Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: GHID din 9 august 2019 privind hipertensiunea asociată sarcinii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

GHID din 9 august 2019 privind hipertensiunea asociată sarcinii

EMITENT: Ministerul Sănătăţii
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 738 bis din 10 septembrie 2019

Comenteaza legea

──────────
    Aprobat prin ORDINUL nr. 1.241 din 9 august 2019, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 738 din 10 septembrie 2019.
──────────
    Editori: Prof. Dr. Nicolae Suciu, Prof. Dr. Elvira Brătilă
    (c) Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România; Colegiul Medicilor din România, 2019.
    Grupul de Coordonare al procesului de elaborare a ghidurilor încurajează schimbul liber şi punerea la dispoziţie în comun a informaţiilor şi dovezilor cuprinse în acest ghid, precum şi adaptarea lor la condiţiile locale.
    Orice parte din acest ghid poate fi copiată, reprodusă sau distribuită, fără permisiunea autorilor sau editorilor, cu respectarea următoarelor condiţii: (a) materialul să nu fie copiat, reprodus, distribuit sau adaptat în scopuri comerciale; (b) persoanele sau instituţiile care doresc să copieze, reproducă sau distribuie materialul, să informeze Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România şi Colegiul Medicilor din România; şi (c) Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România şi Colegiul Medicilor din România să fie menţionate ca sursă a acestor informaţii în toate copiile, reproducerile sau distribuţiile materialului.
    Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii prin Ordinul ...... cu modificările şi completările ulterioare şi avizat favorabil de Colegiul Medicilor din România şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România.

    PRECIZĂRI
    Ghidurile clinice pentru Obstetrică şi Ginecologie sunt elaborate sistematic la nivel naţional cu scopul de a asista personalul medical pentru a lua decizii în îngrijirea pacientelor cu afecţiuni ginecologice şi obstetricale. Ele prezintă recomandări de bună practică medicală clinică bazate pe dovezi publicate, pentru a fi luate în considerare de către medicii obstetricieni/ginecologi şi de alte specialităţi, precum şi de cadrele medicale auxiliare implicate în îngrijirea pacientelor cu afecţiuni ginecologice şi obstetricale.
    Deşi ghidurile reprezintă o fundamentare a bunei practici medicale bazate pe cele mai recente dovezi disponibile, ele nu intenţionează să înlocuiască raţionamentul practicianului în fiecare caz individual. Decizia medicală este un proces integrativ care trebuie să ia în considerare circumstanţele individuale şi opţiunea pacientei, precum şi resursele, caracterele specifice şi limitările instituţiilor de practică medicală. Este de aşteptat ca fiecare practician care aplică recomandările în scopul diagnosticării, definirii unui plan terapeutic sau de urmărire, sau al efectuării unei proceduri clinice particulare să utilizeze propriul raţionament medical independent în contextul circumstanţial clinic individual, pentru a decide orice îngrijire sau tratament al pacientei în funcţie de particularităţile acesteia, opţiunile diagnostice şi curative disponibile.
    Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid au depus eforturi pentru ca informaţia conţinută în ghid să fie corectă, redată cu acurateţe şi susţinută de dovezi. Dată fiind posibilitatea erorii umane şi/sau progresele cunoştinţelor medicale, ele nu pot şi nu garantează că informaţia conţinută în ghid este în totalitate corectă şi completă. Recomandările din acest ghid clinic sunt bazate pe un consens al autorilor privitor la abordările terapeutice acceptate în momentul actual. În absenţa dovezilor publicate, ele sunt bazate pe consensul experţilor din cadrul specialităţii. Totuşi, ele nu reprezintă în mod necesar punctele de vedere şi opiniile tuturor clinicienilor şi nu le reflectă în mod obligatoriu pe cele ale Grupului Coordonator.
    Ghidurile clinice nu sunt gândite ca directive pentru un singur curs al diagnosticului, managementului, tratamentului sau urmăririi unui caz, sau ca o modalitate definitivă de îngrijire a pacientei. Variaţii ale practicii medicale pot fi necesare pe baza circumstanţelor individuale şi opţiunii pacientei, precum şi resurselor şi limitărilor specifice instituţiei sau tipului de practică medicală. Acolo unde recomandările acestor ghiduri sunt modificate, abaterile semnificative de la ghiduri trebuie documentate în întregime în protocoale şi documente medicale, iar motivele modificărilor trebuie justificate detaliat.
    Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid îşi declină responsabilitatea legală pentru orice inacurateţe, informaţie percepută eronat, pentru eficacitatea clinică sau succesul oricărui regim terapeutic detaliat în acest ghid, pentru modalitatea de utilizare sau aplicare sau pentru deciziile finale ale personalului medical rezultate din utilizarea sau aplicarea lor. De asemenea, ele nu îşi asumă responsabilitatea nici pentru informaţiile referitoare la produsele farmaceutice menţionate în acest ghid. În fiecare caz specific, utilizatorii ghidurilor trebuie să verifice literatura de specialitate specifică prin intermediul surselor independente şi să confirme că informaţia conţinută în recomandări, în special dozele medicamentelor, este corectă.
    Orice referire la un produs comercial, proces sau serviciu specific prin utilizarea numelui comercial, al mărcii sau al producătorului, nu constituie sau implică o promovare, recomandare sau favorizare din partea Grupului de Coordonare, a Grupului Tehnic de Elaborare, a coordonatorului sau editorului ghidului faţă de altele similare care nu sunt menţionate în document. Nici o recomandare din acest ghid nu poate fi utilizată în scop publicitar sau în scopul promovării unui produs.
    Toate ghidurile clinice sunt supuse unui proces de revizuire şi actualizare continuă. Cea mai recentă versiune a acestui ghid poate fi accesată prin internet la adresa www.sogr.ro.

    CUPRINS
    1. Introducere
    2. Scop
    3. Metodologie de elaborare şi revizie
    3.1. Etapele procesului de elaborare
    3.2. Principii
    3.3. Etapele procesului de revizie
    3.4. Data reviziei

    4. Structură
    5. Evaluare şi diagnostic
    5.1. Definiţii
    5.2. Investigaţii diagnostice
    5.3. Diagnosticul formei severe de preeclampsie

    6. Predicţie
    7. Prevenţie
    8. Conduită
    8.1. Conduita în cazul formelor uşoare de preeclampsie
    8.2. Conduita medicală conservatoare în formele severe de preeclampsie
    8.3. Tratamentul antihipertensiv în preeclampsie
    8.4. Tratamentul antihipertensiv al formei acute de HTA
    8.5. Conduita în criza eclamptică
    8.6. Terapia anticonvulsivantă
    8.7. Protocol de administrare a Sulfatului de Magneziu
    8.8. Naşterea în sarcinile complicate cu preeclampsie

    9. Urmărire şi monitorizare
    10. Aspecte administrative
    11. Bibliografie
    12. Anexe
    Anexa 1. Lista participanţilor la Reuniunea de Consens de la Bucureşti, 29 – 30 Martie 2019
    Anexa 2. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor
    Anexa 3. Medicamentele menţionate în ghid şi utilizate în tratamentul hipertensiunii indusă de sarcină

    Grupul de Coordonare a Elaborării ghidurilor (2009)
    Comisia Consultativă de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii Publice
    Profesor Dr. Gheorghe Peltecu, preşedinte
    Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, secretar

    Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiului Medicilor din România
    Profesor Dr. Vlad Tica, preşedinte

    Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România
    Profesor Dr. Florin Stamatian, preşedinte

    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
    Dr. Roxana Radu, reprezentant

    Preşedinte – Profesor Dr. Florin Stamatian
    Co-preşedinte – Profesor Dr. Gheorghe Peltecu
    Secretar – Profesor Dr. Radu Vlădăreanu

    Membrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului (2009)
    Coordonator
    Profesor Dr. Gheorghe Peltecu

    Scriitor
    Dr. Laura Giurcăneanu

    Membri
    Profesor Dr. Dimitrie Nanu
    Dr. Ilinca Gussi
    Dr. Mircea Preda
    Dr. Doina Mihăilescu

    Integrator
    Dr. Alexandru Epure

    Evaluatori externi
    Profesor Dr. Bogdan Marinescu
    Profesor Dr. Radu Vlădăreanu

    Grupul de Coordonare a Reviziei ghidurilor (2019)
    Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România
    Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, preşedinte

    Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii
    Profesor Dr. Nicolae Suciu, preşedinte

    Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiului Medicilor din România
    Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, preşedinte

    Membrii Grupului Tehnic de Revizie a ghidului (2019)
    Coordonatori
    Profesor Dr. Nicolae Suciu
    Profesor Dr. Elivira Brătilă

    Scriitori
    Dr. Ioana Drăgan
    Asist. Univ. Dr. Diana Comandaşu

    Membru
    Şef Lucrări Oana Toader

    Integrator
    Dr. Alina-Gabriela Marin

    Evaluator extern
    Profesor Dr. Claudia Mehedinţu

    ABREVIERI
    AGREE Appraisal of Guidelines for Research & Evaluation (Revizia Ghidurilor pentru Cercetare & Evaluare)
    ALT Alaninaminotransaminază
    AST Aspartataminotransaminază
    ATI Anestezie şi Terapie Intensivă
    AVC Accident vascular cerebral
    DVP Deepest vertical pocket (diametrul vertical maxim al pungii de lichid amniotic) ECG Electrocardiograma
    HELLP Hemoliza (Hemolysis) - transaminaze crescute (Elevated Liver enzymes), trombocitopenie (Low Platelet count)
    HLG Hemoleucogramă
    HTA Hipertensiune arterială
    HTAIS Hipertensiune arterială indusă de sarcină ILA Indice de lichid amniotic
    i.m. Intramuscular
    IMC Indice de masă corporală
    i.v. Intravenos
    kgc Kilogramcorp
    LDH Lactat dehidrogenază
    ml Mililitru
    mmHg Milimetru coloană de mercur
    ONU Organizaţia Naţiunilor Unite
    pev Perfuzie endovenoasă
    PI Indice de pulsatilitate
    PlGF Factorul de creştere placentar (placental growth factor)
    p.o. Per os
    PT Timp de protrombină
    PTT Timp parţial de protrombină
    RCIU Restricţie de creştere intrauterină
    RCP Raport cerebro-placentar
    RI Indice de rezistenţă
    sFLT Tirozin-kinaza 1 solubilă fms-like (soluble fms-like tyrosine kinase 1)
    TA Tensiune arterială
    TA_D Tensiune arterială diastolică
    TA_S Tensiune arterială sistolică
    TNS Test non-stres
    UNFPA United Nations Population Fund (Fondul ONU pentru Populaţie)
    1. INTRODUCERE
    Hipertensiunea arterială asociată sarcinii (cu subcategoriile ei: HTA gestaţională, Preeclampsie, Eclampsie, Preeclampsie suprapusă pe HTA cronică), este una dintre complicaţiile importante ce pot surveni pe parcursul sarcinii.^(1-3)
    Se estimează că anual în lume mai mult de 4 milioane de gravide vor suferi de preeclampsie şi aproximativ 100.000 vor dezvolta eclampsie.
    Preeclapmpsia complică 2-8% din numărul total de sarcini conform ACOG (incidenţă de 5-7% la nulipare).
    Aproximativ 2% dintre gravidele cu preeclampsie vor dezvolta eclampsie.
    Din nefericire, doar naşterea rămâne potenţialul tratament al acestei afecţiuni, hipertensiunea arterială asociată sarcinii rămânând în continuare o cauză importantă de mortalitate şi morbiditate materno-fetală.

    2. SCOP
    Scopul acestui ghid este de a standardiza abordarea acestei afecţiuni, în vederea stabilirii managementului tuturor formelor de hipertensiune arterială în sarcină, al monitorizării prenatale şi al urmăririi postnatale, pentru îmbunătăţirea prognosticului materno-fetal.
    Prezentul ghid clinic ce vizează conduita în hipertensiunea asociată sarcinii se adresează atât personalului de specialitate obstetrică-ginecologie, cât şi personalului medical din alte specialităţi (medicină de familie, cardiologie, medicină internă, ATI) ce se confruntă cu problematica abordată.
    Prezentul ghid clinic pentru obstetrică şi ginecologie este elaborat pentru satisfacerea următoarelor deziderate:
    - creşterea calităţii unui serviciu medical, a unei proceduri medicale
    – referirea la o problemă cu mare impact pentru starea de sănătate sau pentru un indicator specific
    – reducerea variaţiilor în practica medicală (cele care nu sunt necesare)
    – reducerea unui risc sau eliminarea unei incertitudini terapeutice
    – aplicarea evidenţelor în practica medicală; diseminarea unor noutăţi ştiinţifice
    – integrarea unor servicii sau proceduri (chiar interdisciplinare)
    – creşterea încrederii personalului medical în rezultatul unui act medical
    – ghidul constituie un instrument de consens între clinicieni, facilitând comunicarea dintre aceştia
    – ghidul protejează practicianul din punct de vedere al malpraxisului
    – ghidul asigură continuitatea între serviciile oferite de medici şi de asistente
    – ghidul permite structurarea documentaţiei medicale
    – ghidul permite oferirea unei baze de informaţii pentru analize şi comparaţii
    – armonizarea practicii medicale româneşti cu principiile medicale internaţional acceptate.

    Acest ghid clinic pentru obstetrică şi ginecologie este conceput pentru aplicare la nivel naţional. Ghidul clinic precizează standardele, principiile şi aspectele fundamentale ale managementului particularizat unui caz concret clinic, care trebuie respectate de practicieni, indiferent de nivelul unităţii sanitare în care activează.
    Se prevede ca acest ghid să fie adaptat la nivelul secţiilor de obstetrică şi ginecologie sub forma unor protocoale. Ghidurile clinice sunt mai rigide decât protocoalele, ele fiind realizate la nivel naţional de grupuri tehnice de elaborare respectând nivele de dovezi ştiinţifice, tărie a afirmaţiilor, grade de recomandare. Protocoalele reprezintă modalitatea de aplicare a ghidurilor clinice naţionale în context local şi specifică exact într-o situaţie clinică anume ce anume trebuie făcut, de către cine şi când. Ele permit un grad mai mare de flexibilitate şi reflectă circumstanţele şi variaţiile locale datorate diferitelor tipuri de îngrijire clinică la un anumit nivel.

    3. METODOLOGIE DE ELABORARE ŞI REVIZIE
    3.1. Etapele procesului de elaborare
    Ca urmare a solicitării Ministerului Sănătăţii Publice de a sprijini procesul de elaborare a ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie, Fondul ONU pentru Populaţie (UNFPA) a organizat în 8 septembrie 2006 la Casa ONU o întâlnire a instituţiilor implicate în elaborarea ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie.
    A fost prezentat contextul general în care se desfăşoară procesul de redactare a ghidurilor şi implicarea diferitelor instituţii. În cadrul întâlnirii s-a decis constituirea Grupului de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor. A fost, de asemenea, prezentată metodologia de lucru pentru redactarea ghidurilor, a fost prezentat un plan de lucru şi au fost agreate responsabilităţile pentru fiecare instituţie implicată. A fost aprobată lista de subiecte ale ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie şi pentru fiecare ghid au fost aprobaţi coordonatorii Grupurilor Tehnice de Elaborare (GTE) pentru fiecare subiect.
    În data de 14 octombrie 2006, în cadrul Congresului Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie din România a avut loc o sesiune în cadrul căreia au fost prezentate, discutate în plen şi agreate principiile, metodologia de elaborare şi formatul ghidurilor.
    Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componenţa Grupului Tehnic de Elaborare, incluzând un scriitor şi o echipă de redactare, precum şi un număr de experţi evaluatori externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea şi integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor a fost contractat un integrator. Toate persoanele implicate în redactarea sau evaluarea ghidurilor au semnat Declaraţii de Interese.
    Scriitorii ghidurilor au fost contractaţi şi instruiţi asupra metodologiei redactării ghidurilor, după care au elaborat prima versiune a ghidului, în colaborare cu membrii GTE şi sub conducerea coordonatorului ghidului.
    Pe parcursul ghidului, prin termenul de medic(ul) se va înţelege medicul de specialitate Obstetrică - Ginecologie, căruia îi este dedicat în principal ghidul clinic. Acolo unde s-a considerat necesar, specialitatea medicului a fost enunţată în clar, pentru a fi evitate confuziile de atribuire a responsabilităţii actului medical.
    După verificarea principiilor, structurii şi formatului acceptat pentru ghiduri şi formatare a rezultat versiunea 2 a ghidului, care a fost trimisă pentru evaluarea externă la experţii selectaţi. Coordonatorul şi Grupul Tehnic de Elaborare au luat în considerare şi au încorporat după caz comentariile şi propunerile de modificare făcute de evaluatorii externi redactând versiunea 3 a ghidului.
    Această versiune a fost prezentată şi supusă discuţiei detaliate punct cu punct în cadrul unor Reuniuni de Consens care au avut loc la Sinaia în perioada 2 - 4 februarie 2007 şi la sediul UNFPA, 27 aprilie 2007, cu sprijinul Agenţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare a Guvernului Elveţian (SDC) şi a Fondului ONU pentru Populaţie (UNFPA). Ghidurile au fost dezbătute punct cu punct şi au fost agreate prin consens din punct de vedere al conţinutului tehnic, gradării recomandărilor şi formulării.
    Evaluarea finală a ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul AGREE. Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia Consultativă de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii Publice, Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiul Medicilor din România şi Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România.
    Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii Publice prin Ordinul 1524 din 4 decembrie 2009 şi de Colegiul Medicilor prin documentul nr. 3994 din 20 septembrie 2007 şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie în data de 7 august 2007.

    3.2. Principii
    Ghidul clinic „Hipertensiunea asociată sarcinii” a fost conceput cu respectarea principiilor de elaborare a ghidurilor clinice pentru obstetrică şi ginecologie aprobate de Grupul de Coordonare a Elaborării ghidurilor şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România.
    Fiecare recomandare s-a încercat a fi bazată pe dovezi ştiinţifice, iar pentru fiecare afirmaţie a fost furnizată o explicaţie bazată pe nivelul dovezilor şi a fost precizată puterea ştiinţifică (acolo unde există date). Pentru fiecare afirmaţie a fost precizată alăturat tăria afirmaţiei (Standard, Recomandare sau Opţiune) conform definiţiilor din Anexa 2.

    3.3. Etapele procesului de revizie
    În luna Februarie 2018, conducerea Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie (SOGR) a iniţiat primii paşi pentru revizia ghidurilor clinice pentru obstetrică şi ginecologie, stabilindu-se o listă a revizorilor. În cadrul celui de-al 17-lea Congres Naţional de Obstetrică-Ginecologie, din 20-22 Septembrie 2018, s-a luat decizia ca noua conducere să aibă ca prioritate revizia imediată a ghidurilor clinice.
    Astfel, noua conducere a SOGR a definitivat şi aprobat coordonatorii Grupului Tehnic de Revizie (GTR) pentru fiecare subiect. Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componenţa GTR, incluzând un scriitor şi o echipă de redactare, precum şi un număr de experţi externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea şi integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor, SOGR a contractat un integrator.
    Ghidul revizuit, odată finalizat de coordonator, a fost trimis pentru revizia externă la 2 experţi selectaţi. De asemenea, forma revizuită a fost postată pentru transparenţă, propuneri şi comentarii pe site-ul SOGR: https://sogr.ro/ghiduri-clinice. Coordonatorul şi GTR au luat în considerare şi au încorporat după caz comentariile şi propunerile de modificare făcute de către evaluatorii externi şi de pe site, redactând versiunea finală a ghidului.
    Această versiune a fost prezentată şi supusă discuţiei în cadrul unei Reuniuni de Consens care a avut loc la Bucureşti, 29-30 martie 2019, organizată şi finanţată de SOGR. Revizia ghidului a fost dezbătută şi agreată prin consens din punct de vedere al conţinutului tehnic, gradării recomandărilor şi formulării. Participanţii la Reuniunea de Consens sunt prezentaţi în Anexa 1.
    Evaluarea finală a reviziei ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul AGREE. Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii, Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiul Medicilor din România şi Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România, iniţiatorul.
    Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii Publice prin Ordinul ........... şi de Colegiul Medicilor prin documentul ....... şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România în data de 30 Martie 2019.

    3.4. Data reviziei
    Acest ghid clinic va fi revizuit în 2022 sau în momentul în care apar dovezi ştiinţifice noi care modifică recomandările făcute.

    4. STRUCTURĂ
    Acest ghid clinic pentru obstetrică şi ginecologie este structurat în 6 capitole specifice temei abordate:
    - Evaluare (aprecierea riscului) şi diagnostic
    – Predicţie
    – Prevenţie
    – Conduită
    – Urmărire şi monitorizare
    – Aspecte administrative.

    5. EVALUARE ŞI DIAGNOSTIC
    5.1. Definiţii


┌────────┬───────────────────────────┬─┐
│        │Următoarele definiţii      │ │
│Standard│trebuie folosite de medic  │E│
│        │în abordarea afecţiunii.   │ │
├────────┼───────────────────────────┼─┤
│        │HTA indusă de sarcină      │ │
│        │- TA_S ≥ 140 mmHg şi/sau   │ │
│        │TA_D ≥ 90 mmHg apărută     │ │
│        │pentru prima dată pe       │ │
│        │parcursul sarcinii la > 20 │ │
│        │de săptămâni de amenoree,  │ │
│        │de obicei aproape de       │ │
│        │termen, la o pacientă      │ │
│        │cunoscută anterior ca fiind│ │
│        │normotensivă.              │ │
│        │- nu este însoţită de      │ │
│        │proteinurie sau alte semne │ │
│        │de preeclampsie.           │ │
│        │- dispare în mai puţin de  │ │
│        │42 de zile postpartum.     │ │
│        ├───────────────────────────┤ │
│        │Preeclampsia:              │ │
│        │- TA_S ≥ 140 mmHg sau TA_D │ │
│        │≥ 90 mmHg, măsurată de 2   │ │
│        │ori la un interval de cel  │ │
│        │puţin 4 ore, apărută pentru│ │
│        │prima dată pe parcursul    │ │
│        │sarcinii, după vârsta      │ │
│        │gestaţională de 20 de      │ │
│        │săptămâni de amenoree, la o│ │
│        │pacientă anterior          │ │
│        │normotensivă.              │ │
│        │ŞI                         │ │
│        │- proteinurie ≥ 0,3 g/24   │ │
│        │ore sau raportul albumină/ │ │
│        │creatinină urinară ≥ 0,3/  │ │
│        │dipstick 1+ (dacă celelalte│ │
│        │metode nu sunt             │ │
│        │disponibile).              │ │
│        │Proteinuria trebuie        │ │
│        │evaluată în primul         │ │
│        │trimestru de sarcină pentru│ │
│        │a detecta o afectare renală│ │
│        │preexistentă, ulterior după│ │
│        │20 de săptămâni de gestaţie│ │
│        │pentru screening-ul        │ │
│        │preeclampsiei.             │ │
│        │Un test calitativ pozitiv  │ │
│        │(dipstick urinar ≥ 1+) va  │ │
│        │fi urmat de efectuarea     │ │
│        │raportului albumină/       │ │
│        │creatinină urinară:        │ │
│        │- un raport < 0,3 exclude  │ │
│        │proteinuria                │ │
│        │- un raport > 0,3 confirmă │ │
│        │proteinuria şi necesită    │ │
│        │testare cantitativă prin   │ │
│        │proteinurie/24 de ore.     │ │
│        │Însă trebuie luat în calcul│ │
│        │faptul că efectuarea       │ │
│        │proteinuriei/24 ore amână  │ │
│        │nejustificat diagnosticul  │ │
│        │de preeclampsie, astfel un │ │
│        │cut-off de 0,3 al          │ │
│        │raportului albumină/       │ │
│        │creatinină urinară poate fi│ │
│        │utilizat pentru            │ │
│        │identificarea proteinuriei │ │
│        │semnificative.             │ │
│        ├───────────────────────────┤ │
│        │Eclampsia:                 │ │
│        │- apariţia convulsiilor    │ │
│        │tonico-clonice, focale sau │ │
│        │multifocale, la o pacientă │ │
│        │cunoscută cu preeclampsie, │ │
│        │în absenţa altor condiţii  │ │
│        │patologice ce asociază     │ │
│        │crize convulsive, precum:  │ │
│        │epilepsia, ischemia sau    │ │
│>       │infarctul arterial         │E│
│Standard│cerebral, hemoragia        │ │
│        │intracraniană sau consumul │ │
│        │de droguri.                │ │
│        ├───────────────────────────┤ │
│        │Hipertensiunea cronică:    │ │
│        │TA_S ≥ 140 mm Hg şi/sau    │ │
│        │TA_D ≥ 90 mm Hg ce poate   │ │
│        │fi:                        │ │
│        │- preexistentă sarcinii    │ │
│        │SAU                        │ │
│        │- diagnosticată pe         │ │
│        │parcursul sarcinii, dar    │ │
│        │înainte de 20 de săptămâni │ │
│        │de amenoree                │ │
│        │SAU                        │ │
│        │- diagnosticată la mai mult│ │
│        │de 20 de săptămâni de      │ │
│        │amenoree, dar care persistă│ │
│        │mai mult de 12 săptămâni   │ │
│        │postpartum.                │ │
│        ├───────────────────────────┤ │
│        │Preeclampsia suprapusă pe  │ │
│        │HTA cronică:               │ │
│        │- apariţia pentru prima    │ │
│        │dată pe parcursul sarcinii │ │
│        │a unei proteinurii >0,3 g/ │ │
│        │24 ore la o pacientă       │ │
│        │cunoscută cu HTA cronică,  │ │
│        │la vârsta gestaţională >20 │ │
│        │de săptămâni de amenoree   │ │
│        │SAU                        │ │
│        │- creşterea bruscă a TA    │ │
│        │(TA_S ≥ 160 mmHg şi/sau    │ │
│        │TA_D ≥ 110 mmHg) sau a     │ │
│        │proteinuriei (>0,3 g/24    │ │
│        │ore) sau scăderea          │ │
│        │trombocitelor ≤ 100.000/mmc│ │
│        │la o pacientă cunoscută cu │ │
│        │HTA şi proteinurie înainte │ │
│        │de 20 de săptămâni de      │ │
│        │amenoree.                  │ │
│        ├───────────────────────────┤ │
│        │Sindromul HELLP: hemoliză +│ │
│        │creşterea enzimelor        │ │
│        │hepatice + trombocitopenie │ │
│        │(Criteriile Mississippi)   │ │
│        │- Hemoliza (cel puţin 2    │ │
│        │criterii din 5): Frotiu din│ │
│        │sânge periferic (prezenţa  │ │
│        │schizocitelor), Bilirubina │ │
│        │serică ≥ 1,2 mg/dL,        │ │
│        │Haptoglobina serică        │ │
│        │scăzută, Anemie severă     │ │
│        │necorelată cu hemoragia,   │ │
│        │lactat dehidrogenaza (LDH) │ │
│        │≥ decât limita superioară a│ │
│        │normalului;                │ │
│        │- Enzime hepatice crescute:│ │
│        │AST sau ALT ≥ de 2 ori     │ │
│        │decât limita superioară a  │ │
│        │normalului;                │ │
│        │- Trombocite < 100.000/    │ │
│        │mmc.                       │ │
│        ├───────────────────────────┤ │
│        │Hipertensiune              │ │
│        │neclasificabilă antenatal  │ │
│        │- Hipertensiunea arterială │ │
│        │diagnosticată prin         │ │
│        │măsurarea tensiunii pentru │ │
│        │prima dată după vârsta de  │ │
│        │20 de săptămâni de         │ │
│        │gestaţie. Reevaluarea după │ │
│        │42 de zile postpartum      │ │
│        │stabileşte tipul de        │ │
│        │hipertensiune.             │ │
└────────┴───────────────────────────┴─┘

5.2. Investigaţii diagnostice


┌───────────┬──────────────────────┬───┐
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │evalueze factorii de  │   │
│           │risc ai preeclampsiei,│   │
│           │cu ocazia luării în   │   │
│           │evidenţă a gravidei:  │   │
│           │- nuliparitate        │   │
│           │- preeclampsie la o   │   │
│           │sarcină anterioară    │   │
│           │- vârsta > 40 ani / < │   │
│           │18 ani                │   │
│           │- antecedente         │   │
│           │heredocolaterale de   │   │
│           │HTAIS                 │   │
│           │- HTA cronică         │   │
│           │- afecţiuni renale    │   │
│           │cronice               │   │
│Standard   │- sindrom             │E  │
│           │antifosfolipidic      │   │
│           │- boli de colagen     │   │
│           │(lupus eritematos     │   │
│           │sistemic)             │   │
│           │- diabet zaharat de   │   │
│           │tip 1 sau 2           │   │
│           │- sarcină multiplă    │   │
│           │- IMC > 35 Kg/mp      │   │
│           │- trombofilie         │   │
│           │- RCIU anterioară     │   │
│           │neexplicată           │   │
│           │- Moarte fetală in    │   │
│           │utero                 │   │
│           │- Sarcină obţinută    │   │
│           │prin fertilizare in   │   │
│           │vitro.                │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Cadrele medicale      │   │
│Standard   │trebuie să determine  │E  │
│           │TA în mod             │   │
│           │standardizat.         │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Măsurarea TA trebuie  │   │
│           │să ţină cont de       │   │
│           │orientarea pacientei, │   │
│           │aceasta fiind într-o  │   │
│           │poziţie şezândă cu    │   │
│           │picioarele pe o       │   │
│>Standard  │suprafaţă plată,      │A  │
│           │astfel încât manşeta  │   │
│           │tensiometrului să fie │   │
│           │la nivelul cordului.  │   │
│           │În sala de travaliu TA│   │
│           │se va măsura în       │   │
│           │decubit lateral stâng.│   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │În clinostatism       │   │
│           │valoarea TA este      │   │
│           │modificată prin       │   │
│           │presiunea exercitată  │   │
│Argumentare│de uterul gravid      │Ia │
│           │asupra venei cave     │   │
│           │inferioare, cu        │   │
│           │reducerea întoarcerii │   │
│           │venoase. ^(1-25)      │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │indice ca determinarea│   │
│           │TA să fie efectuată de│   │
│           │3 ori la interval de  │   │
│>Standard  │10 minute, după ce    │A  │
│           │pacienta s-a odihnit o│   │
│           │perioadă (~ 10min.)   │   │
│           │sau să determine de   │   │
│           │două ori valorile TA, │   │
│           │la interval de 4 ore. │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Există un număr       │   │
│           │semnificativ de       │   │
│           │paciente care dezvoltă│   │
│Argumentare│TA din cauza          │Ia │
│           │emotivităţii crescute │   │
│           │faţă de medic         │   │
│           │(„sindromul halatului │   │
│           │alb”).^(1-25)         │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Se recomandă cadrelor │   │
│           │medicale să utilizeze │   │
│>          │tensiometre cu manşetă│A  │
│Recomandare│suficient de largă    │   │
│           │(1,5 x circumferinţa  │   │
│           │braţului).            │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │O manşetă a           │   │
│           │tensiometrului prea   │   │
│           │scurtă va supraestima │   │
│Argumentare│valoarea TA, iar o    │Ia │
│           │manşeta prea lungă    │   │
│           │poate subestima       │   │
│           │valoarea TA.^(1-25)   │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Se recomandă cadrelor │   │
│           │medicale folosirea    │   │
│           │tensiometrelor manuale│   │
│>          │în detrimentul celor  │E  │
│Recomandare│automate, cele din    │   │
│           │urmă subestimând, în  │   │
│           │majoritatea cazurilor,│   │
│           │valoarea TA.          │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Pentru stabilirea     │   │
│           │diagnosticului de     │   │
│           │preeclampsie medicul  │   │
│           │trebuie să indice     │   │
│           │următoarele teste de  │   │
│           │laborator:            │   │
│           │- Hemoleucogramă      │   │
│Standard   │completă (inclusiv    │C  │
│           │numărul trombocitelor)│   │
│           │- Proteinurie pe 24   │   │
│           │ore sau raport        │   │
│           │proteine/creatinină   │   │
│           │urinară               │   │
│           │- Creatinină serică   │   │
│           │- ALT, AST.           │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Aceste teste de       │   │
│           │laborator pot reflecta│   │
│Argumentare│impactul preeclampsiei│IV │
│           │asupra organismului   │   │
│           │matern.^(2, 10, 26-35)│   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │indice ca măsurarea   │   │
│>Standard  │proteinuriei să fie   │B  │
│           │efectuată prin dozarea│   │
│           │acesteia pe un        │   │
│           │interval de 24 ore.   │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Nici o altă modalitate│   │
│           │de măsurare a         │   │
│           │proteinuriei nu are   │   │
│>          │aceeaşi semnificaţie  │III│
│Argumentare│diagnostică. Valoarea │   │
│           │proteinuriei poate    │   │
│           │varia de la o oră la  │   │
│           │alta. ^(2, 10)        │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Pentru evaluarea      │   │
│           │fetală se recomandă   │   │
│Recomandare│medicului să indice   │A  │
│           │examenul ecografic    │   │
│           │obstetrical.          │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Examenul ecografic    │   │
│           │este util pentru: ^   │   │
│           │(7-10, 30-35)         │   │
│           │- evaluarea greutăţii │   │
│           │fetale (percentila    │   │
│           │EFW)                  │   │
│           │- evaluarea Doppler pe│   │
│           │artera ombilicală     │   │
│Argumentare│- estimarea lichidului│Ib │
│           │amniotic: fie prin ILA│   │
│           │(indice de lichid     │   │
│           │amniotic) sau DVP     │   │
│           │(diametrul vertical   │   │
│           │maxim al pungii de    │   │
│           │lichid amniotic)      │   │
│           │- evaluarea aspectului│   │
│           │ecografic al          │   │
│           │placentei.            │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Se recomandă medicului│   │
│           │să indice ecografia   │   │
│           │Doppler pe artera     │   │
│           │ombilicală ca fiind   │   │
│           │cel mai bun test      │   │
│           │predictiv al          │   │
│           │suferinţei fetale în  │   │
│Recomandare│preeclampsie,         │B  │
│           │urmărindu-se:         │   │
│           │- PI/RI (indice de    │   │
│           │pulsatilitate/indice  │   │
│           │de rezistenţă)        │   │
│           │- fluxul diastolic pe │   │
│           │artera ombilicală     │   │
│           │(absent sau inversat) │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Indicii Doppler (PI şi│   │
│           │RI) reflectă indirect │   │
│           │rezistenţa din        │   │
│           │circulaţia            │   │
│           │materno-fetală,       │   │
│           │corelându-se          │   │
│           │semnificativ cu       │   │
│Argumentare│hipoxia şi acidoza    │IIa│
│           │fetală.               │   │
│           │Absenţa fluxului      │   │
│           │diastolic sau fluxul  │   │
│           │diastolic inversat pe │   │
│           │artera ombilicală     │   │
│           │fetală se corelează cu│   │
│           │gradul de hipoxie     │   │
│           │fetală.^(7-10)        │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Odată stabilit cu     │   │
│           │certitudine           │   │
│           │diagnosticul de       │   │
│Standard   │preeclampsie, medicul │E  │
│           │trebuie să stabilească│   │
│           │gravitatea afecţiunii │   │
│           │(forma uşoară/severă).│   │
└───────────┴──────────────────────┴───┘

5.3. Diagnosticul formei severe de preeclampsie


┌───────────┬────────────────────────┬─┐
│           │Diagnosticul formei     │ │
│           │severe de preeclampsie  │ │
│           │trebuie susţinut de     │ │
│           │către medic prin        │ │
│           │asocierea criteriilor   │ │
│           │anamnestice şi/sau      │ │
│           │clinice şi/sau          │ │
│           │paraclinice:            │ │
│           │- Creşterea TA: TA_S ≥  │ │
│           │160 mmHg sau TA_D ≥ 110 │ │
│           │mmHg măsurată la cel    │ │
│           │puţin 2 măsurători      │ │
│           │efectuate la interval de│ │
│           │minim 4 ore cu pacienta │ │
│           │în repaus la pat        │ │
│           │- Trombocitopenie <     │ │
│           │100.000/mmc             │ │
│           │- Afectarea funcţiei    │ │
│Standard   │hepatice: creşterea     │E│
│           │transaminazelor cu      │ │
│           │dublarea valorilor      │ │
│           │normale sau durere în   │ │
│           │hipocondrul drept sau   │ │
│           │durere epigastrică,     │ │
│           │necorelate cu alte      │ │
│           │afecţiuni medicale şi   │ │
│           │refractare la tratament │ │
│           │- Afectarea funcţiei    │ │
│           │renale: creatinina      │ │
│           │serică >1,1 mg/dL sau   │ │
│           │dublarea valorilor în   │ │
│           │absenţa altei patologii │ │
│           │renale.                 │ │
│           │- Edem pulmonar         │ │
│           │- Apariţia unor noi     │ │
│           │simptome vizuale sau    │ │
│           │manifestări cerebrale   │ │
│           │centrale.               │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│           │Se recomandă medicului  │ │
│           │să crească gradul de    │ │
│>          │suspiciune pentru       │ │
│Recomandare│preeclampsie severă, în │E│
│           │prezenţa asocierii mai  │ │
│           │multor criterii         │ │
│           │menţionate anterior.    │ │
└───────────┴────────────────────────┴─┘

6. PREDICŢIE


┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│           │Medicul trebuie să     │  │
│           │efectueze anamneza     │  │
│           │amănunţită pentru      │  │
│           │identificarea          │  │
│           │factorilor de risc     │  │
│           │pentru preeclampsie.   │  │
│           │Aceştia includ:        │  │
│           │Factori de risc crescut│  │
│           │(≥ 1 factor):          │  │
│           │- boală hipertensivă la│  │
│           │o sarcină precedentă   │  │
│           │- boală renală cronică │  │
│           │- boală autoimună      │  │
│           │(lupus eritematos      │  │
│           │sistemic, sindrom      │  │
│           │antifosolipidic)       │  │
│           │- diabet zaharat tip 1 │  │
│           │sau 2                  │  │
│           │- hipertensiune        │  │
│Standard   │cronică.               │A │
│           │Factori de risc moderat│  │
│           │(≥ 2 factori):         │  │
│           │- primiparitate        │  │
│           │- vârsta ≥ 40 ani      │  │
│           │- intervalul dintre    │  │
│           │sarcini ≥ 10 ani       │  │
│           │- IMC ≥ 35 kg/mp la    │  │
│           │primul consult prenatal│  │
│           │- antecedente familiale│  │
│           │de preeclamspie        │  │
│           │- sarcină multiplă.    │  │
│           │Pacientele la care sunt│  │
│           │identificaţi 2 factori │  │
│           │de risc moderat,       │  │
│           │respectiv 1 factor de  │  │
│           │risc crescut sunt      │  │
│           │candidate pentru       │  │
│           │profilaxia             │  │
│           │preeclampsiei cu acid  │  │
│           │acetilsalicilic.       │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Metodele de predicţie  │  │
│           │ale preeclampsie bazate│  │
│           │pe factori clinici     │  │
│           │(măsurarea TA) au o    │  │
│           │valoare predictivă     │  │
│           │pozitivă modestă, cu   │  │
│Argumentare│rata de detecţie de    │Ib│
│           │numai 37% pentru       │  │
│           │preeclampsia precoce şi│  │
│           │de numai 29% pentru    │  │
│           │preeclampsia tardivă,  │  │
│           │pentru o valoare fals  │  │
│           │pozitivă de 5%. ^(1, 4,│  │
│           │5)                     │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Medicul poate folosi   │  │
│Opţiune    │teste combinate pentru │A │
│           │predicţia              │  │
│           │preeclampsiei.         │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Aceşti algoritmi       │  │
│           │folosesc regresia      │  │
│           │logistică pentru a     │  │
│           │combina indicele de    │  │
│           │pulsatilitate al       │  │
│           │arterelor uterine,     │  │
│           │presiunea arterială    │  │
│           │medie, dozarea         │  │
│           │biomarkerilor materni  │  │
│           │(PAPP-A - proteina     │  │
│           │plasmatică asociată    │  │
│           │sarcinii şi PlGF -     │  │
│           │factor de creştere     │  │
│Argumentare│placentar), indicele de│Ib│
│           │masă corporală (IMC) şi│  │
│           │date din istoricul     │  │
│           │pacientei              │  │
│           │(nuliparitatea şi      │  │
│           │istoricul de           │  │
│           │preeclampsie). Pentru o│  │
│           │valoare prag a testului│  │
│           │de 1:100, rata de      │  │
│           │detecţie a             │  │
│           │preeclampsiei precoce  │  │
│           │este de 76,7% şi a     │  │
│           │preeclampsiei tardive  │  │
│           │de 43,1%. ^(2)         │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Medicul poate folosi   │  │
│           │biomarkerii pentru a   │  │
│Opţiune    │prezice sarcinile cu   │A │
│           │risc crescut de        │  │
│           │complicaţii materne ca │  │
│           │urmare a preeclampsiei.│  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Cei mai cercetaţi      │  │
│           │biomarkeri sunt sFLT   │  │
│           │(Tirozin-kinaza 1      │  │
│           │solubilă fms-like /    │  │
│           │soluble fms-like       │  │
│           │tyrosine kinase 1) şi  │  │
│           │PlGF. A fost demostrat │  │
│           │faptul că raportul     │  │
│           │dintre cei 2 markeri   │  │
│           │poate să identifice    │  │
│           │sarcinile cu risc      │  │
│           │crescut de a dezvolta  │  │
│           │preeclampsie în        │  │
│           │următoarele 2 săptămâni│  │
│           │de la prezentare, dar  │  │
│Argumentare│şi să excludă sarcinile│Ib│
│           │cu risc scăzut.        │  │
│           │În acest sens, un      │  │
│           │raport sFLT/PlGF mai   │  │
│           │mare de 85 la          │  │
│           │prezentare are o       │  │
│           │valoare predictivă     │  │
│           │pozitivă de 85% pentru │  │
│           │complicaţii materne    │  │
│           │severe determinate de  │  │
│           │preeclampsie. Valoarea │  │
│           │predictivă negativă    │  │
│           │este de 87,3% în a     │  │
│           │exclude preeclampsia în│  │
│           │următoarele 2          │  │
│           │săptămâni.^ (3)        │  │
└───────────┴───────────────────────┴──┘

7. PREVENŢIE


┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│           │La sarcinile cu risc   │  │
│           │crescut pentru         │  │
│           │preeclampsie, medicul  │  │
│           │trebuie să recomande ca│  │
│           │administrarea de acid  │  │
│           │acetilsalicilic pentru │  │
│Standard   │prevenţia preeclampsiei│A │
│           │precoce să fie începută│  │
│           │înainte de 16 săptămâni│  │
│           │de amenoree şi         │  │
│           │continuată până la 36  │  │
│           │de săptămâni de        │  │
│           │amenoree.              │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │În sarcinile unice cu  │  │
│           │risc crescut pentru    │  │
│           │preeclampsie,          │  │
│Argumentare│administrarea de acid  │Ib│
│           │acetilsalicilic în doză│  │
│           │de 150 mg/zi scade     │  │
│           │riscul de preeclampsie │  │
│           │precoce cu 62.^(1,2,3) │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Se recomandă medicului │  │
│           │să nu indice începerea │  │
│           │administrării de acid  │  │
│           │acetilsalicilic după 16│  │
│           │săptămâni de sarcină   │  │
│Recomandare│pentru a reduce riscul │A │
│           │de preeclampsie sau    │  │
│           │complicaţiile asociate │  │
│           │acesteia: restricţie de│  │
│           │creştere intrauterină  │  │
│           │(RCIU), naştere        │  │
│           │prematură.             │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Administrarea de acid  │  │
│           │acetilsalicilic în doză│  │
│           │mică pentru prevenţia  │  │
│           │preeclampisei după 16  │  │
│           │săptămâni nu a avut    │  │
│           │nici un beneficiu      │  │
│Argumentare│comparativ cu placebo  │Ib│
│           │sau non-tratamentul    │  │
│           │(Riscul Relativ în     │  │
│           │grupul cu acid         │  │
│           │acetilsalicilic 7,3% vs│  │
│           │8,1% în grupul de      │  │
│           │control).              │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Se recomandă medicului │  │
│           │să nu indice           │  │
│Recomandare│administrarea de       │A │
│           │vitamină C şi E pentru │  │
│           │prevenţia              │  │
│           │preeclampsiei.         │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Meta-analiza ce        │  │
│           │cuprinde 15 studii     │  │
│           │randomizate (20.784    │  │
│           │pacienţi) a arătat că  │  │
│Argumentare│nu există nici un      │Ia│
│           │beneficiu în           │  │
│           │administrarea          │  │
│           │antioxidanţilor pentru │  │
│           │a preveni preeclampsia.│  │
│           │^(4)                   │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Se recomandă medicului │  │
│           │să nu indice restricţia│  │
│Recomandare│aportului de sare      │A │
│           │pentru prevenţia       │  │
│           │preeclampsiei.         │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Administrarea de       │  │
│           │diuretice nu este      │  │
│           │benefică în prevenţia  │  │
│           │preeclampsiei. O       │  │
│           │analiză sistematică ce │  │
│           │a inclus mai multe     │  │
│           │studii randomizate a   │  │
│Argumentare│arătat că restricţia   │Ia│
│           │aportului de sodiu nu  │  │
│           │scade incidenţa        │  │
│           │preeclampsiei nici la  │  │
│           │populaţia cu risc      │  │
│           │crescut, nici la       │  │
│           │populaţia generală. ^  │  │
│           │(5)                    │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Se recomandă medicului │  │
│           │să nu indice           │  │
│           │administrarea de       │  │
│           │heparină (fracţionată  │  │
│           │sau cu greutate        │  │
│           │moleculară mică) pentru│  │
│           │prevenţia preeclampsiei│  │
│           │sau a complicaţiilor   │  │
│Recomandare│obstetricale asociate  │A │
│           │insuficienţei          │  │
│           │placentare (restricţie │  │
│           │de creştere            │  │
│           │intrauterină, naştere  │  │
│           │prematură înainte de 34│  │
│           │de săptămâni, deces    │  │
│           │fetal intrauterin sau  │  │
│           │handicap neonatal).    │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Review Cochrane ce a   │  │
│           │cuprins cinci studii   │  │
│           │randomizate şi un total│  │
│           │de 484 de femei a      │  │
│           │arătat că nu există    │  │
│Argumentare│nici un beneficiu în   │Ia│
│           │administrarea heparinei│  │
│           │comparativ cu grupul   │  │
│           │control, în ceea ce    │  │
│           │priveşte complicaţiile │  │
│           │datorate insuficienţei │  │
│           │placentare. ^(6)       │  │
└───────────┴───────────────────────┴──┘

8. CONDUITĂ


┌────────┬───────────────────────────┬─┐
│        │Medicul trebuie să îşi     │ │
│        │aleagă atitudinea          │ │
│        │terapeutică ţinând cont de:│ │
│        │- forma preeclampsiei      │ │
│        │- starea de sănătate a     │ │
│Standard│mamei şi a fătului         │E│
│        │- vârsta gestaţională a    │ │
│        │sarcinii                   │ │
│        │- prezenţa travaliului şi  │ │
│        │starea membranelor         │ │
│        │- sângerarea vaginală.     │ │
└────────┴───────────────────────────┴─┘

8.1. Conduita în cazul formelor uşoare de preeclampsie


┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│           │Medicul trebuie să     │  │
│           │inducă naşterea        │  │
│           │pacientelor cu         │  │
│Standard   │preeclampsie uşoară    │A │
│           │asociată sarcinii cu o │  │
│           │vârsta gestaţională ≥  │  │
│           │37 săptămâni de        │  │
│           │amenoree.              │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │După 34 de săptămâni de│  │
│           │amenoree se consideră  │  │
│           │că fătul atinge        │  │
│           │maturitatea pulmonară  │  │
│Argumentare│la care riscul fetal   │Ia│
│           │devine mai mic decât   │  │
│           │riscul matern dat de   │  │
│           │continuarea evoluţiei  │  │
│           │sarcinii. ^(1, 4)      │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Medicul trebuie să     │  │
│           │decidă modul de naştere│  │
│           │(vaginală sau prin     │  │
│           │operaţie cezariană) al │  │
│>Standard  │pacientelor cu         │A │
│           │preeclampsie uşoară    │  │
│           │numai în funcţie de    │  │
│           │indicaţiile            │  │
│           │obstetricale.          │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Preeclampsia în sine nu│  │
│>          │reprezintă o indicaţie │Ib│
│Argumentare│pentru operaţia        │  │
│           │cezariană. ^(1, 2)     │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Medicul poate decide   │  │
│           │amânarea naşterii în   │  │
│           │interes fetal la       │  │
│Opţiune    │pacientele cu          │A │
│           │preeclampsie uşoară cu │  │
│           │sarcină având vârsta   │  │
│           │gestaţională < 37      │  │
│           │săptămâni de amenoree. │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Preeclampsia nu        │  │
│           │accelerează maturarea  │  │
│           │pulmonară fetală, iar  │  │
│           │complicaţiile fetale,  │  │
│           │precum detresa         │  │
│           │respiratorie, hemoragia│  │
│Argumentare│intraventriculară,     │Ia│
│           │enterocolita           │  │
│           │ulcero-necrotică, au   │  │
│           │aceeaşi frecvenţă ca şi│  │
│           │la nou-născuţii        │  │
│           │prematuri din mame     │  │
│           │normotensive. ^(3)     │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Medicul trebuie să     │  │
│           │monitorizeze atent     │  │
│           │pacientele cu          │  │
│           │preeclampsie uşoară a  │  │
│>Standard  │căror vârstă           │A │
│           │gestaţională este < 37 │  │
│           │săptămâni de amenoree. │  │
│           │(vezi Cap. Urmărire şi │  │
│           │Monitorizare).         │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Monitorizarea este     │  │
│           │necesară pentru a      │  │
│>          │surprinde orice nouă   │Ia│
│Argumentare│modificare a statusului│  │
│           │matern sau fetal în    │  │
│           │stadiul incipient. ^(4)│  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Medicul poate          │  │
│           │monitoriza pacientele  │  │
│>Opţiune   │cu preeclampsie uşoară │C │
│           │şi în ambulatoriu.     │  │
│           │(vezi Cap. Urmărire şi │  │
│           │Monitorizare).         │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Pentru situaţiile în   │  │
│           │care complicaţiile sunt│  │
│           │mai puţin frecvente,   │  │
│>          │monitorizarea          │IV│
│Argumentare│ambulatorie poate fi o │  │
│           │soluţie mai uşor       │  │
│           │acceptată de către     │  │
│           │paciente. ^(3, 5)      │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Medicul trebuie să     │  │
│           │consilieze pacientele  │  │
│           │cu preeclampsie uşoară │  │
│           │în sensul prezentării  │  │
│           │imediate la            │  │
│           │maternitatea cea mai   │  │
│           │apropiată în cazul     │  │
│           │apariţiei unor simptome│  │
│>>Standard │ca:                    │A │
│           │- sângerare vaginală   │  │
│           │- contracţii uterine   │  │
│           │dureroase              │  │
│           │- modificarea          │  │
│           │mişcărilor active      │  │
│           │fetale                 │  │
│           │- ruptura spontană de  │  │
│           │membrane               │  │
│           │- creşteri ale TA.     │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │În cazul decolării     │  │
│           │premature placentare,  │  │
│           │timpul devine factorul │  │
│>>         │cel mai important      │  │
│Argumentare│pentru salvarea        │Ib│
│           │fătului. Incidenţa     │  │
│           │decolării de placentă  │  │
│           │este 1% în formele     │  │
│           │uşoare. ^(2)           │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Medicul trebuie să     │  │
│           │respecte următoarele   │  │
│           │indicaţii materne      │  │
│           │pentru naşterea        │  │
│           │imediată a pacientelor │  │
│           │cu preeclampsie uşoară │  │
│           │şi:                    │  │
│           │- vârstă gestaţională ≥│  │
│           │37 de săptămâni de     │  │
│           │amenoree               │  │
│           │- nr. de trombocite ≤  │  │
│           │100.000/mmc            │  │
│Standard   │- alterare a funcţiei  │C │
│           │hepatice (AST, ALT     │  │
│           │crescute)              │  │
│           │- deteriorare a        │  │
│           │funcţiei renale        │  │
│           │(creatinina > 2 mg/dl; │  │
│           │oligurie)              │  │
│           │- decolare prematură de│  │
│           │placentă               │  │
│           │- cefalee persistentă  │  │
│           │sau severă             │  │
│           │- tulburări vizuale    │  │
│           │- durere epigastrică   │  │
│           │persistentă sau severă.│  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │8 - 55% dintre         │  │
│           │convulsiile eclamptice │  │
│           │survin antepartum, risc│  │
│           │ce depăşeşte beneficiul│  │
│           │fetal al amânării      │  │
│           │naşterii > 38 săptămâni│  │
│Argumentare│de amenoree.           │IV│
│           │Toate semnele şi       │  │
│           │simptomele menţionate  │  │
│           │anterior (cu excepţia  │  │
│           │vârstei gestaţionale)  │  │
│           │indică un risc crescut │  │
│           │de complicaţii materne │  │
│           │şi sau fetale. ^(4, 6) │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Medicul trebuie să     │  │
│           │respecte următoarele   │  │
│           │indicaţii fetale pentru│  │
│           │naşterea imediată a    │  │
│           │pacientelor cu         │  │
│           │preeclampsie uşoară:   │  │
│           │- RCIU severă (greutate│  │
│           │fetală sub percentila  │  │
│           │5)                     │  │
│           │- oligohidramnios      │  │
│           │(punga maximă verticală│  │
│           │< 2 cm)                │  │
│           │- scorul biofizic < 4/ │  │
│           │10 în două evaluări la │  │
│Standard   │interval de 6 ore      │C │
│           │- flux diastolic       │  │
│           │inversat în artera     │  │
│           │ombilicală pentru feţii│  │
│           │cu vârsta gestaţională │  │
│           │sub 32 săptămâni sau   │  │
│           │absent pentru feţii cu │  │
│           │vârsta gestaţională    │  │
│           │peste 32 săptămâni     │  │
│           │- deceleraţii tardive  │  │
│           │sau variabile sau      │  │
│           │absenţa variabilităţii │  │
│           │pe termen scurt pe     │  │
│           │testul non-stres (TNS) │  │
│           │- deces fetal          │  │
│           │intrauterin.           │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Restricţia de creştere │  │
│           │intrauterină şi        │  │
│           │oligohidramniosul sunt │  │
│Argumentare│determinate de         │IV│
│           │hipoperfuzia placentară│  │
│           │şi sunt corelate cu    │  │
│           │severitatea afecţiunii.│  │
│           │^(5)                   │  │
└───────────┴───────────────────────┴──┘

8.2. Conduita medicală conservatoare în formele severe de preeclampsie


┌───────────┬──────────────────────┬───┐
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │respecte              │   │
│           │circumstanţele care   │   │
│Standard   │permit evoluţia       │E  │
│           │sarcinii (amânarea    │   │
│           │naşterii) în interes  │   │
│           │fetal la pacientele cu│   │
│           │preeclampsie severă.  │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │În cazul pacientelor  │   │
│           │asimptomatice, cu     │   │
│           │sarcină de vârstă     │   │
│           │gestaţională < 34     │   │
│           │săptămâni, cu         │   │
│           │preeclampsie severă   │   │
│>          │confirmată prin teste │E  │
│Recomandare│de laborator şi cu    │   │
│           │revenirea la normal   │   │
│           │ale acestora în 24-48 │   │
│           │de ore de la          │   │
│           │internare, se         │   │
│           │recomandă tratamentul │   │
│           │conservator.          │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │În cazul preeclampsiei│   │
│           │severe, medicul       │   │
│>>Standard │trebuie să evalueze   │E  │
│           │testele de laborator  │   │
│           │în dinamică, la       │   │
│           │interval de 6 ore.    │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │În cazul preeclampsiei│   │
│           │severe cu deteriorarea│   │
│           │parametrilor de       │   │
│>>>Standard│laborator în 6 ore,   │E  │
│           │medicul trebuie să    │   │
│           │indice finalizarea    │   │
│           │naşterii.             │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │În cazul preeclampsiei│   │
│           │severe cu ameliorarea │   │
│           │parametrilor de       │   │
│>>>Standard│laborator, urmată de  │E  │
│           │degradarea acestora,  │   │
│           │medicul trebuie să    │   │
│           │indice finalizarea    │   │
│           │naşterii.             │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Dacă apar în plus     │   │
│           │modificări (alterări) │   │
│           │adiţionale ale stării │   │
│           │clinice a pacientelor │   │
│Standard   │cu preeclampsie       │E  │
│           │severă, medicul       │   │
│           │trebuie să indice o   │   │
│           │reevaluare fetală     │   │
│           │imediată.             │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul poate trata   │   │
│           │conservator pacientele│   │
│           │la care diagnosticul  │   │
│           │de preeclampsie severă│   │
│>Opţiune   │a fost confirmat doar │C  │
│           │pe baza proteinuriei >│   │
│           │0,3 g/24 ore, în      │   │
│           │absenţa altor semne/  │   │
│           │simptome de           │   │
│           │preeclampsie.         │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Numeroase studii      │   │
│           │clinice indică faptul │   │
│           │că odată depăşită     │   │
│           │limita proteinuriei   │   │
│           │semnificative (0,3 g/ │   │
│>          │24 ore), valoarea     │IV │
│Argumentare│cantitativă a         │   │
│           │proteinuriei sau rata │   │
│           │ei de creştere nu     │   │
│           │afectează prognosticul│   │
│           │materno-fetal. ^(11,  │   │
│           │12, 13, 14)           │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul poate trata   │   │
│           │conservator pacientele│   │
│           │la care diagnosticul  │   │
│           │de preeclampsie severă│   │
│           │a fost precizat pe    │   │
│           │baza depistării RCIU, │   │
│           │atunci când sunt      │   │
│           │întrunite următoarele │   │
│           │condiţii:             │   │
│           │- RCIU cu G_estimată  │   │
│           │peste a-5-a           │   │
│           │percentilă, dar sub   │   │
│           │a-10-a percentilă     │   │
│>Opţiune   │- vârsta gestaţională │C  │
│           │< 32 săptămâni de     │   │
│           │amenoree              │   │
│           │- Indicele lichidului │   │
│           │amniotic (ILA) > 5 cm │   │
│           │sau DVP > 2 cm        │   │
│           │- evaluarea fetală    │   │
│           │indică:               │   │
│           │- test de non-stres   │   │
│           │normal (fără          │   │
│           │decelerări)           │   │
│           │- flux diastolic pe   │   │
│           │artera ombilicală     │   │
│           │normal (NU absent sau │   │
│           │inversat).            │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Beneficiul fetal la < │   │
│           │32 de săptămâni de    │   │
│           │amenoree (atât timp   │   │
│           │cât evaluarea Doppler │   │
│           │nu indică un flux     │   │
│>          │diastolic absent pe   │   │
│Argumentare│artera ombilicală)    │IV │
│           │obţinut prin          │   │
│           │prelungirea sarcinii  │   │
│           │depăşeşte riscul      │   │
│           │matern determinat de  │   │
│           │amânarea naşterii. ^  │   │
│           │(15, 16)              │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │În cazul HTA          │   │
│           │gestaţionale ce       │   │
│           │debutează < 30 de     │   │
│           │săptămâni de amenoree │   │
│           │sau care asociază     │   │
│           │simptome              │   │
│Recomandare│caracteristice        │C  │
│           │preeclampsiei severe, │   │
│           │se recomandă ca       │   │
│           │medicul să adopte     │   │
│           │aceeaşi conduită      │   │
│           │pentru preeclampsie,  │   │
│           │chiar în lipsa        │   │
│           │proteinuriei.         │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │25-50% dintre         │   │
│           │pacientele care       │   │
│           │prezintă hipertensiune│   │
│Argumentare│gestaţională la <30 de│IV │
│           │săptămâni de amenoree,│   │
│           │vor dezvolta ulterior │   │
│           │preeclampsie. ^(3-6)  │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │avertizeze pacientele │   │
│Standard   │cu preeclampsie severă│C  │
│           │asupra riscului       │   │
│           │crescut de decolare de│   │
│           │placentă.             │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Incidenţa decolării de│   │
│Argumentare│placentă este 3% în   │IV │
│           │preeclampsia severă. ^│   │
│           │(1-6)                 │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │În toate cazurile de  │   │
│           │preeclampsie severă în│   │
│           │care vârsta           │   │
│           │gestaţională este > 37│   │
│Standard   │de săptămâni de       │C  │
│           │amenoree, medicul     │   │
│           │trebuie să indice     │   │
│           │finalizarea imediată a│   │
│           │naşterii.             │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Riscurile materne     │   │
│           │datorate prelungirii  │   │
│           │sarcinii sunt mai mari│   │
│Argumentare│decât posibilele      │IV │
│           │complicaţii fetale    │   │
│           │prin prematuritate. ^ │   │
│           │(1-6)                 │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Pentru gravidele cu   │   │
│           │vârsta gestaţională   │   │
│           │cuprinsă între 24–34  │   │
│           │de săptămâni de       │   │
│           │amenoree şi cu        │   │
│Recomandare│preeclampsie severă la│C  │
│           │care se tentează      │   │
│           │tratament conservator,│   │
│           │se recomandă medicului│   │
│           │o strategie atentă de │   │
│           │monitorizare.         │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Monitorizarea este    │   │
│           │necesară pentru a     │   │
│           │surprinde orice       │   │
│Argumentare│modificare ulterioară │IV │
│           │a statusului matern   │   │
│           │sau fetal în stadiul  │   │
│           │incipient. ^(1-4, 6)  │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │contraindice          │   │
│           │tratamentul           │   │
│           │conservator la        │   │
│           │pacientele cu         │   │
│           │preeclampsie severă,  │   │
│           │în caz de:            │   │
│           │- instabilitate       │   │
│           │hemodinamică a mamei  │   │
│           │- semne de suferinţă  │   │
│           │fetală prezente:      │   │
│           │- test non-stres      │   │
│           │non-reactiv sau cu    │   │
│           │decelerări patologice │   │
│           │- G_estimată sub a 5-a│   │
│           │percentilă            │   │
│           │- ILA < 5 cm sau DVP <│   │
│           │2 cm                  │   │
│           │- flux diastolic      │   │
│           │absent sau inversat pe│   │
│           │artera ombilicală     │   │
│           │- Raport              │   │
│           │cerebro-placentar     │   │
│           │(RCP) < 1             │   │
│           │- HTA persistentă sub │   │
│           │tratament             │   │
│           │- cefalee persistentă │   │
│           │sau severă            │   │
│Standard   │- tulburări vizuale   │B  │
│           │- durere epigastrică  │   │
│           │- durere în           │   │
│           │hipocondrul drept     │   │
│           │- eclampsie           │   │
│           │- edem pulmonar       │   │
│           │- insuficienţă renală:│   │
│           │- creşterea           │   │
│           │creatininei serice cu │   │
│           │> 1 mg/dl faţă de     │   │
│           │nivelul de bază       │   │
│           │- diureza < 0,5 ml/Kg/│   │
│           │oră în decurs de 2 ore│   │
│           │- modificări ale      │   │
│           │parametrilor de       │   │
│           │laborator:            │   │
│           │- creşterea ALT, AST  │   │
│           │peste dublul valorilor│   │
│           │normale               │   │
│           │- nr. de trombocite < │   │
│           │100.000/mm3           │   │
│           │- modificări ale      │   │
│           │coagulogramei         │   │
│           │- decolare prematură  │   │
│           │de placentă           │   │
│           │- vârsta gestaţională │   │
│           │> 37 săptămâni de     │   │
│           │amenoree              │   │
│           │- sindrom HELLP.      │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │În cazul pacientelor  │   │
│           │cu preeclampsie,      │   │
│           │modificarea           │   │
│           │parametrilor materni  │   │
│           │sau fetali se         │   │
│Argumentare│corelează cu un       │IIa│
│           │prognostic prost      │   │
│           │materno-fetal,        │   │
│           │sancţiunea terapeutică│   │
│           │fiind doar naşterea.^ │   │
│           │(1-4, 6, 12, 16, 17)  │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie sa    │   │
│           │consilieze pacienta în│   │
│           │sensul informării     │   │
│           │acesteia despre       │   │
│           │apariţia unor simptome│   │
│           │ca:                   │   │
│           │- cefalee (frontală/  │   │
│Standard   │occipitală) severă,   │C  │
│           │persistentă           │   │
│           │- tulburări vizuale   │   │
│           │- fotofobie           │   │
│           │- durere la nivelul   │   │
│           │hipocondrului drept   │   │
│           │- alterarea statusului│   │
│           │mental.               │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │În cele mai multe     │   │
│Argumentare│cazuri acestea preced │IV │
│           │criza eclamptică.^    │   │
│           │(3-7)                 │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │La sesizarea semnelor │   │
│           │preeclampsiei severe, │   │
│           │medicul trebuie să    │   │
│Standard   │indice instituirea    │E  │
│           │imediată a            │   │
│           │tratamentului cu      │   │
│           │Sulfat de Magneziu.   │   │
└───────────┴──────────────────────┴───┘

8.3. Tratamentul antihipertensiv în preeclampsie


┌───────────┬──────────────────────┬───┐
│           │În formele uşoare de  │   │
│           │preeclampsie se       │   │
│           │recomandă medicului   │   │
│           │începerea             │   │
│Recomandare│tratamentului la      │A  │
│           │pacienta gravidă cu   │   │
│           │TAS ≥ 150 mmHg sau TAD│   │
│           │≥ 100 mmHg la 2       │   │
│           │măsurători la interval│   │
│           │de 4 ore.             │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Există o relaţie      │   │
│           │cauză-efect între TAS │   │
│           │şi accidentul vascular│   │
│Argumentare│cerebral (AVC), iar   │Ia │
│           │prin scăderea         │   │
│           │valorilor TAS, scade  │   │
│           │riscul unui AVC.^(1-6)│   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Managementul          │   │
│           │non-farmacologic      │   │
│           │(modificarea dietei şi│   │
│           │a stilului de viaţă,  │   │
│           │limitarea câştigului  │   │
│           │ponderal în sarcină la│   │
│           │6,8 kg în special la  │   │
│           │pacientele obeze) este│   │
│           │recomandat, însă a    │   │
│           │dovedit un rol limitat│   │
│           │în prevenţia sau      │   │
│Recomandare│tratamentul           │A  │
│           │preeclampsiei.        │   │
│           │Managementul          │   │
│           │farmacologic prin     │   │
│           │medicaţie             │   │
│           │antihipertensivă are  │   │
│           │scopurile de a:       │   │
│           │- reduce riscurile    │   │
│           │materne               │   │
│           │- controla valorile   │   │
│           │tensionale            │   │
│           │- fi sigur pentru făt.│   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Asocierea unui        │   │
│           │management            │   │
│Argumentare│non-farmacologic la   │Ib │
│           │cel farmacologic are  │   │
│           │rezultate superioare. │   │
│           │^(2,3)                │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Se recomandă medicului│   │
│           │începerea             │   │
│           │tratamentului         │   │
│           │antihipertensiv de la │   │
│           │valori ≥ 140/90 mmHg  │   │
│           │în cazul:             │   │
│           │- hipertensiunii      │   │
│           │arteriale induse de   │   │
│           │sarcină (cu sau fără  │   │
│Recomandare│proteinurie)          │C  │
│           │- hipertensiunii      │   │
│           │arteriale preexistente│   │
│           │cu hipertensiune      │   │
│           │gestaţională suprapusă│   │
│           │- hipertensiunii      │   │
│           │arteriale cu afectare │   │
│           │subclinică de organ   │   │
│           │sau simptome în orice │   │
│           │moment al sarcinii.   │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Atingerea sau         │   │
│           │depăşirea valorii de  │   │
│           │150/100 mmHg          │   │
│Argumentare│reprezintă o          │IV │
│           │modificare            │   │
│           │semnificativă pentru  │   │
│           │aceste paciente.^(3,  │   │
│           │5, 6)                 │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │indice tratamentul    │   │
│>Standard  │antihipertensiv astfel│C  │
│           │încât TAd să se       │   │
│           │încadreze sub 95 mmHg.│   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Scăderea TA sub aceste│   │
│           │valori, poate         │   │
│           │periclita circulaţia  │   │
│>          │materno-fetală        │IV │
│Argumentare│influenţând negativ   │   │
│           │creşterea şi starea de│   │
│           │bine a fătului.^(7, 8,│   │
│           │10, 12-17)            │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │indice Labetalol ca   │   │
│>>Standard │medicament de primă   │B  │
│           │intenţie (vezi Anexa  │   │
│           │3).                   │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Labetalolul este unul │   │
│           │dintre medicamentele a│   │
│           │cărui siguranţă pe    │   │
│           │parcursul sarcinii a  │   │
│           │fost testată de-a     │   │
│>>         │lungul timpului, prin │III│
│Argumentare│acţiunea sa           │   │
│           │betablocantă          │   │
│           │contribuind şi la     │   │
│           │menţinerea fluxului   │   │
│           │uteroplacentar.^(1, 3,│   │
│           │4, 6, 8)              │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │În absenţa            │   │
│           │Labetalolului, medicul│   │
│>>Standard │trebuie să indice     │A  │
│           │administrarea de      │   │
│           │Metildopa (vezi Anexa │   │
│           │3).                   │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Metildopa este unul   │   │
│           │dintre medicamentele a│   │
│>>         │cărui siguranţă pe    │Ib │
│Argumentare│parcursul sarcinii a  │   │
│           │fost testată de-a     │   │
│           │lungul timpului.      │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Dacă nu există        │   │
│           │posibilitatea         │   │
│           │tratamentului cu      │   │
│           │Labetalol sau cu      │   │
│           │Metildopa, se         │   │
│>>         │recomandă ca medicul  │   │
│Recomandare│să indice antagonişti │C  │
│           │de canale de Calciu,  │   │
│           │dintre care cel mai   │   │
│           │utilizat şi cu profil │   │
│           │de siguranţă bun este │   │
│           │Nifedipin. (vezi Anexa│   │
│           │3).                   │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Nifedipina este una   │   │
│>>         │dintre cei mai        │   │
│Argumentare│puternici agenţi      │IV │
│           │vasodilatatori.^(1, 3,│   │
│           │4, 6, 8)              │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Se recomandă medicului│   │
│>>>        │să nu indice          │C  │
│Recomandare│administrarea de      │   │
│           │Nifedipin sublingual. │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Administrarea         │   │
│>>>        │sublinguală determină │IV │
│Argumentare│scăderea bruscă a TA.^│   │
│           │(1, 3, 4, 6, 8)       │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Se recomandă medicului│   │
│           │să nu indice          │   │
│>>>        │administrarea de      │C  │
│Recomandare│Nifedipin pacientelor │   │
│           │aflate sub tratament  │   │
│           │cu Sulfat de Magneziu.│   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Administrarea         │   │
│           │concomitentă de       │   │
│>>>        │Nifedipin şi Sulfat de│IV │
│Argumentare│Magneziu determină    │   │
│           │scăderea bruscă a TA.^│   │
│           │(1, 3, 4, 6, 8)       │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Pentru tratamentul    │   │
│           │antihipertensiv în    │   │
│           │preeclampsie medicul  │   │
│           │poate utiliza şi alţi │   │
│           │agenţi din clasa      │   │
│           │antagoniştilor de     │   │
│>>Opţiune  │canale de Calciu,     │C  │
│           │precum:               │   │
│           │- Verapamil (vezi     │   │
│           │Anexa 3)              │   │
│           │SAU                   │   │
│           │- Diltiazem (vezi     │   │
│           │Anexa 3)              │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Antagoniştii canalelor│   │
│           │de calciu sunt        │   │
│           │frecvent folosiţi în  │   │
│>>         │tratamentul HTA şi    │IV │
│Argumentare│sunt consideraţi      │   │
│           │siguri în administrare│   │
│           │pe parcursul sarcinii.│   │
│           │^(1, 3, 4, 6, 8, 16)  │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să nu │   │
│           │indice: C             │   │
│           │- restricţia de sodiu │   │
│           │(sare)                │   │
│           │- diureticele*        │   │
│>>Standard │- inhibitori ai       │   │
│           │enzimei de conversie  │   │
│           │- antagonişti ai      │   │
│           │receptorilor de       │   │
│           │angiotensină          │   │
│           │- inhibitori direcţi  │   │
│           │ai reninei.           │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Diureticele pot avea  │   │
│           │efecte negative asupra│   │
│           │circulaţiei           │   │
│           │materno-fetale, iar   │   │
│           │inhibitorii enzimei de│   │
│           │conversie pot avea    │   │
│           │efect teratogen.^(3)  │   │
│>>         │*Administrarea de     │IV │
│Argumentare│diuretice este permisă│   │
│           │doar în edemul        │   │
│           │pulmonar acut sau     │   │
│           │oligurie maternă,     │   │
│           │având în vedere faptul│   │
│           │că volumul plasmatic  │   │
│           │este redus în cazul   │   │
│           │preeclampsiei.^(3)    │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Se recomandă medicului│   │
│>>         │să nu indice          │   │
│Recomandare│administrarea de      │B  │
│           │Atenolol sau alte     │   │
│           │beta-blocante.        │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Beta-blocantele au o  │   │
│           │eficienţă inferioară  │   │
│           │comparativ cu         │   │
│           │antagoniştii canalelor│   │
│           │de Calciu şi pot      │   │
│           │determina bradicardie │   │
│>>         │fetală, RCIU şi       │III│
│Argumentare│hipoglicemie.         │   │
│           ├──────────────────────┤   │
│           │Atenololul are efect  │   │
│           │de scădere a volumului│   │
│           │plasmatic şi a        │   │
│           │accentuării RCIU.^    │   │
│           │(12-14)               │   │
└───────────┴──────────────────────┴───┘

8.4. Tratamentul antihipertensiv al formei acute de HTA


┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│           │Valorile tensionale ≥  │  │
│           │170 mmHg TAS şi/sau 110│  │
│           │mmHg TAD la o gravidă  │  │
│           │reprezintă o urgenţă şi│  │
│           │necesită spitalizare.  │  │
│           │Pentru tratamentul     │  │
│           │formei acute de        │  │
│Standard   │hipertensiune indusă de│A │
│           │sarcină medicul trebuie│  │
│           │să indice tratament cu │  │
│           │Labetalol:             │  │
│           │- i.v. bolus 5-10 mg   │  │
│           │- urmat de perfuzie    │  │
│           │venoasă continuă până  │  │
│           │la maximum 220 mg doză │  │
│           │totală.                │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Labetalolul este un    │  │
│           │alfa-beta blocant cu   │  │
│Argumentare│acţiune rapidă (< 5    │Ib│
│           │min.) şi efectul său   │  │
│           │durează aproximativ 6  │  │
│           │ore.^(1-7)             │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Se recomandă medicului │  │
│>          │să nu indice           │  │
│Recomandare│tratamentul cu         │C │
│           │Labetalol pacientelor  │  │
│           │cu astm bronşic.       │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Labetalolul are atât   │  │
│>          │efect alfa- dar şi     │IV│
│Argumentare│betablocant, agravând  │  │
│           │astmul bronşic.^(1-4)  │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Pentru tratamentul     │  │
│           │formei acute de        │  │
│           │hipertensiune medicul  │  │
│           │trebuie să indice      │  │
│           │administrarea de:      │  │
│           │- Metildopa oral       │  │
│           │- Antagonişti ai       │  │
│           │canalelor de Calciu:   │  │
│           │Nifedipin oral (nu     │  │
│           │sublingual) 10 mg la   │  │
│           │fiecare 20 minute cu o │  │
│Standard   │doză totală maximă de  │A │
│           │50 mg                  │  │
│           │- Sulfatul de Magneziu │  │
│           │pentru prevenţia       │  │
│           │eclampsiei - se        │  │
│           │recomandă evitarea     │  │
│           │asocierii cu           │  │
│           │antagonişti de canale  │  │
│           │de Calciu din cauza    │  │
│           │acţiunii sinergice cu  │  │
│           │risc de hipotensiune   │  │
│           │arterială.             │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Alte clase de          │  │
│           │medicamente utilizate  │  │
│           │anterior în tratamentul│  │
│           │hipertensiunii induse  │  │
│           │de sarcină nu mai sunt │  │
│           │recomandate curent din │  │
│           │cauza efectelor adverse│  │
│           │sau eficienţei reduse. │  │
│Argumentare│Hidralazina nu mai     │Ib│
│           │reprezintă o opţiune   │  │
│           │terapeutică deoarece a │  │
│           │fost asociate în timp  │  │
│           │cu efecte perinatale   │  │
│           │adverse.               │  │
│           │Diazoxidul nu mai      │  │
│           │reprezintă o opţiune   │  │
│           │terapeutică.^(1)       │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Pentru HTA refractară  │  │
│           │la tratament medicul   │  │
│           │poate indica           │  │
│           │Nitroprusiat de sodiu  │  │
│           │i.v. Nitroprusiatul de │  │
│           │sodiu reprezintă       │  │
│           │medicaţia de ultimă    │  │
│Standard   │alegere, în cazul în   │C │
│           │care hipertensiunea    │  │
│           │este refractară la     │  │
│           │ceilalţi agenţi        │  │
│           │terapeutici sau aceştia│  │
│           │nu sunt disponibili,   │  │
│           │deaorece prezintă risc │  │
│           │de intoxicaţie fetală  │  │
│           │cu cianură.            │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Nitroprusiatul de sodiu│  │
│           │este considerat cel mai│  │
│           │eficient medicament în │  │
│           │urgenţele hipertensive,│  │
│Argumentare│efectul său începând în│IV│
│           │câteva secunde de la   │  │
│           │administrare şi        │  │
│           │oprindu-se la câteva   │  │
│           │minute de la stoparea  │  │
│           │perfuziei.^(1, 3)      │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Medicul trebuie să nu  │  │
│>Standard  │utilizeze              │C │
│           │Nitroprusiatul de sodiu│  │
│           │mai mult de 4 ore.     │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│>          │Din cauza pericolului  │  │
│Argumentare│de intoxicaţie cu      │IV│
│           │cianuri.^(1, 3, 4)     │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Medicul poate indica   │  │
│           │administrarea de       │  │
│           │Nitroglicerină i.v. în │  │
│Opţiune    │cazul preeclampsiei    │C │
│           │asociate cu edem       │  │
│           │pulmonar în doză de 5  │  │
│           │μg/min până la 100 μg/ │  │
│           │min.                   │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Nitroglicerina are o   │  │
│Argumentare│acţiune rapidă         │IV│
│           │vasodilatatoare.^(1, 3)│  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Medicul poate indica   │  │
│           │administrarea de       │  │
│           │Urapidil i.v. pentru   │  │
│           │tratamentul crizei     │  │
│Opţiune    │hipertensive în doză de│C │
│           │10-15 mg i.v. bolus,   │  │
│           │urmată de perfuzie     │  │
│           │continuă cu un debit   │  │
│           │mediu de 9 mg/oră.     │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Urapidil este un       │  │
│           │alfa-blocant cu acţiune│  │
│Argumentare│vasodilatatoare rapidă │IV│
│           │cu administrare        │  │
│           │intravenoasă.^(1, 3)   │  │
└───────────┴───────────────────────┴──┘

8.5. Conduita în criza eclamptică


┌───────────┬──────────────────────┬───┐
│           │Medicul trebuie să:   │   │
│           │- solicite ajutor de  │   │
│           │urgenţă pentru        │   │
│           │imobilizarea pacientei│   │
│           │- asigure eliberarea  │   │
│           │de secreţii a căilor  │   │
│           │respiratorii şi       │   │
│           │menţinerea            │   │
│           │permeabilităţii lor cu│   │
│           │ajutorul unei pipe    │   │
│           │Guedel                │   │
│           │- asigure menţinerea  │   │
│           │pacientei în decubit  │   │
│           │lateral stâng pentru a│   │
│           │scădea riscul de      │   │
│           │aspiraţie pulmonară   │   │
│           │- indice oxigenarea   │   │
│           │pacientei pe mască/   │   │
│           │sondă nazală          │   │
│Standard   │- indice cateterizarea│A  │
│           │de linii venoase şi   │   │
│           │administrarea         │   │
│           │medicaţiei            │   │
│           │- indice anunţarea    │   │
│           │imediată a:           │   │
│           │- medicului ATI       │   │
│           │- medicului şef de    │   │
│           │secţie obstetrică     │   │
│           │- medicului neonatolog│   │
│           │- întreg personalul   │   │
│           │din blocul operator,  │   │
│           │în vederea pregătirii │   │
│           │pentru o eventuală    │   │
│           │operaţie cezariană    │   │
│           │- indice monitorizarea│   │
│           │TA                    │   │
│           │- indice montarea unei│   │
│           │sonde urinare pentru  │   │
│           │măsurarea exactă a    │   │
│           │diurezei.             │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Criza eclamptică      │   │
│           │reprezintă o urgenţă  │   │
│           │obtsetricală care     │   │
│           │poate pune în pericol │   │
│           │viaţa mamei şi a      │   │
│           │fătului, de aceea     │   │
│           │instituirea manevrelor│   │
│           │de prim ajutor, urmate│   │
│Argumentare│de pregătirea         │   │
│           │întregului personal   │   │
│           │din secţiile de       │   │
│           │obstetrică, ATI şi    │   │
│           │neonatologie pentru   │   │
│           │operaţie cezariană    │   │
│           │trebuie să fie primul │   │
│           │gest în managementul  │   │
│           │acesteia.^(1, 2, 3)   │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │indice administrarea  │   │
│Standard   │de Sulfat de Magneziu │A  │
│           │pentru controlul      │   │
│           │convulsiilor (vezi    │   │
│           │Anexa 3).             │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Administrarea de      │   │
│           │sulfat de Magneziu    │   │
│Argumentare│controlează durata şi │   │
│           │scade riscul de       │   │
│           │recurenţă al          │   │
│           │convulsiilor.^(1,2 3) │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │evalueze pacienta şi  │   │
│Standard   │fătul, în vederea     │A  │
│           │alegerii modului de   │   │
│           │finalizare a naşterii.│   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Naşterea reprezintă   │   │
│           │actul definitiv       │   │
│Argumentare│curativ al            │Ia │
│           │hipertensiunii induse │   │
│           │de sarcină.^(1,2 3)   │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să nu │   │
│           │indice operaţie       │   │
│           │cezariană de urgenţă  │   │
│           │pe baza bradicardiei  │   │
│>Standard  │fetale apărute în     │B  │
│           │primele 3-5 minute    │   │
│           │după administrarea    │   │
│           │Sulfatului de         │   │
│           │Magneziu.             │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Sulfatul de Magneziu  │   │
│           │trece cu uşurinţă     │   │
│           │bariera               │   │
│           │feto-placentară,      │   │
│           │cauzând reducerea     │   │
│           │frecvenţei şi a       │   │
│           │variabilităţii        │   │
│>          │ritmului fetal, fără  │   │
│Argumentare│semnificaţie clinică. │III│
│           │Bradicardia fetală    │   │
│           │apărută pe parcursul  │   │
│           │convulsiilor trebuie  │   │
│           │considerată normală   │   │
│           │dacă durează maxim 3-5│   │
│           │minute după           │   │
│           │stabilizarea          │   │
│           │pacientei.^(1, 2, 3)  │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Dacă ritmul cardiac   │   │
│           │fetal nu revine la    │   │
│           │normal după 20-30     │   │
│           │minute de tahicardie  │   │
│           │fetală compensatorie  │   │
│           │apărută după          │   │
│           │administrarea         │   │
│>Standard  │Sulfatului de         │B  │
│           │Magneziu, medicul     │   │
│           │trebuie să evalueze   │   │
│           │posibilitatea unei    │   │
│           │alte cauze de         │   │
│           │suferinţă fetală acută│   │
│           │(decolarea de         │   │
│           │placentă).            │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Persistenţa           │   │
│           │anomaliilor de ritm   │   │
│           │cardiac fetal după 30 │   │
│           │de minute de la       │   │
│Argumentare│administrarea de      │III│
│           │Sulfat de Magneziu se │   │
│           │datorează altor cauze │   │
│           │materno-fetale.^(1, 2,│   │
│           │3)                    │   │
└───────────┴──────────────────────┴───┘

8.6. Terapia anticonvulsivantă


┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│           │Medicul trebuie să     │  │
│           │indice Sulfatul de     │  │
│           │Magneziu ca fiind      │  │
│           │tratamentul de elecţie │  │
│           │pentru:                │  │
│Standard   │- prevenirea apariţiei │A │
│           │convulsiilor           │  │
│           │- tratamentul          │  │
│           │convulsiilor           │  │
│           │- prevenirea           │  │
│           │recurenţelor           │  │
│           │convulsive.            │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Incidenţa episoadelor  │  │
│           │convulsive este        │  │
│           │următoarea:^(1-5)      │  │
│           │- 38-55% antepartum    │  │
│Argumentare│- 13-36% intrapartum   │Ia│
│           │- 5-39% la < 48 ore    │  │
│           │postpartum             │  │
│           │- 5-17% la > 48 ore    │  │
│           │postpartum.            │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Se recomandă medicului │  │
│           │să indice administrarea│  │
│           │Sulfatului de Magneziu │  │
│           │la debut de travaliu   │  │
│Recomandare│sau în inducţia        │A │
│           │anestezică în cazul    │  │
│           │operaţiei cezariene la │  │
│           │pacientele cu          │  │
│           │preeclampsie severă.   │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Sulfatul de Magneziu   │  │
│           │acţionează prin mai    │  │
│           │multe căi benefice     │  │
│           │pentru mamă:^(6, 11)   │  │
│           │- vasodilataţie        │  │
│Argumentare│cerebrală              │Ia│
│           │- inhibă agregarea     │  │
│           │placentară             │  │
│           │- protecţia            │  │
│           │endoteliului faţă de   │  │
│           │acţiunea radicalilor   │  │
│           │liberi.                │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Se recomandă medicului │  │
│           │să indice continuarea  │  │
│           │tratamentului cu Sulfat│  │
│Recomandare│de Magneziu 24 ore     │A │
│           │postpartum (12-48 ore) │  │
│           │la pacientele cu       │  │
│           │preeclampsie severă.   │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Studii randomizate     │  │
│           │arată scăderea cu      │  │
│           │50-66% a incidenţei    │  │
│Argumentare│convulsiilor recurente │Ib│
│           │prin administrarea     │  │
│           │Sulfatului de Magneziu.│  │
│           │^(2, 11)               │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Se recomandă medicului │  │
│           │să indice Sulfat de    │  │
│           │Magneziu antepartum    │  │
│Recomandare│pentru toate pacientele│C │
│           │cu preeclampsie severă │  │
│           │la care se încearcă    │  │
│           │tratament conservator. │  │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│           │Apariţia convulsiilor  │  │
│           │reprezintă indicaţie de│  │
│           │naştere imediată şi    │  │
│           │Sulfat de Magneziu     │  │
│Argumentare│poate preveni apariţia │IV│
│           │acestora şi poate      │  │
│           │contribui astfel la    │  │
│           │menţinerea             │  │
│           │tratamentului          │  │
│           │conservator.^(2, 6, 7) │  │
└───────────┴───────────────────────┴──┘

8.7. Protocol de administrare a Sulfatului de Magneziu


┌───────────┬──────────────────────┬───┐
│           │Pentru administrarea  │   │
│           │intravenoasă a        │   │
│           │Sulfatului de         │   │
│Standard   │Magneziu, medicul     │E  │
│           │trebuie să indice unul│   │
│           │dintre protocoalele de│   │
│           │administrare (vezi    │   │
│           │Anexa 3).             │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │indice menţinerea     │   │
│           │perfuziei cu Sulfat de│   │
│Standard   │Magneziu 20% timp de  │E  │
│           │24 ore de la ultima   │   │
│           │criză convulsivă (vezi│   │
│           │Anexa 3).             │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul poate indica  │   │
│           │de asemenea,          │   │
│Opţiune    │administrarea         │C  │
│           │intramusculară a      │   │
│           │Sulfatului de Magneziu│   │
│           │(vezi Anexa 3).       │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Se recomandă mai rar  │   │
│           │administrarea         │   │
│           │intramusculară din    │   │
│           │cauza efectului mai   │   │
│           │întârziat faţă de     │   │
│           │administrarea         │   │
│           │intravenoasă şi       │   │
│           │datorită reacţiilor   │   │
│Argumentare│adverse la locul de   │IV │
│           │injectare (în special,│   │
│           │durere). Din cauza    │   │
│           │faptului că preparatul│   │
│           │existent în România   │   │
│           │are o concentraţie de │   │
│           │20%, injectarea a 25  │   │
│           │ml intramuscular      │   │
│           │(pentru doza de 5 g)  │   │
│           │este de evitat.^(6)   │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Pe parcursul          │   │
│           │administrării         │   │
│           │Sulfatului de         │   │
│           │Magneziu, medicul     │   │
│           │trebuie să indice     │   │
│           │monitorizare astfel:  │   │
│           │- monitorizare        │   │
│           │continuă              │   │
│           │pulsoximetrică        │   │
│           │- monitorizare diureză│   │
│>Standard  │o dată/oră            │E  │
│           │- monitorizarea       │   │
│           │frecvenţei            │   │
│           │respiratorii o dată/  │   │
│           │oră                   │   │
│           │- evaluarea reflexelor│   │
│           │osteotendinoase o dată│   │
│           │la 4 ore              │   │
│           │- evaluarea stării de │   │
│           │conştienţă (scor      │   │
│           │Glasgow) o data la 4  │   │
│           │ore.                  │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │respecte condiţiile de│   │
│           │administrare a dozei  │   │
│           │de întreţinere a      │   │
│           │Sulfatului de         │   │
│>Standard  │Magneziu:             │E  │
│           │- reflex patelar      │   │
│           │prezent               │   │
│           │- respiraţii > 12/min.│   │
│           │- diureză > 100 ml/4  │   │
│           │ore.                  │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să nu │   │
│Standard   │indice Sulfat de      │A  │
│           │Magneziu la pacientele│   │
│           │cu miastenia gravis.  │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Sulfatul de Magneziu  │   │
│           │poate precipita       │   │
│Argumentare│apariţia unei crize   │Ia │
│           │severe de miastenie.^ │   │
│           │(10-13)               │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Dacă apar recurenţe   │   │
│           │ale convulsiilor în   │   │
│           │timp ce pacienta se   │   │
│           │află sub tratament cu │   │
│Recomandare│Sulfat de Magneziu, se│E  │
│           │recomandă medicului să│   │
│           │indice administrarea  │   │
│           │unui nou bolus de     │   │
│           │Sulfat de Magneziu 20%│   │
│           │(vezi Anexa 3).       │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul poate indica  │   │
│           │administrarea a maxim │   │
│Opţiune    │2 bolusuri de câte 2g │E  │
│           │Sulfat de Magneziu 20%│   │
│           │în cazul recurenţelor │   │
│           │convulsive.           │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │În cazul în care      │   │
│           │convulsiile nu sunt   │   │
│           │controlate prin       │   │
│           │administrarea         │   │
│           │Sulfatului de Magneziu│   │
│           │medicul poate indica  │   │
│Opţiune    │administrarea         │E  │
│           │următoarelor          │   │
│           │medicamente în        │   │
│           │următoarea ordine     │   │
│           │(vezi Anexa 3):       │   │
│           │- Diazepam            │   │
│           │- Amobarbital         │   │
│           │- Fenitoin.           │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │indice ca doza maximă │   │
│Standard   │de Diazepam           │B  │
│           │administrată să nu    │   │
│           │depăşească 30 mg/oră. │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Efectul               │   │
│           │benzodiazepinelor de  │   │
│           │deprimare acută       │   │
│Argumentare│respiratorie atât la  │IIa│
│           │făt cât şi la mamă    │   │
│           │este întâlnit la doze │   │
│           │> 30 mg/oră.^(2)      │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │În cazul în care      │   │
│           │convulsiile se repetă │   │
│           │şi sub tratament cu   │   │
│Recomandare│Diazepam, se recomandă│C  │
│           │medicului să indice   │   │
│           │ventilaţie asistată   │   │
│           │prin intubaţia        │   │
│           │orotraheală.          │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Ventilaţia asistată   │   │
│           │prin intubaţie        │   │
│           │orotraheală rămâne    │   │
│           │singura alternativă în│   │
│Argumentare│cazul eşecului        │IV │
│           │tratamentului         │   │
│           │medicamentos (Sulfat  │   │
│           │de Magneziu,          │   │
│           │Diazepam).^(2)        │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Ca antidot pentru     │   │
│           │Sulfat de Magneziu,   │   │
│           │medicul trebuie să    │   │
│Standard   │indice administrarea  │E  │
│           │de Gluconat de Calciu │   │
│           │10% în doză de 1 g/iv │   │
│           │în 7 minute (1,5 ml/  │   │
│           │min.).                │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │indice administrarea  │   │
│           │de Gluconat de Calciu │   │
│           │înaintea apariţiei    │   │
│           │detresei respiratorii │   │
│           │la pacienta aflată în │   │
│           │tratament cu Sulfat de│   │
│           │Magneziu, dacă apar:  │   │
│           │- abolirea reflexelor │   │
│>Standard  │osteotendinoase       │E  │
│           │SAU                   │   │
│           │- mioclonii           │   │
│           │SAU                   │   │
│           │- modificări ECG      │   │
│           │(tulburări de ritm,   │   │
│           │hipervoltajul undei T,│   │
│           │hipovoltajul undei P, │   │
│           │alungirea intervalului│   │
│           │PQ/PR, complexe QRS cu│   │
│           │durată crescută).     │   │
└───────────┴──────────────────────┴───┘

8.8. Naşterea în sarcinile complicate cu preeclampsie


┌───────────┬──────────────────────┬───┐
│           │Când nu există        │   │
│           │indicaţii obstetricale│   │
│           │pentru operaţia       │   │
│           │cezariană, se         │   │
│Recomandare│recomandă ca medicul  │E  │
│           │să opteze pentru      │   │
│           │naşterea pe cale      │   │
│           │vaginală la pacientele│   │
│           │preeclamptice.        │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Se recomandă medicului│   │
│           │să evite travaliul    │   │
│Recomandare│prelungit la          │E  │
│           │pacientele            │   │
│           │preeclamptice.        │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Pentru operaţia       │   │
│           │cezariană la          │   │
│           │pacientele            │   │
│           │preeclamptice se      │   │
│           │recomandă medicului   │   │
│           │ATI utilizarea        │   │
│Recomandare│anesteziei: peridurală│B  │
│           │sau rahidiană după o  │   │
│           │prealabilă corecţie a │   │
│           │hipovolemiei (prin    │   │
│           │administrarea de      │   │
│           │500-1.000 ml. ser     │   │
│           │fiziologic).          │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Anestezia generală se │   │
│           │evită în general din  │   │
│           │cauza riscului de     │   │
│Argumentare│accentuare a          │III│
│           │hipertensiunii în     │   │
│           │momentul inducţiei.^  │   │
│           │(6-13)                │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul ATI trebuie să│   │
│           │respecte              │   │
│           │contraindicaţia       │   │
│           │anesteziei peridurale/│   │
│Standard   │rahidiene la          │A  │
│           │pacientele            │   │
│           │preeclamptice: nr.    │   │
│           │trombocite < 70.000 – │   │
│           │100.000/mmc.          │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Există riscul         │   │
│Argumentare│apariţiei hematomului │Ia │
│           │la locul de puncţie   │   │
│           │lombară.^(14)         │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Se recomandă          │   │
│           │efectuarea operaţiei  │   │
│           │cezariene la          │   │
│           │pacientele            │   │
│           │preeclamptice cu:     │   │
│Recomandare│- sarcinile cu vârsta │C  │
│           │gestaţională < 30     │   │
│           │săptămâni de amenoree │   │
│           │SAU                   │   │
│           │- sarcinile cu scor   │   │
│           │Bishop nefavorabil.   │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Distocia de dilataţie │   │
│           │şi suferinţa fetală   │   │
│           │acută în travaliu sunt│   │
│           │frecvent întâlnite la │   │
│           │vârste gestaţionale < │   │
│Argumentare│30 săptămâni de       │IV │
│           │amenoree, majoritatea │   │
│           │cazurilor (aproximativ│   │
│           │66%) necesitând       │   │
│           │operaţia cezariană de │   │
│           │urgenţă.^(4)          │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Pentru pacientele care│   │
│           │dezvoltă preeclampsie │   │
│           │severă la vârsta      │   │
│           │gestaţională de 23-24 │   │
│Recomandare│săptămâni de amenoree │C  │
│           │refractară la         │   │
│           │tratament – se        │   │
│           │recomandă medicului a │   │
│           │indica întreruperea   │   │
│           │evoluţiei sarcinii.   │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Din cauza             │   │
│Argumentare│prognosticului        │IV │
│           │materno-fetal         │   │
│           │rezervat.^(15)        │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Se recomandă medicului│   │
│           │să evite indicarea    │   │
│Recomandare│Maleatului de         │B  │
│           │Metilergometrină la   │   │
│           │pacientele cu         │   │
│           │preeclampsie.         │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Maleatul de           │   │
│           │Metilergometrină      │   │
│Argumentare│determină             │III│
│           │vasoconstricţie în    │   │
│           │teritoriile           │   │
│           │carotidiene. ^(3, 15) │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Pacientelor           │   │
│           │preeclamptice cu      │   │
│Standard   │sarcină < 34 săptămâni│A  │
│           │de amenoree, medicul  │   │
│           │trebuie să le indice  │   │
│           │corticoterapie.       │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Corticoterapia        │   │
│Argumentare│contribuie la         │Ia │
│           │maturarea pulmonară.^ │   │
│           │(3, 15)               │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Se recomandă medicului│   │
│           │să indice             │   │
│           │corticoterapia        │   │
│           │pacientelor           │   │
│           │preeclamptice cu      │   │
│>          │sarcină <34 săptămâni │E  │
│Recomandare│de amenoree, astfel   │   │
│           │încât să existe cel   │   │
│           │puţin 24 ore între    │   │
│           │ultima administrare şi│   │
│           │momentul anticipat al │   │
│           │naşterii.             │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Se recomandă medicului│   │
│           │să indice pacientelor │   │
│           │preeclamptice cu      │   │
│           │sarcina <34 săptămâni │   │
│           │de amenoree:          │   │
│           │- Betametazona: două  │   │
│           │doze injectabil i.m.  │   │
│>          │de 12 mg la interval  │B  │
│Recomandare│de 24 ore (de primă   │   │
│           │intenţie)             │   │
│           │SAU                   │   │
│           │- Dexametazona: patru │   │
│           │doze injectabil i.m.  │   │
│           │de 6 mg la interval de│   │
│           │12 ore (în lipsa      │   │
│           │betametazonei).       │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Studiile efectuate cu │   │
│           │privire la            │   │
│           │administrarea de      │   │
│           │corticosteroizi nu au │   │
│Argumentare│evidenţiat beneficii  │III│
│           │la administrarea unor │   │
│           │doze mai mari sau     │   │
│           │repetate de           │   │
│           │corticoterapie. ^(6,  │   │
│           │7)                    │   │
└───────────┴──────────────────────┴───┘

9. URMĂRIRE ŞI MONITORIZARE


┌───────────┬──────────────────────┬───┐
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │indice ca TA să fie   │   │
│           │determinată la fiecare│   │
│Standard   │consultaţie prenatală,│A  │
│           │pentru a se putea     │   │
│           │stabili nivelul bazal │   │
│           │al TA.                │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Creşterea TA este în  │   │
│           │majoritatea cazurilor │   │
│Argumentare│primul semn ce        │Ib │
│           │prevesteşte apariţia  │   │
│           │preeclampsiei.^(1, 2) │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul poate         │   │
│           │monitoriza şi în      │   │
│           │ambulator pacientele  │   │
│           │cu vârsta gestaţională│   │
│Opţional   │< 34 săptămâni de     │E  │
│           │amenoree care au      │   │
│           │factori de risc sau   │   │
│           │favorizanţi pentru a  │   │
│           │dezvolta preeclampsie.│   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │respecte condiţiile   │   │
│           │monitorizării         │   │
│           │ambulatorii:          │   │
│           │- TAS < 150 mm Hg sau │   │
│           │TAD < 100 mm Hg       │   │
│           │- proteinurie < 1g/24 │   │
│Standard   │ore                   │E  │
│           │- paciente:           │   │
│           │- fără alte semne sau │   │
│           │simptome de           │   │
│           │preeclampsie severă   │   │
│           │- compliante          │   │
│           │- care pot veni la    │   │
│           │control de 2 ori pe   │   │
│           │săptămână.            │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │indice ca             │   │
│           │monitorizarea         │   │
│           │paraclinică a         │   │
│           │pacientelor cu        │   │
│           │preeclampsie uşoară să│   │
│           │fie efectuată prin    │   │
│Standard   │evaluarea dinamică a  │E  │
│           │următoarelor analize: │   │
│           │- hemograma completă  │   │
│           │(HLG)                 │   │
│           │- creatinina          │   │
│           │- ASL, ALT            │   │
│           │- LDH                 │   │
│           │- acidul uric         │   │
│           │- proteinurie.        │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Se recomandă medicului│   │
│           │să nu indice          │   │
│           │pacientelor cu        │   │
│           │preeclampsie uşoară   │   │
│Recomandare│efectuarea testelor de│B  │
│           │coagulare atât timp   │   │
│           │cât numărul de        │   │
│           │trombocite şi ASL, AST│   │
│           │sunt normale.         │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Testele de coagulare  │   │
│Argumentare│se modifică doar în   │III│
│           │stadiile avansate ale │   │
│           │afecţiunii.^(4)       │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Dacă nr. de           │   │
│           │trombocitele este <   │   │
│           │100.000/mmc sau ALT,  │   │
│           │AST au valori peste   │   │
│           │dublul valorilor      │   │
│           │normale la pacientele │   │
│           │cu preeclampsie       │   │
│Recomandare│uşoară, se recomandă  │C  │
│           │medicului să indice   │   │
│           │determinarea:         │   │
│           │- PT (timp de         │   │
│           │protrombină)          │   │
│           │- PTT (timp parţial al│   │
│           │tromboplastinei)      │   │
│           │- fibrinogenului      │   │
│           │plasmatic.            │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │În cazul în care      │   │
│           │timpii de coagulare   │   │
│           │sunt modificaţi,      │   │
│Argumentare│echipa medicală care  │IV │
│           │tratează cazul trebuie│   │
│           │să aibă în vedere     │   │
│           │corectarea lor.^(4)   │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul curant trebuie│   │
│           │să indice pacientelor │   │
│           │cu preeclampsie uşoară│   │
│Standard   │repetarea săptămânală │C  │
│           │a analizelor de       │   │
│           │laborator menţionate  │   │
│           │la recomandarea       │   │
│           │anterioară.           │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │În cazul acestei      │   │
│           │afecţiuni, parametrii │   │
│Argumentare│paraclinici se pot    │IV │
│           │modifica în orice     │   │
│           │moment.^(1-3)         │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │instruiască pacienta  │   │
│Standard   │cu preeclampsie uşoară│C  │
│           │în urmărirea          │   │
│           │mişcărilor active     │   │
│           │fetale.               │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Sporirea atenţiei     │   │
│           │pacientei în urmărirea│   │
│Argumentare│propriei sarcini poate│IV │
│           │fi benefică pentru    │   │
│           │prognosticul          │   │
│           │materno-fetal.^(1-3)  │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │indice examinarea     │   │
│           │ecografică            │   │
│           │obstetricală periodică│   │
│           │la gravida cu         │   │
│Standard   │preeclampsie uşoară   │E  │
│           │pentru determinarea   │   │
│           │RCIU şi a             │   │
│           │oligoamniosului, care │   │
│           │sunt parametri        │   │
│           │importanţi ce reflectă│   │
│           │starea fetală.        │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │În absenţa RCIU şi a  │   │
│           │oligoamniosului se    │   │
│           │recomandă medicului să│   │
│>          │indice repetarea      │C  │
│Recomandare│examenului ecografic  │   │
│           │obstetrical la        │   │
│           │interval de 3         │   │
│           │săptămâni.            │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │În această situaţie,  │   │
│>          │riscul deteriorării   │   │
│Argumentare│stării fetale într-un │IV │
│           │interval < 3 săptămâni│   │
│           │este redus.^(5-7)     │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │În prezenţa RCIU şi a │   │
│           │oligohidramniosului se│   │
│>          │recomandă medicului să│C  │
│Recomandare│indice repetarea      │   │
│           │examenului ecografic  │   │
│           │de 2 ori pe săptămână.│   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │În această situaţie,  │   │
│           │riscul deteriorării   │   │
│>          │stării fetale într-un │IV │
│Argumentare│interval relativ scurt│   │
│           │(3 zile)^(5-7) este   │   │
│           │semnificativ.         │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Se recomandă medicului│   │
│           │să indice efectuarea  │   │
│Recomandare│testului non-stres de │C  │
│           │1-2 ori/săptămână la o│   │
│           │pacienta cu           │   │
│           │preeclampsie uşoară.  │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Apariţia decelerărilor│   │
│           │la testul non-stres   │   │
│Argumentare│reprezintă un semnal  │IV │
│           │de alarmă în urmărirea│   │
│           │sarcinii.^(2, 8)      │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Se recomandă medicului│   │
│           │să indice efectuarea  │   │
│Recomandare│profilului biofizic   │C  │
│           │săptămânal la pacienta│   │
│           │cu preeclampsie       │   │
│           │uşoară.               │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │O valoare scăzută a   │   │
│Argumentare│scorului Manning poate│IV │
│           │constitui indicaţie   │   │
│           │pentru naştere.^(2, 8)│   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │indice ca toate       │   │
│           │pacientele cu         │   │
│           │preeclampsie severă să│   │
│Standard   │fie internate în      │E  │
│           │spital, dat fiind     │   │
│           │prognosticul în       │   │
│           │general nefavorabil al│   │
│           │acestei patologii.    │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │indice ca toate       │   │
│           │pacientele cu         │   │
│           │preeclampsie severă   │   │
│           │spitalizate să fie    │   │
│           │urmărite din punct de │   │
│           │vedere al             │   │
│           │modificărilor         │   │
│           │simptomatologiei.^    │   │
│           │(8-10)                │   │
│           │Tulburări la nivelul  │   │
│>Standard  │sistemului nervos     │C  │
│           │central:              │   │
│           │- tulburări vizuale   │   │
│           │- cefalee severă      │   │
│           │- modificări ale      │   │
│           │statusului mental     │   │
│           │Simptome determinate  │   │
│           │de distensia capsulei │   │
│           │hepatice:             │   │
│           │- durere în           │   │
│           │hipocondrul drept     │   │
│           │- durere epigastrică  │   │
│           │- greaţă, vărsături.  │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Modificarea           │   │
│           │simptomatologiei      │   │
│>          │materne poate să      │   │
│Argumentare│preceadă criza        │IV │
│           │eclamptică şi se poate│   │
│           │reflectă asupra       │   │
│           │statusului fetal.     │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să    │   │
│>Standard  │indice ca măsurarea TA│C  │
│           │să se efectueze la    │   │
│           │interval de 1 oră.    │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Măsurarea TA          │   │
│           │furnizează informaţii │   │
│>          │importante despre     │   │
│Argumentare│eficacitatea          │IV │
│           │tratamentului         │   │
│           │antihipertensiv.^(1,  │   │
│           │2, 8)                 │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │indice înregistrarea  │   │
│           │exactă în Foaia de    │   │
│>Standard  │Observaţie a:         │C  │
│           │- aportului de lichide│   │
│           │- greutăţii corporale │   │
│           │- diurezei.           │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Aportul de lichide    │   │
│           │total (p.o. + i.v.) nu│   │
│           │trebuie să depăşească │   │
│           │80 ml/oră în          │   │
│>          │condiţiile unei       │IV │
│Argumentare│diureze de minim 30 ml│   │
│           │/oră, pentru a scădea │   │
│           │riscul apariţiei      │   │
│           │edemului pulmonar.^(1,│   │
│           │2, 8)                 │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │indice colectarea de  │   │
│           │urină pe 24 de ore    │   │
│>Standard  │pentru determinarea în│C  │
│           │dinamică a:           │   │
│           │- proteinuriei        │   │
│           │- clearance-ului      │   │
│           │creatininei.          │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Funcţia renală este   │   │
│           │reflectată de valoarea│   │
│>          │proteinuriei şi a     │IV │
│Argumentare│clearance-ului        │   │
│           │creatininei. ^(1, 2,  │   │
│           │8)                    │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Medicul trebuie să    │   │
│           │indice următoarele    │   │
│           │teste de laborator:   │   │
│           │- HLG                 │   │
│>Standard  │- ionograma           │E  │
│           │- creatinina          │   │
│           │- ASL, ALT            │   │
│           │- LDH                 │   │
│           │- acid uric.          │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Se recomandă medicului│   │
│           │să indice la gravidele│   │
│>          │cu preeclampsie severă│   │
│Recomandare│efectuarea            │B  │
│           │velocimetriei Doppler │   │
│           │pe artera ombilicală, │   │
│           │săptămânal.           │   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Studiile efectuate    │   │
│           │indică posibilitatea  │   │
│           │prelungirii sarcinii  │   │
│           │complicate cu         │   │
│>          │preeclampsie severă   │   │
│Argumentare│dar atent monitorizate│III│
│           │cu un interval cuprins│   │
│           │între 5-19 zile, cu   │   │
│           │îmbunătăţirea         │   │
│           │prognosticului        │   │
│           │materno-fetal.^(11-16)│   │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│           │Dacă există semne de  │   │
│           │agravare a            │   │
│           │preeclampsiei:        │   │
│           │- modificări ale      │   │
│           │parametrilor          │   │
│           │paraclinici           │   │
│Standard   │- semne de suferinţă  │E  │
│           │fetală                │   │
│           │- medicul trebuie să  │   │
│           │indice spitalizarea   │   │
│           │gravidei, cu          │   │
│           │reevaluare şi decizie │   │
│           │în vederea naşterii.  │   │
└───────────┴──────────────────────┴───┘

10. ASPECTE ADMINISTRATIVE


┌───────────┬────────────────────────┬─┐
│           │Se recomandă ca fiecare │ │
│           │unitate medicală care   │ │
│           │efectuează tratamentul  │ │
│Recomandare│hipertensiunii arteriale│E│
│           │induse de sarcină să    │ │
│           │redacteze protocoale    │ │
│           │proprii bazate pe       │ │
│           │prezentele standarde.   │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│           │Dintre toate categoriile│ │
│           │de hipertensiune        │ │
│           │arteriala indusă de     │ │
│           │sarcină, medicul trebuie│ │
│           │să considere ca fiind   │ │
│           │urgenţe                 │ │
│           │medico-chirurgicale:    │ │
│Standard   │- criza eclamptică      │E│
│           │şi                      │ │
│           │- forma severă de       │ │
│           │preeclampsie, deoarece  │ │
│           │aceste urgenţe se       │ │
│           │asociază cu complicaţii │ │
│           │materno-fetale cel mai  │ │
│           │frecvent.               │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│           │Pacienta cu eclampsie   │ │
│           │trebuie spitalizată     │ │
│Standard   │într-o secţie sau       │v│
│           │compartiment de terapie │ │
│           │intensivă.              │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│           │Se recomandă medicului  │ │
│           │ca urmărirea şi         │ │
│           │monitorizarea           │ │
│           │pacientelor cu          │ │
│Recomandare│preeclampsie să se      │E│
│           │efectueze în maternităţi│ │
│           │în care funcţionează    │ │
│           │departamente de medicină│ │
│           │materno-fetală.         │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│           │În cazul oferirii       │ │
│           │tratamentului medical   │ │
│           │conservator de către    │ │
│           │medic, acesta trebuie să│ │
│>Standard  │informeze clar          │E│
│           │pacientele despre       │ │
│           │riscurile amânării      │ │
│           │naşterii şi să          │ │
│           │documenteze acest lucru.│ │
└───────────┴────────────────────────┴─┘

    11. BIBLIOGRAFIE
    Evaluare şi diagnostic
    Definiţii
    1. Mark A. Brown, Laura A. Magee, Louise C. Kenny, S. Ananth Karumanchi, Fergus P McCarthy, Shigeru Saito, David R. Hall, Charlotte E. Warren, Gloria Adoyi, Salisu Ishaku. The hypertensive disorders of pregnancy: ISSHP classification, diagnosis &management recommendations for international practice. Brown, M., Pregnancy Hypertension (2018), https://doi.org/10.1016/j.preghy.2018.05.004.
    2. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy340.
    3. Working group report on high blood pressure in pregnancy. National Instititutes of Health, Washington, DC 2000.Am J Obstet Gynecol 2000; 183: S1-S22.
    4. Hughes EC (ed): Obstetric-Gynecologic Terminology. Philadelphia, FA DAvis, 1972, pp 422-423.
    5. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No. 202. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1–e25. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S22.
    6. Karlijn Corien Vollebregt, Kees Boer, Joris A. M. Van Der Post, Hans Wolf. Association of three different techniques to measure blood pressure in the first trimester with the development of hypertensive disorders of pregnancy. Acta Obstetricia et Gynecologica Scandinavica 2013 Nordic Federation of Societies of Obstetrics and Gynecology 92 (2013) 53–60.

    Investigaţii diagnostice
    1. Report of the National High Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000; 183: S1-S22 Level III.
    2. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy340.
    3. Sibai, BM. Magnesium sulfate prophylaxis in preeclampsia: Lessons learned from recent trials. Am J Obstet Gynecol 2004; 190:1520.
    4. Milne, F, Redman, C, Walker, J, et al. The pre-eclampsia community guideline(PRECOG): how to screen for and detect onset of pre-eclampsia in the community. BMJ 2005; 330:576.
    5. Duckitt, K, Harrington, D. Risk factors for pre-eclampsia at antenatal booking: systematic review of controlled studies. BMJ 2005; 330:565.
    6. A. Atallah, E. Lecarpentier, F. Goffinet, M. Doret-Dion, P. Gaucherand, V. Tsatsaris. Aspirin for Prevention of Preeclampsia. Drugs (2017) 77:1819–1831. DOI 10.1007/s40265-017-0823-0.
    7. Karlijn Corien Vollebregt, Kees Boer, Joris A. M. Van Der Post, Hans Wolf. Association of three different techniques to measure blood pressure in the first trimester with the development of hypertensive disorders of pregnancy. Acta Obstetricia et Gynecologica Scandinavica 2013 Nordic Federation of Societies of Obstetrics and Gynecology 92 (2013) 53–60.
    8. Kjell Haram, Einar Svendsen, Ulrich Abildgaard. The HELLP syndrome: Clinical issues and management. A Review. BMC Pregnancy and Childbirth 2009, 9:8 doi:10.1186/1471-2393-9-8.Wolfberg, AJ, Lee-Parritz, A, Peller, AJ, Lieberman, ES. Association of Rheumatologic Disease With Preeclampsia. Obstet Gynecol 2004; 103:1190.
    9. Mark A. Brown, Laura A. Magee, Louise C. Kenny, S. Ananth Karumanchi, Fergus P McCarthy, Shigeru Saito, David R. Hall, Charlotte E. Warren, Gloria Adoyi, Salisu Ishaku. The hypertensive disorders of pregnancy: ISSHP classification, diagnosis &management recommendations for international practice. Brown, M., Pregnancy Hypertension (2018), https://doi.org/10.1016/j.preghy.2018.05.004.
    10. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No. 202. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1–e25. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S22.
    11. Lain, KY, Roberts, JM. Contemporary concepts of the pathogenesis and management of preeclampsia. JAMA 2002; 287:3183.
    12. Xiong, X, Fraser, WD, Demianczuk, NN. History of abortion, preterm, term birth, and risk of preeclampsia: A population-based study. Am J Obstet Gynecol 2002; 187:1013.
    13. James N. Martin Jr, Justin M. Brewer, Kedra Wallace, Imran Sunesara, Ashley Canizaro, Pamela G. Blake, Babbette LaMarca, Michelle Y. Owens. Hellp syndrome and composite major maternal morbidity: importance of Mississippi classification system. J Matern Fetal Neonatal Med, 2013; 26(12): 1201–1206.
    14. Dawson, LM, Parfrey, PS, Hefferton, D, et al. Familial risk of preeclampsia in newfoundland: a population-based study. J Am Soc Nephrol 2002; 13:1901.
    15. Nilsson, E, Salonen Ros, H, Cnattingius, S, Lichtenstein, P. The importance of genetic and environmental effects for pre-eclampsia and gestational hypertension: a family study. BJOG 2004; 111:200.
    16. Sibai, BM, Ewell, RJ, Levine, RJ, et al. Risk factors associated with preeclampsia in healthy nulliparous women. Am J Obstet Gynecol 1997; 177:1003.
    17. Sibai, BM, Ramadan, MK, Chari, RS, Friedman, SA. Pregnancies complicated by HELLP syndrome (hemolysis, elevated liver enzymes, and low platelets): Subsequent pregnancy outcome and long-term prognosis. Am J Obstet Gynecol 1995; 172:125.
    18. van Pampus, MG, Wolf, H, Mayruhu, G, et al. Long-term follow-up in patients with a history of (H)ELLP syndrome. Hypertens Pregnancy 2001; 20:15.
    19. Garovic VD. Hypertension in pregnancy: diagnosis and treatment. Mayo Clin Proc 2000; 75/1071-1076
    20. Magee, LA, Cham, C, Waterman, EJ, et al. Hydralazine for treatment of severe hypertension in pregnancy: meta-analysis. BMJ 2003; 327:955.
    21. Report of the National High Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000; 183: S1-S22 Level III
    22. Campbell, DM, MacGillivray, I. Preeclampsia in second pregnancy. Br J Obstet Gynaecol 1985; 92:131.
    23. Powers, RW, Bodnar, LM, Ness, RB, et al. Uric acid concentrations in early pregnancy among preeclamptic women with gestational hyperuricemia at delivery. Am J Obstet Gynecol 2006; 194:160.
    24. American College of Obstetricians and Gynecologists. Chronic hypertension in pregnancy. ACOG practice bulletin #29. American College of Obstetricians and Gynecologists, Washington, DC 2001
    25. Sibai, BM. Chronic hypertension in pregnancy. Obstet Gynecol 2002; 100:369.
    26. Xiong, X, Fraser, WD, Demianczuk, NN. History of abortion, preterm, term birth, and risk of preeclampsia: A population-based study. Am J Obstet Gynecol 2002; 187:1013.
    27. Dawson, LM, Parfrey, PS, Hefferton, D, et al. Familial risk of preeclampsia in newfoundland: a population-based study. J Am Soc Nephrol 2002; 13:1901.
    28. Barton, JR, O'Brien, JM, Bergauer, NK, et al. Mild gestational hypertension remote from term: Progression and outcome. Am J Obstet Gynecol 2001; 184:979.
    29. Buchbinder, A, Sibai, BM, Caritis, S, et al. Adverse perinatal outcomes are significantly higher in severe gestational hypertension than in mild preeclampsia. Am J Obstet Gynecol 2002; 186:66.
    30. Hauth, JC, Ewell, MG, Levine, RJ, et al. Pregnancy outcomes in healthy nulliparas who developed hypertension. Calcium for Preeclampsia Prevention Study Group. Obstet Gynecol 2000; 95:24.
    31. Cunningham FG, Grant NF,Leveno KJ,et al (eds): Hypertensive disorders in pregnancy. In |Williams Obstetrics, 21st ed. New York, McGraw-Hill, 2001, pp 567-618
    32. Bricker L, Neilson JP: Routine ultrasound in late pregnancy (after 24 weeks): Cochrane Review. In The Cochrane Library, Issue 3. Oxford, UK, Update Software, 2003
    33. McKenna D, Tharmaratnam S, Mahsud S, et al: A randomized trial using ultrasound to identify the high risk fetus in a low-risk population. Obstet Gynecol 2003;101:626-632
    34. Chauban SP, Sanderson M, Hendrix NW, et al: Perinatal outcome and amniotic fluid index in the antepartum and intrapartum: A meta-analysis. Am J Obstet Gynecol 1999;181:1473-1478
    35. Bricker L, Neilson JP: Routine Doppler ultrasound in pregnancy: Cochrane Review. In: The Cochrane Library, Issue 3. Oxford, UK, Update Software, 2003

    Diagnosticul formei severe de preeclampsie
    1. Barton, JR, O'Brien, JM, Bergauer, NK, et al. Mild gestational hypertension remote from term: Progression and outcome. Am J Obstet Gynecol 2001; 184:979.
    2. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No. 202. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1–e25. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S22.
    3. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy340.
    4. Hauth, JC, Ewell, MG, Levine, RJ, et al. Pregnancy outcomes in healthy nulliparas who developed hypertension. Calcium for Preeclampsia Prevention Study Group. Obstet Gynecol 2000; 95:24.
    5. Mark A. Brown, Laura A. Magee, Louise C. Kenny, S. Ananth Karumanchi, Fergus P McCarthy, Shigeru Saito, David R. Hall, Charlotte E. Warren, Gloria Adoyi, Salisu Ishaku. The hypertensive disorders of pregnancy: ISSHP classification, diagnosis &management recommendations for international practice. Brown, M., Pregnancy Hypertension (2018), https://doi.org/10.1016/j.preghy.2018.05.004.

    Predicţie
    1. Poon LC, Kametas NA, Chelemen T, Leal A, Nicolaides KH. Maternal risk factors for hypertensive disorders in preg- nancy: a multivariate approach. J Hum Hypertens 2010; 24:104–10.
    2. Rolnik DL, Wright D, Poon LCY, Syngelaki A, O'Gorman N, de Paco Matallana C, Akolekar R, Cicero S, Janga D, Singh M, Molina FS, Persico N, Jani JC, Plasencia W, Papaioannou G, Tenenbaum-Gavish K, Nicolaides KH. ASPRE trial: performance of screening for preterm pre-eclampsia. Ultrasound Obstet Gynecol. 2017.
    3. Rana S, Powe CE, Salahuddin S, Verlohren S, Perschel FH, Levine RJ, et al. Angiogenic factors and the risk of adverse outcomes in women with suspected preeclamp- sia. Circulation 2012;125:911–9.
    4. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No. 202. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1–e25. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S22.
    5. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy340.

    Prevenţie
    1. Roberge S, Bujold E, Nicolaides KH. Aspirin for the prevention of preterm and term preeclampsia: systematic review and metaanalysis. Am J Obstet Gynecol. 2018 Mar;218(3):287-293.e1. doi: 10.1016/j.ajog.2017.11.561. Epub 2017 Nov 11.
    2. Bujold E, Tapp S, Audibert F, Ferreira E, Forest JC, Rey E, Fraser WD, Chaillet N, Giguιre Y. Prevention of adverse pregnancy outcomes with low-dose ASA in early pregnancy: new perspectives for future randomized trials. J Obstet Gynaecol Can. 2011 May;33(5):480-483
    3. Rolnik DL, Wright D, Poon LC, O'Gorman N, Syngelaki A, de Paco Matallana C, Akolekar R, Cicero S, Janga D, Singh M, Molina FS, Persico N, Jani JC, Plasencia W, Papaioannou G, Tenenbaum-Gavish K, Meiri H, Gizurarson S, Maclagan K, Nicolaides KH. Aspirin versus Placebo in Pregnancies at High Risk for Preterm Preeclampsia. N Engl J Med. 2017 Aug 17;377(7):613-622.
    4. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No. 202. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1–e25. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S22.
    5. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy340.
    6. Dodd JM, McLeod A, Windrim RC et al. (2010) Antithrombotic therapy for improving maternal or infant health outcomes in women considered at risk of placental dysfunction. Cochrane Database of Systematic Reviews issue 6: CD006780.

    Conduită
    Conduita în cazul formelor uşoare de preeclampsie
    1. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy340.
    2. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No. 202. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1–e25. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S22.
    3. Mark A. Brown, Laura A. Magee, Louise C. Kenny, S. Ananth Karumanchi, Fergus P McCarthy, Shigeru Saito, David R. Hall, Charlotte E. Warren, Gloria Adoyi, Salisu Ishaku. The hypertensive disorders of pregnancy: ISSHP classification, diagnosis &management recommendations for international practice. Brown, M., Pregnancy Hypertension (2018), https://doi.org/10.1016/j.preghy.2018.05.004.James DK, Steer PJ, Weiner CP, Gonik B. High Risk Pregnancy - Management Options. Saunders 2005- third edition 36-772-809.
    4. Kroner C, Turnbull D, Wilkinson C: Antenatal day care units versus hospital admission for women with complicated pregnancy. Cochrane Database Syst Rev 2001: CD0011803.
    5. Kjell Haram, Einar Svendsen, Ulrich Abildgaard. The HELLP syndrome: Clinical issues and management. A Review. BMC Pregnancy and Childbirth 2009, 9:8 doi:10.1186/1471-2393-9-8.
    6. Lewington, S, Clarke, R, Qizilbash, N, et al. Age-specific relevance of usual blood pressure to vascular mortality: a meta-analysis of individual data for one million adults in 61 prospective studies. Lancet 2002; 360:1903.

    Conduita medicală conservatoare în formele severe de preeclampsie
    1. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy340.
    2. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No. 202. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1–e25. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S22.
    3. Mark A. Brown, Laura A. Magee, Louise C. Kenny, S. Ananth Karumanchi, Fergus P McCarthy, Shigeru Saito, David R. Hall, Charlotte E. Warren, Gloria Adoyi, Salisu Ishaku. The hypertensive disorders of pregnancy: ISSHP classification, diagnosis &management recommendations for international practice. Brown, M., Pregnancy Hypertension (2018), https://doi.org/10.1016/j.preghy.2018.05.004.
    4. Stephanie Roberge, Kypros Nicolaides, Suzanne Demers, Jon Hyett, Nils Chaillet, Emmanuel Bujold. The role of aspirin dose on the prevention of preeclampsia and fetal growth restriction: systematic review and meta-analysis. American Journal of Obstetrics & Gynecology, FEBRUARY 2017, page 110.
    5. James N. Martin Jr, Justin M. Brewer, Kedra Wallace, Imran Sunesara, Ashley Canizaro, Pamela G. Blake, Babbette LaMarca, Michelle Y. Owens. Hellp syndrome and composite major maternal morbidity: importance of Mississippi classification system. J Matern Fetal Neonatal Med, 2013; 26(12): 1201–1206.
    6. A. Atallah, E. Lecarpentier, F. Goffinet, M. Doret-Dion, P. Gaucherand, V. Tsatsaris. Aspirin for Prevention of Preeclampsia. Drugs (2017) 77:1819–1831. DOI 10.1007/s40265-017-0823-0.
    7. Schiff, E, Friedman, SA, Kao, L, Sibai, BM. The importance of urinary protein excretion during conservative management of severe preeclampsia. Am J Obstet Gynecol 1996; 175:1313.
    8. Hall, DR, Odendaal, HJ, Steyn, DW, Grive, D. Urinary protein excretion and expectant management of early onset, severe preeclampsia. Int J Gynaecol Obstet 2002; 77:1.
    9. Hall, DR, Odendaal, HJ, Steyn, DW, Grive, D. Urinary protein excretion and expectant management of early onset, severe preeclampsia. Int J Gynaecol Obstet 2002; 77:1.
    10. Chang, EY, Menard, MK, Vermillion, ST, et al. The association between hyaline membrane disease and preeclampsia. Am J Obstet Gynecol 2004; 191:1414.
    11. Chammas, MF, Nguyen, TM, Li, MA, et al. Expectant management of severe preterm preeclampsia: is intrauterine growth restriction an indication for immediate delivery?. Am J Obstet Gynecol 2000; 183:853.
    12. Buchbinder, A, Sibai, BM, Caritis, S, et al. Adverse perinatal outcomes are significantly higher in severe gestational hypertension than in mild preeclampsia. Am J Obstet Gynecol 2002; 186:66.
    13. Hauth, JC, Ewell, MG, Levine, RJ, et al. Pregnancy outcomes in healthy nulliparas who developed hypertension. Calcium for Preeclampsia Prevention Study Group. Obstet Gynecol 2000; 95:24.
    14. Barton, JR, O'Brien, JM, Bergauer, NK, et al. Mild gestational hypertension remote from term: Progression and outcome. Am J Obstet Gynecol 2001; 184:979.
    15. James DK, Steer PJ, Weiner CP, Gonik B. High Risk Pregnancy- Management Options. Saunders 2005- third edition.
    16. Hall, DR, Odendaal, HJ, Steyn, DW, Grove, D. Expectant management of early onset, severe pre-eclampsia: maternal outcome. BJOG 2000; 107:1252.
    17. Haddad, B, Deis, S, Goffinet, F, et al. Maternal and perinatal outcomes during expectant management of 239 severe preeclamptic women between 24 and 33 weeks' gestation. Am J Obstet Gynecol 2004; 190:1590.

    Tratamentul antihipertensiv în preeclampsie
    1. CunninghamFG, Gant NF, Leveno KL, et al: Hypertensive disorders in pregnancy. In Williams Obstetrics, 21st ed. New York, McGraw-Hill, 2001, pp 567-618
    2. Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S22
    3. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy340.
    4. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No. 202. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1–e25. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S22.
    5. Haddad, B, Deis, S, Goffinet, F, et al. Maternal and perinatal outcomes during expectant management of 239 severe preeclamptic women between 24 and 33 weeks' gestation. Am J Obstet Gynecol 2004; 190:1590.
    6. Mark A. Brown, Laura A. Magee, Louise C. Kenny, S. Ananth Karumanchi, Fergus P McCarthy, Shigeru Saito, David R. Hall, Charlotte E. Warren, Gloria Adoyi, Salisu Ishaku. The hypertensive disorders of pregnancy: ISSHP classification, diagnosis &management recommendations for international practice. Brown, M., Pregnancy Hypertension (2018), https://doi.org/10.1016/j.preghy.2018.05.004.Working group report on high blood pressure in pregnancy. National Instititutes of Health, Washington, DC 2000. 390-396.
    7. Lewington, S, Clarke, R, Qizilbash, N, et al. Age-specific relevance of usual blood pressure to vascular mortality: a meta-analysis of individual data for one million adults in 61 prospective studies. Lancet 2002; 360:1903.
    8. Sibai, BM. Diagnosis and management of gestational hypertension and preeclampsia. Obstet Gynecol 2003; 102:181.
    9. Martin, JN Jr, Thigpen, BD, Moore, RC, et al. Stroke and severe preeclampsia and eclampsia: a paradigm shift focusing on systolic blood pressure. Obstet Gynecol 2005; 105:246.
    10. von Dadelszen, P, Magee, LA. Fall in mean arterial pressure and fetal growth restriction in pregnancy hypertension: an updated metaregression analysis. J Obstet Gynaecol Can 2002; 24:941.
    11. Lydakis, C, Lip, GY, Beevers, M, Beevers, DG. Atenolol and fetal growth in pregnancies complicated by hypertension. Am J Hypertens 1999; 12:541.
    12. Sibai, BM. Chronic hypertension in pregnancy. Obstet Gynecol 2002; 100:369.
    13. Magee LA, Elran E, Bull SB, et al: Risks and benefits of betareceptor blockers for pregnancy hypertension: Overview of the randomized trials. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 2000;88:15-26.
    14. Podymow, T, August, P, Umans, JG. Antihypertensive therapy in pregnancy. Semin Nephrol 2004; 24:616.
    15. Smith, P, Anthony, J, Johanson, R. Nifedipine in pregnancy. BJOG 2000; 107:299.
    16. Cooper, WO, Hernandez-Diaz, S, Arbogast, PG, et al. Major congenital malformations after first-trimester exposure to ACE inhibitors. N Engl J Med 2006; 354:2443.

    Tratamentul antihipertensiv al formei acute de HTA
    1. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy340.
    2. Magee, LA, Cham, C, Waterman, EJ, et al. Hydralazine for treatment of severe hypertension in pregnancy: meta-analysis. BMJ 2003; 327:955.
    3. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No. 202. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1–e25. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S22.
    4. Mark A. Brown, Laura A. Magee, Louise C. Kenny, S. Ananth Karumanchi, Fergus P McCarthy, Shigeru Saito, David R. Hall, Charlotte E. Warren, Gloria Adoyi, Salisu Ishaku. The hypertensive disorders of pregnancy: ISSHP classification, diagnosis &management recommendations for international practice. Brown, M., Pregnancy Hypertension (2018), https://doi.org/10.1016/j.preghy.2018.05.004.
    5. Kjell Haram, Einar Svendsen, Ulrich Abildgaard. The HELLP syndrome: Clinical issues and management. A Review. BMC Pregnancy and Childbirth 2009, 9:8 doi:10.1186/1471-2393-9-8.
    6. James N. Martin Jr, Justin M. Brewer, Kedra Wallace, Imran Sunesara, Ashley Canizaro, Pamela G. Blake, Babbette LaMarca, Michelle Y. Owens. Hellp syndrome and composite major maternal morbidity: importance of Mississippi classification system. J Matern Fetal Neonatal Med, 2013; 26(12): 1201–1206.
    7. Magee LA, Elran E, Bull SB, et al: Risks and benefits of betareceptor blockers for pregnancy hypertension: Overview of the randomized trials. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 2000;88:15-26

    Conduita în criza eclamptică
    1. Sibai, BM. Diagnosis, prevention, and management of eclampsia. Obstet Gynecol 2005; 105:402.
    2. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy340.
    3. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No. 202. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1–e25. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S22.
    4. Mark A. Brown, Laura A. Magee, Louise C. Kenny, S. Ananth Karumanchi, Fergus P McCarthy, Shigeru Saito, David R. Hall, Charlotte E. Warren, Gloria Adoyi, Salisu Ishaku. The hypertensive disorders of pregnancy: ISSHP classification, diagnosis &management recommendations for international practice. Brown, M., Pregnancy Hypertension (2018), https://doi.org/10.1016/j.preghy.2018.05.004.
    5. Kjell Haram, Einar Svendsen, Ulrich Abildgaard. The HELLP syndrome: Clinical issues and management. A Review. BMC Pregnancy and Childbirth 2009, 9:8 doi:10.1186/1471-2393-9-8.
    6. James N. Martin Jr, Justin M. Brewer, Kedra Wallace, Imran Sunesara, Ashley Canizaro, Pamela G. Blake, Babbette LaMarca, Michelle Y. Owens. Hellp syndrome and composite major maternal morbidity: importance of Mississippi classification system. J Matern Fetal Neonatal Med, 2013; 26(12): 1201–1206.

    Terapia anticonvulsivantă
    1. Hall, DR, Odendaal, HJ, Steyn, DW, Grove, D. Expectant management of early onset, severe pre-eclampsia: maternal outcome. BJOG 2000; 107:1252.
    2. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No. 202. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1–e25. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S22.
    3. Duley, L, Gulmezoglu, AM. Magnesium sulphate versus lytic cocktail for eclampsia. Cochrane Database Syst Rev 2001; :CD002960.
    4. Tuffnell, DJ, Jankowicz, D, Lindow, SW, et al. Outcomes of severe pre-eclampsia/eclampsia in Yorkshire 1999/2003. BJOG 2005; 112:875.
    5. Sibai, BM. Diagnosis, prevention, and management of eclampsia. Obstet Gynecol 2005; 105:402
    6. Sibai, BM. Magnesium sulfate prophylaxis in preeclampsia: Lessons learned from recent trials. Am J Obstet Gynecol 2004; 190:1520.
    7. Hall, DR, Odendaal, HJ, Smith, M. Is the prophylactic administration of magnesium sulphate in women with pre-eclampsia indicated prior to labour?. BJOG 2000; 107:903.
    8. Isler, CM, Barrilleaux, PS, Rinehart, BK, et al. Repeat postpartum magnesium sulfate administration for seizure prophylaxis: is there a patient profile predictive of need for additional therapy?. J Matern Fetal Neonatal Med 2002; 11:75.
    9. Isler, CM, Barrilleaux, PS, Rinehart, BK, et al. Postpartum seizure prophylaxis: using maternal clinical parameters to guide therapy. Obstet Gynecol 2003; 101:66.
    10. Fontenot, MT, Lewis, DF, Frederick, JB, et al. A prospective randomized trial of magnesium sulfate in severe preeclampsia: Use of diuresis as a clinical parameter to determine the duration of postpartum therapy. Am J Obstet Gynecol 2005; 192:1788.
    11. Sibai, BM. Magnesium sulfate prophylaxis in preeclampsia: Lessons learned from recent trials. Am J Obstet Gynecol 2004; 190:1520

    Protocol de administrare a sulfatului de magneziu
    1. Witlin, AG, Sibai, BM. Magnesium sulfate therapy in preeclampsia and eclampsia. Obstet Gynecol 1998; 92:883.
    2. The eclampsia Trial Collaborative Group: Which anticonvulsant for women with eclampsia? Evidence from the Collaborative Eclampsia trial. LAncet 1995;345:1455-1463
    3. Coetzee EJ, Dommisse J, Anthony J: A randomized controlled trial of intravenous magnesium sulphate versus placebo in management of women with severe preeclampsia. BJOG 1998;105:300-303
    4. Witlin AG, Sibai BM: MAgnesium sulfate therapy in preeclampsia and eclampsia. Obstet Gynecol 1998;92:883-889
    5. Lucas MJ, Leveno KJ, Cunningham FG: A comparison of magnesium sulfate with phenytoin for the prevention of eclampsia. N Engl J Med 1995;333:201-205
    6. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No. 202. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1–e25. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S22.
    7. Mark A. Brown, Laura A. Magee, Louise C. Kenny, S. Ananth Karumanchi, Fergus P McCarthy, Shigeru Saito, David R. Hall, Charlotte E. Warren, Gloria Adoyi, Salisu Ishaku. The hypertensive disorders of pregnancy: ISSHP classification, diagnosis &management recommendations for international practice. Brown, M., Pregnancy Hypertension (2018), https://doi.org/10.1016/j.preghy.2018.05.004.
    8. Koontz, SL, Friedman, SA, Schwartz, ML. Symptomatic hypocalcemia after tocolytic therapy with magnesium sulfate and nifedipine. Am J Obstet Gynecol 2004; 190:1773.
    9. Ganzevoort, JW, Hoogerwaard, EM, van der, Post JA. [Hypocalcemic delirium due to magnesium sulphate therapy in a pregnant woman with pre-eclampsia]. Ned Tijdschr Geneeskd 2002; 146:1453.
    10. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy340.

    Naşterea în sarcinile complicate cu preeclampsie
    1. Coppage, KH, Polzin, WJ. Severe preeclampsia and delivery outcomes: Is immediate cesarean delivery beneficial?. Am J Obstet Gynecol 2002; 186:921.
    2. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy340.
    3. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No. 202. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1–e25. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S22.
    4. Mark A. Brown, Laura A. Magee, Louise C. Kenny, S. Ananth Karumanchi, Fergus P McCarthy, Shigeru Saito, David R. Hall, Charlotte E. Warren, Gloria Adoyi, Salisu Ishaku. The hypertensive disorders of pregnancy: ISSHP classification, diagnosis &management recommendations for international practice. Brown, M., Pregnancy Hypertension (2018), https://doi.org/10.1016/j.preghy.2018.05.004.
    5. Kjell Haram, Einar Svendsen, Ulrich Abildgaard. The HELLP syndrome: Clinical issues and management. A Review. BMC Pregnancy and Childbirth 2009, 9:8 doi:10.1186/1471-2393-9-8.
    6. Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S22.
    7. Cunningham FG, Grant NF,Leveno KJ,et al (eds): Hypertensive disorders in pregnancy. In |Williams Obstetrics, 21st ed. New York, McGraw-Hill, 2001, pp 567-618.
    8. Stephanie Roberge, Kypros Nicolaides, Suzanne Demers, Jon Hyett, Nils Chaillet, Emmanuel Bujold. The role of aspirin dose on the prevention of preeclampsia and fetal growth restriction: systematic review and meta-analysis. American Journal of Obstetrics & Gynecology, FEBRUARY 2017, page 110.
    9. Karlijn Corien Vollebregt, Kees Boer, Joris A. M. Van Der Post, Hans Wolf. Association of three different techniques to measure blood pressure in the first trimester with the development of hypertensive disorders of pregnancy. Acta Obstetricia et Gynecologica Scandinavica 2013 Nordic Federation of Societies of Obstetrics and Gynecology 92 (2013) 53–60.
    10. A. Atallah, E. Lecarpentier, F. Goffinet, M. Doret-Dion, P. Gaucherand, V. Tsatsaris. Aspirin for Prevention of Preeclampsia. Drugs (2017) 77:1819–1831. DOI 10.1007/s40265-017-0823-0.
    11. Mayan, H, Hourvitz, A, Schiff, E, Farfel, Z. Symptomatic hypocalcaemia in hypermagnesaemia-induced hypoparathyroidism, during magnesium tocolytic therapy--possible involvement of the calcium-sensing receptor. Nephrol Dial Transplant 1999; 14:1764.
    12. Jenkins, SM, Head, BB, Hauth, JC. Severe preeclampsia at less than 25 weeks of gestation: Maternal and neonatal outcomes. Am J Obstet Gynecol 2002; 186:790.
    13. Martin, JN Jr, Thigpen, BD, Moore, RC, et al. Stroke and severe preeclampsia and eclampsia: a paradigm shift focusing on systolic blood pressure. Obstet Gynecol 2005; 105:246.
    14. Chang, EY, Menard, MK, Vermillion, ST, et al. The association between hyaline membrane disease and preeclampsia. Am J Obstet Gynecol 2004; 191:1414.
    15. WHO Department of Reproductive Health and Research – Managing Complications in Pregnancy and Childbirth 2005 S34-S50

    Urmărire şi monitorizare
    1. European Society of Cardiology, ESC Clinical Practice Guidelines. Cardiovascular Diseases during Pregnancy (Management of). European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy340.
    2. American College of Obstetrics and Gynecologists, ACOG Practice Bulletin No. 202. Gestational Hypertension and Preeclampsia. Obstetrics & Gynecology: January 2019 - Volume 133 - Issue 1 - p e1–e25. doi: 10.1097/AOG.0000000000003018.Report of th eNational Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2000;183:S1-S22.
    3. Mark A. Brown, Laura A. Magee, Louise C. Kenny, S. Ananth Karumanchi, Fergus P McCarthy, Shigeru Saito, David R. Hall, Charlotte E. Warren, Gloria Adoyi, Salisu Ishaku. The hypertensive disorders of pregnancy: ISSHP classification, diagnosis &management recommendations for international practice. Brown, M., Pregnancy Hypertension (2018), https://doi.org/10.1016/j.preghy.2018.05.004.
    4. Kjell Haram, Einar Svendsen, Ulrich Abildgaard. The HELLP syndrome: Clinical issues and management. A Review. BMC Pregnancy and Childbirth 2009, 9:8 doi:10.1186/1471-2393-9-8.
    5. Stephanie Roberge, Kypros Nicolaides, Suzanne Demers, Jon Hyett, Nils Chaillet, Emmanuel Bujold. The role of aspirin dose on the prevention of preeclampsia and fetal growth restriction: systematic review and meta-analysis. American Journal of Obstetrics & Gynecology, FEBRUARY 2017, page 110.Bricker L, Neilson JP: Routine ultrasound in late pregnancy (after 24 weeks): Cochrane Review. In The Cochrane Library, Issue
    3. Oxford, UK, Update Software, 2003.
    6. Hall, DR, Odendaal, HJ, Steyn, DW, Grove, D. Expectant management of early onset, severe pre-eclampsia: maternal outcome. BJOG 2000; 107:1252.
    7. Haddad, B, Deis, S, Goffinet, F, et al. Maternal and perinatal outcomes during expectant management of 239 severe preeclamptic women between 24 and 33 weeks' gestation. Am J Obstet Gynecol 2004; 190:1590.
    8. Bricker L, Neilson JP: Routine Doppler ultrasound in pregnancy: Cochrane Review. In: The Cochrane Library, Issue 3. Oxford, UK, Update Software, 2003.

    12. ANEXE
    Anexa 1. Lista participanţilor la Reuniunea de Consens de la Bucureşti, 29 – 30 Martie 2019
    Anexa 2. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor
    Anexa 3. Medicamentele menţionate în ghid şi utilizate în tratamentul hipertensiunii induse de sarcină

    ANEXA 1

    Lista participanţilor la Reuniunea de Consens de la Bucureşti, 29 – 30 Martie 2019
    Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, Bucureşti
    Prof. Dr. Daniel Mureşan, Cluj-Napoca
    Prof. Dr. Nicolae Suciu, Bucureşti
    Prof. Dr. Gabriel Bănceanu, Bucureşti
    Prof. Dr. Elvira Bratilă, Bucureşti
    Prof. Dr. Ştefan Buţureanu, Iaşi
    Prof. Dr. Crîngu Ionescu, Bucureşti
    Prof. Dr. Claudiu Mărginean, Târgu Mureş
    Prof. Dr. Claudia Mehedinţu, Bucureşti
    Prof. Dr. Dan Mihu, Cluj-Napoca
    Prof. Dr. Marius Moga, Braşov
    Prof. Dr. Mircea Onofriescu, Iaşi
    Prof. Dr. Gheorghe Peltecu, Bucureşti
    Prof. Dr. Lucian Puşcaşiu, Târgu-Mureş
    Prof. Dr. Liana Pleş, Bucureşti
    Prof. Dr. Manuela Russu, Bucureşti
    Prof. Dr. Demetra Socolov, Iaşi
    Prof. Dr. Răzvan Socolov, Iaşi
    Prof. Dr. Florin Stamatian, Cluj-Napoca
    Prof. Dr. Anca Stănescu, Bucureşti
    Prof. Dr. Vlad Tica, Constanţa
    Conf. Dr. Costin Berceanu, Craiova
    Conf. Dr. Elena Bernad, Timişoara
    Conf. Dr. Iuliana Ceauşu, Bucureşti
    Conf. Dr. Radu Chicea, Sibiu
    Conf. Dr. Alexandru Filipescu, Bucureşti
    Conf. Dr. Gheorghe Furău, Arad
    Conf. Dr. Dominic Iliescu, Craiova
    Conf. Dr. Laurentiu Pirtea, Timişoara
    Conf. Dr. Ştefania Tudorache, Craiova
    ŞL Dr. Şerban Nastasia, Bucureşti
    Dr. Marius Calomfirescu, Bucureşti
    Asist. Univ. Dr. Mihaela Boţ, Bucureşti
    Dr. Alina Marin, Bucureşti

    ANEXA 2

    Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor
    Tabel 1. Clasificarea tăriei aplicate gradelor de recomandare


┌───────────┬──────────────────────────┐
│           │Standardele sunt norme    │
│           │care trebuie aplicate     │
│           │rigid şi trebuie urmate în│
│Standard   │cvasitotalitatea          │
│           │cazurilor, excepţiile     │
│           │fiind rare şi greu de     │
│           │justificat.               │
├───────────┼──────────────────────────┤
│           │Recomandările prezintă un │
│           │grad scăzut de            │
│           │flexibilitate, nu au forţa│
│Recomandare│standardelor, iar atunci  │
│           │când nu sunt aplicate,    │
│           │acest lucru trebuie       │
│           │justificat raţional, logic│
│           │şi documentat.            │
├───────────┼──────────────────────────┤
│           │Opţiunile sunt neutre din │
│           │punct de vedere a alegerii│
│           │unei conduite, indicând   │
│           │faptul că mai multe tipuri│
│           │de intervenţii sunt       │
│Opţiune    │posibile şi că diferiţi   │
│           │medici pot lua decizii    │
│           │diferite. Ele pot         │
│           │contribui la procesul de  │
│           │instruire şi nu necesită  │
│           │justificare.              │
└───────────┴──────────────────────────┘

Tabel 2. Clasificarea puterii ştiinţifice gradelor de recomandare


┌────┬─────────────────────────────────┐
│    │Necesită cel puţin un studiu     │
│    │randomizat şi controlat ca parte │
│Grad│a unei liste de studii de        │
│A   │calitate publicate pe tema       │
│    │acestei recomandări (nivele de   │
│    │dovezi la sau Ib).               │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Necesită existenţa unor studii   │
│Grad│clinice bine controlate, dar nu  │
│B   │randomizate, publicate pe tema   │
│    │acestei recomandări (nivele de   │
│    │dovezi lla, llb sau III).        │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Necesită dovezi obţinute din     │
│    │rapoarte sau opinii ale unor     │
│    │comitete de experţi sau din      │
│Grad│experienţa clinică a unor experţi│
│C   │recunoscuţi ca autoritate în     │
│    │domeniu (nivele de dovezi IV).   │
│    │Indică lipsa unor studii clinice │
│    │de bună calitate aplicabile      │
│    │direct acestei recomandări.      │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Recomandări de bună practică     │
│Grad│bazate pe experienţa clinică a   │
│E   │grupului tehnic de elaborare a   │
│    │acestui ghid.                    │
└────┴─────────────────────────────────┘

Tabel 3. Clasificarea nivelelor de dovezi


┌─────┬────────────────────────────────┐
│Nivel│Dovezi obţinute din meta-analiza│
│la   │unor studii randomizate şi      │
│     │controlate.                     │
├─────┼────────────────────────────────┤
│Nivel│Dovezi obţinute din cel puţin un│
│Ib   │studiu randomizat şi controlat, │
│     │bine conceput.                  │
├─────┼────────────────────────────────┤
│Nivel│Dovezi obţinute din cel puţin un│
│lIa  │studiu clinic controlat, fără   │
│     │randomizare, bine conceput.     │
├─────┼────────────────────────────────┤
│     │Dovezi obţinute din cel puţin un│
│Nivel│studiu quasi-experimental bine  │
│llb  │conceput, preferabil de la mai  │
│     │multe centre sau echipe de      │
│     │cercetare.                      │
├─────┼────────────────────────────────┤
│Nivel│Dovezi obţinute de la studii    │
│III  │descriptive, bine concepute.    │
├─────┼────────────────────────────────┤
│     │Dovezi obţinute de la comitete  │
│Nivel│de experţi sau experienţă       │
│IV   │clinică a unor experţi          │
│     │recunoscuţi ca autoritate în    │
│     │domeniu.                        │
└─────┴────────────────────────────────┘

ANEXA 3

Medicamentele menţionate în text şi utilizate în cazul inducerii travaliului


┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele         │SULFATUL DE MAGNEZIU  │
│medicamentului │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Criza eclamptică      │
│               │Preeclampsie severă   │
│Indicaţii      │Edem cerebral         │
│               │Tulburări de irigaţie │
│               │cerebrală             │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Se administrează 4-6 g│
│               │i.v. (4,8-9,6 mg/dL / │
│               │4-8 mEq/L) lent doză  │
│               │de încărcare în 20-30 │
│               │minute, urmată de doză│
│               │de întreţinere de 1-2 │
│               │g/oră.                │
│               │Protocol Pritchard:   │
│               │- Doza iniţială de    │
│               │încărcare: 4g (20 ml  │
│               │soluţie 20%) iv lent, │
│               │în timp de 4 minute,  │
│               │urmată de: câte 5g (10│
│               │ml soluţie 50%)       │
│               │injectabil            │
│               │intramuscular profund,│
│               │în fiecare fesă.      │
│               │- În cazul în care    │
│               │convulsiile persistă, │
│               │după 15 min. de la    │
│               │administrarea dozei de│
│               │încărcare, se         │
│               │administrează din nou │
│               │o doză de 2g în decurs│
│               │de 2 min.             │
│               │- Doza de întreţinere:│
│               │5g (10 ml soluţie 50%)│
│               │i.m. la interval de 4 │
│               │ore, alternativ.      │
│               │Protocol Sibai:       │
│               │- Doza de încărcare:  │
│               │6g i.v. (60 ml soluţie│
│Doza pentru    │20%) în decurs de 20  │
│adulţi         │minute.               │
│               │- Doza de întreţinere:│
│               │2-3 g/oră i.v.        │
│               │- În cazul reapariţiei│
│               │convulsiilor se       │
│               │administrează 2 - 4 g │
│               │bolus i.v. în decurs  │
│               │de 5 min              │
│               │Timp de 24 ore de la  │
│               │ultima criză          │
│               │convulsivă:           │
│               │- P.e.v. cu Sulfat de │
│               │Magneziu 20% în ritmul│
│               │1 - 2 g/oră, timp de  │
│               │24 ore de la ultima   │
│               │criză convulsivă      │
│               │SAU                   │
│               │- câte 5g injectabil  │
│               │intramuscular profund,│
│               │în fiecare fesă urmată│
│               │de o doză de          │
│               │întreţinere de 5g     │
│               │intramuscular, la 4   │
│               │ore.                  │
│               │Recurenţe ale         │
│               │convulsiilor în timp  │
│               │ce pacienta se află   │
│               │sub tratament cu      │
│               │Sulfat de Magneziu: se│
│               │recomandă             │
│               │administrarea unui nou│
│               │bolus de Sulfat de    │
│               │Magneziu 20%, 2 g/15 -│
│               │20 minute i.v.        │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Reacţii alergice      │
│               │anterioare Boala      │
│Contraindicaţii│Addison               │
│               │Hepatită              │
│               │Miastenia gravis      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Administrat împreună  │
│               │cu Nifedipin          │
│               │accentuează blocada   │
│               │neuromusculară        │
│Interacţiuni   │Potenţează efectele   │
│               │hipnoticelor şi       │
│               │sedativelor           │
│               │Accentuează efectul   │
│               │toxic al Ritodrinului │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Categoria A           │
│Sarcină        │Traversează cu        │
│               │uşurinţă bariera      │
│               │fetoplacentară        │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Prudenţă în cazul     │
│               │disfuncţiilor renale  │
│               │Condiţii de           │
│               │administrare:reflex   │
│               │patelar prezent,      │
│               │respiraţii > 12/min,  │
│               │diureză > 100 ml/4 ore│
│               │Reacţii adverse:      │
│               │transpiraţie,roşeaţă, │
│               │căldură, scăderea TA, │
│               │greţuri, vărsături,   │
│               │cefalee, tulburări    │
│               │vizuale, palpitaţii,  │
│               │slăbiciune musculară, │
│Atenţie!       │creşterea ratei de    │
│               │operaţii cezariene cu │
│               │5%                    │
│               │Toxicitatea Mg:       │
│               │- reflexele tendinoase│
│               │profunde dispar la o  │
│               │concentraţie serică a │
│               │Mg de 9mg/dL (7 mEq/  │
│               │L),                   │
│               │- depresia            │
│               │respiratorie apare la │
│               │valori serice de 12 mg│
│               │/dL(10 mEq/L), iar    │
│               │- stopul cardiac la   │
│               │valori de 30 mg/dL (25│
│               │mEq/L)                │
└───────────────┴──────────────────────┘


┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele         │DIAZEPAM              │
│medicamentului │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Tratamentul crizei    │
│               │eclamptice cu condiţia│
│Indicaţii      │existenţei unui acces │
│               │rapid la intubaţia    │
│               │orotraheală           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- 5 mg i.v. în 60 de  │
│               │secunde               │
│Doza pentru    │SAU                   │
│adulţi         │- 0,1 – 3 mg/Kgc în 60│
│               │sec. (Doza maximă: 30 │
│               │mg)                   │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Hipersensibilitate    │
│Contraindicaţii│dovedită              │
│               │Glaucom cu unghi      │
│               │închis                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Potenţează efectul    │
│               │benzodiazepinelor, al │
│Interacţiuni   │fenotiazinelor, al    │
│               │barbituricelor şi al  │
│               │alcoolului            │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Sarcină        │Categoria D           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Poate determina stop  │
│               │cardiorespirator      │
│               │matern şi fatal atunci│
│Atenţie!       │când este administrat │
│               │rapid, depresie       │
│               │respiratorie la       │
│               │nou-născut, hipotonie │
└───────────────┴──────────────────────┘


┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele         │FENITOIN              │
│medicamentului │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Criza convulsivă      │
│               │eclamptică, cu        │
│Indicaţii      │condiţia monitorizării│
│               │cardiace (determină   │
│               │bradicardie şi        │
│               │hipotensiune)         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- Doză de încărcare de│
│               │10 mg/kg (ritm maxim: │
│               │50mg/min), urmată de o│
│Doza pentru    │doză de întreţinere de│
│adulţi         │5 mg/kg, la 2 ore de  │
│               │la administrarea dozei│
│               │de încărcare          │
│               │SAU                   │
│               │- 20mg/kgc iv         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Hipersensibilitate    │
│               │cunoscută             │
│Contraindicaţii│Bloc sinoatrial       │
│               │Bloc atrioventricular │
│               │gradul III            │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Poate diminua efectele│
│               │contraceptivelor      │
│Interacţiuni   │orale,                │
│               │corticosteroizilor,   │
│               │doxiciclinei,         │
│               │estrogenilor          │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Sarcină        │Categoria D           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Doza trebuie ajustata │
│               │în cazul disfuncţiilor│
│Atenţie!       │hepatice              │
│               │Stop cardiac la       │
│               │administrarea rapidă  │
└───────────────┴──────────────────────┘


┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele         │LABETALOL             │
│medicamentului │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Alfa şi betablocant   │
│               │neselectiv, folosit in│
│               │tratamentul crizei    │
│Indicaţii      │eclamptice            │
│               │Nu determină          │
│               │hipoperfuzie uterină. │
│               │Nu se asociază cu     │
│               │RCIU.                 │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │IV:                   │
│               │- Se administrează 20 │
│               │mg doza iniţială      │
│               │bolus, apoi doza se   │
│               │creşte progresiv până │
│               │la un maximum total de│
│               │300 mg (ex.: 20 mg -  │
│               │40 mg - 80 mg - 80 mg │
│               │- 80 mg)              │
│               │SAU                   │
│               │- 20mg iv bolus, apoi │
│               │doze de 20 - 80 mg la │
│               │interval de 10 minute,│
│               │până la obţinerea     │
│Doza pentru    │efectului dorit sau   │
│adulţi         │până la o doză totală │
│               │de 220 - 300 mg       │
│               │- Poate fi administrat│
│               │şi în perfuzie        │
│               │continuă (1 mg/kgc/   │
│               │oră) SAU 1 - 2 mg/min.│
│               │- Efectul hipotensor  │
│               │apare în 5 min. este  │
│               │maxim în 10-20 de min.│
│               │şi durează între 45   │
│               │min. - 6 ore          │
│               │Oral: 100mg de 2ori/  │
│               │zi. Doza maximă 2.400 │
│               │mg/zi (800 mg p.o. de │
│               │3 x/zi)               │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Hipersensibilitate    │
│               │documentată           │
│               │Şoc cardiogen, edem   │
│Contraindicaţii│pulmonar, bradicardie,│
│               │bloc atrioventricular,│
│               │insuficienţă cardiacă │
│               │decompensată, astm    │
│               │bronşic               │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Scade efectul         │
│               │diureticelor şi creşte│
│               │toxicitatea           │
│               │Methotrexatumului,    │
│Interacţiuni   │Lithiumului,          │
│               │salicilaţi            │
│               │Diminuă tahicardia    │
│               │produsă de            │
│               │administrarea         │
│               │Nifedipinum-ului      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Sarcină        │Categoria C           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Doza trebuie ajustată │
│Atenţie!       │în cazul insuficienţei│
│               │hepatice              │
└───────────────┴──────────────────────┘


┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele         │NIFEDIPIN             │
│medicamentului │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Blocant al canalelor  │
│               │de calciu,            │
│               │vasodilatator         │
│Indicaţii      │arteriolar puternic,  │
│               │indicat în tratamentul│
│               │hipertensiunii induse │
│               │de sarcină            │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Comprimate de 10 mg - │
│               │30 mg - 90 mg p.o./zi │
│               │cu posibilitatea      │
│               │creşterii dozei la    │
│               │intervale de 7-14 zile│
│               │până la doza maximă   │
│               │120mg/zi              │
│Doza pentru    │În urgenţă: 10-20 mg  │
│adulţi         │per os; se repetă     │
│               │administrarea la      │
│               │interval de 20 min, la│
│               │nevoie. Se continuă cu│
│               │doză de 10-20 mg la   │
│               │2-6 h; doza maximă    │
│               │cumulată este de 180  │
│               │mg                    │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Hipersensibilitate    │
│Contraindicaţii│documentată la        │
│               │Nifedipinum           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Interacţiuni   │Betablocante, opioide,│
│               │blocanţi H_2          │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Sarcină        │Categoria C           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Poate determina       │
│               │hipotensiune severă,  │
│               │poate favoriza        │
│Atenţie!       │apariţia edemelor     │
│               │membrelor inferioare  │
│               │De evitat în sarcinile│
│               │cu RCIU severă        │
└───────────────┴──────────────────────┘


┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele         │METILDOPA             │
│medicamentului │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Antihipertensiv de tip│
│               │central, considerat de│
│Indicaţii      │primă linie în        │
│               │tratamentul           │
│               │hipertensiunii induse │
│               │de sarcină            │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Doza pentru    │Oral 250 mg de 2 sau 3│
│adulţi         │ori/zi, doza maximă 3 │
│               │g/zi                  │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Hipersensibilitate    │
│Contraindicaţii│documentată           │
│               │Hepatită acută        │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Barbiturice, fier,    │
│Interacţiuni   │IMAO, simpatomimetice,│
│               │fenotiazine,          │
│               │betablocante          │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Sarcină        │Categoria B           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Poate induce          │
│               │somnolenţă            │
│Atenţie!       │Se recomandă prudenţă │
│               │la pacientele cu      │
│               │disfuncţie renală     │
└───────────────┴──────────────────────┘


┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele         │NITROPRUSIATUL DE     │
│medicamentului │SODIU                 │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Reduce rezistenţa     │
│               │periferică prin       │
│               │acţiune directă asupra│
│               │muscularei arteriolare│
│               │şi venoase            │
│Indicaţii      │Antihipertensiv cu    │
│               │acţiune rapidă şi de  │
│               │scurtă durată         │
│               │Rezervat cazurilor    │
│               │refractare la         │
│               │tratament             │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Doză: 0,25 mcg/kg/min │
│               │pev continuă SAU      │
│Doza           │0,25-0,5 mcg/Kg/min., │
│               │timp de maxim 4 ore   │
│               │Doză maximă: 5 mcg/kg/│
│               │min.                  │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Hipersensibilitate la │
│Contraindicaţii│Nitroprusiat          │
│               │Fibrilaţie atrială,   │
│               │flutter atrial        │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Precauţie în cazul    │
│               │asocierii cu blocante │
│Interacţiuni   │neuromusculare        │
│               │(accentuează efectul) │
│               │Poate determina colita│
│               │pseudomembranoasă     │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Sarcina        │Categoria C           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Administrat > 4 ore   │
│               │există riscul         │
│               │intoxicaţiei fetale cu│
│Atenţie!       │cianuri               │
│               │Se recomandă doze mai │
│               │mici la pacientele cu │
│               │disfuncţie hepatică,  │
│               │renală, hipotiroidism.│
└───────────────┴──────────────────────┘


┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele         │VERAPAMIL             │
│medicamentului │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Oral: 40-80 mg p.o.   │
│               │sau de 3 ori/zi       │
│Doza pentru    │I.V. 5-10 mg. urmată  │
│adulţi         │de o nouă doză de 5-10│
│               │mg după 15-30 de min. │
│               │dacă tensiunea nu     │
│               │scade suficient.      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Hipersensibitate      │
│               │dovedită              │
│               │Bloc atrioventricular │
│Contraindicaţii│grad III, SSS (sick   │
│               │sinus sindrom),       │
│               │hipotensiune (TAS sub │
│               │90 mm Hg).            │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Carbamazepina,        │
│               │Digoxina,             │
│Interacţiuni   │Ciclosporina,         │
│               │Amiodarona,           │
│               │Betablocante,         │
│               │Cimetidina, Teofilina │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Sarcină        │Categoria B           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Poate determina       │
│               │creşterea tranzitorie │
│               │a transaminazelor, a  │
│Atenţie!       │fosfatazei alcaline   │
│               │sau a bilirubinei     │
│               │Doze scăzute la       │
│               │pacientele cu         │
│               │insuficienţă hepatică.│
└───────────────┴──────────────────────┘


┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele         │DILTIAZEM             │
│medicamentului │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Doza pentru    │60 mg p.o. de 3 ori/zi│
│adulţi         │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Hipersensibilitate la │
│               │oricare dintre        │
│               │componenţii produsului│
│Contraindicaţii│Blocul                │
│               │atrioventricular grad │
│               │II sau III            │
│               │Boala nodului sinusal │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Interacţiuni   │Carbamazepina,        │
│               │Digoxina, Cimetidina  │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Sarcină        │Categoria C           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Insuficienţă hepatică;│
│               │insuficienţă renală   │
│Atenţie!       │Prudenţă la şoferi şi │
│               │persoane cu activităţi│
│               │de precizie           │
└───────────────┴──────────────────────┘


┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele         │URAPIDIL              │
│medicamentului │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │10-15 mg i.v. bolus   │
│Doza pentru    │uramt de perfuzie     │
│adulţi         │continuă cu o rată de │
│               │9 mg/oră              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Hipersensibilitate la │
│               │oricare dintre        │
│Contraindicaţii│componenţii produsului│
│               │Coarctaţie de aortă   │
│               │Şunturi               │
│               │arterio-venoase       │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Cimetidină – creşte   │
│               │nivelul plasmatic al  │
│Interacţiuni   │Urapidil cu 15%       │
│               │cauzând potenţarea    │
│               │efectului acestuia    │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Sarcină        │Categoria C           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Se asociază cu        │
│               │scăderea bruscă a     │
│               │tensiunii arteriale şi│
│               │poate determina       │
│               │suferinţă fetală      │
│Atenţie!       │acută.                │
│               │Insuficienţă hepatică;│
│               │insuficienţă renală   │
│               │Insuficienţă cardiacă │
│               │sau boli care         │
│               │afectează funcţia     │
│               │inotropă              │
└───────────────┴──────────────────────┘


┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele         │AMOBARBITAL           │
│medicamentului │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Doza pentru    │250 mg iv/3-5 min.    │
│adulţi         │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Alergie sau           │
│               │intoleranţă la        │
│               │barbiturice, porfirie │
│Contraindicaţii│hepatică acută,       │
│               │insuficienţă          │
│               │respiratorie, hepatică│
│               │sau renală            │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Prudenţă la asocierea │
│               │cu alte deprimante de │
│               │tip central, băuturi  │
│               │alcoolice             │
│Interacţiuni   │Poate scădea          │
│               │eficacitatea          │
│               │anticoagulantelor     │
│               │cumarinice,           │
│               │estroprogestativelor  │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Sarcină        │Caetgoria D           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Poate determina       │
│Atenţie!       │toleranţă şi          │
│               │dependenţă            │
└───────────────┴──────────────────────┘


┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele         │ACID ACETILSALICILIC  │
│medicamentului │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Inhibă adeziunea şi   │
│               │agregarea             │
│Indicaţii      │trombocitelor; scade  │
│               │riscul de preeclampsie│
│               │cu 80%.               │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Doza pentru    │Oral 75-150 mg/zi,    │
│adulţi         │seara                 │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Hipersensibilitate    │
│               │documentată           │
│Contraindicaţii│Ulcer gastric         │
│               │Afecţiuni hepatice sau│
│               │renale                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Interacţiuni   │Metotrexat            │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Sarcină        │Categoria B           │
└───────────────┴──────────────────────┘

----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ghid Operational, Alte Institutii, GHID din 9 august 2019

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ GHID din 9 august 2019 privind hipertensiunea asociată sarcinii

Comentarii

Atentie, Juristi!

GHID din 9 august 2019 privind hipertensiunea asociată sarcinii