Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 104 din 8 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 10 februarie 2023.
──────────
SECŢIUNEA 1
Lapte
1.1. Lapte este exclusiv produsul de secreţie mamară normală obţinut prin una sau mai multe mulgeri, fără niciun fel de adăugare sau extracţie.
Cu toate acestea, denumirea de lapte poate fi utilizată:
a) pentru laptele tratat fără modificarea compoziţiei sale sau pentru laptele al cărui conţinut în grăsime a fost standardizat;
b) în asociere cu unul sau mai mulţi termeni pentru a desemna tipul, clasa de calitate, originea şi/sau utilizarea prevăzută a laptelui sau pentru a descrie tratarea fizică sau modificările pe care le-a suferit în compoziţie, cu condiţia ca aceste modificări să fie limitate la adăugarea şi/sau la retragerea de constituenţi naturali ai laptelui.
1.2. Lapte aromatizat este laptele cu arome naturale sau sintetice autorizate de legislaţia în vigoare, cu un conţinut variabil de grăsime, cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori şi obţinut prin tehnologii specifice.
1.3. Lapte de consum este laptele obţinut prin aplicarea unui tratament fizic şi termic autorizat şi al cărui conţinut de lipide şi/sau proteine a fost normalizat; normalizarea trebuie să fie efectuată numai prin adaos şi/sau estimare a componentelor laptelui, cu excepţia apei, fără a modifica raportul de 20:80 între proteinele zerului şi cazeinei.
1.3.1. Laptele de consum trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să aibă un punct de îngheţ apropiat de media punctelor de îngheţ pentru laptele crud, înregistrată în zona de origine a colectării laptelui;
b) să aibă densitatea egală sau mai mare de 1.028 grame/ litru de lapte, cu 3,5% (masă/masă) grăsime la temperatura de 20°C sau densitatea echivalentă pentru laptele cu un conţinut de grăsime diferit;
c) transportul laptelui de consum se face cu respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare.
1.4. Lapte crud este laptele produs de secreţia glandei mamare care nu a fost încălzit la o temperatură mai mare de 40°C sau supus unui tratament cu efect echivalent.
1.5. Lapte degresat este laptele al cărui conţinut în grăsimi a fost redus la cel mult 0,50% (m/m).
1.5.1. Sunt permise numai următoarele modificări:
a) modificarea conţinutului în grăsimi naturale prin îndepărtarea sau adăugarea smântânii sau adăugarea laptelui integral, semidegresat sau degresat, în scopul de a asigura conţinutul în grăsimi stabilit pentru laptele de consum;
b) îmbogăţirea laptelui cu proteine lactate, săruri minerale sau vitamine;
c) reducerea conţinutului de lactoză prin schimbarea în glucoză şi galactoză.
1.5.2. Dacă se adăugă proteine, conţinutul proteic al laptelui îmbogăţit trebuie să fie de 3,8% (m/m) sau peste această valoare.
1.6. Lapte delactozat este laptele cu un conţinut redus de lactoză, obţinut prin fermentarea lactică sau hidroliza enzimatică a lactozei.
1.7. Lapte demineralizat este laptele cu concentraţie redusă de săruri minerale, obţinut prin schimb ionic, electrodializă sau procese de membrană, utilizat ca atare sau în produse lactate, pentru reglarea echilibrului ionic al acestora.
1.8. Lapte complet deshidratat (lapte praf) este produsul solid în care conţinutul de apă nu depăşeşte 5% din masa produsului finit, obţinut prin îndepărtarea apei din lapte, din laptele integral sau parţial degresat, din smântână sau dintr-un amestec al acestor produse.
1.8.1. Sortimente de lapte total deshidratat:
a) lapte deshidratat cu conţinut ridicat de grăsimi sau lapte praf cu conţinut mare de grăsimi: lapte deshidratat cu conţinut masic de minimum 42% grăsime;
b) lapte deshidratat integral sau lapte praf integral: lapte deshidratat cu conţinut masic de minimum 26% şi maximum 42% grăsime;
c) lapte deshidratat parţial degresat sau lapte praf parţial degresat: lapte deshidratat cu conţinut masic de minimum 1,5% şi maximum 26% grăsime;
d) lapte deshidratat degresat sau lapte praf degresat: lapte deshidratat cu conţinut masic de maximum 1,5% grăsime.
1.9. Lapte parţial deshidratat (lapte concentrat) este produsul lichid, îndulcit sau neîndulcit, obţinut prin înlăturarea parţială a apei din lapte, din laptele integral sau parţial degresat sau dintr-un amestec al acestor produse, care poate prezenta un adaos de smântână sau de lapte integral deshidratat ori amândouă, cantitatea în procente de lapte integral deshidratat adăugat nedepăşind, în produsul finit, 25% din totalul de substanţă uscată din lapte.
1.9.1. Sortimente de lapte concentrat neîndulcit:
a) lapte concentrat cu conţinut mare de grăsime: lapte parţial deshidratat cu un conţinut masic de minimum 15% grăsime şi de minimum 26,5% substanţă uscată totală din lapte;
b) lapte concentrat: lapte parţial deshidratat cu un conţinut masic de minimum 7,5% grăsime şi de minimum 25% substanţă uscată totală din lapte;
c) lapte concentrat parţial degresat: lapte parţial deshidratat cu un conţinut masic de minimum 1% şi maximum 7,5% grăsime şi de minimum 20% substanţă uscată totală din lapte;
d) lapte concentrat degresat: lapte parţial deshidratat cu un conţinut masic de maximum 1% grăsime şi de minimum 20% substanţă uscată totală din lapte.
1.9.2. Sortimente de lapte concentrat îndulcit:
a) lapte concentrat îndulcit: lapte parţial deshidratat cu un adaos de zaharoză (zahăr semialb, zahăr alb sau extraalb) şi cu un conţinut masic de minimum 8% grăsime şi de minimum 28% substanţă uscată totală din lapte;
b) lapte concentrat îndulcit, parţial degresat: lapte parţial deshidratat cu un adaos de zaharoză (zahăr semialb, zahăr alb sau extraalb) şi cu un conţinut masic de minimum 1% şi maximum 8% grăsime şi de minimum 24% substanţă uscată totală din lapte;
c) lapte concentrat îndulcit, degresat: lapte parţial deshidratat cu un adaos de zaharoză (zahăr semialb, zahăr alb sau extraalb) şi cu un conţinut masic de maximum 1% grăsime şi de minimum 24% substanţă uscată totală din lapte.
1.10. Lapte ecologic este laptele care provine din producţia ecologică, produs conform prevederilor Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului.
1.11. Lapte hiperproteic este laptele cu un conţinut mărit de proteine, obţinut prin tehnologii specifice admise.
1.12. Lapte integral este laptele care nu a fost supus unui tratament termic sau unui tratament autorizat cu efect echivalent într-o unitate de prelucrare a laptelui şi al cărui conţinut în grăsimi este fie cel natural, de cel puţin 3,50%, fie a fost adus la valoarea de cel puţin 3,50%.
1.12.1. Laptele integral îndeplineşte una dintre următoarele condiţii, în privinţa conţinutului în grăsimi:
a) lapte integral standardizat: lapte cu un conţinut în grăsimi de cel puţin 3,50% (m/m). Totuşi, statele membre pot prevedea o categorie suplimentară de lapte integral cu un conţinut în grăsimi de minimum 4,00% (m/m) sau mai mult;
b) lapte integral nestandardizat: lapte cu un conţinut în grăsimi care nu a fost modificat de la stadiul de mulgere, prin adăugarea sau îndepărtarea de grăsimi, prin amestecarea cu lapte al cărui conţinut în grăsimi naturale a fost modificat. Cu toate acestea, conţinutul în grăsimi nu poate fi mai mic de 3,50% (m/m).
1.13. Lapte iodat este laptele obţinut de la animale cărora li s-au administrat furaje îmbogăţite cu iod sau prin adaosul în lapte a unui compus iodat care nu trebuie să îi modifice caracteristicile organoleptice.
1.14. Lapte pasteurizat este laptele obţinut printr-un proces de tratare la temperatură înaltă în timp scurt (cel puţin 71,7°C timp de 15 secunde sau orice altă combinaţie echivalentă) sau printr-un proces de pasteurizare în cadrul căruia se utilizează diferite combinaţii de timp şi temperatură.
1.15. Lapte reconstituit este laptele rezultat prin reconstituirea (amestecarea) laptelui praf exclusiv cu apa, având proprietăţi asemănătoare laptelui crud.
1.16. Lapte semidegresat este laptele tratat termic al cărui conţinut de grăsime a fost redus la cel puţin 1,5% (m/m) şi cel mult 1,8% (m/m).
1.17. Lapte sterilizat este laptele care a fost încălzit şi sterilizat în ambalaje sau recipiente sigilate ermetic, al căror sigiliu trebuie să se menţină intact. În eventualitatea unei prelevări aleatorii de probe, trebuie să fie conservat astfel încât să nu se observe nicio deteriorare după 15 zile de păstrare într-un recipient închis la o temperatură de 30°C sau după 7 zile de păstrare la temperatura de 55°C.
1.18. Lapte ultrapasteurizat (UHT) este laptele obţinut prin aplicarea unui flux continuu de căldură, la o temperatură înaltă de cel puţin 135°C, pe o perioadă scurtă de timp de cel puţin 1 secundă.
1.19. Lapte vitaminizat este laptele îmbogăţit cu vitamine, conform unor tehnologii specifice admise.
SECŢIUNEA a 2-a
Produse lactate
2.1. Produsele lactate reprezintă produsele derivate exclusiv din lapte, la care pot fi adăugate unele substanţe necesare fabricaţiei lor, cu condiţia ca aceste substanţe să nu fie utilizate în vederea înlocuirii, totale sau parţiale, a vreunui component al laptelui.
2.1.1. Produsele lactate proaspete acide sunt o clasă de produse la care laptele normalizat la un procent de grăsime specific fiecărui tip de produs a fost supus unei fermentaţii cu culturi lactice selecţionate specifice pentru fiecare tip/categorie de produs.
2.2. Băuturi pe bază de lapte sunt alte produse lichide care conţin produse lactate în proporţie de cel puţin 50%, inclusiv produsele pe bază de zer.
2.3. Brânzeturi sunt produsele proaspete sau maturate, solide sau semisolide, obţinute prin coagularea laptelui crud, a laptelui degresat, a laptelui parţial degresat, a smântânii, a smântânii din zer sau a zarei, separat sau în combinaţii, prin acţiunea cheagului sau a altor agenţi de coagulare adecvaţi şi prin drenarea parţială a zerului rezultat în urma unei asemenea coagulări. Sunt incluse şi brânzeturile folosite pentru fabricarea brânzei topite, toate categoriile de brânzeturi şi caş produse din toate tipurile de lapte, precum şi Ricotta.
2.3.1. Brânza poate fi produs moale, semitare, tare sau extratare, maturat sau proaspăt, care poate fi acoperit sau neacoperit cu ceară, adaos de plante aromatice şi pentru care raportul proteic din zer/cazeină nu îl depăşeşte pe cel al laptelui, obţinut prin:
a) coagularea integrală sau parţială a proteinelor din lapte, lapte degresat, lapte parţial degresat, smântână, zer smântână sau zară sau orice combinaţie a acestor materii lactate, prin acţiunea cheagului sau a altor agenţi de coagulare adecvaţi şi prin scurgerea parţială a zerului rezultat din coagulare. Conţinutul de proteine al brânzei va fi net mai mare decât nivelul proteic al amestecului de materiale lactate de mai sus din care a fost făcută brânza;
şi/sau
b) tehnici de prelucrare care implică coagularea proteinei laptelui şi/sau a produselor obţinute din lapte care dau un produs final cu caracteristici fizice, chimice şi organoleptice similare cu cele ale produsului proaspăt obţinut, care poate fi produs şi din laptele neconform, lapte ce are un conţinut de germeni mai mare de 100.000 pe ml, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală.
2.3.2. Brânzeturile frământate se pot obţine din caş maturat, brânzeturi cu pastă semitare, brânzeturi cu pastă tare şi/sau combinaţiile lor. Brânzeturile se pot fabrica din orice tip de lapte şi combinaţiile lor.
2.3.3. Brânza maturată este brânza care pentru a fi dată în consum este supusă, la scurt timp după fabricare, unui proces de maturare la temperatură şi umiditate controlate, condiţii care au ca scop producerea de modificări biochimice şi fizice care conferă specificitatea produsului.
2.3.4. Brânza cu mucegai este brânza maturată în care maturarea a fost realizată în primul rând de către dezvoltarea mucegaiului caracteristic în interiorul şi/sau la suprafaţa brânzei.
2.3.5. Brânza nematurată, inclusiv brânza proaspătă, este brânza care este gata de consum la scurt timp după fabricare.
2.3.6. Brânzeturi proaspete sunt produsele obţinute din lapte acru din care s-a îndepărtat cea mai mare parte a zerului (de exemplu, printr-un proces de drenare sau presare). Aici este inclusă şi brânza de vacă (alta decât cea sub formă de praf) care conţine până la 30% procent de masă, zahăr sau adaos de fructe.
2.3.7. Brânzeturi topite sunt produsele obţinute prin mărunţirea, amestecarea, topirea şi emulsionarea sub acţiunea căldurii şi cu ajutorul agenţilor emulsificatori sau sărurilor de topire a uneia sau a mai multor varietăţi de brânzeturi, cu sau fără adăugarea de componente ale laptelui şi/sau alte produse alimentare şi ingrediente.
2.3.8. Brânzeturile din zer sunt produse solide, semisolide sau moi care sunt obţinute în principal prin oricare dintre următoarele procese:
a) concentraţia zerului şi formarea produsului concentrat;
b) coagularea zerului prin căldură cu sau fără adaos de acid.
2.3.8.1. În fiecare caz, zerul poate fi preconcentrat înainte de concentrarea ulterioară a zerului sau coagularea proteinelor din zer. Procesul poate include, de asemenea, adăugarea de lapte, smântână sau alte materii prime de lapte, înainte sau după concentrare sau coagulare. Raportul dintre proteinele din zer şi cazeina din produsul obţinut prin coagularea zerului va fi net mai mare decât cel al laptelui. Produsul obţinut prin coagularea zerului poate fi maturat sau nematurat.
2.3.8.2. Brânza din zer obţinută prin concentrarea de zer, menţionată la pct. 2.3.8 lit. a), este produsă prin evaporarea termică a zerului sau prin amestec de zer şi lapte, smântână sau alte materii prime având originea în lapte, până la o concentraţie care să permită obţinerea unui produs cu o formă stabilă. Datorită conţinutului lor relativ ridicat de lactoză, aceste brânzeturi sunt de obicei de culoare gălbuie până la maro şi au o aromă dulce, gătită sau caramelizată.
2.3.8.3. Brânza din zer obţinută prin coagularea zerului, menţionată la pct. 2.3.8 lit. b), este produsă prin precipitarea termică a zerului sau prin amestec de zer şi lapte sau smântână, cu sau fără adaos de acid. Aceste brânzeturi din zer au un conţinut relativ scăzut de lactoză şi o culoare albă până la gălbuie.
2.4. Chefir (kefir) este rezultatul unei fermentaţii duble, lactice şi alcoolice, produsă de o cultură lactică specială, formată din bacterii lactice şi/sau drojdii.
2.4.1. La fabricarea produsului se folosesc următoarele ingrediente:
a) lapte proaspăt de vacă, bivoliţă, capră, oaie;
b) bacterii lactice mezofile.
2.5. Iaurt este laptele fermentat pentru a cărui fermentare s-a folosit o cultură simbiotică de Lactobacillus delbruecki, subsp. Bulgaricus şi Streptococcus thermophilus şi în care aceste bacterii se regăsesc în mod abundent în stare viabilă, până la data-limită de consum, fabricat din lapte de vacă, de bivoliţă, de oaie sau capră, ca atare sau în amestec, degresat sau nedegresat, lapte pasteurizat, concentrat sau neconcentrat, îmbunătăţit cu proteină lactică sau neîmbunătăţit.
2.5.1. După conţinutul de grăsime se stabilesc următoarele tipuri de iaurt:
a) integral;
b) parţial degresat;
c) degresat.
2.5.2. După ingredientele folosite se stabilesc următoarele tipuri de iaurt:
a) iaurt simplu;
b) iaurt cu adaosuri: zahăr, fructe, legume şi produse derivate, cereale, ciocolată.
2.6. Lapte bătut este specialitatea de lapte fermentat, fără adaosuri străine de natura laptelui, cu excepţia culturii de fermentare. Microorganismele utilizate la fermentare pot fi diverse.
2.6.1. La fabricarea produsului se folosesc următoarele ingrediente:
a) lapte proaspăt de vacă, bivoliţă, capră, oaie;
b) bacterii lactice mezofile.
2.7. Sana este specialitatea tradiţională de lapte bătut fermentat, fără adaosuri străine de natura laptelui, cu excepţia culturii de fermentare. Microorganismele utilizate la fermentare pot fi diverse.
2.7.1. La fabricarea produsului se folosesc următoarele ingrediente:
a) lapte proaspăt de vacă, bivoliţă, capră, oaie;
b) bacterii lactice mezofile.
2.8. Smântână este stratul de grăsime care se formează în mod natural la suprafaţa laptelui, prin aglomerarea lentă a globulelor de grăsime care se emulsionează. Dacă se îndepărtează de pe suprafaţa laptelui prin smântânire sau se extrage din lapte prin centrifugare într-un separator de smântână, aceasta se caracterizează prin conţinutul ridicat de grăsimi (de minimum 10% din greutatea produsului).
2.8.1. Preparatele din smântână sunt produsele lactate obţinute prin supunerea smântânii, smântânii reconstituite şi/sau smântânii recombinate la tratamente şi procese adecvate pentru a obţine proprietăţile caracteristice specificate mai jos:
a) frişca este smântâna lichidă, smântâna reconstituită şi/sau smântâna recombinată care este destinată procesului de batere;
b) frişca bătută este smântâna lichidă, smântâna reconstituită şi/sau smântâna recombinată în care a fost încorporat aer sau gaz inert, fără a inversa emulsia de grăsime în laptele degresat;
c) smântâna acidificată este produsul lactat obţinut din smântână reconstituită şi/sau smântână recombinată prin acţiunea acizilor şi/sau a regulatorilor de aciditate pentru a obţine o reducere a pH-ului cu sau fără coagulare;
d) smântâna ambalată sub presiune este smântâna lichidă, smântâna reconstituită şi/sau smântâna recombinată care este ambalată cu un gaz propulsor într-un recipient cu propulsie sub presiune şi care devine frişcă atunci când este scoasă din recipient;
e) smântâna fermentată este produsul lactat obţinut prin fermentarea smântânii, smântânii reconstituite sau smântânii recombinate, prin acţiunea culturilor selecţionate de bacterii adecvate, care are ca rezultat reducerea pH-ului cu sau fără coagulare;
f) smântâna lichidă preambalată este produsul lactat fluid obţinut prin prepararea şi ambalarea smântânii, smântânii reconstituite şi/sau smântânii recombinate pentru consum direct şi/sau pentru utilizare directă ca atare.
2.9. Caşcavalul face parte din categoria brânzeturilor cu pastă opărită (filată). Brânza cu pastă opărită, respectiv caşcavalul destinat alimentaţiei, este obţinută din lapte crud sau tratat termic, lapte integral sau normalizat, prin adăugarea de culturi selecţionate de bacterii lactice, închegare cu cheag, presarea şi maturarea caşului, opărirea caşului (în apă şi/sau abur, cu sau fără sare) după maturarea acestuia, la un pH optim, urmată de porţionarea şi formarea bucăţilor.
2.10. Caşul se obţine din lapte de vacă pasteurizat şi lapte de oaie pasteurizat, maturat 24-48 de ore, măcinat la o granulaţie uniformă, fină şi frământat cu sare (maximum 3%).
2.11. Cazeină este principala materie proteică a laptelui. Se obţine din laptele degresat, prin precipitare, în general cu acizi sau cheag.
2.11.1. Sortimente de cazeină:
a) cazeină acidă comestibilă înseamnă un produs lactat obţinut prin separarea, spălarea şi uscarea coagulului acid precipitat din lapte degresat şi/sau din alte produse obţinute din lapte;
b) cazeină cheag comestibilă înseamnă un produs lactat obţinut prin separarea, spălarea şi uscarea coagulului din lapte degresat şi/sau din alte produse obţinute din lapte; coagulul se obţine prin reacţia cheagului sau a altor enzime de coagulare;
c) cazeinaţi comestibili înseamnă un produs lactat obţinut prin reacţia cazeinei comestibile sau a coagulului de cazeină comestibilă granulată cu agenţi de neutralizare, urmată de uscare.
2.12. Cazeinaţi sunt săruri ale cazeinei şi includ sărurile de sodiu şi amoniu cunoscute sub numele de „cazeine solubile“ şi sunt în mod normal folosiţi la prepararea alimentelor concentrate sau a produselor farmaceutice, iar cazeinatul de calciu se utilizează la prepararea alimentelor, în funcţie de caracteristicile sale.
2.13. Mozzarella face parte din categoria brânzeturilor cu pastă opărită (filată) şi este obţinută din lapte integral sau normalizat, lapte pasteurizat, prin adăugarea de culturi selecţionate de bacterii lactice, închegare cu cheag, maturarea caşului, opărirea caşului după maturarea acestuia la un pH optim.
a) Mozzarella cu un conţinut ridicat de umiditate este o brânză moale cu straturi suprapuse care pot forma buzunare conţinând lichid cu aspect lăptos.
b) Mozzarella cu un conţinut scăzut de umiditate este o brânză omogenă fermă/semitare, cu puţine găuri şi este potrivită pentru mărunţire sau la fabricarea altor preparate.
2.14. Telemea (brânza în saramură) însemnă brânzeturi de la semitari până la moi, cu o culoare albă spre gălbui şi o textură compactă, cu niciunul sau puţine deschideri mecanice. Brânza telemea se prepară din lapte integral sau normalizat, pasteurizat, coagulat cu cheag sau alte produse, cu adăugare de culturi selecţionate de bacterii lactice.
2.15. Unt este produsul obţinut exclusiv din componenţi ai laptelui, fiind o emulsie de tip apă în grăsime, cu un conţinut de grăsime de minimum 80%. Acesta se obţine prin procesarea smântânii pasteurizate, provenită din lapte, fabricată cu respectarea condiţiilor tehnice de calitate.
2.15.1. Unt tradiţional este untul obţinut direct şi exclusiv din smântână pasteurizată, cu un conţinut de grăsime din lapte cuprins între 80% şi 90%, conţinut maxim de apă de 16% şi conţinut maxim de materie uscată degresată de 2%.
2.15.2. Unt şi alte produse lactate cu grăsime galbenă: unt, unt tradiţional, unt recombinat, unt din zer, unt topit şi ulei de unt şi alte produse lactate cu grăsime galbenă, exprimate în echivalent unt cu un conţinut de grăsime din lapte cuprins între 65% şi 90%, cu un conţinut maxim de apă de 16% şi conţinut maxim de materie uscată degresată de 2% .
2.16. Zer este produsul secundar obţinut în procesul de fabricare a brânzeturilor sau cazeinei. În stare lichidă, zerul conţine constituenţi naturali (în medie 4,8% lactoză, 0,8% proteine şi 0,2% grăsimi procent de masă), care rămân după ce cazeina şi majoritatea grăsimilor au fost îndepărtate din lapte.
2.16.1. Zerul poate fi în stare lichidă, în formă concentrată, zer sub formă de praf sau bloc.
2.16.2. Derivate din zer: urdă, lactoză, lactalbumină
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
