ │
│ │similare │ │ │ │
│ │acestora? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│3. │Din construcţii │ │ │ │
│ │sau demolări? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│4. │Din explozii sau│ │ │ │
│ │din săpături? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Din traficul │ │ │ │
│5. │generat de │ │ │ │
│ │lucrările de │ │ │ │
│ │construcţie? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Din sisteme de │ │ │ │
│6. │iluminare sau │ │ │ │
│ │răcire? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Din surse de │ │ │ │
│ │radiaţii │ │ │ │
│ │electromagnetică│ │ │ │
│ │(considerând │ │ │ │
│ │efectele asupra │ │ │ │
│1. │populaţiei sau │ │ │ │
│ │asupra │ │ │ │
│ │eventualelor │ │ │ │
│ │echipamente │ │ │ │
│ │sensibile aflate│ │ │ │
│ │in apropiere) │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│8. │Din orice alte │ │ │ │
│ │surse? │ │ │ │
├───┴────────────────┴──┴──────────┴─────────────┤
│7. Proiectul va conduce la riscul de contaminare│
│a solului sau apei prin emisiile de poluanţi pe │
│terenuri sau în ape de suprafaţă, ape subterane,│
│ape de coastă sau ape marine? │
├───┬────────────────┬──┬──────────┬─────────────┤
│ │Din manevrarea, │ │ │ │
│ │depozitarea sau │ │ │ │
│1. │deversarea de │ │ │ │
│ │materiale │ │ │ │
│ │periculoase sau │ │ │ │
│ │toxice? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │De la │ │ │ │
│ │descărcarea de │ │ │ │
│ │ape de │ │ │ │
│ │canalizare sau a│ │ │ │
│2. │altor efluenţi │ │ │ │
│ │(indiferent dacă│ │ │ │
│ │aceştia sunt sau│ │ │ │
│ │nu epuraţi) în │ │ │ │
│ │ape sau sol? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Prin depunerea │ │ │ │
│ │în ape sau pe │ │ │ │
│ │sol a altor │ │ │ │
│3. │efluenţi │ │ │ │
│ │(indiferent dacă│ │ │ │
│ │aceştia sunt sau│ │ │ │
│ │nu epuraţi) în │ │ │ │
│ │ape sau sol? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│4. │Din oricare alte│ │ │ │
│ │surse? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Există riscul │ │ │ │
│ │ca, pe termen │ │ │ │
│ │lung, poluanţii │ │ │ │
│5. │care provin din │ │ │ │
│ │aceste surse să │ │ │ │
│ │se acumuleze în │ │ │ │
│ │mediu? │ │ │ │
├───┴────────────────┴──┴──────────┴─────────────┤
│8: Există riscul ca, în timpul construirii sau │
│funcţionării proiectului să se producă accidente│
│care pot afecta sănătatea populaţiei sau │
│mediului? │
├───┬────────────────┬──┬──────────┬─────────────┤
│ │Din explozii, │ │ │ │
│ │deversări, │ │ │ │
│ │incendii, etc., │ │ │ │
│ │depozitarea, │ │ │ │
│1. │manipularea, │ │ │ │
│ │folosirea sau │ │ │ │
│ │producerea de │ │ │ │
│ │substanţe │ │ │ │
│ │periculoase sau │ │ │ │
│ │toxice? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Din evenimente │ │ │ │
│ │care se situează│ │ │ │
│ │în afara │ │ │ │
│ │condiţiilor │ │ │ │
│ │normale ale │ │ │ │
│2. │protecţiei │ │ │ │
│ │mediului (ex. │ │ │ │
│ │avarierea │ │ │ │
│ │sistemelor │ │ │ │
│ │pentru controlul│ │ │ │
│ │poluării)? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│3. │Din orice alte │ │ │ │
│ │cauze? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Proiectul poate │ │ │ │
│ │fi afectat de │ │ │ │
│ │dezastre │ │ │ │
│ │naturale care │ │ │ │
│4. │conduc la pagube│ │ │ │
│ │pentru mediu │ │ │ │
│ │(ex. inundaţii, │ │ │ │
│ │cutremure, │ │ │ │
│ │alunecări de │ │ │ │
│ │teren etc.)? │ │ │ │
├───┴────────────────┴──┴──────────┴─────────────┤
│9. Proiectul va conduce la schimbări sociale/ │
│impact asupra populaţiei, de exemplu în │
│demografie, stil de viaţă tradiţional, ocuparea │
│forţei de muncă? │
├───┬────────────────┬──┬──────────┬─────────────┤
│ │Schimbări în │ │ │ │
│ │structura │ │ │ │
│ │populaţiei; │ │ │ │
│1. │număr, vârsta, │ │ │ │
│ │ocupaţie, │ │ │ │
│ │grupuri sociale,│ │ │ │
│ │etc.? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Prin strămutarea│ │ │ │
│ │populaţiei sau │ │ │ │
│ │demolarea de │ │ │ │
│ │locuinţe, │ │ │ │
│ │localităţi sau │ │ │ │
│2. │facilităţi ale │ │ │ │
│ │localităţilor? │ │ │ │
│ │(ex. şcoli, │ │ │ │
│ │spitale, │ │ │ │
│ │instituţii │ │ │ │
│ │sociale) │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Prin migrarea │ │ │ │
│ │unor locuitori │ │ │ │
│3. │veniţi din alte │ │ │ │
│ │localităţi sau │ │ │ │
│ │prin crearea de │ │ │ │
│ │comunităţi noi? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Prin │ │ │ │
│ │suprasolicitarea│ │ │ │
│ │utilităţilor sau│ │ │ │
│ │serviciilor │ │ │ │
│4. │locale, ca de │ │ │ │
│ │ex. cele pentru │ │ │ │
│ │locuire, │ │ │ │
│ │educaţie, │ │ │ │
│ │sănătate? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Prin crearea de │ │ │ │
│ │locuri de muncă │ │ │ │
│ │în timpul fazei │ │ │ │
│ │de construcţie │ │ │ │
│ │sau funcţionare │ │ │ │
│ │sau, invers, │ │ │ │
│5. │prin reducerea │ │ │ │
│ │locurilor de │ │ │ │
│ │muncă │ │ │ │
│ │disponibile cu │ │ │ │
│ │efecte asupra │ │ │ │
│ │şomajului şi a │ │ │ │
│ │economiei? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│6. │Orice alte │ │ │ │
│ │cauze? │ │ │ │
├───┴────────────────┴──┴──────────┴─────────────┤
│10. Există alţi factori care pot fi luaţi în │
│considerare cum ar fi dezvoltarea consecventă │
│care ar putea conduce la efecte asupra mediului │
│sau la potenţialul de impact cumulat cu alte │
│activităţi existente sau planificate în │
│localitate? │
├───┬────────────────┬──┬──────────┬─────────────┤
│ │Ca urmare a │ │ │ │
│ │proiectului, vor│ │ │ │
│ │fi imperios │ │ │ │
│ │necesare │ │ │ │
│ │dezvoltări │ │ │ │
│ │ulterioare care │ │ │ │
│ │ar putea avea un│ │ │ │
│ │impact │ │ │ │
│1. │semnificativ │ │ │ │
│ │asupra mediului,│ │ │ │
│ │ca de ex. mai │ │ │ │
│ │multe locuinţe, │ │ │ │
│ │drumuri noi, │ │ │ │
│ │unităţi │ │ │ │
│ │industriale │ │ │ │
│ │suport sau │ │ │ │
│ │utilităţi noi, │ │ │ │
│ │etc.? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Proiectul va │ │ │ │
│ │conduce la │ │ │ │
│ │dezvoltarea │ │ │ │
│ │facilităţilor │ │ │ │
│ │suport, │ │ │ │
│ │dezvoltarea │ │ │ │
│ │industriilor │ │ │ │
│ │auxiliare sau │ │ │ │
│ │alte dezvoltări │ │ │ │
│ │care ar putea │ │ │ │
│ │avea un impact │ │ │ │
│ │asupra mediului │ │ │ │
│ │ex.: │ │ │ │
│2. │- Infrastructura│ │ │ │
│ │suport (drumuri,│ │ │ │
│ │alimentare cu │ │ │ │
│ │energie, │ │ │ │
│ │tratarea │ │ │ │
│ │deşeurilor sau │ │ │ │
│ │apei uzate │ │ │ │
│ │etc.)? │ │ │ │
│ │- Dezvoltarea │ │ │ │
│ │locuinţelor? │ │ │ │
│ │- Industria │ │ │ │
│ │extractive? │ │ │ │
│ │- Industria │ │ │ │
│ │alimentară │ │ │ │
│ │- Altele? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Proiectul ar │ │ │ │
│ │putea limita │ │ │ │
│ │modul de │ │ │ │
│ │folosire │ │ │ │
│3. │ulterioară a │ │ │ │
│ │amplasamentului │ │ │ │
│ │astfel încât să │ │ │ │
│ │existe un impact│ │ │ │
│ │semnificativ │ │ │ │
│ │asupra mediului?│ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Proiectul va │ │ │ │
│ │constitui un │ │ │ │
│4. │precedent pentru│ │ │ │
│ │o dezvoltare │ │ │ │
│ │viitoare? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Proiectul va │ │ │ │
│ │avea efecte │ │ │ │
│ │cumulative │ │ │ │
│ │datorită │ │ │ │
│5. │vecinătăţii cu │ │ │ │
│ │alte proiecte │ │ │ │
│ │existente sau │ │ │ │
│ │planificate şi │ │ │ │
│ │care au efecte │ │ │ │
│ │similare? │ │ │ │
├───┼────────────────┼──┼──────────┼─────────────┤
│ │Proiectul se │ │ │ │
│ │referă la │ │ │ │
│ │sistarea │ │ │ │
│ │definitivă/ │ │ │ │
│6. │dezafectarea │ │ │ │
│ │unor activităţi?│ │ │ │
│ │În acest caz, │ │ │ │
│ │poate exista │ │ │ │
│ │impact │ │ │ │
│ │postînchidere? │ │ │ │
└───┴────────────────┴──┴──────────┴─────────────┘


        Caracteristicile mediului posibil a fi afectat de proiect
        Pentru fiecare caracteristică a proiectului identificată în partea 1, se analizează dacă poate fi afectată una sau mai multe componente de mediu din lista de mai jos.
        Tabelul 14 - Lista de control pentru etapa de definire a domeniului - caracteristicile mediului

┌──────────────────────────────────────┐
│Întrebare - Există caracteristici ale │
│mediului local pe sau în jurul │
│locaţiei proiectului care ar putea fi │
│afectate de proiect? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Zone protejate de legislaţia │
│internaţională sau UE, naţională sau │
│locală pentru protecţia lor ecologică,│
│peisagistică, culturală sau de altă │
│natură, care ar putea fi afectată de │
│Proiect? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Alte zone care sunt importante sau │
│sensibile din motive de ecologie, de │
│ex. │
├──────────────────────────────────────┤
│o Zonele umede, │
├──────────────────────────────────────┤
│o cursuri de apă sau alte corpuri apă,│
├──────────────────────────────────────┤
│o zona de coastă, │
├──────────────────────────────────────┤
│o munţi, │
├──────────────────────────────────────┤
│o păduri sau terenuri împădurite │
├──────────────────────────────────────┤
│• Areale folosite de specii de faună │
│sau floră protejate, importante sau │
│sensibile, de ex. pentru reproducere, │
│cuibărit, hrănire, odihnă, iernare, │
│migraţie, care ar putea fi afectate de│
│Proiect? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Apele interioare, de coastă, marine │
│sau subterane? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Areale de înaltă calitate │
│peisagistică sau decorative? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Areale importante pentru turism şi │
│recreere sau la care publicul are │
│acces larg? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Căi de transport susceptibile de │
│congestionare sau care cauzează │
│probleme de mediu? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Domenii sau caracteristici de │
│importanţă istorică sau culturală? │
├──────────────────────────────────────┤
│Întrebare - Proiectul este într-o │
│locaţie unde este foarte probabil să │
│fie vizibilă pentru mulţi oameni? │
├──────────────────────────────────────┤
│Întrebare - Proiectul este amplasat │
│într-o zonă nedezvoltată anterior, │
│unde va cauza pierderea terenurilor │
│verzi? │
├──────────────────────────────────────┤
│Întrebare - Utilizările terenurilor │
│existente pe sau în jurul │
│amplasamentului proiectului ar putea │
│fi afectate de Proiect? │
│De exemplu: │
├──────────────────────────────────────┤
│• Case, grădini, alte proprietăţi │
│private, │
├──────────────────────────────────────┤
│• Industrie, │
├──────────────────────────────────────┤
│• Comerţ, │
├──────────────────────────────────────┤
│• Recreere, │
├──────────────────────────────────────┤
│• Spaţii publice deschise, │
├──────────────────────────────────────┤
│• Obiective sociale │
├──────────────────────────────────────┤
│• agricultura, │
├──────────────────────────────────────┤
│• silvicultură, │
├──────────────────────────────────────┤
│• turism. │
├──────────────────────────────────────┤
│• exploatări miniere sau cariere │
├──────────────────────────────────────┤
│Întrebare - Există planuri pentru │
│utilizarea ulterioară a terenurilor pe│
│sau în jurul locaţiei care ar putea fi│
│afectată de Proiect? │
├──────────────────────────────────────┤
│Întrebare - Există zone pe sau în │
│jurul locaţiei care sunt dens populate│
│sau construite, care ar putea să fiţi │
│afectaţi de Proiect? │
├──────────────────────────────────────┤
│Întrebare - Există zone pe sau în │
│jurul locaţiei care sunt ocupate de │
│utilizări sensibile ale terenurilor │
│care ar putea fi afectate de Proiect? │
├──────────────────────────────────────┤
│• spitale, │
├──────────────────────────────────────┤
│• şcoli, │
├──────────────────────────────────────┤
│• obiective de cult, │
├──────────────────────────────────────┤
│• Obiective sociale │
├──────────────────────────────────────┤
│Întrebare - Există zone pe sau în │
│jurul locaţiei care conţin resurse │
│importante, de înaltă calitate sau cu │
│disponibilitate scăzută care ar putea │
│fi afectate de Proiect? De exemplu: │
├──────────────────────────────────────┤
│• resursele de apă subterană, │
├──────────────────────────────────────┤
│• apele de suprafaţă. │
├──────────────────────────────────────┤
│• silvicultură, │
├──────────────────────────────────────┤
│• agricultura. │
├──────────────────────────────────────┤
│• pescuit. │
├──────────────────────────────────────┤
│• turism │
├──────────────────────────────────────┤
│• minerale. │
├──────────────────────────────────────┤
│Întrebare - Există zone pe sau în │
│jurul locaţiei Proiectului care sunt │
│deja poluate, de ex. acelea în care │
│standardele de calitatea mediului sunt│
│depăşite sau acelea în care solul sau/│
│şi apele subterane sunt contaminate, │
│care ar putea fi afectate de proiect? │
├──────────────────────────────────────┤
│Întrebare - Localizarea proiectului │
│este susceptibilă la cutremure, │
│prăbuşiri/alunecări de teren, eroziune│
│sau condiţii climatice extreme sau │
│adverse, de ex. inversiuni de │
│temperatură, ceaţă, vânt puternic, │
│etc., care pot afecta proiectul şi │
│determina astfel efecte asupra │
│mediului? │
├──────────────────────────────────────┤
│Întrebare - Este probabil ca proiectul│
│să afecteze starea fizică a factorilor│
│de mediu? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Mediul atmosferic, inclusiv │
│microclimatul şl condiţiile climatice │
│locale şi la scară mal largă? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Apă - de ex. cantităţi, debite sau │
│niveluri ale râurilor, lacurilor, │
│apelor subterane, estuare, ape │
│costiere sau marine? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Solurile - de ex. cantităţi, │
│adâncimi, umiditate, stabilitate sau │
│erodabilitate a solurilor? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Condiţii geologice? │
├──────────────────────────────────────┤
│Întrebare - S-ar putea ca emisiile │
│Proiectului să aibă efecte asupra │
│calităţii factorilor de mediu? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Calitatea aerului? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Schimbările climatice şi distrugerea│
│stratului de ozon? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Calitatea apei - râuri, lacuri, ape │
│subterane, estuare, ape costiere sau │
│marine? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Starea nutriţională şi eutrofizarea │
│apei? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Acidifierea solurilor sau a apei? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Solurile? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Peisaj? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Zgomotul? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Temperatura, radiaţia luminoasă sau │
│electromagnetică, inclusiv │
│interferenţele electrice? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Productivitatea sistemelor naturale │
│sau agricole? │
├──────────────────────────────────────┤
│Întrebare - Este probabil ca proiectul│
│să afecteze disponibilitatea sau │
│deficitul de resurse la nivel local │
│sau global? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Combustibili fosili? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Apa? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Minerale şi agregate? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Cherestea? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Alte resurse neregenerabile? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Capacitatea infrastructurii în │
│localitate - apă, canalizare, generare│
│şi transmisie de energie electrică, │
│telecomunicaţii, căi rutiere de │
│transport a deşeurilor, căi feroviare?│
├──────────────────────────────────────┤
│Întrebare - Este probabil ca proiectul│
│să afecteze sănătatea umană sau │
│comunitatea sau bunăstarea │
│comunităţii? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Calitatea sau toxicitatea aerului, │
│apei, alimentelor şi a altor produse │
│consumate de oameni? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Morbiditatea sau mortalitatea │
│persoanelor, comunităţilor sau │
│populaţiilor prin expunerea la │
│poluare? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Apariţia sau distribuţia vectorilor │
│bolii, inclusiv a insectelor? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Vulnerabilitatea persoanelor, a │
│comunităţilor sau a populaţiilor la │
│boli? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Sentimentul individual al │
│securităţii personale? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Coeziune şi identitate comunitară? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Identitatea şi asociaţiile │
│culturale? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Drepturile minorităţilor? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Condiţii de locuire? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Ocuparea forţei de muncă şi │
│calitatea locurilor de muncă? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Condiţii economice? │
├──────────────────────────────────────┤
│• Instituţii sociale? │
└──────────────────────────────────────┘





    4.2. ETAPA DE ÎNTOCMIRE A RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI (RIM)
    4.2.1. Cerinţe legislative pentru întocmirea RIM
        După ce titularul primeşte îndrumarul rezultat în urma derulării etapei de definire a domeniului, pregăteşte şi transmite raportul privind impactul asupra mediului (RIM), conform Art. 11 - 14 şi Anexa 4 din Lege.
    Conform art. 11 alin. (2) din Lege, RIM trebuie să includă cel puţin:
    a) o descriere a proiectului, cuprinzând informaţii referitoare la amplasarea, concepţia, dimensiunea şi alte caracteristici relevante ale acestuia;
    b) o descriere a eventualelor efecte semnificative ale proiectului asupra mediului;
    c) o descriere a caracteristicilor proiectului şi/sau a măsurilor vizate pentru evitarea, prevenirea ori reducerea şi, dacă este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului;
    d) o descriere a alternativelor rezonabile examinate de titularul proiectului, care sunt relevante pentru proiect şi caracteristicile sale specifice precum şi o expunere a principalelor motive care stau la baza alegerii sale, ţinând seama de efectele proiectului asupra mediului;
    e) un rezumat netehnic al informaţiilor prevăzute la lit. a) - d);
    f) orice alte informaţii suplimentare relevante specificate în anexa nr. 4 în funcţie de caracteristicile specifice ale unui anumit proiect sau tip de proiect şi de aspectele de mediu care ar putea fi afectate.

        La art. 11, alineatul (5) din Lege se precizează că RIM se bazează pe îndrumar şi include informaţiile care pot fi solicitate în scopul stabilirii unei concluzii motivate privind efectele semnificative ale proiectului asupra mediului, luând în considerare actualele cunoştinţe şi metode de evaluare. Conform art. 5 din Directiva EIM, "[...] raportul de evaluare a impactului asupra mediului [...] include informaţii care pot fi solicitate în mod rezonabil [...]". Astfel, chiar dacă Legea nu precizează acest lucru, se subînţelege că informaţiile care trebuie incluse în RIM se solicită în mod rezonabil. Nu trebuie solicitate informaţii care se colectează foarte greu, necesită investigaţii foarte complexe sau care sunt disponibile doar la anumiţi experţi, atât timp cât aceste informaţii nu ajută în mod determinant procesul de evaluare.
    Articolul 11 din Lege mai prevede că autorităţile publice care deţin informaţii relevante pentru evaluarea efectelor proiectului, sunt obligate să pună aceste informaţii la dispoziţia titularului de proiect. De asemenea, la întocmirea RIM trebuie să se ţină seama de rezultatele evaluărilor relevante efectuate în temeiul altor prevederi legale, pentru a se evita suprapunerea evaluărilor.
    Articolul 12 din Lege conţine prevederi pentru asigurarea calităţii RIM, astfel:
        ● Titularul de proiect trebuie să se asigure că RIM şi celelalte studii solicitate în procedura EIM (EA, SEICA, RS, PPAM) sunt întocmite de experţi a căror competenţă este recunoscută conform legislaţiei specifice în vigoare. Studiile privind impactul asupra sănătăţii umane, asupra patrimoniului cultural şi asupra corpurilor de apă se realizează de experţi atestaţi de către autorităţile cu responsabilităţi în domeniul respectiv.
        ● ACPM se asigură că dispune de expertiza necesară sau are acces la aceasta pentru examinarea RIM sau a celorlalte studii (EA, SEICA, RS, PPAM). Dacă este necesar, ACPM angajează expertiză externă. Dacă este necesar, ACPM solicită titularului informaţii suplimentare RELEVANTE pentru stabilirea concluziei motivate.

    Legea prevede la art. 13 că RIM se realizează pe baza informaţiilor şi concluziilor rezultate din studiile conexe relevante şi este însoţit de acestea, precum şi de un rezumat netehnic:
    a) studiul EA întocmit conform conţinutului cadru prevăzut în ghidul metodologic privind EA;
    b) SEICA cu conţinutul prevăzut de legislaţia specifică;
    c) PPAM sau RS, pentru acele proiecte care se supun prevederilor Legii nr. 59/2016, cu conţinutul prevăzut de legislaţia specifică;
    d) rezumatul netehnic al informaţiilor furnizate în cadrul raportului privind impactul asupra mediului.

        RIM se supune comentariilor şi observaţiilor publicului, a cărui propuneri/recomandări JUSTIFICATE sunt luate în considerare în etapa de analiză a calităţii RIM. De asemenea, RIM este pus la dispoziţia membrilor CAT care, împreună cu ACPM analizează calitatea acestuia. ACPM decide, ţinând cont de observaţiile justificate ale publicului şi ale membrilor CAT, acceptarea, completarea sau respingerea motivată a RIM.
    Directiva EIM prevede că RIM serveşte la:
    1. comunicarea rezultatelor evaluării efectelor semnificative ale unui proiect propus asupra mediului;
    2. să permită ACPM să ajungă la o concluzie rezonabilă cu privire la impactul proiectului propus asupra mediului înconjurător şi dacă şi cum ar trebui acordată aprobarea de dezvoltare care permite proiectului să fie implementat. Aceste dispoziţii sunt prevăzute la articolele 5, 6, 7 şi 8 din Directiva EIM.


    Modificări legislative cu referire la întocmirea RIM
        Un obiectiv-cheie al amendamentelor ia Directiva EIM din 2014 a fost îmbunătăţirea calităţii EIM inclusiv cu privire la colectarea şi evaluarea informaţiilor de mediu şi la conţinutul RIM. Pe scurt, modificările cheie includ:
        ● Acoperirea aspectelor de mediu solicitate în RIM se extinde odată cu introducerea noilor cerinţe legate de schimbările climatice, biodiversitatea, riscul de accidente majore şi de dezastre (articolul 3.1 şi anexa IV.4, IV.5 şi IV.6). Mai mult, RIM va trebui să acopere efectele transfrontiere, iar cerinţele pentru evaluarea efectelor cumulate vor fi furnizate în detaliu.
        ● Evaluarea alternativelor rezonabile se extinde: Alternativele studiate de titular, de ex. alternative de design, tehnologice, amplasament, dimensiune, scară trebuie să fie descrise în RIM şi trebuie să se indice principalele motive ale alegerii uneia dintre opţiuni (articolul 5.1 litera (d) şi anexa IV punctul 2);
        ● Au fost introduse dispoziţii referitoare la exhaustivitatea şi calitatea RIM (articolul 5.3);
        ● Cerinţe de monitorizare pentru Proiectele cu efecte negative semnificative (articolul 8a alineatul (4));
        ● Decizia ACPM privind emiterea acordului de mediu trebuie să fie justificată (articolul 8a alineatul (1)) şi trebuie să fie eliberată într-un termen rezonabil (articolul 8a alineatul 5). În plus, această decizie trebuie să includă o serie de elemente, cum ar fi justificarea deciziei şi orice condiţii de mediu asociate deciziei, cum ar fi măsurile de atenuare, compensare şi monitorizare (articolul 8a).
        Aceste modificări şi alte modificări aduse directivei şi modul în care acestea ar trebui puse în aplicare în practică sunt prezentate mai detaliat în continuare.

    4.2.2. Cerinţe privind conţinutul RIM
        În Anexa 4 a Legii se furnizează un conţinut detaliat al raportului EIM, care respectă cerinţele Directivei EIM. Principalele capitole sunt:
    1. Descrierea proiectului;
    2. Descriere a alternativelor rezonabile;
    3. Descriere a aspectelor relevante ale stării actuale a mediului (scenariul de bază) şi o descriere scurtă a evoluţiei sale probabile în cazul în care proiectul nu este implementat;
    4. Descriere a factorilor de mediu relevanţi susceptibili de a fi afectaţi de proiect;
    5. Descriere a efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului;
    6. Descriere sau dovezi ale metodelor de prognoză utilizate pentru identificarea şi evaluarea efectelor semnificative asupra mediului;
    7. Descriere a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea oricăror efecte negative semnificative asupra mediului identificate şi, dacă este cazul, o descriere a oricăror măsuri de monitorizare propuse;
    8. Descriere a efectelor negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului în faţa riscurilor de accidente majore şi/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză.
    9. Un rezumat netehnic al informaţiilor furnizate la punctele precedente.
    10. Listă de referinţă care să detalieze sursele utilizate pentru descrierile şi evaluările incluse în raport.

        În continuare este detaliat fiecare capitol ai RIM.
    4.2.2.1. Descrierea proiectului
        Conform Anexei 4 la Lege, descrierea proiectului trebuie să cuprindă în special:
    a) amplasamentul proiectului;
    b) caracteristicile fizice ale întregului proiect, inclusiv, dacă este cazul, lucrările de demolare necesare, precum şi cerinţele privind utilizarea terenurilor în cursul fazelor de construire şi funcţionare;
    c) principalele caracteristici ale etapei de funcţionare a proiectului - în special, orice proces de producţie - de exemplu, necesarul de energie şi energia utilizată, natura şi cantitatea materialelor şi resursele naturale utilizate, inclusiv apa, terenurile, solul şi biodiversitatea;
    d) o estimare, în funcţie de tip şi cantitate, a deşeurilor şi emisiilor preconizate - de exemplu, poluarea apei, aerului, solului şi subsolului, zgomot, vibraţii, lumină, căldură, radiaţii şi altele, precum şi cantităţile şi tipurile de reziduuri produse pe parcursul etapelor de construire şi funcţionare.

        Informaţiile care trebuie incluse în capitolul de descriere a proiectului sunt suficient de detaliate în cadrul Anexei 4. Principala diferenţă adusă prin noua Lege EIM este includerea lucrărilor de demolare necesare în timpul etapelor de construcţie şi de exploatare. În plus, RIM trebuie să conţină:
        ● o estimare a deşeurilor şi a emisiilor în timpul fazei de construcţie, spre deosebire de vechea legislaţie prin care se solicitau date privind emisiile doar pentru faza de exploatare. Această modificare lărgeşte sfera de cuprindere a descrierii proiectului şi urmăreşte identificarea mai multor potenţiale efecte asupra mediului.
        ● Necesarul de energie şi energia utilizată trebuie descrise în contextul fazei de operare;
        ● Resursele naturale trebuie descrise în contextul fazei de operare;
        ● Lista cu reziduurile şi emisiile preconizate a fi generate nu mai este exhaustivă, iar factorul de mediu subsol a fost adăugat ca factor de mediu.

        Acest capitol nu ar trebui să pună probleme experţilor. Majoritatea informaţiilor sunt disponibile în această fază a proiectului. Totuşi, există riscul de a furniza prea multe informaţii irelevante în contextul RIM. Informaţia trebuie structurată în mod logic şi uşor de urmărit şi să fie adaptată tipului de proiect şi extinderii acestuia.
        În funcţie de specificul proiectului şi respectând cerinţele Anexei 4, informaţiile care pot fi incluse în acest capitol sunt:
    Amplasamentul proiectului
        ● Localizarea fiecărei părţi din proiect folosind hărţi, planuri şi diagrame;
        ● Descrierea amplasamentul proiectului (inclusiv cota terenului, clădiri, structuri, lucrări subterane, lucrări de coastă, instalaţii de depozitare, ape, spaţii verzi, coridoare de acces, graniţe etc.);

    Caracteristicile fizice ale întregului proiect
        Obiectivele şi caracteristicile fizice ale proiectului:
        ● Necesitatea proiectului;
        ● Programul pentru implementarea proiectului, detaliind durata estimativă, datele de început şi de sfârşit ale construcţiei, funcţionării şi dezafectării (aceasta trebuie să includă fazele diferitelor activităţi din cadrul fazelor principale ale proiectului)
        ● Descrierea componentelor importante ale proiectului
        ● Pentru lucrările de tip liniar, se descriu traseul, aliniamentele orizontale şi verticale, excavaţiile şi lucrările de terasament;
        ● Se descriu toate activităţile implicate în construcţia proiectului (incluzând cerinţele de utilizare a terenului, organizare de şantier)
        ● Se descriu toate activităţile implicate în funcţionarea proiectului (incluzând cerinţele de utilizare a terenului şi lucrările de demolare)
        ● Se descriu toate activităţile implicate în dezafectarea proiectului (ex. includerea, demontarea, demolarea, degajarea, refacerea terenului, refolosirea amplasamentului etc.)
        ● Sunt descrise orice alte servicii adiţionale necesare proiectului (ex. căi de acces, canalizare, depozitarea deşeurilor, electricitate, telecomunicaţii) sau dezvoltări (ex. drumuri, porturi, linii de înaltă tensiune, conducte)
        ● Sunt descrise orice alte dezvoltări ulterioare posibil să apară ca urmare a proiectului (ex. noi locuinţe, drumuri, alimentare cu apă sau canalizare, extragerea agregatelor, alte lucrări de infrastructură)
        ● Sunt identificate orice alte activităţi existente care vor fi modificate sau schimbate ca o consecinţă a proiectului;
        ● Sunt identificate orice alte dezvoltări existente sau planificate cu care proiectul poate avea efecte cumulative;
        ● Se descrie întreg proiectul, de ex. inclusiv toate lucrările asociate/auxiliare;
        ● Se descriu lucrările asociate/auxiliare care sunt excluse de la evaluare şi se justifică aceste excluderi;

        Mărimea proiectului
        ● Suprafaţa de teren ocupată de fiecare dintre componentele permanente ale proiectului este cuantificată şi indicate pe o hartă (inclusiv căile de acces asociate, amenajarea teritoriului şi facilităţile auxiliare)
        ● Suprafaţa de teren cerută temporar pentru construcţie este cuantificată şi indicate pe o hartă
        ● Sunt descrise refacerea stării iniţiale şi folosinţele ulterioare ale terenului ocupat temporar cu activităţile implicate de proiect (de exemplu utilizarea terenului pentru minerit sau exploatare)
        ● Este identificată mărimea oricăror structuri sau altor lucrări de dezvoltate ca parte a proiectului (ex. suprafaţă şi înălţimea construcţiilor, mărimea excavaţiilor, suprafaţa sau înălţimea instalaţiilor tehnice, înălţimea unor structuri cum ar fi taluzul, podurile, coşurile de fum, debitul şi adâncimea apei)
        ● Sunt descrise forma şi aspectul oricăror structuri sau altor lucrări dezvoltate ca parte a proiectului (ex. tipul, finisajul şi culoarea materialelor, arhitectura clădirilor şi structurilor, speciile de plante, suprafeţele de teren etc.)
        ● Pentru proiectele de dezvoltare urbană sau altele similare, sunt descrise numărul precum şi alte caracteristici ale noii populaţii sau mediului de afaceri
        ● Pentru proiectele ce presupun strămutarea populaţiei sau afacerilor acesteia, este descris numărul sau alte caracteristici ale populaţie strămutate;
        ● Pentru noile infrastructuri de transport sau proiecte generatoare de trafic intens, sunt descrise tipul, volumul, distribuţia temporală şi geografică a traficului generat sau diversificat ca o consecinţă a proiectului

        Principalele caracteristici ale etapei de funcţionare a proiectului
        ● Sunt descrise toate procesele implicate în funcţionarea proiectului (ex. procese de fabricaţie, producerea de materii prime de bază, practici agricole şi silvice, procese de extracţie)
        ● Sunt descrise tipul şi cantitatea de produse finite rezultate din proiect (acestea pot fi produse primare sau fabricate, bunuri cum ar fi energia sau apa, sau servicii cum ar fi locuinţe, transport, comerţ, recreere, educaţie, servicii ale municipalităţii (apă, gunoi etc.)
        ● Sunt discutate tipurile şi cantităţile de materii prime şi de energie necesare pentru construcţie şi funcţionare (incluzând apă, sol, teren, biodiversitate)
        ● Sunt discutate implicaţiile extracţiei de materii prime asupra mediului (incluzând apa, solul, terenul şi biodiversitatea)
        ● Este discutată eficienţa şi sustenabilitatea folosirii energiei şi materiilor prime (incluzând apa, solul, terenul şi biodiversitatea)
        ● Este identificat şi cuantificat orice material periculos folosit, stocat, manevrat sau produs în cadrul proiectului în timpul construcţiei, funcţionării şi a dezafectării
        ● Se prezintă transportul de materii prime, inclusiv resurse naturale (incluzând apa, solul, terenul şi biodiversitatea) şi creşterea traficului implicat (inclusiv transportul auto, feroviar şi naval) în timpul construcţiei, funcţionării şi a dezafectării
        ● Sunt prezentate implicaţiile sociale şi socio-economice relevante din punct de vedere al mediului (de ex. dacă va fi creat sau pierdut un loc de muncă ca rezultat al Proiectului) în timpul construcţiei, funcţionării şi a dezafectării
        ● Sunt estimate planurile de acces şi creşterea traficului pentru transportul muncitorilor şi vizitatorilor în timpul construcţiei, funcţionării şi a dezafectării
        ● Este discutată cazarea şi furnizarea de servicii pentru angajaţii temporari sau permanenţi ai proiectului (relevant pentru proiectele care necesită migrarea unei substanţiale forţe de muncă în zonă în perioada construcţiei sau pe termen lung).

        O estimare, în funcţie de tip şi cantitate, a deşeurilor şi emisiilor preconizate
        ● Sunt identificate tipurile şi cantităţile de deşeuri solide generate de proiect (inclusiv deşeuri provenite din construcţii şi demolare, pierderi suplimentare, deşeuri din procese tehnologice, produse secundare, plus producţie sau rebuturi, deşeuri periculoase, deşeuri menajere sau comerciale, deşeuri provenite din curăţarea amplasamentului, deşeuri agricole sau forestiere, deşeuri miniere, deşeuri din dezafectare) în timpul construcţiei, funcţionării şi a dezafectării
        ● Este discutată compoziţia şi toxicitatea sau periculozitatea deşeurilor solide produse de proiect
        ● Sunt descrise metodele pentru colectarea, depozitarea, tratarea, transportul şi depozitarea finală a acestor deşeuri
        ● Sunt prezentate locaţiile pentru eliminarea finală a tuturor deşeurilor solide, luând în considerare Planul (planurile) de gestionare a deşeurilor în cauză;
        ● Sunt identificate tipurile şi cantităţile de efluenţi lichizi generate de proiect (inclusiv scurgerea şi descărcarea, deşeuri din procese tehnologice, ape de răcire, ape uzate, ape uzate epurate), în timpul construcţiei, funcţionării şi a dezafectării
        ● Este discutată compoziţia şi toxicitatea sau periculozitatea tuturor efluenţilor lichizi produşi de proiect
        ● Sunt descrise metodele pentru colectarea, depozitarea, tratarea, transportul şi depozitarea finală a acestor efluenţi lichizi
        ● Este discutat amplasamentul depozitării finale a tuturor efluenţilor lichizi
        ● Sunt identificate tipul şi cantităţile de emisii de poluanţi gazoşi şi de pulberi generate de proiect (inclusiv emisii din proces, emisii spontane, emisii din arderea combustibililor fosili din surse staţionare şi mobile, emisii din trafic, praf din materialele manevrate, mirosuri), în timpul construcţiei, funcţionării şi a dezafectării
        ● Este discutată compoziţia şi toxicitatea sau periculozitatea tuturor emisiilor în atmosferă produse de proiect
        ● Sunt descrise metodele de colectare, tratare şi eliminarea finală a acestor emisii
        ● Sunt identificate caracteristicile surselor de emisii în atmosferă precum şi caracteristicile acestor eliminări (ex. localizarea, înălţimea coşului de evacuare, viteza şi temperatura emisiei etc.)
        ● Sunt descrise metodele de captare, tratare şi stocare a acestor emisii
        ● Sunt identificate locaţiile pentru stocarea tuturor emisiilor şi sunt identificate caracteristicile unităţii de stocare (de exemplu, tipul de unitate de stocare, capacitatea de stocare, metodele utilizate)
        ● Este discutat potenţialul de recuperare a resurselor din deşeuri şi reziduuri (inclusiv refolosirea, reciclarea sau recuperarea energiei din deşeuri solide sau efluenţi lichizi)
        ● Sunt identificate şi cuantificate toate sursele de zgomot, căldură, lumină sau altă formă de radiaţie electromagnetică provenite din proiect (inclusive echipamente, procese, lucrări de construcţii, trafic etc.)
        ● Sunt discutate metodele de estimare a cantităţilor şi compoziţiei tuturor reziduurilor şi emisiilor identificate (precum şi eventualele dificultăţi)
        ● Este discutată incertitudinea legată de estimările reziduurilor şi emisiilor



    4.2.2.2. Descrierea alternativelor rezonabile
        Conform Anexei 4 la Lege, descrierea alternativelor rezonabile cuprinde, de exemplu:
        ● Alternativele de concepţie, tehnologie, amplasare, dimensiune şi anvergură a proiectului, analizate de către titularul proiectului, relevante pentru proiectul propus,
        ● Caracteristicile specifice ale proiectului şi indicarea principalelor motive care stau la baza alegerii uneia dintre alternative;
        ● Compararea efectelor alternativelor asupra mediului.

        Conform Directivei EIM, în contextul procesului EIM, alternativele sunt modalităţi diferite de a realiza Proiectul pentru a îndeplini obiectivul convenit. Alternativele pot lua diverse forme şi pot varia de la ajustări minore ale Proiectului, la o reimaginare completă a Proiectului.

    Noţiunea de alternativă
        Identificarea Alternativelor la Proiect reprezintă dintotdeauna o cerinţă a Directivei EIM, dar este adesea menţionată de către experţi ca fiind un element dificil al procesului EIM. Considerarea Alternativelor este un pas important al procesului EIM, care ar trebui să se reflecte în efortul şi resursele alocate întocmirii RIM.
        Identificarea şi luarea în considerare a alternativelor poate oferi o oportunitate concretă de a adapta designul proiectului în vederea minimizării impactului asupra mediului şi, astfel, a minimizării efectelor semnificative ale proiectului asupra mediului. În plus, identificarea şi analizarea adecvată a Alternativelor de la bun început pot reduce întârzierile inutile în procesul EIM, în adoptarea deciziei de emitere a acordului de mediu sau în implementarea Proiectului.
        Numărul de alternative la un proiect propus este, în teorie, infinit, având în vedere că directiva nu precizează câte alternative trebuie luate în considerare. Numărul de alternative care trebuie evaluate trebuie să fie luat în considerare împreună cu tipul de alternative, adică "alternative rezonabile" la care se face referire în directivă. "Alternative rezonabile" trebuie să fie relevante pentru Proiectul propus şi caracteristicile sale specifice, iar resursele ar trebui să fie cheltuite numai pentru evaluarea acestor alternative. În plus, selecţia alternativelor este limitată în termeni de fezabilitate. Pe de o parte, nu ar trebui exclusă o alternativă pur şi simplu pentru că ar cauza costuri inconveniente pentru titular, în acelaşi timp, dacă o alternativă este foarte costisitoare sau dificilă din punct de vedere tehnic sau juridic, ar fi nerezonabil să considerăm că este o alternativă fezabilă.
        La analiza alternativelor trebuie avute în vedere inclusiv costurile măsurilor de monitorizare propuse pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau eliminarea efectelor adverse semnificative, având în vedere că acestea pot face proiectul nefezabil din punct de vedere economic.
        În cele din urmă, alternativele trebuie să fie capabile să asigure îndeplinirea obiectivelor Proiectului într-o manieră satisfăcătoare şi ar trebui, de asemenea, să fie fezabile în ceea ce priveşte criteriile tehnice, economice, politice şi de altă natură, relevante în contextul proiectului. O alternativă poate fi considerată nerezonabilă/nefezabilă dacă:
        ● Există obstacole tehnologice: costurile ridicate ale unei tehnologii impuse pot face ca această alternativă să nu fie o opţiune viabilă sau lipsa cunoştinţelor tehnologice poate împiedica analiza anumitor opţiuni;
        ● Există obstacole bugetare: sunt necesare resurse financiare prea mari pentru a pune în aplicare alternativele de proiect;
        ● Există opoziţie clară din partea anumitor părţi interesate pentru anumite alternative;
        ● Există obstacole juridice sau de reglementare: pot exista instrumente de reglementare care limitează/interzic dezvoltarea unei alternative specifice.

        Fezabilitatea alternativelor propuse poate fi determinată de la caz la caz. Setul final de alternative rezonabile identificate va fi apoi supus unei descrieri şi evaluări detaliate în RIM. Acest set de alternative poate fi stabilit încă de la faza de definire a domeniului evaluării.
        Principalele modificări ale Directivei EIM în ceea ce priveşte alternativele, sunt:
    ● În articolul 5, "prezentarea principalelor alternative" a fost înlocuită cu o "descriere a alternativelor rezonabile" studiate de iniţiatorul proiectului.
    ● Anexa IV oferă exemple de tipuri de alternative rezonabile (proiectare, tehnologie, locaţie, dimensiune şi scară). Anexa IV prevede, de asemenea, o comparaţie a efectelor asupra mediului a alternativelor ca justificare pentru selectarea opţiunii alese, în timp ce în vechiul text al directivei era suficient ca aceste efecte să fie "luate în considerare".


    Identificarea alternativelor
        În această secţiune se detaliază tipurile de Alternative care ar trebui identificate şi evaluate în RIM. Trebuie remarcat faptul că fiecare proiect şi fiecare EIM este diferit şi nu poate fi prevăzută o listă cu modurile de identificare şi evaluare a alternativelor. În unele cazuri, Alternative vor fi dezvoltate în etapa de planificare (de exemplu un plan pentru sectorul de transport, un plan de dezvoltare regională sau un plan de urbanism) sau de către titular în timpul designului iniţial al proiectului. În astfel de cazuri, acele Alternative care au fost deja analizate şi excluse, nu vor mai fi luate în considerare. În alte cazuri, experţii competenţi trebuie să identifice/elaboreze Alternative sau variante ale componentelor Proiectului pentru a atenua impacturile semnificative asupra mediului care sunt identificate în timpul evaluării. Procesul este iterativ şi necesită o anumită flexibilitate şi o bună comunicare între toate părţile.
        În funcţie de proiectul în cauză, Alternativele care ar trebui luate în considerare se referă la designul fundamental al Proiectului în sine sau se pot referi la detalii mai mici, cum ar fi specificaţiile tehnice ale Proiectului. În unele cazuri, trebuie luate în considerare şi alternative la tipul de proiect. Ar putea fi chiar cazul în care Alternativele importante nu se încadrează în expertiza sau competenţa iniţiatorului de proiect (adică nu pot fi implementate de către titular). Dacă este cazul, acestea nu trebuie să fie respinse ca fiind nerezonabile de la bun început.
        Identificarea alternativelor poate fi uşurată de informaţiile disponibile la faza de planificare sau a informaţiilor primite în urma consultării publice. Dacă au fost explorate alternative de proiect într-un plan sau program, evaluatorii trebuie să le ia în considerare. Consultările publice pot contribui, de asemenea, la identificarea alternativelor rezonabile. Nu numai că publicul în cauză are cunoştinţe locale, care ar trebui să fie utilizate, dar pot da şi o indicaţie a rezonabilităţii unei alternative. Mutarea unui pod cu 15 km în aval poate creşte beneficiile pentru mediul înconjurător, dar dacă titularii trebuie să compenseze sau să lupte cu navetiştii deranjaţi de creşterea distanţei până la locul de muncă, atunci Alternativa poate fi considerată nerezonabilă.
        Cu toate acestea, alternativele trebuie identificate şi evaluate atât de către titular, cât şi de ACPM şi este foarte important ca identificarea şi examinarea alternativelor să nu fie tratate ca o simplă formalitate.
        Tipuri de alternative care pot fi luate în considerare
        Anexa IV la directivă (şi la Lege) oferă câteva exemple de tipuri de alternative care trebuie luate în considerare:
        ● Concepţie (design);
        ● Tehnologie;
        ● Locaţie;
        ● Mărimea;
        ● Scară.


        Această listă serveşte ca sursă de inspiraţie pentru o multitudine de alte alternative. Exemple de astfel de alternative sunt enumerate mai jos:
        ● natura proiectului;
        ● termenele pentru construcţie sau durata de viaţă a Proiectului;
        ● procesul prin care Proiectul este construit;
        ● echipamente utilizate fie în construcţia, fie în derularea Proiectului;
        ● planul de amplasament (de exemplu locaţia clădirilor, eliminarea deşeurilor, drumurile de acces);
        ● condiţiile de funcţionare (de exemplu, programul de lucru, calendarul emisiilor);
        ● aspectul fizic şi proiectarea clădirilor, inclusiv materialele utilizate;
        ● mijloace de acces, inclusiv modul principal de transport care va fi utilizat pentru a avea acces la Proiect.

        În general în etapa de definire a domeniului evaluării, ACPM deja identifică principalele alternative care să fie luate în considerare în RIM.

    Evaluarea alternativelor
        Metode de evaluare a alternativelor
    Directiva EIM prevede ca titularii de proiecte să furnizeze principalele motive pentru selectarea alternativei alese. Aceasta înseamnă că nu trebuie să se furnizeze explicaţii complicate, care să consume resurse importante; totuşi, motivele ar trebui să fie transparente.
        Metoda de evaluare a alternativelor depinde de tipul alternativelor; singura cerinţă din Directiva EIM este o comparaţie a efectelor asupra mediului (anexa IV la Directiva EIM). Cu toate acestea, titularii trebuie să fie flexibili în timpul evaluării alternativelor. În timpul evaluării, o alternativă preferată poate să fie "nerezonabilă"; în alte cazuri, o alternativă poate inspira alte alternative. Nivelul de detaliere privind descrierea efectelor asupra mediului ale alternativelor poate fi mai mic decât pentru opţiunea aleasă. Cu toate acestea, scopul exerciţiului este de a oferi o comparaţie transparentă şi bine justificată.
        Cunoştinţele şi interesele locale sunt, de asemenea, foarte importante în timpul evaluării alternativelor şi, prin urmare, dialogurile cu publicul interesat sunt încurajate acolo unde este cazul. În anumite situaţii, acest lucru poate fi deja impus de alte procese de autorizare paralele cu EIM (de exemplu, atunci când se decide traseul unei linii de electricitate, legea naţională poate impune un dialog cu proprietarii de terenuri, pe lângă organizarea consultărilor publice ca parte a EIM). În plus, după elaborarea RIM, în timpul consultărilor publice, creşte transparenţa proiectului dacă publicul este conştient de faptul că au fost luate în considerare alternative şi că au fost furnizate motive clare pentru alegerea finală. Asigurarea participării publicului în analiza alternativelor reprezintă o bună practică prin care nu numai că se pot economisi resurse, ci se pot reduce întârzierile ca urmare a opoziţie publicului sau a altor organizaţii/autorităţi.
        Evaluarea scenariului "do-nothing" sau alternativa 0
        Scenariul "Do-nothing" sau "fără proiect" descrie ce s-ar întâmpla dacă proiectul nu va fi implementat deloc. Scenariul "fără proiect" nu este cerut în mod concret în Lege, însă reprezintă o bună practică în EIM. În unele cazuri, scenariul "do-nothing" nu poate fi considerat o opţiune politică fezabilă, deoarece unele proiecte sunt foarte clar necesare, fiind impuse prin politici la nivel naţional, regional sau local: de exemplu, dacă o politică dictează o acţiune, cum ar fi un plan de gestionare a deşeurilor, atunci trebuie construită o nouă instalaţie de tratare a deşeurilor, aşa cum este prevăzut în planul respectiv.
        Scenariul "do-nothing" se bazează puternic pe scenariul de bază.



    Evaluarea obligatorie a alternativelor - rezumat
        ● Directiva EIM cere iniţiatorilor de proiecte să descrie alternativele rezonabile care au fost identificate şi studiate şi să compare impactul lor asupra mediului cu cel al opţiunii alese. Acesta este un aspect important al RIM şi unul care adesea provoacă evaluatorii şi titularii. Alternativele trebuie să fie "rezonabile", ceea ce înseamnă că opţiunile de proiect fezabile duc la îndeplinirea obiectivelor proiectului.
        ● Amendamentele aduse directivei în 2014 prevăd acum ca RIM să includă o descriere a alternativelor rezonabile (spre deosebire de o "prezentare") studiate de titular. De asemenea, sunt sugerate tipuri de Alternative, cum ar fi conceptul, tehnologia, locaţia, dimensiunea şi scara.
        ● Abordarea pentru identificarea alternativelor este foarte specifică pentru fiecare proiect în parte. Unele alternative sunt importante şi pot fi identificate în planuri şi programe (de exemplu, planuri de transport sau programe de dezvoltare regională) sau de către autoritatea competentă în etapa de definire a domeniului evaluării. Altele s-ar putea referi la designul tehnic şi sunt identificate de titular. În unele cazuri, evaluatorii pot identifica alternative şi le pot propune titularului. Procesul de identificare şi evaluare a Alternativelor este iterativ şi necesită o anumită flexibilitate şi o bună comunicare între toate părţile.
        ● Consultarea cu publicul este, de obicei, foarte importantă atât pentru identificarea cât şi pentru evaluarea alternativelor. O prezentare clară a alternativelor şi a modului în care au fost evaluate oferă, de asemenea, transparenţă procesului şi poate îmbunătăţi acceptarea şi sprijinul public pentru proiecte.
        ● Evaluarea de mediu a Alternativelor trebuie să fie orientată şi concentrată asupra comparării impactului dintre mai multe opţiuni şi prezentate ca atare în RIM.

    4.2.2.3. Descrierea aspectelor relevante ale stării actuale a mediului - scenariul de bază
    Conform Anexei la Lege, în cadrul acestui capitol trebuie furnizate următoarele informaţii: "O descriere a aspectelor relevante ale stării actuale a mediului - scenariul de bază - şi o descriere scurtă a evoluţiei sale probabile în cazul în care proiectul nu este implementat, în măsura în care schimbările naturale faţă de scenariul de bază pot fi evaluate prin depunerea de eforturi acceptabile, pe baza informaţiilor privind mediul şi a cunoştinţelor ştiinţifice disponibile".
        Această secţiune prezintă scenariul de bază, care este de obicei punctul de plecare al procesului de evaluare. Sunt evidenţiate cerinţele legale privind scenariul de bază, inclusiv modificările aduse directivei în 2014, precum şi unele măsuri practice privind colectarea datelor şi aspectele de luat în considerare atunci când se realizează un scenariu de bază.

    Noţiunea de scenariu de bază
        Definirea scenariului de bază: o descriere a stării actuale a mediului
        Scenariul de bază este o descriere a stării actuale a mediului în şi în jurul zonei în care va fi localizat proiectul. Această descriere reprezintă fundamentul pe care se va realiza EIM.
        În mod specific, descrierea scenariului de bază pentru EIM are ca scop două obiective-cheie:
        ● oferă o descriere a stării şi tendinţelor factorilor de mediu faţă de care se pot compara şi evalua efectele semnificative;
        ● aceasta constituie starea de referinţă la care se raportează monitorizarea ex-post pentru măsurarea schimbărilor odată ce Proiectul a fost iniţiat.


        Cerinţele legale referitoare la scenariul de bază în Directiva EIM Evaluarea situaţiei de mediu existente şi viitoare a fost întotdeauna punctul de plecare al procedurii EIM. Cu toate acestea, după revizuirea din 2014 a directivei, descrierea scenariului de bază şi a evoluţiilor viitoare probabile este acum cerută în mod special ca parte a RIM.
        Referinţele exacte sunt prezentate în caseta de mai jos.
        Este important de reţinut faptul că Directiva EIM (şi Legea) impune includerea ambelor aspecte:
        ● o descriere a stării actuale a mediului în RIM şi
        ● o estimare a evoluţiei stării mediului în cazul în care proiectul nu va fi implementat - aşa numitul scenariu "do-nothing" sau alternativa "0", în măsura în care schimbările naturale faţă de scenariul de bază pot fi evaluate prin depunerea de eforturi acceptabile, pe baza informaţiilor privind mediul şi a cunoştinţelor ştiinţifice disponibile".

        Evoluţia stării mediului în cazul alternativei "0" este dificil de realizat. Totuşi, Legea prevede că această analiză se face doar în măsura în care efortul necesar este unul acceptabil iar informaţiile şi cunoştinţele ştiinţifice sunt disponibile.
        Starea mediului şi natura impactului, cum ar fi cantităţile de poluanţi sau limitele de emisie, se modifică în timp şi acest lucru trebuie luat în considerare în evaluarea scenariului de bază. În plus, scenariul de bază trebuie să ia în considerare proiectele din vecinătate care există şi/sau care au fost aprobate. Prin urmare, scenariul de bază trebuie să fie dinamic, depăşind o evaluare statică a situaţiei actuale. Acest lucru este important în special în cazul problemelor în care există o mare incertitudine, cum ar fi schimbările climatice sau proiectele de dezvoltare pe termen lung, cum ar fi proiectele de infrastructură de dimensiuni mari. Predicţia elementelor incerte poate fi dificilă, în special în ceea ce priveşte disponibilitatea informaţiilor, precum şi asigurarea faptului că evaluarea este realizată cu un efort rezonabil.
        Sfaturi pentru înţelegerea modului de efectuare a evaluării scenariului de bază sunt furnizate în secţiunile următoare. Mai jos rezumă modificările care decurg din amendamentele aduse în 2014 la Directiva EIM:
        ● Cerinţa specifică de includere a scenariului de bază în RIM este o nouă prevedere a Directivei EIM din 2014. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, modificările nu vor avea un efect prea mare asupra celor care efectuează EIM:
        o EIM realizate înainte de modificarea directivei conţineau un aşa zis scenariu de bază ca referinţă faţă de care se realiza evaluarea proiectului
     o Directiva revizuită formalizează acest pas în procesul EIM şi urmăreşte să asigure o anumită coerenţă între EIM-uri, între practicile din statele membre şi dispoziţiile privind principiul de bază al Directivei SEA;

        ● Noile dispoziţii ale directivei revizuite necesită luarea în considerare a:
        o Scenariului "Do-nothing": evoluţia scenariului de bază, adică modul în care se aşteaptă ca situaţia să se dezvolte în timp (mai degrabă decât o descriere statică a stării mediului în momentul evaluării);
        o Proporţionalitatea eforturilor care urmează a fi depuse, asigurându-se că resursele nu sunt cheltuite inutil pentru colectarea datelor dacă costul depăşeşte beneficiile.




    Efectuarea scenariului de bază
        Scenariul de bază reprezintă referinţa faţă de care se evaluează alternativele şi proiectul în sine. Astfel, descrierea stării actuale a mediului trebuie să fie suficient de detaliată şi exactă pentru a se asigura că efectele, care apar atât pe parcursul dezvoltării proiectului, cât şi pe viitor, pot fi evaluate în mod adecvat. În acelaşi timp, colectarea de date şi evaluarea scenariului de bază trebuie să facă cu eforturi rezonabile. De asemenea, titularii şi experţii trebuie să determine care sunt aspectele importante şi uşor de înţeles şi unde pot fi făcute presupuneri sau estimări calificate pentru a asigura finalizarea în timp util a EIM.
        În esenţă, realizarea evaluării scenariului de bază implică determinarea a ceea ce este relevant şi găsirea datelor şi informaţiilor necesare stabilirii stării de referinţă faţă de care se va efectua evaluarea impactului asupra mediului.
        Colectarea informaţiilor relevante
        Dezvoltarea scenariului de bază poate cuprinde adesea cea mai mare parte a procesului EIM şi poate ocupa o parte semnificativă din RIM. Cu toate acestea, trebuie să se ţină seama de faptul că eforturile de colectare a datelor se concentrează asupra acelor aspecte ale mediului care sunt cel mai probabil afectate în mod semnificativ şi că datele privind mediul şi cunoştinţele ştiinţifice sunt disponibile în mod rezonabil. Directiva EIM cere ca doar "aspectele relevante" să fie investigate, iar colectarea excesivă a datelor poate duce la costuri inutile. O analiză detaliată în cadrul etapei de definire a domeniului evaluării, efectuată la începutul Proiectului, va contribui în mare măsură la evitarea acestei probleme. În unele cazuri, comunicarea cu autoritatea competentă cu privire la amploarea impacturilor semnificative şi ceea ce poate fi considerat rezonabil din punctul de vedere al disponibilităţii datelor este de asemenea foarte utilă.
        În general, prin stabilirea domeniului de evaluare al Proiectului se va determina ce nivel de detaliere este necesar şi cât de departe ar trebui să se extindă scenariul de bază. Un proiect mic va impune probabil doar o acoperire mică, dar natura Proiectului poate însemna că este necesar un nivel înalt de detaliu. Un proiect mare poate necesita o suprafaţă mai mare, dar efectele asupra mediului pot fi mici şi este posibil să fie necesar un nivel de detaliu mai puţin detaliat. O altă problemă se referă la graficul de timp. Experţii vor trebui să decidă cât de departe în viitor se va întinde scenariul de bază. Aceasta se va decide de la caz la caz, dar ar trebui să se facă o proiecţie în viitor suficientă pentru a acoperi dezvoltarea Proiectului. Cu toate acestea, un scenariu de bază proiectat pentru 100 de ani în viitor va fi mai puţin exact decât unul cu o proiecţie mai scurtă. Utilizarea planurilor şi programelor existente, cum ar fi planurile urbanistice şi rezultatele evaluărilor strategice de mediu ale acestora poate fi, de asemenea, o modalitate bună de a determina intervalul de timp, având în vedere că proiecţiile în timp pot fi similare, iar datele adecvate ar putea fi deja disponibile.
        În funcţie de tipul proiectului sau de aspectele specifice ale mediului, experţii vor trebui să evalueze doar ceea ce este relevant atunci când se elaborează un scenariu de bază. Ţinând cont de acest lucru, mai jos sunt prezentate tipurile de date utilizate în mod obişnuit în dezvoltarea unui scenariu de bază.
        ● Fizice: topografie, geologie, tipuri de sol şi calitatea acestora, calitatea apei de suprafaţă, subterană şi de coastă, nivelurile de poluare, condiţiile meteorologice, tendinţele climatice etc.
        ● Biologice: ecosisteme (atât terestre cât şi acvatice), floră şi faună specifică, habitate, zone protejate (situri Natura 2000), calitatea terenurilor agricole etc.
        ● Socio-economice: demografie, infrastructură, activităţi economice (de exemplu pescuitul), utilizatori de agrement din zonă etc.
        ● Culturale: locaţia şi starea siturilor arheologice, istorice, religioase etc.


        Accesarea datelor pentru evaluarea scenariului de bază
        Dacă etapa de definire a domeniului evaluării s-a efectuat, este posibil ca datele iniţiale să fi fost deja colectate şi acestea pot fi utilizate pentru dezvoltarea scenariului de bază. În astfel de cazuri, datele ar trebui să fie verificate în ceea ce priveşte relevanţa şi precizia şi, dacă este necesar, să fie extinse/completate.
        Datele trebuie colectate şi interpretate de către experţii competenţi (a se vedea secţiunea privind competenţele experţilor). Dacă se utilizează date cu caracter tehnic, datele trebuie verificate pentru corectitudinea interpretării şi relevanţa acestora. În cazul în care nu sunt disponibili astfel de experţi, se recomandă apelarea la experţi externi sau la experţii locali, având în vedere că aceştia pot avea informaţii locale care sunt foarte relevante pentru înţelegerea scenariului de bază.
        Uneori informaţiile necesare pot fi greu de găsit; în unele cazuri, pot fi utilizaţi indicatori indirecţi care pot furniza informaţii de mediu în mod indirect. De exemplu, lipsa datelor de monitorizare a calităţii aerului dintr-o zonă urbană ar putea fi rezolvată dacă există date care evidenţiază tendinţele fluxurilor/volumelor de trafic în timp sau tendinţele emisiilor din surse staţionare. Ipotezele privind mediul pot fi generate şi alte date disponibile şi pot fi utile în determinarea relevanţei impactului.
        Experţii trebuie să fie conştienţi de faptul că sursele de date pot diferi de la caz la caz, iar cea mai avansată metodă de colectare a datelor poate să nu fie cea mai bună. În unele cazuri, cercetarea de birou poate fi mai eficientă decât sondajele pe teren, iar Google Earth poate fi la fel de util ca imaginile din satelit achiziţionate special.
        Articolul 5 alineatul (4) din Directiva EIM impune statelor membre, dacă este necesar, să se asigure că orice autoritate care deţine informaţii relevante pune aceste informaţii la dispoziţia titularului. Aceasta înseamnă că titularul ar trebui să poată obţine cu uşurinţă informaţii relevante de la diferitele autorităţi şi să obţină îndrumări în acest sens din partea autorităţii competente.
        Unele surse tipice de informaţii utilizate pentru colectarea datelor în etapa de definire a domeniului evaluării şi pentru scenariul de bază sunt enumerate mai jos.
        ● Baze de date naţionale/regionale ale evaluărilor impactului asupra mediului anterioare;
     ● Datele colectate în temeiul altei legislaţii UE (în special Directiva SEA şi Directiva INSPIRE);
        ● Baze de date la nivel european şi alte baze de date internaţionale;
        ● Experţi la nivel local; şi
        ● Investigaţii primare efectuate de experţi competenţi.


    Schimbul de informaţii în realizarea scenariului de bază
        Schimbul de rezultate din alte tipuri de proceduri de evaluare a mediului sau din EIM-uri ale proiectelor similare este, de asemenea, important pentru evaluarea scenariului de bază. De exemplu, dacă pentru scenariul de bază al unui parc eolian s-au colectat date timp de un an, aceste date pot fi utilizate în mare parte pentru un proiect similar amplasat într-o locaţie similară sau vecină. Astfel se evită consumuri însemnate de resurse (financiare şi de timp) prin utilizarea de date relevante deja colectate.
    Directiva SEA, DCA, DEI şi Habitate au ca cerinţe elaborarea unei forme de scenariu bază: de exemplu, în temeiul Directivei Habitate, scenariul de bază reprezintă obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000. Dar foarte puţine state membre au dispoziţii clare despre cum trebuie făcută evaluarea scenariului de bază. În orice caz, experţii ar trebui să verifice scenariile de bază, precum şi rapoartele de mediu sau alte evaluări relevante privind starea mediului, care au fost întocmite în conformitate cu directivele relevante, dacă acestea sunt în vecinătatea proiectului supus EIM. Trebuie făcută o verificare dacă datele sunt încă actualizate şi relevante, ţinând seama de diferenţele dintre domeniile de aplicare ale diferitelor instrumente.
        Informaţiile colectate în cadrul celorlalte evaluări de mediu pot reprezenta un punct de plecare pentru o EIM dat fiind faptul că titularii trebuie să furnizeze periodic autorităţilor, date şi informaţii în diferite aspecte de mediu. Iniţiativele la nivelul UE, cum ar fi INSPIRE, oferă colectarea standardizată de date, făcând mai uşoară compararea diferitelor evaluări de mediu. DEI, de exemplu, cere ca titularii să furnizeze informaţii anuale cu privire la emisiile lor în apă, aer, sol, volumul şi cantitatea de materiale gestionate pe amplasament (stocate, depozitate, etc.). Aceste informaţii, colectate exclusiv în scopurile DEI, este posibil să nu poată fi transferate direct în RIM, având în vedere că domeniul de aplicare şi scopul acestor baze de date pot fi diferite faţă de cerinţele EIM. Cu toate acestea, informaţiile raportate anterior se pot dovedi inestimabile pentru stabilirea scenariu de bază şi pentru proiectarea unor evoluţii în timp.


    Scenariul de bază - rezumat
        ● Scenariul de bază este punctul de plecare al evaluării impactului asupra mediului. Scenariul de bază şi evaluarea acestuia furnizează o descriere a mediului afectat, aşa cum este în prezent, şi cum ar fi de aşteptat să se dezvolte dacă proiectul nu s-ar realiza;
        ● În mod obişnuit, un scenariu de bază a fost întotdeauna inclus în EIM, însă modificările din 2014 ale Directivei EIM specifică oficial faptul că scenariul de bază trebuie inclus în RIM şi că acesta trebuie să includă situaţia actuală a mediului, precum şi evoluţiile viitoare (scenariul "do-nothing");
        ● Evaluarea scenariului de bază trebuie să fie suficient de detaliată şi de cuprinzătoare pentru a permite înţelegerea gradului de extindere a impactului asupra mediului, dar trebuie să se realizeze într-un interval rezonabil de timp şi cu depunerea unui efort rezonabil din partea titularului. Etapa de definire a domeniului evaluării contribuie la stabilirea extinderii investigaţiilor şi a gradului de detaliu necesar
        ● Colectarea datelor relevante este esenţială pentru o evaluare robustă a scenariului de bază. Datele trebuie identificate şi evaluate de experţi calificaţi;
        ● Se recomandă colectarea datelor din bazele de date existente, surse gratuite de date şi alte evaluări de mediu relevante.
        Ţinând cont de prevederile Anexei 4 a Legii, de prevederile Directivei EIM, precum şi de aspectele prezentate mai sus, prezentarea scenariului de bază trebuie să includă următoarele aspecte, în funcţie de specificul proiectului:

    Aspecte ale stării actuale a mediului
        ● Sunt descrise folosinţele existente şi împrejurimile terenului ce va fi ocupat de proiect şi este identificată populaţia ce locuieşte sau foloseşte terenul (inclusiv folosirea ca reşedinţe, spaţii comerciale, industriale, de recreere şi agrement, clădiri structuri sau alte întrebuinţări)
        ● Sunt descrise topografia, geologia, solul şi împrejurimile terenului ce va fi ocupat de proiect
        ● Sunt descrise trăsăturile semnificative ale topografiei şi geologiei arealului şi sunt descrise starea şi folosinţa terenului (inclusiv calitatea solului, stabilitatea şi eroziunea, folosinţa agricolă şi calitatea suprafeţei agricole)
        ● Biodiversitatea terenului/mării potenţial afectată precum şi habitatele de pe terenurile ce urmează a fi ocupate de proiect şi împrejurimile acestuia, sunt descrise şi ilustrate pe o hartă corespunzătoare
        ● Sunt descrise populaţiile speciilor şi caracteristicile habitatelor care pot afectate de proiect şi sunt definite orice specii protejate sau desemnate a fi protejate
        ● Este descris factorul de mediu apa (inclusiv apele de suprafaţă curgătoare şi stătătoare, apele subterane, delta, ape de coastă şi marine), inclusiv scurgerea şi drenajul (întrebarea nu este relevantă dacă factorul de mediu apa nu este afectat de proiect)
        ● Sunt descrise hidrologia, calitatea apei şi folosinţa oricărei surse de apă care poate fi afectată de proiect (inclusiv folosinţa pentru alimentarea cu apă, piscicultură, pescuit, îmbăiere, agrement, navigaţie, evacuarea efluentului)
        ● Sunt descrise condiţiile climatice şi meteorologice locale precum şi calitatea aerului în arealul respectiv (întrebarea nu este relevantă dacă atmosfera nu va fi afectată de proiect)
        ● Este descrisă situaţia existentă privind zgomotul (întrebarea nu este relevantă dacă mediul acustic nu va fi afectat de proiect)
        ● Este descrisă situaţia existentă privind radiaţiile de lumină, căldură şi alte forme de radiaţie electromagnetică (întrebarea nu este relevantă dacă aceste caracteristici ale mediului nu vor fi afectate de proiect)
        ● Sunt descrise bunurile materiale din arealul respectiv care pot fi afectate de proiect (inclusiv clădiri, alte structuri, resurse minerale, resurse de apă)
        ● Sunt descrise toate amplasamentele sau caracteristicile siturilor arheologice, istorice, arhitecturale sau cele de importanţă culturală din zonele care pot fi afectate de proiect, inclusiv orice alt sit protejat
        ● Este descris peisajul natural sau urban al arealului ce va fi afectat de proiect, inclusiv orice peisaj protejat
        ● Sunt descrise condiţiile demografice, sociale şi socio-economice din arealul respectiv (ex. gradul de ocupare a forţei de muncă)
        ● Sunt descrise toate modificările ulterioare sub toate aspectele referitoare la mediu, care pot apare în absenţa proiectului

    Colectarea datelor şi metodele de efectuare a investigărilor
        ● Mărimea zonei investigată prin studiu este definită suficient de cuprinzător, astfel încât să includă toate suprafeţele posibil a fi afectate semnificativ de proiect
        ● Sunt contactate toate agenţiile/autorităţile/instituţiile locale şi naţionale relevante pentru culegerea datelor de bază privind mediul
        ● Sursele datelor şi informaţiilor asupra mediului existent sunt indicate corect în referirile bibliografice
        ● Sunt descrise metodele folosite, dificultăţile întâmpinate şi incertitudinile cu privire la date, atunci când s-au întreprins studii/cercetări pentru caracterizarea stării mediului în situaţia fără proiect
        ● Metodele folosite sunt corespunzătoare scopului urmărit
        ● Existenţa lipsurilor importante cu privire la datele care descriu starea existentă a mediului; sunt explicate mijloacele folosite în timpul evaluării pentru a suplini aceste lipsuri
        ● Dacă au fost necesare investigaţii pentru a descrie starea existentă a mediului, dar ele nu s-au putut efectua, sunt explicate motivele şi sunt indicate propunerile pentru a întreprinde aceste anchete la o etapă ulterioară.

    4.2.2.4. Descrierea factorilor de mediu relevanţi susceptibili de a fi afectaţi de proiect
    Conform Anexei 4 a Legii, acest capitol include o descriere a factorilor prevăzuţi la art. 7 alin. (2) susceptibili de a fi afectaţi de proiect:
        ● populaţia,
        ● sănătatea umană,
        ● biodiversitatea - de exemplu, fauna şi flora,
        ● terenurile - de exemplu, ocuparea terenurilor,
        ● solul - de exemplu, materia organică, eroziunea, tasarea, impermeabilizarea,
        ● apa - de exemplu, schimbările hidromorfologice, cantitatea şi calitatea,
        ● aerul,
        ● clima - de exemplu, emisiile de gaze cu efect de seră, impacturile relevante pentru adaptare,
        ● bunurile materiale,
        ● patrimoniul cultural, inclusiv aspectele arhitecturale şi cele arheologice,
        ● peisajul,
        ● interacţiunea dintre aceştia.

        Printre efectele asupra factorilor de mai sus se numără cele preconizate ca urmare a vulnerabilităţii proiectelor faţă de riscul de accidente majore şi/sau dezastre, respectiv schimbări climatice, relevante pentru proiectul în cauză.
        Sănătatea umană este un factor foarte cuprinzător care depinde foarte mult de proiect. Noţiunea de sănătate umană trebuie luată în considerare în contextul celorlalţi factori de la articolul 3 alineatul (1) din Directiva EIM şi, prin urmare, în materie de sănătate legate de mediu (cum ar fi efectele asupra sănătăţii provocate de eliberarea de substanţe toxice în mediul înconjurător, de la pericolele majore asociate cu Proiectul, efectele cauzate de schimbările cauzate de proiect, modificările condiţiilor de viaţă, efectele asupra grupurilor vulnerabile, expunerea la zgomotul traficului sau la poluanţii atmosferici) sunt aspecte evidente ale studiului. În plus, acestea vor viza punerea în funcţiune, operarea şi dezafectarea unui proiect în raport cu lucrătorii din Proiect şi cu populaţia învecinată.
        Prin amendarea Directivei EIM s-au adăugat elemente noi ca răspuns la evoluţia înţelegerii interacţiunii dintre proiecte şi mediu şi la alte acţiuni politice adoptate în lumina acestei evoluţii. Aceste elemente sunt:
        ● Schimbările climatice - atât atenuarea, cât şi adaptarea;
        ● Riscuri de accidente majore şi dezastre;
        ● biodiversitatea;
        ● Utilizarea resurselor naturale.

        În continuare sunt detaliaţi aceşti factori de mediu.

    Impactul asociat cu schimbările climatice
        Cerinţe legislative şi aspecte cheie
        Anexa IV la Directiva EIM include trimiterea directă la climă şi schimbările climatice în două dispoziţii. Accentul se pune pe două aspecte distincte ale problematicii schimbărilor climatice:
        ● Atenuarea schimbărilor climatice: aceasta ia în considerare impactul pe care proiectul îl va avea asupra schimbărilor climatice, în principal prin emisiile de gaze cu efect de seră;
        ● Adaptarea la schimbările climatice: aceasta ţine seama de vulnerabilitatea proiectului la schimbările viitoare ale climei şi la capacitatea sa de adaptare la impactul schimbărilor climatice, care poate fi incertă.

        În 2013, Comisia Europeană a emis un ghid privind integrarea schimbărilor climatice şi a biodiversităţii în evaluarea impactului asupra mediului. Acest ghid oferă informaţii despre aspectele legale ale înţelegerii acestor aspecte în evaluarea impactului asupra mediului, beneficiile şi provocările legate de integrarea acestora în procedurile de evaluare şi abordările metodologice detaliate pentru efectuarea evaluărilor privind aceste aspecte.

        Atenuarea schimbărilor climatice. Impactul proiectului asupra schimbărilor climatice
        Majoritatea proiectelor vor avea un impact negativ asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu scenariul de bază, prin construirea şi funcţionarea acestora şi prin activităţile indirecte care apar din cauza proiectului. RIM trebuie să includă o evaluare a emisiilor directe şi indirecte de gaze cu efect de seră ale proiectului, în cazul în care aceste impacturi sunt considerate semnificative:
        ● emisiile directe de gaze cu efect de seră generate de construirea proiectului şi de funcţionarea acestuia pe durata sa de viaţă (de exemplu, de la arderea combustibililor fosili pe amplasament sau de la utilizarea de energie)
        ● emisiile de gaze cu efect de seră generate sau evitate ca urmare a altor activităţi încurajate de proiect (impact indirect), de exemplu:
        o Infrastructura de transport: creşterea sau evitarea emisiilor de carbon ca urmare a utilizării energiei pentru funcţionarea Proiectului
        o Dezvoltarea comercială: emisiile de carbon datorate transportului consumatorilor în zona comercială unde se află Proiectul.


        Evaluarea trebuie să ţină seama de obiectivele relevante de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel naţional, regional şi local, acolo unde acestea sunt disponibile. EIM poate, de asemenea, să evalueze măsura în care Proiectele contribuie la aceste obiective prin reducerea emisiilor de GES, precum şi să identifice oportunităţi de reducere a emisiilor de GES prin măsuri alternative.

        Adaptarea la schimbările climatice: vulnerabilitatea proiectului la schimbări climatice
        Directiva impune, de asemenea, ca evaluările impactului asupra mediului să ia în considerare impactul pe care schimbările climatice îl pot avea asupra proiectului în sine şi măsura în care proiectul se va putea adapta eventualelor schimbări climatice pe parcursul vieţii sale. Acest aspect al problemei schimbărilor climatice poate fi deosebit de provocator deoarece:
    1. solicită celor care efectuează evaluarea să ia în considerare impactul mediului înconjurător (climatul în acest caz) asupra proiectului, mai degrabă decât invers şi
    2. implică adesea un grad considerabil de incertitudine, având în vedere că prezicerea efectelor schimbărilor climatice reale, în special la nivel local, reprezintă o provocare. În acest scop, analiza EIM ar trebui să ia în considerare tendinţele şi evaluarea riscurilor.

        În aprilie 2013, Comisia Europeană a adoptat Strategia UE de adaptare la schimbările climatice (COM (2013) 216 final), care stabileşte un cadru pentru pregătirea UE la impactul schimbărilor climatice acum şi în viitor. Unul dintre obiectivele sale principale este legat de promovarea unui proces decizional bazat pe informaţii relevante - scop în care a fost lansată Platforma europeană de adaptare la climă (CLIMATE-ADAPT), care a fost concepută ca o platformă web pentru a sprijini factorii politici de decizie la nivel european, naţional, regional şi local, la dezvoltarea măsurilor şi politicilor de adaptare la schimbările climatice. Strategia cuprinde un set de documente care sunt utile pentru o gamă largă de părţi interesate. În vederea includerii măsurilor de adaptare la schimbările climatice în cadrul RIM-urilor, sunt foarte utile o serie de documente disponibile la nivel de UE, cum ar fi: "Adaptarea infrastructurii la schimbările climatice" (SWD (2013) 137 final), Ghidul pentru managerii de proiect: Importanţa deosebită a investiţiilor vulnerabile la schimbările climatice (DG Climate Action).

        Integrarea considerentelor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice în EIM
        Evaluarea efectivă a măsurilor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice în cadrul RIM este puternic dependentă de metodologia utilizată şi există deja o serie de metodologii standardizate pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră. Metodologia utilizată în cazului specific în cauză precum şi aspecte legate de colectarea datelor, sunt importante. Calculul impactului direct este mai simplu decât calculul impactului indirect - iar evaluările se vor baza pe estimări în unele cazuri.
        Ghidul Comisiei Europene privind integrarea schimbărilor climatice şi a biodiversităţii în EIM identifică principalele surse europene de date, inclusiv arhive de date şi baze de date disponibile online, considerate utile atunci când se integrează schimbările climatice în EIM. Acest ghiduri furnizează, de asemenea, link-uri către softuri de calcul a emisiilor de carbon şi către alte metodologii, inclusiv metodologia de calcul a emisiilor absolute şi relative de GES promovată de Banca Europeană de Investiţii (BEI) (BEI - Metodologie pentru evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a variaţiilor emisiilor).
        La nivel global, în 2011, Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice a emis un document intitulat "Evaluarea impactului şi vulnerabilităţii schimbărilor climatice, luarea deciziilor de adaptare în cunoştinţă de cauză" (CCONUSC, Repere ale contribuţiei programului de lucru Nairobi. Evaluarea impactului şi a vulnerabilităţii schimbărilor efectelor schimbărilor climatice, luarea deciziilor de adaptare în cunoştinţă de cauză) care conţine secţiunile despre, inter alia, dezvoltarea şi diseminarea metodelor şi a instrumentelor, furnizarea de date şi informaţii şi evaluarea impactului şi a vulnerabilităţii la scări diferite şi în diferite sectoare.
        Evaluarea ciclului de viaţă (LCA) poate fi utilizată pentru a lua în considerare echilibrul global al emisiilor de gaze cu efect de seră directe şi indirecte ale unui proiect.

        Integrarea considerentelor de adaptare la schimbările climatice în EIM
        După cum să discutat mai sus, integrarea considerentelor de adaptare la schimbările climatice în EIM este o provocare: necesită o schimbare în gândirea evaluărilor şi luarea în considerare a eventualelor riscuri şi incertitudini pe termen lung. Îmbunătăţirile recente ale bazelor de date pentru a înţelege impactul schimbărilor climatice şi riscurile pentru o varietate de sectoare şi locaţii au făcut această provocare mai puţin descurajatoare, însă baza de informaţii şi dobândirea de experienţă pe acest subiect este în creştere rapidă. Platforma europeană de adaptare la schimbările climatice, cunoscută sub numele de Climate-ADAPT, este un loc bun pentru a găsi instrumente de sprijin şi legături către cele mai recente cunoştinţe de adaptare, incluzând studii detaliate privind vulnerabilităţile şi riscurile.
        Ghidul Comisiei Europene privind integrarea schimbărilor climatice şi a biodiversităţii în EIM reprezintă o altă sursă importantă de informaţii şi idei privind modul de efectuare a evaluării. Acesta oferă exemple de întrebări-cheie pentru a identifica preocupările legate de adaptarea la schimbările climatice: acestea iau în considerare impactul major, cum ar fi valurile de căldură, secetele, precipitaţiile extreme, furtunile şi vânturile, alunecările de teren, creşterea nivelului mării şi altele. De asemenea, ghidul explică modul în care trebuie luate în considerare tendinţele, factorii de influenţă ai schimbării şi abordările de gestionare a riscurilor în EIM. Acesta sugerează abordări pentru construirea capacităţii de adaptare în Proiecte prin măsuri alternative, cum ar fi schimbarea utilizării materialelor sau a proiectelor de construcţie pentru fi mai rezistente la riscurile aşteptate. Acesta arată, de asemenea, modul în care EIM pot facilita capacitatea de adaptare şi gestionarea proiectelor prin recunoaşterea clară a ipotezelor şi a incertitudinii lor în ceea ce priveşte impactul asupra climei şi prin propunerea unor măsuri practice de monitorizare pentru a verifica valabilitatea predicţiilor şi a răspunsurilor în timp.


    Impact asociat cu riscul de accidente majore şi dezastre
        Cerinţe legislative şi aspecte cheie legate de accidente şi risc de dezastre
    Directiva nr. 2011/92/EU amendată de Directiva nr. 2014/52/EU prevede următoarele:
        ● Anexa IV, punctul 5 (d)
        o descriere a efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului şi care rezultă, inter alia, din:
        (d) riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu (de exemplu, din cauza unor accidente sau dezastre);


        ● Anexa IV, punctul 8
        o (8) O descriere a efectelor negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului în faţa riscurilor de accidente majore şi/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză. [...] Dacă este cazul, această descriere ar trebui să includă [...] detalii privind gradul de pregătire şi reacţia propusă în astfel de situaţii de urgenţă.


        Anexa IV conţine referinţe directe la riscurile de accidente şi dezastre în două secţiuni. Directiva utilizează termenii "accidente majore" şi "dezastre", care sunt legate de noţiunea de efecte semnificative: directiva pune accent pe riscul semnificativ şi/sau un risc care ar putea provoca efecte semnificative asupra mediului.
        Două aspecte-cheie rezultă din cele de mai sus, şi anume:
        ● Potenţialul Proiectului de a provoca accidente şi dezastre
        În acest caz, directiva menţionează în mod explicit consideraţii privind sănătatea umană, patrimoniul cultural şi mediul.

        ● Vulnerabilitatea Proiectului la un eventual accident sau dezastru
     În acest caz, cerinţa acoperă atât dezastre naturale (de exemplu cutremure), cât şi dezastre provocate de om (de exemplu, riscuri tehnologice) care ar putea împiedica în mod semnificativ activităţile şi obiectivele proiectului şi care ar putea avea efecte adverse. În Comunicarea din 2009 privind prevenirea, Comisia s-a angajat să integreze preocupările în materie de prevenire a dezastrelor în legislaţia UE şi, în special, în Directiva EIM. Necesitatea de a construi "rezilienţa la dezastrele naturale şi provocate de om" şi de a investi în prevenirea riscurilor, este prevăzută în mai multe strategii şi propuneri ale UE (de exemplu Strategia de securitate internă a UE COM (2010) 673; Propunerea Comisiei privind Fondul de coeziune pentru perioada 2014 - 2020 COM (2011) 612; Comunicarea Comisiei privind prevenirea dezastrelor naturale şi provocate de om COM (2009) 82). Unele informaţii relevante pentru aceste subiecte sunt disponibile şi pot fi obţinute prin evaluări ale riscurilor în conformitate cu alte acte legislative ale UE, cum ar fi Directiva Seveso III privind controlul pericolelor accidentelor majore care implică substanţe periculoase sau Directiva privind stabilirea unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalaţiilor nucleare. Alte evaluări relevante, obţinute în conformitate cu legislaţia naţională, pot fi, de asemenea, utilizate în acest scop, cu condiţia îndeplinirii cerinţelor acestor directive.
        Un exemplu din Irlanda prezentat mai jos, ilustrează necesitatea de a lua în considerare impactul negativ al riscurilor dezastrelor naturale atunci când se implementează un proiect.
        Evaluarea riscului de dezastre naturale în cadrul unei evaluări a impactului asupra mediului în Irlanda - CJEU, C-215/06, Comisia v. Irlanda
        În 2008, ECJ a decis că Irlanda nu şi-a îndeplinit obligaţiile în temeiul mai multor articole din Directiva EIM. Acest caz a vizat construirea celui mai mare parc eolian terestru planificat vreodată în Irlanda şi unul dintre cele mai mari din Europa.
        Atunci când fazele iniţiale pentru acordarea aprobării de dezvoltare au fost acordate în 1998, parcurile eoliene nu au fost incluse în anexa I sau II la directivă şi, prin urmare, nu au făcut obiectul unei EIM. Cu toate acestea, construcţia parcului eolian a necesitat o serie de lucrări, inclusiv extracţia turbei şi a mineralelor, altele decât mineralele metalifere şi mineralele producătoare de energie, precum şi construcţia de drumuri, care au fost incluse în anexa II la Directiva EIM şi care au necesitat declanşarea etapei de încadrare. Autoritatea competentă din Irlanda a concluzionat că nu este necesar să se realizeze un studiu de impact asupra mediului pentru aceste lucrări suplimentare, dat fiind că impactul acestora nu ar avea un impact semnificativ asupra mediului.
        Mai târziu, în octombrie 2003, pe amplasamentul parcului eolian a avut loc o alunecare de teren majoră, despre care Comisia a susţinut că a condus la un dezastru ecologic la scară mare, când masa de turbă care a fost dislocată dintr-o zonă în curs de dezvoltare pentru parcul eolian a poluat râul Owendalulleegh, cauzând atât moartea 50.000 de peşti şi deteriorarea iremediabilă a paturilor de reproducere a peştelui. Irlanda a susţinut că alunecările de teren au fost cauzate de metodele de construcţie utilizate şi că acestea nu s-ar fi produs dacă erau anticipate printr-un studiu de evaluare a impactului asupra mediului, chiar şi în conformitate cu cerinţele comunitare.
        ECJ a declarat că proiectele vizate de extracţie de turbă şi minerale şi de construcţii rutiere nu au fost nesemnificative şi că EIM ar fi trebuit să fie efectuată. Deoarece EIM nu a fost efectuată, nu s-au ridicat întrebări privind stabilitatea solului şi astfel nu s-au putut anticipa problemele de stabilitate.




        Integrarea aspectelor privind riscurile de accidente/dezastre în EIM
        Includerea evaluării riscului de dezastru/accident în EIM trebuie să abordeze aspecte precum:
        ● Ce poate merge prost cu un proiect?
        ● Ce consecinţe negative ar putea să apară asupra sănătăţii umane şi asupra mediului?
        ● Care este amplitudinea consecinţelor negative?
        ● Cât de importante sunt aceste consecinţe?
        ● Care este nivelul de pregătire al proiectului în caz de accident/dezastru?
        ● Există un plan pentru situaţii de urgenţă?


        Evaluarea vulnerabilităţii proiectului la riscurile de dezastru
        O evaluare integrată a vulnerabilităţii la riscurile şi pericolele dezastrelor urmăreşte să determine dacă Proiectul este într-adevăr vulnerabil la astfel de evenimente şi, dacă da, oferă recomandări pentru a evita/reduce aceste riscuri. Dacă este cazul, se aplică o abordare de tip "multi-risc" prin care se evaluează în acelaşi şi timp pericolele legate de schimbările climatice, discutate anterior în secţiunea referitoare la schimbările climatice.
        Studiul EIM şi evaluarea riscurilor efectuate în cadrul celui de-al şaselea program-cadru (al şaselea program-cadru acoperă activităţile UE în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstraţiei) conţine informaţii utile privind evaluarea riscurilor şi gestionarea riscurilor, enumeră ghidurile existente în acest domeniu şi rezultatele aplicării EIM în ceea ce priveşte evaluarea riscurilor în mai multe state membre. Sunt evaluate modurile în care şi în ce măsură pericolele şi riscurile extraordinare sunt tratate în EIM în statele membre ale UE, atât în cadrul specific de reglementare, cât şi în practica EIM. De asemenea, studiul enumeră metode calitative, semi-cantitative şi cantitative prin care să se evalueze riscul producerii dezastrelor/accidentelor.

        Instrumente: prevenirea, monitorizarea şi avertizarea timpurie
        După identificarea şi evaluarea riscurilor majore naturale şi a celor provocate de om, ar trebui luate măsuri de control şi de gestionare a impactului lor semnificativ, de exemplu pentru a asigura respectarea standardelor minime de prevenire existente, a cerinţelor de siguranţă, a codurilor clădirilor, a planificării îmbunătăţite a utilizării terenurilor etc. Acestea ar putea fi integrate într-un plan coerent de gestionare a riscurilor, care include, de asemenea, măsuri suficiente de pregătire şi planificare de urgenţă pentru a asigura un răspuns eficient la dezastre sau la riscurile de accidente (vezi Studiul IA din 2012, pagina 140).


    Impact asociat cu biodiversitatea
        Cerinţe legislative şi aspecte cheie privind biodiversitatea
    Directiva 2011/92/EU amendată de Directiva 2014/52/EU prevede următoarele:
        ● Articolul 3
        o Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie şi evaluează într-o manieră corespunzătoare, în funcţie de fiecare caz, efectele semnificative directe şi indirecte ale unui proiect asupra următorilor factori:
        o (b) biodiversitatea, acordând o atenţie specială speciilor şi habitatelor protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE şi al Directivei 2009/147/CE;

        ● Anexa IV, punctul 4:
        o descriere a factorilor prevăzuţi la articolul 3 alineatul (1) susceptibili de a fi afectaţi de proiect: [...] biodiversitatea (de exemplu, fauna şi flora) [...].


        Anexa IV (4) se referă la biodiversitate şi include, printre altele, fauna şi flora. Referinţa la evaluarea impactului asupra "biodiversităţii" a fost adăugată la directivă prin amendamentele din 2014. Înainte, referinţele se limitau la "faună şi floră". Acest lucru este important: fauna şi flora luate individual se referă la viaţa animalelor şi a plantelor într-o anumită zonă sau timp, implică o perspectivă oarecum individuală, în timp ce biodiversitatea se referă la interacţiunile şi varietatea acestora şi variabilitatea între specii şi între ecosisteme: acesta este, prin urmare, un concept mult mai larg decât analiza individuală a impactului asupra faunei şi florei. Această schimbare este în conformitate cu unele dintre acţiunile din cadrul Planului de acţiune al UE din 2006 privind biodiversitatea care impune ca "toate EIM să ţină pe deplin seama de preocupările legate de biodiversitate" (Halting the loss of biodiversity by 2010 - and beyond - Sustaining ecosystem services for human well-being. SEC(2006)621). Acest aspect este foarte important, având în vedere faptul că UE a ratat obiectivul pentru anul 2010 de stopare a pierderii biodiversităţii, iar noua Strategie a UE pentru biodiversitate din 2011 reiterează faptul că acest obiectiv trebuie atins până în 2020 (Our life insurance, our natural capital: an EU biodiversity strategy to 2020. COM (2011) 244 final).
    În plus, Articolul 3 alineatul (1) prevede, de asemenea, necesitatea de a evalua atât efectele semnificative directe, cât şi indirecte ale Proiectului asupra biodiversităţii, acordând o atenţie deosebită speciilor şi habitatelor protejate în temeiul Directivei privind habitatele şi al Directivei privind păsările. Trimiterile la aceste directive au fost adăugate şi prin amendamentele din 2014.

        Integrarea aspectelor de biodiversitate în EIM
        O serie de aspecte-cheie trebuie abordate de titulari în legătură cu preocupările legate de biodiversitate. Acestea includ, de exemplu, degradarea serviciilor de ecosistem*1), pierderea şi degradarea habitatelor, pierderea diversităţii speciilor şi pierderea diversităţii genetice.
        *1) Serviciile de ecosistem reprezintă capacitatea ecosistemului de (i) provizionare, (ii) reglementare, (iii) susţinere şi (iv) furnizare de beneficii culturale. Aceasta înseamnă, de exemplu, că, dacă se produce o poluare a unui curs de apă, aceasta ar putea duce la degradarea capacităţii cursului de a (i) furniza apă curată, asigurând astfel că peştii şi plantele acvatice sunt (ii) sănătoşi şi ) înfloritoare, ducând la (iv) deprecierea valorii site-ului pentru pescarii locali.

        Comisia Europeană a publicat un ghid privind integrarea biodiversităţii în EIM în 2013 în cadrul căruia se enumeră preocupările principale şi sunt incluse exemple de întrebări cheie care ar trebui adresate, pentru a evalua în mod eficient impactul asupra biodiversităţii. Există, de asemenea, şi alte documente/ghiduri care sunt utile pentru integrarea aspectelor de biodiversitate în EIM. Unele dintre aceste documente sunt enumerate în mai jos.
        ● CE, Evaluarea planurilor şi a proiectelor care afectează în mod semnificativ siturile Natura 2000. Ghiduri metodologice privind dispoziţiile articolului 6 alineatele (3) şi (4) din Directiva 92/43/CEE privind habitatele.
        ● Comisia olandeză pentru evaluarea de mediu şi CBD-Ramsar-CMS, Ghidul voluntar privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, inclusiv biodiversitate.
        ● Slootweg, Roel; Kolhoff, Arend, Abordare generică de integrare a consideraţiilor privind biodiversitatea în etapele de încadrare şi de definire a domeniului evaluării în cadrul EIM.
        ● Chartered Institute of Ecology and Environmental Management, Ghiduri pentru evaluarea impactului ecologic terestru, de apă dulce şi de coastă în Marea Britanie şi Irlanda, Ianuarie 2016.

        În cazurile în care proiectele pot avea efecte semnificative asupra unui sit protejat în temeiul Directivelor privind habitatele şi păsările, evaluarea efectelor biodiversităţii proiectelor va fi făcută în cadrul unei evaluări adecvate în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva Habitate. Conform modificărilor din 2014 ale Directivei EIA, această evaluare trebuie să fie efectuată în coordonare cu EIM, în conformitate cu procedurile specificate în Ghidurile Comisiei Europene privind raţionalizarea evaluărilor de mediu în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din Directiva EIM. Este important să se înţeleagă că EIM trebuie să evalueze impactul asupra biodiversităţii chiar şi în acele cazuri în care proiectele nu influenţează în nici un fel siturile Natura 2000.

        Integrarea biodiversităţii marine în EIM
        În urma adoptării Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin (DCSMM), în 2008, impactul asupra mediului marin trebuie luat în considerare în evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele din zonele marine. Acestea pot fi proiectele din anexa I, cum ar fi porturile comerciale sau proiectele din anexa II, cum ar fi extracţia mineralelor prin dragare, fermele eoliene, şantierele navale, lucrările de coastă pentru combaterea eroziunii, de exemplu, digurile şi iazurile.
        Biodiversitatea terestră a fost acoperită de legislaţia EU începând cu anii 1980, însă o analiză aprofundată a biodiversităţii marine a devenit necesară numai odată cu adoptarea DCSMM. Procesul de culegere a datelor şi problemele legate de lipsa de date pot fi, prin urmare, mai dificile decât în cazul altor proiecte. Cu toate acestea, sunt disponibile acum o serie de instrumente, baze de date şi sisteme de informare ce urmăresc conservarea resurselor naturale şi a biodiversităţii, menţinând viabilitatea sectoarelor economice marine.
        Acestea includ:
        ● Mai multe instrumente dezvoltate pentru a sprijini evaluarea mediului marin în cadrul DCSMM. Statele membre sunt obligate, în temeiul articolului 8 din DCSMM, să efectueze o evaluare a apelor lor marine la fiecare 6 ani. Aceasta poate fi considerată o formă de scenariu bază. În plus, în conformitate cu articolul 11 din DCSMM, Statele membre trebuie să elaboreze un program de monitorizare, revizuit la fiecare 6 ani, care ar trebui, de asemenea, să conţină date de caracterizare a stării mediului marin.
        ● Există, de asemenea, convenţii maritime regionale care conţin informaţii relevante privind biodiversitatea marină şi apa de mare, cum ar fi Helcom*2) în regiunea baltică, OSPAR pentru Atlanticul de Nord-Est, Convenţia de la Barcelona pentru Mediterana şi Convenţia de la Bucureşti pentru Marea Neagră;
        *2) http://www.helcom.fi/baltic-sea-trends/data-maps/.

        ● Sistemul Global de Informaţii Marine a fost dezvoltat de JRC pentru a oferi părţilor interesate un set adecvat de informaţii biofizice (funcţionalităţi GIS), care sunt importante în efectuarea evaluărilor calităţii apei şi monitorizarea resurselor în apele costiere şi marine;
        ● Iniţiativa privind protecţia mediului marin global (GMEP) este un mecanism de partajare a celor mai bune practici, care a fost determinat de mai multe accidente de foraj în largul mării. GMEP a fost conceput de liderii G20 la Summit-ul de la Toronto din 2010 pentru a proteja mediul marin.

        În 2014, Comisia a adoptat, de asemenea, o directivă care stabileşte un cadru pentru planificarea spaţială maritimă*3), care impune statelor membre să înfiinţeze aşa-numitele planuri spaţiale maritime cu obiectivul general de utilizare durabilă a resurselor marine. Această directivă impune statelor membre să stabilească planurile spaţiale maritime cât mai curând posibil şi cel mai târziu până la 31 martie 2021. Câteva tipuri de proiecte din cadrul planurilor maritime spaţiale, cum ar fi cele privind dezvoltarea energiei regenerabile, explorarea şi exploatarea de petrol şi gaze, transportul maritim şi activităţile de pescuit, conservarea ecosistemului şi biodiversităţii, fac obiectul EIM, iar titularul va trebui să se asigure că acestea sunt în conformitate cu obiectivele planului maritim spaţial aplicabil.
        *3) Directive 2014/89/EU of the European Parliament and of the Council of 23 July 2014 establishing a framework for maritime spaţial planning.

        Au fost elaborate mai multe ghiduri în legătură cu evaluarea impactului de mediu al proiectelor în mediul marin, atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional. Unele dintre acestea sunt enumerate mai jos şi fac parte din lista furnizată în conformitate cu anexa la ghidurile referitoare la alte instrucţiuni şi instrumente relevante.
        ● Ghiduri relevante la nivel de UE:
        o Ghidurile Comisiei privind dezvoltarea energiei eoliene în conformitate cu Natura 2000

        ● Alte ghiduri:
        o OSPAR, Evaluarea impactului asupra mediului al parcurilor eoliene offshore
        o RPS, Ghid practic pentru evaluarea impactului asupra mediului pentru piscicultură marină
        o EMEC, Ghidul de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) pentru titularii de la Centrul European pentru Energie Marină


        Un exemplu de bună practică din Italia şi Malta, care implică evaluarea impactului asupra biodiversităţii marine în cadrul EIM, este descris mai jos.
        Minimizarea impactului cablului asupra ecosistemelor marine de către Terna
        Terna, operatorul reţelei italiene de electricitate, a dezvoltat o metodologie inovatoare pentru instalarea de cabluri marine care minimizează impactul asupra mediului al interconexiunilor de reţea submarină între Malta şi Sicilia şi protejează pajiştile de pe fundul mării cu specia "Posidonia oceanica".
        Coridorul prevăzut pentru acest cablu a traversat o zonă care găzduieşte specia "Posidonia oceanica", o algă care este în declin (în conformitate cu RedList) şi oferă un habitat pentru multe specii. Pentru a proteja "Posidonia oceanica", precum şi alte specii marine, Terna a renunţat la tehnica de foraj cel uzuală pentru instalarea cablului marin. Această tehnică implică utilizarea bentonitei pentru lubrifierea şi consolidarea nisipul din jurul capului de foraj, care poate sufoca specia "Posidonia oceanica" din cauza resturilor de bentonită. Soluţia inovatoare aplicată a folosit guma Xanthan, o polizaharidă folosită uneori ca aditiv alimentar care poate fi biodegradată cu uşurinţă.
    Good Practice of the Year 2016 award, http://renewablesgrid.eu/fileadmin/user_upload/Files_RGI/RGI_Publications/Good_Practice_of_the_Year_Award_brochure_2016.pdf


    Impact asociat cu utilizarea resurselor naturale (risc de epuizare, consideraţii privind utilizarea de resurse)
        Cerinţe legislative şi aspecte cheie privind utilizarea resurselor naturale
    Directiva 2011/92/EU amendată de Directiva 2014/52/EU prevede:
        ● Anexa IV, punctul 1(c)
        o Descrierea proiectului, care să cuprindă, în special:
        o (c) o descriere a principalelor caracteristici ale etapei de funcţionare a proiectului (în special, orice proces de producţie), de exemplu, necesarul de energie şi energia utilizată, natura şi cantitatea materialelor şi resursele naturale utilizate (inclusiv apa, terenurile, solul şi biodiversitatea);

        ● Anexa IV, punctul 5 (b)
        o descriere a efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului şi care rezultă, inter alia, din:
        o (b) utilizarea resurselor naturale, în special a terenurilor, a solului, a apei şi a biodiversităţii, având în vedere, pe cât posibil, disponibilitatea durabilă a acestor resurse;

        Anexa IV (1) şi (5) solicită titularului să evalueze utilizarea resurselor naturale şi impactul proiectului în urma utilizării/epuizării lor. În acest context, directiva impune ca evaluarea să ia în considerare, pe cât posibil, sustenabilitatea resurselor, în special terenurile, solul, apa şi biodiversitatea, precum şi energia.
        Cerinţa pentru evaluarea impactului unui proiect asupra disponibilităţii resurselor naturale este suplimentară faţă de cerinţa de evaluare a impactului asupra resurselor - şi un accent uşor diferit trebuie luat în considerare de titulari şi experţi. Acest accent reflectă o schimbare de orientare a politicii de mediu dintr-una de protecţie a resurselor naturale - prin evaluarea şi atenuarea impacturilor - către una de prezervare a disponibilităţii resurselor naturale pentru activitatea umană. În acest sens, evaluările ar trebui să se concentreze, de asemenea, asupra eficienţei utilizării resurselor; pot Proiectele să facă mai mult cu mai puţin în ceea ce priveşte utilizarea energiei, aportul de apă, terenului şi a utilizării solului etc?


        Integrarea aspectelor privind utilizarea resurselor naturale în EIM
        Strategia tematică a Comisiei Europene pentru Utilizarea durabilă a resurselor naturale (COM (2005) 670) a definit tipurile de indicatori necesari pentru măsurarea eficienţei resurselor:
        ● Indicatori de utilizare a resurselor - trebuie să definească nu numai cantitatea de resurse extrase, ci şi calitatea, abundenţa (de ex. resurse regenerabile, neregenerabile, epuizabile, ne-epuizabile), disponibilitatea şi localizarea acestora.
        ● Indicatori de impact asupra mediului. Utilizarea resurselor afectează, de asemenea, mediul şi sănătatea umană printr-o succesiune de schimbări ale mediului natural. Evaluarea ciclului de viaţă (LCA) oferă un cadru pentru descrierea impactului asupra mediului. LCA cuantifică toate schimburile fizice cu mediul, indiferent dacă acestea sunt inputuri (materiale, apă, utilizare terenuri şi energie) sau ieşiri (deşeuri şi emisii în apă şi sol). Aceste intrări şi ieşiri sunt apoi evaluate în raport cu potenţialele specifice de impact asupra mediului (de exemplu schimbările climatice, eutrofizarea, ecotoxicitatea). Aceste aşa-numite impacturi parţiale pot fi, încă o dată, legate de impactul final, cum ar fi sănătatea umană, mediul natural şi resursele naturale.
        ● Indicatori socio-economici. Indicatorii beneficiilor socio-economice nu se limitează numai la valoarea de piaţă a resurselor, ci şi la acele aspecte ale utilizării resurselor legate de bunăstarea şi calitatea vieţii, care nu sunt măsurate în cadrul economiei.

        Metodologiile pentru evaluarea utilizării şi eficienţei resurselor sunt destul de recente şi sunt disponibile în prezent doar câteva documente care furnizează detalii despre acestea. Acestea sunt enumerate mai jos.
        ● Comisia Europeană, 2012. Cadrul indicatorilor ciclului de viaţă: dezvoltarea indicatorilor de monitorizare la nivel macro pe bază de ciclu de viaţă pentru resurse, produse şi deşeuri pentru UE-27. Comisia Europeană. Centrul Comun de Cercetare. Institutul pentru Mediu şi Sustenabilitate
        ● Evaluarea indicatorilor şi ţintelor privind eficienţa resurselor, Raport final, Comisia Europeană, DG Mediu 19 iunie 2012
        ● Contabilitatea terenurilor şi a ecosistemelor (LEAC), Centrul european pentru mediu terestru, Ghid metodologic LEAC, iulie 2005



    Factori de mediu - rezumat
    ● Articolul 3 din Directiva EIM prevede domeniul de aplicare a factorilor de mediu care ar trebui evaluaţi prin EIM. Această listă de aspecte de mediu a fost extinsă prin modificările aduse directivei din 2014, adăugând în special următorii factori: schimbările climatice - atât atenuarea, cât şi adaptarea; riscurile de accidente majore şi dezastre; biodiversitate; şi utilizarea resurselor naturale;
        ● În consecinţă este necesar ca experţii EIM să acorde mai multă atenţie aspectelor legate de risc, incertitudine şi utilizarea resurselor la evaluarea unui proiect, utilizând metode sau tehnici noi de evaluare.
        ● În plus faţă de ghidurile furnizate în această secţiune, se face referire la un număr mare de iniţiative, în special la nivelul UE, pentru a sprijini în continuare experţii în evaluările de impact asupra mediului.
        Acest capitol cuprinde o descriere a fiecărui factor de mediu posibil a fi afectat de proiect. Descrierea este proporţională şi în legătură cu magnitudinea efectului preconizat. Se descriu de asemenea şi modalităţile de colectare a datelor şi sursele de date. În general, la descrierea factorilor de mediu trebuie să se ţină cont de:
        ● Definirea mărimii zonei investigată prin studiu, astfel încât să includă toate suprafeţele posibil a fi afectate semnificativ de proiect;
        ● Contactarea tuturor agenţiilor/autorităţilor/instituţiilor locale şi naţionale relevante pentru culegerea datelor de bază privind mediul;
        ● Indicarea sursele datelor şi informaţiilor asupra mediului existent;
        ● Descrierea metodelor folosite, dificultăţile întâmpinate şi incertitudinile cu privire la date, atunci când s-au întreprins studii/cercetări pentru caracterizarea stării mediului în situaţia fără proiect;
        ● Metodele folosite trebuie să fie corespunzătoare scopului urmărit;
        ● Evidenţierea lipsurilor importante cu privire la datele care descriu starea existentă a mediului; sunt explicate mijloacele folosite în timpul evaluării pentru a suplini aceste lipsuri;


    4.2.2.5. Descriere a efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului
        Conform Anexei 4 din Lege, în acest capitol se descriu efectele semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului şi care rezultă, printre altele, din:
    a) construirea şi existenţa proiectului, inclusiv, dacă este cazul, lucrările de demolare;
    b) utilizarea resurselor naturale, în special a terenurilor, a solului, a apei şi a biodiversităţii, având în vedere, pe cât posibil, disponibilitatea durabilă a acestor resurse;
    c) emisia de poluanţi, zgomot, vibraţii, lumină, căldură şi radiaţii, crearea de efecte negative şi eliminarea şi valorificarea deşeurilor; descrierea efectelor posibile ca urmare a dezvoltării/implementării proiectului ţinând cont de hărţile de zgomot şi de planurile de acţiune aferente acestora*4) elaborate, după caz, pentru arealul din zona de influenţă a proiectului;
        *4) Hotărârea Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    d) riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu - de exemplu, din cauza unor accidente sau dezastre;
    e) cumularea efectelor cu cele ale altor proiecte existente şi/sau aprobate, ţinând seama de orice probleme de mediu existente legate de zone cu o importanţă deosebită din punctul de vedere al mediului, care ar putea fi afectate, sau de utilizarea resurselor naturale;
    f) impactul proiectului asupra climei - de exemplu, natura şi amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră - şi vulnerabilitatea proiectului la schimbările climatice - tipurile de vulnerabilităţi identificate, cuantificarea tendinţelor de amplificare a vulnerabilităţilor existente în contextual schimbărilor climatice;
    g) tehnologiile şi substanţele folosite.

        Descrierea efectelor negative semnificative probabile asupra factorilor specificaţi la art. 7 alin. (2) din prezenta lege ar trebui să cuprindă efectele directe şi eventualele efecte indirecte, secundare, cumulative, transfrontiere, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative ale proiectului. Descrierea trebuie să ţină seama de obiectivele de protecţia mediului, stabilite la nivel naţional şi la nivelul Uniunii Europene, care sunt relevante pentru proiect.

    Cadru legal privind efectele semnificative
        Articolul 3 al Directivei EIM prevede ca RIM să identifice, să descrie şi să evalueze efectele semnificative. Secţiunea de mai sus vizează identificarea factorilor de mediu care ar putea fi afectaţi de Proiect. Această secţiune se concentrează pe expresia "efecte semnificative"; adică identificarea efectelor care trebuie luate în considerare şi a celor care au doar un efect neglijabil asupra mediului. Conceptul de efecte cumulative a fost, de asemenea, inclus în această secţiune, având în vedere că efectele considerate a fi nesemnificative atunci când sunt luate individual, pot avea un impact semnificativ asupra mediului atunci când interacţionează cu alte efecte.
    Directiva EIM prevede că trebuie luate în considerare efectele "semnificative" atunci când este vorba despre evaluarea efectelor (sau a impactului) asupra mediului. Conceptul de semnificaţie reliefează dacă impactul unui proiect poate fi considerat inacceptabil în contextul de mediu şi social al acestuia. Evaluarea semnificaţiei se bazează pe o opinie ştiinţifică informată despre ceea ce este important, de dorit sau acceptabil în ceea ce priveşte schimbările declanşate de Proiectul în cauză.
        Acest lucru limitează evaluarea la acele efecte care ar putea avea un impact semnificativ sau suficient de important asupra mediului pentru a merita costurile de evaluare, de revizuire şi de luare a deciziilor. În timp ce conceptul de efecte semnificative este menţionat de mai multe ori în cadrul Directivei EIM, nu este prevăzută o definiţie clară a acestuia şi semnificaţia trebuie evaluată în lumina circumstanţelor specifice ale proiectului. În cazul în care a fost efectuată evaluarea, semnificaţia efectelor poate fi indicată sau, în unele cazuri, deja determinată în etapa de definire a domeniului evaluării şi, prin urmare, în acele cazuri se aplică ghidul privind etapa de definire a domeniului evaluării.
    Directiva 2011/92/EU amendată de Directiva 2014/52/EU prevede următoarele:
        Expresia "efect semnificativ" este utilizată în întreaga directivă, în diverse contexte. Următoarele extrase le evidenţiază numai pe cele relevante pentru înţelegerea frazelor în contextul Raportului EIM. Referinţele la efectele cumulative au fost de asemenea evidenţiate.
        ● Articolul 1 alineatul (1) din directivă prevede că: "Prezenta directivă se aplică evaluării efectelor acestor proiecte publice şi private asupra mediului care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului."
        ● Articolul 3 alineatul (1) din directivă prevede că: "Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie şi evaluează într-o manieră adecvată, în funcţie de fiecare caz, efectele semnificative directe şi indirecte ale unui proiect asupra următorilor factori ...".
        ● Articolul 5 alineatul (1) din directivă prevede că: "În cazul în care este necesară o evaluare a impactului asupra mediului, titularul trebuie să pregătească şi să prezinte un raport de evaluare a impactului asupra mediului. Informaţiile care trebuie furnizate de titular trebuie să includă cel puţin:
        o "(...)
        o (b) o descriere a efectelor potenţiale semnificative ale proiectului asupra mediului
        o (c) o descriere a caracteristicilor proiectului şi/sau a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea sau reducerea acestuia şi, dacă este posibil, compensarea efectelor adverse semnificative asupra mediului;
        o (...)"

        ● Anexa IV punctul 5 la directivă prevede că: 5. O descriere a efectelor probabile semnificative ale proiectului asupra mediului care rezultă, printre altele, din: (...)
        o (e) cumularea efectelor cu cele ale altor proiecte existente şi/sau aprobate, ţinând seama de orice probleme ecologice existente legate de zone cu o importanţă deosebită din punctul de vedere al mediului, care ar putea fi afectate, sau de utilizarea resurselor naturale;
        o Descrierea efectelor negative semnificative probabile asupra factorilor specificaţi la articolul 3 alineatul (1) ar trebui să cuprindă efectele directe şi eventualele efecte indirecte, secundare, cumulative, transfrontiere, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative ale proiectului. Descrierea ar trebui să ţină seama de obiectivele în materie de protecţie a mediului, stabilite la nivelul Uniunii sau al statelor membre, care sunt relevante pentru proiect."

        După cum se vede mai sus, conceptul de semnificaţie este un concept de bază pentru Directiva EIM; este unul care, în esenţă, ghidează procesul EIM. În plus faţă de prezenta secţiune, mai multe informaţii despre acest concept pot fi obţinute din ghidurile privind etapa de încadrare şi etapa de definire a domeniului evaluării.



    Semnificaţia impactului în contextul întocmirii RIM
        Cei care pregătesc RIM trebuie să determine semnificaţia efectelor proiectului asupra mediului, dacă acest lucru nu s-a făcut deja în etapele anterioare ale procesului EIM sau dacă au apărut elemente noi de-a lungul procesului. În aceste cazuri, evaluarea semnificaţiei trebuie să se bazeze pe criterii clare şi lipsite de ambiguitate:
        ● Criteriile de stabilire a semnificaţiei iau în considerare atât caracteristicile impactului, cât şi valorile asociate cu factorii de mediu afectaţi;
        ● Semnificaţia este întotdeauna contextual-specifică şi trebuie, prin urmare, să fie dezvoltate criterii adaptate pentru fiecare proiect în parte.

        În plus, Directiva EIM impune ca efectele semnificative să fie descrise în RIM într-o "manieră corespunzătoare" (articolul 3 din directivă), astfel încât să permită, în cele din urmă, luarea deciziilor. Din acest motiv, determinările semnificaţiei trebuie să fie justificate: este important ca evaluatorii să stabilească o metodologie transparentă care să explice modul în care abordează evaluarea şi apoi să aplice în mod demonstrabil această metodologie în evaluarea lor. Metodologia ar trebui să explice modul în care evaluatorul consideră că un efect este semnificativ sau nu, permiţând altora să vadă bonitatea diferiţilor factori şi să înţeleagă raţiunea evaluării.
        În acelaşi timp, determinările de semnificaţie nu ar trebui să fie prerogativa exclusivă a "experţilor" sau a "specialiştilor": semnificaţia ar trebui definită într-un mod care să reflecte ceea ce este considerat valoros în mediu de către autorităţile de reglementare şi de părţile interesate publice şi private. O abordare comună utilizată în EIM este aplicarea unei analize multi-criteriale. Criteriile comune utilizate pentru a evalua semnificaţia includ magnitudinea efectului previzibil şi sensibilitatea mediului receptor:
        ● Magnitudinea ia în considerare caracteristicile schimbării (calendarul, scara, dimensiunea şi durata impactului) care ar afecta probabil receptorul ţintă ca urmare a Proiectului propus;
        ● Sensibilitatea este înţeleasă ca fiind sensibilitatea mediului receptor asupra căruia se manifestă efectul, inclusiv capacitatea acestuia de a se adapta la schimbările pe care Proiectele le pot aduce.
        (A se vedea descrierea detaliată a analizei multi-criteriale în ghidul privind etapa de definire a domeniului evaluării).


    Efecte cumulate
        Este important ca efectele să nu fie considerate izolate ci împreună cu altele, ceea ce înseamnă efect cumulat. Datele colectate în această etapă pot într-adevăr să demonstreze că impacturile analizate devin semnificative atunci când sunt analizate împreună sau cu alte efecte. În timp ce conceptul de efecte cumulate se leagă îndeaproape de efectele semnificative. Anexa IV, punctul 5 litera (e) din Directiva EIM prevede ca analiza efectelor cumulate cu alte proiecte/activităţi existente şi/sau aprobate să fie descrisă în RIM. Efectele cumulate sunt modificările aduse mediului cauzate de o acţiune în combinaţie cu alte acţiuni. Ele pot apărea din:
        ● interacţiunea dintre toate proiectele diferite din aceeaşi zonă;
        ● interacţiunea dintre diferitele impacturi dintr-un singur proiect (deşi nu este cerută în mod expres de Directiva EIM, acest lucru a fost clarificat de către ECJ).

        Coexistenţa impacturilor poate creşte sau reduce impactul cumulat. Impacturile care sunt considerate nesemnificative, atunci când sunt evaluate individual, pot deveni semnificative atunci când sunt combinate cu alte impacturi.
        Efectele cumulate pot apărea la diferite scări temporale şi spaţiale. Scara spaţială poate fi locală, regională sau globală, în timp ce frecvenţa sau scara temporală include impactul trecut, prezent şi viitor asupra unui anumit mediu sau regiune.
        Datorită naturii lor complexe, pragurile de semnificaţie şi criteriile de evaluare a efectelor cumulate ar trebui definite printr-o abordare colaborativă, implicând toate părţile interesate şi afectate în procesul de colectare şi analiză a datelor. De asemenea, este posibil ca acestea să utilizeze mai mult perspectivele şi metodele interdisciplinare: de ex. diagrame de reţea şi modele care identifică relaţiile cauză-efect care au ca rezultat efecte cumulate, analize ale tendinţelor care identifică tendinţele istorice, curente şi viitoare pentru o anumită resursă şi matrice interactive care iau în considerare interacţiunile de amploare ale impactului evaluate individual (Lawrence D. (2005), Criterii pentru determinarea semnificaţiei în evaluarea impactului asupra mediului bazate pe durabilitate).
        Modificările din 2014 ale Directivei EIM cu privire la efectele semnificative sunt:
        ● Noţiunea de semnificaţie nu este o noţiune nouă pentru Directiva EIM; cu toate acestea, utilizarea cuvântului este mai evidentă în urma schimbărilor din 2014. În multe cazuri, adăugarea cuvântului nu are o importanţă mare pentru evaluatori, deoarece efectele identificate şi studiate sunt adesea semnificative. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că:
     o Amendamentele din 2014 aliniază Directiva EIA la Directiva SEA (anexa I litera (f) la Directiva SEA);
        o Evaluatorii sunt descurajaţi să utilizeze resurse pentru a investiga efectele nesemnificative;
        o Evaluatorii trebuie să se asigură că au motive pentru a determina semnificaţia; ei trebuie să poată justifica necesitatea determinării semnificaţiei;
        o Cumularea efectelor este menţionată în mod specific într-un paragraf de sine-stătător, în conformitate cu anexa IV punctul 5 litera (e), pe lângă faptul că este repetat în lista din anexa IV punctul 5 ultimul paragraf.



    Evaluarea efectelor asupra mediului - rezumat:
        ● Efectele care sunt evaluate în EIM ar trebui să fie doar cele semnificative. Acest lucru asigură faptul că efortul nu este risipit pentru analiza efectelor nesemnificative.
        ● Semnificaţia este detaliată în ghidul privind definirea domeniului evaluării; acest ghid trebuie citit de oricine pregăteşte un raport de evaluare a impactului asupra mediului în care trebuie să determine importanţa efectelor asupra mediului.
        ● Evaluatorii trebuie să determine semnificaţia pe baza propriei judecăţi şi să precizeze în mod clar metodologia utilizată şi motivarea concluziei. În acelaşi timp, există diverse criterii disponibile pentru a fi utilizate, inclusiv o analiză decizională multi-criterială.
        ● Atunci când se analizează semnificaţia, trebuie luate în considerare efectele cumulate ale tuturor Proiectelor din zonă, atât în plan spaţial cât şi temporal.
        Ţinând cont de prevederile Anexei 4 a Legii, de prevederile Directivei EIM, precum şi de aspectele de mai sus, prezentarea evaluării efectelor asupra mediului să includă următoarele aspecte, în funcţie de specificul proiectului:
        Domeniul efectelor
        ● Este descris procesul prin care s-a definit domeniul studiului de impact (vezi Ghidul pentru definirea domeniului)
        ● Este descris modul în care domeniul de evaluare a fost abordat în mod sistematic
        ● Este descris procesul de consultare la definirea domeniului
        ● Sunt prezentate comentariile şi punctele de vedere ale consultanţilor

        Prognoza efectelor directe
        ● Sunt descrise şi sunt cuantificate, după caz, efectele primare directe asupra:
        o folosinţelor, populaţiei şi proprietăţii;
        o aspectelor geologice şi caracteristicilor solului;
        o biodiversităţii (inclusiv florei şi faunei precum şi habitatelor)
        o hidrologiei şi calităţii apei;
        o folosirii mediului acvatic;
        o calităţii aerului;
        o climei;
        o mediului acustic (zgomot şi vibraţii);
        o radiaţiei termice, luminoase, şi ale altor forme de radiaţie electromagnetică;
        o bunurilor materiale şi epuizarea resurselor naturale neregenerabile (combustibili fosili, minereuri);
        o aşezărilor sau peisajelor de importanţă culturală;
        o calităţii peisajului natural şi asupra punctelor cu privelişte deosebită;
        o demografiei, condiţiilor socio-economice din zonă;

        ● Sunt prognozate efectele secundare, temporare, pe termen scurt, permanente, pe termen lung, accidentale, indirecte şi cumulative
        ● Sunt descrise şi cuantificate, după caz, efectele secundare cauzate de efectele primare asupra oricăror aspecte ale mediului (ex. efecte asupra faunei, florei sau habitatelor cauzate de poluarea solului, aerului sau apei şi de zgomot, efecte asupra folosinţelor de apă cauzate de modificările în hidrologia sau calitatea apei, efecte asupra vestigiilor arheologice cauzate de desecarea solului)
        ● Sunt descrise efectele temporare/pe termen scurt produse în timpul construcţiei sau în timpul unor faze limitate ale funcţionării proiectului sau în timpul dezafectării;
        ● Sunt descrise efectele permanente asupra mediului cauzate de construcţia, funcţionarea sau dezafectarea proiectului;
        ● Sunt descrise efectele pe termen lung asupra mediului provocate de funcţionarea proiectului pe durata de viaţă sau provocate de creşterea gradului de poluare, inclusiv GES, asupra mediului în zona studiată;
        ● Sunt descrise şi cuantificate, după caz, efectele care pot apărea din accidente, evenimente neobişnuite sau expunerea proiectului la dezastre naturale sau antropice;
        ● Sunt descrise efectele asupra mediului provocate de activităţile auxiliare (activităţile auxiliare fac parte din proiect dar în mod obişnuit sunt localizate la distanţă faţă de proiectul principal; ex. construcţia rutelor de acces şi infrastructurii, traficul, extragerea agregatelor sau materiei prime, generarea şi alimentarea cu energie electrică, depozitarea efluenţilor şi deşeurilor)
        ● Sunt descrise efectele indirecte asupra mediului provocate de dezvoltarea firească a zonei (dezvoltare firească înseamnă proiecte suplimentare, care nu fac parte din proiectul principal, stimulate să apară prin implementarea proiectului; ex. pentru furnizarea de mărfuri noi sau servicii necesare proiectului, găzduirea noii populaţii sau afaceri stimulate de proiect)
        ● Sunt descrise efectele asupra mediului produse de proiect care se cumulează cu cele ale altor proiecte existente sau planificate în zonă;
        ● Sunt identificate în mod corespunzător extinderea geografică, durata, frecvenţa, reversibilitatea şi probabilitatea apariţiei fiecărui efect;

        Prognozarea efectelor asupra sănătăţii populaţiei şi aspecte ale dezvoltării durabile
        ● Sunt descrise şi cuantificate, după caz, efectele primare şi secundare asupra sănătăţii şi bunăstării populaţiei (ex. efecte asupra sănătăţii provocate de emiterea de substanţe toxice în mediu, riscuri asupra sănătăţii provenind din pericole majore asociate cu proiectul, efecte cauzate prin schimbarea vectorilor boală, schimbări în condiţiile de viaţă, efecte asupra grupurilor vulnerabile)
        ● Este discutat, după caz, impactul asupra problemelor cum ar fi biodiversitatea, schimbări climatice globale şi dezvoltarea durabilă;

        Evaluarea importanţei efectelor
        ● Semnificaţia sau importanta fiecăruia dintre efectele prognozate este discutată în raport cu conformarea la cerinţele legale şi cu numărul, importanţa şi sensibilitatea populaţiei, resurselor sau altor receptori afectaţi
        ● Descrierea metodologiei de evaluare a efectelor (prin compararea cu cerinţele standardelor şi normativelor naţionale sau/şi ale recomandărilor internaţionale)
        ● Descrierea inclusiv a efectelor pozitive asupra mediului
        ● Explicarea clară a importanţei fiecărui efect.



    4.2.2.6. Descriere sau dovezi ale metodelor de prognoză utilizate pentru identificarea şi evaluarea efectelor semnificative asupra mediului
        Conform Anexei 4 la Lege, acest capitol trebuie să cuprindă o descriere sau dovezi ale metodelor de prognoză utilizate pentru identificarea şi evaluarea efectelor semnificative asupra mediului, inclusiv detalii privind dificultăţile - de exemplu, dificultăţile de natură tehnică sau determinate de lipsa de cunoştinţe - întâmpinate cu privire la colectarea informaţiilor solicitate, precum şi o prezentare a principalelor incertitudini existente.
        În acest capitol trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte:
        ● Descrierea metodelor folosite pentru prevederea efectelor şi justificarea utilizării acestora, dificultăţile întâmpinate şi incertitudinile asupra rezultatelor obţinute;
        ● Dacă există incertitudine în ce priveşte detaliile precise ale proiectului şi impactul său asupra mediului, sunt descrise prognozele pentru cea mai nefavorabilă situaţie;
        ● Dacă au fost dificultăţi în prelucrarea datelor necesare în prognozarea şi evaluarea efectelor, sunt discutate aceste dificultăţi şi implicaţiile lor asupra rezultatelor;
        ● Descrierea clară a bazei de evaluare a semnificaţiei şi importanţei impactului;
        ● Descrierea impactului rezidual (rămas după ce s-au întreprins toate măsurile de limitare a efectelor);
        ● Nivelul de tratare al fiecărui efect este corespunzător importanţei sale. Comentariile din studiu sunt focalizate pe problemele cheie şi sunt evitate informaţiile irelevante sau inutile;
        ● Se acordă o atenţie corespunzătoare celor mai severe efecte negative ale proiectului şi mai puţină atenţie efectelor mai puţin importante.


    4.2.2.7. Descriere a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea oricăror efecte negative semnificative asupra mediului identificate
    Prevederi legislative
        Conform Anexei 4 din Lege, acest capitol trebuie să includă:
        ● descriere a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea oricăror efecte negative semnificative asupra mediului identificate şi, dacă este cazul,
        ● o descriere a oricăror măsuri de monitorizare propuse - de exemplu, pregătirea unei analize post proiect, program de monitorizare.

        Programul de monitorizare trebuie să conţină tipurile de parametri monitorizaţi şi durata monitorizării proporţionale cu natura, amplasarea şi dimensiunea proiectului, precum şi cu gravitatea efectelor sale asupra mediului. Descrierea respectivă trebuie să explice în ce măsură sunt evitate, prevenite, reduse sau compensate efectele negative semnificative asupra mediului şi trebuie să se refere atât la etapa de construire, cât şi la cea de funcţionare.
        Măsurile avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea oricăror efecte adverse semnificative identificate asupra mediului sunt descrise în RIM. Aceste măsuri sunt denumite în mod obişnuit "măsuri de atenuare", cu excepţia ultimei acţiuni, care este o măsură de compensare.
    Directiva 2011/92/EU amendată de Directiva 2014/52/EU prevede următoarele:
        ● Articolul 5 (1) al Directive prevede:
        o "[...] iniţiatorul de proiect trebuie să includă cel puţin:
        o (c) o descriere a caracteristicilor proiectului şi/sau a măsurilor vizate pentru evitarea, prevenirea sau reducerea şi, dacă este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului"

        ● Anexa IV, punctul 7 prevede:
        o "O descriere a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea oricăror efecte negative semnificative asupra mediului identificate şi, dacă este cazul, o descriere a oricăror măsuri de monitorizare propuse (de exemplu, pregătirea unei analize postproiect). Descrierea respectivă ar trebui să explice în ce măsură sunt evitate, prevenite, reduse sau compensate efectele negative semnificative asupra mediului şi ar trebui să se refere atât la etapa de construire, cât şi la cea de funcţionare"


        Amendamentele din 2014 cu referire la măsurile de atenuare şi compensare includ:
        ● La articolul 5, au fost adăugate acţiunile "prevenire" şi "compensare".
        ● Anexa IV punctul 7 include acum "evitarea" (deşi "prevenirea" nu este nouă în anexa IV).
        ● Anexa IV include, de asemenea, noua dispoziţie care prevede Măsuri de monitorizare şi o descriere care explică măsura în care sunt evitate, prevenite, reduse sau compensate efectele negative semnificative asupra mediului, menţionând în special că acestea se aplică atât fazelor de construcţie, cât şi fazelor operaţionale.

        Atunci când se analizează alternative, astfel de măsuri de atenuare ar putea influenţa modul în care sunt evaluate alternativele. De exemplu, o alternativă ar putea fi considerată nefezabilă până când un titular va aplica măsuri de atenuare sau compensare care reduc impactul Alternativei, aceasta devenind astfel fezabilă.
        Diferitele tipuri de măsuri de atenuare acţionează în moduri diferite pentru a reduce impactul negativ sunt prezentate în tabelul de mai jos:
        Tabelul 15 - Tipuri de măsuri de atenuare

┌──────────┬───────────────────────────┐
│Tipuri de │Cum funcţionează │
│măsuri │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Evitarea impactului prin: │
│ │• Schimbarea metodelor/ │
│ │mijloacelor sau a │
│ │tehnicilor anumitor │
│ │proiecte sau componente │
│ │care ar putea avea efecte │
│Măsuri de │negative. │
│prevenire │• Schimbarea │
│ │amplasamentului, evitând │
│ │zone sensibile de mediu. │
│ │• Punerea în aplicare a │
│ │unor măsuri preventive │
│ │pentru a opri producerea de│
│ │efecte adverse. │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Reducerea impactului prin: │
│ │• Micşorarea sau relocarea │
│ │Proiectului. │
│ │• Reproiectarea elementelor│
│ │proiectului. │
│ │• Folosirea unor tehnologii│
│Măsuri de │diferite. │
│reducere │• Luarea de măsuri │
│ │suplimentare pentru │
│ │reducerea impactului fie la│
│ │sursă, fie la receptor (cum│
│ │ar fi barierele de zgomot, │
│ │tratarea gazelor reziduale,│
│ │tipul suprafeţei drumului).│
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Compensarea impacturilor │
│ │adverse reziduale care nu │
│ │pot fi evitate sau reduse: │
│Măsuri de │• Reabilitarea/remedierea/ │
│compensare│restaurarea unor situri │
│ │similare cu cele afectate │
│ │inevitabil de proiect; │
│ │• Strămutare │
│ │• Despăgubire materială. │
└──────────┴───────────────────────────┘



        În sensul directivei, în conformitate cu principiul precauţiei şi acţiunii preventive, ar trebui promovată o abordare pe termen lung şi ar trebui să se acorde prioritate evitării efectelor (măsuri de prevenire), în timp ce remedierea şi măsurile compensatorii ar trebui considerate doar ca ultimă instanţă.
        Măsurile de atenuare şi compensare sunt evaluate în funcţie de eficienţa acestora în reducerea potenţialelor efecte negative asupra mediului. În unele cazuri, legislaţia existentă (de exemplu, DEI), se referă la utilizarea celor mai bune tehnici disponibile, astfel cum sunt stabilite în documentele de referinţă, pentru a se asigura că operatorii utilizează tehnologia cea mai eficientă şi cea mai justificată din punct de vedere economic pentru a proteja mediul. Din această perspectivă, cele mai bune tehnici disponibile pot reprezenta un punct de pornire foarte solid pentru iniţiatorii de proiecte, în vederea identificării abordărilor şi tehnologiilor de gestionare a riscurilor, care pot fi, la rândul lor, sugerate ca măsuri de atenuare într-un RIM. RIM trebuie să descrie în mod clar impactul negativ al fiecărei măsuri de evitare, reducere sau compensare, atunci când este implementată. De asemenea, ar trebui să descrie eficacitatea acestor măsuri, fezabilitatea şi certitudinea acestora, precum şi angajamentul de a asigura punerea lor în practică şi monitorizarea rezultatelor.

    Măsuri de minimizare şi compensare - rezumat
        ● Măsurile de atenuare şi compensare ar trebui luate în considerare la evaluarea alternativelor, atât în vederea consolidării fezabilităţii proiectelor, cât şi a îmbunătăţirii designului proiectului.
        ● Măsurile de atenuare şi compensare pot fi costisitoare şi pot influenţa alegerea alternativelor
        ● Măsurile de atenuare şi compensare se pot aplica atât fazelor de construcţie, cât şi etapelor operaţionale ale Proiectului.
        ● Descrierea măsurilor de atenuare şi compensare pentru efectele negative semnificative trebuie inclusă în decizia de acordare a aprobării de dezvoltare a unui proiect.

    4.2.2.8. Descrierea oricăror măsuri de monitorizare propuse
        Conform Anexei nr. 4 din Lege, acest capitol trebuie să includă:
        ● o descriere a oricăror măsuri de monitorizare propuse - de exemplu, pregătirea unei analize post proiect, program de monitorizare.

        Programul de monitorizare trebuie să conţină tipurile de parametri monitorizaţi şi durata monitorizării proporţionale cu natura, amplasarea şi dimensiunea proiectului, precum şi cu gravitatea efectelor sale asupra mediului. Descrierea respectivă trebuie să explice în ce măsură sunt evitate, prevenite, reduse sau compensate efectele negative semnificative asupra mediului şi trebuie să se refere atât la etapa de construire, cât şi la cea de funcţionare şi dezafectare.

    Cerinţe legislative privind monitorizarea
        Măsurile de monitorizare trebuie să fie incluse în aprobarea de dezvoltare a unui proiect în cazul în care este probabil ca proiectul să aibă efecte adverse semnificative. Măsurile de monitorizare sunt, prin urmare, menţionate la articolul 8a din Directiva EIM, care prezintă informaţiile ce trebuie incluse în aprobarea de dezvoltare. Descrierea măsurilor de monitorizare este legată de descrierea măsurilor propuse pentru atenuarea efectelor negative semnificative asupra mediului şi ar trebui să fie direct legată de asigurarea implementării cu succes a acestor măsuri.
        Măsurile de monitorizare pot fi dezvoltate direct pentru proiectul analizat sau pot rezulta din alte cerinţe - legislaţia UE sau naţională care reglementează funcţionarea unui proiect, cerinţele de finanţare sau alte surse. Este important - şi o cerinţă a directivei - să nu existe suprapuneri sau inconsecvenţe în monitorizare. Pentru a evita suprapunerea, dacă măsurile de monitorizare provin din alte legislaţii ale UE sau naţionale, atunci acest lucru ar trebui să se reflecte în RIM, pentru a informa autoritatea competentă. În acest caz, autoritatea competentă poate decide să utilizeze aceste măsuri existente (articolul 8a alineatul (4) al treilea paragraf). Într-adevăr, în evaluarea impactului revizuirii Directivei EIM din 2012, s-a estimat că 50% din proiectele elaborate în fiecare an intră sub incidenţa altor acte legislative ale UE care necesită monitorizare, astfel încât monitorizarea este oricum efectuată indiferent de cerinţele EIM.
    Directiva 2011/92/EU amendată de Directiva 2014/52/EU prevede următoarele:
        ● Anexa IV punctul 7 privind informaţiile menţionate la articolul 5 alineatul (1) stabileşte informaţiile pentru raportul EIM şi include:
        o (7) O descriere a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea oricăror efecte negative semnificative asupra mediului identificate şi, dacă este cazul, o descriere a oricăror măsuri de monitorizare propuse (de exemplu, pregătirea unei analize postproiect). Descrierea respectivă ar trebui să explice în ce măsură sunt evitate, prevenite, reduse sau compensate efectele negative semnificative asupra mediului şi ar trebui să se refere atât la etapa de construire, cât şi la cea de funcţionare.

        ● Având în vedere că măsurile de monitorizare menţionate mai sus sunt utilizate pentru elaborarea măsurilor finale incluse în aprobarea de dezvoltare, articolul 8a este, de asemenea, relevant. Acest articol prevede:
        o (1) Decizia de acordare a aprobării de dezvoltare include cel puţin următoarele informaţii: [...] b) toate condiţiile de mediu anexate deciziei, o descriere a tuturor caracteristicilor proiectului şi/sau a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea sau reducerea şi, dacă este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului, precum şi, după caz, a măsurilor de monitorizare.

        ● În plus, articolul 8a alineatul (4) prevede următoarele:
        o (4) În conformitate cu cerinţele menţionate la alineatul (1) litera (b), statele membre se asigură că iniţiatorul proiectului implementează caracteristicile proiectului şi/sau măsurile vizate pentru evitarea, prevenirea sau reducerea şi, dacă este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului şi stabilesc procedurile referitoare la monitorizarea efectelor negative semnificative asupra mediului.
        o Tipul de parametri care trebuie monitorizaţi şi durata monitorizării sunt proporţionale cu natura, amplasarea şi dimensiunea proiectului, precum şi cu gravitatea efectelor sale asupra mediului.
        o Dacă este cazul, pot fi utilizate măsurile de monitorizare necesare în temeiul altor dispoziţii juridice din dreptul Uniunii decât cele din prezenta directivă şi al dispoziţiilor juridice din dreptul naţional, pentru a evita duplicarea monitorizării.



    Obiective ale măsurilor de monitorizare
        Cerinţele de monitorizare pot ajuta la:
        ● Impacturile negative semnificative generate de construirea şi funcţionarea proiectelor nu depăşesc efectele preconizate în RIM şi că măsurile luate pentru a compensa astfel de impacturi se realizează conform planificării;
        ● Consolidarea metodelor de evaluare a efectelor adverse semnificative. Acest lucru poate ajuta la îmbunătăţirea identificării şi evaluării impactelor în viitoarele RIM;
     ● EIM este în conformitate cu alte acte legislative ale UE, în special cu Directiva SEA.
        Aceste trei puncte sunt examinate în cele ce urmează.
        Monitorizarea asigură că proiectul respectă impactul prevăzut
    Directiva EIM urmăreşte reducerea cât mai mult posibil a efectelor adverse semnificative ale Proiectelor asupra mediului, însă unele proiecte nu pot fi implementate fără impact semnificativ asupra mediului. În timpul procesului de evaluare a impactului asupra mediului, aceste efecte nu sunt doar identificate, ci se prognozează şi evoluţia lor. Monitorizarea sistematică ex-post a impactului efectelor adverse semnificative rezultate în urma Proiectului oferă o oportunitate de a identifica dacă impactul prognozat nu se dezvoltă aşa cum a fost prevăzut, astfel încât să se poată lua măsuri pentru rectificare. Această monitorizare urmăreşte, de asemenea, eficacitatea măsurilor instituite pentru atenuarea sau compensarea efectelor semnificative. De asemenea, monitorizarea permite luarea în considerare a unor informaţii relevante suplimentare sau neprevăzute, schimbările climatice sau impactul cumulativ, de exemplu, care să implice din nou măsuri de remediere.

        Evaluare pentru viitoarele EIM
        În plus faţă de evaluarea impactului unui proiect, monitorizarea ex-post a Proiectului poate, de asemenea, să uşureze eficacitatea procesului EIM, în ceea ce priveşte calitatea datelor utilizate şi acurateţea abordărilor şi a metodelor. Acest lucru poate îmbunătăţi transparenţa, legitimitatea şi eficienţa procesului de evaluare a impactului asupra mediului, în special dacă dovezile documentate privind impactul real al unui proiect asupra mediului sunt disponibile în mod public.

        Legislaţie europeană conexă
    Directiva SEA, DEI şi Directiva-cadru privind apa (DCA) necesită monitorizare ex-post. Directiva privind habitatele recomandă monitorizarea, după o evaluare adecvată. De asemenea, DCSMM impune statelor membre să elaboreze şi să pună în aplicare programe coordonate de monitorizare pentru evaluarea permanentă a stării ecologice a apelor lor marine.
        Trebuie avut în vedere să nu se propună pentru un proiect măsuri de monitorizare care să se suprapună cu cele impuse prin alte prevederi legislative sub incidenţa cărora intră proiectul. În termeni mai practici, monitorizarea nu ar trebui să suprapună cu monitorizarea efectuată în cadrul altor evaluări.



    Conceperea de măsuri de monitorizare
     Dezvoltarea indicatorilor de monitorizare reprezintă un prim pas esenţial pentru orice activitate de monitorizare. Aceşti indicatori sunt în mare măsură dependenţi de tipul de proiect în cauză: cu toate acestea, consultarea scenariului de bază poate ghida iniţiatorii de proiecte în identificarea indicatorilor potriviţi. În plus, anumiţi indicatori, de exemplu apa şi aerul, pot proveni din legislaţia UE, cum ar fi DCA şi DEI.
        Luând în considerare cerinţele legislative enunţate în această secţiune, măsurile de monitorizare contribuie la:
        ● Asigurarea că efectele semnificative identificate evoluează aşa cum a fost prevăzut;
        ● Asigurarea că sunt îndeplinite măsurile de atenuare şi compensare a efectelor adverse semnificative;
        ● Identificarea efectelor adverse semnificative neprevăzute.

        Tipurile şi numărul parametrilor de mediu monitorizaţi şi frecvenţa de monitorizare sunt foarte specifice pentru fiecare proiect în parte şi trebuie să fie proporţionale cu parametrii relevanţi ai proiectului. Directiva oferă o serie de sugestii cu privire la acestea în articolul 4 alineatul (4): "natura, localizarea şi mărimea Proiectului şi semnificaţia efectelor sale asupra mediului". În esenţă, aceasta înseamnă că timpul, efortul şi costurile puse în aplicare în cadrul măsurilor de monitorizare ar trebui să fie justificate de importanţa potenţială a impactului asupra mediului, precum şi de complexitatea oricăror măsuri de atenuare şi de compensare recomandate în RIM pentru evitarea, prevenire, reducerea sau compensarea efectelor. Costul monitorizării poate fi, într-adevăr, un factor decisiv atunci când se analizează nu numai Alternativele (aşa cum s-a menţionat mai sus), ci şi în momentul elaborării măsurilor de monitorizare. Au fost luaţi în considerare şi alţi parametri, cum ar fi sensibilitatea mediului local, numărul şi tipul părţilor interesate afectate, precum şi nivelul de incertitudine în ceea ce priveşte ipotezele şi previziunile făcute.
        Monitorizarea activităţilor de colectare a datelor şi evaluare ar trebui să fie suficient de frecventă, astfel încât informaţiile generate să fie relevante, dar nu atât de frecvente încât să fie o povară pentru cei care pun în aplicare procesul. Monitorizarea nu trebuie să fie dificilă sau prea tehnică şi ar putea fi la fel de simplă ca o fotografie preluată din acelaşi punct în timp, dacă o astfel de fotografie documentează clar indicatorul relevant.
    Directiva EIM nu specifică modul de monitorizare, cine ar trebui să o facă sau cum ar trebui analizate şi utilizate rezultatele monitorizării. Mai jos sunt câteva sugestii mai practice pe care titularii şi experţii le pot lua în considerare la proiectarea măsurilor de monitorizare ca parte a RIM:
        ● Măsurile de monitorizare trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite implementarea corectă - parametrii, frecvenţa, metodele, responsabilităţile şi resursele ar trebui identificate în avans.
        ● Autorităţile care emit aprobarea de dezvoltare ar trebui să se asigure că rezultatele monitorizării vor fi evaluate de autorităţile competente, denumind astfel de autorităţi, dacă este cazul (aceasta se poate face prin inspecţie aleatorie). În loc să efectueze monitorizarea individuală pentru fiecare proiect, măsurile ar putea fi coordonate la un nivel mai înalt (în funcţie de situaţia în care pot avea loc diferite tipuri de foruri, cum ar fi planurile municipale, prin SEA sau mai puţin formal). Se recomandă crearea unei baze de date pentru a reduce timpul consumat cu observaţii în teren extinse şi pentru a facilita evaluările viitoare de mediu pentru proiectele similare. O astfel de bază de date ar fi, de asemenea, legată de monitorizarea rezultatelor proiectelor în derulare.
        ● Discuţiile cu autorităţile şi comunităţile locale în timpul etapei de definire a domeniului evaluării ar ajuta la identificarea problemelor care necesită monitorizare. Aceasta poate, de asemenea, spori încrederea şi genera parteneriate care pot deveni valoroase în momentul colectării datelor pentru monitorizare.
        ● În măsura în care este rezonabil, Măsurile de monitorizare ar trebui să aibă capacitatea de a identifica orice efecte adverse neprevăzute, ceea ce înseamnă că acestea trebuie să ia în considerare starea mediului afectat, precum şi impacturile specifice (de exemplu emisiile, utilizarea resurselor) generate de proiect.
        ● Rezultatele monitorizării ar trebui să fie puse la dispoziţia autorităţilor competente şi a publicului.


    Măsuri de monitorizare - rezumat
     ● Măsurile de monitorizare pentru proiectele cu efecte negative semnificative trebuie incluse în decizia de acordare a aprobării de dezvoltare pentru un proiect şi, trebuie, în general, să fie incluse în RIM. Măsurile de monitorizare pot fi impuse de alte cerinţe legale, cum ar fi cele care decurg din DEI, DCA sau Directiva Habitate. Trebuie să se ţină seama de evitarea suprapunerii măsurilor de monitorizare în acest sens. Cerinţele privind Măsurile de monitorizare au fost adăugate la Directiva EIM prin amendamentele din 2014 (articolul 8a şi anexa IV).
        ● În general, Măsurile de monitorizare pot contribui la asigurarea faptului că proiectele îndeplinesc toate cerinţele legale de mediu existente şi că impacturile sunt conforme cu proiecţiile din RIM. De asemenea, acestea ar trebui să se asigure că orice măsuri de atenuare sau compensare pentru efectele semnificative aşteptate sunt implementate conform planificării.
        ● Măsurile de monitorizare pot oferi, de asemenea, o imagine asupra calităţii procedurii EIM realizate şi pot constitui lecţii învăţate sau bune practici pentru viitoarele EIM.
        ● Evaluatorii ar trebui să verifice mai întâi ce măsuri de monitorizare sunt impuse de alte prevederi legislative. Dacă acestea nu sunt suficiente sau adecvate pentru monitorizarea impactului de mediu preconizat sau a măsurilor de atenuare propuse, pot fi propuse măsuri suplimentare în cadrul RIM. Măsurile de monitorizare trebuie întotdeauna să fie proporţionale cu natura impactului asupra mediului în ceea ce priveşte timpul, costurile şi alte resurse implicate.
        ● Măsurile de monitorizare ar trebui să fie suficient de precise şi detaliate pentru a asigura implementarea acestora, inclusiv definirea rolurilor, responsabilităţilor şi resurselor. În unele cazuri, pot fi realizate economii importante prin monitorizarea în comun a proiectelor similare. Măsurile ar trebui, de asemenea, să poată identifica efecte neprevăzute importante.

    4.2.2.9. Descriere a efectelor negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului în faţa riscurilor de accidente majore şi/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză.
        Conform Anexei 4, în cadrul acestui capitol trebuie furnizate informaţii pertinente disponibile, obţinute ca urmare a evaluărilor de risc efectuate conform legislaţiei privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase*5) precum şi legislaţiei privind controlul activităţilor nucleare*6) sau ca urmare a evaluărilor relevante efectuate în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare. Dacă este cazul, această descriere ar trebui să includă măsurile avute în vedere pentru prevenirea sau atenuarea efectelor negative semnificative asupra mediului ale acestor evenimente, precum şi detalii privind gradul de pregătire şi reacţia propusă în astfel de situaţii de urgenţă.
        *5) Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase care transpune în legislaţia naţională prevederile (*) Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanţe periculoase, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului (JO L 197, 24.7.2012, p.1).
        *6) Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune în legislaţia naţională Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului din 25 iunie 2009 de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalaţiilor nucleare (JO L 172, 2.7.2009, p. 18).

     Modalitatea de integrare a aspectelor de riscuri de accidente majore şi/sau dezastre în cadrul RIM a fost descris în capitolul 4.2.2.4. La întocmirea acestui capitol, trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte:
        ● Prezentarea oricărui risc asociat cu proiectul:
        o din manevrarea materialelor periculoase
        o datorită focului, exploziilor
        o datorită accidentelor de trafic
        o avarii
        o expunerea proiectului la dezastre naturale (cutremure, inundaţii, alunecări de teren etc.)

        ● Descrierea măsurilor de prevenire şi modul de răspuns la accidente şi evenimente nedorite (măsuri de prevenire, pregătire, planuri pentru orice incidente, planuri de urgenţă etc.)
        ● Necesitatea unui plan în care se detaliază pregătirea pentru o situaţie de urgenţă;


    4.2.2.10. Un rezumat netehnic al informaţiilor furnizate la punctele precedente
        Rezumatul netehnic al informaţiilor furnizate în cadrul raportului privind impactul asupra mediului include şi concluziile studiului de evaluare adecvată, ale studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă şi ale politicii de prevenire a accidentelor majore sau ale raportului de securitate, după caz.
        Rezumatul netehnic trebuie să ţină cont de următoarele aspecte:
        ● Rezumatul furnizează o descriere concisă dar comprehensivă a proiectului, a mediului, a efectelor proiectului asupra mediului şi a propunerilor de reducere ale acestora;
        ● Rezumatul subliniază orice incertitudini semnificative despre proiect şi efectele sale asupra mediului;
        ● Rezumatul se referă la procesul de reglementare pentru proiect şi la rolul evaluării impactului în acest proces;
        ● Rezumatul include prezentarea generală a modului de abordare în evaluarea impactului;
        ● Rezumatul este scris într-un limbaj fără caracter tehnic, evitându-se termenii tehnici, datele detaliate şi prezentările cu caracter ştiinţific;
        ● Poate fi uşor de înţeles pentru public;
        ● Rezumatul include şi concluziile studiului de evaluare adecvată, ale studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă şi ale politicii de prevenire a accidentelor majore sau ale raportului de securitate, după caz.

        Rezumatul este, prin urmare, foarte cuprinzător, deoarece trebuie să includă descrierea proiectului, efectele semnificative, măsuri de atenuare, măsuri de monitorizare, scenariul de bază şi alternative rezonabile, precum şi metodele utilizate pentru evaluare, inclusiv explicaţii privind orice obstacole întâmpinate în timpul analizei. Acest lucru indică faptul că rezumatul non-tehnic ar trebui să fie mai mare decât câteva pagini. Cu toate acestea, trebuie reţinut faptul că este un rezumat şi trebuie să fie suficient de concis şi de captivant pentru a permite părţilor interesate şi publicului să obţină o imagine de ansamblu şi clară a aspectelor cheie abordate în raport şi modul de evoluţie a proiectului. În funcţie de Proiect şi gradul de complexitate a problemelor de mediu implicate, un rezumat non-tehnic de 10 - 30 pagini este considerat în general o bună practică.
        Mai mult, termenul "non-tehnic" indică faptul că acest rezumat nu ar trebui să includă jargonul tehnic. Ar trebui să fie uşor de înţeles pentru cineva care nu are cunoştinţe despre mediul înconjurător sau despre tehnicile propuse în proiect şi ar trebui să fie uşor de identificat în cadrul RIM - să fie amplasat la începutul fie la sfârşitul documentului.

    4.2.2.11. Listă de referinţă
        În lista de referinţă se detaliază sursele utilizate pentru descrierile şi evaluările incluse în raport.




    5. GHID METODOLOGIC PENTRU ETAPA DE ANALIZĂ A CALITĂŢII RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
    5.1. ASPECTE PROCEDURALE
    Etapa de analiză a calităţii raportului privind impactul asupra mediului se desfăşoară conform secţiunii a 3-a din Lege, articolele 16 - 27 şi Anexa 5.

    Depunerea RIM şi a studiilor anexă şi primele consultări
        Titularul, după ce întocmeşte RIM şi studiile anexă, după caz (EA, SEICA, RS), le depune la ACPM pe suport hârtie şi în format electronic, cu dovada plăţii tarifului aferent acestei etape. ACPM derulează următoarele activităţi:
    a) Transmite autorităţii competente de gospodărire a apelor (ACGA), pe suport hârtie şi/sau în format electronic, RIM, EA, SEICA, RS, după caz.
    b) Afişează pe pagina proprie de internet toate documentele de mai sus, astfel încât acestea să poată fi descărcate şi consultate de către membrii CAT şi publicul interesat;
    c) Stabileşte împreună cu titularul de proiect, locul şi data dezbaterii publice, publică anunţul conform Anexei 5M şi transmite titularului modelul de anunţ public conform anexei 5L.

        Oportunităţile de participare a publicului la luarea deciziei legate de proiect se comunică şi de către ACPM şi de către titularul de proiect, cu 30 zile înainte de data prevăzută pentru şedinţa de dezbatere publică, astfel:
        ● ACPM publică anunţul conform anexei 5M din Lege:
        o Pe pagina proprie de internet
        o Pe pagina de internet a autorităţii publice emitente a aprobării de dezvoltare;
        o La sediul ACPM şi a autorităţii publice emitente a aprobării de dezvoltare;

        ● Titularul publică anunţul primit de la ACPM conform anexei 5L:
        o În presa naţională sau locală;
        o La sediul propriu, la sediul autorităţii publice locale şi/sau pe panoul de informare la amplasament (una sau mai multe variante din cele 3);


        Publicul interesat poate transmite nominal la ACPM comentarii/opinii/observaţii la documentele proiectului, până la data dezbaterii publice. ACPM le centralizează într-un formular conform Anexei 5N din Lege.
        În intervalul de timp de la anunţare până la dezbaterea publică, ACPM şi ACGA analizează documentele depuse de titular şi stabilesc, după caz:
        ● ACPM stabileşte necesitatea trecerii la etapa măsurilor compensatorii, dacă soluţiile alternative identificate nu reduc semnificativ impactul negativ, dar proiectul trebuie să fie realizat din motive imperative de interes public major referitoare la sănătatea umană, securitatea publică sau beneficii pentru mediu, inclusiv de natură socială sau economică;
        ● ACGA stabileşte:
        o Necesitatea prezentării de către titularul proiectului a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 2^7 din Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.
        o Emiterea/respingerea avizului de gospodărire a apelor
        Condiţiile prevăzute la art. 2^7 din Legea apelor, se referă la excepţiile de neîndeplinire a obiectivelor de mediu stabilite la art. 2^1 pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane. Aceste excepţii sunt (art. 2^7, alin. (1)):
    a) nerealizarea unei stări bune a apelor subterane, a unei stări ecologice bune sau, acolo unde este cazul, a unui potenţial ecologic bun ori nerealizarea prevenirii deteriorării stării corpului de apă de suprafaţă sau subterană este rezultatul unor noi modificări ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apă de suprafaţă sau al modificării nivelului corpurilor de apă subterane;
    b) nerealizarea prevenirii deteriorării de la starea foarte bună la starea bună a corpurilor de apă este rezultatul unor noi activităţi umane, în scopul dezvoltării durabile.

        Excepţiile sunt valabile doar când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii (art. 2^7, alin. (2)):
    a) sunt luate toate măsurile pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpurilor de apă;
    b) motivele acestor modificări sau alterări sunt stabilite şi explicate în mod specific în planul de management, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani;
    c) motivele acestor modificări sau alterări sunt de interes public deosebit şi/sau beneficiile aduse mediului ori societăţii de realizarea obiectivelor prevăzute la art. 2^1 sunt depăşite de beneficiile noilor modificări sau alterări aduse sănătăţii umane, menţinerii siguranţei populaţiei ori dezvoltării durabile;
    d) deservirea folosinţelor beneficiare, care a condus la acele modificări sau alterări ale corpurilor de apă, nu poate fi realizată, din motive de fezabilitate tehnică sau din cauza costurilor disproporţionate, prin alte mijloace care sunt o opţiune semnificativ mai bună din punctul de vedere al protecţiei mediului.





    Dezbaterea publică
        Titularul proiectului organizează dezbaterea publică în modul cel mai convenabil pentru public, sub îndrumarea ACPM, suportând costurile acesteia. La dezbaterea publică participă ACPM, care moderează şedinţa, şi ACGA. Dacă în 60 minute de la ora anunţată nu se prezintă nici un reprezentant al publicului interesat, şedinţa se declară închisă, consemnându-se acest lucru într-un proces verbal. Titularul prezintă documentele proiectului (RIM, EA. SEICA, RA, după caz) şi răspunde la comentariile/opiniile/observaţiile publicului interesat participant. Acestea sunt consemnate de către ACPM în procesul-verbal al şedinţei, de unde apoi sunt trecute în formularul conform Anexei 5N, alături de celelalte comentarii primite anterior.

    Luarea deciziei de emitere a acordului de mediu sau de respingere a solicitării
        După desfăşurarea dezbaterii publice, ACPM derulează următoarele activităţi:
    a) Analizează comentariile/opiniile/observaţiile publicului interesat;
    b) Transmite titularului proiectului formularul prevăzut în anexa 5O şi îi solicită completarea acestuia cu soluţii de rezolvare a problemelor semnalate; formularul completat se depune la ACPM şi constituie anexă la RIM.
    c) Transmite ACGA, membrilor CAT şi pune la dispoziţia publicului prin afişare pe site-ul propriu, formularul 5O completat.
    d) Convoacă membrii CAT şi organizează o şedinţă în care:
        ● Se analizează informaţiile cuprinse în formularul 5O;
        ● Se analizează punctele de vedere transmise în scris de către membrii CAT privind calitatea rapoartelor depuse (RIM, EA, SEICA, RA). Punctul de vedere al ACGA se concretizează în decizia privind necesitatea prezentării de către titular a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 2^7 din Legea apelor, sau emiterea/respingerea avizului de gospodărire a apelor.
        ● Se analizează alegerea alternativei pentru realizarea proiectului; se stabileşte necesitatea unor eventuale completări/modificări ale rapoartelor depuse sau respingerea acestora.

    e) Comunică în scris titularului necesitatea completării/modificării rapoartelor depuse sau respingerea motivată a acestora. În cazul respingerii, ACPM notifică autoritatea centrală pentru protecţia mediului.
    f) În lipsa comentariilor/opiniilor/observaţiilor justificate ale publicului sau a necesităţii completării/modificării rapoartelor, ACPM ia decizia emiterii acordului de mediu, cu luarea în considerare a avizului de gospodărire a apelor.

        În cazul în care este necesară completarea/modificarea rapoartelor depuse, titularul efectuează aceste modificări la cererea scrisă a ACPM şi le depune la ACPM. Aceasta le transmite ACGA şi membrilor CAT şi le publică pe site-ul propriu pentru a putea fi consultate de către publicul interesat. Publicul are la dispoziţie 10 zile pentru a consulta documentele, după care ACPM convoacă o nouă şedinţă a membrilor CAT în care analizează completările şi punctele de vedere primite în scris de la membrii CAT şi decide emiterea acordului de mediu sau respingerea solicitării acestuia, ţinând cont, după caz, de:
        ● Opiniile exprimate de către public
        ● Punctele de vedere ale membrilor CAT. Punctul de vedere al ACGA se concretizează în decizia privind emiterea/respingerea avizului de gospodărire a apelor, în funcţie de îndeplinirea de către titular a condiţiilor prevăzute la art. 2^7 din Legea apelor.
        ● Punctul de vedere al Comisiei Europene în cazul măsurilor compensatorii.

        Decizia de emitere sau respingere a acordului de mediu este comunicată titularului împreună cu modelul de anunţ conform anexei 5.P, pe care titularul trebuie să-l publice în presa naţională sau locală şi să-l afişeze la sediul propriu şi pe pagina de internet, precum şi la sediul autorităţii administraţiei publice locale relevantă pentru proiect. După dovada publicării de către titular a anunţului asupra deciziei, ACPM publică la rândul ei pe pagina de internet proprie, anunţul de emitere/respingere a acordului de mediu şi proiectul de acord de mediu conform modelului din anexa 5R. Observaţiile publicului se primesc în termen de 10 zile de la afişarea anunţului pe pagina de internet a ACPM.
        În toate situaţiile în care observaţiile primite din partea publicului interesat justifică aprofundarea evaluării şi solicitarea de noi informaţii sau investigaţii suplimentare, ACPM decide reluarea procedurii de la etapa solicitării acestor informaţii, cu plata tarifelor aferente etapelor corespunzătoare reevaluării.
        În situaţia în care comentariile/observaţiile justificate ale publicului interesat nu conduc la reconsiderarea deciziei de emitere a acordului de mediu/respingerea solicitării sau în lipsa acestora, proiectul acordului de mediu, sau, după caz, proiectului deciziei de respingere a solicitării devine final, iar ACPM emite acordul de mediu sau, după caz, înştiinţează titularul proiectului despre respingerea solicitării acestuia.
        Dacă decizia privind realizarea proiectului nu s-a concluzionat în timpul şedinţei CAT întrunită în acest scop, autorităţile participante la şedinţa respectivă transmit în scris către ACPM punctul de vedere privind etapa de analiză a calităţii RIM în termen de 10 zile de la data şedinţei de analiză. Dacă nu se primeşte un punct de vedere în acest termen înseamnă că nu sunt obiecţii legate de realizarea proiectului.
        În cazul în care concluziile autorităţilor implicate în CAT privind posibilitatea desfăşurării proiectului sunt discordanţe, ACPM, înainte de emiterea deciziei finale, invită părţile interesate la o şedinţă de reconsiderare a opiniei lor.

    Emiterea acordului de mediu
        La emiterea acordului de mediu, ACPM ia în considerare:
        ● rezultatele analizei RIM, EA, RA, după caz, precum şi opiniile membrilor CAT şi comentariile/opiniile/observaţiile justificate ale publicului interesat;
        ● măsurile şi condiţiile prevăzute în avizul de gospodărire a apelor emis de ACGA.

        Acordul de mediu are conţinutul-cadru prevăzut în anexa nr. 5.S şi cuprinde capitolele:
    1. Descrierea proiectului şi a tuturor caracteristicilor lucrărilor prevăzute de proiect, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi resursele naturale utilizate;
    2. Motivele şi considerentele care au stat la baza emiterii acordului de mediu;
    3. Concluziile RIM (inclusiv ale studiului EA, SEICA şi RS, după caz) şi măsurile pentru prevenirea, reducerea şi, unde este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului;
    4. Condiţii care trebuie respectate:
    a) În timpul realizării proiectului
    b) În timpul exploatării
    c) În timpul închiderii, demolării, dezafectării, refacerii mediului şi postînchidere;

    5. Informaţii cu privire la procesul de consultare a autorităţilor cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului (membrii CAT)
    6. Informaţii cu privire la procesul de participare a publicului în procedura derulată;
    7. Concluziile consultărilor transfrontiere, după caz;
    8. Planul de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate, a periodicităţii, a parametrilor şi a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecărui factor;

        Acordul de mediu pentru proiectele pentru care s-a luat decizia că pot avea impact semnificativ asupra integrităţii ariilor naturale protejate de interes comunitar include, după caz, următoarele:
    a) măsurile de reducere sau eliminare a impactului asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, condiţiile şi modul/calendarul de implementare a acestora;
    b) măsurile compensatorii aprobate/acceptate de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, condiţiile şi modul/calendarul de implementare a acestora;
    c) considerentele privind sănătatea sau siguranţa publică ori consecinţele benefice de importanţă majoră pentru mediu, care justifică necesitatea realizării proiectului propus, pentru ariile naturale protejate de interes comunitar ce adăpostesc un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie sălbatică prioritară de interes comunitar;
    d) alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut punctul de vedere al Comisiei Europene, care justifică necesitatea realizării proiectului propus.

        Acordul de mediu pentru proiectele pentru care s-a parcurs procedura de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă include măsurile şi condiţiile prevăzute de avizul de gospodărire a apelor.
        Acordul de mediu pentru instalaţiile care intră sub incidenţa legislaţiei privind emisiile industriale se emite luându-se în considerare următoarele:
    a) nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile aplicabile, pentru poluanţii care pot fi emişi în cantităţi semnificative, sau, după caz, parametrii sau măsuri tehnice echivalente;
    b) prevederi pentru limitarea efectelor poluării la distanţă mare sau transfrontieră, după caz.

        Acordul de mediu pentru proiectele pentru care s-a parcurs procedura de evaluare a impactului în context transfrontieră, conţine informaţii referitoare la procedura derulată şi concluziile acesteia.
        Schema logică a etapei de analiză a calităţii RIM este prezentată în figura de mai jos.
 (a se vedea imaginea asociată)
              Figura 8 - Schema logică a etapei de analiză a calităţii RIM

    5.2. ANALIZA EFECTIVĂ A CALITĂŢII RIM
    5.2.1. Competenţe în analiza calităţii RIM
        La fel cum titularii trebuie să se asigure că RIM este pregătit de experţi competenţi, autorităţile trebuie, de asemenea, să poată demonstra că au experţi suficienţi pentru a examina şi evalua RIM.
        Definirea conceptului de "expertiză suficientă"
        Articolul 5 alineatul (3) din Directiva EIM cere ca autorităţile competente să aibă acces la expertiza necesară pentru a evalua cu acurateţe un raport de evaluare a impactului asupra mediului. Considerentul 33 al Directivei EIM prevede că: "Expertiza suficientă în domeniul relevant al Proiectului în cauză este necesară în scopul examinării sale de către autorităţile componente pentru a se asigura că informaţiile furnizate de titular sunt complete şi că au un nivel ridicat de calitate". Autoritatea competentă trebuie să verifice structura şi logica RIM, precum şi calitatea generală a datelor, judecăţile şi concluziile prezentate.
        ACPM poate avea expertiză internă sau poate avea acces la această expertiză prin intermediul canalelor externe. În cazul în care expertiza nu este disponibilă intern, institutele de cercetare şi organismele profesionale pot fi invitate să efectueze revizuiri.

        Identificarea expertizei suficiente
        Autorităţile competente pot urma diferite abordări pentru a se asigura că au acces la expertiza necesară pentru a examina RIM, atunci când acest lucru nu este disponibil intern. În cazul în care experţii individuali sunt contractaţi de la caz la caz, multe dintre abordările adoptate de titulari în trecut, detaliate mai sus, pot fi de asemenea utilizate pentru a găsi experţi competenţi pentru a examina RIM.
        În temeiul articolului 5 alineatul (3) litera (c) din Directiva EIM, autoritatea competentă poate solicita orice informaţii suplimentare pe care le solicită de la titular înainte de a lua o decizie, atât timp cât informaţiile sunt direct relevante pentru a ajunge la concluzia motivată. Autorităţile competente trebuie să se asigure că informaţiile suplimentare pe care le solicită pot fi în mod clar legate de procesul de luare a deciziilor şi nu sunt doar de natură preventivă.
    În România, calitatea RIM se analizează în cadrul unei Comisii de analiză tehnică definită la articolul 6 din Lege. Conform art. 12 din Lege, alin. (1), lit. b): ACPM se asigură că dispune de expertiza necesară sau are acces la aceasta pentru a examina RIM. La aliniatul (10) şi (11) se prevede "Pentru parcurgerea procedurii şi examinarea RIM şi EA, ACPM utilizează ghiduri pentru diferite domenii şi categorii de proiecte. În cazul proiectelor a căror complexitate este deosebit de mare, ACPM poate utiliza expertiză externă pentru examinarea RIM, EA şi a RS".


    5.2.2. Liste de control pentru verificarea calităţii RIM
        Lista de verificare este organizată în şapte secţiuni:
        ● Descrierea proiectului;
        ● Descrierea mediului care ar putea fi afectat de proiect (inclusiv scenariul de bază);
        ● Descrierea efectelor potenţiale semnificative ale proiectului;
        ● Alternative;
        ● Descrierea măsurilor de atenuare şi compensare;
        ● Descrierea măsurilor de monitorizare;
        ● Calitate (prezentare, rezumat tehnic şi calitate a experţilor).

        Lista de control este utilă inclusiv titularilor şi evaluatorilor, pentru a se verifica dacă RIM-ul întocmit pentru proiectul respectiv satisface cerinţele ACPM.
        De obicei, volumul de informaţie furnizat prin RIM este foarte mare şi este dificil pentru verificator să găsească/localizeze în timp util răspunsul la toate întrebările din listă, chiar dacă acest răspuns există şi este bine evidenţiat în RIM. Astfel, de multe ori este util ca titularii să completeze lista de control şi să o anexeze la RIM, cu indicarea locaţiei unde se găseşte informaţia respectivă în cadrul RIM. Acest lucru uşurează foarte mult munca de verificare a RIM şi contribuie la evitarea unor erori din partea verificatorilor.
       Se verifică mai întâi dacă întrebarea este relevantă pentru proiectul analizat. Dacă nu, atunci se notează "NU" în coloana "Relevanţă", şi invers: dacă este relevantă, se notează "Da". Pentru întrebările relevante se analizează dacă informaţiile prezentate în RIM sunt suficiente pentru luarea unei decizii, caz în care se notează "Da" în coloana "Tratată adecvat?". Dacă nu sunt suficiente, atunci se trece la ultima coloană unde se notează necesarul de informaţii suplimentare pentru ca RIM să răspundă eficient la întrebarea respectivă.
        Tabelul 16 - Liste de control pentru verificarea calităţii RIM

┌────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1 │DESCRIEREA PROIECTULUI │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬────────┬────────────┤
│ │ │ │ │Ce │
│Nr. │ │Relevanţă│Tratată │informaţii │
│crt.│Întrebarea │Da/Nu │adecvat?│suplimentare│
│ │ │ │ │sunt │
│ │ │ │ │necesare │
├────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┴────────────┤
│Obiectivele şi caracteristicile fizice ale proiectului │
├────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬────────┬────────────┤
│1. │Este explicată necesitatea obiectivelor proiectului? │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Este descris programul pentru implementarea proiectului, │ │ │ │
│ │detaliind durata estimativă, datele de început şi de sfârşit │ │ │ │
│2. │ale construcţiei, funcţionării şi dezafectării? (aceasta │ │ │ │
│ │trebuie să includă fazele diferitelor activităţi din cadrul │ │ │ │
│ │fazelor principale ale proiectului) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise toate componentele importante ale proiectului? │ │ │ │
│3. │(vezi Lista de Activităţi din Ghidul pentru etapa de Definirea│ │ │ │
│ │Domeniului) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│4. │Este identificată localizarea fiecărei părţi din proiect │ │ │ │
│ │folosind hărţi, planuri şi diagrame? │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Este descris amplasamentul proiectului? (inclusiv cota │ │ │ │
│5. │terenului, clădiri, structuri, lucrări subterane, lucrări de │ │ │ │
│ │coastă, instalaţii de depozitare, ape, spaţii verzi, coridoare│ │ │ │
│ │de acces, graniţe) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Pentru lucrările de tip liniar, sunt descrise traseul, │ │ │ │
│6. │aliniamentele orizontale şi verticale, excavaţiile şi │ │ │ │
│ │lucrările de terasament? │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise toate activităţile implicate în construcţia │ │ │ │
│7. │proiectului? (incluzând cerinţele de utilizare a terenului, │ │ │ │
│ │organizare de şantier) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise toate activităţile implicate în funcţionarea │ │ │ │
│8. │proiectului? (incluzând cerinţele de utilizare a terenului şi │ │ │ │
│ │lucrările de demolare) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise toate activităţile implicate în dezafectarea │ │ │ │
│9. │proiectului? (ex. includerea, demontarea, demolarea, │ │ │ │
│ │degajarea, refacerea terenului, refolosirea amplasamentului │ │ │ │
│ │etc.) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise orice alte servicii adiţionale necesare │ │ │ │
│10. │proiectului (ex. căi de acces, canalizare, depozitarea │ │ │ │
│ │deşeurilor, electricitate, telecomunicaţii) sau dezvoltări │ │ │ │
│ │(ex. drumuri, porturi, linii de înaltă tensiune, conducte) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise orice alte dezvoltări ulterioare posibil să │ │ │ │
│11. │apară ca urmare a proiectului? (ex. noi locuinţe, drumuri, │ │ │ │
│ │alimentare cu apă sau canalizare, extragerea agregatelor, alte│ │ │ │
│ │lucrări de infrastructură) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│12. │Sunt identificate orice alte activităţi existente care vor fi │ │ │ │
│ │modificate sau schimbate ca o consecinţă a proiectului? │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│13. │Sunt identificate orice alte dezvoltări existente sau │ │ │ │
│ │planificate cu care proiectul poate avea efecte cumulative? │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│14. │A fost descris întreg proiectul, de ex. inclusiv toate │ │ │ │
│ │lucrările asociate/auxiliare? │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt excluse din evaluare acele activităţi descrise ca parte a│ │ │ │
│ │"întregului proiect"? Sunt justificate astfel de excluderi? │ │ │ │
│ │(de exemplu, activităţile asociate/auxiliare pot fi incluse │ │ │ │
│ │fie pentru că intră sub incidenţa directivei (anexa I sau II),│ │ │ │
│ │fie pentru că pot fi considerate ca parte integrantă a │ │ │ │
│15. │principalelor lucrări de infrastructură care utilizează │ │ │ │
│ │"testul de centru de greutate". Privind lucrările asociate şi │ │ │ │
│ │auxiliare a fost publicat de Comisia Europeană un ghid │ │ │ │
│ │disponibil la adresa: http://ec.europa.eu/environment/eia/pdf/│ │ │ │
│ │Note%20- % 20Interpretation% 20of% 20Directive% │ │ │ │
│ │2085-337-EEC.pdf) │ │ │ │
├────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┴────────────┤
│Mărimea proiectului │
├────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬────────┬────────────┤
│ │Suprafaţa de teren ocupată de fiecare dintre componentele │ │ │ │
│16. │permanente ale proiectului este cuantificată şi indicate pe o │ │ │ │
│ │hartă? (inclusiv căile de acces asociate, amenajarea │ │ │ │
│ │teritoriului şi facilităţile auxiliare) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│17. │Suprafaţa de teren cerută temporar pentru construcţie este │ │ │ │
│ │cuantificată şi indicate pe o hartă? │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise refacerea stării iniţiale şi folosinţele │ │ │ │
│18. │ulterioare ale terenului ocupat temporar cu activităţile │ │ │ │
│ │implicate de proiect? (de exemplu utilizarea terenului pentru │ │ │ │
│ │minerit sau exploatare) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Este identificată mărimea oricăror structuri sau altor lucrări│ │ │ │
│ │de dezvoltate ca parte a proiectului? (ex. suprafaţă şi │ │ │ │
│19. │înălţimea construcţiilor, mărimea excavaţiilor, suprafaţă sau │ │ │ │
│ │înălţimea instalaţiilor tehnice, înălţimea unor structuri cum │ │ │ │
│ │ar fi taluzul, podurile, coşurile de fum, debitul şi adâncimea│ │ │ │
│ │apei) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise forma şi aspectul oricăror structuri sau altor │ │ │ │
│20. │lucrări dezvoltate ca parte a proiectului? (ex. tipul, │ │ │ │
│ │finisajul şi culoarea materialelor, arhitectura clădirilor şi │ │ │ │
│ │structurilor, speciile de plante, suprafeţele de teren etc.) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Pentru proiectele de dezvoltare urbană sau altele similare, │ │ │ │
│21. │sunt descrise numărul precum şi alte caracteristici ale noii │ │ │ │
│ │populaţii sau mediului de afaceri? │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Pentru proiectele ce presupun strămutarea populaţiei sau │ │ │ │
│22. │afacerilor acesteia, este descris numărul sau alte │ │ │ │
│ │caracteristici ale populaţie strămutate? │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Pentru noile infrastructuri de transport sau proiecte │ │ │ │
│23. │generatoare de trafic intens, sunt descrise tipul, volumul, │ │ │ │
│ │distribuţia temporală şi geografică a traficului generat sau │ │ │ │
│ │diversificat ca o consecinţă a proiectului? │ │ │ │
├────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┴────────────┤
│Procese de producţie şi resurse utilizate │
├────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬────────┬────────────┤
│ │Sunt descrise toate procesele implicate în funcţionarea │ │ │ │
│24. │proiectului? (ex. procese de fabricaţie, producerea de materii│ │ │ │
│ │prime de bază, practici agricole şi silvice, procese de │ │ │ │
│ │extracţie) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise tipul şi cantitatea de produse finite rezultate │ │ │ │
│ │din proiect? (acestea pot fi produse primare sau fabricate, │ │ │ │
│25. │bunuri cum ar fi energia sau apa, sau servicii cum ar fi │ │ │ │
│ │locuinţe, transport, comerţ, recreere, educaţie, servicii ale │ │ │ │
│ │municipalităţii (apă, gunoi etc.) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt discutate tipurile şi cantităţile de materii prime şi de │ │ │ │
│26. │energie necesare pentru construcţie şi funcţionare? (incluzând│ │ │ │
│ │apă, sol, teren, biodiversitate) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│27. │Sunt discutate implicaţiile extracţiei de materii prime asupra│ │ │ │
│ │mediului? (incluzând apa, solul, terenul şi biodiversitatea) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Este discutată eficienţa şi sustenabilitatea folosirii │ │ │ │
│28. │energiei şi materiilor prime? (incluzând apa, solul, terenul │ │ │ │
│ │şi biodiversitatea) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │A fost identificat şi cuantificat orice material periculos │ │ │ │
│ │folosit, stocat, manevrat sau produs în cadrul proiectului? │ │ │ │
│29. │- în timpul construcţiei │ │ │ │
│ │- în timpul funcţionarii │ │ │ │
│ │- în timpul dezafectării │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │A fost discutat transportul de materii prime, inclusiv resurse│ │ │ │
│ │naturale (incluzând apa, solul, terenul şi biodiversitatea) şi│ │ │ │
│ │creşterea traficului implicat? (inclusiv transportul auto, │ │ │ │
│30. │feroviar şi naval) │ │ │ │
│ │- în timpul construcţiei │ │ │ │
│ │- în timpul funcţionarii │ │ │ │
│ │- în timpul dezafectării │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Au fost discutate implicaţiile sociale şi socio-economice │ │ │ │
│ │relevante din punct de vedere al mediului? Va fi creat sau │ │ │ │
│ │pierdut un loc de muncă ca rezultat al Proiectului, de │ │ │ │
│31. │exemplu? │ │ │ │
│ │- în timpul construcţiei │ │ │ │
│ │- în timpul funcţionarii │ │ │ │
│ │- în timpul dezafectării │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt estimate planurile de acces şi creşterea traficului │ │ │ │
│ │pentru transportul muncitorilor şi vizitatorilor? │ │ │ │
│32. │- în timpul construcţiei │ │ │ │
│ │- în timpul funcţionarii │ │ │ │
│ │- în timpul dezafectării │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Este discutată cazarea şi furnizarea de servicii pentru │ │ │ │
│ │angajaţii temporari sau permanenţi ai proiectului? (întrebare │ │ │ │
│33. │relevantă pentru proiectele care necesită migrarea unei │ │ │ │
│ │substanţiale forţe de muncă în zonă în perioada construcţiei │ │ │ │
│ │sau pe termen lung) │ │ │ │
├────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┴────────────┤
│Deşeuri şi emisii │
├────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬────────┬────────────┤
│ │Sunt identificate tipurile şi cantităţile de deşeuri solide │ │ │ │
│ │generate de proiect? (inclusiv deşeuri provenite din │ │ │ │
│ │construcţii şi demolare, pierderi suplimentare, deşeuri din │ │ │ │
│ │procese tehnologice, produse secundare, plus producţie sau │ │ │ │
│ │rebuturi, deşeuri periculoase, deşeuri menajere sau │ │ │ │
│34. │comerciale, deşeuri provenite din curăţarea amplasamentului, │ │ │ │
│ │deşeuri agricole sau forestiere, deşeuri miniere, deşeuri din │ │ │ │
│ │dezafectare) │ │ │ │
│ │- în timpul construcţiei │ │ │ │
│ │- în timpul funcţionarii │ │ │ │
│ │- în timpul dezafectării │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│35. │Este discutată compoziţia şi toxicitatea sau periculozitatea │ │ │ │
│ │deşeurilor solide produse de proiect? │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│36. │Sunt descrise metodele pentru colectarea, depozitarea, │ │ │ │
│ │tratarea, transportul şi depozitarea finala a acestor deşeuri?│ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Au fost discutate locaţiile pentru eliminarea finală a tuturor│ │ │ │
│37. │deşeurilor solide, luând în considerare Planul (planurile) de │ │ │ │
│ │gestionare a deşeurilor în cauză? │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt identificate tipurile şi cantităţile de efluenţi lichizi │ │ │ │
│ │generate de proiect? (inclusiv scurgerea şi descărcarea, │ │ │ │
│ │deşeuri din procese tehnologice, ape de răcire, ape uzate, ape│ │ │ │
│38. │uzate epurate) │ │ │ │
│ │- în timpul construcţiei │ │ │ │
│ │- în timpul funcţionarii │ │ │ │
│ │- în timpul dezafectării │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│39. │Este discutată compoziţia şi toxicitatea sau periculozitatea │ │ │ │
│ │tuturor efluenţilor lichizi produşi de proiect? │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise metodele pentru colectarea, depozitarea, │ │ │ │
│40. │tratarea, transportul şi depozitarea finală a acestor efluenţi│ │ │ │
│ │lichizi? │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│41. │Este discutat amplasamentul depozitării finale a tuturor │ │ │ │
│ │efluenţilor lichizi? │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt identificate tipul şi cantităţile de emisii de poluanţi │ │ │ │
│ │gazoşi şi de pulberi generate de proiect? (inclusiv emisii din│ │ │ │
│ │proces, emisii spontane, emisii din arderea combustibililor │ │ │ │
│42. │fosili din surse staţionare şi mobile, emisii din trafic, praf│ │ │ │
│ │din materialele manevrate, mirosuri) │ │ │ │
│ │- în timpul construcţiei │ │ │ │
│ │- în timpul funcţionarii │ │ │ │
│ │- în timpul dezafectării │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│43. │Este discutată compoziţia şi toxicitatea sau periculozitatea │ │ │ │
│ │tuturor emisiilor în atmosfera produse de proiect? │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│44. │Sunt descrise metodele de colectare, tratare şi eliminarea │ │ │ │
│ │finală a acestor emisii? │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt identificate caracteristicile surselor de emisii în │ │ │ │
│45. │atmosfera precum şi caracteristicile acestor eliminări? (ex. │ │ │ │
│ │localizarea, înălţimea coşului de evacuare, viteza şi │ │ │ │
│ │temperatura emisiei etc.) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│46. │Au fost descrise metodele de captare, tratare şi stocare a │ │ │ │
│ │acestor emisii? │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Au fost identificate locaţiile pentru stocarea tuturor │ │ │ │
│47. │emisiilor şi au fost identificate caracteristicile unităţii de│ │ │ │
│ │stocare? (de exemplu, tipul de unitate de stocare, capacitatea│ │ │ │
│ │de stocare, metodele utilizate) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Este discutat potenţialul de recuperare a resurselor din │ │ │ │
│48. │deşeuri şi reziduuri? (inclusiv refolosirea, reciclarea sau │ │ │ │
│ │recuperarea energiei din deşeuri solide sau efluenţi lichizi) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt identificate şi cuantificate toate sursele de zgomot, │ │ │ │
│49. │căldură, lumină sau altă formă de radiaţie electromagnetică │ │ │ │
│ │provenite din proiect? (inclusive echipamente, procese, │ │ │ │
│ │lucrări de construcţii, trafic etc.) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt discutate metodele de estimare a cantităţilor şi │ │ │ │
│50. │compoziţiei tuturor reziduurilor şi emisiilor identificate │ │ │ │
│ │(precum şi eventualele dificultăţi)? │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│51. │Este discutată incertitudinea legată de estimările │ │ │ │
│ │reziduurilor şi emisiilor? │ │ │ │
├────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┴────────────┤
│Riscuri de accidente şi pericole │
├────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬────────┬────────────┤
│ │Este discutat orice risc asociat cu proiectul? │ │ │ │
│ │- din manevrarea materialelor periculoase │ │ │ │
│ │- datorită focului, exploziilor │ │ │ │
│52. │- datorită accidentelor de trafic │ │ │ │
│ │- avarii │ │ │ │
│ │- expunerea proiectului la dezastre naturale (cutremure, │ │ │ │
│ │inundaţii, alunecări de teren etc.) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise măsurile de prevenire şi modul de răspuns la │ │ │ │
│53. │accidente şi evenimente nedorite? (măsuri de prevenire, │ │ │ │
│ │pregătire, planuri pentru orice incidente, planuri de urgenţă │ │ │ │
│ │etc.) │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Există un plan care detaliază pregătirea pentru o situaţie de │ │ │ │
│54. │urgenţă (de exemplu, sugerată ca parte a măsurilor de atenuare│ │ │ │
│ │în RIM)? │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Este acest plan în conformitate cu alte cerinţe ale │ │ │ │
│ │legislaţiei UE, în special Directiva Seveso (Directiva 2012/18│ │ │ │
│55. │/UE privind controlul riscurilor de accidente majore care │ │ │ │
│ │implică substanţe periculoase) care se referă la planurile de │ │ │ │
│ │urgenţă? │ │ │ │
├────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┴────────────┤
│Alte întrebări pentru descrierea proiectului │
├────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬────────┬────────────┤
│56. │Se vor înscrie întrebările pe care ACPM le va considera │ │ │ │
│ │necesare │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│57. │..............................................................│ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│58. │..............................................................│ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│59. │..............................................................│ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│60. │..............................................................│ │ │ │
└────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┴────────────┘


┌────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│2. │DESCRIEREA FACTORILOR DE MEDIU POSIBIL AFECTAŢI DE PROIECT │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬────────┬────────────┤
│ │ │ │ │Ce │
│Nr. │ │Relevanţă│Tratată │informaţii │
│crt.│Întrebarea │Da/Nu │adecvat?│suplimentare│
│ │ │ │ │sunt │
│ │ │ │ │necesare │
├────┴────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┴────────────┤
│Aspecte ale stării actuale a mediului │
├────┬────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬────────┬────────────┤
│ │Sunt descrise folosinţele existente şi împrejurimile │ │ │ │
│ │terenului ce va fi ocupat de proiect şi este identificată │ │ │ │
│1. │populaţia ce locuieşte sau foloseşte terenul? (inclusiv │ │ │ │
│ │folosirea ca reşedinţe, spaţii comerciale, industriale, de │ │ │ │
│ │recreere şi agrement, clădiri structuri sau alte │ │ │ │
│ │întrebuinţări) │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│2. │Sunt descrise topografia, geologia, solul şi împrejurimile │ │ │ │
│ │terenului ce va fi ocupat de proiect? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise trăsăturile semnificative ale topografiei şi │ │ │ │
│ │geologiei arealului şi sunt descrise starea şi folosinţa │ │ │ │
│3. │terenului? (inclusiv calitatea solului, stabilitatea şi │ │ │ │
│ │eroziunea, folosinţa agricolă şi calitatea suprafeţei │ │ │ │
│ │agricole) │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Biodiversitatea terenului/mării potenţial afectată precum şi│ │ │ │
│4. │habitatele de pe terenurile ce urmează a fi ocupate de │ │ │ │
│ │proiect şi împrejurimile acestuia, sunt descrise şi │ │ │ │
│ │ilustrate pe o hartă corespunzătoare? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise populaţiile speciilor şi caracteristicile │ │ │ │
│5. │habitatelor care pot afectate de proiect şi sunt definite │ │ │ │
│ │orice specii protejate sau desemnate a fi protejate? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│6. │Sunt descrise siturile Natura 2000 care pot fi afectate de │ │ │ │
│ │proiect? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Este descris factorul de mediu apa (inclusiv apele de │ │ │ │
│ │suprafaţă curgătoare şi stătătoare, apele subterane, delta, │ │ │ │
│7. │ape de coastă şi marine), inclusiv scurgerea şi drenajul? │ │ │ │
│ │(întrebarea nu este relevantă dacă factorul de mediu apa nu │ │ │ │
│ │este afectat de proiect) │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise hidrologia, calitatea apei şi folosinţa │ │ │ │
│ │oricărei surse de apă care poate fi afectată de proiect? │ │ │ │
│8. │(inclusiv folosinţa pentru alimentarea cu apă, piscicultură,│ │ │ │
│ │pescuit, îmbăiere, agrement, navigaţie, evacuarea │ │ │ │
│ │efluentului) │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise condiţiile climatice şi meteorologice locale │ │ │ │
│9. │precum şi calitatea aerului în arealul respectiv? │ │ │ │
│ │(întrebarea nu este relevantă dacă atmosfera nu va fi │ │ │ │
│ │afectată de proiect) │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Este descrisă calitatea aerului înconjurător în zona │ │ │ │
│10. │proiectului, incluzând, acolo unde este relevant, valori │ │ │ │
│ │limită conform legislaţiei în vigoare? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Este descrisă situaţia existentă privind zgomotul? │ │ │ │
│11. │(întrebarea nu este relevantă dacă mediul acustic nu va fi │ │ │ │
│ │afectat de proiect) │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Este descrisă situaţia existentă privind radiaţiile de │ │ │ │
│12. │lumină, căldură şi alte forme de radiaţie electromagnetică │ │ │ │
│ │(întrebarea nu este relevantă dacă aceste caracteristici ale│ │ │ │
│ │mediului nu vor fi afectate de proiect) │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise bunurile materiale din arealul respectiv care │ │ │ │
│13. │pot fi afectate de proiect? (inclusiv clădiri, alte │ │ │ │
│ │structuri, resurse minerale, resurse de apă) │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise toate amplasamentele sau caracteristicile │ │ │ │
│14. │siturilor arheologice, istorice, arhitecturale sau cele de │ │ │ │
│ │importanţă culturală din zonele care pot fi afectate de │ │ │ │
│ │proiect, inclusiv orice alt sit protejat? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│15. │Este descris peisajul natural sau urban al arealului ce va │ │ │ │
│ │fi afectat de proiect, inclusiv orice peisaj protejat? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise condiţiile demografice, sociale şi │ │ │ │
│16. │socio-economice din arealul respectiv (ex. gradul de ocupare│ │ │ │
│ │a forţei de muncă)? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise toate modificările ulterioare sub toate │ │ │ │
│17. │aspectele referitoare la mediu, care pot apare în absenţa │ │ │ │
│ │proiectului? │ │ │ │
├────┴────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┴────────────┤
│Colectarea datelor şi metodele de efectuare a investigărilor │
├────┬────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬────────┬────────────┤
│ │Mărimea zonei investigată prin studiu a fost definită │ │ │ │
│18. │suficient de cuprinzător, astfel încât să includă toate │ │ │ │
│ │suprafeţele posibil a fi afectate semnificativ de proiect? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Au fost contactate toate agenţiile/autorităţile/instituţiile│ │ │ │
│19. │locale şi naţionale relevante pentru culegerea datelor de │ │ │ │
│ │bază privind mediul? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Au fost investigate toate sursele de date şi informaţii din │ │ │ │
│20. │baze de date existente, servicii gratuite şi alte evaluări │ │ │ │
│ │de impact de mediu relevante? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│21. │Sursele datelor şi informaţiilor asupra mediului existent au│ │ │ │
│ │fost indicate corect în referirile bibliografice? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Este furnizată o justificare cu privire la care seturi de │ │ │ │
│22. │date existente au fost (sau nu) invocate, spre deosebire de │ │ │ │
│ │altele? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise metodele folosite, dificultăţile întâmpinate │ │ │ │
│23. │şi incertitudinile cu privire la date, atunci când s-au │ │ │ │
│ │întreprins studii/cercetări pentru caracterizarea stării │ │ │ │
│ │mediului în situaţia fără proiect? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│24. │Metodele folosite au fost corespunzătoare scopului urmărit? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Metodele utilizate pentru prezicerea impactului asupra │ │ │ │
│25. │schimbărilor climatice au fost descrise? (dacă este │ │ │ │
│ │relevant) │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Metodele utilizate pentru prezicerea impactului schimbărilor│ │ │ │
│26. │climatice asupra proiectului au fost descrise? (dacă este │ │ │ │
│ │relevant) │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│27. │Este discutată incertitudinea legată de predicţiile │ │ │ │
│ │evoluţiei schimbărilor climatice? (dacă este relevant) │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │A fost luată în considerare evaluarea ciclului de viaţă al │ │ │ │
│28. │Proiectului pentru a descrie impactul proiectului asupra │ │ │ │
│ │schimbărilor climatice? (dacă este relevant) │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Există lipsuri importante cu privire la datele care descriu │ │ │ │
│29. │starea existentă a mediului; sunt explicate mijloacele │ │ │ │
│ │folosite în timpul evaluării pentru a suplini aceste │ │ │ │
│ │lipsuri? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Dacă au fost necesare investigaţii pentru a descrie starea │ │ │ │
│30. │existentă a mediului, dar ele nu s-au putut efectua, sunt │ │ │ │
│ │explicate motivele şi sunt indicate propunerile pentru a │ │ │ │
│ │întreprinde aceste anchete la o etapă ulterioară? │ │ │ │
├────┴────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┴────────────┤
│Alte întrebări pentru descrierea proiectului │
├────┬────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬────────┬────────────┤
│ │Se vor înscrie întrebările pe care ACPM le va considera │ │ │ │
│ │necesare │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Ex.: │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │............................................................│ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │............................................................│ │ │ │
└────┴────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┴────────────┘


┌────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│3. │DESCRIEREA POSIBILELOR EFECTE SEMNIFICATIVE ALE PROIECTULUI INCLUSIV A CELOR │
│ │TRANSFRONTIERĂ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬────────┬────────────┤
│ │ │ │ │Ce │
│Nr. │ │Relevanţă│Tratată │informaţii │
│crt.│Întrebarea │Da/Nu │adecvat?│suplimentare│
│ │ │ │ │sunt │
│ │ │ │ │necesare │
├────┴────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┴────────────┤
│Domeniul efectelor │
├────┬────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬────────┬────────────┤
│ │Este descris procesul prin care s-a definit domeniul│ │ │ │
│1. │studiului de impact? (vezi Ghidul pentru definirea │ │ │ │
│ │domeniului) │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│2. │Este evident faptul că definirea domeniului a fost │ │ │ │
│ │abordată în mod sistematic? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│3. │Este evident că s-a efectuat o consultare riguroasă │ │ │ │
│ │la definirea domeniului? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│4. │Sunt prezentate comentariile şi punctele de vedere │ │ │ │
│ │rezultate în urma consultărilor? │ │ │ │
├────┴────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┴────────────┤
│Prognoza efectelor directe │
├────┬────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬────────┬────────────┤
│ │Sunt descrise şi sunt cuantificate, după caz, │ │ │ │
│5. │efectele primare directe asupra folosinţei │ │ │ │
│ │terenului, populaţiei şi proprietăţii? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise şi sunt cuantificate, după caz, │ │ │ │
│6. │efectele primare directe asupra aspectelor geologice│ │ │ │
│ │şi caracteristicilor solului? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise şi sunt cuantificate, după caz, │ │ │ │
│ │efectele primare directe asupra biodiversităţii, │ │ │ │
│7. │inclusiv florei şi faunei precum şi habitatelor? │ │ │ │
│ │(dacă este relevant, sunt făcute referiri la │ │ │ │
│ │siturile Natura 2000?) │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise şi sunt cuantificate, după caz, │ │ │ │
│8. │efectele primare directe asupra hidrologiei şi │ │ │ │
│ │calităţii apei? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise şi sunt cuantificate, după caz, │ │ │ │
│9. │efectele primare directe asupra folosirii mediului │ │ │ │
│ │acvatic? (dacă este relevant, sunt făcute referiri │ │ │ │
│ │la Planul de management bazinal aferent?) │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise şi sunt cuantificate, după caz, │ │ │ │
│10. │efectele primare directe asupra calităţii aerului? │ │ │ │
│ │(dacă este relevant sunt făcute referiri la │ │ │ │
│ │Planurile de calitate a aerului?) │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│11. │Sunt descrise şi sunt cuantificate, după caz, │ │ │ │
│ │efectele primare directe asupra climei? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise şi sunt cuantificate, după caz, │ │ │ │
│12. │efectele primare directe asupra mediului acustic │ │ │ │
│ │(zgomot şi vibraţii)? (dacă este relevant, sunt │ │ │ │
│ │făcute referiri la hărţile de zgomot?) │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise şi cuantificate, după caz, efectele │ │ │ │
│13. │primare directe ale radiaţiei termice, luminoase, şi│ │ │ │
│ │ale altor forme de radiaţie electromagnetică? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise şi cuantificate, după caz, efectele │ │ │ │
│14. │primare directe asupra bunurilor materiale şi │ │ │ │
│ │epuizarea resurselor naturale neregenerabile │ │ │ │
│ │(combustibili fosili, minereuri)? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│15. │Sunt descrise efectele primare directe asupra │ │ │ │
│ │aşezărilor sau peisajelor de importanţă culturală? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise şi ilustrate, dacă este cazul, │ │ │ │
│16. │efectele primare directe asupra calităţii peisajului│ │ │ │
│ │natural şi asupra punctelor cu privelişte deosebită?│ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise şi cuantificate, după caz, efectele │ │ │ │
│17. │primare directe asupra demografiei, condiţiilor │ │ │ │
│ │socio-economice din zonă? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise şi cuantificate, după caz, efectele │ │ │ │
│ │secundare cauzate de efectele primare asupra │ │ │ │
│ │oricăror aspecte ale mediului? (ex. efecte asupra │ │ │ │
│ │faunei, florei sau habitatelor cauzate de poluarea │ │ │ │
│18. │solului, aerului sau apei şi de zgomot, efecte │ │ │ │
│ │asupra folosinţelor de apă cauzate de modificările │ │ │ │
│ │în hidrologia sau calitatea apei, efecte asupra │ │ │ │
│ │vestigiilor arheologice cauzate de desecarea │ │ │ │
│ │solului) │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Prognozarea efectelor secundare, temporare, pe │ │ │ │
│19. │termen scurt, permanente, pe termen lung, │ │ │ │
│ │accidentale, indirecte şi cumulative │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise efectele temporare/pe termen scurt │ │ │ │
│20. │produse în timpul construcţiei sau în timpul unor │ │ │ │
│ │faze limitate ale funcţionării proiectului sau în │ │ │ │
│ │timpul dezafectării? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise efectele permanente asupra mediului │ │ │ │
│21. │cauzate de construcţia, funcţionarea sau │ │ │ │
│ │dezafectarea proiectului? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise efectele pe termen lung asupra │ │ │ │
│ │mediului provocate de funcţionarea proiectului pe │ │ │ │
│22. │durata de viaţă sau provocate de creşterea gradului │ │ │ │
│ │de poluare, inclusiv GES, asupra mediului în zona │ │ │ │
│ │studiată? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise şi cuantificate, după caz, efectele │ │ │ │
│23. │care pot apărea din accidente, evenimente │ │ │ │
│ │neobişnuite sau expunerea proiectului la dezastre │ │ │ │
│ │naturale sau antropice? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise efectele asupra mediului provocate de │ │ │ │
│ │activităţile auxiliare? (activităţile auxiliare fac │ │ │ │
│ │parte din proiect dar în mod obişnuit sunt │ │ │ │
│24. │localizate la distanţă faţă de proiectul principal; │ │ │ │
│ │ex. construcţia rutelor de acces şi infrastructurii,│ │ │ │
│ │traficul, extragerea agregatelor sau materiei prime,│ │ │ │
│ │generarea şi alimentarea cu energie electrică, │ │ │ │
│ │depozitarea efluenţilor şi deşeurilor) │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise efectele indirecte asupra mediului │ │ │ │
│ │provocate de dezvoltarea firească a zonei? │ │ │ │
│ │(dezvoltare firească înseamnă proiecte suplimentare,│ │ │ │
│25. │care nu fac parte din proiectul principal, stimulate│ │ │ │
│ │să apară prin implementarea proiectului; ex. pentru │ │ │ │
│ │furnizarea de mărfuri noi sau servicii necesare │ │ │ │
│ │proiectului, găzduirea noii populaţii sau afaceri │ │ │ │
│ │stimulate de proiect) │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise efectele asupra mediului produse de │ │ │ │
│26. │proiect care se cumulează cu cele ale altor proiecte│ │ │ │
│ │existente sau planificate în zonă? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt identificate în mod corespunzător extinderea │ │ │ │
│27. │geografică, durata, frecvenţa, reversibilitatea şi │ │ │ │
│ │probabilitatea apariţiei fiecărui efect? │ │ │ │
├────┴────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┴────────────┤
│Prognozarea efectelor asupra sănătăţii populaţiei şi aspecte ale dezvoltării │
│durabile │
├────┬────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬────────┬────────────┤
│ │Sunt descrise şi cuantificate, după caz, efectele │ │ │ │
│ │primare şi secundare asupra sănătăţii şi bunăstării │ │ │ │
│ │populaţiei? (ex. efecte asupra sănătăţii provocate │ │ │ │
│28. │de emiterea de substanţe toxice în mediu, riscuri │ │ │ │
│ │asupra sănătăţii provenind din pericole majore │ │ │ │
│ │asociate cu proiectul, efecte cauzate prin │ │ │ │
│ │schimbarea vectorilor boală, schimbări în condiţiile│ │ │ │
│ │de viaţă, efecte asupra grupurilor vulnerabile │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Este discutat, după caz, impactul asupra problemelor│ │ │ │
│29. │cum ar fi biodiversitatea, mediul marin, schimbări │ │ │ │
│ │climatice globale, utilizarea resurselor naturale şi│ │ │ │
│ │riscurile de dezastre? │ │ │ │
├────┴────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┴────────────┤
│Evaluarea importanţei efectelor │
├────┬────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬────────┬────────────┤
│ │Semnificaţia sau importanţa fiecăruia dintre │ │ │ │
│ │efectele prognozate este discutată în raport cu │ │ │ │
│30. │conformarea la cerinţele legale şi cu numărul, │ │ │ │
│ │importanţa şi sensibilitatea populaţiei, resurselor │ │ │ │
│ │sau altor receptori afectaţi? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Evaluarea efectelor s-a realizat prin compararea cu │ │ │ │
│31. │cerinţele standardelor şi normativelor naţionale sau│ │ │ │
│ │/şi ale recomandărilor internaţionale? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│32. │Efectele pozitive asupra mediului sunt descrise la │ │ │ │
│ │fel de bine ca şi cele negative? │ │ │ │
├────┴────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┴────────────┤
│Metode de evaluare a impactului │
├────┬────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬────────┬────────────┤
│ │Sunt descrise metodele folosite pentru prevederea │ │ │ │
│33. │efectelor şi sunt discutate în totalitate motivele │ │ │ │
│ │pentru alegerea lor, dificultăţile întâmpinate şi │ │ │ │
│ │incertitudinile asupra rezultatelor obţinute? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Dacă există incertitudine în ce priveşte detaliile │ │ │ │
│34. │precise ale proiectului şi impactul său asupra │ │ │ │
│ │mediului, sunt descrise prognozele pentru cea mai │ │ │ │
│ │nefavorabilă situaţie? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Dacă au fost dificultăţi în prelucrarea datelor │ │ │ │
│35. │necesare în prognozarea şi evaluarea efectelor, sunt│ │ │ │
│ │discutate aceste dificultăţi şi implicaţiile lor │ │ │ │
│ │asupra rezultatelor? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│36. │Este descrisă clar baza de evaluare a semnificaţiei │ │ │ │
│ │şi importanţei impactului? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│37. │Este descris impactul rezidual (rămas după ce s-au │ │ │ │
│ │întreprins toate măsurile de limitare a efectelor)? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Nivelul de tratare al fiecărui efect este │ │ │ │
│ │corespunzător importanţei sale pentru luarea │ │ │ │
│38. │deciziei de emitere a acordului de mediu? │ │ │ │
│ │Comentariile din studiu sunt focalizate pe │ │ │ │
│ │problemele cheie şi sunt evitate informaţiile │ │ │ │
│ │irelevante sau inutile? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │S-a acordat o atenţie corespunzătoare celor mai │ │ │ │
│39. │severe efecte negative ale proiectului şi mai puţină│ │ │ │
│ │atenţie efectelor mai puţin importante? │ │ │ │
├────┴────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┴────────────┤
│Alte întrebări pentru descrierea proiectului │
├────┬────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬────────┬────────────┤
│ │Se vor înscrie întrebările pe care ACPM le va │ │ │ │
│ │considera necesare │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Este descris, după caz, posibilul impact │ │ │ │
│ │transfrontieră al proiectului? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Au fost luate în considerare, în vederea evitării │ │ │ │
│ │dublei evaluări, rezultatele disponibile ale altor │ │ │ │
│ │evaluări relevante în temeiul legislaţiei comunitare│ │ │ │
│ │sau naţionale în pregătirea RIM? Dacă da, cum a fost│ │ │ │
│ │făcut acest lucru? │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │....................................................│ │ │ │
└────┴────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┴────────────┘


┌────┬──────────────────────────────────────────────┐
│4. │ALTERNATIVELE CONSIDERATE │
├────┼──────────────┬─────────┬────────┬────────────┤
│ │ │ │ │Ce │
│Nr. │ │Relevanţă│Tratată │informaţii │
│crt.│Întrebarea │Da/Nu │adecvat?│suplimentare│
│ │ │ │ │sunt │
│ │ │ │ │necesare │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Au fost │ │ │ │
│ │examinate şi │ │ │ │
│ │evaluate │ │ │ │
│ │diferitele │ │ │ │
│ │Alternative │ │ │ │
│ │sugerate în │ │ │ │
│1. │timpul │ │ │ │
│ │stabilirii │ │ │ │
│ │domeniului │ │ │ │
│ │evaluării şi, │ │ │ │
│ │dacă nu, a │ │ │ │
│ │fost furnizată│ │ │ │
│ │o justificare?│ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Titularii şi │ │ │ │
│ │experţii care │ │ │ │
│ │pregătesc RIM,│ │ │ │
│ │au identificat│ │ │ │
│ │şi evaluat │ │ │ │
│ │alternative │ │ │ │
│2. │suplimentare │ │ │ │
│ │(altele decât │ │ │ │
│ │cele sugerate │ │ │ │
│ │în timpul │ │ │ │
│ │definirii │ │ │ │
│ │domeniului │ │ │ │
│ │evaluării)? │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Este descris │ │ │ │
│ │procesul prin │ │ │ │
│ │care a fost │ │ │ │
│ │dezvoltat │ │ │ │
│ │proiectul şi │ │ │ │
│ │sunt luate în │ │ │ │
│ │considerare │ │ │ │
│ │alternativele │ │ │ │
│3. │din timpul │ │ │ │
│ │acestui │ │ │ │
│ │proces? (vezi │ │ │ │
│ │tipurile de │ │ │ │
│ │variante din │ │ │ │
│ │Ghidul pentru │ │ │ │
│ │etapa de │ │ │ │
│ │definire a │ │ │ │
│ │domeniului) │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Au fost │ │ │ │
│ │descrise │ │ │ │
│ │Alternativele │ │ │ │
│ │la designul │ │ │ │
│ │proiectului în│ │ │ │
│ │timpul acestui│ │ │ │
│ │proces? │ │ │ │
│ │(pentru │ │ │ │
│ │asistenţă, a │ │ │ │
│ │se vedea şi │ │ │ │
│4. │instrucţiunile│ │ │ │
│ │privind │ │ │ │
│ │tipurile de │ │ │ │
│ │alternative │ │ │ │
│ │care ar putea │ │ │ │
│ │fi relevante │ │ │ │
│ │în ghidul │ │ │ │
│ │privind etapa │ │ │ │
│ │de stabilire a│ │ │ │
│ │domeniului │ │ │ │
│ │evaluării) │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Au fost │ │ │ │
│ │descrise │ │ │ │
│ │Alternativele │ │ │ │
│ │la tehnologia │ │ │ │
│ │proiectului în│ │ │ │
│ │timpul acestui│ │ │ │
│ │proces? │ │ │ │
│ │(pentru │ │ │ │
│ │asistenţă, a │ │ │ │
│ │se vedea şi │ │ │ │
│5. │instrucţiunile│ │ │ │
│ │privind │ │ │ │
│ │tipurile de │ │ │ │
│ │alternative │ │ │ │
│ │care ar putea │ │ │ │
│ │fi relevante │ │ │ │
│ │în ghidul │ │ │ │
│ │privind etapa │ │ │ │
│ │de stabilire a│ │ │ │
│ │domeniului │ │ │ │
│ │evaluării) │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Au fost │ │ │ │
│ │descrise │ │ │ │
│ │Alternativele │ │ │ │
│ │la locaţia │ │ │ │
│ │proiectului în│ │ │ │
│ │timpul acestui│ │ │ │
│ │proces? │ │ │ │
│ │(pentru │ │ │ │
│ │asistenţă, a │ │ │ │
│ │se vedea şi │ │ │ │
│6. │instrucţiunile│ │ │ │
│ │privind │ │ │ │
│ │tipurile de │ │ │ │
│ │alternative │ │ │ │
│ │care ar putea │ │ │ │
│ │fi relevante │ │ │ │
│ │în ghidul │ │ │ │
│ │privind etapa │ │ │ │
│ │de stabilire a│ │ │ │
│ │domeniului │ │ │ │
│ │evaluării) │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Au fost │ │ │ │
│ │descrise │ │ │ │
│ │Alternativele │ │ │ │
│ │la mărimea │ │ │ │
│ │proiectului în│ │ │ │
│ │timpul acestui│ │ │ │
│ │proces? │ │ │ │
│ │(pentru │ │ │ │
│ │asistenţă, a │ │ │ │
│ │se vedea şi │ │ │ │
│7. │instrucţiunile│ │ │ │
│ │privind │ │ │ │
│ │tipurile de │ │ │ │
│ │alternative │ │ │ │
│ │care ar putea │ │ │ │
│ │fi relevante │ │ │ │
│ │în ghidul │ │ │ │
│ │privind etapa │ │ │ │
│ │de stabilire a│ │ │ │
│ │domeniului │ │ │ │
│ │evaluării) │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Au fost │ │ │ │
│ │descrise │ │ │ │
│ │Alternativele │ │ │ │
│ │la amploarea │ │ │ │
│ │proiectului în│ │ │ │
│ │timpul acestui│ │ │ │
│ │proces? │ │ │ │
│ │(pentru │ │ │ │
│ │asistenţă, a │ │ │ │
│ │se vedea şi │ │ │ │
│8. │instrucţiunile│ │ │ │
│ │privind │ │ │ │
│ │tipurile de │ │ │ │
│ │alternative │ │ │ │
│ │care ar putea │ │ │ │
│ │fi relevante │ │ │ │
│ │în ghidul │ │ │ │
│ │privind etapa │ │ │ │
│ │de stabilire a│ │ │ │
│ │domeniului │ │ │ │
│ │evaluării) │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Este descris │ │ │ │
│ │scenariul de │ │ │ │
│9. │bază sau │ │ │ │
│ │scenariul │ │ │ │
│ │"Fără proiect"│ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Alternativele │ │ │ │
│ │sunt realiste?│ │ │ │
│ │Sunt ele │ │ │ │
│ │alternative │ │ │ │
│10. │veritabile │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │
│ │proiect? │ │ │ │
│ │(îndeplinesc │ │ │ │
│ │obiectivele │ │ │ │
│ │proiectului?) │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt explicate│ │ │ │
│ │principalele │ │ │ │
│ │motive ale │ │ │ │
│ │alegerii │ │ │ │
│ │proiectului │ │ │ │
│11. │propus, │ │ │ │
│ │inclusive │ │ │ │
│ │toate motivele│ │ │ │
│ │din punct de │ │ │ │
│ │vedere al │ │ │ │
│ │protecţiei │ │ │ │
│ │mediului? │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt comparate│ │ │ │
│ │principalele │ │ │ │
│ │efecte asupra │ │ │ │
│ │mediului │ │ │ │
│12. │produse de │ │ │ │
│ │proiect cu │ │ │ │
│ │cele ale │ │ │ │
│ │alternativelor│ │ │ │
│ │studiate? │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │În evaluarea │ │ │ │
│ │alternativelor│ │ │ │
│13. │sunt luate în │ │ │ │
│ │considerare şi│ │ │ │
│ │măsurile de │ │ │ │
│ │reducere? │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Alte întrebări│ │ │ │
│ │cu privire la │ │ │ │
│ │alternative: │ │ │ │
└────┴──────────────┴─────────┴────────┴────────────┘


┌────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│5. │DESCRIEREA MASURILOR DE REDUCERE A EFECTELOR │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬────────┬────────────┤
│ │ │ │ │Ce │
│Nr. │ │Relevanţă│Tratată │informaţii │
│crt.│Întrebarea │Da/Nu │adecvat?│suplimentare│
│ │ │ │ │sunt │
│ │ │ │ │necesare │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Acolo unde sunt efecte adverse semnificative asupra oricărui │ │ │ │
│1. │factor de mediu, este discutată posibilitatea reducerii acestor │ │ │ │
│ │efectelor? │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sunt descrise clar toate măsurile pe care titularul propune să le│ │ │ │
│2. │implementeze pentru a reduce efectele adverse şi sunt explicate │ │ │ │
│ │clar efectele acestor măsuri asupra mărimii şi semnificaţiei │ │ │ │
│ │impactului? │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│3. │Au fost descrise eventualele efecte negative ale strategiei de │ │ │ │
│ │atenuare propuse? │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│4. │Dacă efectul măsurilor de reducere asupra mărimii şi │ │ │ │
│ │semnificaţiei impactului este incert, este explicat acest lucru? │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Este clar faptul că titularul s-a angajat să implementeze │ │ │ │
│5. │măsurile de reducere propuse sau, dimpotrivă, este clar că aceste│ │ │ │
│ │măsuri de reducere sunt doar sugestii şi recomandări? │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│6. │Măsurile de atenuare acoperă atât etapele de construcţie cât şi │ │ │ │
│ │cele operaţionale ale Proiectului? │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│7. │Sunt explicate motivele titularului pentru alegerea măsurilor de │ │ │ │
│ │reducere propuse? │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│8. │Sunt definite clar responsabilităţile pentru implementarea │ │ │ │
│ │acestor măsuri, inclusiv fondurile necesare? │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Acolo unde nu se pot aplica măsurile de reducere a efectelor │ │ │ │
│9. │negative semnificative sau dacă titularul nu a propus nici un fel│ │ │ │
│ │de reducere, este explicat clar acest lucru? │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Este evident faptul că echipa de evaluare a impactului şi │ │ │ │
│ │titularul proiectului au luat în considerare toate variantele │ │ │ │
│10. │posibile de evitare, reducere sau compensare a impactului │ │ │ │
│ │inclusiv prin variante de amplasamente, variante de proiectare, │ │ │ │
│ │metode şi procese, epurarea efluenţilor finali, schimbări în │ │ │ │
│ │planurile de implementare şi practicile manageriale etc.? │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Alte întrebări │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Se completează de către autoritatea competentă pentru protecţia │ │ │ │
│ │mediului ..................................... │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │.................................................................│ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │.................................................................│ │ │ │
└────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┴────────────┘


┌────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│6. │DESCRIEREA MĂSURILOR DE MONITORIZARE │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬────────┬────────────┤
│ │ │ │ │Ce │
│Nr. │ │Relevanţă│Tratată │informaţii │
│crt.│Întrebarea │Da/Nu │adecvat?│suplimentare│
│ │ │ │ │sunt │
│ │ │ │ │necesare │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│1. │În cazul în care se aşteaptă efecte negative asupra oricărui aspect al │ │ │ │
│ │mediului, a fost discutat potenţialul de monitorizare al acestor efecte? │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│2. │Măsurile pe care dezvoltatorul le propune pentru a le monitoriza sunt │ │ │ │
│ │descrise clar şi au obiectivul clar explicat? │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Este clar dacă titularul a făcut un angajament ferm pentru punerea în │ │ │ │
│3. │aplicare a programului de monitorizare propus sau că măsurile de │ │ │ │
│ │monitorizare nu sunt doar sugestii sau recomandări? │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│4. │Au fost explicate motivele titularului pentru alegerea programului de │ │ │ │
│ │monitorizare propus? │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│5. │Au fost clar definite responsabilităţile pentru implementarea │ │ │ │
│ │monitorizării, inclusiv rolurile, responsabilităţile şi resursele? │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │În cazul în care monitorizarea efectelor adverse nu este posibilă sau dacă │ │ │ │
│6. │titularul a ales să nu propună măsuri de monitorizare, au fost explicate în│ │ │ │
│ │mod clar motivele pentru aceasta? │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Este evident că experţii care elaborează RIM şi titularul au luat în │ │ │ │
│ │considerare întreaga gamă posibilă de măsuri de monitorizare, inclusiv │ │ │ │
│ │măsuri de monitorizare care să acopere toate cerinţele legale de mediu │ │ │ │
│7. │existente, măsuri de monitorizare care derivă din altă legislaţie şi pentru│ │ │ │
│ │care trebuie evitată duplicarea, monitorizarea măsurilor de atenuare │ │ │ │
│ │(asigurarea efectelor semnificative aşteptate sunt atenuate conform │ │ │ │
│ │planificării), măsuri de monitorizare capabile să identifice efecte │ │ │ │
│ │importante neprevăzute? │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│8. │Au fost propuse măsuri pentru monitorizarea şi gestionarea impacturilor │ │ │ │
│ │reziduale? │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Alte întrebări │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Se completează de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului │ │ │ │
│ │.................................. │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │...........................................................................│ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │...........................................................................│ │ │ │
└────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┴────────────┘


┌────┬─────────────────────────────────────────────┐
│7. │CALITATEA RIM │
├────┼─────────────┬─────────┬────────┬────────────┤
│ │ │ │ │Ce │
│Nr. │ │Relevanţă│Tratată │informaţii │
│crt.│Întrebarea │Da/NU │adecvat?│suplimentare│
│ │ │ │ │sunt │
│ │ │ │ │necesare │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Calitatea │ │ │ │
│ │prezentării │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Studiul de │ │ │ │
│ │impact/ │ │ │ │
│ │evaluarea │ │ │ │
│ │impactului │ │ │ │
│ │asupra │ │ │ │
│1. │mediului se │ │ │ │
│ │prezintă în │ │ │ │
│ │unul sau mai │ │ │ │
│ │multe │ │ │ │
│ │documente │ │ │ │
│ │clar │ │ │ │
│ │definite? │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Documentul │ │ │ │
│ │este │ │ │ │
│ │organizat │ │ │ │
│ │logic şi este│ │ │ │
│ │structurat │ │ │ │
│2. │clar astfel │ │ │ │
│ │încât │ │ │ │
│ │cititorul să │ │ │ │
│ │poată │ │ │ │
│ │localiza │ │ │ │
│ │informaţia cu│ │ │ │
│ │uşurinţă? │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Există un │ │ │ │
│ │cuprins la │ │ │ │
│3. │începutul │ │ │ │
│ │fiecărui │ │ │ │
│ │document? │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Există o │ │ │ │
│ │descriere │ │ │ │
│4. │clară a │ │ │ │
│ │procesului de│ │ │ │
│ │evaluare? │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Prezentarea │ │ │ │
│ │este │ │ │ │
│ │comprehensivă│ │ │ │
│5. │dar concisă, │ │ │ │
│ │evitându-se │ │ │ │
│ │datele şi │ │ │ │
│ │informaţiile │ │ │ │
│ │irelevante? │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Prezentarea │ │ │ │
│ │face uz │ │ │ │
│ │efectiv de │ │ │ │
│ │tabele, │ │ │ │
│6. │figuri, │ │ │ │
│ │hărţi, │ │ │ │
│ │fotografii şi│ │ │ │
│ │alte tipuri │ │ │ │
│ │de materiale │ │ │ │
│ │grafice? │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Prezentarea │ │ │ │
│ │foloseşte │ │ │ │
│ │anexe pentru │ │ │ │
│ │a prezenta în│ │ │ │
│ │detaliu │ │ │ │
│7. │datele care │ │ │ │
│ │nu sunt │ │ │ │
│ │esenţiale în │ │ │ │
│ │înţelegerea │ │ │ │
│ │textului │ │ │ │
│ │principal? │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Analizele şi │ │ │ │
│ │concluziile │ │ │ │
│ │sunt │ │ │ │
│8. │susţinute │ │ │ │
│ │adecvat cu │ │ │ │
│ │date şi │ │ │ │
│ │dovezi? │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Sursele │ │ │ │
│9. │datelor sunt │ │ │ │
│ │menţionate │ │ │ │
│ │corect? │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Este folosită│ │ │ │
│ │o │ │ │ │
│ │terminologie │ │ │ │
│10. │adecvată şi │ │ │ │
│ │consecventă │ │ │ │
│ │pe tot │ │ │ │
│ │parcursul │ │ │ │
│ │documentului?│ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Raportul este│ │ │ │
│ │un document │ │ │ │
│ │unitar? De la│ │ │ │
│ │o secţiune la│ │ │ │
│11. │alta, se fac │ │ │ │
│ │trimiteri │ │ │ │
│ │utile pentru │ │ │ │
│ │cel care │ │ │ │
│ │citeşte? │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Prezentarea │ │ │ │
│ │este corectă │ │ │ │
│ │în mod │ │ │ │
│12. │demonstrabil │ │ │ │
│ │şi, pe cât │ │ │ │
│ │posibil, │ │ │ │
│ │imparţială şi│ │ │ │
│ │obiectivă? │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Rezumat fără │ │ │ │
│ │caracter │ │ │ │
│ │tehnic │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Studiul de │ │ │ │
│ │impact │ │ │ │
│13. │include un │ │ │ │
│ │rezumat fără │ │ │ │
│ │caracter │ │ │ │
│ │tehnic? │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Rezumatul │ │ │ │
│ │furnizează o │ │ │ │
│ │descriere │ │ │ │
│ │concisă dar │ │ │ │
│ │comprehensivă│ │ │ │
│ │a │ │ │ │
│ │proiectului, │ │ │ │
│14. │a mediului, a│ │ │ │
│ │efectelor │ │ │ │
│ │proiectului │ │ │ │
│ │asupra │ │ │ │
│ │mediului şi a│ │ │ │
│ │propunerilor │ │ │ │
│ │de reducere │ │ │ │
│ │ale acestora?│ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Rezumatul │ │ │ │
│ │subliniază │ │ │ │
│ │orice │ │ │ │
│ │incertitudini│ │ │ │
│15. │semnificative│ │ │ │
│ │despre │ │ │ │
│ │proiect şi │ │ │ │
│ │efectele sale│ │ │ │
│ │asupra │ │ │ │
│ │mediului? │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Rezumatul se │ │ │ │
│ │referă la │ │ │ │
│ │procesul de │ │ │ │
│ │reglementare │ │ │ │
│16. │pentru │ │ │ │
│ │proiect şi la│ │ │ │
│ │rolul │ │ │ │
│ │evaluării │ │ │ │
│ │impactului în│ │ │ │
│ │acest proces?│ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Rezumatul │ │ │ │
│ │include │ │ │ │
│ │prezentarea │ │ │ │
│17. │generală a │ │ │ │
│ │modului de │ │ │ │
│ │abordare în │ │ │ │
│ │evaluarea │ │ │ │
│ │impactului? │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Rezumatul │ │ │ │
│ │este scris │ │ │ │
│ │într-un │ │ │ │
│ │limbaj fără │ │ │ │
│ │caracter │ │ │ │
│ │tehnic, │ │ │ │
│18. │evitându-se │ │ │ │
│ │termenii │ │ │ │
│ │tehnici, │ │ │ │
│ │datele │ │ │ │
│ │detaliate şi │ │ │ │
│ │prezentările │ │ │ │
│ │cu caracter │ │ │ │
│ │ştiinţific? │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Poate fi uşor│ │ │ │
│19. │de înţeles │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │
│ │public? │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Experţi şi │ │ │ │
│ │expertiză │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Competenţa │ │ │ │
│ │experţilor, │ │ │ │
│ │responsabili │ │ │ │
│ │de pregătirea│ │ │ │
│20. │RIM, este │ │ │ │
│ │indicată sau │ │ │ │
│ │explicată în │ │ │ │
│ │alt mod în │ │ │ │
│ │RIM? │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Titularul a │ │ │ │
│ │respectat │ │ │ │
│ │cerinţele şi │ │ │ │
│ │practicile │ │ │ │
│ │legale │ │ │ │
│21. │naţionale şi │ │ │ │
│ │locale pentru│ │ │ │
│ │selectarea │ │ │ │
│ │experţilor │ │ │ │
│ │responsabili │ │ │ │
│ │cu pregătirea│ │ │ │
│ │RIM? │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│ │Alte │ │ │ │
│ │întrebări │ │ │ │
│ │privind │ │ │ │
│ │calitatea │ │ │ │
│ │prezentării │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│22. │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────────┤
│23. │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴─────────┴────────┴────────────┘



    5.2.3. Liste de control pentru verificarea calităţii studiului EA
        Listele de control pentru verificarea calităţii studiului EA sunt prezentate în Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar din 13.01.2010 şi sunt redate în continuare.
        Cantitatea de informaţie necesară pentru a acoperi fiecare etapă a evaluărilor, pentru diferite proiecte şi pentru diferite tipuri de habitat, va fi inevitabil diferită. Analiza trebuie să reflecte acest lucru. Este evident că uneori este nevoie de foarte puţină informaţie pentru anumite proiecte, în anumite amplasamente, ca să se poată emite concluzii obiective, iar alteori se cere o cantitate mai mare de informaţie. Pentru a reflecta aceste cerinţe diferite de informare, abordarea pentru analiza calităţii trebuie să fie proporţională cu nivelul de informaţie cerut. Analiza trebuie să fie ceva mai elaborată şi să permită judecăţi conforme cu cantitatea de informaţie.
        Calificativele de calitate care trebuie să fie atribuite pentru fiecare criteriu de analiză sunt următoarele:
        ● A = informaţia furnizată este completă fără nicio omisiune semnificativă, iar concluziile pot fi acceptate ca fiind rezonabile şi obiective;
        ● B = informaţia furnizată nu este completă, însă, în circumstanţele anumitor cazuri particulare, concluziile pot fi acceptate ca fiind rezonabile şi obiective;
        ● C = informaţia furnizată nu este completă; există omisiuni semnificative şi va fi necesar să se caute o clarificare asupra anumitor aspecte înainte ca concluziile elaborate să poată fi acceptate ca rezonabile şi obiective;
        ● D = informaţia furnizată este complet inadecvată şi nu se poate avea nicio încredere în concluziile evidenţiate.

        Fiecare criteriu primeşte câte un calificativ de la A la D şi la sfârşitul fiecărei secţiuni cu criterii, secţiunea, în ansamblul ei, primeşte un calificativ general. Acesta rezultă din încadrările individuale făcute conform fiecăruia dintre criterii. Cu toate acestea, calificativul general este posibil să nu reflecte numărul cel mai mare de calificative individuale atribuite fiecărei secţiuni, tot aşa cum câteva dintre criterii nu pot fi considerate ca fiind de importanţă mai mare în anumite circumstanţe ale unui caz decât în ale altora. Astfel, în timp ce, de exemplu, în secţiunea 1 din Lista de control pentru analiza calităţii studiului de evaluare adecvată, 7 din 9 criterii sunt cotate cu calificative de categoria A, faptul că nu există detalii de mărime, scară etc. ale unui proiect sau plan poate conduce la ideea că întreaga secţiune este de categoria D. La sfârşitul listei de control există o prezentare sintetică care permite acordarea unui calificativ general pentru calitatea tuturor evaluărilor care au fost efectuate.
        Lista de control este utilizată de autorităţile competente pentru protecţia mediului. Secţiunile acestei liste vor fi completate în funcţie de parcurgerea etapelor evaluării adecvate. Pentru un proiect supus evaluării adecvate pentru care nu a fost necesară parcurgerea etapei de analiză a soluţiilor alternative sau etapa de analiză a măsurilor compensatorii, respectivele secţiuni din Lista de control pentru analiza calităţii studiului de evaluare adecvată nu se vor completa.
        Tabelul 17 - Listă de control pentru verificarea calităţii studiului de evaluare adecvată

┌────┬─────────────────┬───────────┬──────────┐
│Nr. │Întrebarea │Calificativ│Comentarii│
│crt.│ │(A/B/C/D) │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│1. │Obiectivele │ │ │
│ │proiectului │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Scopurile/ │ │ │
│ │Obiectivele │ │ │
│1. │proiectului au │ │ │
│ │fost integral │ │ │
│ │explicate? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Au fost furnizate│ │ │
│ │planuri, diagrame│ │ │
│ │şi hărţi prin │ │ │
│2. │care se │ │ │
│ │identifică │ │ │
│ │locaţia exactă a │ │ │
│ │proiectului? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Există informaţii│ │ │
│ │în documentaţie │ │ │
│ │despre │ │ │
│ │dimensiunea, │ │ │
│3. │scara, suprafaţa │ │ │
│ │şi utilizarea/ │ │ │
│ │gradul de │ │ │
│ │acoperire a │ │ │
│ │terenului de │ │ │
│ │către proiect? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Documentaţia │ │ │
│ │oferă detalii │ │ │
│ │privind │ │ │
│ │modificările │ │ │
│ │fizice ce decurg │ │ │
│ │din proiect (din │ │ │
│4. │excavare, │ │ │
│ │consolidare, │ │ │
│ │dragare etc.) şi │ │ │
│ │care vor avea loc│ │ │
│ │pe durata │ │ │
│ │diferitelor etape│ │ │
│ │de implementare a│ │ │
│ │proiectului? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Sunt descrise │ │ │
│ │resurse naturale │ │ │
│ │necesare pentru │ │ │
│ │construcţie/ │ │ │
│5. │funcţionare şi │ │ │
│ │dezafectare ale │ │ │
│ │PP (resursele de │ │ │
│ │apă, materialele │ │ │
│ │de construcţie şi│ │ │
│ │prezenţa umană)? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Resursele │ │ │
│ │naturale necesare│ │ │
│ │pentru │ │ │
│ │implementarea │ │ │
│6. │proiectului vor │ │ │
│ │fi utilizate din │ │ │
│ │cadrul ariei │ │ │
│ │naturale │ │ │
│ │protejate? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Prezintă │ │ │
│ │eşalonarea │ │ │
│ │perioadei de │ │ │
│ │implementare a │ │ │
│7. │proiectului: │ │ │
│ │durata │ │ │
│ │construcţiei, │ │ │
│ │funcţionării, │ │ │
│ │dezafectării │ │ │
│ │proiectului etc.?│ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Prezintă │ │ │
│ │activităţile care│ │ │
│8. │vor fi generate │ │ │
│ │ca rezultat al │ │ │
│ │implementării │ │ │
│ │proiectului? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Prezintă │ │ │
│ │modalităţile de │ │ │
│ │eliminare a │ │ │
│ │deşeurilor care │ │ │
│ │rezultă sau alte │ │ │
│9. │reziduuri │ │ │
│ │(inclusiv │ │ │
│ │cantităţi) şi │ │ │
│ │modul lor de │ │ │
│ │evacuare/ │ │ │
│ │eliminare? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Descrie │ │ │
│ │serviciile │ │ │
│ │suplimentare │ │ │
│ │solicitate de │ │ │
│ │implementarea PP │ │ │
│10. │(relocări de │ │ │
│ │conducte, reţele │ │ │
│ │electrice etc., │ │ │
│ │locaţia lor şi │ │ │
│ │modalitatea de │ │ │
│ │construcţie)? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Criterii │ │ │
│11. │suplimentare, │ │ │
│ │după caz │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Calificativ │ │ │
│12. │general, │ │ │
│ │secţiunea 1 │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│2 │Efecte cumulative│Calificativ│Comentarii│
│ │ │(A/B/C/D) │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Au fost │ │ │
│ │identificate │ │ │
│ │toate proiecte │ │ │
│ │care pot avea, │ │ │
│ │singure sau în │ │ │
│1. │combinaţie cu │ │ │
│ │alte proiecte, │ │ │
│ │impact negativ │ │ │
│ │semnificativ │ │ │
│ │asupra siturilor │ │ │
│ │Natura 2000? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Au fost stabilite│ │ │
│ │limitele în │ │ │
│2. │interiorul cărora│ │ │
│ │se va face │ │ │
│ │analiza efectelor│ │ │
│ │cumulate? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │A fost stabilită │ │ │
│ │scara de timp │ │ │
│ │pentru care au │ │ │
│3. │fost luate în │ │ │
│ │consideraţie │ │ │
│ │efectele │ │ │
│ │cumulative? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Au fost │ │ │
│ │identificate │ │ │
│4. │căile posibile de│ │ │
│ │cumulare a │ │ │
│ │impacturilor? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Criterii │ │ │
│5. │suplimentare, │ │ │
│ │după caz │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Calificativ │ │ │
│6. │general, │ │ │
│ │secţiunea 2 │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Descrierea │Calificativ│ │
│3 │sitului Natura │(A/B/C/D) │Comentarii│
│ │2000 │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Prezintă date │ │ │
│ │privind aria │ │ │
│ │naturală de │ │ │
│ │importanţă │ │ │
│ │comunitară: │ │ │
│ │suprafaţa, │ │ │
│ │structura │ │ │
│ │peisajului, │ │ │
│ │tipuri de │ │ │
│ │habitate şi │ │ │
│1. │speciile care pot│ │ │
│ │fi afectate prin │ │ │
│ │implementarea PP,│ │ │
│ │factorilor │ │ │
│ │biotici şi │ │ │
│ │abiotici cu rol │ │ │
│ │în menţinerea pe │ │ │
│ │termen lung a │ │ │
│ │speciilor şi │ │ │
│ │habitatelor de │ │ │
│ │importanţă │ │ │
│ │comunitară? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │2Prezintă date │ │ │
│ │privind │ │ │
│ │distribuţia │ │ │
│ │speciilor şi/sau │ │ │
│2. │habitatelor de │ │ │
│ │importanţă │ │ │
│ │comunitară care │ │ │
│ │pot fi afectate │ │ │
│ │de implementarea │ │ │
│ │proiectului? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │3Prezintă date │ │ │
│ │privind funcţiile│ │ │
│ │ecologice ale │ │ │
│ │speciilor şi │ │ │
│ │habitatelor │ │ │
│ │afectate şi │ │ │
│3. │relaţia acestora │ │ │
│ │cu ariile │ │ │
│ │naturale │ │ │
│ │protejate de │ │ │
│ │importanţă │ │ │
│ │comunitară │ │ │
│ │învecinate? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Descrie tipul de │ │ │
│ │habitat, oferind │ │ │
│ │informaţii │ │ │
│4. │privind mărimea │ │ │
│ │şi locaţia │ │ │
│ │acestuia, │ │ │
│ │speciile │ │ │
│ │caracteristice? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Prezintă │ │ │
│ │informaţii │ │ │
│ │privind statutul │ │ │
│ │favorabil de │ │ │
│5. │conservare a │ │ │
│ │speciilor şi/sau │ │ │
│ │habitatelor de │ │ │
│ │interes │ │ │
│ │comunitar? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │6. Prezintă date │ │ │
│ │privind structura│ │ │
│ │şi dinamica │ │ │
│ │populaţiilor de │ │ │
│ │specii afectate: │ │ │
│ │- evoluţia │ │ │
│ │numerică a │ │ │
│ │populaţiei în │ │ │
│ │cadrul ariei │ │ │
│ │naturale │ │ │
│ │protejate de │ │ │
│ │importanţă │ │ │
│ │comunitară; │ │ │
│ │- mărimea │ │ │
│ │populaţiei │ │ │
│ │(numărul de │ │ │
│ │exemplare, │ │ │
│ │perechi, colonii │ │ │
│ │etc. estimativ al│ │ │
│ │populaţiei la │ │ │
│ │fiecare specie │ │ │
│ │posibil afectată │ │ │
│6. │de implementarea │ │ │
│ │proiectului), cât│ │ │
│ │şi procentul │ │ │
│ │estimativ al │ │ │
│ │populaţiei unei │ │ │
│ │specii afectate │ │ │
│ │de implementarea │ │ │
│ │proiectului; │ │ │
│ │- date privind │ │ │
│ │faptul că numărul│ │ │
│ │populaţiei de │ │ │
│ │specii afectate │ │ │
│ │nu va fi redus │ │ │
│ │prin │ │ │
│ │implementarea │ │ │
│ │proiectului; │ │ │
│ │- suprafaţa │ │ │
│ │habitatului este │ │ │
│ │suficient de mare│ │ │
│ │pentru a asigura │ │ │
│ │menţinerea │ │ │
│ │speciei pe termen│ │ │
│ │lung? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Prezintă │ │ │
│ │obiectivele de │ │ │
│ │conservare a │ │ │
│ │ariei naturale │ │ │
│ │protejate de │ │ │
│ │importanţă │ │ │
│7. │comunitară, acolo│ │ │
│ │unde au fost │ │ │
│ │stabilite prin │ │ │
│ │planuri de │ │ │
│ │management sau │ │ │
│ │regulamente de │ │ │
│ │funcţionare? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Identifică starea│ │ │
│ │actuală de │ │ │
│ │conservare a │ │ │
│ │ariei naturale │ │ │
│ │protejate de │ │ │
│8. │importanţă │ │ │
│ │comunitară, │ │ │
│ │inclusiv evoluţii│ │ │
│ │/schimbări care │ │ │
│ │se pot produce în│ │ │
│ │viitor? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Prezintă măsurile│ │ │
│ │de conservare │ │ │
│ │planificate care │ │ │
│ │au potenţialul de│ │ │
│ │a influenţa │ │ │
│9. │statutul ariei │ │ │
│ │naturale │ │ │
│ │protejate de │ │ │
│ │importanţă │ │ │
│ │comunitară în │ │ │
│ │viitor? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Descrie metodele │ │ │
│ │specifice de │ │ │
│ │teren folosite │ │ │
│ │pentru culegerea │ │ │
│10. │informaţiilor │ │ │
│ │privind speciile │ │ │
│ │şi habitatele de │ │ │
│ │importanţă │ │ │
│ │comunitară │ │ │
│ │afectate? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Precizează │ │ │
│ │organizaţiile/ │ │ │
│ │instituţiile/ │ │ │
│ │specialişti │ │ │
│ │implicate/ │ │ │
│ │implicaţi în │ │ │
│ │obţinerea │ │ │
│ │informaţiilor │ │ │
│ │privind speciile │ │ │
│ │şi habitatele de │ │ │
│11. │importanţă │ │ │
│ │comunitară │ │ │
│ │afectate de │ │ │
│ │implementarea PP,│ │ │
│ │inclusiv detalii │ │ │
│ │despre acestea/ │ │ │
│ │aceştia │ │ │
│ │(experienţă, │ │ │
│ │activitatea în │ │ │
│ │domeniu, CV-urile│ │ │
│ │persoanelor │ │ │
│ │implicate etc.)? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Criterii │ │ │
│12. │suplimentare, │ │ │
│ │după caz │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Calificativ │ │ │
│13. │general, │ │ │
│ │secţiunea 3 │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Încadrarea în │Calificativ│ │
│4 │procedura de │(A/B/C/D) │Comentarii│
│ │evaluare │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Dacă au fost │ │ │
│ │identificate │ │ │
│ │impacturi │ │ │
│1. │potenţiale │ │ │
│ │semnificative, │ │ │
│ │acestea au fost │ │ │
│ │clar explicate? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Au fost │ │ │
│ │evidenţiate │ │ │
│2. │metodologiile │ │ │
│ │utilizate în │ │ │
│ │procesul de │ │ │
│ │încadrare? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Se evidenţiază │ │ │
│ │clar în │ │ │
│ │documentaţie că a│ │ │
│ │fost luată în │ │ │
│3. │considerare │ │ │
│ │posibilitatea │ │ │
│ │impacturilor │ │ │
│ │cumulate ale │ │ │
│ │altor proiecte? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Criterii │ │ │
│4. │suplimentare, │ │ │
│ │după caz │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Calificativ │ │ │
│5. │general, │ │ │
│ │secţiunea 4 │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│5 │Evaluarea │Calificativ│Comentarii│
│ │impactului │(A/B/C/D) │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Metodele de │ │ │
│ │evaluare şi │ │ │
│ │predicţie sunt │ │ │
│ │clar explicate, │ │ │
│1. │iar sursele de │ │ │
│ │informaţie │ │ │
│ │specificate sunt │ │ │
│ │pe deplin │ │ │
│ │justificate? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Efectele │ │ │
│ │proiectului │ │ │
│ │asupra │ │ │
│ │obiectivelor de │ │ │
│2. │conservare a │ │ │
│ │ariei naturale │ │ │
│ │protejate sunt în│ │ │
│ │totalitate │ │ │
│ │explicate? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Orice pierdere │ │ │
│ │din suprafaţa │ │ │
│ │ariei naturale │ │ │
│ │protejate sau │ │ │
│ │reducerea │ │ │
│ │efectivelor │ │ │
│ │populaţiei │ │ │
│ │speciei este │ │ │
│ │cuantificată şi │ │ │
│3. │evaluată sub │ │ │
│ │raportul │ │ │
│ │impactului asupra│ │ │
│ │obiectivelor de │ │ │
│ │conservare a │ │ │
│ │ariei naturale │ │ │
│ │protejate şi │ │ │
│ │asupra │ │ │
│ │habitatelor şi │ │ │
│ │speciilor? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Impacturi │ │ │
│ │probabile asupra │ │ │
│ │ariei naturale │ │ │
│ │protejate │ │ │
│ │datorită │ │ │
│ │perturbării, │ │ │
│4. │degradării, │ │ │
│ │fragmentării şi │ │ │
│ │modificărilor │ │ │
│ │chimice etc. sunt│ │ │
│ │pe deplin │ │ │
│ │evaluate şi │ │ │
│ │explicate? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │A fost │ │ │
│ │identificat şi │ │ │
│ │evaluat impactul │ │ │
│ │asupra │ │ │
│ │integrităţii │ │ │
│ │ariei naturale │ │ │
│ │protejate de │ │ │
│ │importanţă │ │ │
│ │comunitară, │ │ │
│5. │ţinându-se cont │ │ │
│ │de structura, │ │ │
│ │funcţiile │ │ │
│ │ecologice şi │ │ │
│ │obiectivele de │ │ │
│ │conservare, │ │ │
│ │precum şi de │ │ │
│ │vulnerabilitatea │ │ │
│ │acestora la │ │ │
│ │modificări? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │A fost │ │ │
│ │identificat şi │ │ │
│6. │evaluat impactul │ │ │
│ │direct şi │ │ │
│ │indirect? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │A fost │ │ │
│ │identificat şi │ │ │
│7. │analizat impactul│ │ │
│ │pe termen scurt │ │ │
│ │sau lung? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │A fost │ │ │
│ │identificat şi │ │ │
│ │evaluat impactul │ │ │
│8. │din faza de │ │ │
│ │construcţie, de │ │ │
│ │operare şi de │ │ │
│ │dezafectare? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Au fost │ │ │
│ │identificate PP │ │ │
│ │care pot provoca,│ │ │
│ │în combinaţie cu │ │ │
│9. │alte PP, impact │ │ │
│ │cumulativ asupra │ │ │
│ │ariei naturale │ │ │
│ │protejate de │ │ │
│ │importanţă │ │ │
│ │comunitară? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │A fost evaluat │ │ │
│10. │impactul │ │ │
│ │cumulativ? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Au fost stabilite│ │ │
│ │limitele în │ │ │
│ │interiorul cărora│ │ │
│11. │vor fi │ │ │
│ │identificate │ │ │
│ │impacturile │ │ │
│ │cumulative? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │A fost stabilită │ │ │
│ │scara de timp │ │ │
│ │pentru care au │ │ │
│12. │fost luate în │ │ │
│ │considerare │ │ │
│ │impacturile │ │ │
│ │cumulative? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Au fost │ │ │
│ │identificate │ │ │
│13. │căile posibile de│ │ │
│ │cumulare a │ │ │
│ │impacturilor? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Au fost analizaţi│ │ │
│ │indicatorii-cheie│ │ │
│ │cuantificabili pe│ │ │
│14. │baza cărora a │ │ │
│ │fost evaluată │ │ │
│ │semnificaţia │ │ │
│ │impactului? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Criterii │ │ │
│15. │suplimentare, │ │ │
│ │după caz │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Calificativ │ │ │
│16. │general, │ │ │
│ │secţiunea 5 │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Măsuri de │Calificativ│ │
│6 │reducere a │(A/B/C/D) │Comentarii│
│ │impactului │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Se evidenţiază │ │ │
│ │clar că măsurile │ │ │
│ │de reducere pot │ │ │
│ │fi asigurate pe │ │ │
│1. │termen scurt, │ │ │
│ │mediu şi lung │ │ │
│ │prin mecanisme │ │ │
│ │legislative şi │ │ │
│ │financiare? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │A fost evaluat │ │ │
│ │impactul cauzat │ │ │
│ │de proiect, fără │ │ │
│2. │a lua în │ │ │
│ │considerare │ │ │
│ │măsurile de │ │ │
│ │reducere a │ │ │
│ │impactului? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │A fost evaluat │ │ │
│ │impactul rezidual│ │ │
│ │cauzat de proiect│ │ │
│3. │după │ │ │
│ │implementarea │ │ │
│ │măsurilor de │ │ │
│ │reducere a │ │ │
│ │impactului? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │A fost evaluat │ │ │
│ │impactul │ │ │
│ │cumulativ cauzat │ │ │
│ │de proiect, fără │ │ │
│4. │a lua în │ │ │
│ │considerare │ │ │
│ │măsurile de │ │ │
│ │reducere a │ │ │
│ │impactului? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │A fost evaluat │ │ │
│ │impactul │ │ │
│ │cumulativ │ │ │
│ │rezidual cauzat │ │ │
│5. │de proiect, după │ │ │
│ │implementarea │ │ │
│ │măsurilor de │ │ │
│ │reducere a │ │ │
│ │impactului? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Au fost │ │ │
│ │identificate şi │ │ │
│6. │descrise măsurile│ │ │
│ │de reducere a │ │ │
│ │impactului? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Există calendarul│ │ │
│ │implementării şi │ │ │
│7. │monitorizării │ │ │
│ │măsurilor de │ │ │
│ │reducere a │ │ │
│ │impactului? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Este specificată │ │ │
│ │persoana juridică│ │ │
│ │sau fizică │ │ │
│8. │responsabilă de │ │ │
│ │implementarea │ │ │
│ │măsurilor de │ │ │
│ │reducere a │ │ │
│ │impactului? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Criterii │ │ │
│9. │suplimentare, │ │ │
│ │dacă este nevoie │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Calificativ │ │ │
│10. │general, │ │ │
│ │secţiunea 6 │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│7 │Soluţii │Calificativ│Comentarii│
│ │alternative │(A/B/C/D) │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Au fost │ │ │
│ │identificate │ │ │
│1. │toate soluţiile │ │ │
│ │alternative │ │ │
│ │fezabile? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │A fost evaluată │ │ │
│ │integral în mod │ │ │
│2. │distinct fiecare │ │ │
│ │soluţie │ │ │
│ │alternativă │ │ │
│ │identificată? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Alternativele │ │ │
│3. │identificate au │ │ │
│ │fost revizuite şi│ │ │
│ │evaluate? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Analiza şi │ │ │
│ │evaluarea │ │ │
│ │alternativelor de│ │ │
│ │implementare a │ │ │
│ │proiectului s-au │ │ │
│ │făcut luându-se │ │ │
│ │în considerare │ │ │
│4. │structura, │ │ │
│ │funcţiile, │ │ │
│ │obiectivele de │ │ │
│ │conservare şi │ │ │
│ │statutul ariei │ │ │
│ │naturale │ │ │
│ │protejate de │ │ │
│ │importanţă │ │ │
│ │comunitară? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │5Dintre soluţiile│ │ │
│ │alternative │ │ │
│ │evaluate, │ │ │
│ │alternativa │ │ │
│ │propusă pentru │ │ │
│ │aprobare este cea│ │ │
│ │care afectează │ │ │
│5. │cel mai puţin │ │ │
│ │habitatele, │ │ │
│ │speciile şi │ │ │
│ │integritatea │ │ │
│ │ariei naturale │ │ │
│ │protejate de │ │ │
│ │importanţă │ │ │
│ │comunitară? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Orice constatare │ │ │
│ │care avansează │ │ │
│ │ideea că nu │ │ │
│6. │există soluţii │ │ │
│ │alternative este │ │ │
│ │pe deplin │ │ │
│ │explicată şi │ │ │
│ │justificată? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Criterii │ │ │
│7. │suplimentare, │ │ │
│ │după caz │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Calificativ │ │ │
│8. │general, │ │ │
│ │secţiunea 7 │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Motive imperative│Calificativ│ │
│8 │de interes public│(A/B/C/D) │Comentarii│
│ │major │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Există motive │ │ │
│ │imperative de │ │ │
│ │interes public │ │ │
│ │major, inclusiv │ │ │
│ │cele de natură │ │ │
│ │socială şi │ │ │
│1. │economică, care │ │ │
│ │să justifice │ │ │
│ │implementarea │ │ │
│ │proiectului │ │ │
│ │într-o variantă │ │ │
│ │care nu reduce │ │ │
│ │semnificativ │ │ │
│ │impactul? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Motivele care au │ │ │
│ │stat la baza │ │ │
│ │implementării │ │ │
│ │proiectului │ │ │
│ │conform art. 28 │ │ │
│ │din Ordonanţa de │ │ │
│ │urgenţă a │ │ │
│ │Guvernului nr. 57│ │ │
│ │/2007 privind │ │ │
│ │regimul ariilor │ │ │
│ │naturale │ │ │
│2. │protejate, │ │ │
│ │conservarea │ │ │
│ │habitatelor │ │ │
│ │naturale, a │ │ │
│ │florei şi faunei │ │ │
│ │sălbatice, cu │ │ │
│ │modificările şi │ │ │
│ │completările │ │ │
│ │ulterioare, au │ │ │
│ │fost pe deplin │ │ │
│ │explicate şi │ │ │
│ │argumentate? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Criterii │ │ │
│3. │suplimentare, │ │ │
│ │după caz │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Calificativ │ │ │
│4. │general, │ │ │
│ │secţiunea 8 │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│9 │Măsuri │Calificativ│Comentarii│
│ │compensatorii │(A/B/C/D) │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Este explicată │ │ │
│1. │natura măsurilor │ │ │
│ │compensatorii în │ │ │
│ │detaliu? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Măsurile │ │ │
│ │compensatorii au │ │ │
│ │fost în întregime│ │ │
│ │evaluate în ceea │ │ │
│2. │ce priveşte │ │ │
│ │capacitatea lor │ │ │
│ │de a asigura │ │ │
│ │coerenţa reţelei │ │ │
│ │ecologice Natura │ │ │
│ │2000? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Măsurile │ │ │
│ │compensatorii │ │ │
│3. │sunt fezabile din│ │ │
│ │punct de vedere │ │ │
│ │financiar şi │ │ │
│ │tehnic? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Reiese din studiu│ │ │
│ │responsabilitatea│ │ │
│4. │implementării │ │ │
│ │măsurilor │ │ │
│ │compensatorii? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Măsurile │ │ │
│ │compensatorii │ │ │
│ │constituie │ │ │
│ │obiectul unui │ │ │
│ │plan de │ │ │
│5. │implementare care│ │ │
│ │include în mod │ │ │
│ │explicit │ │ │
│ │obiectivele şi │ │ │
│ │regimul de │ │ │
│ │monitoring şi │ │ │
│ │management? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Se specifică că, │ │ │
│ │în cazul în care │ │ │
│ │în cadrul │ │ │
│ │activităţii de │ │ │
│ │monitorizare a │ │ │
│ │implementării │ │ │
│ │măsurilor │ │ │
│6. │compensatorii │ │ │
│ │apar elemente noi│ │ │
│ │care nu au fost │ │ │
│ │luate în calcul │ │ │
│ │iniţial, vor fi │ │ │
│ │întreprinse │ │ │
│ │acţiuni care să │ │ │
│ │remedieze aceste │ │ │
│ │aspecte? │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Criterii │ │ │
│7. │suplimentare, │ │ │
│ │după caz │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Calificativ │ │ │
│8. │general, │ │ │
│ │secţiunea 9 │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │Calificativul │ │ │
│ │general al │ │ │
│ │calităţii │ │ │
│ │studiului de │ │ │
│ │evaluare │ │ │
└────┴─────────────────┴───────────┴──────────┘





    6. ANEXE
    1. Anexa I. Identificarea aspectelor necesar a fi incluse în evaluarea impactului asupra mediului din cerinţele documentelor relevante. Analiza O.M. nr. 863/2002 şi identificarea diferenţelor faţă de prevederile Directivei 2014/52/UE.
    2. Anexa II. Integrarea schimbărilor climatice în evaluarea impactului asupra mediului.
    3. Anexa III. Procedură pentru aplicarea art. 4.7 al Directivei 2000/60/EC - Directiva cadru apă.
    4. Anexa IV. Integrarea biodiversităţii în evaluarea impactului asupra mediului.

    ANEXA I

    la Ghidul general
                    IDENTIFICAREA ASPECTELOR NECESAR A FI INCLUSE ÎN
                        EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI DIN
             CERINŢELE DOCUMENTELOR RELEVANTE. ANALIZA O.M. nr. 863/2002 ŞI
      IDENTIFICAREA DIFERENŢELOR FAŢĂ DE PREVEDERILE DIRECTIVEI 2014/52/UE I.1. CONCLUZII ANALIZĂ DOCUMENTE RELEVANTE PENTRU EIM
    ● Directiva 2000/60/EC - Directiva Cadru privind Apa, - transpusă prin Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările aduse prin următoarele acte: H.G. 83/1997; H.G. 948/1999; L. 192/2001; O.U.G. 107/2002; L. 310/2004; L. 112/2006; O.U.G. 12/2007; O.U.G. 130/2007; O.U.G. 3/2010; O.U.G. 64/2011; O.U.G. 71/2011; O.U.G. 69/2013; L. 187/2012; L. 153/2014; L. 196/2015; H.G. 570/2016; O.U.G. 94/2016; O.U.G. 78/2017.
    Directiva EIM urmăreşte să se asigure că proiectele care pot avea un efect semnificativ asupra mediului sunt evaluate în mod adecvat înainte să fie aprobate. Înainte să se ia vreo decizie care să permită continuarea unui asemenea proiect, trebuie identificate şi evaluate posibilele impacturi pe care proiectul le poate avea asupra mediului (atât din construirea, operarea cât şi din demolarea lui).
        Este obligatorie o evaluare pentru proiectele enumerate în Anexa I a Directivei, care se considerată că au efecte semnificative asupra mediului (de exemplu, baraje şi alte instalaţii concepute pentru a reţine sau stoca permanent apa, acolo unde o cantitate nouă sau suplimentară de apă reţinută depăşeşte 10 milioane de metri cubi (p. 15, Anexa I).
        Alte proiecte, enumerate în Anexa II a Directivei (de exemplu, căi navigabile interioare, proiecte care nu sunt incluse în Anexa I, lucrările de canalizare şi atenuare a inundaţiilor, proiecte de dezvoltare urbană, etc.) nu sunt supuse în mod automat unei proceduri EIM. Statele Membre pot decide de la caz la caz sau în baza limitelor sau criteriilor (de exemplu, dimensiunea), localizarea (mai ales zone ecologice sensibile) şi impact potenţial (suprafaţa afectată, durata) dacă aceste proiecte pot avea efecte de mediu semnificative şi dacă trebuie să se supună procedurii EIM. Procesul de determinare dacă proiectele din Anexa II pot avea efecte semnificative asupra mediului şi prin urmare pot fi supuse unei evaluări se numeşte încadrare în conformitate cu Directiva EIM. Investigaţia aceasta nu este obligatorie însă este acceptată ca bună practică.
        Legislaţia UE poate uneori să solicite mai multe evaluări pentru un singur proiect. Fiecare evaluare este concepută pentru a maximiza protecţia mediului pe o anumită componentă. Totuşi, multiplele solicitări statutorii/legale şi evaluări paralele pot conduce la discrepanţe, întârzieri, dublare şi incertitudini administrative. Directiva EIM oferă proceduri de evaluare sporite, conducând la rezultate mai utile şi eficiente (Articolul 2(3), Directiva EIM, revizuită).
        Au fost identificate următoarele elemente potenţiale pentru sinergii şi asigurare a conformităţii evaluărilor solicitate în cadrul EIM şi Articolului 4(7):
     ● Evaluarea dacă proiectul poate conduce la deteriorarea stării/potenţialului unui corp de apă sau a unui element de calitate relevant (DCA Articolul 4(7)). Această evaluare poate face parte din evaluarea factorului apă (EIA Articolul 3);
        ● Colectarea coordonată/comună de date pentru evaluările relevante;
        ● Definirea măsurilor de atenuare pentru reducerea efectelor adverse;
     ● Evaluarea componentei specifice a proiectului pentru opţiuni de mediu mai bune în conformitate cu Articolul 4(7) DCA şi Articolul 5(1) EIM;
        ● Sinergiile în materie de consultare înainte de aprobarea unui proiect utilizând procesul EIM pentru consultarea publică în cazul în care un proiect este aprobat în cadrul unui Plan de management al bazinului hidrografic.

     În acest context este important să se observe că nivelul de detaliere din raportul de mediu solicitat de EIM poate fi mai mic decât cel care ar fi solicitat de evaluările legate de Articolul 4(7) din DCA. O EIM nu solicită (dar nici nu împiedică) o evaluare la nivelul elementului de calitate, ci mai degrabă posibilul impact semnificativ al proiectului 75 Vezi pagina 11 şi 12 din PCI Guidance: http://ec.europa.eu/environment/eia/pdf/PCI_guidance.pdf 52 asupra apei în general (Articolul 3 EIM). Acest lucru se poate explica prin faptul că o EIM evaluează efectele unui proiect asupra mediului în timp ce o evaluare tip Articolul 4(7) se adresează efectelor asupra unui corp de apă.
        Cu alte cuvinte, efectuarea unei EIM nu garantează îndeplinirea Articolului 4(7), ci poate contribui la aceasta dacă evaluările sunt puse în concordanţă. În cazurile în care un proiect este supus unei EIM, conform bunei practici aceasta poate fi efectuată în strânsă coordonare cu Evaluarea de Aplicabilitate de la Articolul 4(7) pe parcursul colectării de date şi a încadrării. Procedând în acest mod, Statele Membre pot stabili la nivel naţional o procedură/abordare EIM investigând toate cerinţele Articolului 4(7) în cazul în care vor fi evaluate toate proiectele ce pot deteriora apa sau împiedica atingerea obiectivelor de mediu în ceea ce priveşte apa. Acest lucru se poate face de asemenea şi dacă proiectele se situează în afara incidenţei Anexelor I şi II. Integrarea lor oferă posibilitatea să se adopte o nouă abordare pentru a optimiza sinergiile comune şi a minimiza conflictele dintre ele.
    Având în vedere considerentele de mai sus, se propune modificarea O.M. 863/2002 în sensul includerii obligativităţii ca, etapa de încadrare să se deruleze în paralel cu procedura de emitere a avizului de gospodărire a apelor de către Administraţia Naţională Apele Române sau Administraţia Bazinală direct implicate, reprezentantul acesteia în CAT având rolul de a informa Autoritatea de mediu competentă asupra concluziilor şi măsurilor ce se impun, astfel încât, în elaborarea RIM, titularul şi experţii competenţi implicaţi să aibă la dispoziţie toate informaţiile necesare.

     ● Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale transpusă prin Legea nr. 278/2013    Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale transpusă prin Legea nr. 278/2013 are ca scop prevenirea şi controlul integrat al poluării rezultate din activităţile industriale, stabilind condiţiile pentru prevenirea sau, în cazul în care nu este posibil, pentru reducerea emisiilor în aer, apă şi sol, precum şi pentru prevenirea generării deşeurilor, astfel încât să se atingă un nivel ridicat de protecţie a mediului, considerat în întregul său.
    Directiva EIM şi Directiva privind Emisiile Industriale (DEI) se referă uneori la acelaşi tip de activităţi. Cu toate acestea, este important să fim conştienţi de diferenţele ce există între obiectivul, scopul, sistemele de clasificare şi pragurile celor două directive.
    DEI stabileşte reguli privind prevenirea şi controlul integrat al poluării ce rezultă din activităţile industriale. Stabileşte de asemenea reguli destinate prevenirii sau, în cazul în care nu este posibil, reducerii emisiilor din aer, apă şi sol şi prevenirii producerii de deşeuri pentru a atinge un nivel ridicat de protecţie a mediului ca întreg (Articolul 1 al DEI).
        În ceea ce priveşte partea sa, obiectivul Directivei EIM este de a identifica, descrie şi evalua în mod adecvat, în lumina fiecărui caz individual, efectele directe şi indirecte ale proiectului asupra fiinţelor umane, faunei şi florei; solului, apei, aerului, climatului şi cadrului natural; bunurilor materiale şi patrimoniului cultural; şi interacţiunii dintre toţi aceşti factori (Articolul 3 al Directivei EIM).
    Instalaţie, în sensul DEI şi a legii 278/2013 înseamnă "o unitate tehnică staţionară, în care se desfăşoară una sau mai multe activităţi prevăzute în anexa nr. 1 sau în anexa nr. 7 partea 1, precum şi orice alte activităţi direct asociate desfăşurate pe acelaşi amplasament, care au o conexiune tehnică cu activităţile prevăzute în anexele respective şi care pot genera emisii şi poluare". Prin comparaţie, prin prisma Directivei EIM, deşi aceasta nu le menţionează explicit, instalaţiile mobile se consideră ca fiind acoperite de prevederile acesteia atâta vreme cât sunt temporare. În situaţia în care instalaţiile temporare au caracteristicile (şi impacturi asociate) asociate cu cele ale proiectelor incluse în Anexele I şi II ale Directivei EIM, acestea trebuie să se supună prevederilor acesteia. Anexa II(13), paragraful al 2-lea, în mod explicit, include proiectele din Anexa I considerate exclusiv pentru/sau în principal, pentru dezvoltarea şi testarea a noi metode sau produse şi să nu fie folosite pentru mai mult de doi ani. Instalaţiile mobile trebuie să fie considerate pentru scopul Directivei EIM, printre altele, în special referitor la locaţie, astfel încât un proiect ce include o instalaţie mobilă care poate fi mutată oriunde, necesitatea pentru fiecare locaţie a evaluării impactului asupra mediului va fi luată în considerare.
    În cazul în care categoriile de proiecte din Directiva EIM se suprapun cu categoriile de activităţi din Anexa I la DEI, acestea vor fi interpretate prin referire la scopul şi schema generală de reguli ale Directivei EIM. Statele Membre au libertatea de a utiliza pragurile stabilite de Anexa I la DEI în contextul Directivei EIM, atât timp cât acestea acţionează în limita stabilită în Articolul 2(1) al Directivei EIM. Acest lucru necesită ca proiectele să fie supuse evaluării impactului în cazul în care este posibil, printre altele, prin însăşi natura, amploarea sau amplasarea acestora, să aibă efecte semnificative asupra mediului. În acest sens, se va face referire la astfel de situaţii în propunerea de revizuire a Ordinului 863/2002, inclusiv a listelor de control (a se vedea cap. 6.3 din Anexa VI). În revizuirea documentelor menţionate se va avea în vedere şi propunerea de Lege privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte, aflată la data elaborării prezentului document în procedura legislativă.

    ● Directiva 2008/50/CEE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa transpusă prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător
        Poluarea aerului a fost una din principalele probleme la nivel European încă din anii '70. Politica Uniunii Europene pentru calitatea aerului are drept scop dezvoltarea şi implementarea instrumentelor celor mai adecvate instrumente/metode pentru îmbunătăţirea calităţii aerului. Principalele instrumente sunt reprezentate de o serie de Directive care stabilesc standarde pentru calitatea aerului înconjurător pentru a oferi protecţie împotriva concentraţiilor excesive de poluanţi, pe baza ultimelor cercetări asupra efectelor cauzate de poluarea aerului asupra sănătăţii umane.
        Primul instrument major a fost Directiva Cadru pentru Calitatea Aerului 96/62/EC şi Directivele fiice, care stabilesc standard pentru o serie de poluanţi, inclusiv pentru ozon, particule în suspensie (PM 10) şi dioxid de azot (NO2), aplicabile până în anul 2004. Ca parte a Strategiei Tematice pentru Poluarea Aerului din 2005, Comisia a propus consolidarea Directivei Cadru şi a celor trei prime Directive fiice într-o singură Directivă pentru Calitatea Aerului Înconjurător, adoptată ca Directiva 2008/50/EC şi stabilirea obiectivelor pentru particulele fine în suspensie (PM2.5). Împreună cu cea de a patra directivă, respectiv Directiva nr. 2007/EC,
    Directiva pentru Calitatea Aerului Înconjurător reprezintă cadrul legal actual la nivel European pentru controlul concentraţiilor de poluanţi în aer. Controlul emisiilor din surse mobile, îmbunătăţirea calităţii combustibililor şi promovarea şi integrarea cerinţelor privind protecţia mediului în sectoarele transport şi energie sunt parte ale obiectivelor Directivei.
    În consecinţă, prin transpunerea Directivei prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, prin art. 57 alin. (3), "În zonele în care sunt depăşite valorile-limită privind calitatea aerului înconjurător pentru unul sau mai mulţi poluanţi, pe baza studiilor de evaluare a impactului asupra mediului, autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului stabilesc, după caz, pentru aceşti poluanţi valori-limită de emisie mai restrictive decât valorile stabilite de legislaţia în vigoare specifică activităţii desfăşurate." Astfel, recomandăm includerea în cadrul listelor de control a unui paragraf care să facă referire explicită la evidenţierea în cadrul Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului a evaluării stării de calitate a aerului în zona proiectului, înainte şi după implementarea acestuia (a se vedea cap. 6.3 din Anexa VI).

        ● Directiva 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) şi Directiva 2009/147/CE a privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) transpusă prin O.U.G. nr. 57/2007 adoptată prin Legea nr. 49/2011. Ghidul pentru integrarea schimbărilor climatice şi a biodiversităţii în evaluarea impactului asupra mediului, accesibil la adresa: http://ec.europa.eu/environment/eia/pdf/EIA%20Guidance.pdf
    Directiva EIM 2011 conţine câteva principii care reprezintă baza pentru considerarea schimbărilor climatice şi a biodiversităţii în cadrul procedurii privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte, deşi nu se referă la acestea în mod explicit (a se vedea tabelul de mai jos):
        Tabel nr. 1 - Referinţe directe şi indirecte la schimbări climatice şi biodiversitate în cadrul Directivei EIM 2011

┌──────────────┬────────────┬──────────────┐
│ │Referinţe │Referinţe │
│Problematica │directivă │directivă │
│ │(directe) │(indirecte) │
├──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Directiva face│
│ │ │referire la │
│ │ │principiul │
│ │ │precauţiei şi │
│ │ │necesitatea │
│ │Clima şi │pentru acţiuni│
│ │factorii │preventive şi │
│ │climatici şi│realizarea │
│ │interacţiile│evaluării │
│ │acestora cu │impactului │
│ │alţi factori│asupra │
│Schimbări │trebuie │mediului în │
│climatice │evaluate în │context │
│ │cadrul │transfrontieră│
│ │procedurii │• Proiectele │
│ │EIM (Art. 3 │referitoare la│
│ │şi Anexa IV │transportul, │
│ │(3)). │captura şi │
│ │ │stocarea │
│ │ │dioxidului de │
│ │ │carbon sunt │
│ │ │incluse în │
│ │ │Anexele I şi │
│ │ │II │
├──────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │Paragraful 14 │
│ │ │din preambul │
│ │ │subliniază │
│ │ │valoarea │
│ │"Fauna şi │ecosistemelor │
│ │flora" şi │şi subliniază │
│ │interacţiile│necesitatea │
│ │acestora cu │luării │
│ │alţi factori│acestora în │
│ │trebuie │considerare │
│ │evaluate în │când efectele │
│ │cadrul │unui proiect │
│ │procedurii │asupra │
│Biodiversitate│EIM (Art. 3 │mediului sunt │
│ │şi Anexa IV │evaluate │
│ │(3)). │• Anexa III │
│ │• Referinţe │(criteriile │
│ │la Directiva│pentru │
│ │Habitate şi │încadrare) se │
│ │Directiva │referă la │
│ │Păsări se │capacitatea de│
│ │fac în Anexa│regenerare a │
│ │III(2)(V)). │resurselor │
│ │ │natural şi la │
│ │ │capacitatea de│
│ │ │absorbţie a │
│ │ │resurselor │
│ │ │naturale │
└──────────────┴────────────┴──────────────┘


    Directiva 2014/52/EU întăreşte prevederile legate de schimbări climatice şi biodiversitate.
        Referitor la schimbări climatice introduce referinţe clare la schimbări ale climei şi gazele cu efect de seră. De asemenea, introducere o descriere clară a chestiunilor legate de schimbări climatice ce trebuie luate în considerare în etapa de încadrare pentru proiectele din Anexa II - "impactul proiectului asupra schimbărilor climatice (emisii de gaze cu efect de seră, inclusiv din utilizarea terenului, schimbarea destinaţiei terenului şi silvicultură)", contribuţia proiectului la o mai bună rezistenţă şi impactul schimbărilor climatice asupra proiectului (ex. Dacă proiectul este afectat de schimbarea climei). Mai mult, impune introducerea problematicii schimbărilor climatice în cadrul raportului pentru evaluarea impactului de mediu - "emisii gaze cu efect de seră, inclusiv din utilizarea terenului, schimbarea destinaţiei terenului şi silvicultură, potenţialul de atenuare, impacturi relevante pentru adaptare, dacă proiectul ia în considerare riscurile asociate schimbărilor climatice".
    Directiva 2014/52/UE introduce referiri clare la biodiversitate şi speciile şi habitatele protejate prin Directiva Habitate şi Directiva Păsări. Introduce noi elemente de biodiversitate care să fie luate în considerare în cadrul etapei de încadrare pentru proiectele din Anexa II - calitatea şi cantitatea populaţiilor, degradarea şi fragmentarea ecosistemelor. De asemenea, raportul privind evaluarea impactului asupra mediului va trebui să acopere şi biodiversitatea şi serviciile ecosistemice pe care aceasta le oferă.
    Directiva 2014/52/EU introduce obligativitatea includerii în evaluare a managementului riscului în caz de dezastre, în principal în Art. 3 şi Anexele III şi IV.
        Art. 6 (3) al Directivei Habitate cere realizarea evaluării adecvate când orice proiect, singur sau în combinaţie cu alte planuri şi proiecte, poate avea un efect semnificativ asupra siturilor Natura 2000 (Arie Specială de Protecţie - SPA sub Directiva Păsări sau Arie Specială de Conservare - SCI - sub Directiva Habitate). Există deci o legătură clară cu procedura de evaluarea a impactului asupra mediului, dar EIM acoperă o mai mare zonă, atâta vreme cât trebuie să considere întreagă biodiversitate şi nu numai impactul asupra siturilor Natura 2000. Funcţie de natura şi scara proiectului şi a siturilor posibil a fi afectate de proiect, evaluarea impactului asupra mediului şi evaluarea adecvată se pot derula concomitant, în alte cazuri date şi informaţii din evaluarea adecvată pot fi utilizate în cadrul procedurii EIM şi invers.
        Astfel, se recomandă ca EIM şi EA să se deruleze concomitent, iar concluziile evaluării adecvate să fie preluate în cadrul Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului. Aspectele privind includerea schimbărilor climatice şi a biodiversităţii în cadrul procedurii de evaluare a impactului de mediu sunt tratate pe larg în ghid. Listele de control sunt şi ele adaptate în consecinţă.

 ● Directiva 2008/98/EC privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, transpusă prin
     ● Directiva 2012/18/UE privind controlul accidentelor majore produse de substanţe periculoase (SEVESO III) transpusă în legislaţia românească prin Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase
     Principalele modificări aduse de aşa-numita Directivă Seveso III sunt:
    ● Actualizări tehnice pentru a ţine seamă de modificările din UE în ceea ce priveşte clasificarea substanţelor chimice. În anul 2008, Consiliul şi Parlamentul European au adoptat un Regulament (CE) Nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea (CLP) a substanţelor şi a amestecurilor (denumite anterior preparate), care aliniază legislaţia UE anterioară, cu GHS (Sistemul Global Armonizat de Clasificare şi Etichetare a Produselor Chimice). La rândul său, acest Regulament a declanşat necesitatea de a adapta Directiva 96/82/CE Seveso II, deoarece domeniul său de aplicare se bazează pe clasificarea substanţelor chimice ale fostelor Directive care vor fi abrogate prin Regulamentul CLP până în iunie 2015;
        ● Un mai bun acces al cetăţenilor la informaţii cu privire la riscurile care rezultă din activităţile companiilor din apropierea lor, precum şi felul cum trebuie să se comporte în cazul unui accident;
        ● Norme (reguli) mai eficiente privind participarea publicului interesat, în proiecte de planificare a amenajărilor teritoriale aferente amplasamentelor tip Seveso;
        ● Accesul la justiţie al cetăţenilor cărora nu li s-a acordat acces la informaţiile adecvat sau participare;
        ● Standarde mai stricte pentru inspecţiile amplasamentelor pentru a asigura implementarea mai eficientă a normelor de securitate.


        ● Documente strategice în sectorul schimbărilor climatice în România
    Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), adoptată cu ocazia Summit-ului desfăşurat la Rio de Janeiro, în 1992 (The Earth Summit) reprezintă un instrument fundamental pentru gestionarea acestei problematici. Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice constituie, totodată, un pas important în abordarea internaţională a fenomenului schimbărilor climatice. Ca măsură de aliniere, în iulie 2013, Guvernul României a adoptat Decizia nr. 529/2013 privind Strategia Naţională în Schimbări Climatice (2013 - 2020), care stabileşte obiectivele post-Kyoto, ţintele şi acţiunile a două componente principale, respectiv reducerea concentraţiei gazelor cu efect de seră şi adaptarea la schimbarea climatică. Ca stat membru al Uniunii Europene, România s-a implicat în mod responsabil în efortul internaţional în vederea reducerii impactului global al schimbărilor climatice. Astfel, prin Hotărârea nr. 739/2016 a fost aprobată Strategia Naţională privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016 - 2020 (CRESC) şi Planul Naţional de Acţiune pentru implementarea strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016 - 2020 (PNASC), în vigoare de la 20.10.2016.
        În ceea ce priveşte reducerea impactului schimbărilor climatice, factorul determinant îl constituie politicile de îndeplinire a ţintei de la orizontul anului 2030 privind reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de nivelurile din 1990 şi o îmbunătăţire cu 27% a eficienţei energetice, ambele în conformitate cu obligaţiile României faţă de Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte componenta de adaptare, România trebuie să răspundă impacturilor semnificative ale schimbărilor climatice pe care deja le resimte şi care vor creşte în viitor.
        Obligaţiile României în calitate de stat membru al UE includ participarea la mecanismul de limitare şi comercializare al UE sau la Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (ETS) pentru toate instalaţiile mari consumatoare de energie. Unităţile şi operatorii mai mici din sectoarele cu consum mai mic de energie au ca obiective reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 19% în 2020 faţă de nivelul aferent anului 2005. De asemenea, România s-a angajat să crească ponderea energiei din surse regenerabile în consumul de energie de la 18% în 2005 la 24% până în 2020. (Sursa: http://mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2015-12-11_Declaraţie_titular.pdf)


    I.2. Analiza O.M. nr. 863/2002 şi propuneri de revizuire în baza Directivei 2014/52/UE şi a legislaţiei relevante
    Tabelul comparativ între O.M. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi Directiva 2014/52/UE cu evidenţierea aspectelor asemănătoare şi diferite ale conţinutul raportului privind evaluarea impactului asupra mediului, precum şi cu un set de concluzii/recomandări care se vor reflecta în modul de adaptare a listelor de control, precum şi în conţinutul propriu zis al ghidului general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului este prezentat în continuare.
    Tabel 2 - Tabel comparativ O.M. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi Directiva 2014/52/UE

┌──────────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬───────────────────┐
│ORDIN nr. 863 din 26 │ │ │ │
│septembrie 2002 │ │ │ │
│privind aprobarea │Aspecte │Aspecte diferite │ │
│ghidurilor │asemănătoare cu │cu conţinutul │ │
│metodologice │conţinutul │Raportului │ │
│aplicabile etapelor │Raportului │privind evaluarea│ │
│procedurii-cadru de │privind evaluarea│impactului asupra│Concluzii şi │
│evaluare a impactului │impactului asupra│mediului în │recomandări │
│asupra mediului │mediului în │conformitate cu │ │
├──────────────────────┤conformitate cu │Directiva 2014/52│ │
│Structura raportului │Directiva 2014/52│/UE │ │
│la studiul de evaluare│/UE │ │ │
│a impactului asupra │ │ │ │
│mediului │ │ │ │
├────┬─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│1 │Informaţii │ │ │ │
│ │generale │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │- informaţii │ │ │ │
│ │despre titularul │ │ │ │
│ │proiectului: │ │ │Sunt informaţii │
│ │numele şi adresa │ │Nu sunt │necesare ce se │
│ │companiei │ │specificate în │încadrează în fapt │
│ │titularului, │ │mod expres │în descrierea │
│ │numele, telefonul│ │ │generală │
│ │şi faxul │ │ │ │
│ │persoanei de │ │ │ │
│ │contact; │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │Se va înlocui │
│ │ │ │ │sintagma "autor │
│ │ │ │ │atestat" cu "expert│
│ │- informaţii │Pentru a garanta │ │competent". │
│ │despre autorul │integralitatea şi│ │Propunem următoarea│
│ │atestat al │calitatea │ │definiţie pentru │
│ │studiului de │rapoartelor de │ │"experţi │
│ │evaluare a │evaluare a │ │competenţi": │
│ │impactului asupra│impactului asupra│ │Persoane fizice şi │
│ │mediului şi al │mediului │ │juridice care au │
│ │raportului la │titularul │ │dreptul de a │
│ │acest studiu: │proiectului se │ │elabora, potrivit │
│ │numele şi adresa │asigură că │ │legii, rapoartele │
│ │(persoanei fizice│raportul de │ │din cadrul │
│ │sau juridice), │evaluare a │ │procedurii de │
│ │numele, telefonul│impactului asupra│ │evaluare a │
│ │şi faxul │mediului este │ │impactului asupra │
│ │persoanei de │pregătit de │ │mediului şi care se│
│ │contact; │autori atestaţi │ │înscriu în │
│ │ │ │ │Registrul naţional │
│ │ │ │ │al elaboratorilor │
│ │ │ │ │de studii pentru │
│ │ │ │ │protecţia mediului │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │Sunt informaţii │
│ │- denumirea │ │nu specifică în │necesare ce se │
│ │proiectului; │ │mod expres │încadrează în fapt │
│ │ │ │ │în descrierea │
│ │ │ │ │generală │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │ │O.M. 863/2002 │ │ │
│ │- descrierea │prevede în │ │ │
│ │proiectului şi │conţinutul │ │ │
│ │descrierea │Raportului o │ │ │
│ │etapelor acestuia│descriere a │ │ │
│ │(construcţie, │caracteristicilor│ │ │
│ │funcţionare, │fizice ale │ │ │
│ │demontare/ │întregului │ │ │
│ │dezafectare/ │proiect, │ │ │
│ │închidere/ │inclusiv, dacă │ │ │
│ │postînchidere); │este cazul, a │ │ │
│ │ │lucrărilor de │ │ │
│ │ │demolare necesare│ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │- durata etapei │ │ │ │
│ │de funcţionare; │O.M. 863/2002 │ │ │
│ │ │prevede în │ │ │
│ ├─────────────────┤conţinutul │O.M. 863/2002 nu │ │
│ │- informaţii │Raportului o │prevede în │ │
│ │privind producţia│descriere a │conţinutul │ │
│ │care se va │principalelor │Raportului │ │
│ │realiza şi │caracteristici │descrierea │ │
│ │resursele │ale etapei de │naturii şi │ │
│ │folosite în │funcţionare a │cantităţii │ │
│1. │scopul producerii│proiectului (în │materialelor şi │ │
│ │energiei necesare│special, orice │resursele │ │
│ │asigurării │proces de │naturale │ │
│ │producţiei │producţie), de │utilizate │ │
│ │ │exemplu, │(inclusiv apa, │ │
│ ├─────────────────┤necesarul de │terenurile, solul│ │
│ │informaţii despre│energie şi │şi │ │
│ │materiile prime, │energia │biodiversitatea);│ │
│ │substanţele sau │utilizată, natura│ │ │
│ │preparatele │şi cantitatea │ │ │
│ │chimice │materialelor │ │ │
│ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │informaţii despre│ │ │Se propune │
│ │poluanţii fizici │ │ │reformulare │
│ │şi biologici care│ │ │conformă cu │
│ │afectează mediul,│ │ │Directiva: o │
│ │generaţi de │ │ │estimare, în │
│ │activitatea │ │ │funcţie de tip şi │
│ │propusă - unde │ │O.M. 863/2002 nu │cantitate, a │
│ │prin tipul │O.M. 863/2002 │utilizează │deşeurilor şi │
│ │poluării se │face referire la │termenii actuali │emisiilor │
│ │înţelege: zgomot,│descrierea │respectiv deşeuri│preconizate (de │
│ │radiaţie │poluanţilor │şi emisii │exemplu, poluarea │
│ │electromagnetică,│generaţi de către│preconizate a │apei, aerului, │
│ │radiaţie │proiect şi a unor│proiectului pe │solului şi │
│ │ionizantă, │tipuri de poluare│parcursul │subsolului, zgomot,│
│ │poluare biologică│în particular │etapelor de │vibraţii, lumină, │
│ │(microorganisme, │ │construire şi │căldură, radiaţii │
│ │viruşi); │ │funcţionare │etc.), precum şi │
│ │ │ │ │cantităţile şi │
├────┼─────────────────┤ │ │tipurile de deşeuri│
│ │- alte tipuri de │ │ │produse pe │
│ │poluare fizică │ │ │parcursul etapelor │
│ │sau biologică; │ │ │de construire şi │
│ │ │ │ │funcţionare. │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │descrierea │ │ │ │
│ │principalelor │ │ │ │
│ │alternative │ │ │ │
│ │studiate de │ │ │ │
│ │titularul │ │ │ │
│ │proiectului şi │ │ │ │
│ │indicarea │ │ │ │
│ │motivelor │O.M. 863/2002 │ │ │
│ │alegerii uneia │include │ │ │
│ │dintre ele; │descrierea │ │ │
│ │pentru fiecare │principalelor │ │Se propune explicit│
│ │alternativă: │alter native │O.M. 863/2002 nu │introducerea şi a │
│ │informaţii despre│studiate de │face referire la │descrierii │
│ │utilizarea │titularul │alternativa *0* │alternativei "0" - │
│ │curentă a │proiectului, şi │fără proiect │fără proiect şi │
│ │terenului, │indicarea │ │coroborarea cu cap.│
│ │infrastructura │motivelor │ │5, în sensul că la │
│ │existentă, valori│alegerii uneia │ │cap. 1 se va │
│ │naturale, │dintre ele. │ │prezenta rezumatul │
│ │istorice, │ │ │analizei de la cap.│
│ │culturale, │ │ │5. - Analiza │
│ │arheologice, arii│ │ │alternativelor din │
│ │naturale │ │ │cuprinsul │
│ │protejate/zone │ │ │Raportului EIM │
│ │protejate, zone │ │ │ │
│ │de protecţie │ │ │ │
│ │sanitară etc │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤ │
│ │- localizarea │ │ │ │
│ │geografică şi │ │ │ │
│ │administrativă a │o descriere a │ │ │
│ │amplasamentelor │amplasamentului │ │ │
│ │pentru │proiectului │ │ │
│ │alternativele la │ │ │ │
│ │proiect; │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │Se recomandă │
│ │ │ │ │introducerea unui │
│ │ │ │ │nou paragraf: │
│ │ │ │ │descrierea │
│ │ │ │ │aspectelor │
│ │ │ │ │relevante ale │
│ │ │ │ │stării actuale a │
│ │ │ │ │mediului (scenariul│
│ │ │ │ │de bază) şi o │
│ │ │ │OM nr. 863/2002 │descriere scurtă a │
│ │ │ │nu face referire │evoluţiei sale │
│ │ │ │la prezentarea în│probabile în cazul │
│ │ │ │cadrul │în care proiectul │
│ │ │ │alternativelor al│nu este │
│ │ │ │scenariului de │implementat, în │
│ │ │ │bază şi al │măsura în care │
│ │ │ │efectelor │schimbările │
│ │ │ │nerealizării │naturale faţă de │
│ │ │ │proiectului │scenariul de bază │
│ │ │ │ │pot fi evaluate │
│ │ │ │ │prin depunerea de │
│ │ │ │ │eforturi │
│ │ │ │ │rezonabile, pe baza│
│ │ │ │ │informaţiilor │
│ │ │ │ │privind mediul şi a│
│ │ │ │ │cunoştinţelor │
│ │ │ │ │ştiinţifice │
│ │ │ │ │disponibile. │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │- informaţii │ │ │ │
│ │despre │ │ │ │
│ │documentele/ │ │ │ │
│ │reglementările │ │ │ │
│ │existente privind│ │ │Se recomandă │
│ │planificarea/ │ │ │păstrarea acestei │
│ │amenajarea │Răspunde la │ │cerinţe │
│ │teritorială în │cerinţa │ │ │
│ │zona │Directivei │ │ │
│ │amplasamentului │privind cumularea│ │ │
│ │proiectului; │cu alte proiecte │ │ │
├────┼─────────────────┤existente şi/sau ├─────────────────┼───────────────────┤
│ │- informaţii │aprobate │ │ │
│ │despre │ │ │ │
│ │modalităţile │ │ │Se recomandă │
│ │propuse pentru │ │ │păstrarea acestei │
│ │conectare la │ │ │cerinţe │
│ │infrastructura │ │ │ │
│ │existentă. │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │Procese │corespunde │ │ │
│2 │tehnologice │cerinţelor art. 5│ │ │
│ │ │al 1 (a) │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤ │
│ │Procese │ │ │ │
│2.1.│tehnologice de │ │ │ │
│ │producţie: │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤ │
│ │- descrierea │ │ │ │
│ │proceselor │ │ │ │
│ │tehnologice │ │ │Se recomandă │
│ │propuse, a │ │ │coroborarea cu │
│ │tehnicilor şi │ │ │capitolul privind │
│ │echipamentelor │ │ │alternativele │
│ │necesare; │ │ │ │
│ │alternative avute│ │ │ │
│ │în vedere; │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤ │
│ │valorile limită │ │ │ │
│ │atinse prin │ │ │ │
│ │tehnicile propuse│ │ │ │
│ │de titular şi │ │ │ │
│ │prin cele mai │ │ │ │
│ │bune tehnici │ │ │ │
│ │disponibile │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │ │corespunde │ │ │
│2.2.│Activităţi de │cerinţelor art. 1│ │ │
│ │dezafectare │(a) din Anexa II │ │ │
│ │ │IA a Directivei │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤Se recomandă │
│ │Echipamentele, │ │ │păstrarea acestei │
│ │instalaţiile, │ │ │cerinţe şi │
│ │utilajele, │ │ │completarea cu: │
│ │clădirile ce │ │ │indicarea │
│ │urmează a fi │ │ │operatorului/ │
│ │dezafectate: │ │ │operatorilor care │
│ │descriere; │ │ │va proceda la │
│ │substanţe │ │ │preluarea, │
│ │conţinute/stocate│ │ │transportul şi │
│ │(inclusiv azbest │ │ │stocarea/eliminarea│
│ │şi PCB); │ │ │substanţelor │
│ │tehnologia de │ │ │identificate │
│ │dezafectare │ │ │ │
│ │aferentă; măsuri,│ │ │ │
│ │echipamente şi │ │ │ │
│ │condiţii de │ │ │ │
│ │protecţie. │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │nu specifică │ │
│ │ │corespunde │tratarea acestui │ │
│ │ │cerinţelor art. 1│subiect atât │ │
│3 │Deşeuri │(d) din Anexa IV │pentru etapa de │ │
│ │ │a Directivei │construcţie, cât │ │
│ │ │ │şi pentru cea de │Se va reformula: │
│ │ │ │funcţionare │Generarea │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤deşeurilor, │
│ │Generarea │ │ │managementul │
│ │deşeurilor, │ │ │deşeurilor, │
│ │managementul │ │ │eliminarea şi │
│ │deşeurilor, │ │ │reciclarea │
│ │eliminarea şi │ │ │deşeurilor pe │
│ │reciclarea │ │ │parcursul etapelor │
│ │deşeurilor. │ │ │de construire şi │
│ │Aceste aspecte se│ │ │funcţionare │
│ │tratează în │ │ │ │
│ │conformitate cu │ │ │ │
│ │prevederile │ │ │ │
│ │legale în │ │ │ │
│ │vigoare. │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Se recomandă │
│ │ │ │ │restructurarea, │
│ │ │ │nu include │astfel încât să fie│
│ │Impactul │ │schimbările │acoperiţi toţi │
│ │potenţial, │ │climatice, │factorii menţionaţi│
│ │inclusiv cel │ │riscurile pentru │la art. 3 al (1): │
│ │transfrontieră, │ │sănătatea umană, │populaţia, │
│ │asupra │corespunde │pentru │sănătatea umană, │
│4 │componentelor │parţial art. 5 │patrimoniul │biodiversitatea (de│
│ │mediului şi │din Anexa IV │cultural sau │exemplu, fauna şi │
│ │măsuri de │ │pentru mediu (de │flora), terenurile │
│ │reducere a │ │exemplu, din │(de exemplu, │
│ │acestora: │ │cauza unor │ocuparea │
│ │ │ │accidente sau │terenurilor), solul│
│ │ │ │dezastre) │(de exemplu, │
│ │ │ │ │materia organică, │
│ │ │ │ │eroziunea, tasarea,│
│ │ │ │ │impermeabilizarea),│
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤apa (de exemplu, │
│ │ │ │ │schimbările │
│ │ │ │ │hidromorfologice, │
│ │ │ │ │cantitatea şi │
│ │Descrierea şi │ │ │calitatea), aerul, │
│ │analiza │ │ │clima (de exemplu, │
│ │impactului │ │ │emisiile de gaze cu│
│ │potenţial datorat│ │ │efect de seră, │
│ │atât perioadei de│ │ │impacturile │
│ │construcţie, cât │ │ │relevante pentru │
│ │şi perioadei de │ │ │adaptare), bunurile│
│ │funcţionare a │ │ │materiale, │
│ │proiectului. │ │ │patrimoniul │
│ │ │ │ │cultural, inclusiv │
│ │ │ │ │aspectele │
│ │ │ │ │arhitecturale şi │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤cele arheologice, │
│ │ │ │ │şi peisajul. │
│ │ │ │ │Funcţie de │
│ │ │ │ │rezultatul analizei│
│ │După caz, se │ │ │de la pct. 1 │
│ │descrie şi se │ │ │privind estimarea, │
│ │analizează │ │ │în funcţie de tip │
│ │impactul │ │ │şi cantitate, a │
│ │potenţial datorat│ │ │deşeurilor şi │
│ │şi perioadelor de│ │ │emisiilor │
│ │închidere a │ │ │preconizate, se mai│
│ │activităţii, │ │ │pot analiza şi alţi│
│ │refacere a │ │ │factori de mediu │
│ │mediului şi │ │ │cum ar fi zgomot şi│
│ │postînchidere. │ │ │vibraţii, lumina, │
│ │ │ │ │căldura, radiaţii, │
│ │ │ │ │etc. │
│ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │Se analizează │ │ │ │
│ │orice impact │ │ │ │
│ │semnificativ │ │ │ │
│ │(direct, │ │ │ │
│ │indirect, │ │ │ │
│ │cumulativ, │ │ │ │
│ │permanent, │ │O.M. 863/2002 nu │ │
│ │temporar, │ │acoperă efectul │ │
│ │reversibil, │ │pe termen scurt, │ │
│ │ireversibil, │ │mediu şi lung │ │
│ │pozitiv sau │ │ │ │
│ │negativ), cu │ │ │ │
│ │indicarea │ │ │ │
│ │metodelor de │ │ │ │
│ │prognozare a │ │ │ │
│ │impactului şi de │ │ │ │
│ │evaluare. │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤ │
│ │Se recomandă │ │ │ │
│ │exprimarea │ │ │ │
│ │cantitativă în │ │ │ │
│ │ceea ce priveşte │ │ │se va include si │
│ │mărimea │ │ │efectul pe termen │
│ │impactului │ │ │scurt, mediu si │
│ │pozitiv sau │ │ │lung │
│ │negativ asupra │ │ │ │
│ │mediului natural │ │ │ │
│ │sau antropic. │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤ │
│ │Descrierea şi │ │ │ │
│ │analiza măsurilor│ │ │ │
│ │de prevenire/ │ │ │ │
│ │evitare, reducere│ │ │ │
│ │sau eliminare a │ │ │ │
│ │impactului │ │ │ │
│ │negativ. Aceste │ │ │ │
│ │măsuri se │ │ │ │
│ │stabilesc pentru │ │ │ │
│ │fiecare │ │ │ │
│ │componentă de │ │ │ │
│ │mediu. │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤ │
│ │Descrierea şi │ │ │ │
│ │analiza │ │ │ │
│ │impactului │ │ │ │
│ │transfrontieră. │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │pentru proiectele │
│ │ │ │ │care au legătură │
│ │ │ │ │directă cu │
│ │ │ │ │corpurile de apă de│
│ │ │ │ │suprafaţă şi/sau │
│ │ │ │ │subterane se │
│ │ │ │ │recomandă ca │
│ │ │ │ │procedura EIM să se│
│ │ │ │ │deruleze de la │
│ │ │ │ │început în paralel │
│ │ │ │ │cu procedura de │
│ │ │ │absenţa │emitere a avizului │
│ │ │ │menţionării │de gospodărire a │
│ │ │ │realizării unei │apelor, derulată de│
│ │ │ │proceduri │către ANAR şi/sau │
│ │ │ │coordonate şi a │Administraţiile │
│ │ │ │evaluării de │Bazinale de apă, │
│ │ │ │aplicabilitate a │astfel încât în │
│ │ │este unul din │prevederilor art.│cadrul Raportului │
│ │ │factorii de mediu│4(7) din DCA │de mediu să se │
│4.1.│Apa: │necesar a fi │pentru a vedea │regăsească │
│ │ │analizaţi conf. │dacă proiectul │concluziile şi │
│ │ │art. 5 al (b) din│propus poate │măsurile impuse │
│ │ │Anexa IV │conduce la o │prin avizul de │
│ │ │ │deteriorare sau │gospodărire a │
│ │ │ │poate afecta │apelor. Analiza │
│ │ │ │capacitatea │impactului se va │
│ │ │ │corpului de apă │realiza la nivelul │
│ │ │ │de a atinge │corpului de apă │
│ │ │ │starea/ │posibil a fi │
│ │ │ │potenţialul bun │afectat şi │
│ │ │ │ │raportând-o la │
│ │ │ │ │obiectivele │
│ │ │ │ │stabilite prin │
│ │ │ │ │Planurile de │
│ │ │ │ │management la nivel│
│ │ │ │ │de bazin │
│ │ │ │ │hidrografic şi │
│ │ │ │ │Planurile de │
│ │ │ │ │management al │
│ │ │ │ │riscului la │
│ │ │ │ │inundaţii. │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │ │este unul din │ │ │
│ │ │factorii de mediu│ │ │
│4.2.│Aerul │necesar a fi │ │ │
│ │ │analizaţi conf. │ │ │
│ │ │art. 5 al (b) din│ │ │
│ │ │Anexa IV │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │Se propune │
│ │ │ │ │unificarea celor │
│ │ │ │ │două componente sub│
│ │ │ │ │denumirea * Sol şi │
│ │ │este unul din │ │Subsol*. În │
│ │ │factorii de mediu│ │subcapitolul sol │
│ │ │necesar a fi │ │vor fi prezentate │
│4.3.│Solul: │analizaţi conf. │ │şi aspectele care │
│ │ │art. 5 al (b) din│ │ţin de ocuparea │
│ │ │Anexa IV │ │terenului şi │
│ │ │ │ │impactul │
│ │ │ │ │proiectului asupra │
│ │ │ │ │acestui aspect, │
│ │ │ │ │corelat cu cele │
│ │ │ │ │prezentate în acest│
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┤sens la pct. 1 . │
│ │ │ │ │Informaţiile │
│ │ │ │ │privind geologia │
│ │ │ │ │subsolului vor fi │
│ │ │ │ │preluate din │
│ │ │ │nu este │studiile de │
│ │ │ │specificat ca │specialitate, │
│ │ │ │factor de mediu │respectiv studiile │
│4.4.│Geologia │ │necesar a fi │hidrologice şi/sau │
│ │subsolului: │ │analizaţi conf. │cele hidrogeologice│
│ │ │ │art. 5 al (b) din│realizate pentru │
│ │ │ │Anexa IV │proiect în fazele │
│ │ │ │ │iniţiale de studiu │
│ │ │ │ │ale amplasamentului│
│ │ │ │ │şi se va corela cu │
│ │ │ │ │pct. 4.1. apa │
│ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │Pentru proiectele │
│ │ │ │ │care pot avea │
│ │ │ │ │impact semnificativ│
│ │ │ │ │asupra │
│ │ │ │ │biodiversităţii se │
│ │ │ │ │recomandă derularea│
│ │ │ │ │procedurii de │
│ │ │ │ │evaluare adecvată │
│ │ │ │ │în paralel cu │
│ │ │ │ │procedura EIM, │
│ │ │ │ │astfel încât │
│ │ │este unul din │ │Raportul EIM să │
│ │ │factorii de mediu│ │includă şi │
│ │ │necesar a fi │ │concluziile EA. De │
│4.5.│Biodiversitatea: │analizaţi conf. │ │asemenea, procedura│
│ │ │art. 5 al (b) din│ │de obţinere a │
│ │ │Anexa IV │ │avizului din partea│
│ │ │ │ │custozilor/ │
│ │ │ │ │administratorilor │
│ │ │ │ │sau ANAAP este │
│ │ │ │ │recomandabil să se │
│ │ │ │ │desfăşoare în │
│ │ │ │ │paralel cu │
│ │ │ │ │procedura EIM │
│ │ │ │ │astfel încât │
│ │ │ │ │Raportul EIM să │
│ │ │ │ │includă concluziile│
│ │ │ │ │şi măsurile impuse │
│ │ │ │ │prin acestea. │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │ │este unul din │ │ │
│ │ │factorii de mediu│ │ │
│4.6.│Peisajul: │necesar a fi │ │ │
│ │ │analizaţi conf. │ │ │
│ │ │art. 5 al (b) din│ │ │
│ │ │Anexa IV │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │nu este │propunem înlocuirea│
│ │ │ │specificat ca │sintagmei *Mediu │
│ │Mediul social şi │ │factor de mediu │social şi economic*│
│4.7.│economic: │ │necesar a fi │cu sintagma │
│ │ │ │analizaţi conf. │*Populaţie şi │
│ │ │ │art. 5 al (b) din│sănătate umană* │
│ │ │ │Anexa IV │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │propunem înlocuirea│
│ │ │ │ │sintagmei * │
│ │ │ │ │Condiţii culturale │
│ │ │ │ │şi etnice, │
│ │ │ │ │patrimoniu cultural│
│ │ │ │ │* cu * Patrimoniu │
│ │ │ │ │cultural * care va │
│ │ │ │ │include şi │
│ │ │ │ │aspectele │
│ │ │ │ │arhitecturale şi │
│ │ │ │ │arheologice. În │
│ │ │ │ │acest sens se vor │
│ │ │ │ │consulta planurile │
│ │ │ │ │urbanistice │
│ │ │ │ │generale, zonale şi│
│ │ │ │ │de detaliu, Lista │
│ │ │ │ │Monumentelor │
│ │ │ │ │Istorice anexă la │
│ │ │ │ │Ordinul Ministrului│
│ │Condiţii │ │ │culturii nr. 2.828/│
│ │culturale şi │ │necesită │2015, pentru │
│4.8.│etnice, │ │reformulare │modificarea anexei │
│ │patrimoniul │ │ │nr. 1 la Ordinul │
│ │cultural: │ │ │ministrului │
│ │ │ │ │culturii şi │
│ │ │ │ │cultelor nr. 2.314/│
│ │ │ │ │2004 privind │
│ │ │ │ │aprobarea Listei │
│ │ │ │ │monumentelor │
│ │ │ │ │istorice, │
│ │ │ │ │actualizată şi a │
│ │ │ │ │Listei Monumentelor│
│ │ │ │ │Istorice dispărute;│
│ │ │ │ │Lista monumentelor │
│ │ │ │ │istorice, pe │
│ │ │ │ │judeţe, este │
│ │ │ │ │disponibilă pe │
│ │ │ │ │site-ul │
│ │ │ │ │Ministerului │
│ │ │ │ │Culturii: │
│ │ │ │ │www.cultura.ro/ │
│ │ │ │ │lista-monumentelor-│
│ │ │ │ │istorice │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │recomandăm │
│ │ │ │ │Introducerea │
│ │ │ │ │factorului de mediu│
│ │ │ │ │*Bunuri materiale*,│
│ │ │ │ │în special cu │
│ │ │ │ │proiectele │
│ │ │ │ │amplasate în zone │
│ │ │ │ │de risc sau al │
│ │ │ │ │căror impact asupra│
│ │ │ │ │bunurilor materiale│
│ │ │ │factorul de mediu│din zona de │
│ │ │ │*Bunuri │amplasare a │
│ │ │ │materiale* nu │proiectului poate │
│ │ │ │este specificat │fi semnificativ. În│
│4.9.│Bunuri materiale │ │în O.M. 863/2002 │acest caz, se │
│ │ │ │ca factor de │recomandă ca │
│ │ │ │mediu necesar a │procedura EIM să se│
│ │ │ │fi analizaţi │deruleze │
│ │ │ │conf. art. 5 al. │concomitent cu │
│ │ │ │(b) din Anexa IV │procedura de │
│ │ │ │ │evaluare a riscului│
│ │ │ │ │proiectului asupra │
│ │ │ │ │mediului, astfel │
│ │ │ │ │încât în cadrul │
│ │ │ │ │Raportului EIM să │
│ │ │ │ │se includă │
│ │ │ │ │concluziile şi │
│ │ │ │ │măsurile din │
│ │ │ │ │Raportul de │
│ │ │ │ │Securitate │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │recomandăm │
│ │ │ │ │introducerea │
│ │ │ │ │factorului de mediu│
│ │ │ │ │* Schimbări │
│ │ │ │ │climatice*. În │
│ │ │ │factorul de mediu│cadrul acestui │
│ │ │ │*Schimbări │capitol se va face │
│ │ │ │climatice* nu │analiza naturii şi │
│ │ │ │este specificat │amplorii emisiilor │
│ │Schimbări │ │în O.M. 863/2002 │de gaze cu efect de│
│4.10│climatice │ │ca factor de │seră şi │
│ │ │ │mediu necesar a │vulnerabilitatea │
│ │ │ │fi analizaţi │proiectului la │
│ │ │ │conf. art. 5 al │schimbările │
│ │ │ │(b) din Anexa IV │climatice se vor, │
│ │ │ │ │respectiv analiza │
│ │ │ │ │impacturile │
│ │ │ │ │relevante pentru │
│ │ │ │ │adaptare. (a se │
│ │ │ │ │vedea cap. 3 din │
│ │ │ │ │prezentul document)│
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │aceşti factori de│ │
│ │ │ │mediu nu sunt │Funcţie de natura │
│ │ │ │specificaţi în │proiectului se │
│ │Zgomot şi │ │O.M. 863/2002 ca │decide din etapa │
│4.11│vibraţii/căldură/│ │factori de mediu │iniţială, care din │
│ │lumină/radiaţii │ │necesar a fi │aceştia vor fi │
│ │ │ │analizaţi conf. │analizaţi │
│ │ │ │art. 5 al (b) din│ │
│ │ │ │Anexa IV │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│5 │Analiza │a se vedea mai │a se vedea mai │a se vedea mai sus,│
│ │alternativelor │sus, la pct. 1 │sus, la pct. 1 │la pct. 1 │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │ │corespunde │ │ │
│6 │Monitorizarea │cerinţelor art. 7│ │ │
│ │ │din Anexa IV │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │ │corespunde │ │ │
│7 │Situaţii de risc:│cerinţelor art. 8│ │ │
│ │ │din Anexa IV │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │Descrierea │corespunde │ │ │
│8 │dificultăţilor │cerinţelor art. 6│ │ │
│ │ │din Anexa IV │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │Rezumat fără │corespunde │ │ │
│9 │caracter tehnic │cerinţelor art. 5│ │ │
│ │ │al. 1 (e) │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│10 │Documente anexate│ │nu este │ │
│ │ │ │specificat │ │
├────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │se recomandă │
│ │ │ │ │includerea │
│ │ │ │ │explicită a unui │
│ │ │ │ │capitol nou, │
│11 │Referinţe │ │art. 10 din Anexa│Referinţe, care să │
│ │ │ │IV │includă sursele │
│ │ │ │ │utilizate pentru │
│ │ │ │ │descrierile şi │
│ │ │ │ │evaluările incluse │
│ │ │ │ │în raport │
└────┴─────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴───────────────────┘

        Ca parte a evaluării impactului asupra mediului, titularul trebuie să pregătească şi să prezinte un Raport de evaluare a impactului asupra mediului (denumit în continuare RIM). Acesta este prima etapă a procesului EIM, astfel cum se menţionează la articolul 1 alineatul (2) litera (g), care defineşte procesul EIM. Acest ghid este conceput pentru a sprijini utilizatorii să pregătească şi să finalizeze RIM la standardele prevăzute de directivă. RIM trebuie să includă informaţiile necesare autorităţii competente pentru a ajunge la o concluzie justificată în procesul de evaluare a impactului asupra mediului. Multe dintre cerinţele şi dispoziţiile Directivei EIM au scopul este de a asigura că RIM este de o calitate suficientă pentru a servi în mod eficient acestui scop.
        Articolul 5 din Directiva EIM stabileşte ce trebuie inclus în RIM şi cum trebuie să se asigure că este de o calitate suficientă şi completă. În caseta de mai jos se prezintă un extras din textul articolului.
        Caseta 1: Directiva 2011/92/EU amendată prin Directiva 2014/52/EU
    "Articolul 5 (1)

    (1) În cazul în care o evaluare a impactului asupra mediului este necesară, iniţiatorul proiectului elaborează şi prezintă un raport privind evaluarea impactului asupra mediului. Informaţiile care trebuie furnizate de iniţiatorul proiectului cuprind cel puţin:
    a) descriere a proiectului, cuprinzând informaţii referitoare la amplasarea, concepţia, dimensiunea şi alte caracteristici relevante ale acestuia;
    b) descriere a eventualelor efecte semnificative ale proiectului asupra mediului;
    c) descriere a caracteristicilor proiectului şi/sau a măsurilor vizate pentru evitarea, prevenirea sau reducerea şi, dacă este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului; 25.4.2014 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 124/9
    d) descriere a alternativelor rezonabile examinate de iniţiatorul proiectului, care sunt relevante pentru proiect şi caracteristicile sale specifice, şi o expunere a principalelor motive care stau la baza alegerii sale, ţinând seama de efectele proiectului asupra mediului;
    e) un rezumat netehnic al informaţiilor menţionate la lit. (a) - (d); şi
    f) orice alte informaţii suplimentare specificate în anexa IV relevante în funcţie de caracteristicile specifice ale unui anumit proiect sau tip de proiect şi de aspectele de mediu care ar putea fi afectate.
        [...] raportul de evaluare a impactului asupra mediului [...] include informaţii care pot fi solicitate în mod rezonabil în scopul stabilirii unei concluzii motivate privind efectele semnificative ale proiectului asupra mediului, ţinând seama de actualele cunoştinţe şi metode de evaluare. Pentru a se evita suprapunerea evaluărilor, iniţiatorul proiectului ţine seama, la realizarea raportului de evaluare a impactului asupra mediului, de rezultatele altor evaluări relevante efectuate în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului naţional.
        Articolul 5 (3)

    (3) Pentru a garanta integralitatea şi calitatea rapoartelor de evaluare a impactului asupra mediului:
    g. (a) iniţiatorul proiectului se asigură că raportul de evaluare a impactului asupra mediului este pregătit de experţi competenţi;
    h. (b) autoritatea competentă se asigură că dispune de cunoştinţe suficiente sau că are acces la acestea, dacă este necesar, pentru a examina raportul de evaluare a impactului asupra mediului; şi
    i. (c) după caz, în conformitate cu anexa IV, autoritatea competentă solicită iniţiatorului proiectului informaţii suplimentare relevante în mod direct pentru stabilirea concluziei motivate privind efectele semnificative ale proiectului asupra mediului."

    Actualizarea legislaţiei menţionată în O.M. 863/2002 este prezentată în continuare.
    Tabel 3 - Actualizarea legislaţiei menţionată în O.M. 863/2002

┌────┬────────────────┬─────────────┬───────────────┐
│ │ │ │Legislaţia/ │
│ │Legislaţia/ │ │ghiduri │
│Nr. │ghiduri │ │actualizată/ │
│crt.│prezentată în │Observaţii │legislaţie │
│ │cadrul O.M. nr. │ │necesar a fi │
│ │863/2002 │ │luată în │
│ │ │ │considerare │
├────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │Hotărârea │ │ │
│ │Guvernului nr. │ │HOTĂRÂRE Nr. │
│ │918/2002 privind│ │445 din 8 │
│ │stabilirea │ │aprilie 2009 │
│ │procedurii-cadru│ │privind │
│ │de evaluare a │ │evaluarea │
│ │impactului │ │impactului │
│1. │asupra mediului │abrogată │anumitor │
│ │şi pentru │ │proiecte │
│ │aprobarea listei│ │publice şi │
│ │proiectelor │ │private asupra │
│ │publice sau │ │mediului, cu │
│ │private supuse │ │modificările │
│ │acestei │ │ulterioare │
│ │proceduri │ │ │
├────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │Hotărârii │ │HOTĂRÂRE nr. 19│
│ │Guvernului nr. │ │din 12 ianuarie│
│ │17/2001 pentru │ │2017 privind │
│ │organizarea şi │ │organizarea şi │
│ │funcţionarea │ │funcţionarea │
│2. │Ministerului │abrogată │Ministerului │
│ │Apelor şi │ │Mediului şi │
│ │Protecţiei │ │pentru │
│ │Mediului, cu │ │modificarea │
│ │modificările şi │ │unor acte │
│ │completările │ │normative │
│ │ulterioare │ │ │
├────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │Urmare │Prin Contractul│
│ │ │amendării │cadru Nr. │
│ │ │Directivei │ENV.F.1/FRA/ │
│ │ │2011/92/EU │2014/0063, │
│ │ │prin │implementat │
│ │ │Directiva │pentru Comisia │
│ │ │2014/52/EU, │Europeană de │
│ │ │Comisia │către COWI A/S │
│ │ │Europeană │and Milieu Ltd,│
│ │ │decide │au fost │
│ │ │necesitatea │elaborate în │
│ │ │actualizării │anul 2017, │
│ │ │şi revizuirii│următoarele │
│ │Ghidul │celor trei │trei ghiduri: │
│ │metodologic │ghiduri │- Ghid pentru │
│ │corespondent, │referitoare │realizarea │
│ │realizat de un │la etapele │Raportului │
│ │grup de experţi,│evaluării │pentru │
│3. │la cererea │impactului de│Evaluarea │
│ │Comisiei │mediu, │Impactului │
│ │Europene - │respectiv: │asupra mediului│
│ │Direcţia │încadrare, │- Ghid pentru │
│ │generală de │definire a │etapa de │
│ │mediu. │domeniului şi│încadrare │
│ │ │analiza │- Ghid pentru │
│ │ │calităţii │etapa de │
│ │ │raportului │definire a │
│ │ │astfel încât │domeniului │
│ │ │acestea să │Documentele │
│ │ │reflecte atât│sunt │
│ │ │modificările │disponibile la │
│ │ │legislative, │adresa web: │
│ │ │cât şi │http:// │
│ │ │situaţia │ec.europa.eu/ │
│ │ │actuală a │environment/eia│
│ │ │bunelor │/ │
│ │ │practici. │eia-support.htm│
├────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │În vigoare de│ │
│ │ │la 30 │ │
│ │ │decembrie │ │
│ │ │1995 până la │Ordonanţa de │
│ │Legea protecţiei│28 ianuarie │urgenţă 195/ │
│4. │mediului nr. 137│2006, fiind │2005, cu │
│ │/1995, │abrogată şi │modificările şi│
│ │republicată │înlocuită │completările │
│ │ │prin │ulterioare │
│ │ │Ordonanţă de │ │
│ │ │urgenţă 195/ │ │
│ │ │2005 │ │
├────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │Ordinul │ │ │
│ │ministrului │ │ │
│ │apelor, │ │Hotărârea de │
│ │pădurilor şi │ │Guvern Nr. │
│ │protecţiei │ │1.076 din 8 │
│ │mediului nr. 125│ │iulie 2004 │
│ │/1996 pentru │Abrogat prin │privind │
│ │aprobarea │Hotărârea de │stabilirea │
│5. │Procedurii de │Guvern nr. │procedurii de │
│ │reglementare a │1.076 din 8 │realizare a │
│ │activităţilor │iulie 2004 │evaluării de │
│ │economice şi │ │mediu pentru │
│ │sociale cu │ │planuri şi │
│ │impact asupra │ │programe │
│ │mediului, cu │ │ │
│ │modificările │ │ │
│ │ulterioare │ │ │
├────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │Ordonanţa de │ │ │
│ │urgenţă a │ │ │
│ │Guvernului nr. │ │ │
│ │91/2002 pentru │ │A se vedea pct.│
│6. │modificarea şi │Abrogată │4 │
│ │completarea │ │ │
│ │Legii protecţiei│ │ │
│ │mediului nr. 137│ │ │
│ │/1995 │ │ │
├────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │O.U.G. nr. 49/ │
│ │ │ │2016 pentru │
│ │ │ │modificarea │
│ │Legea nr. 5/2000│ │Legii nr. 5/ │
│ │privind │ │2000 privind │
│ │aprobarea │ │aprobarea │
│ │Planului de │Modificată │Planului de │
│7. │amenajare a │prin O.U.G. │amenajare a │
│ │teritoriului │49/2016 │teritoriului │
│ │naţional - │ │naţional - │
│ │Secţiunea a │ │Secţiunea a │
│ │III-a - zone │ │III-a - zone │
│ │protejate. │ │protejate, │
│ │ │ │aprobată prin │
│ │ │ │Legea nr. 60/ │
│ │ │ │2017 │
├────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │Ordonanţa de │ │ │
│ │urgenţă a │ │ │
│ │Guvernului nr. │ │ │
│ │236/2000 privind│ │ │
│ │regimul ariilor │ │ │
│ │naturale │ │ │
│ │protejate, │În vigoare de│ │
│ │conservarea │la 04 │ │
│ │habitatelor │decembrie │Ordonanţa de │
│ │naturale, a │2000 până la │urgenţă 57/ │
│ │florei şi a │28 iunie │2007, cu │
│8. │faunei │2007, fiind │modificările şi│
│ │sălbatice, │abrogat şi │completările │
│ │aprobată prin │înlocuit prin│ulterioare │
│ │Legea nr. 462/ │Ordonanţă de │ │
│ │2001 prin care │urgenţă 57/ │ │
│ │se stabileşte │2007 │ │
│ │cadrul │ │ │
│ │legislativ │ │ │
│ │necesar │ │ │
│ │dezvoltării │ │ │
│ │reţelei Natura │ │ │
│ │2000 în România.│ │ │
├────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │Ordinul │ │ │
│ │ministrului │ │Ordinul nr. 135│
│ │apelor şi │În vigoare de│/2010 privind │
│ │protecţiei │la 30 │aprobarea │
│ │mediului nr. 860│ianuarie 2003│Metodologiei de│
│ │/2002 privind │până la 26 │aplicare a │
│9. │Procedura de │aprilie 2010,│evaluării │
│ │evaluare a │fiind abrogat│impactului │
│ │impactului │prin Ordin │asupra mediului│
│ │asupra mediului │135/2010. │pentru proiecte│
│ │şi de emitere a │ │publice şi │
│ │acordului de │ │private │
│ │mediu │ │ │
├────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │Ordinul │ │ │
│ │ministrului │ │Hotărârea nr. │
│ │agriculturii, │În vigoare de│1.076/2004 │
│ │alimentaţiei şi │la 11 aprilie│privind │
│ │pădurilor nr. │1996 până la │stabilirea │
│ │125/1996 privind│02 decembrie │procedurii de │
│10. │Procedura de │2004, fiind │realizare a │
│ │reglementare a │abrogat şi │evaluării de │
│ │activităţilor │înlocuit prin│mediu pentru │
│ │economice şi │Hotărâre │planuri şi │
│ │sociale cu │1.076/2004. │programe │
│ │impact asupra │ │ │
│ │mediului │ │ │
├────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │Ordonanţa de │ │ │
│ │urgenţă a │ │ │
│ │Guvernului nr. │În vigoare de│Legea nr. 360/ │
│ │200/2000 privind│la 22 │2003 privind │
│ │clasificarea, │noiembrie │regimul │
│ │etichetarea şi │2000 până la │substanţelor şi│
│ │ambalarea │06 noiembrie │preparatelor │
│11. │substanţelor şi │2008, fiind │chimice │
│ │preparatelor │abrogat prin │periculoase, cu│
│ │chimice │Ordonanţă de │modificările şi│
│ │periculoase, │urgenţă 145/ │completările │
│ │aprobată şi │2008. │ulterioare │
│ │modificată prin │ │ │
│ │Legea nr. 451/ │ │ │
│ │2001 │ │ │
├────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │În vigoare de│ │
│ │ │la 28 mai │ │
│ │ │2002 până la │ │
│ │ │13 decembrie │ │
│ │ │2008, fiind │ │
│ │ │abrogat şi │ │
│ │ │înlocuit prin│ │
│ │ │H.G. 1.408/ │ │
│ │Hotărârea │2008. │H.G. nr. 539/ │
│ │Guvernului nr. │Hotărârea nr.│2016 pentru │
│ │490/2002 pentru │539/2016 │abrogarea H.G. │
│ │aprobarea │pentru │1.408/2008 │
│ │Normelor │abrogarea │privind │
│ │metodologice de │Hotărârii │clasificarea, │
│ │aplicare a │Guvernului │ambalarea şi │
│ │Ordonanţei de │nr. 1.408/ │etichetarea │
│ │urgenţă a │2008 privind │substanţelor │
│12. │Guvernului nr. │clasificarea,│periculoase şi │
│ │200/2000 privind│ambalarea şi │a H.G. 937/2010│
│ │clasificarea, │etichetarea │privind │
│ │etichetarea şi │substanţelor │clasificarea, │
│ │ambalarea │periculoase │ambalarea şi │
│ │substanţelor şi │şi a │etichetarea la │
│ │preparatelor │Hotărârii │introducerea pe│
│ │chimice │Guvernului │piaţă a │
│ │periculoase. │nr. 937/2010 │preparatelor │
│ │ │privind │periculoase │
│ │ │clasificarea,│ │
│ │ │ambalarea şi │ │
│ │ │etichetarea │ │
│ │ │la │ │
│ │ │introducerea │ │
│ │ │pe piaţă a │ │
│ │ │preparatelor │ │
│ │ │periculoase │ │
├────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │Ordonanţa de │În vigoare de│ │
│ │urgenţă a │la 12 │ │
│ │Guvernului nr. │decembrie │ │
│ │34/2002 privind │2002 până la │Legea nr. 278/ │
│ │prevenirea, │29 noiembrie │2013 privind │
│ │reducerea şi │2005, fiind │emisiile │
│13. │controlul │abrogat prin │industriale, cu│
│ │integrat al │Ordonanţă de │modificările şi│
│ │poluării, │urgenţă 152/ │completările │
│ │aprobată şi │2005, │ulterioare │
│ │modificată prin │abrogată şi │ │
│ │Legea nr. 645/ │înlocuită │ │
│ │2002 │prin Legea │ │
│ │ │278/2013 │ │
├────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │Hotărârea │ │ │
│ │Guvernului nr. │ │ │
│ │856/2002 privind│ │ │
│ │evidenţa │ │ │
│ │gestiunii │ │H.G. 856/2002, │
│ │deşeurilor şi │ │cu modificările│
│14. │pentru aprobarea│ │şi completările│
│ │listei │ │ulterioare │
│ │cuprinzând │ │ │
│ │deşeurile, │ │ │
│ │inclusiv │ │ │
│ │deşeurile │ │ │
│ │periculoase │ │ │
├────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │În vigoare de│ │
│ │ │la 25 iulie │ │
│ │ │2001 până la │ │
│ │ │27 noiembrie │ │
│ │ │2011, fiind │ │
│ │ │abrogat prin │ │
│ │Ordonanţa de │Lege 211/ │ │
│ │urgenţă a │2011, forma │Legea nr. 211/ │
│ │Guvernului nr. │aplicabilă de│2011 privind │
│ │78/2000 privind │la 28 │regimul │
│ │regimul │noiembrie │deşeurilor │
│15. │deşeurilor, │2011 până la │republicată, cu│
│ │aprobată cu │27 martie │modificările şi│
│ │modificări şi │2014, fiind │completările │
│ │completări prin │înlocuită │ulterioare │
│ │Legea nr. 426/ │prin │ │
│ │2001 │republicarea │ │
│ │ │(r1) din │ │
│ │ │Monitorul │ │
│ │ │Oficial, │ │
│ │ │Partea I, nr.│ │
│ │ │220 din 28 │ │
│ │ │martie 2014 │ │
├────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │H.G. nr. 352/ │
│ │ │ │2005 privind │
│ │ │ │modificarea şi │
│ │ │ │completarea │
│ │ │Modificat de │H.G. nr. 188/ │
│16. │NTPA 002/2002 │H.G. nr. 352/│2002 pentru │
│ │ │2005 │aprobarea unor │
│ │ │ │norme privind │
│ │ │ │condiţiile de │
│ │ │ │descărcare în │
│ │ │ │mediul acvatic │
│ │ │ │a apelor uzate │
├────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │Modificat de │ │
│ │ │H.G. nr. 352/│ │
│ │ │2005 şi H.G. │H.G. nr. 352/ │
│ │ │nr. 210/2007 │2005 privind │
│ │ │pentru │modificarea şi │
│ │ │modificarea │completarea │
│ │ │şi │H.G. nr. 188/ │
│17. │NTPA 001/2002 │completarea │2002 pentru │
│ │ │unor acte │aprobarea unor │
│ │ │normative │norme privind │
│ │ │care transpun│condiţiile de │
│ │ │acquis-ul │descărcare în │
│ │ │comunitar în │mediul acvatic │
│ │ │domeniul │a apelor uzate │
│ │ │protecţiei │ │
│ │ │mediului │ │
├────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │Hotărârea │ │H.G. nr. 930/ │
│ │Guvernului nr. │În vigoare de│2005 pentru │
│ │101/1997 pentru │la 10 aprilie│aprobarea │
│ │aprobarea │1997 până la │Normelor │
│ │Normelor │01 octombrie │speciale │
│18. │speciale privind│2005, fiind │privind │
│ │caracterul şi │abrogat şi │caracterul şi │
│ │mărimea zonelor │înlocuit prin│mărimea zonelor│
│ │de protecţie │H.G. 930/ │de protecţie │
│ │sanitară │2005. │sanitară şi │
│ │ │ │hidrogeologică │
├────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │Legea nr. 310/ │
│ │ │ │2004 pentru │
│19. │ │ │modificarea şi │
│ │ │ │completarea │
│ │ │ │Legii apelor │
│ │ │ │nr. 107/1996*1)│
├────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │Legea 104/2011 │
│ │ │ │privind │
│20. │ │ │calitatea │
│ │ │ │aerului │
│ │ │ │înconjurător │
├────┼────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │O.U.G. nr. 57/ │
│21. │ │ │2007 adoptată │
│ │ │ │prin Legea nr. │
│ │ │ │49/2011 │
└────┴────────────────┴─────────────┴───────────────┘

    *1) STRATEGIA COMUNĂ DE IMPLEMENTARE A DIRECTIVEI CADRU APĂ (2000/60/CE) Ghidul nr. 36 Excepţii de la obiectivele de mediu în temeiul Articolul 4 (7).



    ANEXA II

    la Ghidul general
                 INTEGRAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ÎN EVALUAREA IMPACTULUI
                                   ASUPRA MEDIULUI

    INTRODUCERE
        Schimbările climatice reprezintă o provocare globală care presupune o abordare responsabilă, întreprinderea de acţiuni concrete la nivel internaţional, regional, naţional şi local.
        Schimbarea climatică se referă la variaţiile semnificative din punct de vedere statistic ale stării medii a parametrilor climatici sau a variabilităţii lor observată în cursul timpului, fie datorită modificărilor care apar în interiorul sistemului climatic sau al interacţiunilor dintre componentele sale, fie ca rezultat al acţiunii factorilor externi naturali sau rezultaţi din activităţile umane.
        Sistemul climatic are cinci componente principale: atmosfera, hidrosfera, criosfera, litosfera şi biosfera, care interacţionează atât între ele, cât şi cu factorii externi, iar procesele fundamentale care dirijează sistemul climatic sunt încălzirea datorată radiaţiei solare de undă scurtă şi răcirea datorată pierderilor în spaţiu a radiaţiei terestre şi a radiaţiei de undă lungă. Activitatea umană nu poate fi nici ea neglijată fiind considerată factor extern care influenţează sistemul climatic. Principala sursă de energie care controlează clima terestră este radiaţia solară.
        Conform Raportului de evaluare cu numărul 5*1), elaborat de IPCC*2) pentru anul 2014, evoluţia rapidă a schimbărilor climatice din ultimele decenii a cauzat un impact major asupra sistemelor naturale şi construite din întreaga lume. Distribuţia impactului cauzat de schimbările climatice evidenţiază riscuri diferite, determinate de vulnerabilitate şi expunere, de factorii non-climatici (caracteristicile geologice ale regiunilor, distribuţia neuniformă a căldurii solare, interacţiunile dintre atmosferă, oceane şi suprafaţa uscatului) şi diferenţele economico-sociale.
        *1) https://www.ipcc.ch/report/ar5/
        *2) Intergovernamental panel on Climat Change

        Din cauza acestor variaţii regionale, este necesar să se implementeze o abordare orientată a impactului climei asupra lucrărilor proiectate, pentru a evalua expunerea şi vulnerabilitatea şi a stabili măsurile corecte de adaptare şi atenuare (Figura 1).
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 1 - Ciclul evoluării proiectului la efectele schimbărilor climatice
        În ultimii ani, Uniunea Europeană a dezvoltat mecanisme de prevenire şi combatere a dezastrelor naturale şi a celor antropice, evaluând astfel riscurile asociate acestora şi urmărind reducerea, pe cât posibil, a impactului negativ produs asupra societăţii. Acţiunile de prevenire trebuie să fie corelate cu acţiunile de pregătire şi răspuns la dezastre, prin încurajarea unui schimb de informaţii între nivelurile administrative din interiorul unui stat dar şi între statele membre, pentru a folosi eficient resursele şi a evita dublarea eforturilor.
        Adaptarea la schimbările climatice prin intermediul unui management corespunzător al sistemelor proiectelor propuse necesită cunoştinţe privind caracteristicile regionale/locale ale climei prezente şi viitoare, precum şi evaluarea riscurilor asociate.
        Fenomenele extreme legate de variabilitatea şi schimbarea climatică stau la originea unor tipuri de dezastre naturale, cum sunt inundaţiile, alunecările de teren, seceta, uragane violente, cutremure puternice etc.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 2 - Fenomene naturale induse de schimbările climatice
        Societatea are trei abordări diferite de răspuns la schimbările climatice: de atenuare, de adaptare şi de acceptare a daunelor climatice inevitabile. Cea mai bună soluţie pare a fi o combinaţie a acestor abordări. Pentru elaborarea studiilor privind schimbările climatice este necesar să se prezinte informaţii cu privire la:
    - ce acţiuni de atenuare ar putea fi necesare pentru a produce un rezultat climatic;
    – care va fi potenţialul de adaptare;
    – ce impact inevitabil s-ar putea să apară pentru o serie de proiecţii ale schimbărilor climatice. Procesul de elaborare a politicilor necesită realizarea unui compromis între costurile relative, beneficiile, riscurile şi efectele secundare neaşteptate ale diferitelor niveluri ale schimbărilor climatice.

    În contextul evaluării riscurilor climatice, distincţia între necesităţile pe termen lung şi scurt pentru a răspunde impactului climei nu este de obicei foarte clară. Variabilitatea climatică este importantă pentru intervalele scurte de timp (de obicei, pe scări intra-anuale şi inter-anuale), în timp ce schimbările climatice acţionează pe termen lung, dincolo de scara decenală.
    1. FACTORI CARE PROVOACĂ MODIFICĂRI ALE CLIMEI
        Schimbările climatice reprezintă schimbările de climat care sunt atribuite direct sau indirect unei activităţi omeneşti care alterează compoziţia atmosferei la nivel global şi care se adaugă variabilităţii naturale a climatului observat în cursul unor perioade comparabile.
        Principalii factori ce influenţează schimbările climatice sunt:
    - factori naturali (de ex. Insolaţia - este definită în meteorologie ca fiind expunerea unei zone la radiaţiile solare). Schimbările climatice naturale se petrec în perioade de timp foarte lungi, ceea ce permite o adaptare a speciilor vegetale şi animale la condiţiile climatice noi.
    – factori datoraţi intervenţiei umane (factori antropici) - cei mai importanţi, deoarece schimbările climatice sunt foarte rapide şi în consecinţă ameninţă enorm ecosistemele caracterizate prin fragilitate.

        Aceste schimbări sunt datorate industrializării planetei şi utilizării masive a combustibililor fosili.
        Încălzirea climatică se datorează efectului de seră, adiţional emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) produse de activităţile umane.
        Efectul de seră este un fenomen natural prin care se încălzeşte atmosfera joasă datorită prezenţei gazelor de seră, care sunt transparente pentru radiaţia solară preponderent de undă scurtă, dar absorb radiaţia de undă lungă (radiaţie infraroşie, termică} emisă de Pământ, emiţând-o înapoi. Efectul de seră natural este amplificat de efectul de seră datorat creşterii concentraţiei gazelor cu efect de seră (GES) ca rezultat, în principal, al activităţilor umane.
        Principalele gaze de seră naturale sunt: vaporii de apă [(H(2)O], dioxidul de carbon [CO(2)], metanul [CH(4)], ozonul [O(3)] şi oxidul de azot [N(2)O], la care se adaugă gaze produse din surse artificiale (activităţi umane) un grup de compuşi sintetici, precum clorofluorcarburile (CFCs). Cel mai important gaz cu efect de seră, nu prin prisma potenţialului de încălzire globală, ci prin prisma cantităţii mari a acestuia în atmosferă, este CO(2).
        După tipul de efect al gazelor, sunt:
    - gaze cu efect direct de seră: CO(2), CH(4), N(2)O, hidrofluorocarburi (HFC-uri), perfluorocarburi (PFC-uri), SF6 şi NF3;
    – gaze cu efect indirect de seră: CO, NO(x), Compuşi Organici Volatile Non-Metan (NMVOC) şi SO(2).

        Cea mai importantă creştere a emisiilor de gaze cu efect de seră se datorează activităţilor umane urmare a: consumului energetic, arderii combustibililor fosili, transporturilor şi industriei.
        Printre alte activităţi antropice care contribuie la creşterea gazelor cu efect de seră, se mai pot menţiona: defrişările, agricultura, urbanizarea, etc.
        În ciuda eforturilor din ultimii zeci de ani cu privire la prevenirea intensificării efectului de seră, o serie de schimbări climatice s-au produs deja şi omenirea experimentează efectele acestora. Cele mai importante efecte ale schimbărilor climatice sunt legate de creşterea mediei globale a temperaturii, precum şi intensificarea fenomenelor climatice extreme cum ar fi precipitaţii abundente (care pot provoca la rândul lor inundaţii), secetă, furtuni violente sau valuri de căldură. Alte efecte indirecte, în care factorul climatic joacă un rol important, ar putea fi declanşarea unor avalanşe, alunecări de teren sau incendii de vegetaţie.

    2. CARACTERISTICI PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN FUNCŢIE DE CELE DOUĂ COMPONENTE (REDUCEREA EMISIILOR DE GES ŞI ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE)
        ● Precizarea sectorului în care sunt necesare măsuri privind schimbările climatice;
        Abordarea schimbărilor climatice actuale trebuie făcută prin prisma celor două componente importante ale acestora şi anume:
    - Reducere - proces prin care se urmăreşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă;
    – Adaptare - proces / set de măsuri prin care se urmăreşte reducerea vulnerabilităţii sistemelor naturale sau umane faţă de efectele schimbărilor climatice. Adaptarea poate fi văzută şi ca un mecanism prin care omenirea învaţă să convieţuiască cu schimbările climatice care se vor intensifica în deceniile următoare.

        Prin urmare, în toate proiectele ar trebui să se realizeze o analiză a relaţiei acestora cu schimbările climatice, cel puţin prin prisma măsurilor de adaptare la acestea.
        Cât priveşte componenta de reducere a gazelor cu efect de seră, există anumite sectoare care au un impact ridicat din acest punct de vedere, necesitând o analiză detaliată a acestui aspect în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Politica naţională de reducere a emisiilor de GES urmăreşte abordarea europeană, pe de o parte, prin implementarea schemei EU-ETS, şi pe de altă parte, prin adoptarea unor politici şi măsuri la nivel sectorial, în aşa fel încât la nivel naţional emisiile de GES aferente acestor sectoare, să respecte traiectoria liniară a nivelurilor de emisii anuale alocate în baza prevederilor Deciziei nr. 406/2009/CE. Prin analizarea Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră, denumit în continuare INEGES, au fost identificate sectoarele economice pentru care sunt necesare măsuri specifice de reducere a emisiilor de GES:
    - Energie (Acest sector de activitate economică cuprinde emisiile de GES din sursele staţionare şi mobile, aferente proceselor de ardere a combustibililor sau din neetanşeităţi, avarii sau accidente ale echipamentelor cunoscute sub numele de emisii fugitive). Include subsectoarele:
        ● Generarea de energie electrică şi termică.
        ● Transporturile (rutiere şi aeriene în primul rând). Principala sursă de gaze cu efect de seră în transporturi o reprezintă arderea combustibililor fosili (în special motorina şi benzină);
        ● Spaţiu locativ şi planificare urbană. Principalele surse de emisii gaze cu efect de seră asociate sunt legate de arderea combustibililor fosili în clădiri, maşini şi utilaje

    – Procese industriale. Sursele de gaze cu efect de seră asociate industriei sunt arderea combustibililor fosili şi emisii de substanţe chimice din procesele de producţie. Sectoarele industriale considerate ca având o contribuţie ridicată în emisia gazelor cu efect de seră şi care cad sub incidenţa Schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii se numără:
    o Prelucrarea metalelor feroase şi neferoase;
    o Fabricarea de produse chimice organice şi anorganice de bază;
    o Rafinarea produselor petroliere industria celulozei şi hârtiei
    o Fabricarea cimentului, varului şi ipsosului; industria ceramicii şi sticlăriei.
    o Depozitarea şi incinerarea deşeurilor;
    o Tratarea apei şi epurarea apelor uzate

    – Agricultura. Principalele surse de emisii de gaze cu efect de seră din agricultură provin din respiraţia animalelor, utilizarea de fertilizanţi/pesticide, cultivarea orezului. În Europa, agricultura este cea mai importantă sursă de emisii de protoxid de azot [N(2)O] şi metan [CH(4)] provenite din depozitarea şi împrăştierea îngrăşămintelor animale. Emisiile antropice provenite din agricultură sunt estimate cu un grad ridicat de incertitudine deoarece activităţile din agricultură implică o mare varietate de procese biologice care conduc la emisii naturale de GES.
    – Utilizarea Terenurilor, Schimbarea Utilizării Terenurilor, Silvicultură. Pădurile au un rol important în absorbţia de CO(2) din atmosferă, prin urmare defrişările contribuie indirect la creşterea concentraţiei acestui gaz în atmosferă. În procesul de degradare a pădurilor şi despădurire, suplimentar emisiilor de CO(2), se produc şi emisii de CH(4). După defrişare, terenul căruia i se acordă o altă utilizare poate deveni o sursă suplimentară de emisii. În acest mod, bilanţul de carbon al terenului defrişat şi atribuit altor utilizări poate fi defavorabil capacităţii de sechestrare a carbonului din atmosferă.
    – Gestiunea Deşeurilor. Emisiile din sectorul deşeurilor sunt reprezentate în principal de gazul metan rezultat din descompunerea anaerobă a deşeurilor solide eliminate prin depozitele de deşeuri şi tratarea apelor uzate. Totodată, cantităţi importante de dioxid de carbon sunt generate prin depozitarea deşeurilor solide şi incinerarea deşeurilor. Cantităţi reduse de protoxid de azot sunt emise din tratarea apelor uzate. Totodată, prin transportul deşeurilor de la locul generării către locul prelucrării/depozitării/eliminării se generează, în mod indirect, emisii de GES.


        ● Specificarea măsurilor de reducere/de adaptare la schimbările climatice.
        Măsuri de reducere a emisiilor de GES:
        Măsurile de reducere a impactului asupra schimbărilor climatice care se pot adopta la nivel de proiect vizează reducerea la minimum posibil a emisiei de gaze cu efect de seră asociate activităţii pe care o pregăteşte proiectul.
        Titularul proiectului şi elaboratorii studiilor de mediu vor trebui să ofere informaţii în cadrul acestora cu privire la modalităţile prin care aceştia au înţeles să contribuie la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră.
    Tabel 1 - Măsuri specifice de reducere a emisiilor de GES în funcţie de sectoarele economice

┌────────────┬─────────────────────────┐
│Sector │Măsuri de reducere a │
│ │emisiilor de GES │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Generarea energiei │
│ │electrice şi termice: │
│ │- Valorificarea │
│ │resurselor de energie │
│ │regenerabilă: energia │
│ │luminii solare, a │
│ │vânturilor, a apelor │
│ │curgătoare, a proceselor │
│ │biologice şi a căldurii │
│ │geotermale │
│ │Promovarea Sistemelor │
│ │Inteligente pentru │
│ │producerea, transportul, │
│ │distribuţia şi consumul │
│ │energiei electrice │
│ │Îmbunătăţirea eficienţei │
│ │energetice: reabilitare │
│ │clădiri, reabilitare │
│ │iluminat public, │
│ │reabilitarea reţelelor de│
│ │transport şi distribuţie │
│ │a energiei termice. │
│ │Realizarea de investiţii │
│ │în instalaţii şi │
│ │echipamente pentru │
│ │întreprinderile din │
│ │industrie care să conducă│
│ │la economii de energie: │
│ │investiţii în instalaţii │
│ │sau echipamente cu consum│
│ │mai mic de energie. │
│ │Creşterea eficienţei │
│ │energetice în sectorul │
│ │Agricultură: utilizare de│
│ │biocarburanţi la │
│ │executarea lucrărilor │
│ │agricole mecanizate, │
│ │utilizarea tehnologiilor │
│ │din domeniul energiilor │
│ │regenerabile. │
│ │Proiectare ecologică │
│ │privind performanţa │
│ │energetică a produselor │
│ │cu impact energetic: │
│ │Utilizarea unor materiale│
│ │de construcţie carbon │
│ │neutre sau care conţin │
│ │carbon în proporţie mică,│
│ │Adoptarea unor tehnici │
│ │constructive care să │
│ │stimuleze eficienţa │
│ │energetică (ex: izolarea │
│ │cu celule cu aer cald, │
│ │utilizarea unor │
│ │dispozitive electrice │
│ │eficiente energetic) │
│ │Crearea de rezervoare │
│ENERGIE │locale de carbon: │
│ │plantare copaci . │
│ ├─────────────────────────┤
│ │Transport: │
│ │Reducerea emisiilor din │
│ │transport rutier: │
│ │Încurajarea creşterii │
│ │ponderii de utilizare a │
│ │transportului feroviar, │
│ │Utilizarea transportului │
│ │public ca alternativă a │
│ │transportului rutier. │
│ │Utilizarea │
│ │autovehiculelor │
│ │prietenoase mediului: │
│ │autovehicule cu altă │
│ │sursă de energie: │
│ │hibride, electrice, cu │
│ │hidrogen şi alte asemenea│
│ │sau autovehicule echipate│
│ │cu motoare convenţionale,│
│ │cu ardere internă, care │
│ │utilizează parţial sau │
│ │integral combustibili │
│ │alternative. │
│ │Utilizarea │
│ │biocarburanţilor │
│ │Utilizarea transportului │
│ │nemotorizat │
│ │Reducerea GES în │
│ │transport aerian: │
│ │Îmbunătăţirea eficienţei │
│ │utilizării │
│ │combustibilului de │
│ │aviaţie │
│ ├─────────────────────────┤
│ │Spaţiu locativ şi │
│ │dezvoltare urbană: │
│ │- Îmbunătăţirea │
│ │performanţei termice a │
│ │clădirilor: reabilitare │
│ │clădiri │
│ │- Modernizarea │
│ │infrastructurii de │
│ │transport şi distribuţie │
│ │a energiei termice în │
│ │sisteme centralizate │
│ │- achiziţionarea de către│
│ │consumatori de articole │
│ │electrice şi │
│ │electrocasnice cu │
│ │eficienţă energetică │
│ │crescută │
│ │- reducerea consumului de│
│ │apa │
│ │- Creşterea suprafeţelor │
│ │de spaţii verzi în zonele│
│ │urbane şi periurbane │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- Promovarea │
│ │tehnologiilor eficiente │
│ │şi a industriilor curate:│
│PROCESE │investiţii aferente unor │
│INDUSTRIALE │echipamente care să │
│ │permită generarea de │
│ │emisii scăzute de GES. │
│ │- Promovarea │
│ │tehnologiilor verzi │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Măsuri care vizează în │
│ │mod indirect diminuarea │
│ │emisiilor de GES: │
│ │- promovare şi susţinere │
│ │a sistemelor de │
│ │agricultură ecologică │
│ │- modernizarea │
│ │exploataţiilor agricole; │
│ │- implementarea │
│ │sistemului de │
│ │eco-condiţionalitate; │
│ │- programul de │
│ │modernizare a fermelor │
│ │agricole: inclusiv │
│AGRICULTURĂ │Programul Rabla la │
│ │tractoare; │
│ │- creşterea valorii │
│ │adăugate a produselor │
│ │agricole şi forestiere; │
│ │- renovarea şi │
│ │dezvoltarea satelor; │
│ │- creşterea suprafeţelor │
│ │împădurite; │
│ │- tehnologii de producere│
│ │şi utilizare a │
│ │biocarburanţilor la nivel│
│ │de fermă şi de │
│ │valorificare a biomasei, │
│ │cum ar fi: peleţi, │
│ │brichete. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- diversificarea │
│ │culturilor; │
│ │- promovarea culturilor │
│ │de leguminoase în │
│ │asolamente; │
│ │- utilizarea seminţelor │
│ │şi materialului săditor │
│ │cu calităţi superioare de│
│ │adsorbţie şi valorificare│
│ │a îngrăşămintelor, în │
│ │special cele natural │
│ │organice; │
│ │- practicile de │
│ │management al solului │
│ │care să prevină │
│ │degradarea şi sărăcirea │
│ │solului în elemente │
│ │nutritive; │
│ │- asigurarea şi │
│AGRICULTURĂ │sprijinirea de soiuri de │
│Subsectorul │culturi cu potenţial mare│
│vegetal │pentru adaptarea la │
│ │schimbările şi riscurile │
│ │climatice; │
│ │- reducerea emisiilor de │
│ │protoxid de azot şi de │
│ │metan din agricultură │
│ │prin utilizarea redusă de│
│ │îngrăşăminte cu azot şi a│
│ │pesticidelor; │
│ │promovarea sistemelor de │
│ │producţie moderne, cu │
│ │consum redus de energie; │
│ │- interzicerea acţiunilor│
│ │de ardere a miriştilor şi│
│ │a resturilor vegetale pe │
│ │terenul arabil; │
│ │- promovarea utilizării │
│ │eficiente a energiei de │
│ │către fermieri şi │
│ │operatori economici din │
│ │agricultură. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- ameliorarea hranei │
│ │animalelor în vederea în │
│ │vederea îmbunătăţirii │
│ │proceselor digestive; │
│ │- practici îmbunătăţite │
│ │pentru gestionarea │
│ │efectivului de animale; │
│ │- asigurarea şi │
│ │sprijinirea de rase de │
│AGRICULTURĂ │animale locale cu │
│Subsectorul │potenţial mare pentru │
│creşterii │adaptarea la schimbările │
│animalelor │climatice şi riscurile │
│ │climatice; │
│ │- ameliorarea genetică, │
│ │întreţinerea pajiştilor │
│ │permanente, evitarea │
│ │păşunatului excesiv sau │
│ │prin cosirea lor cel │
│ │puţin o dată pe an; │
│ │- interzicerea acţiunii │
│ │de incendiere a │
│ │pajiştilor permanente. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- îmbunătăţirea │
│ │managementului │
│AGRICULTURĂ │reziduurilor zootehnice │
│Subsectorul │prin utilizarea │
│management │mijloacelor tehnice de │
│al │stocare adaptate │
│deşeurilor │diferitelor tipuri de │
│organice │reziduuri şi încorporarea│
│rezultate de│acestora în sol; │
│la animale │- procesarea reziduurilor│
│ │pentru producerea de │
│ │biogaz şi compost. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- se va evita efectuarea │
│ │de lucrări de arat în │
│ │condiţii de umiditate │
│ │excesivă a solului; │
│ │- practicarea │
│ │agriculturii de │
│ │conservare şi realizarea │
│ │de economii de │
│ │combustibili; │
│ │- introducerea │
│ │tehnologiilor agricole │
│ │moderne de utilizare a │
│ │soiurilor de plante │
│ │rezistente la secetă, │
│ │boli şi dăunători, pentru│
│ │care sunt necesare mai │
│AGRICULTURĂ │puţine lucrări │
│Subsectorul │agrotehnice; │
│managementul│- protejarea materiei │
│solului │organice în sol, în mod │
│ │special în solurile │
│ │bogate în carbon, cum ar │
│ │fi: mlaştini, turbării şi│
│ │alte asemenea; │
│ │- restaurarea/refacerea │
│ │mlaştinilor şi a │
│ │turbăriilor; │
│ │- restaurarea/refacerea │
│ │carbonului în solurile │
│ │degradate, cu risc │
│ │ridicat de eroziune sau │
│ │deşertificare; │
│ │- respectarea normelor │
│ │legale privind utilizarea│
│ │apei pentru irigaţii în │
│ │agricultură. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- respectarea sezoanelor │
│ │de însămânţare primăvara,│
│ │toamna şi evitarea │
│ │desfăşurării acestora în │
│ │timpul iernii; │
│ │- executarea lucrărilor │
│ │agricole pe terenurile în│
│ │pantă mai mare de 12% │
│ │urmărind traseele │
│ │curbelor de nivel I; │
│ │- menţinerea teraselor │
│ │existente pe terenul │
│ │agricol; │
│ │- evitarea defrişărilor │
│ │arborilor solitari şi/sau│
│ │a grupurilor de arbori de│
│ │pe terenurile agricole; │
│ │- evitarea tăierilor la │
│ │"ras" a perdelelor │
│ │forestiere de protecţie a│
│ │digurilor şi lacurilor de│
│AGRICULTURĂ │acumulare; │
│Subsectorul │- evitarea instalării │
│managementul│vegetaţiei invazive pe │
│terenurilor │terenurile agricole, │
│ │inclusiv pe cele care nu │
│ │sunt folosite în scopul │
│ │producţiei; │
│ │- diversificarea │
│ │culturilor şi practicarea│
│ │rotaţiei acestora; │
│ │- menţinerea şi │
│ │protejarea pajiştilor │
│ │permanente; │
│ │- utilizarea culturilor │
│ │adaptate condiţiilor de │
│ │sol mlăştinos, ca │
│ │alternativă la drenarea │
│ │solurilor; │
│ │- practicarea │
│ │agriculturii ecologice; │
│ │- înfiinţarea de culturi │
│ │de specii forestiere │
│ │pentru utilizarea │
│ │biomasei rezultate în │
│ │scopuri energetice. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- Creşterea suprafeţei │
│ │forestiere: Stoparea │
│ │tăierilor ilegale, │
│ │Reconstrucţia ecologică │
│ │forestieră. │
│ │- Protecţia pădurilor │
│ │virgine şi cvasi-virgine.│
│ │- Protecţia şi refacerea │
│ │ecosistemelor acvatice │
│ │din păduri. │
│ │- Ameliorarea stării de │
│ │sănătate a pădurilor: │
│ │folosirea unor practici │
│ │silvotehnice adecvate │
│ │vizând reducerea la │
│UTILIZAREA │minimum a folosirii │
│TERENURILOR,│substanţelor chimice, │
│SCHIMBAREA │poluante şi utilizarea în│
│UTILIZĂRII │principal a │
│TERENURILOR,│insecticidelor şi │
│SILVICULTURĂ│fungicidelor selective, │
│ │biodegradabile, │
│ │biologice, sau se va avea│
│ │în vedere folosirea unor │
│ │metode mecanice care să │
│ │nu aibă efecte dăunătoare│
│ │asupra omului şi asupra │
│ │ecosistemului. │
│ │- Utilizarea eficientă a │
│ │produselor lemnoase: │
│ │îmbunătăţirea calităţii │
│ │produselor din lemn, │
│ │îmbunătăţirea procesului │
│ │de prelucrare a lemnului │
│ │şi creşterea gradului de │
│ │reciclare şi reutilizare │
│ │a produselor din lemn. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- recuperarea unor │
│ │materiale care ar putea │
│ │fi reutilizate/reciclate │
│GESTIUNEA │- optimizarea distanţelor│
│DEŞEURILOR │de transport de la locul │
│ │de generare la staţia de │
│ │eliminare a deşeurilor │
│ │respective │
└────────────┴─────────────────────────┘


        Cât priveşte adaptarea la schimbările climatice, în cadrul procesului EIA se pot adopta măsuri din următoarele categorii:
    - Măsuri care să sporească capacitatea proiectului de a se adapta la schimbările climatice;
    – Măsuri de reducere a riscului ca proiectul să fie afectat de schimbări climatice (cum ar fi de exemplu accesarea unor instrumente de asigurare};
    – Măsuri care previn apariţia unor riscuri (cum ar fi de exemplu alegerea locaţiei proiectului astfel încât expunerea acestuia la anumite riscuri induse de schimbările climatice să fie minimă);
    – Măsuri care permit operarea în cadrul proiectului şi în situaţia apariţiei unor constrângeri induse de schimbările climatice (cum ar fi de exemplu instalaţii cu utilizare eficientă a apei sau a energiei, din surse proprii).

        Măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice trebuie să fie sincronizate şi combinate, cât mai eficient posibil, cu măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră
        De asemenea, măsurile de adaptare sunt aplicabile oricărui sector de activitate, funcţie de aspectele luate în considerare.
    Tabel 2 - Măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Aspecte de luat│ │
│în considerare │Măsuri de adaptare la │
│în vederea │efectele schimbărilor │
│adaptării la │climatice │
│schimbările │ │
│climatice │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Clădirile să fie │
│ │izolate termic │
│ │eficient, fiind astfel│
│ │redusă nevoia de │
│ │utilizare a aparatelor│
│ │de răcire a aerului │
│ │- Utilizarea unor │
│Valuri de │materiale de │
│căldură │construcţie, inclusiv │
│ │culoarea acestora, │
│ │astfel încât să se │
│ │diminueze cantitatea │
│ │de energie absorbită │
│ │de acestea │
│ │- Îmbunătăţirea │
│ │sistemelor de aerisire│
│ │şi climatizare │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Utilizare eficientă │
│ │a apei │
│ │- Utilizarea apei din │
│ │precipitaţii, acolo │
│ │unde este posibil │
│ │- Utilizarea unor │
│ │sisteme de tratare a │
│ │apei care permite │
│ │refolosirea acesteia │
│ │în cadrul proiectului │
│ │- îmbunătăţirea │
│Secetă │tehnicilor de irigare,│
│ │reciclarea şi stocarea│
│ │apei; │
│ │- Amplasarea prizei/ │
│ │forajelor în │
│ │conformitate cu │
│ │concluziile studiilor │
│ │hidrologice/ │
│ │hidrogeologice │
│ │elaborate pentru │
│ │fiecare proiect în │
│ │parte. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Asigurarea rezervei │
│ │de apa bruta şi/sau │
│Temperaturi │apa potabilă │
│extreme │- Amplasarea reţelelor│
│ │sub adancimea de │
│ │ingheţ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Utilizarea unor │
│ │materiale de │
│ │construcţie tratate │
│ │anti-incendiu │
│ │- Crearea unui spaţiu │
│Incendii de │de protecţie în jurul │
│vegetaţie │amplasamentului prin │
│ │plantarea unor copaci │
│ │rezistenţi la foc, │
│ │acolo unde riscul la │
│ │astfel de fenomene │
│ │este mai ridicat │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Alegerea │
│ │amplasamentului în │
│ │afara zonelor │
│ │inundabile, conform │
│ │concluziilor studiilor│
│ │de inundabilitate │
│ │elaborate pentru │
│Inundaţii │fiecare │
│ │proiectImplementarea │
│ │unui sistem eficient │
│ │de drenaj a apei pe │
│ │amplasament, care să │
│ │fie supradimensionat, │
│ │pentru a face faţă │
│ │unor situaţii extreme │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Implementarea unui │
│ │sistem de drenaj care │
│ │să prevină apariţia │
│ │fenomenelor de │
│ │eroziune locală │
│ │- Păstrarea unor │
│ │suprafeţe de protecţie│
│Alunecări de │între amplasament şi │
│teren │zonele înconjurătoare │
│ │care să atenueze │
│ │efectele asupra │
│ │proiectului în cazul │
│ │apariţiei unor │
│ │fenomene extreme de │
│ │acest gen. │
│ │- plantări │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- intensificarea │
│ │procesului de │
│ │împădurire cu specii │
│ │corespunzătoare │
│Reducerea │condiţiilor locale. │
│biodiversităţii│- reducerea │
│ │activităţilor agricole│
│ │în zonele direct │
│ │afectate │
│ │- crearea de coridoare│
│ │ecologice │
└───────────────┴──────────────────────┘


        În procesul EIM al unui proiect problemele esenţiale care trebuie evaluate din punct de vedere al schimbărilor climatice trebuie să răspundă la 2 întrebări:
        Cum afectează implementarea proiectului schimbările climatice?
        Cum poate fi afectat proiectul de impactul schimbărilor climatice?
        Pentru analiza impactului proiectului asupra schimbărilor climatice trebuie identificate următoarele:
        ● emisiile de GES;
        ● Cererea de energie (şi, prin urmare, de GES indirect);
        ● emisii de GES încorporate (prin energia utilizată în materiale, producţie şi prelucrare, transport etc.);
        ● Pierderea habitatelor care asigură sechestrarea carbonului;
        ● Impactul asupra peisajului şi a habitatelor care afectează microclimatul local.

        Pentru analiza impactului schimbărilor climatice asupra proiectului trebuie identificate următoarele:
        ● prognozele meteorologice şi hidrologice
    - Creşterea riscului de inundaţii, creşterea nivelului mării, supratensiuni;

    ● seceta;
        ● undele de căldură;
    ● vânturi puternice şi furtuni.




    3. MENŢIONAREA PARTICULARITĂŢILOR SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ÎN FUNCŢIE DE ZONE GEOGRAFICE
        ● Tipurile de vulnerabilităţi identificate;
        În context global, schimbările climatice pot avea atât efecte directe cât şi indirecte, dintre care cele mai importante sunt:
        > Consecinţe primare:
    - Schimbarea temperaturii medii
    – Temperaturi extreme
    – Schimbarea precipitaţiilor medii
    – Precipitaţii extreme
    – Viteza medie a vântului
    – Umiditate

        > Efecte secundare/Hazarde asociate:
    - Eroziunea costieră
    – Seceta/Disponibilitatea resurselor de apa
    – Inundaţii
    – Alunecări de teren
    – Cutremure
    – Eroziunea solului
    – Fenomene extreme/Dezastre climatice
    – Creşterea temperaturii
    – Incendii


        În categoria hazardurilor care pot provoca în România pagube importante sau chiar dezastre naturale intră producerea de fenomene ca: ploi abundente/inundaţii, alunecări de teren, grindină, descărcări electrice, polei, avalanşe, furtuni, viscole, secete, valuri de căldură, valuri de frig. Conform datelor prezentate de Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (PAID*3)), în cazul României, expunerea cea mai mare la dezastrele naturale este cea asociată cutremurelor, inundaţiilor şi alunecărilor de teren. În condiţiile schimbărilor climatice, nu se aştepta ca tipuri noi de hazard să îşi facă apariţia pe teritoriul României (de exemplu, uraganele), în schimb, cele deja existente îşi vor schimba caracteristicile date de frecvenţa şi intensitatea fenomenelor de vreme şi climă.
        *3) Componentă a programului român de asigurare a catastrofelor, gestionat de Ministerul Administraţiei şi Internelor

        România, prin amplasarea geografică, caracteristici climatice, geomorfologice, geologice şi hidrografice, este predispusă manifestării a 3 tipuri de hazarde:
    - geomorfologic;
    – hidrologic;
    – climatic.

        Cele trei tipuri de hazard se pot manifesta atât individual cât şi prin suprapunere, astfel încât efectele generate pot varia într-un domeniu foarte larg, de la pagube minore până la dezastre. Hazardul geomorfologic, poate produce pe terenuri în pantă:
    - eroziunea solului;
    – alunecări de teren (zonele perdispuse alunecărilor de teren, menţionate în PATN secţiunea Riscuri naturale).;
    – inundaţii locale, cu caracter de torenţialitate (zone montane).

        Hazardul hidrologic, prin neuniformitatea regimului de curgere poate produce:
    - inundarea terenurilor plane;
    – exces de umiditate în sol;
    – eroziune de mal.

        Hazardul climatic - cu regimul cel mai variabil în timp - poate produce prin repartiţia neuniformă a temperaturilor şi precipitaţiilor:
    - secete atmosferice şi pedologice (vor afecta în special sudul şi estul ţării);
    – furtuni violente (vor afecta toate judeţele ţării);
    – exces de umiditate în sol;
    – inundaţii (zonele situate de-a lungul râurilor)
    – Incendii de vegetaţie (vor afecta în special zonele împădurite din sudul-vestul ţării);
    – eroziune eoliană.


        ● Cuantificarea tendinţelor de amplificare a vulnerabilităţilor existente în contextul schimbărilor climatice.
        Conform Raportului de evaluare cu numărul 5*4), elaborat de IPCC*5) pentru anul 2014, şi raportului Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM)*6), scenariile climatice realizate cu diferite modele climatice globale au prognozat o creştere a temperaturii medii globale până la sfârşitul secolului XXI (2090-2099), faţă de perioada 1980-1990 cu valori între 1,8°C şi 4,0°C, în funcţie de scenariul privind emisiile de gaze cu efect seră considerate. Datorită inerţiei sistemului climatic, încălzirea globală va continua să evolueze în pofida aplicării imediate a unor măsuri de reducere a emisiilor, dar creşterea temperaturii va fi limitată în funcţie de nivelul de reducere aplicat. Este foarte probabil ca precipitaţiile să devină mai abundente la latitudini înalte şi este probabil ca acestea să se diminueze în cea mai mare parte a regiunilor subtropicale.
        *4) https://www.ipcc.ch/report/ar5/
        *5) Intergovernamental Ponei on Climat Change
        *6) Schimbările climatice - de la bazele fizice la riscuri şi adaptare, editura Printech, 2015

        Schimbările în regimul climatic din România se încadrează în contextul global, ţinând seama de condiţiile regionale; creşterea temperaturii va fi mai pronunţată în timpul verii, în timp ce în nord-vestul Europei creşterea cea mai pronunţată se aşteaptă în timpul iernii. După estimările prezentate în Raportul cu numărul 5 al IPCC, în România se aşteaptă o creştere a temperaturii medii anuale faţă de perioada 1980-1990 similare întregii Europe, cu mici diferenţe între rezultatele modelelor în ceea ce priveşte primele decenii ale secolului XXI şi cu diferenţe mai mari în ceea ce priveşte sfârşitul secolului, astfel:
    - între 0,5°C şi 1,5°C pentru perioada 2020 - 2029;
    – între 2,0°C şi 5,0°C pentru 2090 - 2099, în funcţie de scenariu (între 2,0°C şi 2,5°C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creştere a temperaturii medii globale şi între 4,0°C şi 5,0°C în cazul scenariului cu cea mai pronunţată creştere a temperaturii).

 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 3 - Creşterea medie a temperaturii aerului a) iarna, în intervalul 2021-2050 faţă de intervalul 1971-2000 şi
    b) vara, în intervalul 2070-2099 faţă de intervalul 1971-2000
        În cazul temperaturilor extreme (media maximelor şi minimelor) pentru perioada 2070 - 2099 (faţă de 1961-1990) s-au obţinut rezultate cu certitudine mai mare în următoarele cazuri:
        ● media temperaturii minime de iarnă: creşteri mai mari în regiunea intra-carpatică (4,0°C - 6,0°C) şi mai scăzute în rest (3,0°C - 4,0°C) (Figura 5); acest semnal climatic a fost deja identificat în datele de observaţie pentru perioada 1961-2000: o încălzire de 0,8-0,9°C în nord-estul şi nord-vestul ţării;
        ● media temperaturii maxime de vară: o creştere mai mare în sudul ţării (5,0°C - 6,0°C) faţă de 4,0°C - 5,0°C în nordul ţării; acest semnal climatic a fost deja identificat în datele de observaţie: în luna iulie, pe perioada 1961 - 2000, în centrul şi sudul Moldovei, s-a identificat o încălzire cuprinsă între 1,6°C şi 1,9°C şi mult mai scăzută în restul ţării (între 0,4°C şi 1,5°C).

        Din punct de vedere pluviometric, peste 90% din modelele climatice prognozează pentru perioada 2090-2099 secete pronunţate în timpul verii în zona României], în special în sud şi sud-est (cu abateri negative mai mari de 20% faţă de perioada 1980-1990). În ceea ce priveşte precipitaţiile din timpul iernii, abaterile sunt mal mici şi incertitudinea este mai mare.
        În cadrul unor colaborări internaţionale, Administraţia Naţională de Meteorologie a realizat modele statistice de detaliere la scară mică (la nivelul staţiilor meteorologice) a informaţiilor privind schimbările climatice rezultate din modelele globale. Rezultatele respective au fost ulterior comparate cu cele generate de modelele climatice regionale, realizându-se o mai bună estimare a incertitudinilor. Astfel, s-au obţinut rezultate cu o certitudine mai mare privind creşterea precipitaţiilor de iarnă în vestul şi nord-vestul României cu 30-40 mm în perioada 2070-2099 faţă de perioada 1961-1990.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 4 - Diferenţe în cantitatea medie de vară a precipitaţiilor în intervalul a) 2021-2050 faţă de intervalul 1971-2000 şi b) 2070-2099 faţă de intervalul 1971-2000*7)
        *7) Informaţiile relatate sunt prezentate detaliat în "Schimbările climatice - de la bazele fizice la riscuri şi adaptare, editura Printech, 2015"

        Pentru cazul proiecţiilor viitoare ale precipitaţiilor extreme sugerează pentru mijlocul secolului (2021-2050), comparativ cu perioada de referinţă (1971-2000), o creştere a frecvenţei de apariţie a episoadelor cu precipitaţii care depăşesc în 24 de ore cantitatea de 20 l/mp. Creşterea preconizată acoperă majoritatea regiunilor României. Creşterea numărului de zile cu episoade extreme de precipitaţii este mai mare în zone de deal şi munte şi în apropierea coastei Mării Negre, comparativ cu cele de câmpie. În ceea ce priveşte viteza medie a vântului, scenariile realizate de ANM sugerează modificări de mică magnitudine a vitezei vântului la 10 m pentru perioada 2071-2100 faţă de perioada de referinţă 1971-2000. Astfel, rezultatele modelor climatice regionale sugerează o creştere a vitezei vântului de ordinul a 1 m/s în zonele extracarpatice ale României precum şi în cea mai mare parte a bazinului Mării Negre, însoţită de o uşoară scădere (-0,5m/s) în zona Munţilor Carpaţi şi Transilvania, dar şi în estul şi, izolat, în sudul Mării Negre. Configuraţiile observate ale vitezei medii a vântului pentru intervalul 1961-2013 indică o tendinţă generală de scădere a vitezei vântului pe teritoriul României.
        Modele efectuare în ceea ce priveşte evoluţia vânturilor extreme, rezultatele obţinute sugerează pentru perioada 2071-2100, comparativ cu perioada de referinţă 1971-2000, o uşoară creştere a frecvenţei de apariţie a vânturilor puternice (cu viteze mai mari de 10 m/s). Deşi magnitudinea acestor schimbări este mică (sub 2%), în zonele carpatice şi intracarpatice în special ele indică o probabilitate mai ridicată de apariţie a evenimentelor de vreme asociate cu vânt puternic pe fondul scăderii vitezei medii a vântului; de asemenea, se preconizează o creştere a frecvenţei de apariţie a vânturilor puternice în zona litorală a României, respectiv sub-bazinul vestic al Mării Negre cu 2-4%.


    4. COMPONENTA DE ADAPTARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE
    • Abordarea de tip sistem (procesul prin care anumite părţi ale sistemului le influenţează pe altele în cadrul unui tot; componentele unui sistem pot fi înţelese prin relaţiile pe care le dezvoltă între ele, şi nu evaluate/analizate individual). Exemplificare în sectoarele transport şi agricultură
        Abordarea schimbărilor climatice în cadrul procesului EIA trebuie făcută ţinând cont de următoarele recomandări:
    - Identificarea elementelor cheie în ceea ce priveşte relaţia fiecărui proiect cu schimbările climatice, atât prin prisma reducerii emisiilor de GHG, cât şi a adaptării, trebuie făcută cât mai devreme posibil. Această etapă presupune şi identificarea autorităţilor relevante sau a stakeholder-ilor;
    – Determinarea efectelor potenţial semnificative ale proiectului prin prisma emisiilor de GES. În cazul unor proiecte, aceasta înseamnă inclusiv analize specifice privind emisia de GHG asociată proiectului;
    – Prezentarea clară a alternativelor analizate în cadrul EIA cu privire la impactul proiectului asupra schimbărilor climatice;
    – Prezentarea clară a impactului schimbărilor climatice asupra proiectului şi identificarea măsurilor de adaptare adecvate;
    – Prezentarea modului în care efectele proiectului asupra măsurilor climatice vor fi monitorizate.

        În evaluarea efectelor proiectului asupra schimbărilor climatice prin emisia de GES, se vor avea în vedere:
    - Creşterile directe de GES ca urmare a implementării proiectului;
    – Creşterile indirecte de GES ca urmare a consumului energetic sau transporturilor asociate proiectului;
    – Creşterile indirecte de GES asociate managementului deşeurilor în cadrul proiectului.

        În cazul proiectelor care pot avea un impact semnificativ asupra creşterii cantităţii de GES în atmosferă, în primul rând cele menţionate în cadrul subcapitolului 3.2, este nevoie de calcularea emisiilor de GES asociate proiectului. Banca Europeană de Investiţii a dezvoltat o metodologie de calcul a amprentei de carbon pentru proiectele pe care aceasta le finanţează. Metodologia BEI are două obiective: 1) să calculeze emisiile totale de GES asociate proiectelor şi 2) să evalueze variaţiile în emisia de GES comparativ cu nişte valori de referinţă, considerate valori relative de emisie. Metodologia BEI poate fi descărcată de la acest link: http://www.eib.org/en/about/documents/footprint-methodologies.htm
 (a se vedea imaginea asociată)

    • Urmărirea anumitor module în dezvoltarea proiectelor: analiza de sensibilitate; evaluarea nivelului de expunere; analiza de vulnerabilitate; analiza riscurilor: identificarea opţiunilor de adaptare: evaluarea opţiunilor de adaptare; integrarea planului de acţiune privind adaptarea în cadrul proiectului vizat
        Conform Liniilor directoare pentru: Realizarea de investiţii rezistente la schimbările climatice*8) etapele de lucru pentru stabilirea necesităţii de adaptare la schimbări climatice a proiectelor, urmăreşte parcurgerea a 7 etape, şi anume:
        *8) Non-paper guidline for Project managers: Making vulnerable investments climate resilient (http://ec.europa.eu/clima/policies/adaptation/what/docs/non_paper_guidelines_project_managers_en.pdf) ● Analiza senzitivităţii
    ● Analiza senzitivităţii
        ● Evaluarea expunerii
        ● Analiza vulnerabilităţii
        ● Evaluarea riscuiui
        ● Identificarea opţiunilor de adaptare
        ● Evaluarea opţiunilor de adaptare
        ● Integrarea în proiect a Planului de acţiuni cu măsurile de adaptare şi ameliorare.

 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 5 - Metodologia de evaluare a riscurilor asociate schimbărilor climatice şi stabilirea măsurilor de adaptare
        Stabilirea unor măsuri adecvate de adaptare la variabilitatea şi schimbarea climei trebuie să se bazeze pe evaluarea cât mai completă a riscurilor. În cadrul proiectului realizat de SEERISK*9): Metodologia comună de evaluare a riscurilor pentru macro-regiunea Dunării, s-a elaborat o metodologie de evaluare a riscului aplicabilă inclusiv fenomenelor meteorologice extreme legate de variabilitatea şi schimbarea climei, importante pentru România, precum secetă, inundaţii, episoade de vânt extrem şi valurile de căldură. Conform acestui raport, evaluarea riscului la care sunt sau pot fi supuse lucrările proiectate, din punct de vedere al schimbărilor climatice, se face plecând de la premisele iniţiale privind condiţiile climatice actuale.
        *9) Seerisk: Common Risk Assessment Methodology for the Danube Macro-Region (http://www.rsoe.hu/proiectfiles/seeriskOther/download/Act_3_1_Common_Risk_Assessment_Methodology.pdf)

        Procedura de evaluare a riscurilor asociate schimbărilor climatice este prezentată în figura de mai jos.
 (a se vedea imaginea asociată)
    Figura 6 - Procedura de evaluare a riscurilor asociate schimbărilor climatice
        În prima fază, înainte de a începe evaluarea riscurilor asociate, s-au identificat condiţiile naturale de amplasament, hazardele specifice zonei şi schimbările climatice.
        Abordarea folosită pentru evaluarea riscului şi stabilirea măsurilor potrivite de atenuare şi ameliorare a potenţialului impact pe care îl pot avea schimbările climatice şi efectele adverse ale acestora asupra lucrărilor propuse prin respectivul proiect, sunt prezentate în cele ce urmează.
        ● Analiza senzitivităţii
        Senzitivitatea proiectului va fi determinată pe baza contextului actual şi prognozat al schimbărilor climatice şi efectelor primare şi secundare (hazarde) ale acestora. Funcţie de extinderea proiectului, vor fi identificate variabilele relevante pentru amplasamentul ales.
        Senzitivitatea opţiunilor alese în raport cu schimbările climatice şi efectele adverse ale acestora s-a făcut separat, în funcţie de temele cheie care cuprind principalele componente proiectului, considerate după cum urmează:
    - Intrări: materii prime, materiale, apă, resurse umane, energie;
    – Bunuri: facilităţi, instalaţii, reţele;
    – Procese: funcţie de specificul proiectului;
    – Ieşiri: calitatea emisiilor (funcţie de proiect);
    – Interdependenţe: creşteri economice viitoare, turism.

        Pentru evaluarea senzitivităţii proiectului la schimbările climatice se va acorda un scor, conform clasificării de mai jos, rezultând astfel matricea de evaluare a senzitivităţii.

┌─────────────┬────────────────────────┐
│ │Nu există impact asupra │
│Risc 0 │componentelor │
│ │proiectului │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Schimbările climatice/ │
│ │Hazardele nu au impact │
│Senzitivitate│asupra componentelor │
│scazută │proiectului (sistemul │
│ │poate fi afectat negativ│
│ │de riscurile climatice │
│ │cu impact minim) │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Schimbările climatice/ │
│ │Hazardele pot avea │
│ │impact usor asupra │
│ │componentelor │
│Senzitivitate│proiectului (sistemul va│
│medie │fi afectat │
│ │(ex.întreruperi ale │
│ │alimentării cu energie │
│ │electrica), incidente de│
│ │poluare minore) │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Schimbările climatice/ │
│ │Hazardele pot avea │
│ │impact semnificativ │
│Senzitivitate│asupra componentelor │
│ridicată │proiectului (ex.: │
│ │sisteme de tratare │
│ │nefuncţionale, conducte │
│ │sparte, inundarea │
│ │sistemului) │
└─────────────┴────────────────────────┘


        ● Evaluarea expunerii
        După identificarea şi evaluarea punctelor sensibile ale componentelor proiectului, pasul următor este evaluarea expunerii proiectului la fenomenele date de efectele schimbărilor climatice în zonele în care acesta va fi amplasat.
        Evaluarea expunerii se face conform Tabelului nr. 3.4.1.
    Tabel 3 - Scara de evaluare a expunerii lucrărilor propuse la schimbările climatice şi riscurilor asociate acestora

┌──────────────┬──────────────┬──────────────┬────────────┐
│Expunere │Expunere medie│Expunere │Expunere 0 │
│ridicată │ │scăzută │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┤
│Probabilitatea│ │ │ │
│de apariţie a │Probabilitatea│Probabilitatea│ │
│inundaţiilor │de apariţie a │de apariţie a │ │
│cu frecvenţă │inundaţiilor │inundaţiilor │ │
│ridicată (mai │între 1 la 75 │mai mică de 1 │Nu există │
│mult de 1 la │ani şi 1 la │la 100 ani, │hazarde în │
│75 ani), │100 ani, │temperature │zona de │
│temperaturi │temperature │ridicate │amplasare a │
│ridicate (mai │ridicate │înregistrate │proiectului,│
│mari de 30º C)│înregistrate │mai puţin de 5│nici în │
│înregistrate │mai mult de 5 │zile/an, │prezent şi │
│mai mult de 10│zile/an, │creşterea │nici │
│zile/an, │creşterea │nivelului │preconizat │
│creşterea │nivelului │mării cu 20 │(2030; 2045)│
│nivelului │mării cu 20 - │cm, mai puţin │ │
│mării mai mult│50 cm, 5 - 10 │de 5 furtuni/ │ │
│de 50 cm, │furtuni/an │an │ │
│peste 10 │ │ │ │
│furtuni/an │ │ │ │
└──────────────┴──────────────┴──────────────┴────────────┘


        Având în vedere extinderea proiectului şi specificul acestuia, s-a ţinut cont de faptul ca locaţii diferite pot fi expuse la fenomene climatice diferite, precum şi la frecvenţe şi intensităţi diferite. Prin urmare, vor fi evaluate categoriile de risc specifice tipului de proiect analizat în raport cu expunerea acestuia la efectele adverse ale schimbărilor climatice în diferite zone şi modului în care ar putea fi afectate.
        În acest sens, vor fi colectate date cu privire la condiţiile de amplasare, variabilele climatice şi pericolele aferente cu sensibilitate medie spre ridicată.
        Evaluarea expunerii viitoare se face pentru componentele proiectului clasate ca având puncte sensibile sau expunere medie spre ridicată, pentru orizontul de proiectare 2035, respectiv 2045.

        ● Evaluarea Vulnerabilităţii
        Vulnerabilitatea reprezintă rezultatul multiplicării senzitivităţii proiectului cu probabilitatea de expunere la hazardele climatice identificate.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Pentru evaluarea vulnerabilităţii pentru orizontul de proiectare 2035, respectiv 2045, se presupune că punctele identificate ca fiind sensibile rămân constante în viitor, vulnerabilitatea proiectului calculându-se pe baza aceleiaşi formule redate anterior. În acest caz, expunerea încorporează elementele viitoarelor schimbări climatice şi a posibilelor efecte adverse ale acestora.

        ● Severitate
        În funcţie de hazardele identificate în etapele anterioare, pentru aprecierea severităţii de expunere a lucrărilor proiectate la acestea se utilizează scări de la 1 la 5, a căror semnificaţii este redată în tabelul de mai jos.
    Tabel 5 - Scara de evaluare a severităţii riscului

┌────────────┬──────────────┬────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │1 │2 │3 │4 │5 │
├────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Nesemnificativ│Minor │Moderat │Major │Catastrofic │
├────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Eveniment │Dezastru ce │
│ │ │Eveniment │Eveniment │critic │poate conduce│
│ │ │care │serios care │necesitând │la oprirea │
│ │Impact minim │afectează │necesită │acţiuni │funcţionării,│
│ │ce poate fi │operarea │acţiuni │deosebite, │producând │
│Semnificaţie│diminuat prin │normală a │suplimentare,│rezultând în │pagube │
│ │activităţi │proiectului,│rezultând │impact │semnificative│
│ │curente │rezultând │impact │semnificativ,│şi impact │
│ │ │impact local│moderat │disipat sau │extins pe │
│ │ │temporar │ │pe termen │termen lung. │
│ │ │ │ │lung │ │
└────────────┴──────────────┴────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┘



        ● Probabilitate de apariţie
        Probabilitatea de apariţie reprezintă probabilitatea ca un eveniment să se producă în zona de amplasare a lucrărilor propuse. Pentru a aprecia probabilitatea de apariţie a unui hazard identificat în etapa anterioară, se utilizează scări de la 1 la 5, a căror semnificaţii este redată în tabelul de mai jos.
    Tabel 6 - Scara de evaluare a probabilităţii de expunere la risc

┌────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │1 │2 │3 │4 │5 │
├────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Rar │Puţin │Posibil │Probabil │Aproape sigur│
│ │ │probabil │ │ │ │
├────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │Luand în │ │ │ │
│ │ │considerare │ │ │ │
│ │ │practicile şi│ │ │ │
│ │Foarte puţin │procedurile │Incidentul a │Incidentul │Incidentul │
│ │probabil ca │actuale, │apărut într-o│este probabil│este foarte │
│ │riscul să │acest │localitate │să apară sau │probabil să │
│Semnificaţie│apară sau 5% │incident este│similară sau │80%/an │apară sau 95%│
│ │/an │puţin │50%/an │probabilitate│/an │
│ │probabilitate│probabil să │probabilitate│de apariţie │probabilitate│
│ │de apariţie │apară sau 20%│de apariţie │ │de apariţie │
│ │ │/an │ │ │ │
│ │ │probabilitate│ │ │ │
│ │ │de apariţie │ │ │ │
├────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┤
│Sau │
├────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┤
│Semnificaţie│5% şanse de │20% şanse de │50% şanse de │80% şanse de │95% şanse de │
│ │apariţie/an │apariţie/an │apariţie/an │apariţie/an │apariţie/an │
└────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┘




        ● Evaluarea riscului
        Analiza de risc prezentată constituie suport pentru procesul decizional şi stabilirea unor măsuri concrete, menite să ducă las limitarea şi diminuarea, pe cât posibil, a pericolelor la care pot fi expuse lucrările proiectate.
        Conform Ghidului de adaptare la schimbarea climei şi evaluarea riscului în macroregiunea Dunării (SEERISK, 2014) etapele metodologice ale unei analize de risc sunt
    - stabilirea contextului şi identificarea riscului
    – elaborarea scenariilor cu determinarea probabilităţii de apariţie a unui anumit pericol
    – evaluarea impactului acestui pericol specific asupra elementului selectat şi supus riscului
    – definirea nivelurilor de risc/clasificarea riscului (cantitativă sau calitativă)

 (a se vedea imaginea asociată)
        Riscul este evaluat, în cazul de faţă, ca funcţie a probabilităţii de producere a unei pagube şi a consecinţelor probabile/severitatea, fiind înţeles astfel ca măsură a mărimii unei ameninţări naturale.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Pentru evaluarea severităţii şi probabilităţii de apariţie a hazardelor în zona de amplasare a proiectului, s-a acordat un scor conform clasificării de mai jos, din care va rezulta scorul completat în matricea de evaluare a riscului.
        În acest context, Riscul identificat are înţelesul prezentat mai jos.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Conform definiţiei date de Comisia Europeană în Cartea verde*10), măsurile de adaptare se iau pentru a face faţă schimbărilor climatice, de exemplu, o cantitate mai mare de precipitaţii, temperaturi mai ridicate, resurse de apă mai reduse sau furtuni mai frecvente, fie în prezent, fie în anticiparea unor astfel de evenimente viitoare. Adaptarea are obiectivul de a reduce în mod rentabil riscurile şi pagubele provocate de efectele negative prezente sau viitoare sau de a exploata potenţialele beneficii. Exemple de astfel de măsuri includ utilizarea mai raţională a resurselor limitate de apă, adaptarea codurilor de construcţie existente pentru a face faţă schimbărilor climatice viitoare şi fenomenelor meteorologice extreme, construcţia de dispozitive de protecţie împotriva inundaţiilor şi ridicarea nivelului digurilor împotriva creşterii nivelului mării, dezvoltarea de culturi rezistente la secetă, selecţia speciilor şi practicilor forestiere mai puţin vulnerabile la furtuni şi incendii, crearea de coridoare terestre destinate sprijinirii migrării speciilor. Adaptarea poate cuprinde strategii naţionale sau regionale, precum şi măsuri practice luate la nivel de comunitate sau individual. Măsurile de adaptare pot fi anticipatoare sau reactive. Adaptarea se aplică în egală măsură sistemelor naturale şi umane. Investiţiile a căror durabilitate este asigurată pe întreaga durată de viaţă, ţinând cont în mod explicit de schimbările climatice, sunt adesea numite "imune la schimbările climatice".
        *10) Carte Verde a Comisiei către Consiliu, către Parlamentul European, către Comitetul Economic şi Social European şi către Comitetul Regiunilor - Adaptarea la schimbări climatice în Europa - Posibilităţi de acţiune a Uniunii Europene http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52007DC0354&from=RO

        O acţiune timpurie va aduce beneficii economice certe, datorită anticipării pagubelor potenţiale şi reducerii la minimum a riscurilor pentru ecosisteme, sănătatea umană, dezvoltarea economică, bunuri şi infrastructuri.
    De exemplu, Directiva-cadru apă*11) stabileşte un cadru coerent pentru gestionarea integrată a resurselor de apă. Aceasta nu abordează însă direct chestiunea schimbărilor climatice. Provocarea va fi aceea de a încorpora măsurile referitoare la schimbările climatice în cadrul punerii în aplicare a acesteia, începând cu primul ciclu de planificare pentru 2009. Concret, instrumentele economice şi principiul "utilizatorul plăteşte" ar trebui aplicate în toate sectoarele, inclusiv cel al locuinţelor, al transporturilor, al energiei, al agriculturii şi al turismului. Astfel se vor crea stimulente puternice pentru reducerea consumului de apă şi eficientizarea utilizării acesteia.
        *11) http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=URISERV:l28002b&from=RO


┌──────────┬──────┬────────┬───────────┐
│Descrierea│Rating│Măsuri │Rating de │
│Riscului │de │de │risc │
│ │risc │adaptare│rezidual*) │
├──────────┼──────┼────────┼───────────┤
│ │ │ │ │
└──────────┴──────┴────────┴───────────┘

    *) Riscul rezidual este riscul rămas după ce toate celelalte măsuri sunt implementate.
        Adaptarea este capacitatea sistemelor naturale şi antropogenice de a reacţiona la efectele schimbărilor climatice (actuale sau aşteptate), inclusiv variabilitatea climei şi evenimentele meteorologice extreme, cu scopul de a reduce pagubele potenţiale, de a beneficia de oportunităţi şi de a reacţiona adecvat la consecinţele schimbărilor climatice, având în vedere faptul că societatea resimte efectul individual şi cumulat ai tuturor acestor componente.
        În acest context, există mai multe tipuri de adaptare:
    - anticipativă şi reactivă,
    – privată şi publică,
    – autonomă şi programată.

        Provocarea pentru adaptare constă în creşterea rezistenţei sistemelor economice şi ecologice şi reducerea vulnerabilităţii lor la efectele schimbărilor climatice.
        În acest sens, pentru riscurile identificate ca fiind medii spre ridicate, se vor prevedea încă din faza de proiectare, măsuri specifice de adaptare şi ameliorare a efectelor pe care le au sau le pot avea schimbările climatice şi hazardele asociate acestora proiectului, în scopul de a minimiza pe cât posibil, efectele adverse provocate de acestea asupra lucrărilor proiectate.



    ANEXA III

    la Ghidul general
    PROCEDURĂ PENTRU APLICAREA ART. 4.7 AL DIRECTIVEI 2000/60/EC - DIRECTIVA CADRU APĂ
    INTRODUCERE
        Prezentul capitol este realizat având la bază Ghidul nr. 36 Excepţii de la obiectivele de mediu în temeiul Articolului 4 (7), ghid elaborat printr-un cadru de colaborare (Strategia Comună de Implementare (CIS)) care implică statele membre, ţările EFTA şi alte părţi interesate, inclusiv Comisia Europeană.
     Obiectivele de mediu ale DCA, descrise în articolul 4, constituie nucleul acestei legi europene care prevede o gestionare durabilă a apei - pe termen lung şi pe baza unui nivel ridicat de protecţie a mediului acvatic. Articolul 4(1) stabileşte obiectivele de mediu pentru corpurile naturale de apă de suprafaţă şi subterană, precum şi pentru corpurile de apă artificiale şi puternic modificate (CAPM). Corpurile de apă de suprafaţă naturale trebuie să obţină, până în 2015, o stare ecologică şi chimică bună, iar corpurile de apă subterană să atingă o stare cantitativă şi chimică bună. Corpurile de apă artificiale şi CAPM-urile trebuie să atingă un potenţial ecologic bun şi o stare chimică bună. La Articolul 4 (3) sunt descrise criteriile pentru desemnarea corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate. Un alt obiectiv-cheie al DCA prevăzut la art. 4 (1) îl constituie implementarea măsurilor necesare pentru a preveni deteriorarea stării tuturor corpurilor de apă - aşa-numitul "principiu de nedeteriorare" care are o relevanţă deosebită în contextul Articolului 4 (7). În cele din urmă, ar putea fi necesară completarea obiectivului DCA privind starea bună cu obiective suplimentare, cu scopul de a asigura atingerea obiectivelor de conservare pentru zonele protejate [art. 4(1) lit. c) şi art. 4 (2)].
        Excepţiile de la aceste obiective sunt definite în articolul 4, unde se subliniază condiţiile în care starea sau potenţialul bun poate fi atins treptat sau nu poate fi obţinut, ori în care poate fi permisă deteriorarea stării. Articolul 4 alineatele (4), (5), (6) şi (7) descriu condiţiile şi procesul prin care acestea pot fi aplicate. Acestea includ următoarele elemente:
        > Extinderea termenului limită - cu alte cuvinte, starea bună / potenţialul bun trebuie atinse cel târziu până în 2021 sau 2027 [art. 4 (4)] sau imediat cc condiţiile naturale permit acest lucru după 2027;
        > Realizarea unor obiective mai puţin severe, în anumite condiţii [art. 4 (5)];
        > Deteriorarea temporară a stării / potenţialului ca rezultat al unor cauze naturale sau de "forţă majoră" [art. 4 (6)]
        > Deteriorarea sau incapacitatea de a atinge starea bună / potenţialul bun ca urmare a unor noi modificări ale caracteristicilor fizice ale corpului de apă de suprafaţă sau a schimbării nivelului corpurilor de apă subterană, sau deteriorarea stării unui corp de apă de suprafaţă de la starea foarte bună la starea bună ca urmare a unor noi activităţi umane de dezvoltare durabile [art. 4 (7)].

        Toate aceste excepţii conţin condiţii distincte care trebuie îndeplinite, fiind definite şi explicate în cadrul Planurilor de Management al Bazinelor Hidrografice.
    1. CRITERII PENTRU IDENTIFICAREA CORPURILOR DE APĂ CU RISC
    Planul Naţional de Management actualizat aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României (denumit în continuare Planul Naţional de Management actualizat) este realizat în conformitate cu prevederile legale europene şi naţionale. Ca şi în cazul primului ciclu de planificare, în elaborarea proiectelor Planurilor de Management actualizate la nivel bazinal şi naţional s-au luat în considerare recomandările ghidurilor şi documentelor dezvoltate în cadrul Strategiei Comune de Implementare a Directivei Cadru Apă. Se menţionează faptul că în conţinutul Planurilor de Management actualizate, atât la nivel de bazine/spaţii hidrografice, cât şi la nivel naţional, s-au folosit şi denumiri cu referire la Planurile de management pentru al doilea ciclu de planificare sau Planuri de Management elaborate pentru perioada 2016-2021. Aceste planuri reprezintă de fapt Planurile de Management actualizate. În conformitate cu prevederile Planului Naţional de Management Actualizat pentru perioada 2016-2021, anexa 1 la Anexa 10.1 stabileşte criteriile privind presiunile hidromorfologice pentru care se impune analiza dpdv al Art. 4.7. Aceste criterii sunt prezentate în tabelul V.1 la prezentul ghid.

┌────┬─────────────────┬──────────────┬────────────┬─────────────────┐
│ │Construcţii │ │Parametrii │Intensitatea │
│Nr. │hidrotehnice │Efecte │ce reflectă │presiunii │
│crt.│(alterări │ │presiunea ├────┬─────┬──────┤
│ │hidromorfologice)│ │ │mică│medie│severă│
├────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┼────┼─────┼──────┤
│ │ │Asupra │Densitatea │ │ │ │
│ │ │regimului │pragurilor │≤ 1 │≤ 2 │≥ 3 │
│ │ │hidrologic, │(nr./km) │ │ │ │
│ │ │transportului ├────────────┼────┼─────┼──────┤
│ │ │sedimentelor │Înălţimea │ │ │ │
│ │ │şi migrării │obstacolului│< 30│30-50│> 50 │
│ │ │biotei │(cm) │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────────────┼────┼─────┼──────┤
│ │ │ │Lungimea pe │ │ │ │
│ │ │ │care se │ │ │ │
│ │ │ │manifestă │ │ │ │
│ │ │ │impactul │ │ │ │
│ │ │ │bararii: │< │ │ │
│ │ │ │pentru │0,5 │0,5-1│> 1 │
│ │ │ │raurile cu │ │ │ │
│ │ │ │suprafaţa │ │ │ │
│ │Lucrări de barare│ │bazinului < │ │ │ │
│ │transversale │ │1000 kmp │ │ │ │
│ │a) baraje, │ │(km) │ │ │ │
│ │deversoare, │ ├────────────┼────┼─────┼──────┤
│1 │praguri de fund │ │Lungimea pe │ │ │ │
│ │ │Schimbarea │care se │ │ │ │
│ │ │categoriei din│manifestă │ │ │ │
│ │ │râu în lac │impactul │ │ │ │
│ │ │ │bararii: │ │ │ │
│ │ │ │pentru │< 1 │1-2 │> 2 │
│ │ │ │râurile cu │ │ │ │
│ │ │ │suprafaţa │ │ │ │
│ │ │ │bazinului > │ │ │ │
│ │ │ │1000 kmp │ │ │ │
│ │ │ │(km) │ │ │ │
│ │ │ ├────────────┼────┼─────┼──────┤
│ │ │ │lungime râu,│ │ │ │
│ │ │ │regim lentic│ │ │ │
│ │ │ │/lungime │< 20│20-50│> 50 │
│ │ │ │totală corp │ │ │ │
│ │ │ │(%) │ │ │ │
│ ├─────────────────┼──────────────┼────────────┼────┼─────┼──────┤
│ │b) lacuri de │Asupra │Debitul │ │ │ │
│ │acumulare - │curgerii │minim în │> │100- │< 50 │
│ │evacuare unde │minime şi │albie/Q *1) │100 │50 │ │
│ │pulsatorii │biotei │(%) │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┼────┼─────┼──────┤
│ │ │Asupra │Gradientul │ │ │ │
│ │ │regimului │(des) │ │ │ │
│ │ │hidrologic, │creşterii │< 50│50- │> 100 │
│ │ │stabilităţii │nivelului │ │100 │ │
│ │ │albiei şi │apei(cm)/oră│ │ │ │
│ │ │florei │ │ │ │ │
│ │Lucrări în lungul├──────────────┼────────────┼────┼─────┼──────┤
│ │râului │ │Lungime │ │ │ │
│ │a) diguri, │Asupra │diguri/ │< 30│30-70│> 70 │
│ │amenajări │conectivităţii│Lungime corp│ │ │ │
│ │agricole, │laterale, │de apă (%) │ │ │ │
│ │piscicole etc. │vegetaţiei din├────────────┼────┼─────┼──────┤
│ │ │lunca │Suprafaţa │ │ │ │
│ │ │inundabilă şi │afectată/ │ │ │ │
│2 │ │zonelor de │suprafaţa │< 30│30-70│> 70 │
│ │ │reproducere │luncii │ │ │ │
│ │ │ │inudabile │ │ │ │
│ │ │ │(%) │ │ │ │
│ ├─────────────────┼──────────────┼────────────┼────┼─────┼──────┤
│ │ │ │Coeficient │< │0,1- │ │
│ │ │Asupra │de meandrare│0,1 │0,3 │> 0,3 │
│ │b) Lucrări de │profilului │(Ks1/Ks2)*2)│ │ │ │
│ │regularizare şi │longitudinal ├────────────┼────┼─────┼──────┤
│ │consolidare │al râului, │Lungime │ │ │ │
│ │maluri, tăieri de│structurii │lucrare de │ │ │ │
│ │meandre │substratului │regularizare│< 30│30-70│> 70 │
│ │ │şi biotei │/Lungime │ │ │ │
│ │ │ │corp de apă │ │ │ │
│ │ │ │(%) │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┼────┼─────┼──────┤
│ │ │Asupra │Lăţimea │ │ │ │
│ │ │stabilităţii │senalului │ │ │ │
│3 │Senale navigabile│albiei şi │(dragat)/ │< 30│30-70│> 70 │
│ │ │biotei │Lăţimea │ │ │ │
│ │ │ │albiei (%) │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────────────┼────────────┼────┼─────┼──────┤
│ │ │ │Debitul │ │ │ │
│ │ │Asupra │prelevat sau│ │ │ │
│ │Prize de apă, │curgerii │restituit/ │ │ │ │
│ │restitutii, │minime, │Debitul │< 30│30-50│> 50 │
│4 │folosinţe │stabilităţii │mediu │ │ │ │
│ │(evacuari), │albiei şi │multianual │ │ │ │
│ │derivaţii │biotei │(%) │ │ │ │
│ │ │ ├────────────┼────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────────┴──────────────┴────────────┴────┴─────┴──────┘

        Note explicative
        Referitor la criteriul 1b
    1. Q* = Q95% (mc/s)+ 0,1 pentru Q95% > 200 l/s; Q* = 1,25 x Q95% (mc/s)+0,05 pentru Q95% < 200 l/s; pentru bazine cu suprafaţă < 3000 kmp. Dacă suprafaţa bazinului > 3000 kmp se vor considera debitele de servitute menţionate în regulamentele de exploatare ale acumulărilor. Pentru bazine având Q95% < 0,1 mc/s Q*=1,1* Q95%; Q95% - debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95% (mc/s)
        În cazul în care nu se deţin informaţii privind regimul undelor pulsatorii, acestea fiind în general evaluate după punerea în funcţiune a acumulării, respectiv a realizării graficului dispecer
        se va folosi primul criteriu de la 1b, respectiv raportul de debite Qmin

┌────┬─────────────────┬──────┬──────────┬─────────────────┐
│ │Construcţii │ │Parametrii│Intensitatea │
│Nr. │hidrotehnice │Efecte│ce │presiunii │
│crt.│(alterări │ │reflectă ├────┬─────┬──────┤
│ │hidromorfologice)│ │presiunea │mică│medie│severă│
└────┴─────────────────┴──────┴──────────┴────┴─────┴──────┘

    albie/Q*

        Referitor la criteriul 2b
    2. În completarea criteriilor privind presiunile hidromorfologice pentru care se impune analiza dpdv al Art 4.7 se propune coeficientul de meandrare, respective coeficientul de sinuozitate a râului
        Coeficientul de meandrare sau coeficientul de sinuozitate (Ks) este raportul dintre lungimea în linie dreaptă şi lungimea reală a unui sector de râu pe care s-a realizat lucrarea de investiţie.
        Ks = L / D
        unde L - lungimea reală (sinuoasă), iar D - lungimea în linie dreaptă pe sectorul de râu pe care s-a realizat lucrarea de investiţie.
        Astfel:
    K(s1) = L/D = 1 (L = D, pentru sector de râu neamenajat)
    K(s2) = L/D (> 1 pentru sector de râu amenajat)

        Pentru determinarea/delimitarea criteriului legat de intensitatea presiunii se va calcula raportul
    K(s1)/K(s2)
 (a se vedea imaginea asociată)

    Dacă:
    K(s1)/K(s2) > 0,3 atunci Presiunea de intensitate mare
    K(s1)/K(s2) = 0,1 - 0,3 Presiunea este de intensitate medie
    K(s1)/K(s2) < 0,1 Presiunea este de intensitate mică

        În cazul în care nu se deţin informaţii precise/detaliate privind localizarea tăierii de cot (respectiv parametrii de capăt, lungimea pe care se realizează tăierea de coturi, aceste informaţii

┌────┬─────────────────┬──────┬──────────┬─────────────────┐
│ │Construcţii │ │Parametrii│Intensitatea │
│Nr. │hidrotehnice │Efecte│ce │presiunii │
│crt.│(alterări │ │reflectă ├────┬─────┬──────┤
│ │hidromorfologice)│ │presiunea │mică│medie│severă│
└────┴─────────────────┴──────┴──────────┴────┴─────┴──────┘

        fiind în general prinse în Proiectul Tehnic de Execuţie.
        ce se realizează după aprobarea investiţiei se poate face o analiză calitativă pe baza informaţiilor din teren
        Analizând Lucrările din PMRI la nivelul ABA-urilor nu se regăsesc decât un număr de 2 Lucrări de acest tip
    Exemplu: În cadrul Lucrării sunt prevăzute tăieri de cot pârâu Hotari,
        L = 0,360 km, în zona sat Humoreni
        se cunoaşte profilul longitudinal al pârâului în zona citată (nr coturi, configuraţie)
        se poate realiza o analiză calitativă plecând de la lungimea Lucrării (L = 0,36 Km), poziţionând pe profil această lungime în zona cu coturi se poate estima această analiză în situaţia cea mai defavorabilă. Dacă se consideră necesar considerându-se că tăierile de cot afectează în mod semnificativ cursul natural se vor solicita prin ANAR informaţii suplimentare la INHGA.




    2. ETAPE PROCEDURALE PENTRU EVALUAREA IMPACTULUI PROIECTELOR ASUPRA STĂRII CORPURILOR DE APĂ
     Etapele procedurale propuse au la baza prevederile Directivei Cadru Apă, Ghidul nr. 36
     Excepţii de la obiectivele de mediu în temeiul Art. 4 (7), Anexa nr. 10.2 la Planul Naţional de management actualizat, Instrumentul privitor la liste de verificare a proiectelor conform prevederilor Directivei Cadru Apă (elaborat de Jaspers, varianta iulie 2018), Legii nr. 243 din 30 octombrie 2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2017 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996 şi a Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
        Etapele procedurale pentru evaluarea impactului asupra corpurilor de apă se derulează în paralel cu etapa de încadrare a proiectului din cadrul procedurii privind evaluarea impactului asupra mediului.

┌────┬────────────────┬────────────────┐
│ │Etape procedura │ │
│ │Evaluarea │ │
│ │Impactului │ │
│ │asupra mediului │Etape procedura │
│ │conform Legii │de evaluare a │
│Nr. │nr. 292/2018 │impactului │
│crt.│privind │asupra │
│ │evaluarea │corpurilor de │
│ │impactului │apă - propunere │
│ │anumitor │ │
│ │proiecte publice│ │
│ │şi private │ │
│ │asupra mediului │ │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│1. │Etapa iniţială │ │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │În termen de 15 │ │
│ │zile de la │ │
│ │primirea │ │
│ │notificării, │ │
│ │autoritatea │ │
│ │competenta │ │
│ │pentru protecţia│ │
│ │mediului │ │
│ │informează │ │
│ │titularul, în │Autoritatea │
│ │scris, cu │competentă în │
│ │privire la │domeniul │
│ │decizia privind │gospodăririi │
│ │necesitatea │apelor │
│ │demarării │informează, în │
│ │procedurii de │termen de maxim │
│ │evaluare a │5 zile, │
│ │impactului │autoritatea │
│ │asupra mediului,│competentă │
│ │prin depunerea │pentru protecţia│
│ │memoriului de │mediului despre │
│ │prezentare, │depunerea │
│ │conform │solicitării de │
│ │modelului din │emitere a │
│ │anexa nr. 5.D. │avizului de │
│ │Decizia etapei │gospodărire a │
│ │de evaluare │apelor pentru │
│ │iniţială conţine│proiect. │
│ │obligaţia │ │
│ │titularului de a│ │
│ │solicita avizul │ │
│ │de gospodărire a│ │
│ │apelor la │ │
│ │autoritatea │ │
│ │competentă în │ │
│ │domeniul │ │
│ │gospodăririi │ │
│ │apelor. │ │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Etapa de │ │
│2. │încadrare a │ │
│ │proiectului │ │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │în termen de │
│ │ │maxim 20 de zile│
│ │ │de la data │
│ │ │depunerii │
│ │ │solicitării de │
│ │ │emitere a │
│ │ │avizului de │
│ │ │gospodărire a │
│ │ │apelor, │
│ │ │autoritatea │
│ │ │competenta │
│ │ │pentru │
│ │ │gospodărirea │
│ │ │apelor ia │
│ │ │decizia │
│ │ │justificata │
│ │ │privind │
│ │ │necesitatea sau │
│ │ │nu a elaborării │
│ │ │studiului de │
│ │ │evaluare a │
│ │ │impactului │
│ │ │asupra │
│ │ │corpurilor de │
│ │ │apă, după caz, │
│ │ │parcurgând │
│ │ │etapele V.2.1. │
│ │ │si V.2.2. de mai│
│ │ │jos │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Autoritatea │ │
│ │competentă │ │
│ │pentru protecţia│ │
│ │mediului ia │ │
│ │decizia etapei │ │
│ │de încadrare cât│ │
│ │mai rapid │ │
│ │posibil şi în │ │
│ │termen de cel │ │
│ │mult 90 de zile │ │
│ │de la data │ │
│ │primirii tuturor│ │
│ │informaţiilor │ │
│ │necesare din │ │
│ │partea │ │
│ │titularului, cu │ │
│ │efectuarea │ │
│ │evaluării │ │
│ │impactului │ │
│ │asupra mediului │ │
│ │şi a evaluării │ │
│ │impactului │ │
│ │asupra │ │
│ │corpurilor de │ │
│ │apă pentru │ │
│ │proiectele cu │ │
│ │impact │ │
│ │semnificativ │ │
│ │asupra │ │
│ │corpurilor de │ │
│ │apă. │ │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Publicul │ │
│ │interesat poate │ │
│ │înainta │ │
│ │comentarii / │ │
│ │observaţii la │ │
│ │proiectul │ │
│ │deciziei etapei │ │
│ │de încadrare în │ │
│ │termen de 10 │ │
│ │zile de la data │ │
│ │afişării │ │
│ │anunţului pe │ │
│ │pagina de │ │
│ │internet a │ │
│ │autorităţii │ │
│ │competente │ │
│ │pentru protecţia│ │
│ │mediului │ │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │În termen de 10 │ │
│ │zile de la │ │
│ │primirea │ │
│ │comentariilor/ │ │
│ │observaţiilor │ │
│ │justificate ale │ │
│ │publicului │ │
│ │interesat la │ │
│ │proiectul │ │
│ │deciziei etapei │ │
│ │de încadrare, │ │
│ │autoritatea │ │
│ │competentă │ │
│ │pentru protecţia│ │
│ │mediului invită │ │
│ │membrii comisiei│ │
│ │de analiză │ │
│ │tehnică să │ │
│ │participe la │ │
│ │adoptarea │ │
│ │deciziei finale │ │
│ │a etapei de │ │
│ │încadrare. │ │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Etapa de │ │
│ │definire a │ │
│ │domeniului │ │
│3. │evaluării şi de │ │
│ │realizare a │ │
│ │raportului │ │
│ │privind impactul│ │
│ │asupra mediului │ │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │autoritatea │ │
│ │competentă │ │
│ │pentru protecţia│ │
│ │mediului │ │
│ │derulează etapa │ │
│ │de definire a │ │
│ │domeniului │ │
│ │evaluării: │ │
│ │- transmite, în │ │
│ │format │ │
│ │electronic, │ │
│ │membrilor │ │
│ │comisiei de │ │
│ │analiză tehnică │ │
│ │documentele şi │ │
│ │informaţiile │ │
│ │depuse de │ │
│ │titular, │ │
│ │menţionând │ │
│ │termenul de │ │
│ │maxim 10 zile │ │
│ │pentru primirea │ │
│ │observaţiilor │ │
│ │acestora │ │
│ │- analizează │ │
│ │documentele şi │ │
│ │informaţiile │ │
│ │depuse de │ │
│ │titular, precum │ │
│ │şi propunerile │ │
│ │publicului │ │
│ │interesat cu │ │
│ │privire la │ │
│ │conţinutul │ │
│ │raportului │ │
│ │privind impactul│ │
│ │asupra mediului,│ │
│ │primate în scris│ │
│ │în termen de 20 │ │
│ │zile de la │ │
│ │publicarea pe │ │
│ │pagina de │studiul de │
│ │internet a │evaluare a │
│ │memoriului de │impactului │
│ │prezentare │asupra │
│ │- redactează şi │corpurilor de │
│ │transmite │apă se va │
│ │titularului │realiza │
│ │îndrumarul │parcurgand │
│ │privind │etapele 2.3. si │
│ │problemele de │2.4. de mai jos │
│ │mediu care │ │
│ │trebuie │ │
│ │analizate în │ │
│ │raportul privind│ │
│ │impactul asupra │ │
│ │mediului, în │ │
│ │studiul de │ │
│ │evaluare │ │
│ │adecvată şi în │ │
│ │studiul de │ │
│ │evaluare a │ │
│ │impactului │ │
│ │asupra │ │
│ │corpurilor de │ │
│ │apă, după caz │ │
│ │- Pentru │ │
│ │proiectele │ │
│ │pentru care s-a │ │
│ │decis efectuarea│ │
│ │studiului de │ │
│ │evaluare a │ │
│ │impactului │ │
│ │asupra │ │
│ │corpurilor de │ │
│ │apă în │ │
│ │conformitate cu │ │
│ │legislaţia │ │
│ │specifică din │ │
│ │domeniu, │ │
│ │îndrumarul │ │
│ │conţine această │ │
│ │solicitare, │ │
│ │precum şi alte │ │
│ │aspecte │ │
│ │relevante │ │
│ │stabilite de │ │
│ │către │ │
│ │autoritatea │ │
│ │competentă în │ │
│ │domeniul │ │
│ │gospodăririi │ │
│ │apelor │ │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Titularul │
│ │ │proiectului │
│ │ │înaintează │
│ │ │autorităţii │
│ │ │competente │
│ │ │pentru protecţia│
│ │ │mediului studiul│
│ │ │de evaluare a │
│ │ │impactului │
│ │ │asupra │
│ │ │corpurilor de │
│ │ │apă, întocmit │
│ │ │conform │
│ │ │legislaţiei │
│ │ │specifice în │
│ │ │vigoare, iar │
│ │ │Raportul privind│
│ │ │impactul asupra │
│ │ │mediului se │
│ │ │realizează pe │
│ │ │baza │
│ │ │informaţiilor şi│
│ │ │concluziilor │
│ │ │rezultate, după │
│ │ │caz, din studiul│
│ │ │de evaluare │
│ │ │adecvată, │
│ │ │studiul de │
│ │ │evaluare a │
│ │ │impactului │
│ │ │asupra │
│ │ │corpurilor de │
│ │ │apă şi politica │
│ │ │de prevenire a │
│ │ │accidentelor │
│ │ │majore sau │
│ │ │raportul de │
│ │ │securitate │
└────┴────────────────┴────────────────┘

    2.1. Etapa iniţială
        Etapa iniţială va oferi o sinteză a datelor referitoare la proiect, a corpurilor de apă pe care se află amplasată proiectul şi a zonelor protejate. Etapa iniţială demarată odată cu depunerea solicitării de emitere a avizului de gospodărire a apelor de către titularul proiect.
        Elaboratorul atestat va furniza următoarele informaţii:
    A. Date generale
    1. Titularul proiectului
    2. Beneficiarul proiectului
    3. Proiectantul general
    4. Proiectantul de specialitate
    5. Elaboratorul studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă
        Se vor menţiona următoarele date: denumire completă, adrese, telefon, fax pentru titular şi beneficiar, cod CAEN, CUI pentru elaboratorul atestat (se anexează certificarea).

    B. Date despre proiect
    1. Denumirea completă a proiectului (conform certificatului de urbanism)
    2. Localizarea proiectului: localitate sau localitate apropiată, judeţ, coordonate STEREO 70, codul cadastral şi denumire curs de apă, cod şi denumire corp de apă*1) pe care se amplasează proiectul
    *1) Se au în vedere/prezintă toate corpurile de apă de suprafaţă şi subterane pe care se amplasează proiectul: datele privind codul şi denumirea corpurilor de apă se preiau din planurile de management ale bazinelor/spaţiilor hidrografice aprobate prin H.G. 859/2016 sau pot fi furnizate de către autoritatea competentă de gospodărire a apelor;

    3. Descrierea lucrărilor propuse (în sinteză).
    4. Lista zonelor protejate*2) aferente fiecărui corp de apă pe care se va amplasa proiectul, dacă este cazul.
    *2) Informaţiile pot fi furnizate de Administraţiile Bazinale de Apă.


    C. Date despre corpul de apă posibil a fi afectat de proiect:
    1. Identificarea corpului de apă (cod, denumire) potenţial a fi afectat de proiect*3).
    *3) Pot fi corpurile de apă pe care este localizat proiectul, dar pot fi şi alte corpuri de apă (ex. corpuri de apă amonte/aval, alte corpuri de apă subterană). Informaţiile de la pct. B şi C şi analizele de la pct. D şi E se completează pentru fiecare CA pe care se amplasează proiectul/identificat ca potenţial a fi afectat de proiect.

    2. Indicarea lungimii/suprafeţei corpului de apă identificat la pct. 1
    3. Indicarea categoriei, tipologiei şi stării*4) corpului de apă identificat la pct. 1; pentru corpurile de apă care nu au atins starea ecologică bună/potenţialul ecologic bun se vor menţiona motivele/cauzele care au condus la neatingerea obiectivelor de mediu*5). Includerea informaţiilor privind starea/calitatea zonelor protejate identificate la pct. B.4.
    *4) Pentru corpurile de apă de suprafaţă se vor indica starea (clasa) ecologică/potenţialul ecologic la nivel global şi la nivelul elementelor de calitate, precum şi starea chimică, iar pentru corpurile de apă subterane se vor indica starea cantitativă şi starea chimică. Informaţiile se preiau din planurile de management ale bazinelor/spaţiilor hidrografice aprobate prin H.G. şi pot fi furnizate de Administraţiile Bazinale de Apă.
    *5) Informaţiile se preiau din planurile de management ale bazinelor/spaţiilor hidrografice aprobate prin H.G. 859/2016.
     Pentru corpurile de apă monitorizate se vor indica şi informaţii actualizate privind starea*6) corpului de apă identificat la pct. 1.
    *6) Informaţiile se preiau din planurile de management ale bazinelor/spaţiilor hidrografice aprobate prin H.G. 859/2016.


    4. Menţionarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat la pct. 1*7) şi a obiectivelor zonelor protejate identificate la pct. B.4*8), cu precizarea excepţiilor aplicate şi a termenelor aferente, după caz.*9)
    *7) Prevăzute în planurile de management ale bazinelor/spaţiilor hidrografice aprobate prin H.G. 859/2016.
    *8) Prevăzute în planurile de management aprobate, sau pe baza unor măsuri de protecţie specifice stabilite pentru zona/zonele protejate.
    *9) Informaţiile de la punctul C.4 referitoare la ariile naturale protejate se pot prelua de la Ministerul Mediului, Direcţia de Biodiversitate.

    5. Menţionarea măsurilor şi a termenelor de implementare pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat la pct. 1*10).
    *10) Informaţiile de la punctele C1-5 pot fi furnizate de Administraţiile Bazinale de Apă.

    6. Programul de monitorizare a impactului proiectului asupra corpurilor de apă identificate la pct. 1, inclusiv prezentarea propunerilor de secţiuni de monitorizare materializate pe plan
    7. Planuri
    - Plan de încadrare în zonă a lucrărilor propuse în proiect
    – Plan de ansamblu al lucrărilor propuse în proiect pe care să fie materializate corpurile de apă şi zonele protejate identificate
    – Planuri de situaţie şi profile transversale şi longitudinale ale obiectelor aferente proiectului




    2.2. Etapa de identificare a domeniului de aplicare
    1. Autoritatea competentă va proceda la completarea Tabelelor III.2-1.1 - III.2-1.5 în funcţie de categoria de Corp de Apă) privind mecanismul cauză - efect pentru fiecare corp de apă identificat la pct. 1 cu DA/NU/INCERT şi justificarea fiecărui răspuns.
        Pentru elementele de calitate pentru care nu a fost identificat niciun mecanism cauzal posibil, nu este necesară evaluarea ulterioară.
        Analiza continuă numai pentru elementul de calitate/ elementele de calitate potenţial a fi afectate (cele cu răspuns DA/INCERT).

    2. Completarea Tabelelor III.2-2.1 - III.2-2.5 în funcţie de categoria CA) privind conformarea cu cerinţele Legii apelor.
        Justificarea detaliată a fiecărui răspuns completat cu DA/INCERT.

        Notă:
    1. Tabelele III.2-1.1 - III.2-1.5 şi III.2-2.1 - III.2-2.5 se vor completa având în vedere soluţia constructivă (inclusiv măsurile de atenuare prevăzute în proiect, dacă este cazul)
    2. Tabelele III.2-I.1 - III.2-I.5 şi 111.2-2.1 -III.2-2.5 se preiau pentru fiecare categorie de corp de apă (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, subterane)
    3. Metodologiile de evaluare a elementelor de calitate sunt anexe la H.G. nr. 859/2016 şi se află publicate pe site-ul www.rowater.ro.

        Această etapă va oferi o sinteză informaţiilor completate în tabelele III.2-2.1 - III.2-2.5 şi va sta la baza elaborării etapei următoare, de analiză a impactului proiectului asupra corpului de apă şi zonelor protejate

    2.3. Etapa de analiză a impactului proiectului asupra corpului de apă şi zonelor protejate
    1. Detalierea analizei în baza informaţiilor (răspunsuri completate cu NU sau INCERT) din tabelele III.2-2.1 - III.2-2.5 completat în cadrul punctului 2 al sub-capitolului III.2.2 de mai sus şi stabilirea dacă:
    - proiectul prezintă riscul apariţiei de efecte, respectiv riscul deteriorării stării corpului de apă identificat la punctul 1, la nivel de element de calitate
    – proiectul prezintă riscul apariţiei de efecte, respectiv poate împiedica îmbunătăţirea stării corpului de apă identificat la punctul 1, la nivel de element de calitate
    – proiectul prezintă riscul apariţiei de efecte, respectiv poate împiedica atingerea obiectivelor relevante pentru zonele protejate

    2. Evaluarea impactului cumulat al proiectului cu proiectele pe ape sau în legătură cu apele autorizate/în curs de autorizare/avizate/în curs de avizare/ planificate pe care se va amplasa proiectul asupra corpurilor de apă identificate la pct. 1; aceasta evaluare se va efectua prin realizarea unei analize determinată de informaţiile obţinute prin completarea Tabelelor III.2-3.1 - III.2-3.5 şi III.2-4.1 - III.2-4.5.
    3. Formularea concluziilor.
    4. Identificarea şi stabilirea de măsuri suplimentare*11) practice/ realizabile de atenuare/ reducere a impactului, inclusiv a impactului cumulat dacă este cazul şi reluarea analizei de la punctul 2 din etapa de identificare a domeniului de aplicare (2.2) până la punctul 3 din etapa de analiză a impactului proiectului asupra corpului de apă şi zonelor protejate (2.3). Măsurile suplimentare de atenuare/reducere sunt identificate de către titularul proiectului, prin echipa de experţi, iar în urma analizei acestora de către autorităţi în cadrul procesului de reglementare sunt stabilite, după caz, măsuri suplimentare care sunt ulterior incluse în actul de reglementare.
    *11) Măsuri de atenuare în plus/suplimentare faţă de măsurile de atenuare prevăzute în proiect (integrate în soluţia constructivă a proiectului).
        Tabel sintetic

┌─────────────────────────┬────────────┐
│Element de calitate/ │Măsură │
│indicator (parametru) de │suplimentară│
│calitate │propusă │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ │ │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ │ │
└─────────────────────────┴────────────┘



        În cadrul acestei etape se va stabili nivelul impactului, inclusiv a impactului cumulat, durata acestuia, precum şi dacă acesta conduce la deteriorarea stării corpului de apă.
        Dacă proiectul conduce la deteriorarea stării corpului de apă se va trece la analiza aplicării art. 2^7 din Legea apelor (etapa Analizei aplicării articolului 2^7 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare).

    2.4. Etapa Analizei aplicării articolului 2^7 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare
        Cerinţe/condiţii de aplicare a art. 2^7:
    a) Deservirea folosinţelor beneficiare care a condus la acele modificări sau alterări ale corpurilor de apă, nu poate fi realizată, din motive de fezabilitate tehnică sau din cauza costurilor disproporţionate, prin alte mijloace care simt o opţiune semnificativ mai bună din punct de vedere al protecţiei mediului. Fundamentare.
    b) Sunt luate toate măsurile pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpurilor de apă ? Justificare.
    c) Motivele acestor modificări sau alterări sunt de interes public deosebit şi/sau beneficiile aduse mediului sau societăţii de realizarea obiectivelor prevăzute la art. 2^7 alin. (1) şi alin. (2) din Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare sunt depăşite de beneficiile noilor modificări sau alterări aduse sănătăţii umane, menţinerii siguranţei populaţiei sau dezvoltării durabile. Justificare.

        Dacă proiectul îndeplineşte condiţiile pentru aplicarea 2^7, se va verifica şi îndeplinirea cerinţelor articolului 2^9.
        Dacă nu se îndeplinesc toate condiţiile pentru aplicarea art. 2^7, proiectul nu se va continua.
        Tabelele menţionate mai sus sunt prezentate în continuare, astfel:
    - Tabele III.2-1.1 - III.2-1.5 privind mecanismul cauză - efect pentru fiecare corp de apă identificat, în funcţie de categoria de Corp de Apă
    – Tabele III.2-2.1 - III.2-2.5 privind conformarea cu cerinţele Legii apelor, în funcţie de categoria de Corp de Apă
    – Tabele III.2-3.1 - III.2-3.5 privind mecanismul cauză - efect pentru fiecare corp de apă identificat - Impact cumulat
    – Tabele III.2-4.1 - III.2-4.5 privind conformarea cu cerinţele Legii apelor - Impact cumulat

    Tabelul III.2-1.1 - Mecanisme cauză - efect de evaluare a respectării cerinţelor Legii Apelor (Râuri)

┌──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┐
│ │Există │ │Există │ │
│ │un │ │un │ │
│ │mecanism│Justificare│mecanism│Justificare│
│Elementele de │cauzal │pentru un │cauzal │pentru un │
│calitate şi │pentru │efect │pentru │efect │
│indicatorii │un efect│direct │un efect│indirect │
│(parametrii) │direct │asupra ...?│indirect│asupra ...?│
│de calitate*) │asupra │*1) │asupra ?│*2) │
│ │...?*1) │ │*2) │ │
│ │(DA/NU/ │ │(DA/NU/ │ │
│ │INCERT) │ │INCERT) │ │
├──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elemente hidromorfologice │
├──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Regim │ │ │ │ │
│hidrologic: │ │ │ │ │
│cantitatea şi │ │ │ │ │
│dinamica │ │ │ │ │
│debitului │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Regim │ │ │ │ │
│hidrologic: │ │ │ │ │
│conectivitatea│ │ │ │ │
│cu apele │ │ │ │ │
│subterane │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Continuitatea │ │ │ │ │
│longitudinală │ │ │ │ │
│a râului │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Continuitatea │ │ │ │ │
│laterală a │ │ │ │ │
│râului │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│adâncime şi │ │ │ │ │
│lăţimea râului│ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura şi │ │ │ │ │
│substratul │ │ │ │ │
│patului albiei│ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura │ │ │ │ │
│zonei │ │ │ │ │
│ripariene │ │ │ │ │
├──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elemente fizico - chimice │
├──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│termice │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii de │ │ │ │ │
│oxigenare │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Salinitate │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Acidifiere │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│nutrienţilor │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│sintetici - │ │ │ │ │
│micropoluanţi │ │ │ │ │
│organici*3) │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│nesintetici - │ │ │ │ │
│metale*3) │ │ │ │ │
├──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elemente biologice de calitate*4) │
├──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Fitoplancton │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Fitobentos │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Macrofite │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Fauna │ │ │ │ │
│nevertebrată │ │ │ │ │
│bentică │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Fauna │ │ │ │ │
│piscicolă │ │ │ │ │
├──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Starea chimică │
├──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritare │ │ │ │ │
│(vezi Tabelul │ │ │ │ │
│III.2) │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritar │ │ │ │ │
│periculoase │ │ │ │ │
│(Tabelul │ │ │ │ │
│III.2) │ │ │ │ │
├──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea Apelor) │
├──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│(... enumeraţi│ │ │ │ │
│toate zonele │ │ │ │ │
│protejate │ │ │ │ │
│importante) │ │ │ │ │
└──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┘

        *1) Nivelul sau semnificaţia oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.
        *2) Reţineţi! Un posibil efect asupra unui parametru hidromorfologic sau fizico - chimic are adesea consecinţe pentru unul sau mai multe elemente biologice de calitate. Nivelul sau semnificaţia oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.
    *3) Se vor avea în vedere, în special, poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici) identificaţi la nivel Naţional şi utilizaţi în evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă - râuri (Cu, Zn, As, Cr, PCB (suma de 7), xileni, toluen, acenaften, fenoli, detergenţi sintetici şi cianuri totale).
    *4) Se vor avea în vedere elementele de calitate biologice relevante pentru tipologia corpului de apă.
    *) Elementele de calitate şi indicatorii de calitate: conform Legii Apelor, Anexa 1^1, pct. 1.1 coroborat cu H.G. 859/2016.

    Tabelul III.2-1.2 - Mecanisme cauză - efect de evaluare a respectării cerinţelor Legii Apelor (Lacuri)

┌──────────────┬──────────┬───────────┬────────┬───────────┐
│ │Există un │ │1Există │ │
│ │mecanism │ │un │ │
│Elementele de │cauzal │Justificare│mecanism│Justificare│
│calitate şi │pentru un │pentru un │cauzal │pentru un │
│indicatorii de│efect │efect │pentru │efect │
│calitate │direct │direct │un efect│indirect │
│conform Legii │asupra...?│asupra ...?│indirect│asupra ...?│
│Apelor │*1) │*1) │asupra │*2) │
│ │(DA/NU/ │ │...?*2) │ │
│ │INCERT) │ │(DA/NU/ │ │
│ │ │ │INCERT) │ │
├──────────────┴──────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elemente hidromorfologice │
├──────────────┬──────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Regim │ │ │ │ │
│hidrologic: │ │ │ │ │
│cantitatea şi │ │ │ │ │
│dinamica │ │ │ │ │
│debitului │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│hidrologic: │ │ │ │ │
│timpul de │ │ │ │ │
│retenţie │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│hidrologic: │ │ │ │ │
│conectivitatea│ │ │ │ │
│cu apele │ │ │ │ │
│subterane │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│adâncimea │ │ │ │ │
│lacului │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│cantitate, │ │ │ │ │
│structură, │ │ │ │ │
│substrat │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura │ │ │ │ │
│malului │ │ │ │ │
├──────────────┴──────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elemente fizico - chimice │
├──────────────┬──────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Transparenţă │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│termice │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii de │ │ │ │ │
│oxigenare │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Salinitate │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Acidifiere │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│nutrienţilor │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│sintetici - │ │ │ │ │
│micropoluanţi │ │ │ │ │
│organici*3) │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│nesintetici - │ │ │ │ │
│metale*3) │ │ │ │ │
├──────────────┴──────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elemente biologice de calitate │
├──────────────┬──────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Fitoplancton │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Fitobentos │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Macrofite │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Fauna │ │ │ │ │
│nevertebrată │ │ │ │ │
│bentică*4) │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Fauna │ │ │ │ │
│piscicolă │ │ │ │ │
├──────────────┴──────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Starea chimică │
├──────────────┬──────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritare │ │ │ │ │
│(vezi Tabelul │ │ │ │ │
│III.2) │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritar │ │ │ │ │
│periculoase │ │ │ │ │
│(Tabelul │ │ │ │ │
│III.2) │ │ │ │ │
├──────────────┴──────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea Apelor) │
├──────────────┬──────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│(... enumeraţi│ │ │ │ │
│toate zonele │ │ │ │ │
│protejate │ │ │ │ │
│importante) │ │ │ │ │
└──────────────┴──────────┴───────────┴────────┴───────────┘

        *1) Nivelul sau semnificaţia oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.
        *2) Reţineţi! Un posibil efect asupra unui parametru hidromorfologic sau fizico - chimic are adesea consecinţe pentru unul sau mai multe elemente biologice de calitate. Nivelul sau semnificaţia oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.
    *3) Se vor avea în vedere, în special, poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici) identificaţi la nivel Naţional şi utilizaţi în evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă - lacuri natural şi de acumulare (Cu, Zn, As, Cr, PCB (suma de 7), xileni, toluen, acenaften, fenoli, detergenţi sintetici şi cianuri totale).
    *4) Nereprezentativ pentru corpurile de apă puternic modificate - lacuri de acumulare.

    Tabelul III.2-1.3 - Mecanisme cauză efect de evaluare a respectării cerinţelor Legii Apelor (Apele tranzitorii)

┌──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┐
│ │Există │ │Există │ │
│ │un │ │un │ │
│Elementele de │mecanism│Justificare│mecanism│Justificare│
│calitate şi │cauzal │pentru un │cauzal │pentru un │
│indicatorii de│pentru │efect │pentru │efect │
│calitate │un efect│direct │un efect│indirect │
│conform Legii │direct │asupra ...?│indirect│asupra ...?│
│Apelor │asupra │*1) │asupra │*2) │
│ │...?*1) │ │...?*2) │ │
│ │(DA/NU/ │ │(DA/NU/ │ │
│ │INCERT) │ │INCERT) │ │
├──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elemente hidromorfologice │
├──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│variaţia în │ │ │ │ │
│adâncime │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│cantitatea, │ │ │ │ │
│structura şi │ │ │ │ │
│substratul │ │ │ │ │
│patului │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura │ │ │ │ │
│zonei │ │ │ │ │
│delimitate de │ │ │ │ │
│maree │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│mareelor: │ │ │ │ │
│debitul de apă│ │ │ │ │
│dulce │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│mareelor: │ │ │ │ │
│expunerea la │ │ │ │ │
│valuri │ │ │ │ │
├──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elemente fizico - chimice │
├──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Transparenţă │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│termice │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii de │ │ │ │ │
│oxigenare │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Salinitate │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Acidifiere │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│nutrienţilor │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│sintetici - │ │ │ │ │
│micropoluanţi │ │ │ │ │
│organici*3) │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│nesintetici - │ │ │ │ │
│metale*3) │ │ │ │ │
├──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elementele biologice de calitate │
├──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Fitoplancton │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Macroalge*4) │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Angiosperme*4)│ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Fauna │ │ │ │ │
│nevertebrată │ │ │ │ │
│bentică │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Faună │ │ │ │ │
│piscicolă │ │ │ │ │
├──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Starea chimică │
├──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritare │ │ │ │ │
│(vezi Tabelul │ │ │ │ │
│III.2) │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritar │ │ │ │ │
│periculoase │ │ │ │ │
│(Tabelul │ │ │ │ │
│III.2) │ │ │ │ │
├──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea Apelor) │
├──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│(... enumeraţi│ │ │ │ │
│toate zonele │ │ │ │ │
│protejate │ │ │ │ │
│importante) │ │ │ │ │
└──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┘

        *1) Nivelul sau semnificaţia oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.
        *2) Reţineţi! Un posibil efect asupra unui parametru hidromorfologic sau fizico - chimic are adesea consecinţe pentru unul sau mai multe elemente biologice de calitate. Nivelul sau semnificaţia oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.
    *3) Se vor avea în vedere, în special, poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici) identificaţi la nivel Naţional şi utilizaţi în evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă - ape tranzitorii (Cu, Cr, Hidrocarburi totale).
    *4) Nereprezentativ pentru corpurile de apă tranzitorii.

    Tabelul III.2-1.4 - Mecanisme cauză - efect de evaluare a respectării cerinţelor Legii Apelor (Ape costiere)

┌─────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┐
│ │Există │ │Există │ │
│ │un │ │un │ │
│Elementele de│mecanism│Justificare│mecanism│Justificare│
│calitate şi │cauzal │pentru un │cauzal │pentru un │
│indicatorii │pentru │efect │pentru │efect │
│de calitate │un efect│direct │un efect│indirect │
│conform Legii│direct │asupra ...?│indirect│asupra ...?│
│Apelor │asupra │*1) │asupra │*2) │
│ │...?*1) │ │...?*2) │ │
│ │(DA/NU/ │ │(DA/NU/ │ │
│ │INCERT) │ │INCERT) │ │
├─────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elemente hidromorfologice │
├─────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│variaţia │ │ │ │ │
│adâncimii │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura şi │ │ │ │ │
│substratul │ │ │ │ │
│patului de │ │ │ │ │
│coastă │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura │ │ │ │ │
│zonei │ │ │ │ │
│delimitate de│ │ │ │ │
│maree │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│mareelor: │ │ │ │ │
│direcţia │ │ │ │ │
│dominantă a │ │ │ │ │
│curenţilor │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│mareelor: │ │ │ │ │
│expunerea la │ │ │ │ │
│valuri │ │ │ │ │
├─────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elemente fizico - chimice │
├─────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Transparenţă │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│termice │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii de │ │ │ │ │
│oxigenare │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Salinitate │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Acidifiere │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│nutrienţilor │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│sintetici - │ │ │ │ │
│micropoluanţi│ │ │ │ │
│organici*3) │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│nesintetici -│ │ │ │ │
│metale*3) │ │ │ │ │
├─────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elementele biologice de calitate │
├─────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Fitoplancton │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Macroalge şi │ │ │ │ │
│Angiosperme │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Fauna │ │ │ │ │
│nevertebrată │ │ │ │ │
│bentică │ │ │ │ │
├─────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Starea chimică │
├─────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritare │ │ │ │ │
│(vezi Tabelul│ │ │ │ │
│III.2) │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritar │ │ │ │ │
│periculoase │ │ │ │ │
│(Tabelul │ │ │ │ │
│III.2) │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Zone │ │ │ │ │
│protejate │ │ │ │ │
│(vezi Anexa │ │ │ │ │
│nr. 1^2 din │ │ │ │ │
│Legea Apelor)│ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│(... │ │ │ │ │
│enumeraţi │ │ │ │ │
│toate zonele │ │ │ │ │
│protejate │ │ │ │ │
│importante) │ │ │ │ │
└─────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┘

        *1) Nivelul sau semnificaţia oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.
        *2) Reţineţi! Un posibil efect asupra unui parametru hidromorfologic sau fizico - chimic are adesea consecinţe pentru unul sau mai multe elemente biologice de calitate. Nivelul sau semnificaţia oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.
    *3) Se vor avea în vedere, în special, poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici) identificaţi la nivel Naţional şi utilizaţi în evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă - ape costiere (Cu, Cr, Hidrocarburi totale).

    Tabelul III.2-1.5 - Mecanisme cauză - efect de evaluare a respectării cerinţelor Legii Apelor (Ape subterane)

┌────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┐
│ │Există │ │Există │ │
│ │un │ │un │ │
│ │mecanism│Justificare│mecanism│Justificare│
│ │cauzal │pentru un │cauzal │pentru un │
│Parametrii │pentru │efect │pentru │efect │
│conform │un efect│direct │un efect│indirect │
│Legii Apelor│direct │asupra ...?│indirect│asupra ...?│
│ │asupra │*1) │asupra │*2) │
│ │...?*1) │ │...?*2) │ │
│ │(DA/NU/ │ │(DA/NU/ │ │
│ │INCERT) │ │INCERT) │ │
├────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Parametri cantitativi │
├────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Nivelul apei│ │ │ │ │
│subterane │ │ │ │ │
├────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Parametri calitativi │
├────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Cloruri │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Sulfaţi │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Oxigen │ │ │ │ │
│dizolvat │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│pH │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Nitraţi │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Amoniu │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Pesticide │ │ │ │ │
│(individual │ │ │ │ │
│şi total)*) │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Poluanţii şi│ │ │ │ │
│indicatorii │ │ │ │ │
│de poluare │ │ │ │ │
│ai apelor │ │ │ │ │
│subterane**)│ │ │ │ │
├────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea Apelor) │
├────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│(... │ │ │ │ │
│enumeraţi │ │ │ │ │
│toate zonele│ │ │ │ │
│protejate │ │ │ │ │
│importante) │ │ │ │ │
└────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┘

    *) Aşa cum sunt definite în H.G. 53 din 29 ianuarie 2009 (*actualizată*) pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării.
    **) Se vor avea în vedere, în special, cei pentru care sunt stabilite valori de prag în O.M. 621/2014.

    Tabelul III.2-2.1 - Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerinţelor Legii Apelor (Râuri)

┌────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┐
│În cadrul │ │ │ │ │
│fiecărui │ │ │Efectul va fi │ │
│rubrici, │Efectul │ │nesemnificativ│ │
│identificaţi │va fi │ │la nivelul │ │
│indicatorul │temporar?│Justificare│corpului de │Justificare│
│(parametrul) de │Da/Nu/ │ │apă? │ │
│calitate care ar│Incert │ │Da/Nu/Incert │ │
│putea fi afectat│ │ │ │ │
│de proiect │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Elemente hidromorfologice │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Regim │ │ │ │ │
│hidrologic: │ │ │ │ │
│cantitatea şi │ │ │ │ │
│dinamica │ │ │ │ │
│debitului │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Regim │ │ │ │ │
│hidrologic: │ │ │ │ │
│conectivitatea │ │ │ │ │
│cu apele │ │ │ │ │
│subterane │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Continuitatea │ │ │ │ │
│longitudinală a │ │ │ │ │
│râului │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Continuitatea │ │ │ │ │
│laterală a │ │ │ │ │
│râului │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│adâncime şi │ │ │ │ │
│lăţimea râului │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura şi │ │ │ │ │
│substratul │ │ │ │ │
│patului albiei │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura zonei │ │ │ │ │
│ripariene │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Elemente fizico - chimice │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│termice │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii de │ │ │ │ │
│oxigenare │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Salinitate │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Acidifiere │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│nutrienţilor │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│sintetici - │ │ │ │ │
│micropoluanţi │ │ │ │ │
│organici*3) │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│nesintetici - │ │ │ │ │
│metale*3) │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Elemente biologice de calitate │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Fitoplancton │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Fitobentos │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Macrofite │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Fauna │ │ │ │ │
│nevertebrată │ │ │ │ │
│bentică │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Fauna piscicolă │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Starea chimică │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritare (vezi│ │ │ │ │
│Tabelul III.2) │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritar │ │ │ │ │
│periculoase │ │ │ │ │
│(Tabelul III.2) │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Zone protejate │ │
│(vezi Anexa nr. │Ar putea fi compromisă starea zonelor protejate?│
│1^2 din Legea │Da/Nu/Incert │
│Apelor) │ │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Caracteristicile│ │
│zonei protejate │ │
│(1): │ │
├────────────────┤ │
│- │ │
├────────────────┤ │
│- │ │
├────────────────┤ │
│- │ │
├────────────────┤ │
│Caracteristicile│ │
│zonei protejate │ │
│(2): │ │
├────────────────┤ │
│- │ │
├────────────────┤ │
│- │ │
├────────────────┤ │
│- │ │
└────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘

    Pentru fiecare indicator de calitate (sub-element) în cazul căruia răspunsul este "nu" sau "incert", mergeţi la punctul 2.4.

    Tabelul III.2-2.2 - Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerinţelor Legii Apelor (Lacuri)

┌────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┐
│În cadrul │ │ │ │ │
│fiecărui │ │ │Efectul va fi │ │
│rubrici, │Efectul │ │nesemnificativ│ │
│identificaţi │va fi │ │la nivelul │ │
│indicatorul │temporar?│Justificare│corpului de │Justificare│
│(parametrul) de │Da/Nu/ │ │apă? │ │
│calitate care ar│Incert │ │Da/Nu/Incert │ │
│putea fi afectat│ │ │ │ │
│de proiect │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Elemente hidromorfologice │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Regim │ │ │ │ │
│hidrologic: │ │ │ │ │
│cantitatea şi │ │ │ │ │
│dinamica │ │ │ │ │
│debitului │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│hidrologic: │ │ │ │ │
│timpul de │ │ │ │ │
│retenţie │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│hidrologic: │ │ │ │ │
│conectivitatea │ │ │ │ │
│cu apele │ │ │ │ │
│subterane │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│adâncimea │ │ │ │ │
│lacului │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│cantitate, │ │ │ │ │
│structură, │ │ │ │ │
│substrat │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura │ │ │ │ │
│malului │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Elemente fizico - chimice │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Transparenţă │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│termice │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii de │ │ │ │ │
│oxigenare │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Salinitate │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Acidifiere │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│nutrienţilor │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│sintetici - │ │ │ │ │
│micropoluanţi │ │ │ │ │
│organici │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│nesintetici - │ │ │ │ │
│metale │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Elemente biologice de calitate │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Fitoplancton │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Fitobentos │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Macrofite │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Fauna │ │ │ │ │
│nevertebrată │ │ │ │ │
│bentică │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Fauna piscicolă │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Starea chimică │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritare (vezi│ │ │ │ │
│Tabelul III.2) │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritar │ │ │ │ │
│periculoase │ │ │ │ │
│(Tabelul III.2) │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Zone protejate │ │
│(vezi Anexa nr. │Ar putea fi compromisă starea zonelor protejate?│
│1^2 din Legea │Da/Nu/Incert │
│Apelor) │ │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Caracteristicile│ │
│zonei protejate │ │
│(1): │ │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│- │ │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│- │ │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│- │ │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Caracteristicile│ │
│zonei protejate │ │
│(2): │ │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│- │ │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│- │ │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│- │ │
└────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘

    Pentru fiecare indicator de calitate (sub-element) în cazul căruia răspunsul este "nu" sau "incert", mergeţi la punctul 2.4.

    Tabelul III.2-2.3 - Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerinţelor Legii Apelor (Ape tranzitorii)

┌────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┐
│În cadrul │ │ │ │ │
│fiecărui │ │ │Efectul va fi │ │
│rubrici, │Efectul │ │nesemnificativ│ │
│identificaţi │va fi │ │la nivelul │ │
│indicatorul │temporar?│Justificare│corpului de │Justificare│
│(parametrul) de │Da/Nu/ │ │apă? │ │
│calitate care ar│Incert │ │Da/Nu/Incert │ │
│putea fi afectat│ │ │ │ │
│de proiect │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Elemente hidromorfologice │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│variaţia în │ │ │ │ │
│adâncime │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│cantitatea, │ │ │ │ │
│structura şi │ │ │ │ │
│substratul │ │ │ │ │
│patului │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura zonei │ │ │ │ │
│delimitate de │ │ │ │ │
│maree │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│mareelor: │ │ │ │ │
│debitul de apă │ │ │ │ │
│dulce │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│mareelor: │ │ │ │ │
│expunerea la │ │ │ │ │
│valuri │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Elemente fizico - chimice │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Transparenţă │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│termice │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii de │ │ │ │ │
│oxigenare │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Salinitate │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Acidifiere │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│nutrienţilor │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│sintetici - │ │ │ │ │
│micropoluanţi │ │ │ │ │
│organici*3) │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│nesintetici - │ │ │ │ │
│metale*3) │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Elementele biologice de calitate │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Fitoplancton │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Macroalge │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Angiosperme │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Fauna │ │ │ │ │
│nevertebrată │ │ │ │ │
│bentică │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Faună piscicolă │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Starea chimică │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritare (vezi│ │ │ │ │
│Tabelul III.2) │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritar │ │ │ │ │
│periculoase │ │ │ │ │
│(Tabelul III.2) │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┼───────────┴──────────────┼───────────┤
│Zone protejate (vezi Anexa│Ar putea fi compromisă │ │
│nr. 1^2 din Legea Apelor) │starea zonelor protejate? │ │
│ │Da/Nu/Incert │ │
├────────────────┬─────────┼──────────────────────────┼───────────┤
│Caracteristicile│ │ │ │
│zonei protejate │ │ │ │
│(1): │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│Caracteristicile│ │ │ │
│zonei protejate │ │ │ │
│(2): │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
└────────────────┴─────────┴──────────────────────────┴───────────┘

    Pentru fiecare indicator de calitate (sub-element) în cazul căruia răspunsul este "nu" sau "incert", mergeţi la punctul 2.4.

    Tabelul III.2-2.4 - Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerinţelor Legii Apelor (Ape costiere)

┌────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┐
│În cadrul │ │ │ │ │
│fiecărui │ │ │Efectul va fi │ │
│rubrici, │Efectul │ │nesemnificativ│ │
│identificaţi │va fi │ │la nivelul │ │
│indicatorul │temporar?│Justificare│corpului de │Justificare│
│(parametrul) │Da/Nu/ │ │apă? │ │
│care ar putea fi│Incert │ │Da/Nu/Incert │ │
│afectate de │ │ │ │ │
│proiect │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Elemente │ │ │ │ │
│hidromorfologice│ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│variaţia │ │ │ │ │
│adâncimii │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura şi │ │ │ │ │
│substratul │ │ │ │ │
│patului de │ │ │ │ │
│coastă │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura zonei │ │ │ │ │
│delimitate de │ │ │ │ │
│maree │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│mareelor: │ │ │ │ │
│direcţia │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│dominantă a │ │ │ │ │
│curenţilor │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│mareelor: │ │ │ │ │
│expunerea la │ │ │ │ │
│valuri │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Elemente fizico │ │ │ │ │
│- chimice │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Transparenţă │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│termice │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii de │ │ │ │ │
│oxigenare │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Salinitate │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Acidifiere │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│nutrienţilor │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│sintetici - │ │ │ │ │
│micropoluanţi │ │ │ │ │
│organici │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│nesintetici - │ │ │ │ │
│metale │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Elementele │ │ │ │ │
│biologice de │ │ │ │ │
│calitate │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Fitoplancton │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Macroalge şi │ │ │ │ │
│Angiosperme │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Fauna │ │ │ │ │
│nevertebrată │ │ │ │ │
│bentică │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Starea chimică │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritare (vezi│ │ │ │ │
│Tabelul III.2) │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritar │ │ │ │ │
│periculoase │ │ │ │ │
│(Tabelul III.2) │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┼───────────┴──────────────┼───────────┤
│Zonele protejate (vezi │Ar putea fi compromisă │ │
│Anexa nr. 1^2 din Legea │starea zonelor protejate? │ │
│Apelor) │Da/Nu/Incert │ │
├────────────────┬─────────┼──────────────────────────┼───────────┤
│Caracteristicile│ │ │ │
│zonei protejate │ │ │ │
│(1): │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│Caracteristicile│ │ │ │
│zonei protejate │ │ │ │
│(2): │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
└────────────────┴─────────┴──────────────────────────┴───────────┘

    Pentru fiecare indicator de calitate (sub-element) în cazul căruia răspunsul este "nu" sau "incert", mergeţi la punctul 2.4.

    Tabelul III.2-2.5 - Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerinţelor Legii Apelor (Ape subterane)

┌────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┐
│În cadrul │ │ │ │ │
│fiecărui │Efectul │ │Efectul va fi │ │
│rubrici, │va fi │ │nesemnificativ│ │
│identificaţi │temporar?│Justificare│la nivelul │Justificare│
│parametrul care │Da/Nu/ │ │corpului de │ │
│ar putea fi │Incert │ │apă? │ │
│afectat de │ │ │Da/Nu/Incert │ │
│proiect │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Parametri cantitativi │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Nivelul apei │ │ │ │ │
│subterane │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Parametri calitativi │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Cloruri │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Sulfaţi │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Oxigen dizolvat │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│pH │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Nitraţi │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Amoniu │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Pesticide │ │ │ │ │
│(individual şi │ │ │ │ │
│total) │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Poluanţii şi │ │ │ │ │
│indicatorii de │ │ │ │ │
│poluare ai │ │ │ │ │
│apelor subterane│ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┼───────────┴──────────────┼───────────┤
│Zone protejate (vezi Anexa│Ar putea fi compromisă │ │
│nr. 1^2 din Legea Apelor) │starea zonelor? │ │
│ │Da/Nu/Incert │ │
├────────────────┬─────────┼──────────────────────────┼───────────┤
│Caracteristicile│ │ │ │
│zonei protejate │ │ │ │
│(1): │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│Caracteristicile│ │ │ │
│zonei protejate │ │ │ │
│(2): │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
└────────────────┴─────────┴──────────────────────────┴───────────┘

    Pentru fiecare indicator de calitate (sub-element) în cazul căruia răspunsul este "nu" sau "Incert", mergeţi la punctul 2.4.

    Tabelul III.2-3.1 - Mecanisme cauză - efect de evaluare a respectării cerinţelor Legii Apelor - Impact cumulat (Râuri)

┌──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┐
│ │Există │ │Există │ │
│ │un │ │un │ │
│ │mecanism│Justificare│mecanism│Justificare│
│Elementele de │cauzal │pentru un │cauzal │pentru un │
│calitate şi │pentru │efect │pentru │efect │
│indicatorii │un efect│direct │un efect│indirect │
│(parametrii) │direct │asupra ...?│indirect│asupra ...?│
│de calitate*) │asupra │*1) │asupra? │*2) │
│ │...?*1) │ │*2) │ │
│ │(DA/NU/ │ │(DA/NU/ │ │
│ │INCERT) │ │INCERT) │ │
├──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elemente hidromorfologice │
├──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Regim │ │ │ │ │
│hidrologic: │ │ │ │ │
│cantitatea şi │ │ │ │ │
│dinamica │ │ │ │ │
│debitului │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Regim │ │ │ │ │
│hidrologic: │ │ │ │ │
│conectivitatea│ │ │ │ │
│cu apele │ │ │ │ │
│subterane │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Continuitatea │ │ │ │ │
│longitudinală │ │ │ │ │
│a râului │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Continuitatea │ │ │ │ │
│laterală a │ │ │ │ │
│râului │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│adâncime şi │ │ │ │ │
│lăţimea râului│ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura şi │ │ │ │ │
│substratul │ │ │ │ │
│patului albiei│ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura │ │ │ │ │
│zonei │ │ │ │ │
│ripariene │ │ │ │ │
├──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elemente fizico - chimice │
├──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│termice │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii de │ │ │ │ │
│oxigenare │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Salinitate │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Acidifiere │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│nutrienţilor │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│sintetici - │ │ │ │ │
│micropoluanţi │ │ │ │ │
│organici*3) │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│nesintetici - │ │ │ │ │
│metale*3) │ │ │ │ │
├──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elemente biologice de calitate*4) │
├──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Fitoplancton │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Fitobentos │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Macrofite │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Fauna │ │ │ │ │
│nevertebrată │ │ │ │ │
│bentică │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Fauna │ │ │ │ │
│piscicolă │ │ │ │ │
├──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Starea chimică │
├──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritare │ │ │ │ │
│(vezi Tabelul │ │ │ │ │
│III.2) │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritar │ │ │ │ │
│periculoase │ │ │ │ │
│(Tabelul │ │ │ │ │
│III.2) │ │ │ │ │
├──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea Apelor) │
├──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│(... enumeraţi│ │ │ │ │
│toate zonele │ │ │ │ │
│protejate │ │ │ │ │
│importante) │ │ │ │ │
└──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┘

        *1) Nivelul sau semnificaţia oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal
        *2) Reţineţi! Un posibil efect asupra unui parametru hidromorfologic sau fizico - chimic are adesea consecinţe pentru unul sau mai multe elemente biologice de calitate. Nivelul sau semnificaţia oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.
        *3) se vor avea în vedere, în special, poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici) identificaţi la nivel Naţional şi utilizaţi în evaluarea stării ecologice / potenţialului ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă - râuri (Cu, Zn, As, Cr, PCB (suma de 7), xileni, toluen, acenaften, fenoli, detergenţi sintetici şi cianuri totale)
        *4) se vor avea în vedere elementele de calitate biologice relevante pentru tipologia corpului de apă
    *) Elementele de calitate şi indicatorii de calitate: conform Legii Apelor, Anexa 1^1, pct. 1.1 coroborat cu H.G. 859/2016.

    Tabelul III.2-3.2 - Mecanisme cauza - efect de evaluare a respectării cerinţelor Legii Apelor - Impact cumulat (Lacuri)

┌──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┐
│ │Există │ │1Există │ │
│ │un │ │un │ │
│Elementele de │mecanism│Justificare│mecanism│Justificare│
│calitate şi │cauzal │pentru un │cauzal │pentru un │
│indicatorii de│pentru │efect │pentru │efect │
│calitate │un efect│direct │un efect│indirect │
│conform Legii │direct │asupra ...?│indirect│asupra ...?│
│Apelor │asupra │*1) │asupra │*2) │
│ │...?*1) │ │***?*2) │ │
│ │(DA/NU/ │ │(DA/NU/ │ │
│ │INCERT) │ │INCERT) │ │
├──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elemente hidromorfologice │
├──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Regim │ │ │ │ │
│hidrologic: │ │ │ │ │
│cantitatea şi │ │ │ │ │
│dinamica │ │ │ │ │
│debitului │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│hidrologic: │ │ │ │ │
│timpul de │ │ │ │ │
│retenţie │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│hidrologic: │ │ │ │ │
│conectivitatea│ │ │ │ │
│cu apele │ │ │ │ │
│subterane │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│adâncimea │ │ │ │ │
│lacului │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│cantitate, │ │ │ │ │
│structură, │ │ │ │ │
│substrat │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura │ │ │ │ │
│malului │ │ │ │ │
├──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elemente fizico - chimice │
├──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Transparenţă │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│termice │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii de │ │ │ │ │
│oxigenare │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Salinitate │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Acidifiere │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│nutrienţilor │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│sintetici - │ │ │ │ │
│micropoluanţi │ │ │ │ │
│organici*3) │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│nesintetici - │ │ │ │ │
│metale*3) │ │ │ │ │
├──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elemente biologice de calitate │
├──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Fitoplancton │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Fitobentos │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Macrofite │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Fauna │ │ │ │ │
│nevertebrată │ │ │ │ │
│bentică*4) │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Fauna │ │ │ │ │
│piscicolă │ │ │ │ │
├──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Starea chimică │
├──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritare │ │ │ │ │
│(vezi Tabelul │ │ │ │ │
│III.2) │ │ │ │ │
├──────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritar │ │ │ │ │
│periculoase │ │ │ │ │
│(Tabelul │ │ │ │ │
│III.2) │ │ │ │ │
├──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea Apelor) │
├──────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│(... enumeraţi│ │ │ │ │
│toate zonele │ │ │ │ │
│protejate │ │ │ │ │
│importante) │ │ │ │ │
└──────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┘

        *1) Nivelul sau semnificaţia oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.
        *2) Reţineţi! Un posibil efect asupra unui parametru hidromorfologic sau fizico - chimic are adesea consecinţe pentru unul sau mai multe elemente biologice de calitate. Nivelul sau semnificaţia oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.
        *3) se vor avea în vedere, în special, poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici) identificaţi la nivel Naţional şi utilizaţi în evaluarea stării ecologice / potenţialului ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă - lacuri natural şi de acumulare (Cu, Zn, As, Cr, PCB (suma de 7), xileni, toluen, acenaften, fenoli, detergenţi sintetici şi cianuri totale)
        *4) nereprezentativ pentru corpurile de apă puternic modificate - lacuri de acumulare

    Tabelul III.2-3.3 - Mecanisme cauză - efect de evaluare a respectării cerinţelor Legii Apelor - Impact cumulat (Apele tranzitorii)

┌──────────────┬──────────┬───────────┬────────┬───────────┐
│ │Există un │ │Există │ │
│ │mecanism │ │un │ │
│Elementele de │cauzal │Justificare│mecanism│Justificare│
│calitate şi │pentru un │pentru un │cauzal │pentru un │
│indicatorii de│efect │efect │pentru │efect │
│calitate │direct │direct │un efect│indirect │
│conform Legii │asupra...?│asupra ...?│indirect│asupra ...?│
│Apelor │*1) │*1) │asupra │*2) │
│ │(DA/NU/ │ │...?*2) │ │
│ │INCERT) │ │(DA/NU/ │ │
│ │ │ │INCERT) │ │
├──────────────┴──────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elemente hidromorfologice │
├──────────────┬──────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│variaţia în │ │ │ │ │
│adâncime │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│cantitatea, │ │ │ │ │
│structura şi │ │ │ │ │
│substratul │ │ │ │ │
│patului │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura │ │ │ │ │
│zonei │ │ │ │ │
│delimitate de │ │ │ │ │
│maree │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│mareelor: │ │ │ │ │
│debitul de apă│ │ │ │ │
│dulce │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│mareelor: │ │ │ │ │
│expunerea la │ │ │ │ │
│valuri │ │ │ │ │
├──────────────┴──────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elemente fizico - chimice │
├──────────────┬──────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Transparenţă │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│termice │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii de │ │ │ │ │
│oxigenare │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Salinitate │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Acidifiere │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│nutrienţilor │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│sintetici - │ │ │ │ │
│micropoluanţi │ │ │ │ │
│organici*3) │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│nesintetici - │ │ │ │ │
│metale*3) │ │ │ │ │
├──────────────┴──────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elementele biologice de calitate │
├──────────────┬──────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Fitoplancton │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Macroalge*4) │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Angiosperme*4)│ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Fauna │ │ │ │ │
│nevertebrată │ │ │ │ │
│bentică │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Faună │ │ │ │ │
│piscicolă │ │ │ │ │
├──────────────┴──────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Starea chimică │
├──────────────┬──────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritare │ │ │ │ │
│(vezi Tabelul │ │ │ │ │
│III.2) │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritar │ │ │ │ │
│periculoase │ │ │ │ │
│(Tabelul │ │ │ │ │
│III.2) │ │ │ │ │
├──────────────┴──────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea Apelor) │
├──────────────┬──────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│(.... │ │ │ │ │
│enumeraţi │ │ │ │ │
│toate zonele │ │ │ │ │
│protejate │ │ │ │ │
│importante) │ │ │ │ │
└──────────────┴──────────┴───────────┴────────┴───────────┘

        *1) Nivelul sau semnificaţia oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.
        *2) Reţineţi! Un posibil efect asupra unui parametru hidromorfologic sau fizico - chimic are adesea consecinţe pentru unul sau mai multe elemente biologice de calitate. Nivelul sau semnificaţia oricărui efect sunt irelevante în acest pas, singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.
        *3) se vor avea în vedere, în special, poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici) identificaţi la nivel Naţional şi utilizaţi în evaluarea stării ecologice / potenţialului ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă - ape tranzitorii (Cu, Cr, Hidrocarburi totale)
        *4) nereprezentativ pentru corpurile de apă tranzitorii

    Tabelul III.2-3.4 - Mecanisme cauză - efect de evaluare a respectării cerinţelor Legii Apelor - Impact cumulat (Ape costiere)

┌─────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┐
│ │Există │ │Există │ │
│ │un │ │un │ │
│Elementele de│mecanism│Justificare│mecanism│Justificare│
│calitate şi │cauzal │pentru un │cauzal │pentru un │
│indicatorii │pentru │efect │pentru │efect │
│de calitate │un efect│direct │un efect│indirect │
│conform Legii│direct │asupra ...?│indirect│asupra ...?│
│Apelor │asupra │*1) │asupra │*2) │
│ │...?*1) │ │...?*2) │ │
│ │(DA/NU/ │ │(DA/NU/ │ │
│ │INCERT) │ │INCERT) │ │
├─────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elemente hidromorfologice │
├─────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│variaţia │ │ │ │ │
│adâncimii │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura şi │ │ │ │ │
│substratul │ │ │ │ │
│patului de │ │ │ │ │
│coastă │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura │ │ │ │ │
│zonei │ │ │ │ │
│delimitate de│ │ │ │ │
│maree │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│mareelor: │ │ │ │ │
│direcţia │ │ │ │ │
│dominantă a │ │ │ │ │
│curenţilor │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│mareelor: │ │ │ │ │
│expunerea la │ │ │ │ │
│valuri │ │ │ │ │
├─────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elemente fizico - chimice │
├─────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Transparenţă │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│termice │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţii de │ │ │ │ │
│oxigenare │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Salinitate │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Acidifiere │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│nutrienţilor │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│sintetici - │ │ │ │ │
│micropoluanţi│ │ │ │ │
│organici*3) │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│nesintetici -│ │ │ │ │
│metale*3) │ │ │ │ │
├─────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Elementele biologice de calitate │
├─────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Fitoplancton │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Macroalge şi │ │ │ │ │
│Angiosperme │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Fauna │ │ │ │ │
│nevertebrată │ │ │ │ │
│bentică │ │ │ │ │
├─────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Starea chimică │
├─────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritare │ │ │ │ │
│(vezi Tabelul│ │ │ │ │
│III.2) │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritar │ │ │ │ │
│periculoase │ │ │ │ │
│(Tabelul │ │ │ │ │
│III.2) │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Zone │ │ │ │ │
│protejate │ │ │ │ │
│(vezi Anexa │ │ │ │ │
│nr. 1^2 din │ │ │ │ │
│Legea Apelor)│ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│(... │ │ │ │ │
│enumeraţi │ │ │ │ │
│toate zonele │ │ │ │ │
│protejate │ │ │ │ │
│importante) │ │ │ │ │
└─────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┘

        *1) Nivelul sau semnificaţia oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.
        *2) Reţineţi! Un posibil efect asupra unui parametru hidromorfologic sau fizico - chimic are adesea consecinţe pentru unul sau mai multe elemente biologice de calitate. Nivelul sau semnificaţia oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.
        *3) se vor avea în vedere, în special, poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici) identificaţi la nivel Naţional şi utilizaţi în evaluarea stării ecologice / potenţialului ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă - ape costiere (Cu, Cr, Hidrocarburi totale)

    Tabelul III.2-3.5 - Mecanisme cauză - efect de evaluare a respectării cerinţelor Legii Apelor - Impact cumulat (Ape subterane)

┌────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┐
│ │Există │ │Există │ │
│ │un │ │un │ │
│ │mecanism│Justificare│mecanism│Justificare│
│ │cauzal │pentru un │cauzal │pentru un │
│Parametrii │pentru │efect │pentru │efect │
│conform │un efect│direct │un efect│indirect │
│Legii Apelor│direct │asupra ...?│indirect│asupra ...?│
│ │asupra │*1) │asupra │*2) │
│ │...?*1) │ │...?*2) │ │
│ │(DA/NU/ │ │(DA/NU/ │ │
│ │INCERT) │ │INCERT) │ │
├────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Parametri cantitativi │
├────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Nivelul apei│ │ │ │ │
│subterane │ │ │ │ │
├────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Parametri calitativi │
├────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│Cloruri │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Sulfaţi │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Oxigen │ │ │ │ │
│dizolvat │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│pH │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Nitraţi │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Amoniu │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Pesticide │ │ │ │ │
│(individual │ │ │ │ │
│şi total)*) │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤
│Poluanţii şi│ │ │ │ │
│indicatorii │ │ │ │ │
│de poluare │ │ │ │ │
│ai apelor │ │ │ │ │
│subterane**)│ │ │ │ │
├────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┤
│Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea Apelor) │
├────────────┬────────┬───────────┬────────┬───────────┤
│(... │ │ │ │ │
│enumeraţi │ │ │ │ │
│toate zonele│ │ │ │ │
│protejate │ │ │ │ │
│importante) │ │ │ │ │
└────────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┘

    *) Aşa cum sunt definite în H.G. nr. 53 din 29 ianuarie 2009 (*actualizată*) pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării.
    **) Se vor avea în vedere, în special, cei pentru care sunt stabilite valori de prag în O.M. 621/2014.

    Tabelul III.2-4.1 - Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerinţelor Legii Apelor - Impact cumulat (Râuri)

┌────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┐
│În cadrul │ │ │ │ │
│fiecărui │ │ │Efectul va fi │ │
│rubrici, │Efectul │ │nesemnificativ│ │
│identificaţi │va fi │ │la nivelul │ │
│indicatorul │temporar?│Justificare│corpului de │Justificare│
│(parametrul) de │Da/Nu/ │ │apă? │ │
│calitate care ar│Incert │ │Da/Nu/Incert │ │
│putea fi afectat│ │ │ │ │
│de proiect │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Elemente hidromorfologice │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Regim │ │ │ │ │
│hidrologic: │ │ │ │ │
│cantitatea şi │ │ │ │ │
│dinamica │ │ │ │ │
│debitului │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Regim │ │ │ │ │
│hidrologic: │ │ │ │ │
│conectivitatea │ │ │ │ │
│cu apele │ │ │ │ │
│subterane │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Continuitatea │ │ │ │ │
│longitudinală a │ │ │ │ │
│râului │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Continuitatea │ │ │ │ │
│laterală a │ │ │ │ │
│râului │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│adâncime şi │ │ │ │ │
│lăţimea râului │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura şi │ │ │ │ │
│substratul │ │ │ │ │
│patului albiei │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura zonei │ │ │ │ │
│ripariene │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Elemente fizico - chimice │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│termice │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii de │ │ │ │ │
│oxigenare │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Salinitate │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Acidifiere │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│nutrienţilor │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│sintetici - │ │ │ │ │
│micropoluanţi │ │ │ │ │
│organici*3) │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│nesintetici - │ │ │ │ │
│metale*3) │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Elemente biologice de calitate │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Fitoplancton │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Fitobentos │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Macrofite │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Fauna │ │ │ │ │
│nevertebrată │ │ │ │ │
│bentică │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Fauna piscicolă │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Starea chimică │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritare (vezi│ │ │ │ │
│Tabelul III.2) │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritar │ │ │ │ │
│periculoase │ │ │ │ │
│(Tabelul III.2) │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Zone protejate │ │
│(vezi Anexa nr. │Ar putea fi compromisă starea zonelor protejate?│
│1^2 din Legea │Da/Nu/Incert │
│Apelor) │ │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Caracteristicile│ │
│zonei protejate │ │
│(1): │ │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│- │ │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│- │ │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│- │ │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Caracteristicile│ │
│zonei protejate │ │
│(2): │ │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│- │ │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│- │ │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│- │ │
└────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘

    Pentru fiecare indicator de calitate (sub-element) în cazul căruia răspunsul este "nu" sau "incert", mergeţi la punctul 2.4.

    Tabelul III.2-4.2 - Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerinţelor Legii Apelor - Impact cumulat (Lacuri)

┌────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┐
│În cadrul │ │ │ │ │
│fiecărui │ │ │Efectul va fi │ │
│rubrici, │Efectul │ │nesemnificativ│ │
│identificaţi │va fi │ │la nivelul │ │
│indicatorul │temporar?│Justificare│corpului de │Justificare│
│(parametrul) de │Da/Nu/ │ │apă? │ │
│calitate care ar│Incert │ │Da/Nu/Incert │ │
│putea fi afectat│ │ │ │ │
│de proiect │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Elemente hidromorfologice │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Regim │ │ │ │ │
│hidrologic: │ │ │ │ │
│cantitatea şi │ │ │ │ │
│dinamica │ │ │ │ │
│debitului │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│hidrologic: │ │ │ │ │
│timpul de │ │ │ │ │
│retenţie │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│hidrologic: │ │ │ │ │
│conectivitatea │ │ │ │ │
│cu apele │ │ │ │ │
│subterane │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│adâncimea │ │ │ │ │
│lacului │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│cantitate, │ │ │ │ │
│structură, │ │ │ │ │
│substrat │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura │ │ │ │ │
│malului │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Elemente fizico - chimice │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Transparenţă │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│termice │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii de │ │ │ │ │
│oxigenare │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Salinitate │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Acidifiere │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│nutrienţilor │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│sintetici - │ │ │ │ │
│micropoluanţi │ │ │ │ │
│organici │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│nesintetici - │ │ │ │ │
│metale │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Elemente biologice de calitate │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Fitoplancton │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Fitobentos │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Macrofite │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Fauna │ │ │ │ │
│nevertebrată │ │ │ │ │
│bentică │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Fauna piscicolă │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Starea chimică │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritare (vezi│ │ │ │ │
│Tabelul III.2) │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritar │ │ │ │ │
│periculoase │ │ │ │ │
│(Tabelul III.2) │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Zone protejate │ │
│(vezi Anexa nr. │Ar putea fi compromisă starea zonelor protejate?│
│1^2 din Legea │Da/Nu/Incert │
│Apelor) │ │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Caracteristicile│ │
│zonei protejate │ │
│(1): │ │
├────────────────┤ │
│- │ │
├────────────────┤ │
│- │ │
├────────────────┤ │
│- │ │
├────────────────┤ │
│Caracteristicile│ │
│zonei protejate │ │
│(2): │ │
├────────────────┤ │
│- │ │
├────────────────┤ │
│- │ │
├────────────────┤ │
│- │ │
└────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘

    Pentru fiecare indicator de calitate (sub-element) în cazul căruia răspunsul este "nu" sau "incert", mergeţi la punctul 2.4.

    Tabelul III.2-4.3 - Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerinţelor Legii Apelor - Impact cumulat (Ape tranzitorii)

┌────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┐
│În cadrul │ │ │ │ │
│fiecărui │ │ │Efectul va fi │ │
│rubrici, │Efectul │ │nesemnificativ│ │
│identificaţi │va fi │ │la nivelul │ │
│indicatorul │temporar?│Justificare│corpului de │Justificare│
│(parametrul) de │Da/Nu/ │ │apă? │ │
│calitate care ar│Incert │ │Da/Nu/Incert │ │
│putea fi afectat│ │ │ │ │
│de proiect │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Elemente hidromorfologice │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│variaţia în │ │ │ │ │
│adâncime │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│cantitatea, │ │ │ │ │
│structura şi │ │ │ │ │
│substratul │ │ │ │ │
│patului │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura zonei │ │ │ │ │
│delimitate de │ │ │ │ │
│maree │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│mareelor: │ │ │ │ │
│debitul de apă │ │ │ │ │
│dulce │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│mareelor: │ │ │ │ │
│expunerea la │ │ │ │ │
│valuri │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Elemente fizico - chimice │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Transparenţă │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│termice │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii de │ │ │ │ │
│oxigenare │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Salinitate │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Acidifiere │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│nutrienţilor │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│sintetici - │ │ │ │ │
│micropoluanţi │ │ │ │ │
│organici*3) │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│nesintetici - │ │ │ │ │
│metale*3) │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Elementele biologice de calitate │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Fitoplancton │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Macroalge │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Angiosperme │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Fauna │ │ │ │ │
│nevertebrată │ │ │ │ │
│bentică │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Faună piscicolă │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Starea chimică │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritare (vezi│ │ │ │ │
│Tabelul III.2) │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritar │ │ │ │ │
│periculoase │ │ │ │ │
│(Tabelul III.2) │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┼───────────┴──────────────┼───────────┤
│Zone protejate (vezi Anexa│Ar putea fi compromisă │ │
│nr. 1^2 din Legea Apelor) │starea zonelor protejate? │ │
│ │Da/Nu/Incert │ │
├────────────────┬─────────┼──────────────────────────┼───────────┤
│Caracteristicile│ │ │ │
│zonei protejate │ │ │ │
│(1): │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│Caracteristicile│ │ │ │
│zonei protejate │ │ │ │
│(2): │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
├────────────────┤ │ │ │
│- │ │ │ │
└────────────────┴─────────┴──────────────────────────┴───────────┘

    Pentru fiecare indicator de calitate (sub-element) în cazul căruia răspunsul este "nu" sau "incert", mergeţi la punctul 2.4.

    Tabelul III.2-4.4 - Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerinţelor Legii Apelor - Impact cumulat (Ape costiere)

┌────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┐
│În cadrul │ │ │ │ │
│fiecărui │ │ │Efectul va fi │ │
│rubrici, │Efectul │ │nesemnificativ│ │
│identificaţi │va fi │ │la nivelul │ │
│indicatorul │temporar?│Justificare│corpului de │Justificare│
│(parametrul) │Da/Nu/ │ │apă? │ │
│care ar putea fi│Incert │ │Da/Nu/Incert │ │
│afectate de │ │ │ │ │
│proiect │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Elemente │ │ │ │ │
│hidromorfologice│ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│variaţia │ │ │ │ │
│adâncimii │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura şi │ │ │ │ │
│substratul │ │ │ │ │
│patului de │ │ │ │ │
│coastă │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii │ │ │ │ │
│morfologice: │ │ │ │ │
│structura zonei │ │ │ │ │
│delimitate de │ │ │ │ │
│maree │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│mareelor: │ │ │ │ │
│direcţia │ │ │ │ │
│dominantă a │ │ │ │ │
│curenţilor │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Regimul │ │ │ │ │
│mareelor: │ │ │ │ │
│expunerea la │ │ │ │ │
│valuri │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Elemente fizico │ │ │ │ │
│- chimice │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Transparenţă │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│termice │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţii de │ │ │ │ │
│oxigenare │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Salinitate │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Acidifiere │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Condiţiile │ │ │ │ │
│nutrienţilor │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│sintetici - │ │ │ │ │
│micropoluanţi │ │ │ │ │
│organici │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Poluanţi │ │ │ │ │
│specifici │ │ │ │ │
│nesintetici - │ │ │ │ │
│metale │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Elementele │ │ │ │ │
│biologice de │ │ │ │ │
│calitate │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Fitoplancton │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Macroalge şi │ │ │ │ │
│Angiosperme │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Fauna │ │ │ │ │
│nevertebrată │ │ │ │ │
│bentică │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Starea chimică │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritare (vezi│ │ │ │ │
│Tabelul III.2) │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Substanţe │ │ │ │ │
│prioritar │ │ │ │ │
│periculoase │ │ │ │ │
│(Tabelul III.2) │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┼───────────┴──────────────┼───────────┤
│Zonele protejate (vezi │Ar putea fi compromisă │ │
│Anexa nr. 1^2 din Legea │starea zonelor protejate? │ │
│Apelor) │Da/Nu/Incert │ │
├────────────────┬─────────┼──────────────────────────┼───────────┤
│Caracteristicile│ │ │ │
│zonei protejate │ │ │ │
│(1): │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼──────────────────────────┼───────────┤
│- │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼──────────────────────────┼───────────┤
│- │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼──────────────────────────┼───────────┤
│- │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼──────────────────────────┼───────────┤
│Caracteristicile│ │ │ │
│zonei protejate │ │ │ │
│(2): │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼──────────────────────────┼───────────┤
│- │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼──────────────────────────┼───────────┤
│- │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼──────────────────────────┼───────────┤
│- │ │ │ │
└────────────────┴─────────┴──────────────────────────┴───────────┘

    Pentru fiecare indicator de calitate (sub-element) în cazul căruia răspunsul este "nu" sau "incert", mergeţi la punctul 2.4.

    Tabelul III.2-4.5 - Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerinţelor Legii Apelor - Impact cumulat (Ape subterane)

┌────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┐
│În cadrul │ │ │ │ │
│fiecărui │Efectul │ │Efectul va fi │ │
│rubrici, │va fi │ │nesemnificativ│ │
│identificaţi │temporar?│Justificare│la nivelul │Justificare│
│parametrul care │Da/Nu/ │ │corpului de │ │
│ar putea fi │Incert │ │apă? │ │
│afectat de │ │ │Da/Nu/Incert │ │
│proiect │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Parametri cantitativi │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Nivelul apei │ │ │ │ │
│subterane │ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┤
│Parametri calitativi │
├────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────┬───────────┤
│Cloruri │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Sulfaţi │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Oxigen dizolvat │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│pH │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Nitraţi │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Amoniu │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Pesticide │ │ │ │ │
│(individual şi │ │ │ │ │
│total) │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Poluanţii şi │ │ │ │ │
│indicatorii de │ │ │ │ │
│poluare ai │ │ │ │ │
│apelor subterane│ │ │ │ │
├────────────────┴─────────┼───────────┴──────────────┼───────────┤
│Zone protejate (vezi Anexa│Ar putea fi compromisă │ │
│nr. 1^2 din Legea Apelor) │starea zonelor? │ │
│ │Da/Nu/Incert │ │
├────────────────┬─────────┼───────────┬──────────────┼───────────┤
│Caracteristicile│ │ │ │ │
│zonei protejate │ │ │ │ │
│(1): │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│- │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│- │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│- │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│Caracteristicile│ │ │ │ │
│zonei protejate │ │ │ │ │
│(2): │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│- │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│- │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼───────────┼──────────────┼───────────┤
│- │ │ │ │ │
└────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────┴───────────┘

    Pentru fiecare indicator de calitate (sub-element) în cazul căruia răsunsul este "nu" sau "Incert", mergeţi la punctul 2.4.

    Tabel III.2: Lista substanţelor prioritare din domeniul apei (substanţele prioritar periculoase sunt marcate cu *) în conformitate cu Anexa X a Directivei 2013/39/EU, care modifică şi completează Directiva 2008/105/EC/

┌──────────────────────────────────────┐
│Alachlor │
├──────────────────────────────────────┤
│Anthracene* │
├──────────────────────────────────────┤
│Atrazine │
├──────────────────────────────────────┤
│Benzene │
├──────────────────────────────────────┤
│Brominated diphenylethers* │
├──────────────────────────────────────┤
│Cadmium and its compounds* │
├──────────────────────────────────────┤
│Chloroalkanes, C10-13* │
├──────────────────────────────────────┤
│Chlorfenvinphos │
├──────────────────────────────────────┤
│Chlorpyrifos (Chlorpyrifos-ethyl) │
├──────────────────────────────────────┤
│1,2-dichloroethane │
├──────────────────────────────────────┤
│Dichloromethane │
├──────────────────────────────────────┤
│Di(2-ethylhexyl)phthalate (DEHP)* │
├──────────────────────────────────────┤
│Diuron │
├──────────────────────────────────────┤
│Endosulfan* │
├──────────────────────────────────────┤
│Fluoranthene │
├──────────────────────────────────────┤
│Hexachlorobenzene* │
├──────────────────────────────────────┤
│Hexachlorobutadiene* │
├──────────────────────────────────────┤
│Hexachlorocyclohexane* │
├──────────────────────────────────────┤
│Isoproturon │
├──────────────────────────────────────┤
│Lead and its compounds │
├──────────────────────────────────────┤
│Mercury and its compounds* │
├──────────────────────────────────────┤
│Naphthalene │
├──────────────────────────────────────┤
│Nickel and its compounds │
├──────────────────────────────────────┤
│Nonylphenols* │
├──────────────────────────────────────┤
│Octylphenols │
├──────────────────────────────────────┤
│Pentachlorobenzene* │
├──────────────────────────────────────┤
│Pentachlorophenol │
├──────────────────────────────────────┤
│Polyaromatic hydrocarbons (PAH)* │
├──────────────────────────────────────┤
│Simazine │
├──────────────────────────────────────┤
│Tributyltin compounds* │
├──────────────────────────────────────┤
│Trichlorobenzenes │
├──────────────────────────────────────┤
│Trichloromethane (chloroform) │
├──────────────────────────────────────┤
│Trifluralin* │
├──────────────────────────────────────┤
│Dicofol* │
├──────────────────────────────────────┤
│Perfluorooctane sulfonic acid and its │
│derivatives (PFOS)* │
├──────────────────────────────────────┤
│Quinoxyfen* │
├──────────────────────────────────────┤
│Dioxins and dioxin-like compounds* │
├──────────────────────────────────────┤
│Aclonifen │
├──────────────────────────────────────┤
│Bifenox │
├──────────────────────────────────────┤
│Cybutryne │
├──────────────────────────────────────┤
│Cypermethrin │
├──────────────────────────────────────┤
│Dichlorvos │
├──────────────────────────────────────┤
│Hexabromocyclododecanes (HBCDD)* │
├──────────────────────────────────────┤
│Heptachlor and heptachlor epoxide* │
├──────────────────────────────────────┤
│Terbutryn │
└──────────────────────────────────────┘


    Suplimentar faţă de Tabelul 4.1, se vor avea în vedere încă 8 poluanţi, care nu sunt substanţe prioritare, dar pentru care sunt stabilite standarde de calitate de mediu în Directiva 2013/39/EU, care modifică şi completează Directiva 2008/105/EC/:

┌────────────────────┬──────────────────┐
│Carbon-tetrachloride│DDT total │
├────────────────────┼──────────────────┤
│para-para-DDT │Cyclodiene │
│ │pesticides │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Aldrin │Dieldrin │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Endrin │Isodrin │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Tetrachloro-ethylene│Trichloro-ethylene│
└────────────────────┴──────────────────┘




    3. APUCAREA ŞI JUSTIFICAREA PREVEDERILOR ART. 4.7 AL DIRECTIVEI CADRU APĂ Procesul de a determina dacă:
    - noi modificări ale caracteristicilor fizice ale corpului de apă de suprafaţă / schimbări ale nivelului corpurilor de apă subterană pot conduce la deteriorarea / neatingerea stării bune / potenţialului bun, sau
    – o nouă activitate umană de dezvoltare durabilă poate duce la deteriorarea de la starea foarte bună la starea bună

     constituie un prim pas, ce trebuie realizat în prealabil, al procesului de autorizare sau de avizare/autorizare. În contextul dat, acest proces este numit "Evaluarea aplicabilităţii" în raport cu Articolul 4 (7). Acest pas este necesar pentru îndeplinirea obligaţiilor din Directivă, deoarece este esenţial să se evalueze modalitatea în care se preconizează că un proiect propus va afecta obiectivele de mediu ale corpurilor de apă vizate. Este un prim pas important pentru a determina dacă este necesară o "Testare cu privire la Articolul 4 (7)". "Evaluarea aplicabilităţii" trebuie diferenţiată de "Testarea cu privire la Articolul 4 (7)". Dacă un proiect nu este susceptibil să cauzeze deteriorarea sau să compromită atingerea stării bune/ potenţialului bun (de exemplu, datorită aplicării măsurilor de atenuare ce ar trebui să constituie un element inerent al unui proiect), atunci nu este necesară efectuarea unei Testări cu privire la Articolului 4 (7), iar proiectul poate fi autorizat în temeiul DCA.
     Pe de altă parte, dacă proiectul poate cauza deteriorarea / compromiterea atingerii stării bune/ potenţialului bun, acesta poate fi autorizat numai în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile menţionate la Articolul 4 (7) literele (a)-(d), considerându-se astfel că "Testarea cu privire la Articolul 4 (7)" a fost depăşită cu succes. Rezultă că, în cazul în care condiţiile menţionate nu sunt îndeplinite, iar Testarea cu privire la Articolul 4 (7) eşuează, proiectul nu poate fi autorizat în temeiul DCA.
    Obiectivul Directivei Cadru Apă este, printre altele, 1) atingerea unei stări / unui potenţial bun al tuturor corpurilor de apă până în anul 2015 şi 2) prevenirea deteriorărilor ulterioare ale oricărui corp de apă. În conformitate cu articolul 4 alineatul (1), aceste obiective vizează atât corpurile de apă de suprafaţă (inclusiv cele naturale, artificiale şi puternic modificate), cât şi corpurile de apă subterană.
     Pentru corpurile de apă de suprafaţă naturale, starea ecologică este definită prin intermediul elementelor biologice de calitate (BQEs), precum şi al elementelor hidromorfologice, chimice şi fizico-chimice cu rol de suport pentru elementele biologice (a se vedea Anexa V din DCA). Starea chimică este definită de standardele de calitate a mediului pentru substanţele chimice stabilite la nivelul UE în Directiva 2008/105/CE, modificată prin Directiva 2013/39/UE (substanţe prioritare şi anumiţi poluanţi).
        Statele Membre sunt autorizate, în anumite condiţii, să desemneze corpurile de apă de suprafaţă drept corpuri de apă artificiale sau puternic modificate (CAPM). Corpurile de apă artificiale sunt acele corpuri de apă de suprafaţă create de o activitate umană.
        CAPM sunt corpuri de apă de suprafaţă ale căror caracteristici sunt substanţial modificate ca urmare a transformărilor fizice (hidromorfologice) cauzate de activităţile umane [Articolul 4 (3)]. Obiectivul de mediu pentru corpurile de apă artificiale şi cele puternic modificate este atingerea unui potenţial ecologic bun (şi nu a unei stări ecologice bune) [Articolul 4 (3)] şi a unei stări chimice bune.
     Starea apelor subterane este reprezentată de componenta cantitativă şi de cea chimică. Starea cantitativă este definită prin resursele de apă subterană disponibile care nu sunt depăşite de rata medie anuală de captare pe termen lung, iar nivelurile şi debitele apelor subterane sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor de mediu ale apelor de suprafaţă aflate în interdependenţă cu apa subterană şi pentru ecosistemele terestre care depind de apa subterană; iar alterarea antropică a direcţiei de curgere rezultate din modificările de nivel nu duc la pătrunderea/intruziunea apei sărate sau a altor intruziuni. Elementele care definesc starea chimică a apelor subterane includ standardele de calitate stabilite la nivelul UE (pesticide şi nitraţi) şi la nivel naţional (valori-limită), precum şi absenţa efectelor negative asupra ecosistemelor acvatice şi terestre care depind de apă subterană (pentru detalii, a se vedea subpunctul 2.3.2 din Anexa V a DCA, Directiva 2006/118/CE, ghidurile relevante ale SCI şi rapoartele tehnice).
     Aceste obiective stabilite prin DCA sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Articolul 4 (7) stabileşte circumstanţele în care este permisă neîndeplinirea anumitor obiective ale DCA.
        Statele membre sunt obligate să refuze autorizarea pentru un proiect individual - cu excepţia cazului în care s-a acordat o excepţie în temeiul Articolului 4 (7) - dacă acesta poate provoca deteriorarea unui corp de apă sau neatingerea unei stări sau potenţial bun ale acestuia. Factorul decisiv în adoptarea unei hotărâri legate de necesitatea aplicării unei Testări în privinţa Articolului 4 (7) este efectul potenţial al noii modificări / alterări sau al noii activităţi de dezvoltare durabilă asupra stării corpului de apă (a se vedea capitolul 3.4), indiferent dacă este vorba despre o activitate complet nouă (o nouă modificare / alterare sau o nouă activitate de dezvoltare durabilă) sau despre modificări/îmbunătăţiri ale activităţilor deja existente sau ale infrastructurii deja existente (de ex., modificări sau prelungiri ale unui dig sau baraj existent).(de ex., extinderi).
     În acest context, trebuie, de asemenea, reţinut că reînnoirea unei autorizaţii existente sau a unei activităţi autorizate, de exemplu o autorizaţie de captare a apei, poate necesita o Testare în privinţa Articolului 4 (7) - în cazul în care condiţiile de autorizare sunt modificate, iar schimbarea activităţilor întreprinse în conformitate cu autorizaţia reînnoită ar putea provoca deteriorări. Pentru presiuni asupra corpurilor de apă rezultate din activităţile aprobate în temeiul autorizaţiilor existente, este importantă revizuirea în timp util şi eventuala corectare a acestora în vederea îndeplinirii obiectivelor DCA.
        Aşa cum se prevede la Articolul 4 (7), Statele Membre nu încalcă Directiva în situaţia în care o nouă modificare/ alterare sau o nouă activitate de dezvoltare durabilă duce la deteriorarea sau compromite atingerea unei stări/ potenţial bun al corpului de apă, în condiţiile în care sunt îndeplinite prevederile Articolului 4 (7) literele (a) - (d). Însuşindu-şi o abordare în conformitate cu principiul precauţiei, autorităţile competente pot autoriza un proiect în absenţa unei Testări în privinţa Articolului 4 (7) numai dacă există suficiente certitudini că acesta nu va cauza deteriorarea sau nu va compromite atingerea unei stări / potenţial bun (a se vedea capitolul 4.1 pentru consideraţii suplimentare). Dovezile pe care se bazează o astfel de decizie ar trebui să fie documentate.
        Rezultă că evaluările privind eventualitatea ca o nouă modificare /alterare să ducă la deteriorarea sau să compromită atingerea unei stări bune/ potenţial bun trebuie stabilite în prealabil (ex-ante), ceea ce reprezintă faza de "Evaluare a aplicabilităţii" Articolului 4 (7).
        În acest context, este important să se ţină seama de faptul că desemnarea corpurilor de apă ca fiind artificiale sau puternic modificate (CAPM) în conformitate cu Articolul 4 (3) nu este considerată un tip de exceptare. Corpurile de apă artificiale sau puternic modificate (CAPM) sunt considerate o categorie specifică de corpuri de apă, cu propriile scheme de clasificare şi obiective [de mediu]. Prin urmare, şi pentru corpurile de apă desemnate ca artificiale sau puternic modificate, nerealizarea potenţialului ecologic bun sau deteriorarea datorată unei modificări noi poate fi permisă numai în cazul îndeplinirii condiţiilor prevăzute la Articolul 4 (7).

    4. STUDII PRACTICE DE CAZ
     Abordările integrate şi coerenţa politicilor joacă un rol central în punerea în aplicare a DCA şi în evaluarea informată în legătură cu Articolul 4 (7). Noi modificări fizice, noi activităţi umane de dezvoltare durabilă sau schimbări în cadrul acestora care ar putea provoca deteriorări, sunt frecvent legate de realizarea obiectivelor altor politici ale UE, cum ar fi energia, transportul, protecţia împotriva inundaţiilor, apărarea zonelor costiere, alimentarea cu apă şi tratarea apelor uzate etc., pe lângă politicile naţionale relevante. Prin urmare, integrarea DCA şi legăturile acesteia cu implementarea acestor politici necesită o abordare coordonată şi o coerenţă mai accentuată a proceselor de autorizare în raport cu Articolul 4 (7).
        Unele dintre politicile şi programele relevante ale UE includ, printre altele, următoarele:
    • Reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T)17
    • Politica energetică, inclusiv politica privind energia regenerabilă şi planurile de acţiune privind energia din surse regenerabile
    • Politicile industriale, cum ar fi Strategia UE privind materiile prime
    • Planurile de management împotriva riscului la inundaţii, în conformitate cu Directiva UE privind inundaţiile
    • Directiva Cadru Strategia pentru mediul marin şi Directiva de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spaţiului maritim
    • Instrumentele europene de finanţare şi Politica Agricola Comună (PAC)
    • Politica privind schimbările climatice, inclusiv adaptarea şi atenuarea acestora, ca problemă trans-sectorială
    • Alte directive şi politici de mediu, în special Directivele SEA, EIA, Păsări şi Habitate, precum şi Directiva privind epurarea apelor uzate urbane

     Implicarea şi consultarea autorităţilor şi a părţilor interesate (stakeholder-ilor) implicate în implementarea DCA în legătură cu elaborarea şi punerea în aplicare a acestor politici permit integrarea de la bun început a obiectivelor DCA, ceea ce ar putea chiar să reducă necesitatea unor modificări noi şi, prin urmare, a posibilităţii de deteriorare a corpurilor de apă, în sensul unei transparenţe sporite a factorilor de decizie asupra impacturilor preconizate.
    În plus, evaluările în temeiul Directivei 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (Directiva SEA) pot contribui la integrarea aspectelor de mediu în pregătirea anumitor planuri şi programe menţionate mai sus, acestea putând astfel face obiectul unei evaluări strategice de mediu (SEA), Evaluările în temeiul Directivei SEA pot contribui la acordarea unei atenţii depline efectelor semnificative asupra mediului, inclusiv efectelor asupra apei.
        Rezultatele unor astfel de abordări integrate pot furniza, de asemenea, informaţii valoroase pentru evaluările necesare în contextul Articolului 4 (7), în special în ceea ce priveşte dimensiunea strategică a interesului public major, estimarea beneficiilor şi a impactului modificărilor sau pentru evaluarea unor opţiuni mai bune de mediu.*12)
        *12) Ghidul nr. 36 Excepţii de la obiectivele de mediu în temeiul Articolului 4 (7)

    Studiu de caz 1: Cum se utilizează standardele hidromorfologice pentru a preveni deteriorarea stării*13)
        *13) Ghidul nr. 36 Excepţii de la obiectivele de mediu în temeiul Articolului 4 (7)
    Ţara: Regatul Unit/Scoţia
        În conformitate cu cadrul de reglementare al Scoţiei, este necesară o autorizare prealabilă pentru orice activitate ce poate afecta negativ mediul acvatic, inclusiv captarea apei, construcţii şi amenajări de acumulări, precum şi orice alte lucrări de construcţie sau de inginerie în sau în vecinătatea apelor de suprafaţă. Ca prim pas în procesul de autorizare prealabilă, autoritatea de reglementare (Agenţia de Protecţie a Mediului din Scoţia - SEPA) evaluează riscul pe care activitatea propusă îl prezintă pentru mediul acvatic. Aceasta evaluare a riscurilor implică previziuni privind: (i) elementele de calitate hidromorfologice ale corpului de apă (hidrologie, morfologie şi continuitate) sunt susceptibile de a fi modificate de activitatea propusă; şi (ii) modul în care aceste modificări pot afecta elementele de calitate biologică ale corpului de apă. Pentru a putea previziona modul în care vor fi modificate elementele calitative hidromorfologice, sunt necesare informaţii despre condiţia elementelor la momentul dat. Acest lucru este asigurat prin programele de monitorizare şi modelare ale SEPA, completate, dacă este necesar, de informaţiile furnizate de dezvoltator. De exemplu, SEPA păstrează estimări modelate pentru toate râurile cu privire la gradul în care debitele acestora au fost modificate prin intermediul captărilor, al deversărilor şi al amenajărilor de acumulări.
        Pentru a evalua riscul asupra factorului biologic, SEPA compară modificările pe care activitatea propusă urmează să le producă asupra hidromorfologiei corpului de apă cu standarde hidromorfologice pre-determinate pentru stările "foarte bună", "bună", "moderată" şi "proastă". Aceste standarde au fost stabilite astfel încât o încălcare a oricăruia dintre ele (hidrologie, morfologie sau continuitate) indică un risc semnificativ pentru unul sau mai multe elemente biologice de calitate. În cazul în care SEPA consideră că o propunere poate duce la o încălcare [a unui standard - n. tr.] şi, prin urmare, la o deteriorare a stării, ea poate autoriza propunerea doar dacă sunt îndeplinite cerinţele Articolului 4 (7). Standardele hidromorfologice sunt obţinute şi actualizate periodic, în cadrul unui proces coordonat la nivel naţional, care reuneşte cercetători, experţi tehnici şi în date din întregul Regatul Unit şi nu numai. Standardele sunt emise către SEPA sub forma Directivelor ministeriale. Printre altele, aceste instrucţiuni enumeră standardele pentru debitele de râu, pentru nivelurile lacurilor şi pentru starea morfologică a râurilor. În anul 2017 va fi finalizată o revizuire majoră a standardelor pentru aceasta din urmă, urmând a fi emise standarde revizuite care să reflecte progresele obţinute în cunoaşterea ştiinţifică.
        Aceste standarde vor permite SEPA: ● să evalueze eficient şi consecvent riscul de deteriorare provocat de amenajări, indiferent dacă acest risc se referă la starea corpului de apă în ansamblu sau la starea unor elemente calitative biologice individuale care se află într-o clasă de stare superioară celei a corpului de apă în ansamblu (de exemplu, corpul de apă este în stare "bună" în ansamblu, dar unele elemente biologice sunt într-o stare "foarte bună"); * să evalueze - în cazul corpurilor de apă care se află într-o clasă inferioară stării bune (de exemplu datorită poluării) - riscul ca amenajarea să compromită obţinerea pe viitor a stării bune (de exemplu, prin încălcarea unuia sau mai multor standarde hidromorfologice); şi ● să acorde asistenţă potenţialilor dezvoltatori, furnizându-le informaţii privind proporţiile în care se preconizează ca amenajarea să fie posibilă în diferite părţi ale mediului acvatic fără riscul deteriorării sau compromiterii unei realizări în viitor a stării bune.

    Studiu de caz 2: Impactul cumulativ al acumulărilor de apă asupra mediului acvatic. Expertiză ştiinţifică comună*14)
        *14) Ghidul nr. 36 Excepţii de la obiectivele de mediu în temeiul Articolului 4 (7)
        Ţara: Franţa
        Crearea unei noi infrastructuri de stocare a apei ridică o serie de preocupări legate de mediu, inclusiv asupra impactului acumulărilor de apă asupra mediului acvatic, în special în zonele în care există deja mai multe astfel de acumulări, iar resursele de apă sunt foarte solicitate. Prin lege, construirea unei noi acumulări impune o cerere de planificare sau o autorizaţie guvernamentală, ceea ce necesită un studiu de impact asupra mediului. În prezent, aceste studii trebuie să evalueze efectele cumulative ale proiectului [în sine], în relaţie cu alte proiecte similare cunoscute. Aspectul "cumulativ" al impactului infrastructurii de stocare a apei asupra unei zone de captare este adesea puţin înţeles, din cauza lipsei de cunoştinţe relevante privind metodele de evaluare. Prin urmare, consultanţii şi serviciile guvernamentale sunt lipsite de instrumente operaţionale pentru procesarea unor cereri privind noi acumulări de apă, ceea ce ridică alte probleme legate de planurile de management a apelor şi de supervizarea amenajării de acumulări noi. În acest context, Ministerul Mediului, Energiei şi Problemelor Marine din Franţa (MEEM), cu sprijinul ONEMA, a solicitat ca Irstea, în parteneriat cu INRA, să efectueze o evaluare ştiinţifică comună (ESCo) privind impactul cumulativ al acumulărilor de apă asupra mediului acvatic. Evaluarea a fost elaborată de aproximativ 15 experţi în mai multe discipline şi organizaţii de cercetare, bazându-se pe analiza a circa 1000 de articole şi rapoarte ştiinţifice internaţionale.
        Evaluarea ştiinţifică a dezvăluit lipsa de cunoştinţe legate de efectele cumulative ale acumulărilor de apă asupra mediului. Acestea ajung să modifice toate caracteristicile funcţionale ale unui bazin hidrografic, astfel încât construcţia lor poate deveni problematică atunci când sunt construite pe un râu deja vulnerabil. În orice caz, foarte puţine studii abordează efectele cumulative ale acumulărilor de apă asupra tuturor caracteristicilor funcţionale investigate în cadrul evaluării, chiar şi în cazul unor interacţiuni puternice între acestea. Prin urmare, evaluarea importanţei efectelor asupra unui anumit bazin hidrografic necesită identificarea consecinţelor asupra bazinului şi caracterizarea regimului acestuia ca urmare a respectivelor consecinţe. Pentru caracterizarea integrală a bazinului hidrografic se poate recurge la o abordare bi-direcţională, identificându-se sub-bazinele cele mai vulnerabile şi problemele asociate acestora, înainte de a începe evaluarea efectelor cumulative ale proiectelor noi pe aceste sub-bazine.
        Prin analizarea efectelor cumulative ale acumulărilor de apă, proceselor implicate şi factorilor de influenţă, evaluarea a identificat principalele interacţiuni dintre caracteristicile funcţionale şi necesitatea luării acestora în considerare în cadrul evaluării efectelor cumulative. Varietatea contextelor întâlnite în literatura ştiinţifică, ca şi lipsa de date şi cunoştinţe menţionată mai sus, limitează numărul de indicatori relevanţi şi de metodele validate pentru o caracterizare imediată a influenţei pe care o serie de acumulări le are asupra unui bazin hidrografic, împiedicând, mai departe, capacitatea de a anticipa efectele amenajării uneia sau mai multor acumulări noi. În contextul Franţei, dobândirea de cunoştinţe şi ordine de mărime rămâne necesară. Analiza efectuată poate fi folosită pentru a elabora un cadru metodologic care să abordeze problema efectelor cumulative ale acumulărilor de apă asupra unui anumit bazin hidrografic. Acesta reprezintă punctul central al fazei operaţionale, care va urma după această expertiză ştiinţifică.

    Studiu de caz 3: Plan de Construire a Liniei Feroviare de Mare Viteză (HS2) - Faza 1 (Londra-West Midlands)*15)
        *15) Ghidul nr. 36 Excepţii de la obiectivele de mediu în temeiul Articolului 4 (7)
        Ţara: Marea Britanie
     HS2 este o schemă guvernamentală naţională de mai multe milioane de lire sterline pentru a oferi o legătură pe calea ferată de mare viteză dintre Londra şi sudul Angliei către nordul Angliei. Faza 1 acoperă patru Districte Bazinale (Tamisa, Anglian, Severn şi Humber) şi ar putea avea impact asupra a 61 corpuri de apă de suprafaţă şi 15 corpuri de apă subterană. Din cele 61 de corpuri de apă de suprafaţă evaluate, nu au fost identificate elemente ale schemei guvernamentale care ar conduce cu certitudine la o neconformitate obiectivă a corpurilor de apă. Cu toate acestea, în cele din urmă, 5 corpuri de apă dintre acestea au fost evaluare ca fiind supuse riscului de deteriorare sau de împiedicare a atingerii Stării Ecologice Bune (SEB)/Potenţialului Ecologic Bun (PEB) ca urmare a construirii HS2 Faza 1. Din cele 15 corpuri de apă subterană evaluate iniţial, 4 corpuri de apă subterană au fost, în cele din urmă, evaluate ca fiind supuse riscului de deteriorare sau de împiedicare a atingerii SEB ca urmare a construirii HS2 Faza 1. Celelalte corpuri de apă subterană sau de suprafaţă rămase au fost evaluate ca nefiind supuse riscului sau includ măsuri de reducere a impactului şi alte măsuri care rezultă din "Prevederile Suplimentare". Un document privind revizuirea Evaluării Conformităţii cu DCA s-a publicat în martie 2016 oferind mai multe detalii cu privire la motivele pentru care deteriorarea s-ar putea produce în cazul fiecărui corp de apă, împreună cu măsuri de reducere a impactului generale şi informaţii asupra modului în care cele patru teste de la Articolul 4(7) se pot îndeplini. Evaluarea urmăreşte o abordare bazată pe prevenirea riscului şi a fost susţinută de Agenţia de Mediu pentru a se asigura că toate efectele adverse potenţiale aveau să fie raportate şi detaliate, chiar şi acolo unde probabilitatea ca să producă un efect foarte mic sau amploarea acelui efect este limitată; impulsul iniţial a fost să se asigure că se continuă urmărirea şi redresarea efectelor conform DCA pe parcursul elaborării designului şi în faza de consimţământ.*16),*17)
        *16) https://circabc.europa.eu/sd/a/e9885e5b-9638-4ff6-baee-2815c6300ce8/22 - MS United Kingdom. 4.7 Case Study.pdf
        *17) https://www.gov.uk/government/publications/water-framework-directive-compliance-assessment-review


        Studiu de caz 4: Evaluarea impactului măsurilor din Planul de Management a Riscului la Inundaţii (PMRI) în scopul evaluării aplicabilităţii Articolului 4(7)
        Ţara: Italia
        Zona studiului de caz se situează în Districtul (hidrografic) al Apeninilor de Nord (DAN), mai specific în Regiunea Toscanei (aproximativ 20.000 km pătraţi, 60% din suprafaţa Districtului).
 (a se vedea imaginea asociată)
        Scopul este de a estima impacturile unei măsuri structurale a PMRI asupra stării/potenţialului apei. Procedura s-a aplicat la toate corpurile de apă de suprafaţă din zonă, de la râuri mici cu aproape 10 km pătraţi la principalele râuri ca râul Amo (zona de aval), o zonă bazinală de aproximativ 8000 km pătraţi. Măsurile structurale ale PMRI pot provoca modificarea fizică a corpului de apă deoarece este posibil să cuprindă modificarea longitudinală şi transversală a râului, inclusiv repararea digurilor, înălţimea barajelor, deversoare de derivaţie a curentului, zone de extindere cu canale de intrare/ieşire a apei, reabilitarea malurilor. Pentru a pre-evalua posibilitatea aplicării Art. 4(7), al doilea ciclu al PMB-ului Districtului Hidrografic al Apeninilor de Nord include o analiză detaliată a măsurilor structurale din cadrul PMRI. Fiecare intervenţie bazată pe o modificare fizică a râului sau lacurilor a fost georeferenţiată şi legată de unul sau mai multe corpuri de apă. Lista intervenţiilor de apărare împotriva inundaţiilor este raportată într-o secţiune specifică a raportului privind corpul de apă (CA) din Sistemul Executiv de Informaţii al PMB (vezi mai jos).
 (a se vedea imaginea asociată)
        Extras din SEI - Sistemul Executiv de Informaţii pentru PMRI DAN (Districtul Apeninilor de Nord). Partea de sus a foii de raportare a CA
        De vreme ce intervenţiile respective sunt în principal măsuri planificate ce urmează să fie definite în materie de soluţii hidraulice şi în detalii structurale, scopul listei propuse, referitoare la fiecare corp de apă, este să concentreze atenţia pe o viitoare aplicare potenţială a Art. 4(7) pentru corpurile de apă implicate.
        Aceasta include următoarele etape analitice:
        ● ..Colectarea datelor detaliate ale proiectului legate de caracteristicile structurale:
    - dimensiunile geometrice ale intervenţiilor: lungime - suprafaţa - volum,
    – mărimea porţiunii CA impactat şi comparaţie cu lungimea/suprafaţa totală a CA,
    – indicii geomorfologici (de ex. Managementul Calităţii Informaţiilor) - evaluare ex ante + ex post

        ● ..Compararea cu valorile limita (definite la scara districtului)

        Impactul real în materie de modificare fizică var fi testat în evoluţia activităţilor planificate, aplicând criterii comune pentru evaluarea modificării morfologice şi eligibilitatea pentru Art. 4(7). Procedura descrisă a adus beneficii generale pentru o analiză eficientă şi coordonată a relaţiei dintre PMB şi PMRI. Raportarea pe o foaie oficială de informaţii a tuturor intervenţiilor structurale ce pot modifica caracteristicile fizice ale corpurilor de apă permite părţilor interesate, publice şi private, să conştientizeze potenţiala aplicaţie a Art. 4(7).
        Discuţia privind impactul real al măsurilor de apărare împotriva inundaţiilor se poate deja aplica în faza preliminară a proiectului pentru a implementa un proces mai inclusiv în ceea ce priveşte alegerea soluţiilor tehnice şi o cunoaştere specifică a excepţiei de la obiectivele Directivei Cadru pentru Apă.
        Ca un aspect critic, problemele de natură financiară pot modifica sau invalida analiza tehnică, conducând la alegeri incomplete sau doar parţial folositoare proiectului*18).
        *18) http://www.appenninosettentrionale.it/eis/



        Studiu de caz 5: Evaluarea impactului proiectului "AUTOSTRADA SIBIU-PITEŞTI"
        Ţara: România*19)
    *19) http://www.anpm.ro/documents/12220/34391606/RIM_Autostrada+Sibiu+Piteşti_rev03+14.12.2018.pdf/2cbb9d11-ba85-4e9b-8b03-9b3f0ecacfc1, RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul "AUTOSTRADA SIBIU-PITEŞTI"

        Traseul autostrăzii Sibiu - Piteşti se va desfăşura între Sibiu (intersecţia cu Centura Sibiu) şi Piteşti (intersecţia cu Centura Piteşti) în zona centrală a României.
 (a se vedea imaginea asociată)
        În cadrul proiectului sunt prevăzute 47 de lucrări constând în regularizări/ devieri şi recalibrări ale albiilor.
        Lucrările de regularizare/ devieri de au fost prevăzute pe sectoarele în care ampriza autostrăzii s-a suprapus peste traseul existent al văii sau acolo unde cursul de apă trebuie direcţionat spre o deschidere a podului sau spre deschiderea podeţului. Secţiunea transversală regularizată trebuie să permită tranzitarea debitului de calcul cu asigurarea de 2% şi să respecte condiţiile morfologice de stabilitate. Secţiunea transversală a albiei rectificate s-a stabilit pe baza observaţiilor secţiunilor naturale ale albiei din sectoarele stabile (sectoare model). Astfel dimensiunile albiei minore şi majore geometrizate s-au determinat ţinând cont de alura secţiunilor transversale din albia naturală de pe sectoarele model. Albia nou formată va fi protejată cu saltele din gabioane de 0,50 m grosime. Lucrările necesare pentru realizarea regularizărilor şi devierilor sunt următoarele: trasarea lucrării, excavarea materialului până la cota şi forma profilului proiectat, aşternerea unui geotextil, realizarea saltelelor de gabioane şi umplerea acestora cu piatra brută.
        Recalibrarea albiei este necesară pe zonele unde au fost prevăzute apărări de mal ale albiei cursurilor de apă, precum şi în zona podurilor, unde realizarea lucrărilor conduce la diminuarea secţiunii de scurgere. Recalibrarea albiei constă în realizarea secţiunii necesare scurgerii debitului de calcul. De asemenea, în zonele unde albia cursului de apă este meandrată sau prezintă depuneri, pentru a spori aria secţiunii de scurgere, este necesară recalibrarea albiei pe o anumită porţiune şi cel mai des în zona podurilor unde albia prezintă deformări ale fundului şi mai ales depuneri.
        Traseul autostrăzii Sibiu - Piteşti intersectează sau se află în apropierea mai multor cursuri de apă, situate în Spaţiul Hidrografic Argeş - Vedea şi Bazinul Hidrografic Olt, incluse în subbazinele Argeş, Vedea şi Dâmboviţa, respectiv Cibin, Hârtibaciu, Sadu, Pârâul Sec, Oltul Inferior.
        Râurile principale din zona autostrăzii Sibiu Piteşti sunt Oltul, Topologul şi Argeşul. Acestea prezintă mai mulţi afluenţi, de diferite dimensiuni şi care prezintă diverse grade de intervenţie antropică.
        Pe baza analizelor spaţiale, au fost identificate 150 intersecţii ale traseului autostrăzii cu cursuri de apă, atât cadastrate cât şi necadastrate. Numărul cursurilor de apă cadastrate traversate de autostradă este 22. Numărul corpurilor de apă desemnate de către ANAR, traversate de autostradă este de 20.
        Corpurile de apă de suprafaţă intersectate de traseul proiectului de autostradă Sibiu - Piteşti sunt atât de tip natural (râu natural), cât şi artificial (corp de apă artificial sau lac de acumulare). Majoritatea corpurilor de apă intersectate (70%) prezintă o stare/potenţial ecologic/ă Bună. Din punct de vedere al stării chimice, toate corpurile de apă de suprafaţă prezintă o stare Bună. Dintre corpurile de apă aliate în stare/cu potenţial ecologic Moderat, doar corpul de apă Topolog - aval conf. Topologel - conf. Olt este estimat a-şi atinge starea bună până în anul 2021.
        Conform informaţiilor din Planurile de management ale SH Argeş - Vedea, respectiv BH Olt, în zona traseului propus al autostrăzii Sibiu - Piteşti au fost identificate cinci corpuri de apă subterană, dintre care patru de tip freatic şi unul de adâncime (ROAG12 Estul Depresiunii Valahe). Starea cantitativă a corpurilor de apă subterană din zona traseului autostrăzii Sibiu - Piteşti este considerată bună, atât în cazul corpurilor de apă situate în SH Argeş - Vedea, cât şi în cazul corpurilor de apă din BH Olt. Starea chimică este considerată Bună în cazul a 4 corpuri de apă şi slabă în cazul unuia. Corpurile de apă subterană din zona proiectului au avut în general ca termen estimat de îndeplinire a obiectivelor de mediu anul 2015, unul singur având termenul de atingere a obiectivelor de mediu 2027, pentru atingerea stării chimice bune.
        Semnificaţia impacturilor potenţiale asupra factorului de mediu Apă a fost analizată pe baza a două criterii: sensibilitatea zonelor de implementare şi magnitudinea schimbărilor propuse de proiect. Clasele de sensibilitate pentru apa de suprafaţă au fost stabilite în funcţie de starea actuală din punct de vedere ecologic şi chimic, precum şi din punct de vedere al existenţei unor restricţii legate de modul actual de folosinţă al alimentărilor cu apă, iar clasele de sensibilitate pentru apa subterană au fost stabilite în funcţie de starea actuală din punct de vedere calitativ şi cantitativ, precum şi din punct de vedere al existenţei unor zone de protecţie hidrogeologică în zona proiectului.
        Clasele de magnitudine pentru identificarea impactului asupra apelor de suprafaţă şi asupra apelor subterane au fost stabilite ţinând cont de mărimea modificărilor elementelor de calitate raportată în suprafeţele/ lungimile totale ale corpurilor de apă ce pot fi influenţate în urma implementării proiectului, iar
        Pentru cuantificarea potenţialelor impacturi asupra corpurilor de apă de suprafaţă au fost analizate spaţial potenţialele efecte generate de proiect asupra elementelor de calitate pentru fiecare corp de apă de suprafaţă. "Zona de impact" considerată pentru fiecare corp de apă ca urmare a unei intervenţii propusă de proiect a fost raportată la lungimea sau la suprafaţa totală a corpului de apă sau a elementelor asociate (în cazul vegetaţiei ripariene). Datele privind lungimea sau suprafaţa corpurilor de apă au fost furnizate de către Administraţia Naţională "Apele Române". Valorile suprafeţelor potenţial afectate (a zonelor de impact) au fost estimate pentru fiecare tip de intervenţie în parte, pe baza datelor geospaţiale referitoare la componentele proiectului sau pe baza datelor public disponibile privind corpurile de apă. Pentru stabilirea semnificaţiei impacturilor asupra corpurilor de apă, analizele spaţiale realizate au ţinut cont şi de lucrările hidrotehnice deja existente pe fiecare corp de apă. Astfel, deşi pe mai multe corpuri de apă de suprafaţă există deja modificări hidrotehnice în condiţiile realizării proiectului autostrăzii Sibiu - Piteşti, nici unul dintre corpurile de apă de suprafaţă naturale nu prezintă un risc de modificare a încadrării în "corp de apă puternic modificat".
        În etapa de construcţie este estimată o afectare în general redusă a corpurilor de apă de suprafaţă. Singurele situaţii în care este estimată probabilă apariţia unui impact moderat în etapa de execuţie sunt în cazul realizării lucrărilor de terasamente, în cazul îndepărtării vegetaţiei ripariene ca urmare a construcţiei podurilor şi viaductelor, în situaţia construcţiei zidurilor de apărare/ de sprijin şi ca urmare a realizării unor lucrări hidrotehnice ce implică utilizarea de beton. Pentru intervenţiile pentru care a fost estimat un impact moderat au fost prevăzute măsuri specifice de evitare sau reducere.
        În etapa de operare nivelul estimat al efectelor este estimat a fi în general scăzut. Singura excepţie ar putea apărea însă doar în situaţia unei întreţineri inadecvate a sistemelor de gestionare a precipitaţiilor. Pentru asigurarea neafectării corpurilor de apă de suprafaţă în etapa de operare ca urmare a activităţilor de mentenanţă a autostrăzii este necesară prevederea de măsuri ce vizează întreţinerea sistemelor de colectare a apelor pluviale.
        În eventualitatea unor activităţi de dezafectare a autostrăzii este previzionată apariţia unor efecte în general pozitive, ca urmare a reducerii presiunilor asupra corpurilor de apă de suprafaţă. Este recomandat însă ca la momentul dezafectării să se realizeze studii care să analizeze impactul lucrărilor şi care să ia în considerare caracteristicile corpurilor de apă la acel moment.
        Formele de impact considerate în cazul apelor subterane sunt:
        ● Alterări cantitative ale apelor subterane;
        ● Alterarea calităţii apei subterane;
        ● Scăderea nivelului apelor subterane.

        Cuantificarea potenţialelor impacturi asupra corpurilor de apă subterană s-a realizat pe baza analizei spaţiale a zonelor potenţial afectate, în raport cu suprafaţa totală a corpurilor de apă subterană. Valorile suprafeţelor potenţial afectate au fost estimate pentru fiecare tip de intervenţie, pe baza datelor geospaţiale ale componentelor proiectului.
        Este estimat că nivelul impactului asupra corpurilor de apă subterană în etapa de execuţie a proiectului este redus, valorile afectate fiind de maxim 3% din suprafaţă totală a unui corp de apă subterană. Ţinând cont de faptul că tunelele propuse nu se suprapun cu corpuri de apă subterană, este estimat ca nivelul efectului "prelevări de apă (epuismente) pentru construcţia tunelelor" să fie zero.
        În etapa de operare este estimat un nivel redus, al efectelor asupra corpurilor de apă subterană, valorile estimate fiind extrem de mici.
        Ţinând cont de faptul că majoritatea alimentărilor cu apă din zona traseului autostrăzii Sibiu - Piteşti se realizează din subteran şi că acestea sunt situate la distanţă de limita de construcţie a autostrăzii şi de alte componente ce ar putea genera efecte, este considerat că proiectul nu va avea un impact asupra zonelor de protecţie sanitară a alimentărilor cu apă şi de protecţie hidrogeologică.
        În continuare au fost stabilite măsuri de evitare şi reducere a impactului atât pentru etapa de construire, cât şi pentru cea de operare şi dezafectare.
        Pentru prezentul proiect a fost emis de către ANAR avizul de gospodărire a apelor nr. 117/14.12.2018 şi de către ANPM acordul de mediu nr. 4/28.12.2018.


    ANEXA IV

    la Ghidul general
           INTEGRAREA BIODIVERSITĂŢII ÎN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    INTRODUCERE
        Diversitatea biologică înseamnă variabilitatea organismelor vii din toate sursele, inclusiv, printre altele, a ecosistemelor terestre, marine şi a altor ecosisteme acvatice şi a complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea în cadrul speciilor, dintre specii şi a ecosistemelor. Resursele biologice includ resurse genetice, organisme sau părţi din ele, populaţii sau orice alte componente biotice ale ecosistemelor având folosinţă sau valoare efectivă sau potenţială pentru umanitate. Conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, inclusiv conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, sunt obiective comunitare esenţiale şi de interes general.
        În conformitate cu prevederile art. 5 din Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, sunt definite următoarele categorii de arii natural protejate:
    a) de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale;
    b) de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei;
    c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanţă comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică;
    d) de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz.

    "Directiva Păsări" nr. 79/409/EC privind conservarea păsărilor sălbatice (adoptată la 2 aprilie 1979) şi "Directiva Habitate" nr. 92/43/EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice (adoptată la 21 mai 1992) constituie temelia politicii UE în domeniul biodiversităţii. Acestea le permit tuturor statelor membre să colaboreze pentru a proteja şi asigura supravieţuirea speciilor şi habitatelor vulnerabile şi ameninţate din Europa.
        În centrul celor două directive se află crearea reţelei Natura 2000, o reţea ecologică de situri care cuprinde cele 28 de state ale UE. Până în prezent, au fost incluse în reţea 26000 de situri, acoperind aproape 18% din suprafaţa de teren a UE. Componenta marină a reţelei nu este încă finalizată. Cele două directive UE conţin în anexe listele cu speciile şi tipurile de habitate care fac obiectul Reţelei Natura 2000. Conform Directivei Habitate, scopul reţelei Natura 2000 este de a stabili un "statut de conservare favorabil" pentru habitatele şi speciile considerate a fi de interes comunitar.

    Directivele Habitate şi Păsări Directivele au două obiective principale:
        ● protejează speciile de interes conservativ din întreaga UE (prin dispoziţiile privind protecţia speciilor);
        ● conservă unele tipuri rare şi ameninţate de habitate sau habitatele anumitor specii rare şi ameninţate pentru a le asigura supravieţuirea continuă (prin dispoziţiile privind protecţia siturilor care conduc la crearea reţelei Natura 2000).

        Cele două directive oferă un cadru legislativ comun, aplicabil în toate ţările UE, care asigură că toate activităţile umane sunt întreprinse astfel încât să nu afecteze negativ integritatea siturilor Natura 2000. 2000 şi starea favorabilă de conservare a speciilor pentru care siturile au fost desemnate.
        Art. 6 din Directiva Habitate prevede, la alin. (3) şi (4), aspecte procedurale de protecţie care trebuie urmate în cazul planurilor şi proiectelor.
        Pentru România, autoritatea responsabilă pentru implementarea Reţelei Natura 2000 este Guvernul României, prin Ministerul Mediului, conform obligaţiilor asumate în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Capitolul 22 Mediu, sectorul protecţia naturii.
        În 2018 Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) a preluat administrarea siturilor Natura 2000, cu excepţia acelora care se suprapun integral sau parţial pe Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi a Parcurilor Naturale şi Naţionale aflate în administrarea ROMSILVA.
        Cu referire strictă la siturile de importanţă comunitară România are obligaţia implementării art. 6.3 şi 6.4 privind impactul proiectelor asupra speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară.
 (a se vedea imaginea asociată)
        În România, Evaluarea impactului proiectelor asupra biodiversităţii este integrată în evaluarea de mediu ca urmare a aplicării Ordinului nr. 19 din 13 ianuarie 2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. În principal această evaluare a impactului vizează ariile naturale protejate care fac parte din reţeaua europeană Natura 2000, dar nu se limitează la acestea. În vederea asigurării unei dezvoltări durabile şi pentru menţinerea unui cadrul natural cât mai adecvat zonei, evaluarea impactului asupra mediului trebuie să cuprindă şi evaluarea impactului asupra biodiversităţii, indiferent dacă proiectul se află sau nu în arii protejate, indiferent de tipul de desemnare.
        Evaluarea impactului asupra biodiversităţii nu trebuie să se rezume la proiectul din interiorul sau apropierea ariilor naturale protejate de interes comunitar în special pentru că în România există populaţii mari ale speciilor, respectiv suprafeţe mari ale habitatelor naturale de interes conservativ european care se află în afara siturilor Natura 2000/ariilor naturale protejate. De asemenea, specii pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate din România pot să se deplaseze distanţe destul de mari, în migraţiune, căutare de hrană, alte tipuri de dispersii, în afara zonelor cuprinse în situri putând astfel fi impactate de proiecte situate departe de ariile naturale protejate.

    1. DESCRIEREA IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITĂŢII
    1.1. Pierderea, degradarea sau fragmentarea habitatelor şi modificarea comunităţilor prezente
        Construirea infrastructurilor, instalarea de facilităţi şi utilizarea de echipamente şi instrumente, ceea ce poate provoca un impact fizic direct asupra habitatelor şi speciilor.
        În general, realizarea unui proiect necesita curăţarea/eliberarea terenurilor şi îndepărtarea vegetaţiei de suprafaţă. Prin acest proces habitatele existente pot fi modificate, deteriorate, fragmentate sau distruse. Amploarea pierderii habitatului şi a degradării depinde de mărimea, localizarea şi soluţiile proiectului şi sensibilitatea habitatelor afectate.
        Este important de remarcat faptul că, în timp ce eliberarea şi pregătirea terenului pentru realizarea proiectului poate părea limitată, efectele indirecte ar putea fi mult mai răspândite, în special în cazul în care intervenţia interferează cu regimuri hidrologice sau procese geomorfologice şi pot afecta calitatea apei sau a solului. Astfel de efecte indirecte pot provoca grave deteriorări, fragmentări şi pierderi ale habitatului, uneori, chiar şi la o distanţă relativ mare de amplasamentul proiectului.
        Semnificaţia pierderii depinde şi de raritatea şi sensibilitatea habitatelor afectate şi/sau de importanţa lor ca zona de hrănire, reproducere sau hibernare pentru specii. De asemenea, rolul potenţial al unor habitate ca şi componente ale coridoarelor importante pentru dispersie şi migraţie, precum şi pentru mai multe deplasări locale între zone de hrănire şi locuri de cuibărit, trebuie să fie luate în considerare atunci când se evaluează importanţa oricărei pierderi sau degradare a habitatelor.

    1.2. Perturbarea şi deplasarea speciilor
        Perturbarea speciilor în zonele lor obişnuite de hrănire sau odihnă, precum şi de-a lungul rutelor de migraţie, poate duce la deplasarea şi excludere, şi, prin urmare, pierderea utilizării habitatului. Speciile pot fi deplasate din zonele din interiorul şi din jurul amplasamentului proiectului, de exemplu, din cauza traficului crescut, prezenţa persoanelor precum şi zgomot, praf, poluare, iluminare artificială, prezenţa umană constantă sau vibraţii provocate în timpul sau după lucrările de construire.
        Amploarea şi gradul de perturbare, precum şi sensibilitatea speciilor afectate, determină semnificaţia impactului, la fel ca şi disponibilitatea şi calitatea altor habitate corespunzătoare din apropiere, care pot găzdui animalele strămutate. În cazul speciilor rare şi pe cale de dispariţie chiar perturbări mici sau temporare pot avea repercusiuni grave pentru supravieţuirea lor pe termen lung în regiune.

    1.3. Efectul de barieră
        În cazul proiectelor de energie electrică, de transport de mare putere, infrastructurile de primire şi de stocare pot forţa speciile să ocolească zona cu totul, atât în timpul migraţiei şi, mai mult la nivel local, în timpul activităţilor de căutare a hranei obişnuite. Transformarea acestei situaţii într-o problema depinde de o serie de factori, cum ar fi dimensiunea sub-staţiei, spaţierea şi dirijarea cablurilor de electricitate, dispunerea centralelor eoliene, amploarea deplasării speciilor şi gradul de perturbare cauzat de legăturile dintre zonele de hrănire, reproducere şi adăpostire.
        Râurile, lacurile şi zonele riverane au un rol important în răspândirea şi migraţia speciilor de apă dulce, precum şi în deplasările mai localizate între diversele zone de hrănire, reproducere, odihnă şi cuibărire. Ele acţionează ca mici zone ecologice intermediare (stepping stones) sau coridoare ecologice vitale în cadrul peisajului. Orice obstacole sau impedimente în calea deplasării libere a speciilor în amonte sau în aval, oricât de mici, pot avea consecinţe majore pentru supravieţuirea acestor specii.
        Instalaţiile hidroelectrice pot să întrerupă sau să împiedice, direct sau indirect, răspândirea şi migraţia speciilor. Cele mai evidente sunt barajele şi zonele îndiguite, care reprezintă obstacole fizice în calea migraţiei peştilor şi altor organisme acvatice, împiedicându-i să călătorească în amonte şi în aval. Acestea au efecte majore asupra supravieţuirii unui număr mare de specii de apă dulce, ducând la fragmentarea, la izolarea şi, în cele din urmă, la dispariţia în special a unor populaţii de peşti de apă dulce dulce sau a speciilor care migrează din mare în apă dulce sau a celor care migrează din apele dulci spre mare.
        Efectul de barieră este deosebit de grav atunci când există mai multe obstacole pe un sector de râu. Chiar şi în cazul structurilor sau al obstacolelor fizice foarte mici, râurile pot deveni rapid impracticabile. Şi canalele artificiale pot fi obstacole în calea deplasării speciilor, prin faptul că străpung şi, astfel, fragmentează habitatele terestre. De asemenea, ele pot crea legături artificiale între bazinele hidrografice, favorizând răspândirea speciilor alogene în detrimentul celor indigene.

    1.4. Lovire şi risc de mortalitate
        Păsări şi lilieci, se pot ciocni de diferitele părţi ale liniilor electrice aeriene, precum şi de alte facilităţi electrice supraterane. Mai ales parcurile eoliene reprezintă zone cu risc major pentru aceste specii. Nivelul de risc de coliziune depinde foarte mult de locaţia sit-ului în raport cu proiectul şi de speciile prezente, precum şi de vreme, factorii de vizibilitate şi designul specific al la liniei electrice. În particular, speciile care trăiesc mult şi au rate de reproducere scăzute şi/sau cele care sunt rare sau sunt deja într-o stare de conservare vulnerabile (cum ar fi acvile, vulturi şi berze) sunt la risc.
        Exemplarele de peşti şi de alte specii care traversează o centrală hidroelectrică pot fi rănite sau ucise. O centrală hidroelectrică poate provoca:
    - răniri prin contact fizic cu paletele de ghidare, cu rotorul sau cu carcasa turbinei;
    – răniri cauzate de fluctuaţiile de presiune în timpul trecerii prin turbină;
    – blocare în grătarele de la prizele de admisie sau răniri cauzate de maşinile de curăţat;
    – răniri cauzate de debitul intens şi de scurgerile din deversoare;
    – vulnerabilitate în faţa animalelor de pradă, din cauza dezorientării.


    1.5. Specii invazive alohtone:
        Pătrunderea speciilor invazive conduce transformarea habitatele naturale şi perturbarea speciilor indigene.


    2. CRITERII DE EVALUARE A IMPACTULUI SEMNIFICATIV ASUPRA BIODIVERSITĂŢII
        În Etapa studiului de evaluare adecvată se va stabili ca Studiul de evaluare adecvată să includă:
    1. Evaluarea semnificaţiei efectului, pentru care se recomandă utilizarea criteriile de evaluare prezentate în continuare

┌─────────────────┬────────────────────┐
│ │Criterii de evaluare│
├─────────────────┼────────────────────┤
│Descrierea │- Distanţa │
│elementelor │proiectului faţă de │
│proiectului care │arie (în m) │
│pot avea efecte │- Zona de │
│semnificative │suprapunere a │
│asupra ariei │proiectului peste │
│naturale │arie (suprafaţa │
│protejată, asupra│zonei de suprapunere│
│diversităţii │si procent din arie)│
│biologice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- Distanţa │
│ │proiectului faţă de │
│ │zonele de hrănire, │
│ │de refugiu şi pentru│
│ │reproducere (în m) │
│ │- Zone de │
│ │suprapunere peste │
│ │zona de hrănire, de │
│ │refugiu, şi de │
│ │reproducere │
│ │(suprafaţa zonei de │
│ │suprapunere şi │
│ │procent din arie şi │
│Descrierea │din zona respectivă)│
│tuturor tipurilor├────────────────────┤
│de efecte pe care│- Distanţa │
│proiectul le │proiectului faţă de │
│poate avea asupra│habitatele naturale │
│ariei naturale │de interes comunitar│
│protejată │- Zona de │
│ │suprapunere a │
│ │proiectului peste │
│ │habitat (suprafaţa │
│ │totală şi relativă, │
│ │de ex. ca procent │
│ │din arie) │
│ ├────────────────────┤
│ │- Deplasarea │
│ │speciilor │
│ ├────────────────────┤
│ │- reducerea │
│ │diversităţii │
│ │speciilor │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- influenţa asupra │
│ │solului şi │
│ │subsolului din sit │
│Descrierea │- limita ariei de │
│sit-ului şi a │distribuţie pentru │
│importanţei │anumite habitate şi │
│acestuia pentru │specii şi distanţele│
│coerenţa globală │proiectului faţă de │
│a reţelei Natura │acestea │
│2000 │- importanţa pentru │
│ │conectivitatea │
│ │ecologică │
│ │(suprapunere cu alte│
│ │sit-uri, etc.) │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- Importanţa │
│ │habitatelor naturale│
│Descrierea │şi a speciilor │
│habitatelor │afectate, de │
│natural şi a │exemplu, de mare │
│speciilor │reprezentativitate, │
│potenţial a fi │specii endemice, │
│afectate de │etc. Se va sublinia │
│proiect │impactul asupra │
│ │speciilor şi │
│ │habitatelor │
│ │prioritare. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- reducerea │
│ │suprafeţei │
│ │habitatului (în m şi│
│ │procent din arie); │
│ │- disturbarea │
│ │speciilor de interes│
│ │national, comunitar │
│ │şi/sau │
│ │internaţional; │
│Descrierea │- fragmentarea │
│oricăror │habitatelor naturale│
│modificări în │de interes naţional,│
│arie ca urmare a │comunitar şi/sau │
│realizării │internaţional; │
│proiectului │- reducerea │
│ │densităţii speciilor│
│ │national, comunitar │
│ │şi/sau │
│ │internaţional; │
│ │- modificări ale │
│ │statutului de │
│ │conservare; │
│ │- modificării │
│ │climatice directe şi│
│ │indirecte │
└─────────────────┴────────────────────┘

        Corelat cu criteriile de evaluare prezentate, se recomandă utilizarea următoarelor tipuri de indicatori pentru stabilirea semnificaţiei efectelor:
    - procentul din suprafaţa habitatului pierdut (absolut şi relative),
    – modificări în structura habitatelor,
    – fragmentarea habitatelor de interes naţional, comunitar şi/sau internaţional (exprimată în procente),
    – durata sau persistenţa fragmentării,
    – durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes naţional, comunitar şi/sau internaţional, distanţa faţă de aria naturală protejată,
    – schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă),
    – indicatorii chimici-cheie care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate, de ex. calitatea apei, emisii GES şi amprenta de carbon a proiectului.

        Semnificaţia efectelor se stabileşte întotdeauna pentru fiecare habitat/specie de interes naţional, comunitar şi/sau internaţional afectat.



    3. ANALIZA DOCUMENTELOR RELEVANTE
        Art. 6 alin. (3) şi (4) defineşte procedura pas cu pas în cazul în care proiectele sunt luate în considerare. Trei etape principale sunt identificate:
        ● Etapa 1: Etapa de încadrare. Prima parte a procedurii constă într-o etapă de pre-evaluare ("screening") pentru a stabili dacă, în primul rând, proiectul este direct legat sau necesar pentru gestionarea sitului şi, în al doilea rând, dacă este probabil să existe un efect semnificativ asupra sit-ului; aceasta este reglementată de art. 6 alin. (3) paragraf 1.
        ● Etapa a doua: Evaluarea adecvată. A doua parte a procedurii, reglementată de art. 6 alin. (3) paragraf 2, se referă la evaluarea corespunzătoare şi la decizia autorităţilor naţionale competente.
        ● Etapa a treia: Derogarea de la art. 6 alin. (3) în anumite condiţii, Etapă care în legislaţia românească (Ordinul nr. 19/2010) este denumită Etapa soluţiilor alternative. O a treia parte a procedurii reglementate de art. 6 alin. (4) intră în joc dacă, în ciuda unei evaluări negative, se propune să nu se respingă un proiect, ci să se ia în considerare în continuare. În acest caz, art. 6 alin. (4) permite derogări de la art. 6 alin. (3) în anumite condiţii, care constau în absenţa unor soluţii alternative şi existenţa unor motive imperative de interes public (IROPI) pentru realizarea proiectului şi solicitarea adoptarea măsurilor compensatorii. Directiva Habitate aplica principiul precauţiei, care impune ca priorităţile de conservare ale Natura 2000 să prevaleze acolo unde există incertitudine. Aceasta înseamnă că accentul pus pe evaluare ar trebui să fie acela de a demonstra, în mod obiectiv, cu dovezi justificative, că:
    - nu vor exista efecte semnificative asupra unui sit Natura 2000 (Etapa 1: Etapa de încadrare); sau
    – nu vor exista efecte negative asupra integrităţii unui sit Natura 2000 (Etapa a doua: Evaluarea adecvată); sau
    – nu există alternative la proiectul care ar putea avea efecte negative asupra integrităţii unui sit Natura 2000, există motive imperative de interes public major pentru realizarea proiectului şi există măsuri de compensare care menţin sau consolidează coerenţa globale a reţelei Natura 2000 (etapa a treia: procedura de derogare).


        Listele de verificare şi procedurile de punere în aplicare sunt stabilite în etapele evaluării.
    3.1. Etapa de încadrare
        Această etapă analizează efectele probabile ale unui proiect, fie singur, fie în combinaţie cu alte proiecte, pe un sit Natura 2000 şi consideră în mod obiectiv dacă aceste efecte nu vor fi semnificative.
        În mod normal, Etapa de încadrare trebuie privită ca o simplă evaluare pentru a verifica dacă este necesară o Evaluare Adecvată. Această evaluare se va realiza pe baza informaţiilor existente colectate din sursele disponibile, precum şi pe opinia experţilor. De asemenea se vor consulta şi alte instituţii relevante în domeniul conservării naturii.
    Etapa de încadrare este strict definită în Ordinul 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.
    "Memoriul de prezentare a PP trebuie să cuprindă:
    a) descrierea succintă a PP şi amplasarea acestuia în raport cu aria naturală protejată de interes comunitar, cu precizarea coordonatelor geografice (STEREO 70) ale amplasamentului PP. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970, sau ca un tabel în format electronic conţinând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970;
    b) prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona PP;
    c) justificarea dacă PP propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar;
    d) estimarea impactului potenţial al PP asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar.
    Autoritatea competentă poate solicita orice alte informaţii, în cazul în care calitatea informaţiilor prezentate nu poate duce la luarea unei decizii."

        Pentru identificarea potenţialelor efecte ale proiectului, Lista de verificare de mai jos oferă câteva din principalele tipuri de parametri de proiect care vor trebui în mod normal să fie identificaţi. Aceşti parametri sunt doar ilustrativi, deoarece ar fi imposibil să se furnizeze o listă completă în acest document. Pentru unele proiecte, poate fi necesar să se identifice separat aceşti parametri pentru fazele de construcţie, operare şi dezafectare.
        Descrierea proiectului - exemple de elemente de luat în considerare în identificarea posibilelor impacturi:
    - Dimensiunea, scara, suprafaţa, terenul etc.
    – Schimbări fizice care vor rezulta din proiect (excavarea, strângerea, dragarea etc.)
    – Cerinţe privind resursele (captarea apei etc.)
    – Emisiile şi deşeurile (eliminarea pe sol, apă sau aer)
    – Cerinţe de transport
    – durata construcţiei, durata de funcţionare, a dezafectării, etc.
    – Planificarea perioadei de implementare şi calendarul acţiunilor principale ale proiectului
    – Distanţa de la situl Natura 2000/aria naturală protejată sau caracteristicile cheie ale sit-ului
    – Impactul cumulativ cu alte proiecte
    – Altele, după caz

        Exemple de tipuri de efecte care ar putea fi semnificative:
    - produce reducerea suprafeţei sau deteriorarea habitatelor protejate din sit.
    – produce schimbarea directă sau indirectă a calităţii fizice a mediului (inclusiv a hidrologiei) în cadrul sitului.
    – produce perturbări ale speciilor pentru care situl este notificat;
    – Modificarea compoziţiei speciilor.
    – provoacă daune directe sau indirecte asupra dimensiunii, caracteristicilor sau capacităţii de reproducere a populaţiilor din site.
    – Modificarea vulnerabilităţii populaţiilor şi/sau a habitatelor faţă de alte impacturi.
    – produce schimbarea coerenţei sitului sau a siturilor Natura 2000 (de exemplu, prezentarea unei bariere între fragmentele izolate sau reducerea capacităţii sitului de a acţiona ca o sursă de noi colonizatori).
    – cauzează o reducere a rezistenţei habitatelor/speciilor împotriva schimbărilor externe (de exemplu, capacitatea sa de a răspunde la condiţii de mediu extreme).
    – Afectează restaurarea unei caracteristici în cazul în care acesta este un obiectiv de conservare.

        Aspectele relevante de luat în considerare în evaluarea semnificaţiei efectelor asupra habitatelor şi speciilor:
    - starea de conservare a fiecărui tip de habitat şi a speciilor, atât în situl respectiv cât şi la nivelul regiunii biogeografice, ţării, etc.
    – zona acoperită în sit şi suprafaţa totală din ţară/regiunea biogeografică;
    – gradul de reprezentativitate;
    – raritate, endemicitate, prioritate;
    – particularităţile şi relevanţa sitului pentru tipul de habitat/specia în cauză: de ex. limita ariei de distribuţie, relicte etc.
    – vulnerabilitatea şi sensibilitatea la diferite presiuni;
    – alte aspecte relevante pentru a evalua "valoarea" şi importanţa habitatelor/speciilor care ar putea fi afectate

        La nivelul Etapei de încadrare, evaluarea impactului cumulativ este de obicei mai generală şi mai puţin detaliată decât în evaluarea adecvată. Cu toate acestea, trebuie să ia în considerare şi alte proiecte care ar putea avea, de asemenea, efecte asupra siturilor în cauză. O serie de impacturi individuale de proporţii mici pot, în combinaţie, să producă un efect semnificativ.
        Evaluarea impactului cumulat:

┌─────────────┬────────────────────────┐
│Etapele │Activitatea care trebuie│
│evaluării │finalizată │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Identificarea tuturor │
│Identificarea│surselor posibile de │
│tuturor │efecte din proiectul în │
│proiectelor │cauză, împreună cu toate│
│care ar putea│celelalte surse din │
│acţiona în │mediul existent şi orice│
│combinaţie │alte efecte posibile din│
│ │alte proiecte propuse. │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Identificarea tipurilor │
│ │de impact (de ex. │
│ │zgomot, reducerea │
│Identificarea│resurselor de apă, │
│impactului │emisiile chimice etc.) │
│ │care pot afecta │
│ │structura şi funcţiile │
│ │sitului vulnerabil la │
│ │schimbare. │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Definirea limitelor │
│ │pentru examinarea │
│ │efectelor cumulative; │
│Definirea │Acestea vor fi diferite │
│limitelor │pentru diferite tipuri │
│pentru │de impact (de exemplu, │
│evaluare │efecte asupra resurselor│
│ │de apă, zgomot) şi pot │
│ │include locaţii la │
│ │distanţă (în afara │
│ │amplasamentului). │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Identificare căilor │
│ │cumulative potenţiale │
│ │(de exemplu, prin apă, │
│ │aer etc., acumularea │
│ │efectelor în timp sau în│
│Identificarea│spaţiu). Examinaţi │
│căii │condiţiile sitului │
│ │pentru a identifica unde│
│ │sunt expuse riscurilor. │
│ │aspectelor vulnerabile │
│ │ale structurii şi │
│ │funcţiei sitului. │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Previziunea mărimii/ │
│previziune │amplorii efectelor │
│ │cumulative probabile │
│ │identificate. │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Se observă dacă este │
│ │posibil ca potenţialele │
│ │impacturi cumulative să │
│evaluare │fie semnificative. De │
│ │obicei impactul cumulat │
│ │este mai mare decât suma│
│ │impacturilor diferitelor│
│ │proiecte. │
└─────────────┴────────────────────────┘


        După parcurgerea etapei de încadrare şi completarea Listei de control prevăzute în Anexa nr. 1 din Ordinul nr. 19/2010, autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide dacă:
        ● nu este necesară o evaluare adecvată; sau
        ● este necesară o evaluare adecvată (parcurgerea următoarei etape din cadrul procedurii).


    3.2. Evaluarea adecvată a proiectelor cu efecte semnificative asupra ariei naturale protejate
        Această etapă implică evaluarea impactului asupra integrităţii sitului (siturilor) Natura 2000 al proiectului, singur sau în combinaţie cu alte proiecte. Evaluarea ar trebui să se concentreze şi să se limiteze la obiectivele de conservare ale sitului.
        Evaluarea adecvată pentru proiecte va fi integrata în EIM.
        În cazul în care există efecte negative potenţiale, această etapă presupune, de asemenea, propunerea de măsuri de atenuare pentru reducerea impactului.
        Este responsabilitatea autorităţii competente să ajungă la o concluzie cu privire la efectele proiectului asupra ariilor naturale protejate şi, implicit, al reţelei Natura 2000. Procesul de evaluare va include colectarea şi luarea în considerare a informaţiilor de la diverşi actori, inclusiv titularul proiectului, autorităţile naţionale de conservare a naturii, regionale şi locale şi ONG-urile relevante.
        Structura Studiului de evaluare adecvată este definită în Ordinul nr. 19/2010:
    a) Informaţii privind PP supus aprobării
    b) Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea PP:
    c) Identificarea şi evaluarea impactului
        În cadrul studiului de evaluare adecvată se fac identificarea şi evaluarea tuturor tipurilor de impact negativ al PP susceptibile să afecteze în mod semnificativ aria naturală protejată de interes comunitar.
        Vor fi identificate următoarele tipuri de impact:
    1. direct şi indirect;
    2. pe termen scurt sau lung;
    3. din faza de construcţie, de operare şi de dezafectare;
    4. rezidual;
    5. cumulativ.

        Se va face o prognoză privind amploarea/mărimea impactului cumulativ identificat şi semnificaţia acestuia.
        Evaluarea semnificaţiei impactului în cadrul studiului se face pe baza unor indicatori-cheie cuantificabili:
    1. procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut;
    2. procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;
    3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente);
    4. durata sau persistenţa fragmentării;
    5. durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar;
    6. schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă);
    7. scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP;
    8. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar.


    d) Măsurile de reducere a impactului
    e) Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate

    LISTĂ DE VERIFICARE PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII EVALUĂRII ADECVATE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 6 ALINIATUL (3)
        Evaluarea:
        ● Ia în considerare toate elementele care contribuie la integritatea sitului şi la coerenţa globală a reţelei, aşa cum este definită în obiectivele de conservare ale sitului şi în Formularul standard şi se bazează pe cele mai bune cunoştinţe ştiinţifice disponibile în domeniu.
        ● Informaţiile utilizate sunt actualizate şi includ următoarele aspecte:
    - Structura şi funcţia şi rolul bunurilor ecologice ale sitului
    – Suprafaţa, reprezentativitatea şi stadiul de conservare a habitatelor prioritare şi nonprioritare din amplasament
    – Dimensiunea populaţiei, gradul de izolare, ecotipul, fondul genetic, structura clasei de vârstă şi starea de conservare a speciilor în conformitate cu anexa nr. II la Directiva habitate sau cu anexa nr. I la Directiva privind păsările prezente pe sit

        ● Rolul sitului în regiunea biografică.
        ● Orice alte bunuri şi funcţii ecologice identificate pe sit.
        ● Include o identificare cuprinzătoare a tuturor impacturilor potenţiale ale proiectului care pot fi semnificative pe amplasament, ţinând seama de impacturile cumulate şi de alte efecte care ar putea apărea ca urmare a acţiunii combinate a proiectului în curs de evaluare şi a altor proiecte.
        ● Aplică cele mai bune tehnici şi metode disponibile pentru a estima măsura efectelor proiectului asupra integrităţii biologice a sitului (siturilor) care pot fi deteriorate.
        ● Oferă includerea celor mai eficiente măsuri de atenuare în proiectul în cauză, pentru a evita, reduce sau chiar anula impactul negativ asupra sitului.
        ● Caracterizarea integrităţii biologice şi evaluarea impactului se bazează pe cei mai buni indicatori posibili pentru activităţile Natura 2000, care trebuie de asemenea să fie utile pentru monitorizarea implementării proiectului.
        Pentru a îndeplini cerinţele de evaluare a art. 6 alin. (3), pare cel mai potrivit ca autorităţile Natura 2000 să stabilească cerinţele formale specifice privind tipul de informaţii şi criteriile care trebuie urmate la efectuarea evaluării corespunzătoare.
    Anexa nr. 2 din Ordinul 19/2010 prezintă Lista de control pentru analiza calităţii studiului de evaluare adecvată.



    3.3. Derogarea de la art. 6, alin. (3)
        Proiectele care au fost supuse Evaluării adecvate şi pentru care încheierea evaluării este negativă pot fi aprobate numai de autorităţile competente prin intermediul dispoziţiilor art. 6 alin. (4). Pentru a realiza aceasta, trei cerinţe cheie trebuie să fie îndeplinite şi documentate:
    1. Nu există altă alternativă care să respecte integritatea sitului.
    2. Există motive imperative de interes public major.
    3. Se iau toate măsurile compensatorii necesare pentru asigurarea protejării coerenţei globale a programului Natura 2000.

        Cum se procedează la evaluarea şi documentarea acestor trei etape principale, în conformitate cu art. 6 alin. (4), este explicat în secţiunile următoare:
    1. (Evaluarea soluţiilor alternative);
    2. (Motive imperative de interes public superior); şi
    3. (Măsuri compensatorii).
    1. (Evaluarea soluţiilor alternative);
        Paşii pentru evaluarea soluţiilor alternative sunt:
    - Identificarea alternativelor
    – Evaluarea comparativă a alternativelor luate în considerare
    – Declaraţie privind lipsa alternativelor adecvate în conformitate cu art. 6 alin. (4)


    2. (Motive imperative de interes public superior);
        Este rezonabil să se considere că "motivele imperative de interes public major, inclusiv cele de natură socială şi economică", se referă la situaţiile în care proiectele avute în vedere se dovedesc a fi indispensabile:
    - în cadrul acţiunilor sau politicilor care vizează protejarea valorilor fundamentale ale vieţii cetăţenilor (sănătate, siguranţă, mediu);
    – în cadrul politicilor fundamentale pentru stat şi societate;
    – în cadrul desfăşurării de activităţi de natură economică sau socială, îndeplinirea obligaţiilor specifice ale serviciului public.


    3. (Măsuri compensatorii).
        Principii directoare pentru stabilirea obiectivelor măsurilor compensatorii se referă, în primul rând, la aspecte legate de coerenţa globală a reţelei Natura 2000. În al doilea rând, sunt abordate două aspecte care determină proiectarea şi punerea în aplicare a măsurilor compensatorii: proporţionalitatea şi funcţionalitatea ecologică. Aceste două principii stabilesc sfera de aplicare a măsurilor pentru a se asigura că furnizează funcţionalitatea ecologică necesară pentru proporţia necesară.
    Etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluţii alternative şi când impactul negativ persistă este prezentată în Ordinul 19/2010 ca o a patra etapă.



    3.4. Analiza ghidurilor sectoriale elaborate de CE privind aplicarea prevederilor art. 6.3. şi 6.4 în diferite sectoare

┌──────────────┬─────────────────┬──────────────────────────────┐
│GHID │SCOP │Legislaţie cadru aplicabilă │
│ │ │domeniului │
├──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Documentul oferă │• O.U.G. 57/2007 privind │
│ │îndrumare şi cele│regimul ariilor naturale │
│ │mai bune practici│protejate, conservarea │
│ │privind │habitatelor naturale, a florei│
│ │instalarea, │şi faunei sălbatice, cu │
│ │operarea şi │modificările şi completările │
│ │dezafectarea │ulterioare │
│ │instalaţiilor de │• O.M. 1.964/2007 privind │
│ │transport şi de │instituirea regimului de arie │
│ │distribuţie de │naturală protejată a siturilor│
│ │energie │de importanţă comunitară, ca │
│ │electrică, gaze │parte integrantă a reţelei │
│ │şi produse │ecologice europene Natura 2000│
│ │petroliere în │în România, modificat prin │
│ │legatura cu │O.M. 2.387/2011 │
│ │siturile Natura │• O.M. 46/2016 privind │
│ │2000 şi speciile │instituirea regimului de arie │
│ │protejate în │naturală protejată şi │
│ │temeiul │declararea siturilor de │
│ │Directivelor │importanţă comunitară ca parte│
│ │Habitate şi │integrantă a reţelei ecologice│
│ │Păsări. Acesta se│europene Natura 2000 în │
│ │concentrează │România │
│ │numai asupra │• O.M. 19/2010 pentru │
│ │infrastructurilor│aprobarea Ghidului metodologic│
│ │de transport de │privind evaluarea adecvată a │
│ │energie şi nu │efectelor potenţiale ale │
│Orientări │asupra │planurilor sau proiectelor │
│privind │instalaţiilor de │asupra ariilor naturale │
│infrastructura│producţie de │protejate de interes comunitar│
│de transport a│energie, cum ar │• H.G. 1.284/2007 privind │
│energiei şi │fi platformele │declararea ariilor de │
│legislaţia UE │petroliere, │protecţie specială │
│privind natura│baraje │avifaunistică ca parte │
│ │hidroelectrice, │integrantă a reţelei ecologice│
│ │turbine eoliene, │europene Natura 2000 în │
│ │centrale │România, modificată prin H.G. │
│ │electrice, etc. │971/2011 │
│ │Tipurile de │• H.G. 663/2016 privind │
│ │infrastructuri de│instituirea regimului de arie │
│ │transport a │naturală protejată şi │
│ │energiei la care │declararea ariilor de │
│ │ghidul face │protecţie specială │
│ │referire, includ │avifaunistică ca parte │
│ │conducte de gaz │integrantă a reţelei ecologice│
│ │şi petrol, precum│europene Natura 2000 în │
│ │şi cabluri de │România │
│ │transmisie de │• H.G. 1.076/2004 privind │
│ │energie electrică│stabilirea procedurii de │
│ │de înaltă şi │realizare a evaluării de mediu│
│ │medie tensiune şi│pentru planuri şi programe, │
│ │facilităţi de │modificată prin H.G. 1.000/ │
│ │distribuţie pe │2012 privind reorganizarea şi │
│ │uscat. Un capitol│funcţionarea Agenţiei │
│ │separat este │Naţionale pentru Protecţia │
│ │inclus în ceea ce│Mediului şi a instituţiilor │
│ │priveşte │publice aflate în subordinea │
│ │infrastructura de│acesteia │
│ │transport de │• Legea 485/2018 privind │
│ │energie în mediul│evaluarea impactului anumitor │
│ │marin. │proiecte publice şi private │
│ │ │asupra mediului planurilor │
├──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────┤
│ │ │• O.U.G. 57/2007 privind │
│ │ │regimul ariilor naturale │
│ │ │protejate, conservarea │
│ │ │habitatelor naturale, a florei│
│ │ │şi faunei sălbatice, cu │
│ │ │modificările şi completările │
│ │ │ulterioare │
│ │ │• O.M. 1.964/2007 privind │
│ │ │instituirea regimului de arie │
│ │ │naturală protejată a siturilor│
│ │ │de importanţă comunitară, ca │
│ │ │parte integrantă a reţelei │
│ │ │ecologice europene Natura 2000│
│ │ │în România, modificat prin │
│ │ │O.M. 2.387/2011 │
│ │ │• O.M. 46/2016 privind │
│ │ │instituirea regimului de arie │
│ │ │naturală protejată şi │
│ │ │declararea siturilor de │
│ │ │importanţă comunitară ca parte│
│ │ │integrantă a reţelei ecologice│
│ │ │europene Natura 2000 în │
│ │ │România │
│ │ │• O.M. 19/2010 pentru │
│ │ │aprobarea Ghidului metodologic│
│ │ │privind evaluarea adecvată a │
│ │ │efectelor potenţiale ale │
│ │ │planurilor sau proiectelor │
│ │Documentul de │asupra ariilor naturale │
│ │faţă oferă │protejate de interes comunitar│
│ │orientări şi │• H.G. 1.284/2007 privind │
│ │prezintă o serie │declararea ariilor de │
│ │de studii de caz │protecţie specială │
│ │practice privind │avifaunistică ca parte │
│ │adaptarea │integrantă a reţelei ecologice│
│ │centralelor │europene Natura 2000 în │
│ │hidroelectrice │România, modificată prin H.G. │
│ │astfel încât să │971/2011 │
│ │funcţioneze în │• H.G. 663/2016 privind │
│ │conformitate cu │instituirea regimului de arie │
│ │cerinţele │naturală protejată şi │
│Ghid privind │Directivei │declararea ariilor de │
│cerinţele │privind │protecţie specială │
│pentru │habitatele şi ale│avifaunistică ca parte │
│producţia de │Directivei │integrantă a reţelei ecologice│
│energie │privind păsările.│europene Natura 2000 în │
│hidroelectrică│Se analizează │România │
│în contextul │tipurile de │• H.G. 1.076/2004 privind │
│legislaţiei UE│efecte posibile │stabilirea procedurii de │
│privind natura│ale activităţilor│realizare a evaluării de mediu│
│ │hidroenergetice │pentru planuri şi programe, │
│ │şi se ilustrează,│modificată prin H.G. 1.000/ │
│ │printr-o serie de│2012 privind reorganizarea şi │
│ │experienţe │funcţionarea Agenţiei │
│ │practice, modul │Naţionale pentru Protecţia │
│ │în care efectele │Mediului şi a instituţiilor │
│ │centralelor │publice aflate în subordinea │
│ │hidroelectrice │acesteia │
│ │pot fi evitate │• Legea 485/2018 privind │
│ │sau cel puţin │evaluarea impactului anumitor │
│ │minimizate în │proiecte publice si private │
│ │condiţii foarte │asupra mediului planurilor │
│ │diverse. │• Legea apelor 107/1996, cu │
│ │ │modificările şi completările │
│ │ │ulterioare │
│ │ │• Legea 211/2011 privind │
│ │ │regimul deşeurilor, cu │
│ │ │modificările şi completările │
│ │ │ulterioare │
│ │ │• H.G. 846/2010 pentru │
│ │ │aprobarea Strategiei naţionale│
│ │ │de management al riscului la │
│ │ │inundaţii pe termen mediu şi │
│ │ │lung │
│ │ │• Legea 220/2008 pentru │
│ │ │stabilirea sistemului de │
│ │ │promovare a producerii │
│ │ │energiei din surse │
│ │ │regenerabile de energie, cu │
│ │ │modificările şi completările │
│ │ │ulterioare │
│ │ │• Legea 197/2018 (Legea │
│ │ │Muntelui) │
│ │ │• H.G. 1.069/2007 privind │
│ │ │aprobarea Strategiei │
│ │ │energetice a României pentru │
│ │ │perioada 2007-2020 │
│ │ │- Guvernul României │
│ │ │• Legea 466/2001 pentru │
│ │ │aprobarea Ordonanţei de │
│ │ │urgenţă a Guvernului 244/2000 │
│ │ │privind siguranţa barajelor │
├──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────┤
│ │ │• O.U.G. 57/2007 privind │
│ │ │regimul ariilor naturale │
│ │ │protejate, conservarea │
│ │ │habitatelor naturale, a florei│
│ │ │şi faunei sălbatice, cu │
│ │ │modificările şi completările │
│ │ │ulterioare │
│ │ │• O.M. 1.964/2007 privind │
│ │ │instituirea regimului de arie │
│ │ │naturală protejată a siturilor│
│ │ │de importanţă comunitară, ca │
│ │ │parte integrantă a reţelei │
│ │ │ecologice europene Natura 2000│
│ │Scopul său este │în România, modificat prin │
│ │de a sublinia, │O.M. 2.387/2011 │
│ │într-un mod uşor │• O.M. 46/2016 privind │
│ │de înţeles, │instituirea regimului de arie │
│ │dispoziţiile │naturală protejată şi │
│ │principale ale │declararea siturilor de │
│ │Natura 2000 în │importanţă comunitară ca parte│
│ │contextul altor │integrantă a reţelei ecologice│
│ │politici şi │europene Natura 2000 în │
│ │iniţiative │România │
│ │relevante ale UE │• O.M. 19/2010 pentru │
│ │cu privire la │aprobarea Ghidului metodologic│
│ │păduri (îndeosebi│privind evaluarea adecvată a │
│ │noua strategie a │efectelor potenţiale ale │
│ │UE pentru păduri │planurilor sau proiectelor │
│ │şi politica │asupra ariilor naturale │
│ │agricolă comună │protejate de interes comunitar│
│ │cu noul său │• H.G. 1.284/2007 privind │
│ │Regulament │declararea ariilor de │
│ │privind │protecţie specială │
│ │dezvoltarea │avifaunistică ca parte │
│ │rurală pentru │integrantă a reţelei ecologice│
│ │2014-2020), şi de│europene Natura 2000 în │
│ │a răspunde unei │România, modificată prin H.G. │
│ │serii de │971/2011 │
│ │întrebări şi │• H.G. 663/2016 privind │
│ │preocupări │instituirea regimului de arie │
│ │exprimate │naturală protejată şi │
│ │frecvent de │declararea ariilor de │
│Natura 2000 şi│părţile │protecţie specială │
│pădurile │interesate cu │avifaunistică ca parte │
│ │privire la │integrantă a reţelei ecologice│
│ │gestionarea │europene Natura 2000 în │
│ │pădurilor din │România │
│ │siturile Natura │• H.G. 1.076/2004 privind │
│ │2000. Documentul │stabilirea procedurii de │
│ │urmăreşte, de │realizare a evaluării de mediu│
│ │asemenea, să │pentru planuri şi programe, │
│ │promoveze │modificată prin H.G. 1.000/ │
│ │integrarea │2012 privind reorganizarea şi │
│ │obiectivelor de │funcţionarea Agenţiei │
│ │conservare Natura│Naţionale pentru Protecţia │
│ │2000 în │Mediului şi a instituţiilor │
│ │gestionarea │publice aflate în subordinea │
│ │pădurilor din │acesteia │
│ │siturile Natura │• Legea 485/2018 privind │
│ │2000, insistând │evaluarea impactului anumitor │
│ │în acelaşi timp │proiecte publice si private │
│ │asupra │asupra mediului planurilor │
│ │importanţei │• Legea 46/2008 - Codul Silvic│
│ │informării │• Legea 56/2010 privind │
│ │reciproce, a │accesibilizare │
│ │înţelegerii şi a │• Legea 107/2011 privind │
│ │cooperării între │comercializarea materialelor │
│ │toate părţile │forestiere de reproducere │
│ │afectate sau │• Legea 171/2010 privind │
│ │implicate în │contravenţiile silvice │
│ │gestionarea │• Legea 192/2010 privind │
│ │pădurilor din │trecerea unor drumuri │
│ │siturile Natura │forestiere din domeniul public│
│ │2000. │al statului şi din │
│ │ │administrarea Regiei Naţionale│
│ │ │a Pădurilor - Romsilva în │
│ │ │domeniul public al unor │
│ │ │unităţi │
│ │ │administrativ-teritoriale şi │
│ │ │în administrarea consiliilor │
│ │ │locale ale acestora │
│ │ │• Legea 289/2002 privind │
│ │ │perdelele forestiere de │
│ │ │protecţie republicată │
│ │ │• Legea 100/2010 privind │
│ │ │împădurirea terenurilor │
│ │ │degradate │
├──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────┤
│ │ │• O.U.G. 57/2007 privind │
│ │ │regimul ariilor naturale │
│ │ │protejate, conservarea │
│ │ │habitatelor naturale, a florei│
│ │ │şi faunei sălbatice, cu │
│ │ │modificările şi completările │
│ │ │ulterioare │
│ │ │• O.M. 1.964/2007 privind │
│ │ │instituirea regimului de arie │
│ │ │naturală protejată a siturilor│
│ │ │de importanţă comunitară, ca │
│ │Documentul oferă │parte integrantă a reţelei │
│ │îndrumare şi cele│ecologice europene Natura 2000│
│ │mai bune practici│în România, modificat prin │
│ │privind │O.M. 2.387/2011 │
│ │practivicile │• O.M. 46/2016 privind │
│ │agricole în │instituirea regimului de arie │
│ │situri Natura │naturală protejată şi │
│ │2000, deoarece │declararea siturilor de │
│ │multe dintre │importanţă comunitară ca parte│
│ │habitatele şi │integrantă a reţelei ecologice│
│ │speciile care │europene Natura 2000 în │
│ │sunt protejate │România │
│ │conform │• O.M. 19/2010 pentru │
│ │Directivei │aprobarea Ghidului metodologic│
│ │habitate şi │privind evaluarea adecvată a │
│ │Directivei păsări│efectelor potenţiale ale │
│Ghid privind │sunt dependente │planurilor sau proiectelor │
│modul de a │sau asociate cu │asupra ariilor naturale │
│sprijini │practicile │protejate de interes comunitar│
│sisteme │agricole. Aceste │• H.G. 1.284/2007 privind │
│agricole │habitate şi │declararea ariilor de │
│Natura 2000 │specii sunt în │protecţie specială │
│pentru │prezent, │avifaunistică ca parte │
│atingerea │depindente de │integrantă a reţelei ecologice│
│obiectivelor │sistemele extinse│europene Natura 2000 în │
│de conservare,│de cultivare │România, modificată prin H.G. │
│pe baza │adaptate la nivel│971/2011 │
│experienţelor │local şi de │• H.G. 663/2016 privind │
│de bune │practicile pentru│instituirea regimului de arie │
│practice a │acestea │naturală protejată şi │
│statelor │supravieţuirea │declararea ariilor de │
│membre │continuă. Cu │protecţie specială │
│ │toate acestea, în│avifaunistică ca parte │
│ │ultimii 50 de │integrantă a reţelei ecologice│
│ │ani, urmare a │europene Natura 2000 în │
│ │efectelor │România │
│ │aplicării unei │• H.G. 1.076/2004 privind │
│ │agriculturi │stabilirea procedurii de │
│ │internsive precum│realizare a evaluării de mediu│
│ │şi a abandonului │pentru planuri şi programe, │
│ │terneurilor │modificată prin H.G. 1.000/ │
│ │agricole, │2012 privind reorganizarea şi │
│ │biodiversitatea │funcţionarea Agenţiei │
│ │din aceste zone a│Naţionale pentru Protecţia │
│ │avut de suferit │Mediului şi a instituţiilor │
│ │un dramatic │publice aflate în subordinea │
│ │declin. │acesteia │
│ │ │• Legea 485/2018 privind │
│ │ │evaluarea impactului anumitor │
│ │ │proiecte publice si private │
│ │ │asupra mediului │
│ │ │• Legislaţia privind Noua │
│ │ │Politică Agricolă Comună │
│ │ │2014-2020 http:// │
│ │ │www.apia.org.ro/ro/noua- │
│ │ │politica-agricola-comuna-2014-│
│ │ │20201424860113/ │
│ │ │noua-politica-agricola-comuna-│
│ │ │2014-2020 │
├──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────┤
│ │ │• O.U.G. 57/2007 privind │
│ │ │regimul ariilor naturale │
│ │ │protejate, conservarea │
│ │ │habitatelor naturale, a florei│
│ │ │şi faunei sălbatice, cu │
│ │ │modificările şi completările │
│ │ │ulterioare │
│ │ │• O.M. 1.964/2007 privind │
│ │ │instituirea regimului de arie │
│ │ │naturală protejată a siturilor│
│ │ │de importanţă comunitară, ca │
│ │ │parte integrantă a reţelei │
│ │ │ecologice europene Natura 2000│
│ │ │în România, modificat prin │
│ │ │O.M. 2.387/2011 │
│ │ │• O.M. 46/2016 privind │
│ │ │instituirea regimului de arie │
│ │ │naturală protejată şi │
│ │ │declararea siturilor de │
│ │ │importanţă comunitară ca parte│
│ │ │integrantă a reţelei ecologice│
│ │Documentul oferă │europene Natura 2000 în │
│ │orientare privind│România │
│ │activităţile de │• O.M. 19/2010 pentru │
│ │acvacultură şi │aprobarea Ghidului metodologic│
│ │Natura 2000, o │privind evaluarea adecvată a │
│ │mai bună punere │efectelor potenţiale ale │
│ │în aplicare a │planurilor sau proiectelor │
│ │legislaţiei UE │asupra ariilor naturale │
│ │relevante de │protejate de interes comunitar│
│ │către statele │• H.G. 1.284/2007 privind │
│ │membre ar trebui │declararea ariilor de │
│ │să asigure │protecţie specială │
│ │condiţii │avifaunistică ca parte │
│Ghid privind │echitabile pentru│integrantă a reţelei ecologice│
│acvacultura şi│operatorii │europene Natura 2000 în │
│Natura 2000 │economici cu │România, modificată prin H.G. │
│ │privire la luarea│971/2011 │
│ │deciziilor care │• H.G. 663/2016 privind │
│ │afectează │instituirea regimului de arie │
│ │dezvoltarea │naturală protejată şi │
│ │acvaculturii, cu │declararea ariilor de │
│ │alte cuvinte │protecţie specială │
│ │spus, │avifaunistică ca parte │
│ │activităţile │integrantă a reţelei ecologice│
│ │umane trebuie să │europene Natura 2000 în │
│ │respecte │România │
│ │dispoziţiile art.│• H.G. 1.076/2004 privind │
│ │6 din Directiva │stabilirea procedurii de │
│ │Habitate. │realizare a evaluării de mediu│
│ │ │pentru planuri şi programe, │
│ │ │modificată prin H.G. 1.000/ │
│ │ │2012 privind reorganizarea şi │
│ │ │funcţionarea Agenţiei │
│ │ │Naţionale pentru Protecţia │
│ │ │Mediului şi a instituţiilor │
│ │ │publice aflate în subordinea │
│ │ │acesteia │
│ │ │• Legea 485/2018 privind │
│ │ │evaluarea impactului anumitor │
│ │ │proiecte publice si private │
│ │ │asupra mediului │
│ │ │• Legea 107/1996, cu │
│ │ │modificările şi completările │
│ │ │ulterioare │
│ │ │• O.U.G. 23/05.03.2008 privind│
│ │ │pescuitul şi acvacultura │
│ │ │• Legea 317/13.10.2009 pentru │
│ │ │aprobarea Ordonanţei de │
│ │ │Urgenţă a Guvernului 23/2008 │
│ │ │privind pescuitul şi │
│ │ │acvacultura │
├──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────┤
│ │ │• O.U.G. 57/2007 privind │
│ │ │regimul ariilor naturale │
│ │ │protejate, conservarea │
│ │ │habitatelor naturale, a florei│
│ │ │şi faunei sălbatice, cu │
│ │ │modificările şi completările │
│ │ │ulterioare │
│ │ │• O.M. 1.964/2007 privind │
│ │ │instituirea regimului de arie │
│ │ │naturală protejată a siturilor│
│ │ │de importanţă comunitară, ca │
│ │ │parte integrantă a reţelei │
│ │ │ecologice europene Natura 2000│
│ │ │în România, modificat prin │
│ │ │O.M. 2.387/2011 │
│ │ │• O.M. 46/2016 privind │
│ │ │instituirea regimului de arie │
│ │ │naturală protejată şi │
│ │ │declararea siturilor de │
│ │Documentul a fost│importanţă comunitară ca parte│
│ │elaborat cu │integrantă a reţelei ecologice│
│ │scopul de a │europene Natura 2000 în │
│ │furniza orientări│România │
│ │cu privire la cea│• O.M. 19/2010 pentru │
│ │mai bună │aprobarea Ghidului metodologic│
│ │modalitate de │privind evaluarea adecvată a │
│ │garantare a │efectelor potenţiale ale │
│ │compatibilităţii │planurilor sau proiectelor │
│ │activităţilor │asupra ariilor naturale │
│ │legate de │protejate de interes comunitar│
│ │dezvoltarea şi │• H.G. 1.284/2007 privind │
│ │gestionarea │declararea ariilor de │
│ │căilor navigabile│protecţie specială │
│ │interioare cu │avifaunistică ca parte │
│ │politica de mediu│integrantă a reţelei ecologice│
│ │a UE în general │europene Natura 2000 în │
│ │şi legislaţia de │România, modificată prin H.G. │
│ │mediu în │971/2011 │
│ │particular.O │• H.G. 663/2016 privind │
│ │atenţie specială │instituirea regimului de arie │
│ │este acordată │naturală protejată şi │
│ │explicării │declararea ariilor de │
│ │modalităţii de │protecţie specială │
│ │elaborare a unor │avifaunistică ca parte │
│ │proiecte │integrantă a reţelei ecologice│
│Orientări │integrate care să│europene Natura 2000 în │
│privind │ia în considerare│România │
│transportul pe│procesele │• H.G. 1.076/2004 privind │
│căi navigabile│ecologice ale │stabilirea procedurii de │
│interioare şi │râurilor într-o │realizare a evaluării de mediu│
│reţeaua Natura│etapă incipientă │pentru planuri şi programe, │
│2000 │a procesului de │modificată prin H.G. 1.000/ │
│ │proiectare şi │2012 privind reorganizarea şi │
│ │care să caute, pe│funcţionarea Agenţiei │
│ │cât posibil, │Naţionale pentru Protecţia │
│ │soluţii reciproc │Mediului şi a instituţiilor │
│ │avantajoase atât │publice aflate în subordinea │
│ │pentru │acesteia │
│ │transportul pe │• Legea 485/2018 privind │
│ │căi navigabile │evaluarea impactului anumitor │
│ │interioare, cât │proiecte publice si private │
│ │şi pentru │asupra mediului │
│ │biodiversitate. │• Legea 107/1996, cu │
│ │Prezentele │modificările şi completările │
│ │orientări │ulterioare │
│ │prezintă, de │• O.G. 22/1999 privind │
│ │asemenea, │administrarea porturilor şi a │
│ │procedurile care │căilor navigabile, utilizarea │
│ │trebuie urmate în│infrastructurilor de transport│
│ │momentul │naval aparţinând domeniului │
│ │efectuării unei │public, precum şi desfăşurarea│
│ │evaluări │activităţilor de transport │
│ │corespunzătoare │naval în porturi şi pe căile │
│ │în temeiul │navigabile interioare, │
│ │articolului 6 din│republicată, cu modificările │
│ │Directiva │şi completările ulterioare; │
│ │"Habitate". │• O.G. 42/1997 privind │
│ │ │transportul maritim şi pe │
│ │ │căile navigabile interioare, │
│ │ │republicată, cu modificările │
│ │ │şi completările ulterioare │
│ │ │• Convenţia despre regimul │
│ │ │navigaţiei pe Dunăre, semnată │
│ │ │la Belgrad la 18 august 1948, │
│ │ │împreună cu cele două anexe şi│
│ │ │protocolul adiţional din 18 │
│ │ │august 1948; │
│ │ │• O.M.T. nr. 859/2013 │
│ │ │(modificat prin O.M.T. nr. 624│
│ │ │/2015) privind Regulamentul de│
│ │ │navigaţie pe Dunăre în │
│ │ │sectorul românesc (RND), │
│ │ │ediţia 2013, │
│ │ │• O.M.T.C.T. nr. 920/2003 │
│ │ │(modificat prin O.M.T. nr. 639│
│ │ │/2015) privind Regulamentul de│
│ │ │navigaţie pe lacul Snagov │
├──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────┤
│ │ │• O.U.G. 57/2007 privind │
│ │ │regimul ariilor naturale │
│ │ │protejate, conservarea │
│ │ │habitatelor naturale, a florei│
│ │ │şi faunei sălbatice, cu │
│ │Prezentul │modificările şi completările │
│ │document de │ulterioare │
│ │orientare │• O.M. 1.964/2007 privind │
│ │furnizează o │instituirea regimului de arie │
│ │serie de │naturală protejată a siturilor│
│ │recomandări şi │de importanţă comunitară, ca │
│ │elemente de bună │parte integrantă a reţelei │
│ │practică în │ecologice europene Natura 2000│
│ │vederea │în România, modificat prin │
│ │intensificării │O.M. 2.387/2011 │
│ │dezvoltării şi │• O.M. 46/2016 privind │
│ │gestionării │instituirea regimului de arie │
│ │porturilor aflate│naturală protejată şi │
│ │în cadrul sau în │declararea siturilor de │
│ │apropierea │importanţă comunitară ca parte│
│ │siturilor Natura │integrantă a reţelei ecologice│
│ │2000, având în │europene Natura 2000 în │
│ │vedere că │România │
│ │politica portuară│• O.M. 19/2010 pentru │
│ │europeană, astfel│aprobarea Ghidului metodologic│
│ │cum a fost │privind evaluarea adecvată a │
│ │elaborată de │efectelor potenţiale ale │
│Orientări │Comisia │planurilor sau proiectelor │
│privind │Europeană, a │asupra ariilor naturale │
│punerea în │recomandat │protejate de interes comunitar│
│aplicare a │revizuirea │• H.G. 1.284/2007 privind │
│Directivei │constrângerilor │declararea ariilor de │
│"Păsări" şi a │juridice care ar │protecţie specială │
│Directivei │putea afecta │avifaunistică ca parte │
│"Habitate" în │proiectele de │integrantă a reţelei ecologice│
│estuare şi în │dezvoltare │europene Natura 2000 în │
│zonele │("procedură │România, modificată prin H.G. │
│costiere │accelerată"). │971/2011 │
│ │Principalul │• H.G. 663/2016 privind │
│ │obiectiv este │instituirea regimului de arie │
│ │clarificarea, │naturală protejată şi │
│ │explicarea şi │declararea ariilor de │
│ │detalierea │protecţie specială │
│ │implementării │avifaunistică ca parte │
│ │legislaţiei UE │integrantă a reţelei ecologice│
│ │privind natura │europene Natura 2000 în │
│ │pentru siturile │România │
│ │Natura 2000 │• H.G. 1.076/2004 privind │
│ │situate în │stabilirea procedurii de │
│ │estuare şi care │realizare a evaluării de mediu│
│ │cuprind şenale şi│pentru planuri şi programe, │
│ │zone costiere, │modificată prin H.G. 1.000/ │
│ │acordându- se o │2012 privind reorganizarea şi │
│ │atenţie deosebită│funcţionarea Agenţiei │
│ │activităţilor │Naţionale pentru Protecţia │
│ │portuare, │Mediului şi a instituţiilor │
│ │inclusiv │publice aflate în subordinea │
│ │activităţilor de │acesteia │
│ │dragare şi │• Legea 485/2018 privind │
│ │industriale. │evaluarea impactului anumitor │
│ │ │proiecte publice si private │
│ │ │asupra mediului │
│ │ │• Legea 107/1996, cu │
│ │ │modificările şi completările │
│ │ │ulterioare │
├──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Acest document │ │
│ │este destinat în │ │
│ │principal │ │
│ │dezvoltatorilor │ │
│ │de proiecte, │ │
│ │operatorilor de │• O.U.G. 57/2007 privind │
│ │sisteme de │regimul ariilor naturale │
│ │transport (OST) │protejate, conservarea │
│ │şi autorităţilor │habitatelor naturale, a florei│
│ │responsabile │şi faunei sălbatice, cu │
│ │pentru │modificările şi completările │
│ │autorizarea │ulterioare │
│ │planurilor şi │• O.M. 1.964/2007 privind │
│ │proiectelor de │instituirea regimului de arie │
│ │transport │naturală protejată a siturilor│
│ │energetic, dar ar│de importanţă comunitară, ca │
│ │trebui să fie de │parte integrantă a reţelei │
│ │asemenea de │ecologice europene Natura 2000│
│ │interes si pentri│în România, modificat prin │
│ │expertii care │O.M. 2.387/2011 │
│ │realizeaza │• O.M. 46/2016 privind │
│ │studiile de EIM, │instituirea regimului de arie │
│ │de managerii │naturală protejată şi │
│ │sit-urilor Natura│declararea siturilor de │
│ │2000, de ONG-uri │importanţă comunitară ca parte│
│ │şi de alţi │integrantă a reţelei ecologice│
│ │practicieni care │europene Natura 2000 în │
│ │sunt îngrijoraţi │România │
│ │sau implicaţi în │• O.M. 19/2010 pentru │
│ │planificarea, │aprobarea Ghidului metodologic│
│ │proiectarea, │privind evaluarea adecvată a │
│ │implementarea sau│efectelor potenţiale ale │
│ │aprobarea │planurilor sau proiectelor │
│ │planurilor şi │asupra ariilor naturale │
│ │proiectelor de │protejate de interes comunitar│
│ │infrastructură │• H.G. 1.284/2007 privind │
│ │energetică. │declararea ariilor de │
│ │Scopul este de a │protecţie specială │
│ │le oferi o │avifaunistică ca parte │
│ │imagine de │integrantă a reţelei ecologice│
│Infrastructura│ansamblu asupra │europene Natura 2000 în │
│de transport │implicaţiilor │România, modificată prin H.G. │
│energetic şi │propunerilor de │971/2011 │
│Natura 2000 │proiecte de │• H.G. 663/2016 privind │
│ │infrastructură │instituirea regimului de arie │
│ │energetică asupra│naturală protejată şi │
│ │speciilor Natura │declararea ariilor de │
│ │2000 şi a │protecţie specială │
│ │speciilor şi │avifaunistică ca parte │
│ │habitatelor │integrantă a reţelei ecologice│
│ │protejate ale UE,│europene Natura 2000 în │
│ │precum şi asupra │România │
│ │abordărilor │• H.G. 1.076/2004 privind │
│ │pentru a atenua │stabilirea procedurii de │
│ │orice efecte │realizare a evaluării de mediu│
│ │negative. Acest │pentru planuri şi programe, │
│ │document ar putea│modificată prin H.G. 1.000/ │
│ │fi, de asemenea, │2012 privind reorganizarea şi │
│ │util pentru │funcţionarea Agenţiei │
│ │procedurile de │Naţionale pentru Protecţia │
│ │evaluare │Mediului şi a instituţiilor │
│ │realizate în │publice aflate în subordinea │
│ │temeiul │acesteia │
│ │Directivei │• Legea 485/2018 privind │
│ │privind evaluarea│evaluarea impactului anumitor │
│ │impactului asupra│proiecte publice si private │
│ │mediului şi a │asupra mediului │
│ │Directivei │• Legea 107/1996, cu │
│ │privind evaluarea│modificările şi completările │
│ │strategică de │ulterioare │
│ │mediu pentru │• Ordinul nr. 139/2015 privind│
│ │planurile şi │aprobarea Metodologiei pentru │
│ │proiectele pentru│evaluarea investiţiilor în │
│ │instalaţiile de │proiecte de interes comun │
│ │transport al │privind infrastructura pentru │
│ │energiei pentru │transportul energiei electrice│
│ │care se │inclusiv a riscurilor aferente│
│ │stabileşte că nu │acestora │
│ │este necesară o │ │
│ │evaluare adecvată│ │
│ │a impactului │ │
│ │acestora asupra │ │
│ │sitului Natura │ │
│ │2000. │ │
├──────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────┤
│ │ │• O.U.G. 57/2007 privind │
│ │ │regimul ariilor naturale │
│ │ │protejate, conservarea │
│ │ │habitatelor naturale, a florei│
│ │ │şi faunei sălbatice, cu │
│ │ │modificările şi completările │
│ │ │ulterioare │
│ │ │• O.M. 1.964/2007 privind │
│ │ │instituirea regimului de arie │
│ │ │naturală protejată a siturilor│
│ │ │de importanţă comunitară, ca │
│ │ │parte integrantă a reţelei │
│ │ │ecologice europene Natura 2000│
│ │ │în România, modificat prin │
│ │ │O.M. 2.387/2011 │
│ │ │• O.M. 46/2016 privind │
│ │ │instituirea regimului de arie │
│ │ │naturală protejată şi │
│ │ │declararea siturilor de │
│ │Documentul ofere │importanţă comunitară ca parte│
│ │o orientare │integrantă a reţelei ecologice│
│ │privind cel mai │europene Natura 2000 în │
│ │bun mod de a │România │
│ │asigura că │• O.M. 19/2010 pentru │
│ │evoluţiile IENE │aprobarea Ghidului metodologic│
│ │(Industria │privind evaluarea adecvată a │
│ │extractivă │efectelor potenţiale ale │
│ │neenergetică) │planurilor sau proiectelor │
│ │sunt compatibile │asupra ariilor naturale │
│ │cu dispoziţiile │protejate de interes comunitar│
│ │celor două │• H.G. 1.284/2007 privind │
│Activităţile │directive. Acesta│declararea ariilor de │
│extractive │se axează în │protecţie specială │
│neenergetice │special pe │avifaunistică ca parte │
│şi Natura 2000│procedurile care │integrantă a reţelei ecologice│
│ │trebuie urmate în│europene Natura 2000 în │
│ │temeiul │România, modificată prin H.G. │
│ │articolului 6 şi │971/2011 │
│ │oferă clarificări│• H.G. 663/2016 privind │
│ │privind anumite │instituirea regimului de arie │
│ │aspecte cheie ale│naturală protejată şi │
│ │procesului de │declararea ariilor de │
│ │aprobare, în │protecţie specială │
│ │special în │avifaunistică ca parte │
│ │contextul │integrantă a reţelei ecologice│
│ │evoluţiilor IENE.│europene Natura 2000 în │
│ │ │România │
│ │ │• H.G. 1.076/2004 privind │
│ │ │stabilirea procedurii de │
│ │ │realizare a evaluării de mediu│
│ │ │pentru planuri şi programe, │
│ │ │modificată prin H.G. 1.000/ │
│ │ │2012 privind reorganizarea şi │
│ │ │funcţionarea Agenţiei │
│ │ │Naţionale pentru Protecţia │
│ │ │Mediului şi a instituţiilor │
│ │ │publice aflate în subordinea │
│ │ │acesteia │
│ │ │• Legea 485/2018 privind │
│ │ │evaluarea impactului anumitor │
│ │ │proiecte publice si private │
│ │ │asupra mediului │
│ │ │• Legea 107/1996, cu │
│ │ │modificările şi completările │
│ │ │ulterioare │
│ │ │• Legea Minelor nr. 85/2003 │
└──────────────┴─────────────────┴──────────────────────────────┘


    Rezultatele analizei ghidurilor sectoriale elaborate de CE şi menţionate în tabelul de mai sus se regăsesc în acest Ghid general aplicabil etapelor procedurii privind evaluarea impactului asupra mediului şi în ghidurile sectoriale realizate în cadrul proiectului SIPOCA.

    4. CONCEPTUL DE VECINĂTATE ŞI CONCEPTUL DE IMPACT CUMULAT
        În cadrul etapei de încadrare, un prim pas important îl reprezintă identificarea tuturor ariilor natural protejate, inclusiv a siturilor Natura 2000 ce pot fi afectate de proiect şi să stabilească dacă proiectul are sau nu o legătură direct cu situl şi dacă este sau nu necesar pentru gestionarea sitului.
        Această etapă are ca scop să determine dacă există posibilitatea ca proiectul să afecteze orice arie naturală protejată. Abordarea încadrării este probabil să difere, în funcţie de amploarea şi efectele probabile ale proiectului.
        Acest pas va determina, de asemenea, dacă proiectul este conectat sau nu este necesar pentru conservarea unui sit, şi anume de a-şi atinge obiectivele de conservare, în conformitate cu art. 6 alin. (1).
        Proiectele direct legate de Planul de management a ariei naturale, fie individual, fie în calitate de componente ale altor planuri şi proiecte, ar trebui să fie, în general, excluse de la dispoziţiile art. 6 alin. (3), dar componentele lor non-conservare pot necesita în continuare o evaluare.
        O componentă de bază non-conservare a unui proiect ar putea fi, de exemplu, recoltarea lemnului comercial, care face parte dintr-un plan de management de conservare pentru o pădure desemnată ca arie specială de conservare. În măsura în care această activitate comercială nu este necesară pentru managementul de conservare a site-ului, va fi necesar să fie luată în considerare pentru o evaluare corespunzătoare.
        Pot exista, de asemenea, situaţii în care un proiect care este legate direct sau necesare pentru gestionarea unui sit, poate afecta un alt sit. De exemplu, în scopul de a îmbunătăţi regimul de inundare a unui sit, acesta poate Prin planul de management să aibă prevăzută construirea unui baraj/a unei acumulări într-un alt sit, cu un posibil efect advers semnificativ asupra acestuia din urmă. Într-un astfel de caz, proiectul trebuie să facă obiectul unei evaluări în ceea ce priveşte locul afectat.
 (a se vedea imaginea asociată)
        După ce a fost exclus ca proiectul sau planul de lucru este necesar pentru gestionarea unei arii naturale protejate/sit Natura 2000, identificarea sit-urilor care ar putea fi afectate, ar putea lua în considerare următoarele sit-uri:
        ● Orice arie natural protejată din apropierea sau din zona proiectului, precum şi ariile naturale protejate care se suprapun cu oricare dintre componentele proiectului în oricare dintre fazele sale
        ● Orice arii naturale protejate aflate în zona probabilă de manifestare a impactului proiectului. Ariile naturale protejate situate în apropierea proiectului (sau la o anumită distanţă), care ar putea fi afectate indirect de componentele proiectului şi resursele şi/sau emisiile şi poluanţii generate de acesta, respectiv resursele de apă utilizate, diferite tipuri de deşeuri generate, evacuări sau emisii de substanţe sau energie.
        ● ariile naturale protejate 2000 din apropierea proiectului (sau la o anumită distanţă), în care exemplare de fauna se pot deplasa în zona proiectului, rezultând mortalitatea acestora sau alte efecte (de exemplu, afectarea zonelor hrănire, etc).
        ● ariile naturale protejate a căror conectivitate sau continuitate ecologică (sau invers gradul de izolare) pot fi afectate de proiect, sau în cazul în care proiectul poate produce un anumit impact asupra unor caracteristici ale peisajului, neincluse în aria protejată, dar care sunt importante pentru conectivitate.

        Această primă identificare a ariilor naturale protejate şi a altor elemente de peisaj care pot fi afectate ar necesita doar o cartografie de bază şi uşor accesibilă a:
        ● ariilor naturale protejate
        ● componentelor proiectului
        ● cartografie de baza a componentelor principale care pot genera impact sau oferă conectivitate ecologică (reţele hidrografice, acvifere, vegetaţia, utilizarea terenurilor, etc.).

        Orice sit-uri identificate în această etapă, care ar putea fi afectate de un proiect, trebuie să fie luate în considerare în etapa de încadrare pentru a identifica orice efecte posibile ale proiectului asupra obiectivele lor de conservare.
        Distanţa de la zona de proiect la care ar trebui să fie luate în considerare ariile naturale protejate va depinde de caracteristicile proiectului şi distanţa la care sunt estimate a apărea efectele acestuia. Pentru sit-urile situate în aval de-a lungul râurilor sau a zonelor umede alimentate de acvifere, acesta poate fi cazul în care chiar şi la o distanţă mare, un proiect poate afecta regimul de curgere, nivelul acviferului, migraţia peştelui etc. Impactul asupra aerului (poluanţi, zgomot) poate provoca, de asemenea, deteriorări sau perturbări la o distanţă lungă.
        Unele proiecte care nu afectează în mod direct ariile naturale protejate pot avea în continuare un impact semnificativ în cazul în care provoacă un efect de barieră sau de a întrerupe legături ecologice, de exemplu, în cazul în care acestea afectează elemente ale peisajului care conectează ariile naturale protejate, provocând mişcări regulate ale unor specii protejate sau întreruperi în continuitatea unui ecosistem fluvială, a unei păduri, etc.
    Studiu de caz I*1) - Linii directoare comune pentru utilizarea energiei hidroelectrice mici în regiunea ALPILOR
        *1) http://www.alpconv.org
        Principala provocare pentru următorii ani este de a pune în valoare cantitatea de energie regenerabilă estimate prin planuri naţionale, care necesită identificarea acelor locaţii care posedă potenţialul hidroelectric necesar şi unde afectarea ecosistemelor şi a peisajului este scăzută sau cel puţin acceptabilă.
        În multe cazuri, acest lucru generează conflict de interese care necesită un echilibru între aceste două obiective. Aceasta implică căutarea unor locaţii care ar putea fi favorabile pentru dezvoltarea hidroenergetică şi identificarea locaţiilor sensibile din punct de vedere ecologic, făcându-le mai puţin favorabile utilizării hidroenergetice. Identificarea locaţiilor pentru instalaţiile hidroelectrice mici se bazează, în principiu, pe o evaluare a criteriilor de utilizare şi de conservare. Decizia are nevoie să se bazeze pe o evaluare holistică, adică pe criterii socio- economice şi ecologice.
        Întrucât decizia privind un nou proiect este, de obicei, în responsabilitatea autorităţii publice, pe baza unei cereri din partea solicitantului, sarcina de optimizare între cele două obiective intră, de asemenea, în responsabilitatea autorităţii publice.
        Următoarele criterii de evaluare ce starea ecologica au fost stabilite:

┌──────────────┬───────────────────────┐
│Criteriu │Descriere │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Clasificarea │Clasificarea râurilor │
│stării │în conformitate cu DCA │
│ecologice │sau Procedura elveţiană│
│ │modulară în trepte │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Regim │Debit minim, fluctuaţie│
│hidrologic │a debitului, etc. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Structura naturală şi │
│Morfologie │calea de curgere fără │
│ │bariere, conectivitate │
│ │longitudinal │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Biologie │Pesti, macrozoobentos, │
│(calitativă şi│diatomea │
│cantitativă) │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Posibile │ │
│criteria │ │
│adiţionale: │ │
│Calitatea apei│ │
│dpdv chimic │ │
│Regim termic │ │
│Bentos │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Tip corp de │ │
│apă │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Raritatea │ │
│tipului │ │
│corpului de │ │
│apă │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Sensibilitatea│ │
│corpului de │ │
│apă │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Importanţa ca │ │
│habitat │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Habitat rar/ │Importanţa; zona de │
│protejat │reproducere a peştilor,│
│ │etc. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Importanţa │ │
│pentru specii │Fauna şi flora │
│protejate │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Spectru bogat │ │
│de specii/ │Fauna şi flora │
│diversitate │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Posibile │ │
│criteria │ │
│aditionale: │Ape potrivite pentru a │
│Conectivitate │susţine populaţiile │
│lobngitudinala│natural de peşti │
│Conectivitate │ │
│transversala │ │
│Ape piscicole │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Valoarea │ │
│peisajului │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │În funcţie de nivelul │
│Arii protejate│de protecţie şi de │
│ │interacţiunea cu corpul│
│ │de apă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Recreaţie │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Frumuseţea │valoare simbolică, │
│peisajului │identitate locală │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Importanţa │Luând în considerare │
│pentru │funcţia specifică │
│întregul │pentru celelalte │
│sistem al │segmente din râu sau │
│râului │(sub) bazin │
└──────────────┴───────────────────────┘



    ex*2) - Lista criteriilor (Proiect) - Dezvoltarea în continuare de Hidrocentrale în Tirol
        *2) http://www.alpconv.org/en/organization/groups/WGWater/Documents/20111222WP_Annex1.pdf
        Ministerul tirolez al Mediului stabileşte criteriile ca bază pentru evaluarea compatibilităţii noilor centrale hidroelectrice cu cerinţele ecologice; acest lucru este în conformitate cu dispoziţiile deja aplicabile pentru prevederile de tip "non deteriorare".
        Metoda a constat în:
        ● Elaborarea criteriilor pentru 5 aspecte speciale de către un grup multidisciplinar de 15 experţi şi 1 coordonator
        ● Dezvoltarea ulterioară a acestei liste pentru dezvoltarea viitoare a Hidrocentralelor în Tirol, incluzând în proces toate părţile interesate relevante
        ● Specificarea a 5 criterii având următoarea pondere:

┌──────────────────────────────────┬───┐
│1. Criteriul management energetic │25%│
├──────────────────────────────────┼───┤
│2. Criteriul management al apei │18%│
├──────────────────────────────────┼───┤
│3. Criteriul planificare spaţială │12%│
├──────────────────────────────────┼───┤
│4. Criteriul ecologia apei │22%│
├──────────────────────────────────┼───┤
│5. Criteriul protectia naturii │23%│
└──────────────────────────────────┴───┘



        A rezultat un concept care rezolvă conflictele între henerarea energiei hidro şi prevenirea degradării corpurilor de apa şi evaluează fiecare proiect într-un mod complet transparent şi cântărind foarte bine rezultatele din fiecare grup de criterii.

        Studiu de caz II - PLANIFICARE STRATEGICĂ PENTRU APLICAREA EVALUĂRII ADECVATE ÎN CAZUL PLANURILOR DE DEZVOLTARE URBANĂ ÎN ARIA DE PROTECŢIE AVIFAUNISTICĂ THAMES BASIN HEATHS (ANGLIA)
        Preambul. SPA Thames Basin Heaths este situată în sud-estul Angliei şi găzduieşte o multitudine de specii de păsări cuibăritoare, fiind format dintr-un mozaic de habitate ce acoperă circa 8275 ha. Zona a fost intens fragmentată de dezvoltări rezidenţiale şi construcţia de drumuri în ultimii 50 de ani. Administratorii sitului şi-au manifestat public îngrijorarea faţă de aceste aspecte în special faţă de impacturile indirecte şi cumulative, care pot dăuna foarte grav speciilor protejate şi habitatelor acestora şi pot compromite în acelaşi timp valoarea recreaţională a sitului. Înainte de anul 2006, Anglia nu supunea planurile de dezvoltare urbană/rezidenţială procedurii de evaluare adecvată şi doar după ce aceasta a fost sancţionată de către Comisia Europeană, a aplicat această procedură şi la nivelul planurilor. Pentru păstrarea stării de conservare a speciilor din acest sit este nevoie de o abordare strategică, la nivel regional, ţinând cont că circa 15 municipalităţi au teritorii în el. Evaluarea adecvată la nivel de plan de dezvoltare s-a dovedit a fi extrem de dificilă, având în vedere că nivelul de detaliu legat de proiectele pe care planurile le pregătesc este în general redus, că este dificil de stabilit impactul cumulativ. Autorităţile manifestau precauţie în analiză, având în vedere aceste aspecte, generându-se de multe ori relaţii conflictuale între grupuri cu interese diferite.
        Măsuri adoptate/exemple de bună practică. Pentru a debloca situaţia, administratorii sitului au decis să stabilească nişte măsuri clare care să asigure păstrarea funcţionalităţii optime a sitului. Astfel, au decis:
        ● Interzicerea dezvoltării rezidenţiale la distanţe mai mici de 400 de m de limitele sitului;
        ● Toate planurile/proiectele rezidenţiale dezvoltate pe o rază de 5 km de limitele sitului au obligaţia de a amenaja spaţii verzi cu utilitate publică pentru a preveni anumite efecte adverse asupra obiectivelor de conservare a sitului.


        Studiu de caz III - Evaluarea adecvată a proiectelor de infrastructură mare - construcţia autostrăzii Egnatia (Grecia)
        Preambul. Autostrada Egnatia, cu o lungime de 670 km, reprezintă unul dintre cele mai provocatoare proiecte de inginerie civilă din Europa. Este situată în partea de nord a Greciei şi leagă portul vestic Igoumenitsa de oraşul estic Kipi, facilitând aşadar legătura între Europa şi Asia. Autostrada interferează cu 17 situri Natura 2000, dintre care unele găzduiesc specii de carnivore mari, inclusiv Ursus arctos, a cărei populaţie a crescut în Grecia ca urmare a eforturilor autorităţilor şi organizaţiilor non-guvernamentale. Autostrada Egnatia traversează habitate ale speciei Ursus arctos, putând deci genera un efect de barieră asupra acesteia.
        Circa 15 ani a durat procedura de reglementare, organizaţiile non-guvernamentale opunându-se vehement, în repetate rânduri, din cauza lipsei unor măsuri de reducere a impactului. Au fost efectuate serii succesive de monitorizări pre-construcţie, care au pus în evidenţă carenţe ale studiilor iniţiale şi au ridicat necesitatea adoptării unor alte soluţii tehnice şi a unor noi măsuri de prevenire/reducere a impactului.
        Măsuri adoptate/exemple de bună practică.
        Proiectul autostrăzii Egnatia a pus în evidenţă importanţa adoptării unor măsuri de compromis de tipul win-win: costuri mai mari pentru constructori, pentru a putea pune în practică măsurile de reducere a impactului necesare, şi acceptarea unor măsuri de reducere a impactului, chiar dacă acestea nu sunt optime, din partea conservaţioniştilor.
        O consultare publică eficientă, organizarea unor grupuri de lucru din primele etape de dezvoltare a proiectului ar fi scurtat semnificativ perioada de reglementare (15 ani) şi ar fi implicat mult mai puţine costuri.
        De asemenea, acest proiect a dovedit cât este de importantă monitorizarea pre-construcţie în cazul unor astfel de proiecte, la fel şi cea din etapa de operare.


        Studiu de caz IV - Măsuri de reducere a impactului pentru veveriţa zburătoare (Pteromys volans) în cazul construcţiei unei mine de aur (Finlanda)
        Preambul. O mină de aur din sud-vestul Finlandei a fost proiectată şi permisă pe o zonă de 45 de hectare, care cuprinde atât exploatare la zi, cât şi subterană. În afară de evaluarea impactului asupra mediului, s-a efectuat un studiu detaliat asupra valorilor naturale ale zonei. Au fost examinate păsările şi plantele şi s-au realizat studii separate privind veveriţa zburătoare, care este cel mai important mamifer din zonă şi reprezintă o specie protejată în temeiul Directivei Habitate. Conform studiului, existau trei teritorii ale acestei specii în zona de exploatare, în care trăiesc probabil 1- 3 masculi şi trei femele. În zonă nu erau numeroşi copaci disponibili în care veveriţele să îşi facă cuibul. Fiecare dintre cele trei teritorii a fost studiat în detaliu, ţinând cont şi de posibilele legături dintre acestea şi alte habitate specifice ale veveriţelor zburătoare din afara sitului de exploatare. Cel mai apropiat sit Natura este situat la 5 km nord-est de exploatare.
        Iniţiatorul şi-a completat proiectul privind protejarea veveriţei zburătoare după ce s-a consultat cu autorităţile regionale în domeniul mediului. În conformitate cu concluziile studiului, conservarea veveriţei zburătoare era posibilă dacă nu se efectuau tăieri rase extensive, iar legăturile cu pădurea din nord-vest erau păstrate. Etapa de lucru a exploatării la zi urma să dureze aproximativ 3-4 luni. Zona de exploatare la suprafaţă a fost clar delimitată pentru a nu se extinde către rutele de tranziţie dintre teritoriile veveriţei zburătoare. Această specie se deplasează noaptea, când nu se desfăşoară multe activităţi în zona de exploatare la zi.
        Măsuri adoptate/exemple de bună practică.
        Autorizaţia condiţionată de protecţia veveriţei zburătoare a inclus următoarele reguli:
        ● Marginea exploatării la suprafaţă se poate extinde la maximum 40 m distanţă de cel mai apropiat copac în care îşi are cuibul o veveriţă. Între copac şi exploatare, pădurea nu trebuie să conţină buşteni, cu excepţia zonei de 5 metri între marginea exploatării şi pădure, unde se poate permite tăierea arborilor din motive de siguranţă a exploatării. Astfel, ar fi menţinută o zonă de pădure de 40 m lăţime între copacul în care veveriţa îşi are cuibul în teritoriul 1 şi marginea exploatării la suprafaţă.
        ● Copacii pentru reproducere şi hrană de pe teritoriile veveriţei zburătoare din zonă nu trebuie distruşi şi trebuie păstraţi suficienţi copaci pentru adăpost în jurul copacilor din teritoriu în care îşi au cuibul. Nu se vor tăia copacii de pe traiectoria veveriţei zburătoare din cadrul zonei de exploatare.
        ● Accesul la mina subterană trebuie situat în afara teritoriilor pentru ca, la construirea tunelului, vechii copaci (plopi tremurători sau molizi), care sunt copaci de reproducere şi de odihnă pentru specie, să nu fie tăiaţi.




                                      ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016