Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin NORMA nr. 14 din 12 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 525 din 27 iunie 2019.
──────────
I. Domeniu de aplicare
Cui i se aplică?
- Beneficiarii acestui ghid sunt autorităţile competente desemnate în temeiul art. 22 din EMIR care supervizează CPC autorizate în temeiul art. 14 din EMIR.
Ce se aplică?
– Acest ghid se referă la punerea în aplicare a cerinţelor referitoare la marjă, pentru limitarea prociclicităţii în temeiul art. 41 din EMIR, art. 10 şi art. 28 din STR.
II. Referinţe legislative şi abrevieri
Referinţe legislative
Regulamentul ESMA - Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei^1
^1 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 331 din 15 decembrie 2010, p. 84.
EMIR - Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii^2
^2 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 201 din 15 decembrie 2010, p. 1.
STR despre CPC - Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013 al Comisiei din 19 decembrie 2012 privind completarea Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului, în ceea ce priveşte standarde tehnice de reglementare privind cerinţele pentru contrapărţile centrale^3
^3 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 52 din 23 februarie 2013, p. 41.
Abrevieri
Măsuri de marjă APC - măsuri de marjă antiprociclicitate în temeiul art. 28 din STR
CPC - contrapărţile centrale autorizate în baza art. 14 din EMIR
Autoritate competentă/Autoritate naţională competentă (ANC) - o autoritate desemnată în baza art. 22 din EMIR
CE - Comisia Europeană
EMIR - Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii
ESMA - Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe
CERS - Comitetul european pentru risc sistemic
STR - Standarde tehnice de reglementare privind contrapărţile centrale, cum ar fi Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013 al Comisiei din 19 decembrie 2012 privind completarea
III. Obiect
Scopul acestui ghid este de a stabili practici de supraveghere coerente, eficiente şi eficace în cadrul Sistemului european de supraveghere financiară (SESF) şi de a asigura o aplicare comună, uniformă şi coerentă a art. 41 din EMIR şi a art. 10 şi 28 din STR în contextul limitării prociclicităţii marjelor contrapărţii centrale.
IV. Obligaţii de conformare şi raportare
Statutul ghidului
În conformitate cu art. 16 alin. (3) din Regulamentul ESMA, autorităţile competente trebuie să depună toate eforturile necesare pentru a respecta acest ghid.
Autorităţile competente cărora li se aplică ghidul trebuie să se conformeze prin includerea sa în cadrele lor juridice sau de supraveghere, după caz.
Cerinţe de raportare
În decurs de două luni de la data publicării ghidului pe siteul Autorităţii europene pentru valori mobiliare şi pieţe în toate limbile oficiale ale UE, autorităţile competente cărora li se aplică acest ghid trebuie să informeze ESMA dacă (i) respectă, (ii) nu respectă, dar intenţionează să respecte sau dacă (iii) nu respectă şi nu intenţionează să respecte prezentul ghid.
În caz de neconformitate, autorităţile competente trebuie, de asemenea, să informeze ESMA în decurs de două luni de la data publicării ghidului pe site-ul ESMA în toate limbile oficiale ale UE cu privire la motivele de neconformare cu ghidul.
Pe site-ul ESMA este disponibil un model de notificare. Odată ce a fost completat, modelul va fi transmis la ESMA.
V. Ghid
V.1. Evaluarea regulată a prociclicităţii
Autorităţile competente trebuie să se asigure că orice contraparte centrală, supervizată de ele, defineşte indicatorii cantitativi de evaluare a marjelor, inclusiv majorările de marjă, în contextul prociclicităţii de marjă. Contrapărţile centrale îşi pot defini proprii lor indicatori şi trebuie să evalueze într-un mod holistic stabilitatea pe termen scurt/lung şi în comparaţie cu volatilitatea de pe piaţă, prin utilizarea indicatorilor şi a caracterului conservator al marjelor^4. De exemplu, indicatorii sunt:
^4 În general, contrapărţile centrale trebuie să aibă în vedere indicatori pentru a evalua stabilitatea, precum şi caracterul conservator al cerinţelor sale de marjă.
• Stabilitatea pe termen scurt poate fi măsurată cu ajutorul unor indicatori, precum modificările de marjă pe o perioadă definită de timp sau deviaţia standard de marjă;
• Stabilitatea pe termen lung poate fi monitorizată printr-un indicator, precum rata completă de marjă pe o perioadă definită de timp.
Autorităţile competente trebuie să se asigure că orice contraparte centrală, supervizată de ele, pune în aplicare indicatorii, pentru a evalua prociclicitatea cerinţelor sale referitoare la marjă în mod regulat şi prociclicitatea potenţială ca urmare a oricăror propuneri semnificative de revizuire a parametrilor săi de marjă, înainte de efectuarea unor asemenea revizuiri. Ca parte a evaluării, contrapartea centrală trebuie să ia în considerare caracteristicile ofertei sale de produse şi calitatea sa de membru, precum şi practicile sale de gestionare a riscurilor.
În cazurile în care indicatorii evidenţiază efecte prociclice ca urmare a cerinţelor referitoare la marjă, autorităţile competente trebuie să se asigure că orice contraparte centrală supervizată de ele îşi revizuieşte punerea în aplicare a măsurilor de marjă APC şi face ajustările adecvate ale politicilor sale pentru a se asigura că aceste efecte prociclice primesc rezolvarea adecvată.
Prin urmare, autorităţile competente trebuie să se asigure că orice contraparte centrală supervizată de ele îşi dezvoltă o politică de revizuire a măsurilor sale APC. Politica trebuie să specifice cel puţin:
a) apetitul de risc pentru prociclicitatea marjelor sale, de exemplu, pragul de toleranţă pentru creşterile mari de marjă;
b) indicatorii cantitativi pe care îi utilizează pentru evaluarea prociclicităţii marjelor sale;
c) frecvenţa cu care realizează evaluarea;
d) acţiunile potenţiale pe care le poate lua pentru abordarea rezultatelor indicatorilor şi
e) mecanismele de guvernanţă care se referă la raportarea rezultatelor indicatorilor şi aprobarea acţiunilor pe care le propune pentru adoptare în ceea ce priveşte rezultatele.
Autorităţile competente trebuie să se asigure că orice contraparte centrală supervizată de ele îşi păstrează înregistrările cu revizuirea efectuată, inclusiv indicatorii calculaţi, şi cu acţiunile adoptate pentru rezolvarea constatărilor, în conformitate cu art. 12 din STR.
V.2. Aplicarea măsurilor de marjă APC în cazul tuturor factorilor materiali de risc
Autorităţile competente trebuie să se asigure că orice contraparte centrală supervizată de ele se asigură că măsurile referitoare la marja APC se aplică cel puţin tuturor factorilor materiali de risc, ceea ce ar putea duce, în mod potenţial, la modificări mari ale marjelor şi ar putea include modificări de preţuri, modificări valutare, modificări implicite de volatilitate, spreaduri la scadenţă şi compensări la marja de portofoliu, în funcţie de caz. Pentru evitarea dubiilor, o contraparte centrală poate aplica măsuri de marjă APC în cazul unui produs sau la nivel de portofoliu atât timp cât punerea în aplicare se referă la toţi factorii materiali de risc utilizaţi la calculul marjei.
Autorităţile competente trebuie să se asigure că orice contraparte centrală supervizată de ele, care alege să aplice o marjă-tampon în conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. (a) din STR pentru produse neliniare, precum opţiunile, trebuie să aplice un tampon la nivelul factorului de risc, în loc de creşterea marjelor cu 25%.
La punerea în aplicare a măsurilor de marjă APC la nivelul factorului de risc, o contraparte centrală poate utiliza măsuri de marjă APC diferite pentru factori de risc diferiţi sau poate pune în aplicare aceeaşi măsură de marjă APC la nivelul tuturor factorilor de risc. Dacă o contraparte centrală alege să utilizeze aceeaşi măsură de marjă APC la nivelul tuturor factorilor de risc, poate face acest lucru prin aplicarea măsurii în mod independent fiecărui factor de risc sau prin utilizarea scenariilor cu consistenţă internă la nivelul tuturor factorilor de risc.
V.3. Epuizarea marjei-tampon în temeiul art. 28 alin. (1) lit. (a) din STR Autorităţile competente trebuie să se asigure că orice contraparte centrală supervizată de ele, care alege să aplice o marjă-tampon cel puţin egală cu 25% din marja calculată, trebuie să dezvolte şi să păstreze politici şi proceduri documentate prin care se stabilesc circumstanţele în baza cărora tamponul poate fi epuizat temporar. Politicile şi procedurile respective trebuie să specifice cel puţin:
a) indicatorii şi pragurile pentru care contrapartea centrală crede că cerinţele de marjă cresc semnificativ şi care ar putea garanta epuizarea marjei-tampon;
b) condiţiile de refacere a marjei-tampon ca urmare a epuizării sale şi
c) mecanismele de guvernanţă legate de aprobările pentru epuizarea şi refacerea marjei-tampon.
V.4. Pragul de marjă în temeiul art. 28 alin. (1) lit. (c) din STR Autorităţile competente trebuie să se asigure că orice contraparte centrală supervizată de ele evită utilizarea procedurilor de modelare, precum aplicarea unor greutăţi diferite observaţiilor din cadrul perioadei retrospective, pentru a reduce eficacitatea utilizării unei perioade retrospective istorice de 10 ani pentru calcularea pragului de marjă la aplicarea măsurii de marjă APC în art. 28 alin. (1) lit. (c) din STR.
Autorităţile competente trebuie să se asigure că orice contraparte centrală supervizată de ele se asigură că pragul de marjă este calculat într-o manieră care îndeplineşte în continuare cerinţele stabilite în EMIR şi STR, inclusiv conformitatea cu art. 24, 26 şi 27 din STR.
Autorităţile competente trebuie să se asigure că orice contraparte centrală supravegheată de ele calculează, de asemenea, pragul de marjă la aceeaşi frecvenţă ca şi calculul regulat de marjă, cu excepţia cazului în care contrapartea centrală este în alt mod capabilă să demonstreze că pragul de marjă va rămâne stabil pe o perioadă extinsă de timp, până la care pragul de marjă este recalculat.
V.5. Prezentarea informaţiilor despre parametrii de marjă
În conformitate cu art. 10 din STR, autorităţile competente trebuie să se asigure că orice contraparte centrală supervizată de ele prezintă în mod public informaţii despre modelele utilizate la calculul cerinţelor de marjă. Această prezentare de informaţii trebuie să cuprindă cel puţin informaţiile de mai jos definite de contrapartea centrală pentru fiecare model de marjă utilizat:
a) intervalul de încredere;
b) perioada retrospectivă;
c) perioada de lichidare;
d) parametrii şi metodologia utilizată la calculul compensărilor la marjă în temeiul art. 27 din STR;
e) informaţii despre modelele utilizate la calculul de marjă, precum metodologia cantitativă (de exemplu, tipul modelului VaR), abordarea pentru ajustările sau adăugirile efectuate la aceste modele şi formula acestora şi
f) măsurile de marjă APC adoptate şi metodologia şi parametrii utilizaţi la aplicarea măsurilor de marjă APC selectate. În special,
- o contraparte centrală care adoptă art. 28 alin. (1) lit. (a) din STR trebuie să prezinte procentajul tamponului peste cerinţele de marjă care a fost colectat şi condiţiile de epuizare şi de refacere;
– o contraparte centrală care adoptă art. 28 alin. (1) lit. (b) din STR trebuie să îşi prezinte abordarea cu privire la extragerea observaţiilor în caz de criză şi introducerea observaţiilor în calculul cerinţelor referitoare la marjă şi
– o contraparte centrală care adoptă art. 28 alin. (1) lit. (c) din STR trebuie să îşi prezinte abordarea cu privire la calculul pragului de limită pe 10 ani.
Informaţiile prezentate trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite replicarea calculelor de marjă şi anticiparea revizuirilor mari de marjă.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
