Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   GHID din 7 august 2024  privind prevenirea şi combaterea hărţuirii pe criteriul de sex şi a hărţuirii morale la locul de muncă în Ministerul Apărării Naţionale    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 GHID din 7 august 2024 privind prevenirea şi combaterea hărţuirii pe criteriul de sex şi a hărţuirii morale la locul de muncă în Ministerul Apărării Naţionale

EMITENT: Ministerul Apărării Naţionale
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 798 din 12 august 2024
──────────
    Aprobat prin ORDINUL nr. M.168 din 7 august 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 12 august 2024.
──────────
    CAP. I
    Principii directoare
    ART. 1
    Prin aprobarea şi implementarea prevederilor prezentului ghid, Ministerul Apărării Naţionale se obligă să asigure un mediu sigur pentru toţi angajaţii, fără discriminare pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată sau pe baza oricărui alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.

    ART. 2
    Asigurarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi este fundamentală şi orice formă de manifestare a relaţiilor de putere dintre bărbaţi şi femei este strict interzisă, fiind considerată o formă de încălcare a demnităţii umane şi de creare a unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.

    ART. 3
    Ministerul Apărării Naţionale aplică o politică de toleranţă zero pentru hărţuirea pe criteriul de sex şi hărţuirea morală la locul de muncă, tratează cu seriozitate şi promptitudine toate incidentele şi investighează toate acuzaţiile de hărţuire.

    ART. 4
    (1) În cadrul Ministerului Apărării Naţionale se sancţionează disciplinar orice persoană despre care s-a dovedit că a hărţuit o altă persoană, aceasta putând duce inclusiv până la încetarea raporturilor de serviciu/muncă.
    (2) Aplicarea oricărei sancţiuni disciplinare se face în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative, astfel:
    a) Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.


    ART. 5
    La nivelul Ministerului Apărării Naţionale, conducerea asigură un mediu sigur pentru tot personalul, în care toate reclamaţiile de hărţuire pe criteriul de sex şi de hărţuire morală la locul de muncă sunt tratate cu seriozitate, promptitudine şi în condiţii de confidenţialitate. În tot procesul de investigare a plângerilor, toate persoanele implicate sunt ascultate şi tratate cu respect şi consideraţie, asigurându-se protecţia datelor de identitate în vederea protejării personalului.

    CAP. II
    Cadrul legal
    ART. 6
    Elaborarea prezentului ghid are la bază următorul cadru legal european:
    a) Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă prevede că hărţuirea va fi considerată o formă de discriminare atunci când se manifestă un comportament nedorit, care are scopul sau efectul de a încălca demnitatea unei persoane şi de a crea un mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator;
    b) Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului şanselor egale şi al egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în materie de încadrare în muncă şi de muncă.


    ART. 7
    Hărţuirea morală şi hărţuirea sexuală sunt contrare principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi şi constituie discriminare pe criteriul de sex. Aceste forme de discriminare se manifestă nu numai la locul de muncă, dar şi în ceea ce priveşte accesul la muncă, la formare şi promovare profesională. În acest context, comandanţii/şefii unităţilor militare şi persoanele responsabile cu formarea profesională sunt încurajate să ia măsuri pentru a lupta împotriva tuturor formelor de discriminare pe criteriul de sex şi, în special, să ia măsuri preventive împotriva hărţuirii morale şi hărţuirii sexuale la locul de muncă şi în ceea ce priveşte accesul la muncă, la formare şi promovare profesională, în conformitate cu dreptul naţional şi practicile naţionale.

    ART. 8
    Actele normative care stau la baza elaborării prezentului ghid sunt:
    a) Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) Legea nr. 384/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    e) Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare;
    f) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare;
    g) Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    h) Hotărârea Guvernului nr. 262/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;
    i) Hotărârea Guvernului nr. 970/2023 pentru aprobarea Metodologiei privind prevenirea şi combaterea hărţuirii pe criteriul de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă.


    CAP. III
    Scop/Obiective
    ART. 9
    (1) Scopul prezentului ghid este acela de a pune la dispoziţia personalului Ministerului Apărării Naţionale instrumentele necesare în exercitarea deplină a drepturilor şi libertăţilor individuale în mediul de muncă.
    (2) Obiectivul principal al prezentului ghid este acela de a asigura întregului personal indiferent de sex un mediu optim de muncă, bazat pe respect egal pentru demnitatea fiinţei umane, şi condiţiile necesare pentru un climat în care primează încrederea, empatia, înţelegerea, profesionalismul şi dedicaţia pentru satisfacerea interesului general.

    CAP. IV
    Aplicabilitatea
    ART. 10
    Prevederile prezentului ghid se aplică întregului personal al Ministerului Apărării Naţionale, precum şi persoanelor cu care acesta interacţionează în timpul programului de lucru.

    ART. 11
    (1) Hărţuirea poate să apară atât între persoane de sex diferit, cât şi între persoane de acelaşi sex.
    (2) În situaţiile în care au loc acţiuni care contravin conduitei legale, etice şi profesionale la locul de muncă şi care nu sunt dorite sau bine primite de către destinatar, se vor dispune măsurile prevăzute în cuprinsul prezentului ghid.

    ART. 12
    (1) Hărţuirea este o manifestare a relaţiilor de putere şi se poate înregistra şi în cazul relaţiilor inegale la locul de muncă, de exemplu, între personalul care încadrează funcţii de comandă/conducere şi personalul de execuţie, dar nu în mod exclusiv.
    (2) Relaţiile de putere pot lua forme multiple şi se pot manifesta subtil şi imprevizibil (cei din cadrul personalului din poziţii subordonate nu sunt întotdeauna numai victime).
    (3) Orice tip de hărţuire este interzis, atât la locul de muncă, cât şi în afara acestuia, când este vorba de participarea la diverse evenimente, deplasări în interes de serviciu, sesiuni de formare sau conferinţe, inclusiv în relaţie cu beneficiarii instituţiei.

    CAP. V
    Definiţii
    ART. 13
    Hărţuirea este un comportament nedorit, inclusiv de natură sexuală, care face o persoană să se simtă ofensată, umilită sau intimidată. Aceasta include situaţiile în care unei persoane i se solicită să se angajeze în activităţi sexuale ca o condiţie a angajării persoanei respective, precum şi situaţiile care creează un mediu ostil, intimidant sau umilitor. Hărţuirea implică mai multe incidente şi/sau acţiuni cu caracter repetitiv, care constituie hărţuire fizică, verbală şi nonverbală.

    ART. 14
    Exemple de conduită sau comportamente care constituie hărţuire la locul de muncă includ, dar nu se limitează la:
    a) conduita fizică: contact fizic nedorit, repetat (atingeri necorespunzătoare ale corpului), violenţa fizică (inclusiv agresiunea sexuală), utilizarea ameninţărilor sau recompenselor legate de locul de muncă, pentru a solicita favoruri sexuale;
    b) conduita verbală: comentariile privind aspectul, vârsta, viaţa privată a unui angajat, comentarii sexuale, poveşti şi glume de natură sexuală, avansuri sexuale, invitaţii sociale repetate şi nedorite pentru întâlniri sau intimitate fizică, insulte legate de sexul angajatului sau alte caracteristici ale sale, observaţii exagerat de familiare, trimiterea de mesaje umilitoare, degradante, explicite sexual, prin telefon, e-mail sau orice alte mijloace de comunicare, dacă acestea sunt făcute în mod sistematic/repetat şi dacă urmăresc, au ca rezultat sau sunt susceptibile să conducă la vătămări fizice, psihologice, sexuale;
    c) comportament nonverbal: afişarea materialelor sugestive sau explicite sexual, gesturi sugestive sexual, fluierături, priviri insistente, dacă acestea sunt făcute în mod sistematic/repetat.


    ART. 15
    Hărţuirea morală la locul de muncă constă, în înţelesul Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în:
    a) orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme: conduită ostilă sau nedorită, comentarii verbale, acţiuni sau gesturi;
    b) orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru, inclusiv stresul şi epuizarea fizică.


    ART. 16
    Hărţuirea morală poate consta şi în:
    a) manifestarea sau diseminarea unui material ofensator sau cu conţinut indecent;
    b) insinuări, insulte sau remarci obscene ori sexiste/ rasiste/homofobe, făcute în mod sistematic/repetat;
    c) folosirea unui limbaj ofensator în descrierea unei persoane cu dizabilităţi sau ironizarea unei persoane cu dizabilităţi;
    d) comentarii despre aspectul fizic sau caracterul unei persoane, de natură să cauzeze stânjeneală sau suferinţă;
    e) atenţie nedorită, precum spionare, urmărire permanentă, şicanare, comportament exagerat de familiar sau atenţie verbală ori fizică nedorită;
    f) efectuarea sau trimiterea repetată de: apeluri telefonice, SMS-uri, e-mailuri, mesaje pe reţelele sociale, faxuri sau scrisori nedorite, cu conotaţii sexuale, ostile sau care afectează viaţa privată a unei persoane;
    g) întrebări nejustificate, inoportune sau persistente despre vârsta, starea civilă, viaţa personală, interesele sau orientarea sexuală a unei persoane ori întrebări similare despre originea rasială sau etnică a unei persoane, inclusiv despre cultura sau religia acesteia;
    h) avansuri sexuale nedorite, solicitări repetate de acordare a unei întâlniri sau ameninţări;
    i) sugestii privind faptul că favorurile sexuale îi pot aduce unei persoane promovarea profesională sau că, dacă aceasta nu le acordă, atunci cariera sa va avea de suferit.


    ART. 17
    Exemple de atitudini care sunt legitime în relaţia cu angajatul, fiind prerogative ale angajatorului, şi nu constituie hărţuire:
    a) supraveghează direct angajaţii, inclusiv stabilind aşteptările de performanţă şi oferind feedback despre performanţa muncii;
    b) ia măsuri pentru a corecta deficienţele de performanţă, cum ar fi plasarea unui angajat într-un plan de îmbunătăţire a performanţei;
    c) ia măsuri disciplinare rezonabile;
    d) dă directive legate de atribuţii, cum şi când ar trebui făcută activitatea;
    e) solicită actualizări sau rapoarte;
    f) aprobă sau refuză solicitările de timp liber.


    CAP. VI
    Roluri şi responsabilităţi
    ART. 18
    Comandantul/Şeful unităţii militare are următoarele responsabilităţi:
    a) se asigură că prevederile ghidului sunt aduse la cunoştinţa întregului personal;
    b) se asigură de implicarea tuturor angajaţilor în eliminarea situaţiilor de hărţuire pe criteriul de sex şi de hărţuire morală la locul de muncă, prin crearea unei abordări pragmatice în gestionarea acestui tip de situaţii;
    c) se asigură de crearea tuturor pârghiilor necesare pentru ca toate situaţiile de comportament necorespunzător să fie semnalate şi soluţionate, fără a depinde doar de plângerile formale sau informale depuse de angajaţi;
    d) se asigură că incidentele în care se susţine existenţa hărţuirii sunt investigate cu maximă seriozitate şi raportate în conformitate cu normele legale în vigoare;
    e) se asigură că întregul personal conştientizează că va fi ascultat în situaţiile pe care le expune, că nu are constrângeri, de nicio natură, pentru a comunica starea de fapt, precum şi că situaţiile prezentate sunt confidenţiale şi analizate cu atenţia cuvenită;
    f) asigură constituirea registrului de semnalare a cazurilor, unde vor fi înregistrate plângerile/sesizările; registrul va conţine număr de înregistrare, faza hărţuirii, soluţii identificate;
    g) demarează toate acţiunile necesare pentru a se asigura că toate persoanele care se dovedesc vinovate de cazurile confirmate de hărţuire sunt sancţionate în conformitate cu prevederile legale şi asigură toate măsurile de protecţie a victimei.


    ART. 19
    Pentru primirea şi soluţionarea plângerilor/ sesizărilor, comandantul unităţii militare desemnează prin ordin de zi pe unitate o persoană responsabilă sau constituie o comisie pentru primirea şi soluţionarea plângerilor/sesizărilor, denumită în continuare comisia.

    ART. 20
    În situaţia în care plângerea/sesizarea se îndreaptă împotriva persoanelor din comanda unităţii militare, persoana responsabilă/comisia se stabileşte la nivelul eşalonului superior al unităţii militare sesizate.

    ART. 21
    În situaţia în care persoanele implicate fac parte din structuri diferite, cu eşaloane superioare diferite, comisia va fi desemnată de către eşalonul superior comun.

    ART. 22
    În situaţia în care comisiile de control din cadrul eşaloanelor superioare sunt informate, pe timpul desfăşurării misiunilor specifice, de eventuale cazuri de hărţuire, soluţionarea acestora se face, după caz, de către o comisie desemnată de către comandantul/şeful unităţii militare, prevăzută la art. 19, 20 sau 21, după caz.

    ART. 23
    La momentul numirii persoanei responsabile sau, după caz, a membrilor în comisie, persoana responsabilă/membrii comisiei va/vor semna un acord de confidenţialitate sub sancţiunea prevederilor art. 26 alin. (2) şi ale art. 39 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 227 alin. (1) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 24
    La nominalizarea comisiei se va ţine seama de:
    a) echilibrul între sexe - reprezentare paritară femei/bărbaţi, pe cât posibil, în funcţie de specificul domeniului de activitate;
    b) conduita etică şi profesională a persoanelor desemnate să facă parte din comisia care va ancheta cazul de hărţuire;
    c) nu pot face parte din comisia de anchetă niciuna dintre persoanele implicate direct sau indirect în evenimentele sesizate şi conducătorul unităţii militare;
    d) după caz, face parte din comisie reprezentantul sindical/al salariaţilor;
    e) nevoia de a include persoane cu competenţe în domeniu, respectiv responsabilul cu egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.


    ART. 25
    (1) Comisia va fi constituită din cel puţin 3 membri titulari, dintre care unul este şi preşedinte.
    (2) Comisia va avea un secretar cu următoarele atribuţii:
    a) primirea şi înregistrarea plângerilor/sesizărilor în registrul special al comisiei;
    b) convocarea comisiei;
    c) redactarea proceselor-verbale întocmite în cadrul comisiei;
    d) păstrarea documentelor elaborate/gestionate, atât în format electronic, cât şi pe suport hârtie.

    (3) Persoana responsabilă/comisia are următoarele atribuţii:
    a) asigură informarea întregului personal referitor la politicile şi legislaţia în vigoare;
    b) asigură suport şi consiliere pentru angajaţii afectaţi de un incident de tip hărţuire, situaţiile expuse fiind confidenţiale şi analizate cu atenţia cuvenită;
    c) participă nemijlocit la soluţionarea plângerilor formulate de personalul unităţii militare în legătură cu situaţiile de comportament necorespunzător, indiferent dacă aceste plângeri sunt formale sau informale;
    d) raportează comandantului/şefului unităţii militare toate situaţiile de tip hărţuire care îi sunt aduse la cunoştinţă;
    e) cooperează cu personalul unităţii militare în toate situaţiile în care acesta este solicitat să furnizeze informaţii relevante pentru soluţionarea unui caz de hărţuire;
    f) gestionează procesele de soluţionare a plângerilor şi/sau a măsurilor disciplinare, împreună cu conducerea unităţii militare.


    CAP. VII
    Procedura de plângere/sesizare şi de soluţionare
    ART. 26
    Procedurile de plângere/sesizare şi de soluţionare se realizează, de regulă, la nivelul unităţii militare şi au caracter administrativ.

    ART. 27
    Procedura informală constă în:
    a) personalul care este supus hărţuirii ar trebui, dacă este posibil, să informeze presupusul hărţuitor că percepe comportamentul în cauză drept nedorit şi deranjant;
    b) pot apărea situaţii de hărţuire în relaţii inegale, adică între o persoană cu funcţie de comandă/conducere şi o persoană cu funcţie de execuţie. De asemenea, pot exista situaţii în care nu este posibil ca victima să îl informeze pe presupusul hărţuitor cu privire la faptul că percepe comportamentul în cauză drept nedorit şi deranjant, de exemplu, presupusul hărţuitor poate fi chiar persoana desemnată cu gestionarea cazurilor de hărţuire sau superiorul victimei;
    c) dacă o victimă nu poate aborda direct un presupus hărţuitor, el/ea va aborda superiorul ierarhic al presupusului hărţuitor despre comportamentul nedorit şi deranjant. De asemenea, va comunica unui alt reprezentant cu rol de conducere a unităţii militare/reprezentantului salariaţilor sau reprezentantului sindical. În acest context, persoanele menţionate mai sus se vor asigura că victima este informată corespunzător, astfel că alegerea în mod informal a soluţionării problemei nu exclude posibilitatea ca victima să îşi dorească şi o rezolvare formală, în cazul în care hărţuirea continuă.


    ART. 28
    Procedura formală se desfăşoară astfel:
    a) atunci când persoana responsabilă/comisia primeşte o plângere/sesizare de hărţuire, aceasta trebuie:
    1. să înregistreze plângerea/sesizarea şi informaţiile relevante în registru;
    2. să se asigure că victima înţelege procedurile pentru soluţionarea plângerii/sesizării;
    3. să păstreze o evidenţă confidenţială a tuturor discuţiilor;
    4. să respecte alegerea victimei;
    5. să se asigure că victima ştie că poate depune plângere/sesizare şi la alte instituţii care au competenţe în domeniul hărţuirii;

    b) pe parcursul procedurii de soluţionare a plângerii/sesizării, victima are dreptul de a beneficia de suportul unui consilier din cadrul unităţii militare/eşalonului superior;
    c) victima poate fi asistată de un reprezentat sindical sau al salariaţilor pe parcursul procedurii de soluţionare a plângerii/sesizării;
    d) comisia se asigură de informarea victimei cu privire la posibilitatea de a solicita consiliere juridică sau psihologică;
    e) tabelul cu persoanele responsabile, respectiv membrii comisiei şi funcţia lor va fi afişat în incinta unităţii militare şi diseminat întregului personal şi va conţine următoarele elemente:

┌───┬─────────┬───────────┬──────┬───────┐
│Nr.│Numele şi│Structură/ │E-mail│Telefon│
│ │prenumele│Departament│ │ │
├───┼─────────┼───────────┼──────┼───────┤
│ │ │ │ │ │
└───┴─────────┴───────────┴──────┴───────┘


    f) comandantul/şeful unităţii militare are rolul de a pune în aplicare prezentul ghid fără a putea face parte din comisie, cu excepţia situaţiilor în care prezenţa acestuia este obligatorie (de exemplu, superiorul ierarhic al presupusului hărţuitor);
    g) în situaţii temeinic justificate, desemnarea unei alte persoane responsabile sau a unui membru al comisiei se poate face numai prin ordin de zi pe unitate.


    ART. 29
    Plângerea/Sesizarea poate fi formulată de persoana vătămată în formă scrisă (olograf sau electronic, dar obligatoriu asumată prin semnătură de către victimă, cu respectarea protecţiei datelor de identitate, în vederea asigurării protecţiei acesteia) sau verbală (discuţie cu persoanele responsabile, în urma căreia se va întocmi un proces-verbal).

    ART. 30
    Persoana desemnată/comisia demarează întocmirea unui raport de caz care va cuprinde toate informaţiile relevante furnizate în plângere, înregistrând datele, orele şi faptele incidentului/incidentelor.

    ART. 31
    Persoana responsabilă/comisia are următoarele obligaţii:
    a) să comunice victimei posibilităţile de soluţionare, să analizeze solicitările acesteia, să clarifice aşteptările victimei cu privire la rezultatul dorit şi să consemneze decizia luată;
    b) să o îndrume către consiliere psihologică şi/sau juridică şi să consemneze măsura propusă şi agreată;
    c) să se asigure că se păstrează un registru confidenţial despre desfăşurarea anchetei;
    d) să ofere posibilitatea presupusului hărţuitor să răspundă plângerii;
    e) să se asigure că presupusul hărţuitor înţelege mecanismul de reclamare;
    f) să informeze presupusul hărţuitor cu privire la politica instituţiei în cazul hărţuirii, hărţuirii sexuale, dar şi cu privire la legislaţia naţională în domeniu;
    g) să informeze presupusul hărţuitor cu privire la posibilele sancţiuni;
    h) să faciliteze, dacă este cazul şi doar în urma acordului prealabil al victimei, discuţiile între cele două părţi.


    ART. 32
    Raportul de caz se întocmeşte în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la depunerea plângerii/sesizării. Prin raportul de caz persoana responsabilă/comisia propune comandantului/şefului unităţii, dacă este cazul, măsuri de protecţie a victimei cu respectarea prevederilor legale.

    ART. 33
    Raportul de caz este înaintat, în funcţie de măsurile dispuse: structurii de resurse umane/conducerii unităţii militare/ consilierului privind egalitatea de şanse/consilierului de etică.

    ART. 34
    Persoana responsabilă/comisia trebuie:
    a) să intervieveze separat victima şi persoana acuzată;
    b) să intervieveze separat alte părţi terţe relevante;
    c) să întocmească un raport al anchetei, care să cuprindă sesizarea, investigaţiile, constatările şi măsurile dispuse;
    d) în cazul în care faptele au avut loc, să propună modalităţi de soluţionare a sesizării, luând în considerare care este soluţia potrivită pentru victimă, prin consultare cu aceasta;
    e) în cazul în care nu poate determina dacă faptele au avut loc sau nu, să facă recomandări pentru a se asigura că nu este afectat climatul de muncă, respectiv: informare, conştientizare, grupuri de suport;
    f) să ţină o evidenţă a tuturor acţiunilor întreprinse;
    g) să asigure păstrarea confidenţialităţii tuturor înregistrărilor referitoare la cazul investigat;
    h) să se asigure că procesul de soluţionare a plângerii/sesizării se realizează cel mai târziu în termen de 45 de zile lucrătoare de la data la care a fost făcută plângerea/sesizarea.


    ART. 35
    Soluţionarea plângerii/sesizării reprezintă etapa finală a procedurii, în cadrul căreia persoana responsabilă/comisia întocmeşte un raport final prin care detaliază investigaţiile, constatările şi măsurile propuse, după caz, şi pe care îl va înainta conducerii unităţii militare.

    ART. 36
    (1) Un angajat care a fost supus hărţuirii poate, de asemenea, să facă o plângere la alte instituţii care au competenţe în domeniul hărţuirii.
    (2) Aceste plângeri se pot face conform prevederilor Legii nr. 202/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la:
    a) inspectoratul teritorial de muncă;
    b) Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării;
    c) instanţele de judecată;
    d) organele de cercetare penală dacă hărţuirea este atât de gravă, încât se încadrează în formele prevăzute de Codul penal.


    CAP. VIII
    Sancţiuni
    ART. 37
    Orice persoană care, în urma finalizării procedurii de plângere/sesizare, a fost găsită vinovată de hărţuire poate fi supusă sancţiunilor prevăzute de:
    a) Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Legea nr. 384/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
    e) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare;
    f) Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


    ART. 38
    Natura sancţiunilor va depinde de gravitatea şi amploarea actelor de hărţuire. Se vor aplica sancţiuni proporţionale, pentru a se asigura că incidentele de hărţuire nu sunt tratate ca fiind comportamente normale/tolerabile.

    CAP. IX
    Monitorizare şi evaluare
    ART. 39
    Comandanţii/Şefii unităţilor militare şi responsabilii cu gestionarea cazurilor de hărţuire vor monitoriza şi vor raporta ierarhic conducerii Ministerului Apărării Naţionale modalitatea de respectare a aplicării prevederilor prezentului ghid, până la sfârşitul lunii ianuarie a fiecărui an, pentru anul precedent, inclusiv numărul de incidente înregistrate şi modul în care acestea au fost soluţionate.

    ART. 40
    Structura desemnată la nivelul Ministerului Apărării Naţionale pentru a centraliza cazurile de hărţuire semnalate şi de a înainta raportul anual către Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES) este Direcţia generală management resurse umane.


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016