────────── Aprobat prin ORDINUL nr. 1241 din 9 august 2019, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 738 din 10 septembrie 2019.────────── Editor: Prof. Dr. Marius Moga (c) Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România; Colegiul Medicilor din România, 2019. Grupul de Coordonare al procesului de elaborare a ghidurilor încurajează schimbul liber şi punerea la dispoziţie în comun a informaţiilor şi dovezilor cuprinse în acest ghid, precum şi adaptarea lor la condiţiile locale. Orice parte din acest ghid poate fi copiată, reprodusă sau distribuită, fără permisiunea autorilor sau editorilor, cu respectarea următoarelor condiţii: (a) materialul să nu fie copiat, reprodus, distribuit sau adaptat în scopuri comerciale; (b) persoanele sau instituţiile care doresc să copieze, reproducă sau distribuie materialul, să informeze Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România şi Colegiul Medicilor din România; şi (c) Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România şi Colegiul Medicilor din România să fie menţionate ca sursă a acestor informaţii în toate copiile, reproducerile sau distribuţiile materialului. Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii prin Ordinul ....... cu modificările şi completările ulterioare şi avizat favorabil de Colegiul Medicilor din România şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România. PRECIZĂRI Ghidurile clinice pentru Obstetrică şi Ginecologie sunt elaborate sistematic la nivel naţional cu scopul de a asista personalul medical pentru a lua decizii în îngrijirea pacientelor cu afecţiuni ginecologice şi obstetricale. Ele prezintă recomandări de bună practică medicală clinică bazate pe dovezi publicate, pentru a fi luate în considerare de către medicii obstetricieni/ginecologi şi de alte specialităţi, precum şi de cadrele medicale auxiliare implicate în îngrijirea pacientelor cu afecţiuni ginecologice şi obstetricale. Deşi ghidurile reprezintă o fundamentare a bunei practici medicale bazate pe cele mai recente dovezi disponibile, ele nu intenţionează să înlocuiască raţionamentul practicianului în fiecare caz individual. Decizia medicală este un proces integrativ care trebuie să ia în considerare circumstanţele individuale şi opţiunea pacientei, precum şi resursele, caracterele specifice şi limitările instituţiilor de practică medicală. Este de aşteptat ca fiecare practician care aplică recomandările în scopul diagnosticării, definirii unui plan terapeutic sau de urmărire, sau al efectuării unei proceduri clinice particulare să utilizeze propriul raţionament medical independent în contextul circumstanţial clinic individual, pentru a decide orice îngrijire sau tratament al pacientei în funcţie de particularităţile acesteia, opţiunile diagnostice şi curative disponibile. Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid au depus eforturi pentru ca informaţia conţinută în ghid să fie corectă, redată cu acurateţe şi susţinută de dovezi. Dată fiind posibilitatea erorii umane şi/sau progresele cunoştinţelor medicale, ele nu pot şi nu garantează că informaţia conţinută în ghid este în totalitate corectă şi completă. Recomandările din acest ghid clinic sunt bazate pe un consens al autorilor privitor la abordările terapeutice acceptate în momentul actual. În absenţa dovezilor publicate, ele sunt bazate pe consensul experţilor din cadrul specialităţii. Totuşi, ele nu reprezintă în mod necesar punctele de vedere şi opiniile tuturor clinicienilor şi nu le reflectă în mod obligatoriu pe cele ale Grupului Coordonator. Ghidurile clinice nu sunt gândite ca directive pentru un singur curs al diagnosticului, managementului, tratamentului sau urmăririi unui caz, sau ca o modalitate definitivă de îngrijire a pacientei. Variaţii ale practicii medicale pot fi necesare pe baza circumstanţelor individuale şi opţiunii pacientei, precum şi resurselor şi limitărilor specifice instituţiei sau tipului de practică medicală. Acolo unde recomandările acestor ghiduri sunt modificate, abaterile semnificative de la ghiduri trebuie documentate în întregime în protocoale şi documente medicale, iar motivele modificărilor trebuie justificate detaliat. Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid îşi declină responsabilitatea legală pentru orice inacurateţe, informaţie percepută eronat, pentru eficacitatea clinică sau succesul oricărui regim terapeutic detaliat în acest ghid, pentru modalitatea de utilizare sau aplicare sau pentru deciziile finale ale personalului medical rezultate din utilizarea sau aplicarea lor. De asemenea, ele nu îşi asumă responsabilitatea nici pentru informaţiile referitoare la produsele farmaceutice menţionate în acest ghid. În fiecare caz specific, utilizatorii ghidurilor trebuie să verifice literatura de specialitate specifică prin intermediul surselor independente şi să confirme că informaţia conţinută în recomandări, în special dozele medicamentelor, este corectă. Orice referire la un produs comercial, proces sau serviciu specific prin utilizarea numelui comercial, al mărcii sau al producătorului, nu constituie sau implică o promovare, recomandare sau favorizare din partea Grupului de Coordonare, a Grupului Tehnic de Elaborare, a coordonatorului sau editorului ghidului faţă de altele similare care nu sunt menţionate în document. Nici o recomandare din acest ghid nu poate fi utilizată în scop publicitar sau în scopul promovării unui produs. Toate ghidurile clinice sunt supuse unui proces de revizuire şi actualizare continuă. Cea mai recentă versiune a acestui ghid poate fi accesată prin internet la adresa www.sogr.ro. Cuprins 1. Introducere 2. Scop 3. Metodologie de elaborare şi revizie 3.1. Etapele procesului de elaborare 3.2. Principii 3.3. Etapele procesului de revizie 3.4. Data reviziei 4. Structură 5. Evaluare şi diagnostic 5.1. Diagnostic antepartum 5.2. Diagnostic intrapartum 6. Conduită 6.1. Conduită profilactică 6.2. Conduită curativă 6.2.1. În cazul unui făt viabil 6.2.2. În cazul fătului previabil, mort in utero sau cu malformaţii incompatibile cu viabilitatea 7. Urmărire şi monitorizare 8. Aspecte administrative 9. Bibliografie 10. Anexe Anexa 1. Lista participanţilor la Reuniunea de Consens de la Bucureşti, 13-15 Decembrie 2012 Anexa 2. Lista participanţilor la Reuniunea de Consens de la Bucureşti, 29-30 Martie 2019 Anexa 3. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor Anexa 4. Medicamentele menţionate în ghid şi utilizate în cazul prolabării cordonului ombilical Grupul de Coordonare a Elaborării ghidurilor (2013) Comisia Consultativă de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii Profesor Dr. Szabo Bela Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiului Medicilor din România Profesor Dr. Vlad Tica Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România Profesor Dr. Florin Stamatian Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti Conferenţiar Dr. Nicolae Suciu Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii Dr. Mihai Horga Membrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului (2013) Coordonator Profesor Dr. Florin Stamatian Scriitor Conferenţiar Dr. Daniel Mureşan Membri Conferenţiar Dr. Gheorghe Cruciat Dr. Gabriela Caracostea Dr. Tunde Kovacs Mulţumiri Mulţumiri experţilor care au evaluat ghidul: Profesor Dr. Decebal Hudiţă Profesor Dr. Radu Vlădăreanu Profesor Dr. Szabo Bela Mulţumim Dr. Alexandru Epure pentru coordonarea şi integrarea activităţilor de dezvoltare a ghidurilor clinice pentru obstetrică şi ginecologie. Mulţumiri echipei UMP, Dr. Michaela Nanu, Ec. Valentina Donici, Elena Drăghici, Alexandra Cişmaşu din cadrul Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" pentru asistenţă tehnică în elaborarea ghidurilor clinice pentru obstetrică şi ginecologie. Grupul de Coordonare a Reviziei ghidurilor (2019) Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, preşedinte Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii Profesor Dr. Nicolae Suciu, preşedinte Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiului Medicilor din România Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, preşedinte Membrii Grupului Tehnic de Revizie a ghidului (2019) Coordonator Profesor Dr. Marius Moga Scriitor Asist. Univ. Dr. Cristian Arvătescu Integrator Dr. Alina-Gabriela Marin Evaluatori externi Profesor Dr. Radu Vlădăreanu Profesor Dr. Liana Pleş ABREVIERI AGREE - Appraisal of Guidelines for Research & Evaluation (Revizia Ghidurilor pentru Cercetare & Evaluare) AV - Alură ventriculară bpm - Bătăi pe minut CTG - Cardiotocografie HTP - Hipertensiune pulmonară i.v. - Intravenos L - Litri mcg - Milicentigrame min - Minut mg - Miligrame ml - Mililitru mmHg - Milimetri coloană de mercur μg - Micrograme OG - Obstetrică-ginecologie ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite PCO - Prolabare de cordon ombilical Rh - Rhesus s.c. - Subcutanat TA - Tensiune arterială UNFPA - United Nations Population Fund (Fondul ONU pentru Populaţie) 1. INTRODUCERE Prolabarea de cordon ombilical (PCO) este o urgenţă obstetricală rară şi imprevizibilă reprezentată de coborârea cordonului ombilical de-a lungul sau în faţa prezentaţiei fetale. Viabilitatea fetală este ameninţată prin comprimarea cordonului ombilical între prezentaţia fetală şi peretele uterin, colul uterin sau bazinul osos matern. Se prezintă sub două forme: - ansa cordonului ombilical se află înaintea prezentaţiei, forma cea mai comună. Membranele în această situaţie sunt rupte şi cordonul ombilical este vizibil sau palpabil la examinare. – ansa cordonului ombilical coboară de-a lungul prezentaţiei, dar nu o depăşeşte. În această situaţie membranele pot fi intacte (prolabarea ocultă de cordon) sau rupte (procidenţa de cordon). Incidenţa PCO raportată în literatură este rară, fiind mai frecventă în prezentaţiile pelviană şi transversă. (1, 2) Complicaţia cea mai de temut a PCO este reprezentată de compresia prelungită a cordonului, fie prin efect mecanic (prezentaţia fetală), fie prin vasospasm (indus de temperatura mai scăzută din vagin). Aceasta poate conduce la encefalopatie hipoxic-ischemică perinatală. Riscul de mortalitate perinatală este crescut, atingând aproximativ 7%. (9) În ultimele decenii, mortalitatea perinatală asociată PCO a scăzut de la 375/1.000 în anul 1924, până la aproximativ 0,2%. (3,4,5,6,7) Factorii de risc sunt reprezentaţi de: - factori feto-materni: – prezentaţie fetală anormală (pelviană, aşezare transversă sau oblică, feţi malformaţi) – prezentaţie sus situată – prematuritate (<37 săptămâni) – sarcina multiplă – ruptura prematură de membrane – placentaţie anormală (praevia, inserţie marginală joasă a cordonului ombilical) – multiparitate – polihidramnios – cordon ombilical lung – intervenţii obstetricale (de ex. ruptura artificială de membrane în caz de prezentaţie sus situată, mobilă sau transversală) (1,7) – declanşarea mecanică a travaliului cu balon, în special în cazurile în care acestea sunt umplute cu cantităţi mari de lichid. (8) 2. SCOP Obiectivul acestui ghid este de a standardiza conduita în cazul PCO în vederea îmbunătăţirii prognosticului fetal. Prezentul Ghid clinic pentru conduita în PCO, se adresează personalului de specialitate obstetrică-ginecologie, dar şi personalului medical din alte specialităţi (neonatologie, terapie intensivă) ce se confruntă cu patologia abordată. Prezentul Ghid clinic pentru obstetrică şi ginecologie este elaborat pentru indeplinirea următoarelor deziderate: - creşterea calităţii unui serviciu medical, a unei proceduri medicale – referirea la o problemă cu mare impact pentru starea de sănătate sau pentru un indicator specific – reducerea variaţiilor în practica medicală (cele care nu sunt necesare) – reducerea unui risc sau eliminarea unei incertitudini terapeutice – aplicarea evidenţelor în practica medicală; diseminarea unor noutăţi ştiinţifice – integrarea unor servicii sau proceduri (chiar interdisciplinare) – creşterea încrederii personalului medical în rezultatul unui act medical – ghidul constituie un instrument de consens între clinicieni – ghidul protejează practicianul din punctul de vedere al malpraxisului – ghidul asigură continuitatea între serviciile oferite de medici şi de asistente – ghidul permite structurarea documentaţiei medicale – ghidul permite oferirea unei baze de informaţie pentru analize şi comparaţii – armonizarea practicii medicale româneşti cu principiile medicale internaţional acceptate. Acest ghid clinic pentru obstetrică şi ginecologie este conceput pentru aplicare la nivel naţional. Ghidul clinic precizează standardele, principiile şi aspectele fundamentale ale managementului particularizat unui caz concret clinic, care trebuie respectate de practicieni, indiferent de nivelul unităţii sanitare în care activează. Se prevede ca acest ghid să fie adaptat la nivelul secţiilor de obstetrică şi ginecologie sub forma unor protocoale. Ghidurile clinice sunt mai rigide decât protocoalele, ele fiind realizate la nivel naţional de grupuri tehnice de elaborare respectând nivele de dovezi ştiinţifice, tărie a afirmaţiilor, grade de recomandare. Protocoalele reprezintă modalitatea de aplicare a ghidurilor clinice naţionale în context local şi specifică exact într-o situaţie clinică anume ce anume trebuie făcut, de către cine şi când. Ele permit un grad mai mare de flexibilitate şi reflectă circumstanţele şi variaţiile locale datorate diferitelor tipuri de îngrijire clinică la un anumit nivel. 3. METODOLOGIE DE ELABORARE ŞI REVIZIE 3.1. Etapele procesului de elaborare Ca urmare a solicitării Ministerului Sănătăţii de a sprijini procesul de elaborare a ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie, Fondul ONU pentru Populaţie (UNFPA) a organizat în 8 septembrie 2006 la Casa ONU o întâlnire a instituţiilor implicate în elaborarea ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie. A fost prezentat contextul general în care se desfăşoară procesul de redactare al ghidurilor şi implicarea diferitelor instituţii. În cadrul întâlnirii, s-a decis constituirea Grupului de Coordonare a procesului de elaborare al ghidurilor. A fost, de asemenea, prezentată metodologia de lucru pentru redactarea ghidurilor, a fost prezentat un plan de lucru şi au fost agreate responsabilităţile pentru fiecare instituţie implicată. A fost aprobată lista de subiecte ale ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie şi pentru fiecare ghid au fost aprobaţi coordonatorii Grupurilor Tehnic de Elaborare (GTE) pentru fiecare subiect. În data de 14 octombrie 2006, în cadrul Congresului Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie din România a avut loc o sesiune în cadrul căreia au fost prezentate, discutate în plen şi agreate principiile, metodologia de elaborare şi formatul ghidurilor. Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componenţa Grupului Tehnic de Elaborare, incluzând un scriitor şi o echipă de redactare, precum şi un număr de experţi externi pentru recenzia ghidului. Facilitarea şi integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor a fost efectuată de un integrator. Toate persoanele implicate în redactarea sau evaluarea ghidurilor au semnat Declaraţii de Interese. Scriitorii ghidurilor au fost contractaţi şi instruiţi asupra metodologiei redactării ghidurilor, după care au elaborat prima versiune a ghidului, în colaborare cu membrii GTE şi sub conducerea coordonatorului ghidului. Pe parcursul ghidului, prin termenul de medic(ul) se va înţelege medicul de specialitate Obstetrică - Ginecologie, căruia îi este dedicat în principal ghidul clinic. Acolo unde s-a considerat necesar, specialitatea medicului a fost enunţată în clar, pentru a fi evitate confuziile de atribuire a responsabilităţii actului medical. După verificarea principiilor, structurii şi formatului acceptat pentru ghiduri şi formatare a rezultat versiunea 2 a ghidului, care a fost trimisă pentru evaluarea externă la experţii selectaţi. Coordonatorul şi Grupul Tehnic de Elaborare au luat în considerare şi încorporat după caz comentariile şi propunerile de modificare făcute de evaluatorii externi şi au redactat versiunea 3 a ghidului. Această versiune a fost prezentată şi supusă discuţiei detaliate punct cu punct în cadrul unei Reuniuni de Consens care a avut loc la Bucureşti în perioada 13 – 15 decembrie 2012. Participanţii la Reuniunea de Consens sunt prezentaţi în Anexa 1. Ghidurile au fost dezbătute punct cu punct şi au fost agreate prin consens din punct de vedere al conţinutului tehnic, gradării recomandărilor şi formulării. Evaluarea finală a ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul AGREE. Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia Consultativă de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii Publice, Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiul Medicilor din România şi Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România. Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii Publice prin Ordinul 1347 din 11 decembrie 2013 şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România în data de 15 decembrie 2013. 3.2. Principii Ghidul clinic „Prolabarea de cordon ombilical” a fost conceput cu respectarea principilor de elaborare a Ghidurilor clinice pentru obstetrică şi ginecologie aprobate de Grupul de Coordonare a elaborării ghidurilor şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România. Fiecare recomandare s-a încercat a fi bazată pe dovezi ştiinţifice, iar pentru fiecare afirmaţie a fost furnizată o explicaţie bazată pe nivelul dovezilor şi a fost precizată puterea ştiinţifică (acolo unde există date). Pentru fiecare afirmaţie a fost precizată alăturat tăria afirmaţiei (Standard, Recomandare sau Opţiune) conform definiţiilor din Anexa 3. 3.3. Etapele procesului de revizie În luna Februarie 2018, conducerea Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie (SOGR) a iniţiat primii paşi pentru revizia ghidurilor clinice pentru obstetrică şi ginecologie, stabilindu-se o listă a revizorilor. În cadrul celui de-al 17-lea Congres Naţional de Obstetrică-Ginecologie, din 20-22 Septembrie 2018, s-a luat decizia ca noua conducere să aibă ca prioritate revizia imediată a ghidurilor clinice. Astfel, noua conducere a SOGR a definitivat şi aprobat coordonatorii Grupului Tehnic de Revizie (GTR) pentru fiecare subiect. Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componenţa GTR, incluzând un scriitor şi o echipă de redactare, precum şi un număr de experţi externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea şi integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor, SOGR a contractat un integrator. Ghidul revizuit, odată finalizat de coordonator, a fost trimis pentru revizia externă la 2 experţi selectaţi. De asemenea, forma revizuită a fost postată pentru transparenţă, propuneri şi comentarii pe site-ul SOGR: https://sogr.ro/ghiduri-clinice. Coordonatorul şi GTR au luat în considerare şi au încorporat după caz comentariile şi propunerile de modificare făcute de către evaluatorii externi şi de pe site, redactând versiunea finală a ghidului. Această versiune a fost prezentată şi supusă discuţiei în cadrul unei Reuniuni de Consens care a avut loc la Bucureşti, 29-30 martie 2019, organizată şi finanţată de SOGR. Revizia ghidului a fost dezbătută şi agreată prin consens din punct de vedere al conţinutului tehnic, gradării recomandărilor şi formulării. Participanţii la Reuniunea de Consens sunt prezentaţi în Anexa 2. Evaluarea finală a reviziei ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul AGREE. Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii, Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiul Medicilor din România şi Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România, iniţiatorul. Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii Publice prin Ordinul ...........şi de Colegiul Medicilor prin documentul ....... şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România în data de 30 Martie 2019. 3.4. Data reviziei Acest ghid clinic va fi revizuit în 2022 sau în momentul în care apar dovezi ştiinţifice noi care modifică recomandările făcute. 4. STRUCTURĂ Acest ghid este structurat în 4 capitole specifice temei abordate: - Evaluare (aprecierea riscului) şi diagnostic – Conduită – Urmărire şi monitorizare – Aspecte administrative. 5. EVALUARE ŞI DIAGNOSTIC 5.1. Diagnostic antepartum
┌───────────┬────────────────────────┬─┐
│ │Se recomandă medicului │ │
│Recomandare│să nu efectueze │E│
│ │screening-ul general sau│ │
│ │selectiv pentru PCO. │ │
└───────────┴────────────────────────┴─┘
5.2. Diagnostic intrapartum
┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │ridice suspiciunea de │ │
│ │PCO în faţa │ │
│ │următoarelor aspecte │ │
│ │clinice prezente │ │
│ │concomitent: │ │
│ │- modificări ale │ │
│ │traseului │ │
│ │cardiotocografic (CTG),│ │
│Standard │iniţial normal │C │
│ │- bradicardie fetală │ │
│ │prelungită │ │
│ │- deceleraţii variabile│ │
│ │moderate sau severe │ │
│ │- membrane rupte │ │
│ │spontan sau artificial │ │
│ │- dilatarea colului │ │
│ │uterin aproximativ 5 │ │
│ │cm. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Modificările CTG │ │
│ │suprapuse pe ruptura │ │
│Argumentare│membranelor şi │IV│
│ │dilatarea colului │ │
│ │uterin pot fi secundare│ │
│ │PCO. (1,2,3,4,5,6,7) │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │confirme diagnosticul │ │
│ │PCO în faţa │ │
│ │următoarelor aspecte │ │
│ │clinice: │ │
│ │- cordonul ombilical │ │
│Standard │este vizualizat în │E │
│ │vagin în timpul │ │
│ │examenului cu valve (8)│ │
│ │sau la introitul vulvar│ │
│ │- cordonul ombilical │ │
│ │este palpat în vagin │ │
│ │înaintea prezentaţiei. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │efectueze diagnosticul │ │
│ │diferenţial cu alte │ │
│ │cauze de bradicardie │ │
│ │fetală cu debut brutal │ │
│ │după un traseu CTG │ │
│Standard │normal: │E │
│ │- hipotensiune maternă │ │
│ │- dezlipire prematură │ │
│ │de placentă normal │ │
│ │inserată │ │
│ │- ruptura uterină │ │
│ │- vasa praevia. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │evalueze: │ │
│ │- vârsta gestaţională │ │
│ │fetală │ │
│ │- starea fetală: CTG, │ │
│ │palparea pulsaţiilor │ │
│Standard │cordonului ombilical │C │
│ │- dacă travaliul a │ │
│ │început sau nu │ │
│ │- dilatatia orificiului│ │
│ │cervical intern │ │
│ │- prezentaţia fetală: │ │
│ │- nivelul prezentaţiei │ │
│ │- poziţia prezentaţiei │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Aceste elemente │ │
│ │condiţionează │ │
│Argumentare│atitudinea obstetricală│IV│
│ │referitoare la alegerea│ │
│ │modalităţii de naştere.│ │
│ │(5,8, 9) │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Medicul care │ │
│ │obiectivează prin tuşeu│ │
│Standard │vaginal existenţa PCO │C │
│ │trebuie să confirme │ │
│ │pulsatilitatea │ │
│ │acestuia. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Viabilitatea fetală │ │
│Argumentare│condiţionează │IV│
│ │atitudinea │ │
│ │obstetricală. (5) │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Medicul poate confirma │ │
│ │viabilitatea fetală │ │
│ │prin: │ │
│Opţiune │- auscultarea cordului │E │
│ │fetal │ │
│ │- CTG │ │
│ │- examenul ecografic │ │
│ │obstetrical │ │
└───────────┴───────────────────────┴──┘
6. CONDUITĂ 6.1. Conduită profilactică
┌───────────┬──────────────────────┬───┐
│ │Medicul trebuie să nu │ │
│Standard │efectueze amniotomia │B │
│ │dacă prezentate este │ │
│ │mobilă. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Amniotomia pe │ │
│ │prezentaţie mobilă │ │
│Argumentare│creşte mult riscul de │llb│
│ │PCO şi de suferinţă │ │
│ │fetală. (1,2,3) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Se recomandă ca │ │
│ │medicul să practice/ │ │
│ │să indice ca │ │
│ │amniotomia să fie │ │
│ │efectuată: │ │
│ │- de o persoană cu │ │
│ │experienţă în acest │ │
│Recomandare│sens │C │
│ │- în condiţiile │ │
│ │posibilităţii unui │ │
│ │acces urgent la o sală│ │
│ │de operaţii │ │
│ │- după ce se asigură │ │
│ │că sala de operaţii şi│ │
│ │personalul acesteia │ │
│ │sunt disponibile │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Riscul unei prolabări │ │
│ │de cordon impune │ │
│Argumentare│posibilitatea │IV │
│ │efectuării de urgenţă │ │
│ │a unei operaţii │ │
│ │cezariene. (4,5) │ │
└───────────┴──────────────────────┴───┘
6.2. Conduită curativă
┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │adopte o conduită de │ │
│ │urgenţă care vizează │ │
│ │următoarele obiective: │ │
│ │- îndepărtarea sau │ │
│ │minimizarea şanselor de│ │
│ │apariţie/agravare a │ │
│ │compresiunii pe cordon │ │
│ │- minimizarea │ │
│Standard │vasospasmului cordonal │C │
│ │prin evitarea │ │
│ │manipulării excesive a │ │
│ │acestuia │ │
│ │- finalizarea cât mai │ │
│ │rapidă a naşterii │ │
│ │pentru a evita │ │
│ │afectarea sau decesul │ │
│ │fetal prin compresiunea│ │
│ │cordonului ombilical. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Îndeplinirea │ │
│ │obiectivelor prezente │ │
│Argumentare│scade riscul suferinţei│IV│
│ │fetale şi a sechelelor │ │
│ │postpartum. (1,2,3,4,5)│ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Medicul care │ │
│ │obiectivează prin tuşeu│ │
│Standard │vaginal existenţa PCO, │C │
│ │trebuie să nu retragă │ │
│ │mâna examinatoare din │ │
│ │vagin. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Cordonul ombilical │ │
│ │trebuie păstrat în │ │
│ │vagin printr-o │ │
│ │manipulare minimă, │ │
│ │deoarece manipularea │ │
│ │excesivă precum şi │ │
│Argumentare│exteriorizarea │IV│
│ │cordonului din vagin │ │
│ │urmată de răcirea sa │ │
│ │sunt reflexogene şi pot│ │
│ │duce la tulburări ale │ │
│ │ritmului cardiac fetal.│ │
│ │(5,6) │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Se recomandă medicului │ │
│ │să împacheteze cordonul│ │
│Recomandare│care nu poate fi ţinut │E │
│ │în vagin sau uter în │ │
│ │câmpuri moi îmbibate cu│ │
│ │ser fiziologic călduţ. │ │
└───────────┴───────────────────────┴──┘
6.2.1. În cazul unui făt viabil
┌───────────┬──────────────────────┬───┐
│ │Dacă pacienta se află │ │
│ │în faza latentă sau la│ │
│ │începutul fazei active│ │
│Standard │a travaliului, medicul│B │
│ │trebuie să practice │ │
│ │operaţia cezariană de │ │
│ │urgenţă. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │În acest stadiu al │ │
│ │travaliului urgenţa │ │
│Argumentare│extragerii fetale are │llb│
│ │ca unică soluţie │ │
│ │efectuarea operaţiei │ │
│ │cezariene. (6) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Dacă dilataţia │ │
│ │orificiului uterin │ │
│ │este incompletă şi │ │
│Standard │fătul în prezentaţie │C │
│ │transversă, medicul │ │
│ │trebuie să finalizeze │ │
│ │naşterea prin operaţie│ │
│ │cezariană de urgenţă. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Lipsa condiţiilor │ │
│ │standard de efectuare │ │
│ │a versiunii interne şi│ │
│Argumentare│urgenţa extragerii │IV │
│ │fetale impun │ │
│ │efectuarea operaţiei │ │
│ │cezariene. (6) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Dacă dilataţia │ │
│ │orificiului cervical │ │
│ │intern este incompletă│ │
│ │şi prezentaţia fetală │ │
│Standard │nu este angajată, │ │
│ │medicul trebuie să │ │
│ │finalizeze naşterea │E │
│ │prin operaţie │ │
│ │cezariană de urgenţă. │ │
├───────────┼──────────────────────┤ │
│ │O naştere dificilă şi │ │
│ │prelungită pe cale │ │
│Argumentare│vaginală va determina │ │
│ │alterarea rapidă a │ │
│ │stării fetale. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Dacă dilataţia │ │
│ │orificiului cervical │ │
│ │intern este completă │ │
│ │şi prezentaţia fetală │ │
│Opţiune │este angajată, medicul│E │
│ │poate opta pentru │ │
│ │finalizarea naşterii │ │
│ │pe cale vaginală sau │ │
│ │prin operaţie │ │
│ │cezariană de urgenţă. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Concomitent cu │ │
│ │pregătirile │ │
│ │preoperatorii, medicul│ │
│ │trebuie să indice │ │
│ │efectuarea reanimării │ │
│ │fetale intrauterin, │ │
│ │prin: │ │
│ │- schimbarea poziţiei │ │
│ │materne: Trendelenburg│ │
│Standard │sau poziţie │C │
│ │genu-pectorală │ │
│ │- manevre de reducere │ │
│ │a compresiunii │ │
│ │cordonului ombilical, │ │
│ │mai ales în timpul │ │
│ │contracţiilor │ │
│ │- administrare de │ │
│ │oxigen pe mască │ │
│ │parturientei (4 l/ │ │
│ │min). │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Poziţionarea │ │
│ │parturientei cu │ │
│ │şezutul deasupra │ │
│ │nivelului umerilor, în│ │
│ │decubit dorsal sau în │ │
│ │poziţie genupectorală │ │
│Argumentare│permite migrarea │IV │
│ │gravitaţională a │ │
│ │fătului spre diafragm;│ │
│ │se poate opta pentru │ │
│ │poziţionarea │ │
│ │parturientei în │ │
│ │decubit lateral stâng.│ │
│ │(4, 6) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Concomitent cu │ │
│ │pregătirile │ │
│ │preoperatorii medicul │ │
│ │trebuie să indice: │ │
│ │- asigurarea unei │ │
│ │linii venoase │ │
│ │- prelevarea de sânge │ │
│Standard │de la parturientă │C │
│ │pentru determinarea de│ │
│ │urgenţă (dacă acest │ │
│ │lucru nu este deja │ │
│ │realizat) a: │ │
│ │- grupului sangvin, │ │
│ │Rh-ului │ │
│ │- hemoleucogramei │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Orice manoperă │ │
│ │obstetricală trebuie │ │
│Argumentare│să fie precedată de │IV │
│ │evaluarea hematologică│ │
│ │a parturientei. (6) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul poate practica│ │
│ │manevrele │ │
│ │preoperatorii de │ │
│ │reducere a │ │
│ │compresiunii │ │
│ │cordonului ombilical │ │
│ │la cazuri atent │ │
│ │selectate, la care nu │ │
│ │există tulburări ale │ │
│ │ritmului cardiac │ │
│ │fetal: │ │
│ │- oprirea unei │ │
│ │eventuale perfuzii │ │
│ │ocitocice │ │
│ │- decompresiunea │ │
│Opţiune │cordonului ombilical │C │
│ │prin ridicarea │ │
│ │prezentaţiei │ │
│ │- reducerea manuală a │ │
│ │ansei prolabate prin: │ │
│ │- ridicarea │ │
│ │prezentaţiei │ │
│ │- ridicarea digitală a│ │
│ │cordonului ombilical │ │
│ │deasupra craniului │ │
│ │fetal │ │
│ │- plasarea ansei │ │
│ │ombilicale în zona │ │
│ │nucală │ │
│ │- umplerea vezicii │ │
│ │urinare (cu 400-700 ml│ │
│ │ser fiziologic) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Vezica urinară │ │
│ │destinsă poate ridica │ │
│Argumentare│prezentaţia │IV │
│ │îndepărtând-o de ansa │ │
│ │prolabată. (6) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul poate utiliza │ │
│ │tratamentul tocolitic │ │
│ │în cazul efectuării │ │
│Opţiune │unor manevre de │C │
│ │reducere a │ │
│ │compresiunii │ │
│ │cordonului ombilical. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Tocoliza acută poate │ │
│ │reduce compresia │ │
│ │cordonului ombilical │ │
│ │fără a fi urmată de │ │
│ │atonie uterină │ │
│ │postpartum. (4,8) │ │
│ │Medicul poate opta │ │
│ │pentru: │ │
│ │- Salbutamol 100 µg │ │
│ │i.v. │ │
│Argumentare│- Salbutamol 250 µg │IV │
│ │s.c. │ │
│ │- Hexoprenalină 10 µg │ │
│ │(1 fiolă x 2 ml) │ │
│ │administrată │ │
│ │intravenos lent, în │ │
│ │bolus şi se continuă │ │
│ │cu perfuzie │ │
│ │intravenoasă cu viteza│ │
│ │de 0,3 μg/min │ │
│ │- Nifedipin sublingual│ │
│ │tabletă de 10 mg. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Dacă dilataţia │ │
│ │orificiului cervical │ │
│ │intern este completă │ │
│ │şi prezentaţia fetală │ │
│ │este angajată, (6) │ │
│ │medicul poate accelera│ │
│ │expulzia optând în │ │
│ │funcţie de prezentaţie│ │
│ │în cazul: │ │
│ │- feţilor în │ │
│ │prezentaţie craniană │ │
│ │pentru: │ │
│ │- naştere spontană pe │ │
│ │cale vaginală │ │
│ │(eventual asistată │ │
│ │ocitocic) la multipare│ │
│ │cu feţi mici │ │
│ │- naştere │ │
│ │instrumentară │ │
│Opţiune │(forceps, │E │
│ │vidextractor) │ │
│ │- feţilor în │ │
│ │prezentaţie pelviană │ │
│ │pentru: │ │
│ │- asistarea naşterii │ │
│ │pe cale vaginală prin │ │
│ │manevre obstetricale: │ │
│ │- mica extracţie │ │
│ │pelvină cu sau fără │ │
│ │secţionarea cordonului│ │
│ │ombilical (dacă acesta│ │
│ │este între membrele │ │
│ │inferioare) urmată de │ │
│ │- manevrele de │ │
│ │asistenţă a naşterii │ │
│ │în prezentaţia │ │
│ │pelviană (Lovset, │ │
│ │Bracht, Mauriceau, │ │
│ │Muller etc.) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │practice o epiziotomie│ │
│ │largă în cazul │ │
│Standard │deciziei finalizării │C │
│ │naşterii pe cale │ │
│ │vaginală a cazurilor │ │
│ │cu PCO. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Epiziotomia largă │ │
│ │facilitează scurtarea │ │
│Argumentare│expulziei fătului şi │IV │
│ │manevrele obstetricale│ │
│ │necesare. (4) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Înaintea practicării │ │
│ │operaţiei cezariene, │ │
│ │în sala de operaţii, │ │
│ │medicul care │ │
│ │obiectivează prin │ │
│Standard │tuşeu vaginal │E │
│ │existenţa PCO trebuie │ │
│ │să confirme existenţa │ │
│ │activităţii cardiace │ │
│ │fetale prin aprecierea│ │
│ │pulsatilităţii │ │
│ │cordonale. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │În cazul practicării │ │
│ │operaţiei cezariene, │ │
│ │medicul care asigură │ │
│ │manevrele de │ │
│Standard │decompresiune │E │
│ │cordonală trebuie să │ │
│ │nu retragă mâna │ │
│ │examinatoare din vagin│ │
│ │decât după extragerea │ │
│ │fătului. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Se recomandă medicului│ │
│ │să practice operaţia │ │
│Recomandare│cezariană de urgenţă, │E │
│ │sub anestezie │ │
│ │generală. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Aceasta permite o │ │
│Argumentare│relaxare optimă şi o │ │
│ │sedare a parturientei.│ │
└───────────┴──────────────────────┴───┘
6.2.2. În cazul fătului previabil, mort in utero sau cu malformaţii incompatibile cu viabilitatea
┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│ │În aceste situaţii, │ │
│ │medicul trebuie să │ │
│Standard │adopte o atitudine │E │
│ │obstetricală care să │ │
│ │aducă un minim │ │
│ │prejudiciu matern. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │În cazul unui făt aflat│ │
│ │la limita viabilităţii │ │
│ │(între 23^+0 şi 24^+6 │ │
│ │săptămâni), medicul │ │
│Opţiune │poate adopta o conduită│C │
│ │expectativă, pacienta │ │
│ │fiind îndrumată fie │ │
│ │către terminarea │ │
│ │sarcinii, fie către │ │
│ │continuarea acesteia. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Au fost observate │ │
│ │perioade de expectativă│ │
│ │de până la 3 săptămâni,│ │
│Argumentare│deşi marea majoritate a│IV│
│ │pacientelor au optat │ │
│ │pentru terminarea │ │
│ │sarcinii. (7) │ │
└───────────┴───────────────────────┴──┘
7. URMĂRIRE ŞI MONITORIZARE
┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│ │În cazul suspiciunii │ │
│ │clinice de PCO medicul │ │
│ │poate utiliza │ │
│Opţiune │examinarea Doppler │C │
│ │color transabdominală │ │
│ │sau transvaginală │ │
│ │pentru precizarea │ │
│ │diagnosticului. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Nu se recomandă │ │
│ │examinarea ecografică │ │
│ │de rutină pentru │ │
│ │evaluarea poziţiei │ │
│ │cordonului ombilical. │ │
│ │Atunci când există │ │
│Argumentare│suspiciunea clinică de │IV│
│ │PCO, iar examenul │ │
│ │ecografic este │ │
│ │neconcludent, examenul │ │
│ │Doppler color poate fi │ │
│ │util în confirmarea │ │
│ │poziţiei cordonului │ │
│ │ombilical. (1,2) │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Se recomandă ca medicul│ │
│ │să indice monitorizarea│ │
│Recomandare│CTG fetală din momentul│C │
│ │formulării │ │
│ │diagnosticului până la │ │
│ │momentul naşterii. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Monitorizarea CTG │ │
│ │continuă permite │ │
│ │cunoaşterea permanentă │ │
│Argumentare│a stării fetale şi │IV│
│ │adaptarea urgenţei │ │
│ │conduitei obstetricale.│ │
│ │(3) │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │În aprecierea │ │
│ │prognosticului fetal │ │
│ │medicul trebuie să │ │
│ │evalueze următoarele │ │
│ │criterii: │ │
│ │- intervalul dintre │ │
│ │diagnostic şi momentul │ │
│Standard │naşterii │E │
│ │- intensitatea şi │ │
│ │durata compresiunii │ │
│ │cordonului ombilical │ │
│ │- vârsta gestaţională │ │
│ │- aspectul traseului │ │
│ │CTG │ │
│ │- calea de naştere. │ │
│ │(3,4,5,6) │ │
└───────────┴───────────────────────┴──┘
8. ASPECTE ADMINISTRATIVE
┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│ │Se recomandă ca fiecare│ │
│ │unitate medicală care │ │
│ │efectuează tratamentul │ │
│Recomandare│PCO să redacteze │E │
│ │protocoale proprii │ │
│ │bazate pe prezentele │ │
│ │standarde. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│Standard │considere PCO o urgenţă│E │
│ │obstetricală. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Cadrul medical care │ │
│ │ridică suspiciunea sau │ │
│ │diagnosticul cert de │ │
│ │PCO trebuie să anunţe │ │
│ │imediat şeful de secţie│ │
│ │sau şeful gărzii OG, │ │
│Standard │alţi medici OG │E │
│ │disponibili, medicul │ │
│ │neonatolog, medicul │ │
│ │ATI. Decizia privind │ │
│ │conduita terapeutică │ │
│ │ulterioară aparţinei │ │
│ │echipei conduse de │ │
│ │medicul obstetrician. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │În cazul deciderii │ │
│ │finalizării naşterii │ │
│ │prin operaţie cezariană│ │
│Standard │de urgenţă, medicul │C │
│ │trebuie să anunţe │ │
│ │imediat personalul │ │
│ │sălii de operaţii. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Pentru ca acesta să │ │
│Argumentare│efectueze pregătirile │IV│
│ │necesare preoperatorii,│ │
│ │economisind timp. (3,6)│ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Conduita ulterioară │ │
│ │faţă de pacientă este │ │
│ │atât responsabilitatea │ │
│ │medicul şef de secţie, │ │
│Standard │a medicului curant, cât│E │
│ │şi a personalului │ │
│ │desemnat al │ │
│ │departamentului/ │ │
│ │secţiei/ clinicii de │ │
│ │OG. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Medicul curant OG │ │
│ │trebuie să consilieze │ │
│ │pacienta referitor la │ │
│ │prognosticul fetal iar │ │
│ │decizia alegerii căii │ │
│ │de naştere, în caz de │ │
│ │urgenţă majoră │ │
│Standard │(deteriorare │E │
│ │semnificativă a │ │
│ │traseului CTG), │ │
│ │aparţine medicului. │ │
│ │În acest caz, │ │
│ │consimţământul informat│ │
│ │pacientei poate fi │ │
│ │obţinut şi verbal. │ │
└───────────┴───────────────────────┴──┘
9. BIBLIOGRAFIE Introducere 1. Lin MG. Umbilical Cord Proplapse. Obstetrical and Gynecological Survey 2006 61;4:269-77. 2. Umar U., Sulaiman G. Outcome of umbilical cord prolapse at Aminu Kano Teaching Hospital, Kano, North-Western Nigeria.Nigerian J Basic Clin Sci 2015 12; 1: 20. 3. ACOG. Neonatal encephalopathy and cerebral palsy. Obstet Anesthesia Digest 2015 35; 1:12-13. 4. Gibbons C, O'Herlihy C, Murphy JF. Umbilical cord prolapse-changing patterns and improved outcomes: a retrospective cohort study. BJOG 2014; 121:1705. 5. Behbehani, S., Patenaude, V., Abenhaim, H.A. Maternal risk factors and outcomes of umbilical cord prolapse: a population-based study. J Obstet Gynecol Canada. 2016 38; 1: 23-28. 6. Kahana B, Sheiner E, Levy A, Lazer S, Mazor M. Umbilical cord prolapse and perinatal outcomes. Int j Gynecol Obstet 2004;84:127-132. 7. Boyle JJ, Katz VL. Umbilical cord prolapse in current obstetric practice. J Reprod Med 2005;50:303-306. 8. Hasegawa, J., Sekizawa, A., Ikeda, T., Koresawa, M., Ishiwata, I., Kawabata, M., Kinoshita, K. The use of baloons for uterine cervical ripening is associated with an increased risk of umbilical cord prolapse:a population based questionnaire survey in Japan. BMC Pregnancy and Childbirth. 2015 15: 4. 9. Hehir M.P, Hartigan L, Mahony R. Perinatal death associated with umbilical cord prolapse. J Perinat Med 2017 45; 5: 565-570. Evaluare şi diagnostic 1. Vintzileos, A.M., Chavez, M.R., Kinzler, W.L. Use of ultrasound in the labor and delivery. J Maternal-Fetal Neonat Med. 2010 23; 6:469-475 2. Ezra, Y, Strasberg, SR, Farine, D. Does cord presentation on ultrasound predict cord prolapse?. Gynecol Obstet Invest 2003; 56:6. 3. Bosselmann, S., Mielke, G. Sonographic assessment of the umbilical cord. Geburtshilfe Frauenheilkd 2015; 75; 8: 808-818 4. Ezra Y, Strasberg SR, Farine D. Does cord presentation on ultrasound predict cord prolapse? Gynecol Obstet Invest 2003;56:6-9. 5. Pinas, A., Chandrharan, E. Continuous cardiotocophraphy during labour: analysis, classification and management. Best Prac Res Clin Obstet Gynecol. 2016 30: 33-47. 6. Hofmeyr, GJ, Lawrie TA. Amnioinfusion for potenţial or suspected umbilical cord compression in labour. Cochrane Systematic Rev. 2012 7. Barrett, JM. Funic reduction for the management of umbilical cord prolapse. Am J Obstet Gynecol 1991; 165:654. 8. Holdbrook, B.D., Phelan, S.T. Umbilical cord prolapse. Obstet Gynecol Clin. 2013 40; 1:1-14. 9. Kaymak, O., Iskender, C., Ibanoglu, M., Cavkaytar, S., Uygur, D., Danisman, N. Retrospective evaluation of risk factors and perinatal outcome of umbilical cord prolapse during labor. Eur Rev Med Pharmacol Sci. 2015 19; 13: 2336-2339. Conduită 1. Gabbay-Benziv, R., Maman, M., Wiznitzer, A., Linder, N., Yogev, Y. Umbilical cord prolapse during delivery-risk factors and pregnancy outcome: a single center experience. J Maternal-Fetal Neonat Med. 2014 27: 14-17. 2. Kalu, C.A., Umeora, O.U.J. Risk factors and perinatal outcome of umbilical cord prolapse in Ebonyi State University Teaching Hospital, Abakaliki, Nigeria. Niger J Clin Prac. 2011 14; 4. 3. Qureshi, NS, Taylor, DJ, Tomlinson, AJ. Umbilical cord prolapse. Int J Gynaecol Obstet 2004; 86:29. 4. Thurlow, J.A., Kinsella, S.M. intrauterine resuscitation: active management of fetal distress. Int J Obstet Anest. 2002 11; 2: 105-116. 5. Prabulos, AM, Philipson, EH. Umbilical cord prolapse. Is the time from diagnosis to delivery critical?. J Reprod Med 1998; 43:129. 6. Bord, I., Gemer, O. The value of bladder filling in addition to manual elevation of presenting fetal part in cases of cord prolapse. Arch Gynecol Obstet. 2011 283; 5: 989-991. 7. Leong A, Rao J, Opie G. Fetal survival after conservative management of cord prolapse for three weeks. BJOG 2004; 111:1476-7. 8. Katz Z, Shoham Z, Lancet M, Blickstein I, Mogilner BM, Zalel Y. Management of labor with umbilical cord prolapse: a 5-year study.Obstet Gynecol. 1988;72(2):278. [PubMed ID 3393364] Urmărire şi monitorizare 1. Raga, F, Osborne, N, Ballester, MJ, Bonilla-Musoles, F. Color flow Doppler: a useful instrument in the diagnosis of funic presentation. J Natl Med Assoc 1996; 88:94. 2. Huang J.P., Chen, C.P., Chen, C.P., Wang, K.G., Wang, K.L. Term pregnancy with umbilical cord prolapse. Tawanese J Obstet Gynecol. 2012 51; 3: 375-380. 3. Tan WC, Tan LK, Tan AS. Audit of 'crash' emergency caesarean sections due to cord prolapse in terms of response time and perinatal outcome. Ann Acad Med Singapore 2003;32:638-641. 4. Dars, S., Malik, S., Samreen, I., Ara Kazi, R. Maternal morbidity and perinatal outcome in preterm premature rupture of membranes before 37 weeks gestation. Pakistan J Med Sci. 2014 30; 3: 626-629. 5. Gabbe SG, Niebyl JR, Simpson JL. Obstetrics. Normal & Problem Pregnancies, 6th ed. New York: Churchill Livingstone, 2012. 6. Cunningham FG, Gant NF, Leveno KJ, et al. Williams Obstetrics, 24nd ed. New York: McGraw-Hill, 2014. 10. ANEXE Anexa 1. Lista participanţilor la Reuniunea de Consens de la Bucureşti, 13-15 Decembrie 2012 Anexa 2. Lista participanţilor la Reuniunea de Consens de la Bucureşti, 29-30 Martie 2019 Anexa 3. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor Anexa 4. Medicamentele menţionate în ghid şi utilizate în cazul prolabării cordonului ombilical ANEXA 1 Lista participanţilor la Reuniunea de Consens de la Bucureşti, 13 - 15 Decembrie 2012 Prof. Dr. Virgil Ancăr, Clinica Obstetrică Ginecologie, Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Pantelimon", Bucureşti Dr. Teodor Amza, Spitalul de Obstetrică Ginecologie, Râmnicu Vâlcea Dr. Stelian Bafani, Clinica Obstetrică-Ginecologie I, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Constanţa Prof. Dr. Gabriel Bănceanu, IOMC, Maternitatea "Polizu", Bucureşti Dr. Metin Beghim, Clinica Obstetrică-Ginecologie I, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Constanţa Conf. Dr. Elena Iolanda Blidaru, Clinica Obstetrică Ginecologie IV, Maternitatea "Cuza Vodă", Iaşi Dr. Mihaela Boţ, Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, Bucureşti Prof Dr. Ştefan Buţureanu, Clinica Obstetrică Ginecologie III, Maternitatea "Elena-Doamna", Iaşi Dr. Gabriela Caracostea, Clinica Obstetrică Ginecologie I, Spitalul Judeţean Universitar de Urgenţă, Cluj-Napoca Dr. Maxim Călăraşi, FECMF "Nicolae Testemitanu"- Chişinău, Rep. Moldova Dr. Bogdan Călinescu, IOMC, Maternitatea "Polizu", Bucureşti Şef de lucrări Dr. Iuliana Ceauşu, Spitalul "Dr. I. Cantacuzino", Clinica Obstetrică-Ginecologie, Bucureşti Prof. Dr. Petru Chitulea, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie, Oradea Dr. Adriana Ciuvică, IOMC, Maternitatea "Polizu", Bucureşti Dr. Dorina Codreanu, Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie "Panait Sârbu", Bucureşti Conf. Dr. Nădejdea Codreanu, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "N. Testemiteanu", Chişinău Dr. Ileana-Maria Conea, Spitalul Clinic "Sf. Ioan"- Maternitatea Bucur, Bucureşti Dr. Anca Teodora Constantin, Ministerul Sănătăţii Conf. Dr. Marius Crainea, UMF "V. Babeş" Timişoara, Clinica de Obstetrică-Ginecologie Prof. Dr. Ioan Doru Crăiuţ, Spitalul Jud. Oradea Clinica Obstetrică-Ginecologie SL Dr. Gheorghe Cruciat, Clinica Obstetrică Ginecologie I, Spitalul Judeţean Universitar de Urgenţă, Cluj-Napoca Ana Derumeaux, UNFPA Conf. Dr. Valentina Diug, FECMF "Nicolae Testemiteanu" - Chişinău Rep. Moldova Dr. Mihai Dimitriu, Spitalul Clinic "Sf. Pantelimon", Bucureşti Dr. Gabriela Dumitru, IOMC, Maternitatea "Polizu", Bucureşti Dr. Alexandru Epure, IOMC- Maternitatea "Polizu", Bucureşti Dr. Ion Eremia, Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, jud. Olt Prof. Dr. Mihai Georgescu Brăila, Clinica Obstetrica Ginecologie II, Spitalul Universitar Craiova Conf. Dr. Dorin Grigoraş, Clinica Obstetrică Ginecologie I, Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie "Dr. Dumitru Popescu", Timişoara Dr. Mihai Horga, Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii Prof. Dr. Vasile Valerică Horhoianu, Clinica Obstetrică-Ginecologie, Spitalul Universitar Bucureşti Prof. Dr. Decebal Hudiţă, Spitalul "Dr. I. Cantacuzino" Dr. Raluca Ioan, IOMC, Maternitatea "Polizu", Bucureşti Dr. Constantin Laurian Ioniţă, Spitalul Judeţean de Urgenţă, Călăraşi Dr. Cristian Anton Irimie, Ministerul Sănătăţii Dr. Alexandru Costin Ispas, Clinica Obstetrică Ginecologie, Spitalul Clinic Caritas "Acad. N. Cajal", Bucureşti Prof. Dr. Bogdan Marinescu, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Panait Sârbu", Bucureşti Dr. Claudia Mehedinţu, Clinica Obstetrică Ginecologie, Spitalul Clinic Caritas "Acad. N. Cajal", Bucureşti Dr. Doina Mihăilescu, Clinica Obstetrică Ginecologie, Spitalul Universitar de Urgenţă "Elias", Bucureşti Dr. Vasile Munteanu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Pireşti, jud. Argeş Prof. Dr. Dimitrie Nanu, Clinica Obstetrică Ginecologie, Spitalul Clinic Caritas "Acad. N. Cajal", Bucureşti Dr. Şerban Nastasia, Spitalul "Dr. I. Cantacuzino", Clinica Obstetrică-Ginecologie, Bucureşti Conf. Dr. Cristina Neagu, Spitalul Clinic "Panait Sârbu", Bucureşti Dr. Dorin Neacşu, Spitalul Judeţean de Urgenţă, Buzău Prof. Dr. Liliana Novac, Clinica Obstetrică Ginecologie I, Spitalul Clinic Municipal "Filantropia", Craiova Dr. Horia Olah, Spitalul Judeţean Clinic, Oradea Conf. Dr. Anca Pătraşcu, Clinica Obstetrică Ginecologie II, Spitalul Clinic Municipal "Filantropia", Craiova Dr. Mihai Popescu, Spitalul de Obstetrică ginecologie, Ploieşti Dr. Mircea Gabriel Preda, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Panait Sârbu", Bucureşti Prof. Dr. Zenovia Florentina Pricop, Clinica Obstetrică-Ginecologie III "Elena-Doamna", Iaşi Conf. Dr. Lucian Puşcaşiu, Clinica Obstetrică Ginecologie I, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Târgu-Mureş Conf. Dr. Manuela Cristina Russu, Clinica Obstetrică-Ginecologie, Spitalul "Dr. I. Cantacuzino", Bucureşti Dr. Maria Stamate, Spitalul Judeţean de Urgenţă, Giurgiu Prof. Dr. Florin Stamatian, Spitalul Judeţean Universitar de Urgenţă, Cluj-Napoca Conf. Dr. Anca Stănescu, Maternitatea "Bucur", Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf Ioan", Bucureşti Dr. Gheorghe Marian Stoica, Spitalul de Obstretrică Ginecologie, Râmnicu Vâlcea Prof. Dr. Silvia Stoicescu, Maternitatea "Polizu", Bucureşti Conf. Dr. Nicolae Suciu, IOMC, Maternitatea "Polizu", Bucureşti Prof. Dr. Bela Szabo, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Târgu Mureş Dr. Elisabeta Şerban, Spitalul Judeţean de Urgenţă Galaţi-OG II Dr. Alma Ştefănescu, IOMC, Maternitatea "Polizu", Bucureşti Dr. Roxana Şucu, Clinica Obstetrică-Ginecologie, Spitalul Clinic Caritas "Acad. N. Cajal", Bucureşti Prof. Dr. Vlad Tica, Clinica Obstetrică-Ginecologie I, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Constanţa Dr. Oana Toader, IOMC, Maternitatea "Polizu", Bucureşti Dr. Corina Iliadi-Tulbure, FECMF "Nicolae Testemitanu"- Chişinău, Rep. Moldova Dr. Kovacs Tunde, Spitalul Judeţean Universitar de Urgenţă Cluj-Napoca, Clinica Obstetrică Ginecologie I Dr. Georgeta Vintea, Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ Dr. Andreea Vultur, Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie "Panait Sârbu", Bucureşti ANEXA 2 Lista participanţilor la Reuniunea de Consens de la Bucureşti, 29 - 30 Martie 2019 Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, Bucureşti Prof. Dr. Daniel Mureşan, Cluj-Napoca Prof. Dr. Nicolae Suciu, Bucureşti Prof. Dr. Gabriel Bănceanu, Bucureşti Prof. Dr. Elvira Bratilă, Bucureşti Prof. Dr. Ştefan Buţureanu, Iaşi Prof. Dr. Crîngu Ionescu, Bucureşti Prof. Dr. Claudiu Mărginean, Târgu Mureş Prof. Dr. Claudia Mehedinţu, Bucureşti Prof. Dr. Dan Mihu, Cluj-Napoca Prof. Dr. Marius Moga, Braşov Prof. Dr. Mircea Onofriescu, Iaşi Prof. Dr. Gheorghe Peltecu, Bucureşti Prof. Dr. Lucian Puşcaşiu, Târgu-Mureş Prof. Dr. Liana Pleş, Bucureşti Prof. Dr. Manuela Russu, Bucureşti Prof. Dr. Demetra Socolov, Iaşi Prof. Dr. Răzvan Socolov, Iaşi Prof. Dr. Florin Stamatian, Cluj-Napoca Prof. Dr. Anca Stănescu, Bucureşti Prof. Dr. Vlad Tica, Constanţa Conf. Dr. Costin Berceanu, Craiova Conf. Dr. Elena Bernad, Timişoara Conf. Dr. Iuliana Ceauşu, Bucureşti Conf. Dr. Radu Chicea, Sibiu Conf. Dr. Alexandru Filipescu, Bucureşti Conf. Dr. Gheorghe Furău, Arad Conf. Dr. Dominic Iliescu, Craiova Conf. Dr. Laurenţiu Pirtea, Timişoara Conf. Dr. Ştefania Tudorache, Craiova ŞL Dr. Şerban Nastasia, Bucureşti Dr. Marius Calomfirescu, Bucureşti Asist. Univ. Dr. Mihaela Boţ, Bucureşti Dr. Alina Marin, Bucureşti ANEXA 3 Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor Tabel 1. Clasificarea tăriei aplicate gradelor de recomandare
┌───────────┬──────────────────────────┐
│ │Standardele sunt norme │
│ │care trebuie aplicate │
│ │rigid şi trebuie urmate în│
│Standard │cvasitotalitatea │
│ │cazurilor, excepţiile │
│ │fiind rare şi greu de │
│ │justificat. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Recomandările prezintă un │
│ │grad scăzut de │
│ │flexibilitate, nu au forţa│
│Recomandare│Standardelor, iar atunci │
│ │când nu sunt aplicate, │
│ │acest lucru trebuie │
│ │justificat raţional, logic│
│ │şi documentat. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Opţiunile sunt neutre din │
│ │punct de vedere a alegerii│
│ │unei conduite, indicând │
│ │faptul că mai multe tipuri│
│ │de intervenţii sunt │
│Opţiune │posibile şi că diferiţi │
│ │medici pot lua decizii │
│ │diferite. Ele pot │
│ │contribui la procesul de │
│ │instruire şi nu necesită │
│ │justificare. │
└───────────┴──────────────────────────┘
Tabel 2. Clasificarea puterii ştiinţifice gradelor de recomandare
┌────┬─────────────────────────────────┐
│ │Necesită cel puţin un studiu │
│ │randomizat şi controlat ca parte │
│Grad│a unei liste de studii de │
│A │calitate publicate pe tema │
│ │acestei recomandări (nivele de │
│ │dovezi Ia sau Ib). │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Necesită existenţa unor studii │
│Grad│clinice bine controlate, dar nu │
│B │randomizate, publicate pe tema │
│ │acestei recomandări (nivele de │
│ │dovezi IIa, IIb sau III). │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Necesită dovezi obţinute din │
│ │rapoarte sau opinii ale unor │
│ │comitete de experţi sau din │
│Grad│experienţa clinică a unor experţi│
│C │recunoscuţi ca autoritate în │
│ │domeniu (nivele de dovezi IV). │
│ │Indică lipsa unor studii clinice │
│ │de bună calitate aplicabile │
│ │direct acestei recomandări. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Recomandări de bună practică │
│Grad│bazate pe experienţa clinică a │
│E │grupului tehnic de elaborare a │
│ │acestui ghid. │
└────┴─────────────────────────────────┘
Tabel 3. Clasificarea nivelelor de dovezi
┌─────┬────────────────────────────────┐
│Nivel│Dovezi obţinute din meta-analiza│
│Ia │unor studii randomizate şi │
│ │controlate │
├─────┼────────────────────────────────┤
│Nivel│Dovezi obţinute din cel puţin un│
│Ib │studiu randomizat şi controlat, │
│ │bine conceput │
├─────┼────────────────────────────────┤
│Nivel│Dovezi obţinute din cel puţin un│
│IIa │un studiu clinic controlat, fără│
│ │randomizare, bine concepute │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Dovezi obţinute din cel puţin un│
│Nivel│studiu quasi-experimental bine │
│IIb │conceput, preferabil de la mai │
│ │multe centre sau echipe de │
│ │cercetare │
├─────┼────────────────────────────────┤
│Nivel│Dovezi obţinute de la studii │
│III │descriptive, bine concepute │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Dovezi obţinunte de la comitete │
│Nivel│de experţi sau experienţă │
│IV │clinică a unor experţi │
│ │recunoscuţi ca autoritate în │
│ │domeniu │
└─────┴────────────────────────────────┘
ANEXA 4 Medicamentele menţionate în ghid şi utilizate în cazul prolabării cordonului ombilical
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele │NIFEDIPIN │
│medicamentului │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Tablete de 10 mg, 20 │
│ │mg │
│ │Capsule de 10 mg, 20 │
│ │mg │
│Indicaţii │Tablete 20 mg retard │
│ │Indicat pentru │
│ │întârzierea iminenţei │
│ │de naştere prematură │
│ │la gravidele adulte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Tocoliza acută: │
│ │- Iniţial sublingual: │
│ │10 mg la fiecare 15 │
│ │min în prima oră, până│
│ │la oprirea │
│ │contracţiilor │
│Doza pentru │Tocoliza de │
│adulţi │întreţinere: │
│ │- 60-160 mg/zi │
│ │nifedipin cu eliberare│
│ │lentă în funcţie de │
│ │prezenţa şi │
│ │intensitatea │
│ │contracţiilor uterine │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- alergie la Nifedipin│
│ │- cardiopatii severe │
│ │(HTP, tahiaritmie) │
│ │- puls peste 120bpm │
│ │- TA < 90mmHg │
│ │sistolică │
│ │- frecvenţă │
│ │respiratorie > 30/min │
│ │- frecvenţă cardiacă >│
│ │170/min │
│Contraindicaţii│- cefalee agravată │
│ │- vomă persistentă │
│ │- durere precordială/ │
│ │dispnee │
│ │- concomitenţa │
│ │folosirii: │
│ │1. salbutamolum-ului, │
│ │mai ales i.v. │
│ │2. MgSO4 │
│ │3. antihipertensivelor│
│ │4. nitraţilor │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- efectul hipotensor │
│ │poate fi potenţat de │
│ │alte antihipertensive │
│ │- administrarea │
│ │simultană a digoxinum │
│ │poate creşte nivelul │
│ │plasmatic al acesteia │
│ │- cimetidinum creşte │
│ │nivelul plasmatic al │
│ │nifedipinei │
│Interacţiuni │- rifampicinum creşte │
│ │eficacitatea │
│ │nifedipinei │
│ │- sucul de grapefruit │
│ │administrat │
│ │concomitent inhibă │
│ │metabolismul │
│ │nifedipinum-ului │
│ │determinând │
│ │concentraţii crescute │
│ │ale acesteia │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Sarcină şi │categoria C │
│alăptare │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Efecte adverse: │
│ │- tahicardie, │
│ │palpitaţii, hiperemie │
│ │facială │
│ │- cefalee, ameţeli │
│ │- greaţă, vărsături │
│ │Atenţie la: │
│ │- AV > 120/min │
│Atenţie! │- TA sistolică < 90 │
│ │mmHg │
│ │- Respiraţii > 30/ min│
│ │- Senzaţie de lipsă de│
│ │aer │
│ │- Cefalee progresivă │
│ │- Vomă persistentă │
│ │- Precordialgii │
│ │- Progresia │
│ │travaliului │
└───────────────┴──────────────────────┘
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele │SALBUTAMOL │
│medicamentului │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Indicat pentru │
│ │întârzierea iminenţei │
│ │de naştere prematură │
│Indicaţii │la gravidele adulte │
│ │Fiolă de 5 ml ce │
│ │conţine 5 mg de │
│ │salbutamol │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- 5 mg de salbutamol │
│ │se adaugă în 100 ml de│
│ │soluţie de clorură de │
│ │sodiu 0,9% pentru a │
│ │obţine o soluţie de 50│
│ │mcg/ ml │
│ │- se utilizează │
│ │administrarea cu │
│ │ajutorul │
│ │injectomatului: │
│ │salbutamol 50 mcg/ ml │
│Doza pentru │la o rată de perfuzie │
│adulţi │de 12 ml/ oră (=10 mcg│
│ │/ min) şi se creşte │
│ │doza cu 4 ml/ oră (= │
│ │3,3 mcg/ min) la │
│ │fiecare 30 min până la│
│ │încetarea │
│ │contracţiilor, sau │
│ │până când pulsul │
│ │matern atinge 120 bpm,│
│ │sau până la un maxim │
│ │de 36 ml/ oră (30 mcg/│
│ │min) │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- aceleaşi ca pentru │
│ │nifedipin │
│ │Contraindicaţii │
│ │speciale: │
│ │- hipertiroidism │
│ │- afecţiuni cardiace │
│ │(aritmii tahicardice, │
│Contraindicaţii│miocardite, stenoză │
│ │aortică subvalvulară │
│ │hipertrofică, defecte │
│ │de valvă mitrală) │
│ │- afecţiuni severe │
│ │hepatice şi renale │
│ │- glaucomul cu unghi │
│ │închis │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- bocanţii │
│ │receptorilor beta │
│ │neselectivi reduc sau │
│ │anulează acţiunea │
│ │- metilxantinele (ca │
│ │teofilina) intensifică│
│ │acţiunea │
│ │- efectul │
│ │hipoglicemiant al │
│ │medicamentelor │
│ │antidiabetice este │
│ │redus de │
│ │- administrarea │
│ │concomitentă a altor │
│ │medicamente cu │
│ │activitate │
│ │simpatomimetică cum │
│Interacţiuni │sunt anumite │
│ │medicamente pentru │
│ │circulaţie sau agenţi │
│ │antiasmatici trebuie │
│ │evitată deoarece │
│ │aceasta poate produce │
│ │efecte de supradozare │
│ │- nu trebuie folosit │
│ │concomitent cu │
│ │alcaloizii │
│ │ergotaminici │
│ │- nu trebuie │
│ │administrat │
│ │concomitent cu │
│ │preparate care conţin │
│ │calciu sau vitamina D,│
│ │cu dihidrotahisterol │
│ │sau cu │
│ │mineralocorticoizi │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Sarcină şi │Categoria C │
│alăptare │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Efecte adverse │
│ │- edem pulmonar │
│ │- durere precordială │
│ │- ischemie miocardică │
│ │- hipotensiune │
│ │- aritmii │
│ │- insuficienţă │
│ │cardiacă │
│ │- hipopotasemie │
│Atenţíe! │- hiperglicemie │
│ │- dispnee │
│ │- greaţă, vărsături │
│ │- febră │
│ │- moarte fetală/ │
│ │maternă │
│ │- taicardie fetală │
│ │- hipotensiune fetală │
│ │- hiperinsulinemie │
│ │fetală │
└───────────────┴──────────────────────┘
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele │HEXOPRENALINA │
│medicamentului │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Indicaţii │Iminenţa de avort şi │
│ │de naştere prernatură.│
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Tratamentul se începe │
│ │cu 10 µg Hexoprenalină│
│ │(1 fiolă x 2ml) │
│ │administrată │
│Doza pentru │intravenos lent, în │
│adulţi │bolus şi se continuă │
│ │cu Hexoprenalină în │
│ │perfuzie intravenoasă │
│ │cu viteza de 0,3 µg/ │
│ │min. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Hexoprenalina nu se │
│ │administrează în caz │
│ │de: hiperfuncţie │
│ │tiroidiană, boli │
│ │cardiace, mai ales │
│ │inflamatorii ale │
│ │miocardului, │
│ │disfuncţii cardiace cu│
│Contraindicaţii│frecvenţă cardiacă │
│ │mare şi anumite │
│ │valvulopatii; boli │
│ │severe hepatice şi │
│ │renale, glaucom, │
│ │hemoragii uterine │
│ │severe (decolare │
│ │prematură de │
│ │placentă), infecţii │
│ │uterine. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Hexoprenalina poate │
│ │interacţiona cu unele │
│ │medicamente. Unele │
│ │preparate │
│ │antihipertensive ca │
│ │beta-blocantele reduc │
│Interacţiuni │sau anulează efectul. │
│ │Acţiunea │
│ │medicamentelor │
│ │antidiabetice este │
│ │redusă. Hexoprenalina │
│ │nu se folosete │
│ │împreună cu alcaloizi │
│ │ergotaminici. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Categoria B - │
│Sarcină şi │Medicamentul nu se va │
│alăptare │folosi în timpul │
│ │perioadei de alăptare.│
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Se recomandă │
│ │monitorizarea │
│ │frecvenţei cardiace, │
│ │tensiunii arteriale a │
│ │mamei şi alura │
│ │ventriculară a fătului│
│ │în timpul folosirii │
│ │Hexoprenalinei. La │
│ │pacientele care │
│ │prezintă o creştere │
│ │marcată a frecvenţei │
│ │cardiace (mai mult de │
│ │130/minut) şi în │
│ │cazuri cu o scădere │
│ │importantă a tensiunii│
│ │arteriale, dozarea │
│ │trebuie redusă, iar în│
│ │cazurile care prezintă│
│ │acuze majore, ca │
│ │dispnee, angină │
│ │pectorală, senzaţie de│
│ │presiune toracică sau │
│ │semne de insuficienţă │
│ │cardiacă, trebuie │
│ │imediat întrerupt. La │
│ │gravide cu diabet │
│ │zaharat se recomandă │
│ │controlul │
│ │metabolismului │
│Atenţie! │glucidic, deoarece │
│ │Hexoprenalina poate │
│ │produce creşteri │
│ │individuale variabile │
│ │ale glicemiei. În │
│ │timpul tratamentului │
│ │cu Hexoprenalină │
│ │diureza este redusă şi│
│ │trebuie avută în │
│ │vedere posibilitatea │
│ │formarii de edeme. A │
│ │se preveni orice aport│
│ │excesiv de lichid, │
│ │doza medie zilnică nu │
│ │trebuie să depaşeasca │
│ │1.500 ml. A se reduce │
│ │aportul de sare. Se │
│ │impune oprirea │
│ │folosirii de │
│ │Hexoprenalina înainte │
│ │de începerea │
│ │anesteziei cu Halotan.│
│ │În cazuri ce prezintă │
│ │o ruptură a │
│ │membranelor fetale şi │
│ │o dilatare a colului │
│ │uterin mai mult de 2 -│
│ │3 cm, şansele pentru │
│ │folosirea cu succes a │
│ │tratamentului │
│ │tocolitic sunt mici. │
└───────────────┴──────────────────────┘
------- 
