────────── Aprobat prin ORDINUL nr. 1.524 din 4 decembrie 2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 9 februarie 2010.────────── Cuprins 1. Introducere 2. Scop 3. Metodologie de elaborare 3.1. Etapele procesului de elaborare 3.2. Principii 3.3. Data reviziei 4. Structură 5. Evaluare şi diagnostic 5.1. Infecţiile vulvo-vagino-perineale 5.2. Infecţiile plăgilor după operaţie cezariană 5.3. Infecţiile uterine 5.4. Infecţiile peri şi parauterine 5.5. Peritonita puerperală 5.6. Sepsisul şi şocul septic în lehuzie 5.7. Infecţiile sânului 5.8. Depresia postpartum 5.9. Hemoragiile tardive postpartum (hemoragiile uterine în lehuzie) 6. Conduită 6.1. Prevenirea infecţiei puerperale 6.1.1. Asepsia şi antisepsia 6.1.2. Profilaxia cu antibiotice 6.1.3. Aspecte de Tehnica chirurgicală 6.2. Tratamentul curativ al infecţiilor vulvo-vagino-perineale 6.3. Tratamentul curativ al infecţiilor plăgilor parietale după operaţie cezariană 6.4. Tratamentul curativ al infecţiilor uterine 6.5. Tratamentul curativ al infecţiilor para şi periuterine 6.6. Tratamentul curativ al peritonitei puerperale 6.7. Tratamentul curativ al sepsisul şi şocului septic în lehuzie 6.7.1. Suprimarea focarului septic 6.7.2. Măsuri de terapie intensivă 6.7.3. Terapia cu antibiotice 6.7.4. Tratamentul antiinflamator 6.7.5. Tratamentul anticoagulant 6.8. Infecţiile sânului 6.9. Depresia postpartum 6.10. Hemoragiile tardive postpartum (hemoragiile uterine în lehuzie) 7. Urmărire şi monitorizare 7.1. Infecţiile vulvo-vagino-perineale 7.2. Infecţiile plăgilor după operaţie cezariană 7.3. Infecţiile uterine 7.4. Infecţiile para şi periuterine 7.5. Peritonita puerperală 8. Aspecte administrative 9. Bibliografie Urmărire şi monitorizare Anexe 18.1. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor 18.2. Medicamente utilizate în lehuzia patologică Precizări Ghidurile clinice pentru Obstetrică şi Ginecologie sunt elaborate cu scopul de a asista personalul medical pentru a lua decizii în îngrijirea pacientelor cu afecţiuni ginecologice şi obstetricale. Ele prezintă recomandări de bună practică medicală clinică bazate pe dovezi publicate, pentru a fi luate în considerare de către medicii obstetricieni/ginecologi şi de alte specialităţi, precum şi de celelalte cadre medicale implicate în îngrijirea pacientelor cu afecţiuni ginecologice şi obstetricale. Deşi ghidurile reprezintă o fundamentare a bunei practici medicale bazate pe cele mai recente dovezi disponibile, ele nu intenţionează să înlocuiască raţionamentul practicianului în fiecare caz individual. Decizia medicală este un proces integrativ care trebuie să ia în considerare circumstanţele individuale şi opţiunea pacientei, precum şi resursele, caracterele specifice şi limitările instituţiilor de practică medicală. Se aşteaptă ca fiecare practician care aplică recomandările în scopul diagnosticării, definirii unui plan terapeutic sau de urmărire, sau al efectuării unei proceduri clinice particulare să utilizeze propriul raţionament medical independent în contextul circumstanţial clinic individual, pentru a decide orice îngrijire sau tratament al pacientei în funcţie de particularităţile acesteia, opţiunile diagnostice şi curative disponibile. Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid au depus eforturi pentru ca informaţia conţinută în ghid să fie corectă, redată cu acurateţe şi susţinută de dovezi. Dată fiind posibilitatea erorii umane şi/sau progresele cunoştinţelor medicale, ele nu pot şi nu garantează că informaţia conţinută în ghid este în totalitate corectă şi completă. Recomandările din acest ghid clinic sunt bazate pe un consens al autorilor privitor la abordările terapeutice acceptate în momentul actual. În absenţa dovezilor publicate, ele sunt bazate pe consensul experţilor din cadrul specialităţii. Totuşi, ele nu reprezintă în mod necesar punctele de vedere şi opiniile tuturor clinicienilor şi nu le reflecta în mod obligatoriu pe cele ale Grupului Coordonator. Ghidurile clinice, spre diferenţă de protocoale, nu sunt gândite ca directive pentru un singur curs al diagnosticului, managementului, tratamentului sau urmăririi unui caz, sau ca o modalitate definitivă de îngrijire a pacientei. Variaţii ale practicii medicale pot fi necesare pe baza circumstanţelor individuale şi opţiunii pacientei, precum şi resurselor şi limitărilor specifice instituţiei sau tipului de practică medicală. Acolo unde recomandările acestor ghiduri sunt modificate, abaterile semnificative de la ghiduri trebuie documentate în întregime în protocoale şi documente medicale, iar motivele modificărilor trebuie justificate detaliat. Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid îşi declină responsabilitatea legală pentru orice inacurateţe, informaţie percepută eronat, pentru eficacitatea clinică sau succesul oricărui regim terapeutic detaliat în acest ghid, pentru modalitatea de utilizare sau aplicare sau pentru deciziile finale ale personalului medical rezultate din utilizarea sau aplicarea lor. De asemenea, ele nu îşi asumă responsabilitatea nici pentru informaţiile referitoare la produsele farmaceutice menţionate în acest ghid. În fiecare caz specific, utilizatorii ghidurilor trebuie să verifice literatura de specialitate specifică prin intermediul surselor independente şi să confirme că informaţia conţinută în recomandări, în special dozele medicamentelor, este corectă. Orice referire la un produs comercial, proces sau serviciu specific prin utilizarea numelui comercial, al mărcii sau al producătorului, nu constituie sau implică o promovare, recomandare sau favorizare din partea Grupului de Coordonare, a Grupului Tehnic de Elaborare, a coordonatorului sau editorului ghidului faţă de altele similare care nu sunt menţionate în document. Nici o recomandare din acest ghid nu poate fi utilizată în scop publicitar sau în scopul promovării unui produs. Opiniile susţinute în această publicaţie sunt ale autorilor şi nu reprezintă în mod necesar opiniile Fondului ONU pentru Populaţie sau ale Agenţiei Elveţiene pentru Cooperare şi Dezvoltare. Toate ghidurile clinice sunt supuse unui proces de revizuire şi actualizare continuă. Cea mai recentă versiune a acestui ghid poate fi accesată prin Internet la adresa www.ghiduriclinice.ro. Ghidurile clinice pentru obstetrică şi ginecologie au fost realizate cu sprijinul tehnic ;şi financiar al UNFPA, Fondul ONU pentru Populaţie şi al Agenţiei Elveţiene pentru Cooperare şi Dezvoltare, în cadrul proiectului RoNeoNat. Grupul de Coordonare a elaborării ghidurilor Comisia Consultativă de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii Publice Profesor Dr. Gh. Peltecu, preşedinte Profesor Dr. R. Vlădăreanu, secretar Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiului Medicilor din România Profesor Dr. V. Tica, preşedinte Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România Profesor Dr. G. Bănceanu, preşedinte Casa Naţională de Asigurări de Sănătate Dr. Roxana Radu, reprezentant Preşedinte - Profesor Dr. Florin Stamatian Co-preşedinte - Profesor Dr. Gheorghe Peltecu Secretar - Profesor Dr. Radu Vlădăreanu Membrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului Coordonator Profesor Dr. Nicolae Cernea Scriitor Dr. Alexandru Comănescu Membri Profesor Dr. Liliana Novac Dr. Ştefania Tudorache Integrator Dr. Alexandru Epure Evaluatori externi Profesor Dr. Radu Vlădăreanu Profesor Dr. Florentina Pricop Abrevieri
┌─────┬────────────────────────────────┐
│ │Appraisal of Guidelines for │
│ │Research & Evaluation (Revizia │
│AGREE│Ghidurilor pentru Cercetare & │
│AINS │Evaluare) │
│APTT │Antiinflamatorii nesteroidiene │
│ATI │Timp parţial de tromboplastină │
│bpm │Anestezie terapie intensivă │
│cp │Bătăi pe minut │
│CT │Comprimat │
│°C │Tomografie Computerizată │
│EKG │(grade) Celsius │
│EEG │Electrocardiogramă │
│f │Electroencefalogramă │
│g │Fiolă │
│HTAIS│Gram │
│i.m. │Hipertensiune indusă de sarcină │
│i.v. │Intramuscular │
│kg │Intravenos │
│kgc │Kilogram │
│mcg │Kilogramcorp │
│mg │Microgram │
│mil │Miligram │
│min │Milion │
│ml │Minut │
│mmc │Mililitru │
│OG │Milimetru cub │
│OMS │Obstetrică - Ginecologie │
│ONU │Organizaţia Mondială a Sănătăţii│
│pev │Organizaţia Naţiunilor Unite │
│pic │Perfuzie endovenoasă │
│Rgf │Picătură │
│RMN │Radiografie │
│SDRA │Rezonanţa Magnetică Nucleară │
│SGB │Sindrom de detresă respiratorie │
│tb │a adultului │
│TV │Streptococul de grup B │
│UE │Tabletă │
│UI │Tuşeu vaginal │
│UNFPA│Uniunea Europeană │
│ │Unităţi internaţionale │
│ │United Nations Population Fund │
│ │(Fondul ONU pentru Populaţie) │
└─────┴────────────────────────────────┘
1. INTRODUCERE Se defineşte lehuzia fiziologică ca perioada de timp după naştere în care organismul matern îşi revine la starea morfo-fiziologică premergătoare sarcinii.(1) Au fost stabilite trei etape importante: - Lehuzia imediată - 24 de ore după periodul IV al naşterii – Lehuzia propriu-zisă - 7 zile după naştere – Lehuzia tardivă - de la ziua 7 după naştere până la 6 săptămâni (1) Patologia puerperală cuprinde toate complicaţiile consecutive stării de lehuzie şi poate fi împărţită în: 1. Patologia infecţioasă - febra puerperală Definiţie: Febra puerperală este definită prin temperatură de peste 38°C, apărută în primele 10 zile de lehuzie (exceptând primele 24 de ore) şi care se menţine minim 48 de ore. (5) În România, unde mortalitatea maternă se menţine încă ridicată în comparaţie cu ţările din UE, moartea prin infecţie puerperală reprezintă a 2-a, a 3-a cauză de moarte maternă. (5) 2. Boala tromboembolică în lehuzie (abordată în ghidul 04/2007 "Boala tromboembolică în sarcină şi lehuzie") 3. Situaţii particulare: 3.1. Depresia postpartum - un sindrom depresiv (cu diferite grade de intensitate) manifestat prin apatie, astenie, anorexie, tristeţe, insomnie, plâns facil, sentimente de vinovăţie faţă de nou-născut. Există, de asemenea, tendinţa de agravare a unei suferinţe psihiatrice preexistente. (2, 3) 3.2. Hemoragiile uterine în lehuzie (hemoragiile tardive postpartum) pot avea drept cauză o involuţie anormală a zonei de inserţie a placentei, cu retenţie de resturi placentare sau un polip placentar. (4) Ghidul clinic pentru obstetrică şi ginecologie, pe tema "Lehuzia patologică", este conceput pentru aplicare la nivel naţional. Ghidul clinic pentru obstetrică şi ginecologie, pe tema "Lehuzia patologică", precizează standardele, principiile şi aspectele fundamentale ale conduitei particularizate unui caz concret clinic, care trebuie respectate de practicieni, indiferent de nivelul unităţii sanitare în care activează. Ghidurile clinice pentru obstetrică şi ginecologie sunt mai rigide decât protocoalele clinice, ele fiind realizate de grupuri tehnice de elaborare cu respectarea nivelelor de dovezi ştiinţifice, de tărie a afirmaţiilor, şi a gradelor de recomandare. Protocoalele permit un grad mai mare de flexibilitate. 2. SCOP Prezentul ghid clinic se adresează atât medicilor de obstetrică şi ginecologie cât şi personalului din secţiile de obstetrică şi ginecologie - asistente şi moaşe - care au un rol important în menţinerea unei rate scăzute a infecţiilor puerperale, medicilor ATI, medicilor neonatologi, medicilor de familie, pentru un diagnostic şi un tratament corect în cazul patologiei puerperale. Prezentul hid clinic pentru obstetrică şi ginecologie este elaborat pentru satisfacerea următoarelor deziderate: - creşterea calităţii unui serviciu medical, a unei proceduri medicale – referirea la o problemă cu mare impact pentru starea de sănătate sau pentru un indicator specific – scăderea indicelui de mortalitate maternă – scăderea frecvenţei infecţiilor puerperale la un nivel apropiat de standardele UE – reducerea incidenţei infecţiilor postoperatorii prin sublinierea unei profilaxii corecte a acestora – reducerea variaţiilor în practica medicală (cele care nu sunt necesare) - în special în privinţa tratamentelor antibiotice – reducerea unui risc sau eliminarea unei incertitudini terapeutice prin integrarea în practica medicală a rezultatelor unor studii care să asigure un management modern al profilaxiei infecţiilor puerperale – aplicarea evidenţelor în practica medicală; diseminarea unor noutăţi ştiinţifice – stabilirea unor principii de tratament care să întrunească acordul obstetricienilor şi medicilor ATI în cazurile de sepsis şi şoc septic – stabilirea unei atitudini corecte, atunci când medicul se confruntă cu febre persistente postpartum – aducerea în discuţie a rezultatelor unor studii în privinţa tratamentului – integrarea unor servicii sau proceduri (chiar interdisciplinare) – creşterea încrederii personalului medical în rezultatul unui act medical – asigurarea unui sprijin statistic deciziilor medicului/asistentei/moaşei – ghidul constituie un instrument de consens între clinicieni – ghidul protejează practicianul din punctul de vedere al malpraxisului – ghidul asigură continuitatea între serviciile oferite de medici şi de asistente – ghidul permite structurarea documentaţiei medicale – ghidul permite oferirea unei baze de informaţie pentru analize şi comparaţii – armonizarea practicii medicale româneşti cu principiile medicale internaţional acceptate Se prevede că acest ghid să fie adaptat la nivel local sau regional. 3. METODOLOGIE DE ELABORARE 3.1. Etapele procesului de elaborare Ca urmare a solicitării Ministerului Sănătăţii Publice de a sprijini procesul de elaborare a ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie, Fondul ONU pentru Populaţie (UNFPA) a organizat în 8 septembrie 2006 la Casa ONU o întâlnire a instituţiilor implicate în elaborarea ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie. A fost prezentat contextul general în care se desfăşoară procesul de redactare a ghidurilor şi implicarea diferitelor instituţii. În cadrul întâlnirii s-a decis constituirea Grupului de de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor. A fost de asemenea prezentată metodologia de lucru pentru redactarea ghidurilor, a fost prezentat un plan de lucru şi au fost agreate responsabilităţile pentru fiecare instituţie implicată. A fost aprobată lista de subiecte ale ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie şi pentru fiecare ghid au fost aprobaţi coordonatorii Grupurilor Tehnic de Elaborare (GTE) pentru fiecare subiect. În data de 14 octombrie 2006, în cadrul Congresului Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie din România a avut loc o sesiune în cadrul căreia au fost prezentate, discutate în plen şi agreate principiile, metodologia de elaborare şi formatului ghidurilor. Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componenţa Grupului Tehnic de Elaborare, incluzând un scriitor şi o echipă de redactare, precum şi un număr de experţi externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea şi integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor a fost contractat un integrator. Toate persoanele implicate în redactarea sau evaluarea ghidurilor au semnat Declaraţii de Interese. Scriitorii ghidurilor au fost contractaţi şi instruiţi asupra metodologiei redactării ghidurilor, după care au elaborat prima versiune a ghidului, în colaborare cu membrii GTE şi sub conducerea coordonatorului ghidului. Pe parcursul ghidului, prin termenul de medic(ul) se va înţelege medicul de specialitate Obstetrică - Ginecologie, căruia îi este dedicat în principal ghidul clinic. Acolo unde s-a considerat necesar, specialitatea medicului a fost enunţată în clar, pentru a fi evitate confuziile de atribuire a responsabilităţii actului medical. După verificarea ei din punctul de vedere al principiilor, structurii şi formatului acceptat pentru ghiduri şi formatarea ei a rezultat versiunea 2 a ghidului, care a fost trimisă pentru evaluare externă la experţii selectaţi. Coordonatorul şi Grupul Tehnic de Elaborare au luat în considerare şi încorporat după caz comentariile şi propunerile de modificare făcute de evaluatorii externi şi au redactat versiunea 3 a ghidului. Această versiune a fost prezentată şi supusă discuţiei detaliate punct cu punct în cadrul unei Întâlniri de Consens care a avut loc la Sinaia, 27-30 noiembrie 2008. Participanţii la Întâlnirea de Consens sunt prezentaţi în Anexa 1. Ghidurile au fost dezbătute punct cu punct şi au fost agreate prin consens din punct de vedere al conţinutului tehnic, gradării recomandărilor şi formulării. Evaluarea finala a ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul AGREE elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia Consultativă de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii Publice, Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiul Medicilor din România şi Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România. Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii Publice prin Ordinul 1524 din 4 decembrie 2009 şi de Colegiul Medicilor prin documentul nr. 171 din 15 ianuarie 2009 şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România în data de 30 noiembrie 2008. 3.2. Principii Ghidul clinic "Lehuzia patologică" a fost conceput cu respectarea principilor de elaborare a Ghidurilor clinice pentru obstetrică şi ginecologie aprobate de Grupul de Coordonare a elaborării ghidurilor şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România. Fiecare recomandare s-a încercat a fi bazată pe dovezi ştiinţifice, iar pentru fiecare afirmaţie a fost furnizată o explicaţie bazată pe nivelul dovezilor şi a fost precizată puterea ştiinţifică (acolo unde există date). Pentru fiecare afirmaţie a fost precizată alăturat tăria afirmaţiei (Standard, Recomandare sau Opţiune) conform definiţiilor din Anexa 2. 3.3. Data reviziei Acest ghid clinic va fi revizuit în 2011 sau în momentul în care apar dovezi ştiinţifice noi care modifică recomandările făcute. 4. STRUCTURĂ Acest ghid este structurat în 4 capitole specifice temei abordate: - Evaluare (aprecierea riscului) şi diagnostic – Conduită – Urmărire şi monitorizare – Aspecte administrative 5. EVALUARE ŞI DIAGNOSTIC 5.1. Infecţiile vulvo-vagino-perineale
┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │suspecteze o infecţie │ │
│ │vulvo-vagino-perineală │ │
│Standard │la o lehuză care acuză │C │
│ │durere perineală, │ │
│ │febră, simptomatologie │ │
│ │urinară. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │În caz de retenţie │ │
│ │purulentă (nedrenarea │ │
│ │plăgii) bolnava │IV│
│ │prezintă frison şi │ │
│Argumentare│febră.(2) │ │
│ ├───────────────────────┼──┤
│ │Datorită durerii │ │
│ │perineale bolnava poate│ │
│ │prezenta disurie.(2, 4)│ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │suspecteze o infecţie a│ │
│ │plăgii de perineotomie │C │
│ │sau epiziotomie dacă │ │
│ │plaga prezintă: │ │
│ ├───────────────────────┼──┤
│ │- margini edemaţiate, │ │
│ │roşii, îndurate, foarte│ │
│ │dureroase │ │
│ ├───────────────────────┼──┤
│Standard │sau/şi │ │
│ ├───────────────────────┼──┤
│ │- dehiscenţa plăgii │ │
│ ├───────────────────────┼──┤
│ │sau/şi │ │
│ ├───────────────────────┼──┤
│ │- prezintă secreţie │ │
│ │seroasă, sanguinolentă │ │
│ │sau purulentă │ │
│ ├───────────────────────┼──┤
│ │- cu sau fără febră │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Cea mai simplă formă de│ │
│ │infecţie locală este │ │
│ │dezunirea plăgilor │ │
│ │suturate. Marginile │ │
│ │plăgii sunt edemaţiate,│ │
│ │roşii, îndurate, foarte│ │
│ │dureroase. La │ │
│Argumentare│exprimarea plăgii se │IV│
│ │exteriorizează o │ │
│ │secreţie seroasă sau │ │
│ │sanguinolentă sau │ │
│ │purulentă. În caz de │ │
│ │retenţie purulentă │ │
│ │(nedrenarea plăgii) │ │
│ │bolnava prezintă frison│ │
│ │şi febră.(2) │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Se recomandă ca medicul│ │
│ │să suspecteze o │ │
│ │fasceită necrozantă │C │
│ │când la nivelul plăgii │ │
│ │de perineotomie │ │
│ │observă: │ │
│ ├───────────────────────┼──┤
│ │- eritem şi edem dur cu│ │
│ │progresie rapidă, │ │
│ │flictene sau necroze │ │
│ │evidente ale pielii │ │
│Recomandare├───────────────────────┼──┤
│ │- din plagă se │ │
│ │exteriorizează lichid │ │
│ │apos murdar sau fetid │ │
│ ├───────────────────────┼──┤
│ │- leucocitoză │ │
│ │importantă (peste │ │
│ │20.000/mmc) │ │
│ ├───────────────────────┼──┤
│ │- semne de şoc în │ │
│ │prezenţa unei celulite │ │
│ │a plăgii │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Fasceita necrozantă │ │
│ │începe de obicei ca │IV│
│ │infecţie, a unei plăgi,│ │
│ │care se întinde rapid. │ │
│ ├───────────────────────┼──┤
│ │Cazurile tipice │ │
│ │prezintă eritem şi edem│ │
│ │dur cu progresie rapidă│ │
│ │(se găsesc dincolo de │ │
│ │graniţa normală într-o │ │
│ │plagă infectată), │ │
│ │ulterior apărând │ │
│ │flictene sau necroze │ │
│ │evidente ale pielii, │ │
│Argumentare│leucocitoză importantă.│ │
│ │Spontan, la deschiderea│ │
│ │sau debridarea plăgii │ │
│ │(sub anestezie │ │
│ │generală) din plagă se │ │
│ │exteriorizează lichid │ │
│ │apos murdar uneori brun│ │
│ │fetid. │ │
│ ├───────────────────────┼──┤
│ │Orice pacientă care │ │
│ │prezintă şoc septic în │ │
│ │prezenţa unei celulite │ │
│ │trebuie considerată ca │ │
│ │având fasceită │ │
│ │necrozantă.(2) │ │
└───────────┴───────────────────────┴──┘
5.2. Infecţiile plăgilor după operaţie cezariană
┌───────────┬──────────────────────┬───┐
│ │Se recomandă ca │ │
│ │medicul să suspecteze │ │
│ │o infecţie a plăgii │ │
│ │parietale, după │ │
│ │operaţia cezariană, │ │
│ │dacă sunt prezente │B │
│ │următoarele semne şi │ │
│ │simptome în prezenţa │ │
│ │unei involuţii uterine│ │
│ │normale şi a unor │ │
│ │lohii de aspect │ │
│Recomandare│normal:(2) │ │
│ ├──────────────────────┼───┤
│ │- febră │ │
│ ├──────────────────────┼───┤
│ │- semne inflamatorii │ │
│ │prezente la nivelul │ │
│ │plăgii │ │
│ ├──────────────────────┼───┤
│ │- la exprimarea plăgii│ │
│ │postoperatorii - │ │
│ │secreţie │ │
│ │sero-sanguinolentă/ │ │
│ │purulentă │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │În absenţa unei │ │
│ │etiologii uterine a │ │
│ │febrei după operaţia │ │
│ │cezariană, prezenţa │ │
│Argumentare│semnelor menţionate │III│
│ │orientează │ │
│ │diagnosticul spre │ │
│ │infecţia plăgii de │ │
│ │cezariană.(2) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │indice când │ │
│ │suspectează o infecţie│E │
│ │a plăgii │ │
│ │postoperatorii: │ │
│ ├──────────────────────┼───┤
│ │- hemoleucogramă │ │
│Standard ├──────────────────────┼───┤
│ │- cultură şi │ │
│ │antibiogramă din │ │
│ │secreţia plăgii │ │
│ ├──────────────────────┼───┤
│ │- lohiocultură │ │
│ ├──────────────────────┼───┤
│ │- examen ecografic │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Investigaţiile │ │
│Argumentare│orientează atitudinea │ │
│ │terapeutică. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Se recomandă ca │ │
│ │medicul să suspecteze │ │
│ │o fasceită necrozantă │C │
│ │când la nivelul plăgii│ │
│ │de operaţie cezariană │ │
│ │observă: │ │
│ ├──────────────────────┼───┤
│ │- eritem şi edem dur │ │
│ │cu progresie rapidă, │ │
│ │flictene sau necroze │ │
│ │evidente ale pielii │ │
│Recomandare├──────────────────────┼───┤
│ │- din plagă se │ │
│ │exteriorizează lichid │ │
│ │apos murdar sau fetid │ │
│ ├──────────────────────┼───┤
│ │- leucocitoză │ │
│ │importantă (peste │ │
│ │20.000/mmc) │ │
│ ├──────────────────────┼───┤
│ │- semne de şoc în │ │
│ │prezenţa unei celulite│ │
│ │a plăgii │ │
│ │postoperatorii │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Fasceita necrozantă │ │
│ │începe de obicei ca │IV │
│ │infecţie a unei plăgi │ │
│ │care se întinde rapid.│ │
│ ├──────────────────────┼───┤
│ │Cazurile tipice │ │
│ │prezintă eritem şi │ │
│ │edem dur cu progresie │ │
│ │rapidă (se găsesc │ │
│ │dincolo de graniţa │ │
│ │normală într-o plagă │ │
│ │infectată), ulterior │ │
│ │apărând flictene sau │ │
│ │necroze evidente ale │ │
│Argumentare│pielii, leucocitoză │ │
│ │importantă. Spontan │ │
│ │sau la deschiderea sau│ │
│ │debridarea plăgii (sub│ │
│ │anestezie generală), │ │
│ │din plagă se │ │
│ │exteriorizează lichid │ │
│ │apos murdar uneori │ │
│ │brun fetid. │ │
│ ├──────────────────────┼───┤
│ │Orice pacientă │ │
│ │prezintă şoc septic în│ │
│ │prezenţa unei celulite│ │
│ │trebuie considerată ca│ │
│ │având fasceită │ │
│ │necrozantă.(2) │ │
└───────────┴──────────────────────┴───┘
5.3. Infecţiile uterine
┌───────────┬──────────────────────┬───┐
│ │Se recomandă ca │ │
│ │medicul să suspecteze │ │
│ │o infecţie uterină la │ │
│ │o lehuză care │ │
│ │prezintă: │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- febră, frison, puls │ │
│Recomandare│accelerat (90-100-120 │B │
│ │bpm) │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- dureri abdominale │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- uter subinvoluat │ │
│ │sensibil/dureros la │ │
│ │mobilizare, lohii │ │
│ │modificate │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Semnele menţionate │ │
│ │sunt considerate │ │
│Argumentare│sugestive pentru o │III│
│ │infecţie uterină în │ │
│ │lehuzie.(2) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │În cazul în care se │ │
│ │constată modificarea │ │
│ │aspectului normal al │ │
│ │lohiilor, medicul │ │
│Standard │trebuie să indice │E │
│ │recoltarea de lohii, │ │
│ │pentru culturi pe │ │
│ │mediu aerob şi anaerob│ │
│ │şi să solicite │ │
│ │antibiograma. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │recomande efectuarea │ │
│Standard │unei hemoleucograme │E │
│ │complete în toate │ │
│ │cazurile de febră │ │
│ │puerperală. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul poate opta în │ │
│Opţiune │infecţiile uterine │C │
│ │pentru efectuarea unei│ │
│ │hemoculturi. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Hemocultura este │ │
│ │pozitivă la pacientele│ │
│Argumentare│cu infecţie uterină în│IV │
│ │5 - 24% din cazuri.(1,│ │
│ │9) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │indice un examen │ │
│Standard │ecografic în evaluarea│C │
│ │unei infecţii uterine │ │
│ │postpartum. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Examinarea ecografică │ │
│ │poate pune în evidenţă│ │
│Argumentare│un rest placentar fără│IV │
│ │a avea însă o │ │
│ │sensibilitate │ │
│ │deosebită.(13) │ │
└───────────┴──────────────────────┴───┘
5.4. Infecţiile peri şi parauterine
┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│ │Se recomandă ca medicul│ │
│ │să suspecteze o anexită│ │
│ │puerperală la o lehuză │ │
│ │cu următorul tablou │ │
│ │clinic: │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- semne de infecţie │ │
│ │uterină │ │
│Recomandare├───────────────────────┤E │
│ │- dureri în fosele │ │
│ │iliace │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- masă anexială cu │ │
│ │contur imprecis │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- parametre împăstate │ │
│ │(2) │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Se recomandă ca medicul│ │
│ │să suspecteze un │ │
│ │flegmon parametrial sau│ │
│Recomandare│un abces pelvin dacă │C │
│ │febra persistă peste 48│ │
│ │- 72 ore de terapie cu │ │
│ │antibiotice i.v. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │În caz de flegmon │ │
│ │parametrial sau de │ │
│ │abces pelvin, febra │ │
│ │persistă peste 48 - 72 │ │
│ │ore de terapie cu │ │
│Argumentare│antibiotice i.v. şi la │IV│
│ │examenul clinic se │ │
│ │decelează o îndurare a │ │
│ │parametrului sau o masă│ │
│ │latero-uterină greu │ │
│ │delimitabilă. (4, 10) │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │indice hemoleucograma │ │
│Standard │în toate cazurile de │E │
│ │infecţie peri/para │ │
│ │uterină. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │indice efectuarea │ │
│Standard │examenului ecografic în│E │
│ │diagnosticul unei │ │
│ │colecţii pelvine. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Medicul poate recomanda│ │
│ │examenul CT sau RMN │ │
│Opţiune │pentru a pune în │C │
│ │evidenţă un flegmon sau│ │
│ │un abces pelvin. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Explorarea imagistică │ │
│ │CT sau RMN poate arăta │ │
│Argumentare│cauza unei febre │IV│
│ │puerperale, în special │ │
│ │după operaţia │ │
│ │cezariană.(5, 6) │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Se recomandă ca medicul│ │
│ │să indice cultură şi │ │
│Recomandare│antibiogramă din │E │
│ │produsul recoltat │ │
│ │dintr-un abces/flegmon │ │
│ │pelvin. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Cultura şi antibiograma│ │
│ │sunt utile pentru │ │
│Argumentare│indicarea unui │ │
│ │tratament antibiotic │ │
│ │cât mai ţintit. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Se recomandă ca medicul│ │
│ │să suspecteze │ │
│ │pelviperitonita la o │ │
│ │lehuză cu următorul │ │
│ │tablou clinic: │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- durere vie, iradiată │ │
│ │în pelvis │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│Recomandare│- alterarea stării │E │
│ │generale │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- TV: funduri de sac │ │
│ │dureroase, uter dureros│ │
│ │la mobilizare, │ │
│ │mobilitate redusă a │ │
│ │uterului, fluctuenţă a │ │
│ │fundului de sac Douglas│ │
│ │- în caz de abces │ │
│ │pelvian (2) │ │
└───────────┴───────────────────────┴──┘
5.5. Peritonita puerperală
┌───────────┬────────────────────────┬─┐
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │suspecteze peritonita │ │
│ │puerperală la pacientele│ │
│ │cu: │ │
│ ├────────────────────────┤ │
│ │- febră │ │
│ ├────────────────────────┤ │
│ │- durere abdominală │ │
│ ├────────────────────────┤ │
│Standard │- meteorism │E│
│ ├────────────────────────┤ │
│ │- apărare musculară │ │
│ ├────────────────────────┤ │
│ │- vărsături │ │
│ ├────────────────────────┤ │
│ │- tulburări de tranzit │ │
│ │intestinal │ │
│ ├────────────────────────┤ │
│ │- semne concomitente de │ │
│ │infecţie uterină(2) │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│Standard │indice hemoleucograma în│E│
│ │toate cazurile de │ │
│ │peritonită puerperală. │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │Hemoleucograma arată mai│ │
│ │frecvent leucocitoză dar│ │
│Argumentare│este de asemenea un │ │
│ │marker al capacităţii de│ │
│ │răspuns a organismului. │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │Medicul poate recomanda │ │
│ │examenul examen │ │
│ │ecografic, examen │ │
│Opţiune │radiografic abdominal │E│
│ │"pe gol", CT, RMN dacă │ │
│ │suspectează o peritonită│ │
│ │puerperală. │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │Explorarea imagistică │ │
│Argumentare│poate arăta cauza unei │ │
│ │peritonite puerperale. │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │indice cultură şi │ │
│ │antibiogramă din │ │
│Standard │lichidul peritoneal │E│
│ │recoltat în cazul unei │ │
│ │intervenţii chirurgicale│ │
│ │pentru peritonită │ │
│ │puerperală. │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │Cultura şi antibiograma │ │
│Argumentare│sunt utile pentru │ │
│ │indicarea unui tratament│ │
│ │antibiotic adecvat. │ │
└───────────┴────────────────────────┴─┘
5.6. Sepsisul şi şocul septic în lehuzie
┌───────────┬──────────────────────┬───┐
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │suspecteze sepsisul în│ │
│ │prezenţa următorului │ │
│ │tablou clinic în │ │
│ │postpartum: │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- febră │ │
│ │nesistematizată │ │
│Standard ├──────────────────────┤B │
│ │- frisoane │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- alterarea stării │ │
│ │generale │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- semnele implicării │ │
│ │diferitelor aparate şi│ │
│ │sisteme în sindromul │ │
│ │toxico-septic │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Generalizarea sanguină│ │
│ │a infecţiei puerperale│ │
│ │prezintă o │ │
│ │variabilitate a │ │
│ │perioadei de │ │
│ │declanşare, de la mai │ │
│ │puţin de 24 de ore │ │
│ │până la 1-2 săptămâni │ │
│ │postpartum şi se │ │
│Argumentare│manifestă prin febră │III│
│ │nesistematizată ce │ │
│ │poate fi însoţită de │ │
│ │frisoane şi de │ │
│ │alterarea stării │ │
│ │generale, eventual de │ │
│ │semnele celorlalte │ │
│ │organe afectate şi │ │
│ │urmează de obicei unei│ │
│ │endometrite │ │
│ │puerperale.(7) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │recomande la pacienta │ │
│ │cu sepsis sau şoc │ │
│ │septic în lehuzie: │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- hemoleucogramă │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│Standard │- hemocultură │E │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- lohiocultură │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- cultură şi │ │
│ │antibiogramă - de la │ │
│ │nivelul abceselor, │ │
│ │plăgilor infectate │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │HLG - poate arăta │ │
│ │leucocitoză (cel mai │ │
│ │frecvent) dar şi │ │
│ │leucopenie sau număr │ │
│ │normal de leucocite; │ │
│ │numărul de trombocite │ │
│ │este util în │ │
│ │aprecierea riscului de│ │
│ │coagulare │ │
│ │intravasculară │ │
│ │diseminată şi în │ │
│ │evaluarea acesteia. │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │Hemocultura - │ │
│Argumentare│recoltată în frison - │ │
│ │poate pune în evidenţă│ │
│ │germenii cauzatori ai │ │
│ │infecţiei. │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │Lohiocultura - sursa │ │
│ │sepsisului este de │ │
│ │obicei o infecţie │ │
│ │uterină. │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │Cultura şi │ │
│ │antibiograma pot ajuta│ │
│ │la alegerea │ │
│ │antibioticului │ │
│ │adecvat. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Se recomandă ca │ │
│ │medicul să asigure │ │
│ │explorarea sistemelor │ │
│ │afectate la lehuzele │ │
│ │în sepsis/şoc septic: │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- reno-urinar: debit │ │
│ │urinar, uree, │ │
│ │creatinină, examen │ │
│ │sumar de urină, │ │
│ │urocultură │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- pulmonar: Rgf │ │
│ │pulmonară, gaze │ │
│ │sanguine │ │
│Recomandare├──────────────────────┤C │
│ │- cord: EKG │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- digestiv: │ │
│ │transaminaze, │ │
│ │bilirubină │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- ionogramă │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- glicemie │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- coagulostat (timp │ │
│ │Quick, timp Howell, │ │
│ │APTT, produşi de │ │
│ │degradare ai fibrinei)│ │
│ │(7) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Sepsis şi şocul septic│ │
│Argumentare│poate afecta toate │IV │
│ │organele şi sistemele.│ │
│ │(7) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul poate să │ │
│ │recomande împreună cu │ │
│ │medicul ATI în │ │
│ │completarea │ │
│Opţiune │explorărilor: │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- Ecografie de cord │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- Cateterism pulmonar │E │
├───────────┼──────────────────────┤ │
│ │Pentru evaluarea │ │
│ │completă a sistemului │ │
│ │cardiovascular în şoc │ │
│Argumentare│poate fi necesară o │ │
│ │echipă │ │
│ │interdisciplinară - │ │
│ │obstetrician - medic │ │
│ │ATI - cardiolog. │ │
└───────────┴──────────────────────┴───┘
5.7. Infecţiile sânului
┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │suspecteze o mastită │ │
│ │acută în prezenţa │ │
│ │următorului tablou │ │
│ │clinic în postpartum: │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- frison │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- febră (peste 38°C) │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- tahicardie │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│Standard │asociate cu: │C │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- durere locală │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- modificarea │ │
│ │tegumentelor │ │
│ │(eritematoase, │ │
│ │infiltrate, împăstate, │ │
│ │cu ragade areolo- │ │
│ │mamelonare) │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- cu sau fără │ │
│ │adenopatie axilară │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Semnele menţionate sunt│ │
│Argumentare│considerate sugestive │IV│
│ │pentru o mastită acută.│ │
│ │(3, 8) │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Se recomandă ca medicul│ │
│ │să indice │ │
│Recomandare│hemoleucograma completă│E │
│ │atunci când suspectează│ │
│ │o mastită acută la o │ │
│ │lehuză. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Hemoleucograma arată │ │
│Argumentare│cel mai adesea │ │
│ │leucocitoză. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Se recomandă ca medicul│ │
│ │să indice efectuarea │ │
│ │examenului ecografic │ │
│Recomandare│mamar la o pacientă cu │C │
│ │mastită acută, dacă │ │
│ │suspectează o evoluţie │ │
│ │nefavorabilă (abces). │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Ecografia completează │ │
│ │examenul clinic şi │ │
│Argumentare│poate fi utilă şi în │IV│
│ │abordarea unui │ │
│ │tratament conservator. │ │
│ │(11, 14, 15) │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Se recomandă ca medicul│ │
│ │să suspecteze un abces │ │
│ │mamar atunci când nu se│ │
│ │remite febra după 48-72│ │
│Recomandare│ore de terapie cu │C │
│ │antibiotice sau se │ │
│ │decelează o zonă de │ │
│ │fluctuenţă la o lehuză │ │
│ │cu mastită acută.(16) │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Medicul poate opta la o│ │
│ │pacientă cu abces │ │
│ │mamar, pentru: │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│Opţiune │- Cultură şi │ │
│ │antibiogramă din │ │
│ │secreţia lactată │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- RMN, CT │ │
├───────────┼───────────────────────┤E │
│ │Cultura şi antibiograma│ │
│ │din secreţia lactată - │ │
│ │orientarea │ │
│ │tratamentului │ │
│Argumentare│antibiotic. RMN, CT - │ │
│ │pot furniza informaţii │ │
│ │importante, în special │ │
│ │în abcesele cu │ │
│ │localizare atipică. │ │
└───────────┴───────────────────────┴──┘
5.8. Depresia postpartum
┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │suspecteze depresia │ │
│ │postpartum la o lăuză │ │
│Standard │care prezintă astenie, │C │
│ │anorexie, tristeţe, │ │
│ │insomnie, plâns facil, │ │
│ │sentimente de vinovăţie│ │
│ │faţă de nou-născut. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Majoritatea lehuzelor │ │
│ │prezintă simptomele de │ │
│ │mai sus pentru o │ │
│ │perioadă mai scurtă sau│ │
│ │mai lungă (în formele │ │
│Argumentare│severe săptămâni - │IV│
│ │luni). O evaluare │ │
│ │atentă permite un │ │
│ │diagnostic precoce al │ │
│ │formelor severe şi o │ │
│ │atitudine terapeutică │ │
│ │corectă. (3, 12) │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Se recomandă ca medicul│ │
│ │să solicite un consult │ │
│ │psihiatric dacă │ │
│ │pacientele prezintă un │ │
│Recomandare│episod depresiv mai │C │
│ │lung de 72 de ore, │ │
│ │prezintă dezinteres │ │
│ │faţă de copil, │ │
│ │halucinaţii, │ │
│ │comportament psihotic. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Majoritatea │ │
│ │tulburărilor de acest │ │
│ │tip sunt cauzate de o │ │
│Argumentare│boală psihică │IV│
│ │preexistentă şi │ │
│ │necesită tratament │ │
│ │psihiatric şi │ │
│ │psihoterapie. (3, 12) │ │
└───────────┴───────────────────────┴──┘
5.9. Hemoragiile tardive postpartum (hemoragiile uterine în lehuzie)
┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│ │Se recomandă ca medicul│ │
│ │să suspecteze existenţa│ │
│ │unui rest placentar sau│ │
│ │o dehiscenţă a tranşei │ │
│Recomandare│uterine, la o lăuză │C │
│ │care pierde sânge pe │ │
│ │cale vaginală, la peste│ │
│ │24 de ore de la │ │
│ │naştere. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Un rest placentar este │ │
│Argumentare│o cauză obişnuită de │IV│
│ │apariţie a sângerării │ │
│ │în lehuzie(16). │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │O sângerare pe cale │ │
│ │vaginală la o lăuză │ │
│ │după operaţie cezariană│ │
│ │poate fi cauzată de o │ │
│ │dehiscenţă a tranşei │ │
│ │uterine. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Se recomandă ca medicul│ │
│ │să suspecteze existenţa│ │
│Recomandare│unui polip placentar, │C │
│ │la o lăuză care pierde │ │
│ │sânge pe cale vaginală │ │
│ │în lehuzia tardivă(16).│ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Se recomandă ca medicul│ │
│ │să indice efectuarea │ │
│Recomandare│unui examen ecografic │C │
│ │în evaluarea unei │ │
│ │sângerări uterine │ │
│ │postpartum. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Examinarea ecografică │ │
│ │poate pune în evidenţă │ │
│ │un rest placentar sau │ │
│Argumentare│un polip placentar fără│IV│
│ │a avea însă o │ │
│ │sensibilitate │ │
│ │deosebită.(13) │ │
└───────────┴───────────────────────┴──┘
6. CONDUITĂ 6.1. Prevenirea infecţiei puerperale 6.1.1. Asepsia şi antisepsia
┌───────────┬────────────────────────┬─┐
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │respecte asepsia şi │ │
│ │antisepsia atât la │ │
│Standard │naşterea prin operaţie │E│
│ │cezariană cât şi la │ │
│ │naşterea pe cale │ │
│ │vaginală. │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │Nerespectarea normelor │ │
│ │de asepsie şi antisepsie│ │
│Argumentare│reprezintă una din │ │
│ │cauzele cele mai │ │
│ │importante de infecţie │ │
│ │puerperală. │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│Standard │consilieze lehuza cu │E│
│ │privire la igiena │ │
│ │lactaţiei. │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │Educaţia corectă a mamei│ │
│Argumentare│privind igiena lactaţiei│ │
│ │scade riscul de infecţie│ │
│ │a sânului. │ │
└───────────┴────────────────────────┴─┘
6.1.2. Profilaxia cu antibiotice
┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │indice utilizarea │ │
│Standard │profilaxiei antibiotice│A │
│ │preoperatorii la │ │
│ │operaţia cezariană. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Profilaxia antibiotică │ │
│ │preoperatorie a redus │ │
│ │substanţial rata │ │
│ │infecţiilor puerperale │ │
│ │după operaţia cezariană│ │
│ │(unele studii arată o │ │
│ │reducere cu până la │ │
│Argumentare│70-80% a endometritei │Ib│
│ │puerperale). S-au │ │
│ │observat atât reducerea│ │
│ │endometritei cât şi a │ │
│ │infecţiilor parietale, │ │
│ │atât în cezarienele de │ │
│ │urgenţă cât şi în cele │ │
│ │elective.(1, 3, 12) │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Medicul poate să │ │
│ │folosească în │ │
│ │profilaxia antibiotică │ │
│ │următoarea schema │ │
│ │terapeutică: 2 g │ │
│ │beta-lactamină - │ │
│ │cefalosporină/ │ │
│ │penicilină cu spectru │ │
│ │larg În doză unică │ │
│ │preoperator la toate │ │
│Opţiune │pacientele: (2) │C │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- Ampicillinum 2 g i.v.│ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- Cefazolinum 2 g i.v. │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │sau │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- Cefuroxinum 1-2 g │ │
│ │i.v. │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- Cefotaxinum 1 g i.v. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Ampicilinum şi │ │
│ │cefalosporinele de │ │
│ │generaţia I sunt ideale│ │
│Argumentare│pentru profilaxia │IV│
│ │antibiotică, putându-se│ │
│ │folosi şi cefalosporine│ │
│ │de altă generaţie.(4, │ │
│ │35) │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │La pacientele alergice │ │
│ │la beta-lactamine │ │
│ │medicul poate opta │ │
│ │pentru: │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- Metronidazolum 500 mg│ │
│Opţiune │i.v. │C │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │sau │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- Clindamycinum (900 │ │
│ │mg) cu sau fară │ │
│ │Gentamicinum (1,5 mg/ │ │
│ │kgc) doză unică(16) │ │
└───────────┴───────────────────────┴──┘
6.1.3. Aspecte de Tehnica chirurgicală
┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│ │Medicul poate opta │ │
│ │pentru exteriorizarea │ │
│Opţiune │uterului din cavitatea │C │
│ │peritoneală pentru │ │
│ │histerorafie, în timpul│ │
│ │operaţiei cezariene. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Histerorafia după │ │
│ │exteriorizarea uterului│ │
│ │din cavitatea │ │
│Argumentare│peritoneală nu │IV│
│ │influenţează frecvenţa │ │
│ │endometritei │ │
│ │puerperale.(2, 5) │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Medicul poate opta │ │
│Opţiune │pentru histerorafia │C │
│ │într-un strat sau în │ │
│ │două straturi. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Între histerorafia │ │
│ │într-un strat şi │ │
│ │histerorafia în două │ │
│ │straturi nu s-a │ │
│Argumentare│constatat nicio │IV│
│ │deosebire în ceea ce │ │
│ │priveşte frecvenţa │ │
│ │infecţiilor puerperale.│ │
│ │(5, 6) │ │
└───────────┴───────────────────────┴──┘
6.2. Tratamentul curativ al infecţiilor vulvo-vagino-perineale
┌───────────┬──────────────────────┬───┐
│ │Se recomandă ca │ │
│ │medicul să asigure │ │
│ │scoaterea firelor, │ │
│ │debridarea, toaleta │ │
│ │locală cu soluţii │ │
│Recomandare│antiseptice în │ │
│ │infecţiile plăgii de │ │
│ │epiziotomie, urmată de│ │
│ │refacerea perineului │E │
│ │când condiţiile locale│ │
│ │o permit. │ │
├───────────┼──────────────────────┤ │
│ │Asigurarea unei │ │
│ │îngrijiri locale │ │
│Argumentare│corecte este esenţială│ │
│ │pentru o evoluţie │ │
│ │favorabilă. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Se recomandă ca │ │
│Recomandare│medicul să indice │C │
│ │terapie cu antibiotice│ │
│ │cu spectru larg. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Terapia cu antibiotice│ │
│ │cu spectru larg s-a │ │
│ │dovedit utilă în │ │
│Argumentare│refacerea precoce a │IV │
│ │perineului, iar în │ │
│ │unele forme │ │
│ │nesupurative s-a │ │
│ │dovedit suficientă.(2)│ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Se recomandă ca │ │
│ │medicul să efectueze │ │
│Recomandare│refacerea perineului │B │
│ │după dispariţia │ │
│ │semnelor de infecţie. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Refacerea precoce are │ │
│Argumentare│rezultate la fel de │III│
│ │bune pe termen pe │ │
│ │lung. (7, 8, 9) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Se recomandă ca în │ │
│ │fasceita necrozantă │ │
│ │medicul să efectueze │ │
│ │tratamentul │ │
│ │chirurgical cât mai │ │
│ │precoce sub: │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│Recomandare│- protecţie │B │
│ │antibiotică │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │iar în rupturile │ │
│ │perineale de gradul 4 │ │
│ │şi │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- pregătirea tubului │ │
│ │digestiv │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Mortalitatea a fost │ │
│ │mult mai mare în │ │
│Argumentare│cazurile unde │IIa│
│ │intervenţia a │ │
│ │întârziat mai mult de │ │
│ │48 de ore.(10, 11) │ │
└───────────┴──────────────────────┴───┘
6.3. Tratamentul curativ al infecţiilor plăgilor parietale după operaţie cezariană
┌───────────┬───────────────────────────┬───┐
│ │Se recomandă medicului să │ │
│ │practice deschiderea plăgii│ │
│ │parietale cu debridarea şi │ │
│Recomandare│asigurarea unui drenaj │E │
│ │chirurgical corect sub │ │
│ │protecţia unui antibiotic │ │
│ │cu spectru larg. │ │
├───────────┼───────────────────────────┼───┤
│ │Asigurarea unei îngrijiri │ │
│Argumentare│locale corecte este │ │
│ │esenţială pentru o evoluţie│ │
│ │favorabilă. │ │
├───────────┼───────────────────────────┼───┤
│ │În caz de fasceită │ │
│Recomandare│necrozantă se recomandă │B │
│ │medicului să practice │ │
│ │tratamentul chirurgical. │ │
├───────────┼───────────────────────────┼───┤
│ │Esenţial în succesul │ │
│ │tratamentului fasceitei │ │
│ │necrozante este │ │
│ │diagnosticul precoce, │ │
│Argumentare│tratamentul chirurgical │IIa│
│ │agresiv cu debridarea │ │
│ │plăgii, terapia cu │ │
│ │antibiotice şi suportul │ │
│ │terapiei intensive.(10, 11)│ │
├───────────┼───────────────────────────┼───┤
│ │Medicul poate opta în cazul│ │
│ │în care se suspectează sau │ │
│ │se stabileşte diagnosticul │ │
│Opţiune │de fasceită necrozantă, │C │
│ │pentru asocierea de │ │
│ │Clindamycinum şi │ │
│ │beta-lactamine. │ │
├───────────┼───────────────────────────┼───┤
│ │Un studiu retrospectiv pe │ │
│ │14 ani arată ca pacientele │ │
│Argumentare│care au primit această │IV │
│ │combinaţie de antibiotice │ │
│ │au avut o evoluţie mai │ │
│ │bună.(13) │ │
├───────────┼───────────────────────────┼───┤
│ │Medicul poate opta în caz │ │
│ │de fasceită necrozantă │ │
│ │pentru asocierea │ │
│Opţiune │aminoglicozide- │C │
│ │gentamicinum sau │ │
│ │cefalosporine de generaţia │ │
│ │III-a şi metronidazolum. │ │
│ │(14) │ │
├───────────┼───────────────────────────┼───┤
│ │Combinaţia │ │
│ │aminoglicozide-gentamicinum│ │
│ │sau cefalosporine de │ │
│Argumentare│generaţia III-a şi │IV │
│ │metronidazolum poate fi │ │
│ │recomandată în caz de │ │
│ │fasceită necrozantă. │ │
└───────────┴───────────────────────────┴───┘
6.4. Tratamentul curativ al infecţiilor uterine
┌───────────┬──────────────────────┬───┐
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │indice tratament │ │
│Standard │antibiotic în toate │C │
│ │cazurile suspectate │ │
│ │sau confirmate de │ │
│ │infecţie uterină. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Ameliorarea apare în │ │
│ │cazurile de infecţie │ │
│Argumentare│uterină la 48-72 ore │IV │
│ │după instituirea │ │
│ │tratamentului │ │
│ │antibiotic.(2) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul poate să │ │
│ │indice în cazurile de │ │
│ │infecţii uterine: │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- Antiinflamatorii(30)│ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- Anticoagulante │ │
│ │parenterale │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- antipiretice(30) │ │
│Opţiune ├──────────────────────┤E │
│ │- efectuarea toaletei │ │
│ │vulvo-vaginale(30), │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- tratament de │ │
│ │susţinere (echilibrare│ │
│ │hidro-electrolitică, │ │
│ │nutriţională) acolo │ │
│ │unde este cazul.(30) │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- ocitocice(30) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Se recomandă ca │ │
│ │medicul să indice una │ │
│ │din următoarele scheme│ │
│ │de tratament │ │
│ │antibiotic în │ │
│ │infecţiile uterine, │ │
│ │până la obţinerea │ │
│ │antibiogramei care │ │
│ │permite tratamentul │ │
│ │ţintit etiologic: │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- Ampicillinum + │ │
│ │Gentamicinum │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- Clindamycinum + │ │
│Recomandare│Gentamicinum │B │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- Clindamycinum + │ │
│ │Gentamicinum + │ │
│ │Ampicillinum │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- Clindamycinum + │ │
│ │Aztreonamum │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- Penicilină cu │ │
│ │spectru larg │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- Cefalosporine │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- Imipenemum + │ │
│ │Cilastatinum │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │90% din infecţiile │ │
│ │uterine consecutive │ │
│ │unei naşteri pe cale │ │
│ │vaginală vor răspunde │ │
│ │la Ampicillinum + │ │
│ │Gentamicinum.(2) │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │În infecţiile uterine │ │
│ │după operaţie │ │
│ │cezariană este │ │
│ │necesară folosirea şi │ │
│ │a unui antibiotic cu │ │
│ │acţiune pe anaerobi. │ │
│ │(2) │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │Regimurile ce includ │ │
│ │un antibiotic cu │ │
│ │acţiune pe anaerobi │ │
│Argumentare│penicilinorezistenţi │IIb│
│ │sunt mai bune decât │ │
│ │cele care nu includ un│ │
│ │asemenea antibiotic. │ │
│ │(19) S-a demonstrat că│ │
│ │asocierea │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │Clindamycinum + │ │
│ │Gentamicinum, asigură │ │
│ │cel mai mare procent │ │
│ │de succese. Regimurile│ │
│ │ce includ un │ │
│ │antibiotic cu acţiune │ │
│ │pe anaerobi │ │
│ │penicilinorezistenţi │ │
│ │sunt mai bune decât │ │
│ │cele care nu includ un│ │
│ │asemenea antibiotic. │ │
│ │(19) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul poate să │ │
│ │indice întreaga doză │ │
│Opţiune │de Gentamicinum într-o│B │
│ │singura administrare │ │
│ │pe zi. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Gentamicinum are │ │
│ │aceeaşi eficienţă │ │
│Argumentare│într-o singură │III│
│ │administrare pe zi. │ │
│ │(17, 18) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │efectueze controlul │ │
│ │instrumental uterin │ │
│Standard │pentru evacuarea de │C │
│ │resturi membranare/ │ │
│ │placentare doar după │ │
│ │dispariţia febrei. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Golirea cavităţii │ │
│ │uterine de resturi │ │
│ │placentare şi/sau │ │
│ │membranare este │ │
│ │indicată numai după │ │
│Argumentare│ameliorarea │IV │
│ │fenomenelor │ │
│ │inflamatorii, │ │
│ │precedată de │ │
│ │antibioterapie i.v. │ │
│ │(30) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │indice profilaxia │ │
│ │antibiotică sau │ │
│ │continuarea │ │
│ │tratamentului │ │
│Standard │antibiotic deja │E │
│ │indicat în cazul │ │
│ │controlului │ │
│ │instrumental uterin │ │
│ │practicat în │ │
│ │postpartum. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Controlul instrumental│ │
│ │postpartum este o │ │
│ │manevră invazivă la o │ │
│Argumentare│lehuză care prezintă │ │
│ │infecţie uterină şi │ │
│ │necesită protecţie │ │
│ │antibiotică. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │efectueze │ │
│ │histerectomia în caz │ │
│ │de abcese uterine, │ │
│ │endomiometrite │ │
│Standard │parenchimatoase rebele│C │
│ │la tratament, gangrenă│ │
│ │uterină, infecţie │ │
│ │uterină cu dehiscenţa │ │
│ │tranşei de cezariană, │ │
│ │într-o unitate de │ │
│ │nivel II sau III. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │efectueze │ │
│ │histerectomia în │ │
│ │aceste situaţii │ │
│ │întrucât tratamentul │ │
│Argumentare│medical este │IV │
│ │considerat insuficient│ │
│ │iar controlul │ │
│ │instrumental poate │ │
│ │complica boala. (2, │ │
│ │30) │ │
└───────────┴──────────────────────┴───┘
6.5. Tratamentul curativ al infecţiilor para şi periuterine
┌───────────┬──────────────────────┬───┐
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │instituie tratament │ │
│ │antibiotic şi │ │
│Standard │heparinoterapie în │E │
│ │toate cazurile de │ │
│ │infecţie peri/para │ │
│ │uterină. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │În cazul unui abces │ │
│ │pelvin, pe lângă │ │
│ │terapia cu │ │
│ │antibiotice, medicul │ │
│ │trebuie să efectueze │ │
│ │evacuarea abcesului │ │
│ │prin: │ │
│Standard ├──────────────────────┤E │
│ │- colpotomie │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │sau │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- intervenţie │ │
│ │chirurgicală cu drenaj│ │
│ │larg(2, 40) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Se recomandă ca în │ │
│ │formele nesupurative │ │
│ │de infecţii para şi │ │
│Recomandare│periuterine, medicul │B │
│ │să indice iniţial un │ │
│ │tratament conservator │ │
│ │(antibiotic, AINS). │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │În majoritatea │ │
│ │formelor nesupurative │ │
│ │de infecţii para şi │ │
│ │periuterine (de ex. │ │
│ │forma edematoasă a │ │
│Argumentare│flegmonului) │III│
│ │tratamentul │ │
│ │antibiotic, │ │
│ │heparinoterapie, AINS,│ │
│ │sunt suficiente pentru│ │
│ │a îi asigura remisia. │ │
│ │(30) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │indice în │ │
│ │pelviperitonite: │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- tratament antibiotic│ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │şi │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│Standard │- tratament de │C │
│ │susţinere şi │ │
│ │reechilibrare │ │
│ │hidro-electrolitică │ │
│ │iar în plus în formele│ │
│ │abcedate: │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- intervenţia │ │
│ │chirurgicală cu drenaj│ │
│ │larg (30) │ │
└───────────┴──────────────────────┴───┘
6.6. Tratamentul curativ al peritonitei puerperale
┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │intervină chirurgical │ │
│ │imediat ce peritonita a│ │
│ │fost diagnosticată şi │ │
│ │să practice: │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- extirparea sursei de │ │
│Standard │infecţie │C │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- aspiraţia/evacuarea │ │
│ │lichidului peritoneal │ │
│ │infectat; │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- drenaj al cavităţii │ │
│ │abdominale. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Excluderea focarului │ │
│ │infecţios este un │ │
│ │principiu de bază al │ │
│ │chirurgiei │ │
│Argumentare│peritonitelor │IV│
│ │generalizate. Din │ │
│ │lichidul aspirat se va │ │
│ │efectua cultură şi │ │
│ │antibiogramă. (30) │ │
└───────────┴───────────────────────┴──┘
6.7. Tratamentul curativ al sepsisul şi şocului septic în lehuzie 6.7.1. Suprimarea focarului septic
┌───────────┬────────────────────────┬─┐
│ │Medicul trebuie să │ │
│Standard │asigure suprimarea │E│
│ │focarului septic. │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │Considerăm că suprimarea│ │
│ │focarului septic va │ │
│Argumentare│asigura o evoluţie mai │ │
│ │bună a pacientelor prin │ │
│ │excluderea sursei de │ │
│ │septicemie. │ │
└───────────┴────────────────────────┴─┘
6.7.2. Măsuri de terapie intensivă
┌────────┬───────────────────────────┬─┐
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │colaboreze cu medicul ATI -│ │
│Standard│în sepsisul sever, pentru │E│
│ │instituirea măsurilor de │ │
│ │terapie intensivă. │ │
└────────┴───────────────────────────┴─┘
6.7.3. Terapia cu antibiotice
┌────────┬───────────────────────────┬─┐
│ │Medicul trebuie să indice │ │
│ │tratamentul antibiotic │ │
│Standard│conform antibiogramei sau │E│
│ │cu spectru larg (până la │ │
│ │obţinerea antibiogramei). │ │
└────────┴───────────────────────────┴─┘
6.7.4. Tratamentul antiinflamator
┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│ │Se recomandă ca medicul│ │
│ │să nu instituie │ │
│Recomandare│tratament │A │
│ │antiinflamator în │ │
│ │sepsis. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Nu a fost demonstrat │ │
│ │nici un beneficiu al │ │
│Argumentare│tratamentului │Ib│
│ │antiinflamator în │ │
│ │sepsis.(20, 21, 22) │ │
└───────────┴───────────────────────┴──┘
6.7.5. Tratamentul anticoagulant
┌───────┬────────────────────────────┬─┐
│ │Medicul poate opta pentru │ │
│ │administrarea │ │
│ │heparinoterapiei la │ │
│Opţiune│pacientele cu tulburări de │E│
│ │coagulare sepsis/şoc septic │ │
│ │numai după consultarea cu │ │
│ │medicul de terapie │ │
│ │intensivă. │ │
└───────┴────────────────────────────┴─┘
6.8. Infecţiile sânului
┌───────────┬──────────────────────┬───┐
│ │Se recomandă ca │ │
│ │medicul să indice un │ │
│Recomandare│antibiotic ce │C │
│ │acţionează pe │ │
│ │stafilococ sau impus │ │
│ │de antibiogramă. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Stafilococul este cel │ │
│Argumentare│mai frecvent sursa │IV │
│ │infecţiei. (32) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul poate opta în │ │
│ │infecţiile sânului │ │
│ │pentru: │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- Oxacilinum │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- Benzylpenicillinum │ │
│Opţiune ├──────────────────────┤C │
│ │- Erytromycinum │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- Cefalosporină │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │iar în caz de │ │
│ │rezistenţă: │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- Vancomycinum │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Oxacilinum, │ │
│ │Benzylpenicillinum, │ │
│ │Erytromycinum, │ │
│ │cefalosporinele │ │
│ │acţionează eficient pe│ │
│Argumentare│flora obişnuită │IV │
│ │întâlnită în │ │
│ │infecţiile sânului. În│ │
│ │caz de rezistenţă se │ │
│ │recomandă │ │
│ │Vancomycinum. (28, 32)│ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Se recomandă ca │ │
│ │medicul să practice │ │
│Recomandare│tratamentul │C │
│ │chirurgical al │ │
│ │abcesului mamar │ │
│ │diagnosticat. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Tratamentul │ │
│ │chirurgical (incizie │ │
│ │în zona de maximă │ │
│Argumentare│fluctuenţă, debridare,│IV │
│ │drenaj) este │ │
│ │recomandat pentru o │ │
│ │evoluţie favorabilă. │ │
│ │(23, 32) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul poate opta în │ │
│ │cazul abcesului mamar │ │
│Opţiune │pentru puncţie │B │
│ │evacuatorie ghidată │ │
│ │ecografic, sub │ │
│ │anestezie locală. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Eficienţa de 80-90% îl│ │
│ │recomandă în aceeaşi │ │
│Argumentare│măsură ca tratamentul │III│
│ │chirurgical.(24, 25, │ │
│ │26) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul poate să │ │
│ │indice alăptarea la │ │
│Opţiune │ambii sâni în formele │B │
│ │nesupurative de │ │
│ │mastită. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Antibioticoterapia │ │
│ │precoce şi continuarea│ │
│Argumentare│alăptării este │III│
│ │suficientă pentru │ │
│ │prevenirea abceselor │ │
│ │mamare. (31) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Se recomandă ca în │ │
│ │formele nesupurative │ │
│ │de mastită acută, │ │
│ │atunci când alăptarea │ │
│ │este imposibilă la │ │
│Recomandare│sânul afectat, medicul│C │
│ │să indice alăptarea │ │
│ │numai la sânul │ │
│ │neafectat, iar sânul │ │
│ │afectat să fie golit │ │
│ │mecanic (mulgere, │ │
│ │pompă). │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Evacuarea sânului este│ │
│Argumentare│importantă pentru o │IV │
│ │evoluţie favorabilă a │ │
│ │mastitei. (23) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Se recomandă ca │ │
│Recomandare│medicul să indice │E │
│ │ablactarea pacientelor│ │
│ │cu abces mamar. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul poate să │ │
│ │opteze în ablactarea │ │
│ │pacientelor cu mastită│ │
│ │acută sau abces mamar │ │
│ │pentru: │ │
│Opţiune ├──────────────────────┤E │
│ │- Bromcriptinum │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │sau │ │
│ ├──────────────────────┤ │
│ │- Cabergolinum │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Bromcriptinum şi │ │
│ │Cabergolinum asigură │ │
│ │în aceeaşi măsură │ │
│Argumentare│întreruperea │ │
│ │lactaţiei, dar în │ │
│ │intervale de timp │ │
│ │diferite. │ │
└───────────┴──────────────────────┴───┘
6.9. Depresia postpartum
┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│ │Se recomande ca în │ │
│ │formele uşoare de │ │
│ │depresie, medicul să │ │
│ │asigure: │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- educarea pacientei cu│ │
│Recomandare│privire la îngrijirea │C │
│ │copilului │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- solicitarea │ │
│ │sprijinului familial │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- psihoterapie │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Majoritatea pacientelor│ │
│ │nu au nevoie de │ │
│ │evaluare psihiatrică, │ │
│Argumentare│ci doar de sprijin │IV│
│ │psihologic şi de │ │
│ │educaţie în privinţa │ │
│ │îngrijirii copilului. │ │
│ │(33, 34) │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Se recomandă ca în │ │
│ │depresiile medii şi │ │
│Recomandare│severe medicul │C │
│ │obstetrician să indice │ │
│ │efectuarea unui consult│ │
│ │psihiatric. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │O parte din depresiile │ │
│ │medii şi severe sunt │ │
│ │secundare unei │ │
│Argumentare│afecţiuni psihice │IV│
│ │preexistente, făcând │ │
│ │necesară evaluarea şi │ │
│ │tratamentul psihiatric.│ │
│ │(33, 34) │ │
└───────────┴───────────────────────┴──┘
6.10. Hemoragiile tardive postpartum (hemoragiile uterine în lehuzie)
┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│ │Se recomandă ca medicul│ │
│ │să indice tratament │ │
│Recomandare│medical cu oxytocinum, │C │
│ │methylergometrinum sau │ │
│ │prostaglandine. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Tratamentul medical │ │
│Argumentare│este eficient la o │IV│
│ │parte din cazuri.(23) │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Medicul trebuie să nu │ │
│ │indice administrarea de│ │
│ │methylergometrinum la │ │
│ │lăuzele care prezintă: │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- hipertensiune indusă │ │
│ │de sarcină │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│Standard │- eclampsie │C │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- hipertensiune │ │
│ │preexistentă sarcinii │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- angina pectorală │ │
│ ├───────────────────────┤ │
│ │- boli vasculare │ │
│ │obliterante periferice │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Există riscul │ │
│ │accidentelor vasculare │ │
│ │hipertensive induse de │ │
│ │methylergometrinum la │ │
│ │pacientele cu │ │
│Argumentare│hipertensiune indusă de│IV│
│ │sarcină, eclampsie sau │ │
│ │boli cardiace sau │ │
│ │hipertensiune │ │
│ │preexistentă sarcinii. │ │
│ │(36) │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │efectueze controlul │ │
│ │uterin instrumental │ │
│ │dacă hemoragia este │ │
│ │abundentă, tratamentul │ │
│Standard │medical este ineficient│C │
│ │sau dacă evaluarea │ │
│ │clinică şi ecografică │ │
│ │arată prezenţa de │ │
│ │resturi placentare sau │ │
│ │polip placentar. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Controlul instrumental │ │
│ │opreşte o hemoragie │ │
│ │abundentă şi evacuează │ │
│Argumentare│resturile placentare │IV│
│ │sau un polip placentar │ │
│ │ce pot întreţine │ │
│ │sângerarea. (23) │ │
└───────────┴───────────────────────┴──┘
7. URMĂRIRE ŞI MONITORIZARE 7.1. Infecţiile vulvo-vagino-perineale
┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │efectueze evaluarea │ │
│Standard │zilnică a plăgii de │E │
│ │perineotomie/ │ │
│ │epiziotomie. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Monitorizarea evoluţiei│ │
│Argumentare│plăgii are rolul de a │ │
│ │sesiza o evoluţie │ │
│ │nefavorabilă. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Se recomandă medicului │ │
│ │să indice efectuarea │ │
│ │toaletei locale zilnice│ │
│Recomandare│la lehuzele cu │C │
│ │perineotomie/ │ │
│ │epiziotomie (minim de 2│ │
│ │ori pe zi şi de câte │ │
│ │ori este nevoie).(1) │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Îngrijirea locală │ │
│Argumentare│corectă este importantă│IV│
│ │pentru o evoluţie │ │
│ │favorabilă.(1) │ │
└───────────┴───────────────────────┴──┘
7.2. Infecţiile plăgilor după operaţie cezariană
┌───────────┬────────────────────────┬─┐
│ │Se recomandă medicului │ │
│ │să: │ │
│ ├────────────────────────┤ │
│ │- efectueze evaluarea │ │
│Recomandare│zilnică a plăgii │ │
│ │parietale │ │
│ ├────────────────────────┤ │
│ │- indice până la │ │
│ │externare, efectuarea │E│
│ │toaletei locale a plăgii│ │
├───────────┼────────────────────────┤ │
│ │Monitorizarea evoluţiei │ │
│ │plăgii pentru a sesiza o│ │
│ │evoluţie nefavorabilă. │ │
│Argumentare│Îngrijirea locală │ │
│ │corectă este importantă │ │
│ │pentru o evoluţie │ │
│ │favorabilă. │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │Se recomandă medicului │ │
│ │să: │ │
│ ├────────────────────────┤ │
│ │- indice monitorizarea │ │
│ │pulsului şi a curbei │ │
│Recomandare│febrile a lăuzei │ │
│ ├────────────────────────┤ │
│ │- reevalueze │E│
│ │oportunitatea │ │
│ │administrării │ │
│ │antibioticului după │ │
│ │obţinerea antibiogramei │ │
├───────────┼────────────────────────┤ │
│ │Pentru a asigura o │ │
│Argumentare│terapie cu antibiotice │ │
│ │corectă. │ │
└───────────┴────────────────────────┴─┘
7.3. Infecţiile uterine
┌───────────┬───────────────────────┬──┐
│ │Se recomandă ca medicul│ │
│ │să nu indice │ │
│ │continuarea terapiei cu│ │
│Recomandare│antibiotice pe cale │A │
│ │orală după remiterea │ │
│ │simptomelor şi semnelor│ │
│ │clinice prin terapia │ │
│ │parenterală. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │Absenţa complicaţiilor │ │
│ │la pacientele cu risc │ │
│ │crescut la care nu s-a │ │
│ │suplimentat tratamentul│ │
│Argumentare│(cu antibiotice pe cale│Ib│
│ │orală) după succesul │ │
│ │terapiei cu antibiotice│ │
│ │i.v. arată că │ │
│ │utilizarea acestuia nu │ │
│ │este necesară.(2) │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │În cazul persistenţei │ │
│ │febrei după 48-72 ore │ │
│ │de terapie cu │ │
│Recomandare│antibiotice, se │C │
│ │recomandă ca medicul să│ │
│ │suspecteze o │ │
│ │complicaţie a infecţiei│ │
│ │uterine. │ │
├───────────┼───────────────────────┼──┤
│ │În 90% din cazuri febra│ │
│Argumentare│scade după 48-72 ore de│IV│
│ │terapie cu antibiotice.│ │
│ │(1) │ │
└───────────┴───────────────────────┴──┘
7.4. Infecţiile para şi periuterine
┌────────┬───────────────────────────┬─┐
│ │Medicul trebuie să indice │ │
│ │asigurarea unei │ │
│ │monitorizări corecte a │ │
│Standard│curbelor biologice şi a │E│
│ │drenajului postoperator (în│ │
│ │situaţiile în care s-a │ │
│ │intervenit chirurgical). │ │
├────────┼───────────────────────────┼─┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│Standard│reevalueze oportunitatea │E│
│ │antibioticului după │ │
│ │obţinerea antibiogramei. │ │
└────────┴───────────────────────────┴─┘
7.5. Peritonita puerperală
┌────────┬───────────────────────────┬─┐
│ │Medicul trebuie să asigure │ │
│ │postoperator în colaborare │ │
│ │cu medicul ATI, în │ │
│ │peritonita puerperală: │ │
│ ├───────────────────────────┤ │
│ │- profilaxia şi tratamentul│ │
│ │ileusului postoperator │ │
│ ├───────────────────────────┤ │
│Standard│- restaurarea echilibrului │E│
│ │fluido-coagulant │ │
│ ├───────────────────────────┤ │
│ │- menţinerea aportului de │ │
│ │oxigen │ │
│ ├───────────────────────────┤ │
│ │- menţinerea unei diureze │ │
│ │convenabile │ │
│ ├───────────────────────────┤ │
│ │- terapia cu antibiotice(3)│ │
└────────┴───────────────────────────┴─┘
8. ASPECTE ADMINISTRATIVE
┌───────────┬────────────────────────┬─┐
│ │Se recomandă ca fiecare │ │
│ │unitate medicală în care│ │
│ │se efectuează │ │
│Recomandare│tratamentul infecţiei │E│
│ │puerperale să îşi │ │
│ │redacteze protocoale │ │
│ │proprii bazate pe │ │
│ │prezentele standarde. │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │trateze cazurile de │ │
│Standard │infecţie puerperală │E│
│ │gravă în spitale de │ │
│ │nivel II sau III. │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │În cazul şocului septic │ │
│ │în lehuzie, medicul │ │
│ │trebuie să decidă │ │
│Standard │conduita în colaborare │E│
│ │cu medicul de anestezie │ │
│ │terapie intensivă şi │ │
│ │echipă │ │
│ │interdisciplinară. │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │practice intervenţiile │ │
│ │chirurgicale la │ │
│Standard │pacientele cu infecţie │E│
│ │puerperală numai cu │ │
│ │avizul medicului şef de │ │
│ │secţie OG. │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │Toate infecţiile │ │
│ │nosocomiale trebuie │ │
│ │înregistrate pe │ │
│ │formulare standard │ │
│Standard │(existente în spitale) │E│
│ │de către medic, şi │ │
│ │comunicate lunar către │ │
│ │Autoritatea de Sănătate │ │
│ │Publică de către │ │
│ │personalul desemnat. │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │În cazurile de │ │
│ │endometrită post-partum,│ │
│ │practicarea controlului │ │
│Standard │instrumental uterin │E│
│ │trebuie efectuată cu │ │
│ │aprobarea şefului de │ │
│ │secţie. │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │Se recomandă ca secţiile│ │
│ │de obstetrică │ │
│ │ginecologie să asigure │ │
│Recomandare│accesul lehuzelor la un │E│
│ │psihoterapeut pentru │ │
│ │consilierea celor cu │ │
│ │depresie post partum. │ │
└───────────┴────────────────────────┴─┘
9. BIBLIOGRAFIE Introducere 1. Râcă N.: Lehuzia fiziologică: Tratat de obstetrică (sub redacţia prof. dr. Ioan Munteanu); Editura Academiei Române; 2000; 405:414 2. Tiu C.: Bolile neurologice şi sarcina - Afecţiunile medicale asociate sarcinii Ediţia a II-a sub redacţia Radu Vlădăreanu, Editura Infomedica, 2003, 349:374 3. Farrington FP., Ward K.: Normal Labor, Delivery and Puerperium-Danforth's Obstetrics and Gynecology, 8th edition, Lippincot Williams and Wilkins, 1999, 91:109 4. Cunningham FG.: The Puerperium; Williams Obstetrics, 22nd edition, Mc Graw Hill, 2005; 695:710 5. Luca V.: Infecţia puerperală: Tratat de obstetrică (sub redacţia prof. dr. Ioan Munteanu); Editura Academiei Române; 2000; 686:734 Evaluare şi diagnostic 1. Kankuri E., Kurki T., Carlson P., et al: Incidence, treatment and outcome of peripartum sepsis. Acta obstet Gynecol Scand 82:730, 2003 2. Luca V.: Infecţia puerperală: Tratat de obstetrică (sub redacţia prof.dr. Ioan Munteanu); Editura Academiei Române; 2000; 686:734 3. Farrington FP., Ward K.: Normal Labor, Delivery and Puerperium-Danforth's Obstetrics and Gynecology, 8th edition, Lippincot Williams and Wilkins, 1999, 91:109 4. Cunningham FG.: Puerperal Infection; Williams Obstetrics, 22nd edition, Mc Graw Hill, 2005; 711:724 5. Brown CEL., Dunn DH., Harrell R., Setiawan H., Cunningham FG.: Computed tomography for evaluation of puerperal infection. Surg Gynecol Obstet 172:2, 1991 6. Maldjian C., Adam R., Maldjian J., Smith R.: MRI appearance of the pelvis în the post cesarean-section patient. Magn Reson Imaging 17:223, 1999 7. Schenker JG: Şocul septic; Tratat de obstetrică (sub redacţia prof. dr. Ioan Munteanu); Editura Academiei Române; 2000; 735:766 8. Pricop F., Crauciuc E.: Infecţiile sânului: Tratat de obstetrică (sub redacţia prof. dr. Ioan Munteanu); Editura Academiei Române; 2000; 767:782 9. Cunningham FG., Hauth JC., Strong JD., et al: Infectious morbidity following cesarean section: comparison of two regimens. Obstet Gynecol. 52:656, 1978 10. DePalma RT., Cunningham FG., Levono KJ., et al: Continuing investigation of women at high risk for infection following cesarean delivery; Obstet Gynecol 60:63; 1982 11. Crişan N.: Examenul ecografic al sânilor - Ecografie obstetricală şi ginecologică, Ed. Ştiinţă şi tehnică S.A. 1998; 152:160 12. Tiu C.: Bolile neurologice şi sarcina - Afecţiunile medicale asociate sarcinii Ediţia a II-a sub redacţia Radu Vlădăreanu, Editura Infomedica, 2003, 349:374 13. Richenberg J., Coopenberg P.: Ultrasund of the Uterus - Ultrasonographz în Obstetrics and Gynecology, 4th ed., Saunders 2000, 814:846 14. Karstrup S., Solvin J., Nolsoe CP., Nilsson P., Khattar S., Loren I., Nilsson A., Court-Payen M.: Acute puerperal breast abscesses. US-guided drainage. Radiology 188:807, 1993 15. O'Hara RJ., Dexter SPL., Fox JN.: Conservative management of infective mastitis and breast abcesses after ultrasonographic assessment. Br J Surg 83:1413, 1996 16. Cunningham FG.:The Puerperium; Williams Obstetrics, 22nd edition, Mc Graw Hill, 2005; 695:710 Conduită 1. Chelmov D., Ruehli MS., Huang E.: Prophylactic use of antibiotics for non laboring patients undergoing cesarean delivery with intact membranes: A meta-analysis Am J Obstet Gynecol 184:656, 2001 2. Cunningham FG.: Puerperal Infection; Williams Obstetrics, 22nd edition, Mc Graw Hill, 2005; 711:724 3. Smaill F., Hofmeyr GJ.: Antibiotic prophylaxis for cesarean section Cochrane Library, Chichester , Wiley Issue 1, 2003 4. Hopkis L., Smaill F.: Antibiotic prophylaxis regimens and drugs for cesarean section Cochrane Library, Chichester , Wiley Issue 1, 2003 5. Enkin MW., Wilkinson C.: Single verus two layer suturing forclosing the uterine incision at cesarean section. Cochrane Library, Chichester , Wiley Issue 1, 2002 6. Hauth JC., Owen J., Davis RO.: Transverse uterine incision closure: one versus two layers. Am J Obstet Gynecol, 167:1108, 1992 7. Hauth JC., Gilstrap LC. III, Ward SC., Hankins GDV.: Early repair of an external sphincter ani muscle and rectal mucosal dehiscence. Obstet Gynecol 67:806, 1986 8. Hankins GDV., Hauth JC., Gilstrap LC., Hammond TL., Yeomans ER., Snyder RR.: Early repair of episiotomy dehiscence. Obstet Gynecol 75:48, 1990 9. Rămân SM., Ramus R., Little B., Gilstrap LC.: Early repair of episiotomy dehiscence associated with infection. Am J Obstet Gynecol 167:1104, 1992 10. Gallup DG., Meguiar RV.: Coping with necrotizing fasciitis. Contemp Ob/Gyn 49:38, 2004 11. Urschel JD.: Necrotizing soft tissue infections. Postgrad Med J 75:645, 1999 12. Andrews WW., Hauth JC., Cliver SP., et al: Randomized clinical trial of extended spectrum antibiotic prophylaxis with coverage for Ureaplasma urealyticum to reduce post cesarean delivery endometritis. Obstet Gynecol 101:1183, 2003 13. Zimbelman J., Palmer A., Todd J.: Improved outcome of clindamycin compared with beta-lactam antibiotic treatment for invasive Streptococcus pyogenes infections. Pediatr Infect Dis J 18:1096, 1999 14. Caruntu AF.: Infecţiile bacteriene necrozante extensive ale ţesuturilor moi, Medicina modernă I/6 1994, 335:336 15. American College of Obstetricians and Gynecologists: Prophylactic antibiotics în labor and delivery, Practice Buletin No. 47, October 2003 16. Duff P.: Puerperal Endometritis; Gabbe Obstetrics - Normal and Problem Pregnancies, 4th ed.; Churchill Livingstone Inc. 2002; 1303:1305 17. Liu C., Abate B., Reyes M., Gonik B.: Single daily dosing of gentamicin: Pharmacokinetic comparison of two dosing methodologies for postpartum endometritis. Infect Dis Obstet Gynecol 7:133, 1999 18. Livingston JC., Liata E., Rinehart E., et al: Gentamicin and clindamycin therapy în postpartum endometritis. The efficacy of daily dosing versus every dosing 8 hours. Am J Obstet Gynecol 188:149, 2003 19. French LM., Smaill FM.: Antibiotic regimens for endometritis after delivery The Cochrane Database of Systematic Reviews 2004, Issue 4 20. Sam S., Corbridge TC., Mokhlesi B.: Cortizol levels and mortality în sepsis. Clin Endoccrinol (Oxf) 60:29, 2004 21. Bernard GR., Wheeler AP., Russell JA., Schein R., Summer WR., Steinberg KP., Fulkerson WJ., Wright PE., Christman BW., Dupont WD., Higgins SB., Swindell BB.: The effects of ibuprofen on the physiology and survival of patients with sepsis. N Engl J Med 336:912, 1997 22. Cronin L., Cook DJ., Carlet J., et al: Corticosteroid treatment for sepsis: a critical appraisal and meta-anallysis of the literature. Crt Care Med 23:1430, 1995 23. Cunningham FG.: The Puerperium ; Williams Obstetrics, 22nd edition, Mc Graw Hill, 2005; 695:710 24. Karstrup S,. Solvin J., Nolsoe CP., Nilsson P., Khattar S., Loren I., Nilsson A., Court-Payen M.: Acute puerperal breast abscesses. US-guided drainage. Radiology 188:807, 1993 25. O'Hara RJ., Dexter SPL., Fox JN.: Conservative management of infective mastitis and breast abcesses after ultrasonographic assessment.Br J Surg 83: 1413, 1996 26. Schwarz RJ., Shrestha R.: Needle aspiration of breast abcesses. Am J Surg 182:117, 2001 27. Corey JC., Klebanoff MA., Hauth JC., et al: Metronidazole 18op revent preterm delivery în pregnant women with asymptomatic bacterial vaginosis N engl J Med, 342:534, 2000 28. American College of Obstetricians and Gynecologists Breast feeding: Maternal and infants aspects, Practice Buletin No. 258, July 2000 29. Schenker JG.: Şocul septic; Tratat de obstetrică (sub redacţia prof. dr. Ioan Munteanu); Editura Academiei Române; 2000; 735:766 30. Luca V.: Infecţia puerperală; Tratat de obstetrică (sub redacţia prof.dr. Ioan Munteanu); Editura Academiei Române; 2000; 686:734 31. Nyebil JR., Spence MR., Parmley TH.: Sporadic (nonepidemic) puerperal mastitis J Reprod Med 20:97, 1978 32. Pricop F., Crauciuc E.: Infecţiile sânului; Tratat de obstetrică (sub redacţia prof. dr. Ioan Munteanu); Editura Academiei Române; 2000; 767:782 33. Farrington FP., Ward K.: Normal Labor, Delivery and Puerperium-Danforth's Obstetrics and Gynecology, 8th edition, Lippincot Williams and Wilkins, 1999, 91:109 34. Tiu C.: Bolile neurologice şi sarcina - Afecţiunile medicale asociate sarcinii, Ediţia a II-a sub redacţia Radu Vlădăreanu, Editura Infomedica, 2003, 349:374 35. Scott JR.: Cesarean Delivery, Danforth's Obstetrics and Gynecology, 8th edition, Lippincot Williams and Wilkins, 1999, 457 - 470 36. Allan J. Jacobs "Causes and treatment of postpartum hemorrhage", 2006 UpToDate, pag. 1-13 Urmărire şi monitorizare 1. Cunningham FG.: Puerperal Infection; Williams Obstetrics, 22nd edition, Mc Graw Hill, 2005; 711:724 2. Dinsmoor MJ., Newton ER., Gibbs RS.: A randomized, double-blind placebo-controlled trial of oral antibiotic therapy following intravenous antibiotic therapy for postpartum endometritis. Obstet Gynecol 77:60, 1991 3. Luca V.: Infecţia puerperală; Tratat de obstetrică (sub redacţia prof. dr. Ioan Munteanu); Editura Academiei Române; 2000; 686:734 ANEXE 18.1. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor 18.2. Medicamentele folosite în lehuzia patologică 18.1 Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor Tabel 1. Clasificarea tăriei aplicate gradelor de recomandare
┌───────────┬──────────────────────────┐
│ │Standardele sunt norme │
│ │care trebuie aplicate │
│ │rigid şi trebuie urmate în│
│Standard │cvasitotalitatea │
│ │cazurilor, excepţiile │
│ │fiind rare şi greu de │
│ │justificat. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Recomandările prezintă un │
│ │grad scăzut de │
│ │flexibilitate, nu au forţa│
│Recomandare│standardelor, iar atunci │
│ │când nu sunt aplicate, │
│ │acest lucru trebuie │
│ │justificat raţional, logic│
│ │şi documentat. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Opţiunile sunt neutre din │
│ │punct de vedere a alegerii│
│ │unei conduite, indicând │
│ │faptul că mai multe tipuri│
│ │de intervenţii sunt │
│Opţiune │posibile şi că diferiţi │
│ │medici pot lua decizii │
│ │diferite. Ele pot │
│ │contribui la procesul de │
│ │instruire şi nu necesită │
│ │justificare. │
└───────────┴──────────────────────────┘
Tabel 2. Clasificarea puterii ştiinţifice a gradelor de recomandare
┌────┬─────────────────────────────────┐
│ │Necesită cel puţin un studiu │
│ │randomizat şi controlat ca parte │
│Grad│a unei liste de studii de │
│A │calitate publicate pe tema │
│ │acestei recomandări (nivele de │
│ │dovezi Ia sau Ib). │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Necesită existenţa unor studii │
│Grad│clinice bine controlate, dar nu │
│B │randomizate, publicate pe tema │
│ │acestei recomandări (nivele de │
│ │dovezi IIa, IIb sau III). │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Necesită dovezi obţinute din │
│ │rapoarte sau opinii ale unor │
│ │comitete de experţi sau din │
│Grad│experienţa clinică a unor experţi│
│C │recunoscuţi ca autoritate în │
│ │domeniu (nivele de dovezi IV). │
│ │Indică lipsa unor studii clinice │
│ │de bună calitate aplicabile │
│ │direct acestei recomandări. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Recomandări de bună practică │
│Grad│bazate pe experienţa clinică a │
│E │grupului tehnic de elaborare a │
│ │acestui ghid. │
└────┴─────────────────────────────────┘
Tabel 3. Clasificarea nivelelor de dovezi
┌─────┬────────────────────────────────┐
│Nivel│Dovezi obţinute din meta-analiza│
│Ia │unor studii randomizate şi │
│ │controlate. │
├─────┼────────────────────────────────┤
│Nivel│Dovezi obţinute din cel puţin un│
│Ib │studiu randomizat şi controlat, │
│ │bine conceput. │
├─────┼────────────────────────────────┤
│Nivel│Dovezi obţinute din cel puţin un│
│IIa │studiu clinic controlat, fără │
│ │randomizare, bine conceput. │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Dovezi obţinute din cel puţin un│
│Nivel│studiu quasi-experimental bine │
│IIb │conceput, preferabil de la mai │
│ │multe centre sau echipe de │
│ │cercetare. │
├─────┼────────────────────────────────┤
│Nivel│Dovezi obţinute de la studii │
│III │descriptive, bine concepute. │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Dovezi obţinute de la comitete │
│Nivel│de experţi sau experienţă │
│IV │clinică a unor experţi │
│ │recunoscuţi ca autoritate în │
│ │domeniu. │
└─────┴────────────────────────────────┘
18.2 Medicamente utilizate în lehuzia patologică
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele │Cabergolinum │
│medicamentului │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Prevenirea sau │
│Indicaţii │suprimarea lactaţiei. │
│ │tb de 500 mg │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Prevenirea lactaţiei: │
│ │Doză unică (2 tablete │
│Doza pentru │în prima zi după │
│adulţi │naştere). Suprimarea │
│ │lactaţiei: 1/2 tabletă│
│ │la fiecare 12 ore timp│
│ │de 2 zile. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Cabergolinum nu va fi │
│ │administrat la │
│ │persoane care au │
│ │prezentat reacţii │
│ │neobişnuite sau │
│ │alergice la │
│ │cabergolinum sau orice│
│ │alt derivat alcaloid │
│ │de ergot. Este │
│Contraindicaţii│contraindicat la │
│ │pacientele cu │
│ │insuficienţă hepatică │
│ │şi cu sarcină toxică. │
│ │Nu se va administra │
│ │cabergolinum în │
│ │acelaşi timp cu │
│ │medicamente │
│ │antipsihotice sau la │
│ │femei cu psihoză │
│ │post-partum. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Există medicamente (ca│
│ │antiemetice, │
│ │antihipertensive, │
│ │psihotrope şi │
│Interacţiuni │antibiotice macrolide,│
│ │cum este │
│ │eritromycinum) care │
│ │pot afecta activitatea│
│ │şi tolerabilitatea │
│ │cabergolinum-ului. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Categoria C - nu │
│ │există studii pe │
│ │animale sau subiecţi │
│ │umani care să arate │
│ │efectele negative ale │
│ │medicamentului. │
│ │Deoarece medicamentul │
│ │are un timp de │
│ │înjumătăţire lung, │
│Sarcină │odată ce s-au obţinut │
│ │cicluri ovulatorii │
│ │regulate, se recomandă│
│ │ca pacientele ce │
│ │doresc să rămână │
│ │însărcinate, să │
│ │întrerupă tratamentul │
│ │cu o lună înainte de │
│ │concepţie pentru a │
│ │preveni expunerea │
│ │fetală la medicament. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │În caz de administrare│
│ │accidentală a unei │
│ │doze foarte mari, pot │
│ │apărea reacţii adverse│
│Atenţie │intense cum ar fi: │
│ │greaţa, voma, │
│ │tulburări gastrice, │
│ │hipotensiune sau │
│ │confuzie, psihoză sau │
│ │halucinaţii. │
└───────────────┴──────────────────────┘
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele │Bromocriptinum │
│medicamentului │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Inhibiţia lactaţiei - │
│ │prevenirea sau │
│ │suprimarea lactaţiei │
│ │postpartum din motive │
│ │medicale; prevenirea │
│Indicaţii │lactaţiei postabortum;│
│ │congestia sânilor │
│ │postpartum; mastita │
│ │post-partum │
│ │incipientă. Cp de 2,5 │
│ │mg │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Inhibiţia lactaţiei: │
│ │2,5 mg de două ori pe │
│ │zi la micul dejun şi │
│ │la cină, timp de 14 │
│ │zile. Congestia │
│ │sânilor post-partum: │
│ │Doză unică de 2,5 mg; │
│Doza pentru │poate fi repetată după│
│adulţi │6-12 ore fără riscul │
│ │de a produce │
│ │suprimarea nedorită a │
│ │lactaţiei. Mastită │
│ │puerperală incipientă:│
│ │Aceleaşi doze ca şi │
│ │pentru inhibarea │
│ │lactaţiei. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Hipersensibilitate la │
│ │bromocriptină sau la │
│ │alţi alcaloizi ai │
│ │ergotului. │
│ │Hipertensiune în │
│ │timpul sarcinii sau │
│ │perinatal │
│ │Bromocriptinum nu │
│Contraindicaţii│trebuie administrat │
│ │postpartum femeilor cu│
│ │hipertensiune │
│ │arterială, cardiopatie│
│ │ischemică sau cu │
│ │manifestări şi/sau │
│ │antecedente de │
│ │tulburare psihotică │
│ │majoră. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Administrarea │
│ │concomitentă de │
│ │eritromycinum sau │
│Interacţiuni │josamicinum poate │
│ │creşte concentraţia │
│ │plasmatică a │
│ │bromocriptinei. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Categoria C - nu │
│ │există studii pe │
│Sarcină │animale sau subiecţi │
│ │umani care să arate │
│ │efectele negative ale │
│ │medicamentului. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │În cazuri rare │
│ │(aproximativ o femeie │
│ │din 100.000 tratate │
│ │postpartum cu │
│ │Bromocriptinum pentru │
│ │prevenirea lactaţiei) │
│ │au fost descrise │
│ │reacţii adverse severe│
│ │între care │
│ │hipertensiune, infarct│
│Atenţie │miocardic, convulsii, │
│ │accidente vasculare │
│ │cerebrale şi tulburări│
│ │psihotice. La unele │
│ │paciente, criza │
│ │convulsivă sau │
│ │accidentul vascular │
│ │cerebral au fost │
│ │precedate de cefalee │
│ │severă şi/sau │
│ │tulburări tranzitorii │
│ │de vedere. │
└───────────────┴──────────────────────┘
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele │Benzylpenicillinum │
│medicamentului │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Infecţii cu coci │
│ │gram-pozitivi şi │
│Indicaţii │gram-negativi, bacili │
│ │gram pozitivi, │
│ │spirochete şi │
│ │leptospire │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Injectabil │
│Doza pentru │intramuscular │
│adulţi │1,2-2,4mil. UI/zi │
│ │Perfuzie 6 mil. UI/6 │
│ │ore (corioamniotită) │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Reacţii alergice │
│ │anterioare (urticarie,│
│Contraindicaţii│edem angioneurotic, │
│ │inflamaţii articulare,│
│ │şoc anafilactic) │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Interacţiuni │Probenecidum-ul îi │
│ │poate creşte efectele │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Categoria B- De obicei│
│ │sigură, dar avantajele│
│ │trebuie să │
│Sarcină │contrabalanseze │
│ │riscurile Traversează │
│ │cu usurinţă bariera │
│ │fetoplacentară │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Prudenţă în cazul │
│ │disfuncţiilor renale │
│Atenţie │Administrarea i.v. │
│ │poate dezvolta │
│ │tromboflebită │
└───────────────┴──────────────────────┘
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele │Vancomycinum │
│medicamentului │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Antibioticul de │
│ │elecţie pentru │
│ │pacientele alergice la│
│ │Benzylpenicillinum │
│ │Endocardita │
│ │streptococică │
│Indicaţii │Endocardita bacteriană│
│ │stafilococică │
│ │rezistentă la │
│ │meticilinum Infecţii │
│ │cu gram-pozitivi │
│ │rezistenţi la │
│ │betalactam │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │30mg/kg i.v./zi în 4 │
│ │doze A nu se depăşi 2g│
│ │/zi decât dacă nivelul│
│ │seric este monitorizat│
│Doza pentru │şi doza este ajustată │
│adulţi │pentru atingerea │
│ │nivelului maxim de │
│ │30-45mcg/ml după 1 oră│
│ │de la terminarea │
│ │perfuziei │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Contraindicaţii│Hipersensibilitate │
│ │dovedită │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Eritem şi reacţii │
│ │anafilactice pot │
│ │apărea atunci când se │
│ │administrează cu │
│Interacţiuni │agenţi anestezici │
│ │Administrată simultan │
│ │cu aminoglicozide, │
│ │poate creşte riscul de│
│ │toxicitate renală │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Categoria C - nu │
│ │există studii pe │
│Sarcină │animale sau subiecţi │
│ │umani care să arate │
│ │efectele negative ale │
│ │medicamentului. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Precauţie în │
│ │disfuncţiile renale şi│
│ │neutropenie │
│Atenţie │Hipotensiune la │
│ │administrarea rapidă │
│ │Doza trebuie │
│ │administrată în decurs│
│ │de 2 ore în pev. │
└───────────────┴──────────────────────┘
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele │Gentamicinum │
│medicamentului │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Infecţii grave cu │
│ │germeni rezistenţi la │
│ │alte antibiotice │
│Indicaţii │(meningite, │
│ │endocardite, urinare) │
│ │produse în special de │
│ │piocianic, stafilococ,│
│ │proteus, E. coli │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Doza pentru │1,5mg/kg (calculat pe │
│adulţi │baza greutăţii ideale)│
│ │i. v. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Hipersensibilitate │
│Contraindicaţii│dovedită; insuficienţa│
│ │renală │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Administrarea cu alte │
│ │aminoglicozide, │
│ │cefalosporine, │
│ │peniciline, şi │
│ │amfotericinum B poate │
│ │creşte toxicitatea │
│ │renală │
│ │Aminoglicozidele │
│ │măresc efectele │
│Interacţiuni │agenţilor blocanţi │
│ │muscular │
│ │Co-administrarea cu │
│ │diuretice poate creşte│
│ │ototoxicitatea │
│ │aminoglicozidelor; pot│
│ │apărea pierderi │
│ │ireversibile ale │
│ │auzului, de diverse │
│ │grade (trebuie │
│ │monitorizat regulat) │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Categoria C - nu │
│ │există studii pe │
│Sarcină │animale sau subiecţi │
│ │umani care să arate │
│ │efectul negativ al │
│ │medicamentului │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Nu este indicată │
│ │pentru terapie pe │
│ │termen lung. Precauţie│
│ │în disfuncţiile │
│ │renale, miastenia │
│ │gravis, hipocalcemie │
│ │şi condiţii care scad │
│ │transmisia │
│ │neuro-musculară. │
│Atenţie │Nivelul maxim admis │
│ │este de 10mcg/ml. │
│ │Administrarea în doza │
│ │unică zilnică nu este │
│ │recomandată; dozele │
│ │trebuie calculate pe │
│ │baza greutaţii │
│ │corporale ideale, nu │
│ │pe baza greutăţii │
│ │reale a pacientelor │
│ │obeze. │
└───────────────┴──────────────────────┘
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele │Ampicillinum │
│medicamentului │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Infecţii │
│ │genito-urinare │
│ │(infecţii gonococice, │
│Indicaţii │endometrite) │
│ │Preoperator în │
│ │profilaxia infecţiei │
│ │Endocardita bacteriană│
├───────────────┼──────────────────────┤
│Doza pentru │2g i.v./zi (500mg/6 │
│adulţi │ore) │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Contraindicaţii│Hipersensibilitate │
│ │cunoscută │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Interacţiuni │Poate diminua efectele│
│ │contraceptivelor orale│
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Categoria B- De obicei│
│ │sigură, dar avantajele│
│Sarcină │trebuie să │
│ │contrabalanseze │
│ │riscurile │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Doza trebuie ajustată │
│Atenţie │în cazul disfuncţiilor│
│ │renale │
└───────────────┴──────────────────────┘
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele │Cefazolinum - │
│medicamentului │cefalosporina de │
│ │generaţia I │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Infecţii obstetricale │
│ │şi ginecologice, │
│Indicaţii │gonoree, septicemie, │
│ │profilaxia infecţiilor│
│ │chirurgicale │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Doza pentru │2g i.v. │
│adulţi │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Contraindicaţii│Hipersensibilitate │
│ │documentată │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Probenecidum-ul îi │
│ │prelungeşte efectele │
│ │Co-administrarea cu │
│ │aminoglicozide poate │
│Interacţiuni │creşte toxicitatea │
│ │renală Poate produce │
│ │rezultate pozitive │
│ │false pentru testul │
│ │glucozei urinare │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Categoria B - De │
│ │obicei sigură, dar │
│Sarcină │avantajele trebuie să │
│ │contrabalanseze │
│ │riscurile │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Doza trebuie ajustată │
│ │în cazul insuficienţei│
│ │renale Pot apărea │
│Atenţie │suprainfecţii şi │
│ │rezistenţa bacteriană │
│ │în cazul tratamentului│
│ │prelungit sau repetat │
└───────────────┴──────────────────────┘
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele │Cefuroxinum - │
│medicamentului │cefalosporina de │
│ │generaţia a- II-a │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Infecţii obstetricale │
│ │şi ginecologice, │
│Indicaţii │gonoree, septicemie, │
│ │profilaxia infecţiilor│
│ │chirurgicale │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Doza pentru │0,75-1,5g i.m./i.v. la│
│adulţi │interval de 6-8 ore │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Hipersensibilitate │
│Contraindicaţii│documentată la │
│ │cefalosporine │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Atenţie în cazul │
│ │asocierii cu │
│ │antiacide, blocante │
│ │H1, antibiotice │
│Interacţiuni │bacteriostatice, │
│ │antibiotice │
│ │aminoglicozidice, │
│ │diuretice cu acţiune │
│ │intensă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Categoria B - De │
│ │obicei sigură, dar │
│Sarcină │avantajele trebuie să │
│ │contrabalanseze │
│ │riscurile │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Co-administrarea de │
│Atenţie │aminoglicozide sau │
│ │diuretice poate creşte│
│ │toxicitatea renală │
└───────────────┴──────────────────────┘
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele │Cefotaxinum - │
│medicamentului │cefalosporină de │
│ │generaţia a- III-a │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Infecţii obstetricale │
│ │şi ginecologice, │
│Indicaţii │gonoree, septicemie, │
│ │profilaxia infecţiilor│
│ │chirurgicale │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Doza pentru │1-2g i.m./i.v. la │
│adulţi │interval de 8 ore │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Hipersensibilitate │
│Contraindicaţii│documentată la │
│ │cefalosporine │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Nu se va asocia cu │
│Interacţiuni │alte medicamente │
│ │nefrotoxice │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Categoria B - De │
│ │obicei sigură, dar │
│Sarcină │avantajele trebuie să │
│ │contrabalanseze │
│ │riscurile │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Precauţie la │
│ │pacientele cu │
│ │hipersensibilitate la │
│Atenţie │betalactamine, │
│ │insuficienţă renală, │
│ │colită │
│ │pseudomembranoasă. │
└───────────────┴──────────────────────┘
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele │Clindamycinum │
│medicamentului │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Inhibă majoritatea │
│ │bacteriilor │
│ │gram-pozitiv şi │
│ │bacteriile anaerobe │
│Indicaţii │Acţiune bactericidă pe│
│ │tulpini de Bacteroides│
│ │şi alţi germeni │
│ │anaerobi Acţiune │
│ │intensă pe stafilococi│
├───────────────┼──────────────────────┤
│Doza pentru │600-900mg i.v. la 8 │
│adulţi │ore │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Hipersensibilitate │
│Contraindicaţii│cunoscută Colită │
│ │ulceroasă Insuficienţă│
│ │hepatică │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Precauţie în cazul │
│ │asocierii cu blocante │
│Interacţiuni │neuromusculare │
│ │(accentuează efectul) │
│ │Poate determina colită│
│ │pseudo-membranoasă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Categoria B - De │
│ │obicei sigură, dar │
│Sarcină │avantajele trebuie să │
│ │contrabalanseze │
│ │riscurile │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Poate determina colită│
│ │pseudo-membranoasă │
│ │Poate determina │
│ │selecţia de colonii │
│Atenţie │rezistente │
│ │(Clostridium │
│ │difficile) Se │
│ │recomandă doze mai │
│ │mici la pacientele cu │
│ │disfuncţie hepatică │
└───────────────┴──────────────────────┘
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele │Metronidazolum │
│medicamentului │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Stări septice grave │
│ │datorate anaerobilor, │
│ │cu sau fără asocierea │
│ │altor germeni │
│ │(septicemii │
│ │postabortum, abces │
│ │cerebral, pneumonie │
│ │necrozantă, │
│ │osteomielită, abces │
│Indicaţii │pelvin, peritonită, │
│ │infecţii │
│ │postintervenţii │
│ │chirurgicale etc.). │
│ │Profilactic: în │
│ │profilaxia │
│ │preoperatorie la │
│ │pacienţii cu risc │
│ │crescut de infecţie cu│
│ │germeni anaerobi. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Doza pentru │500mg i.v. la 6 ore │
│adulţi │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Contraindicaţii│Hipersensibilitate │
│ │dovedită │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Consumul concomitent │
│ │de alcool poate genera│
│Interacţiuni │reacţii tip disulfiram│
│ │Poate accentua efectul│
│ │anticoagulantelor, │
│ │litiului, phenytoinum │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Categoria B - De │
│ │obicei sigură, dar │
│Sarcină │avantajele trebuie să │
│ │contrabalanseze │
│ │riscurile │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Prudenţă la pacientele│
│ │cu insuficienţă │
│Atenţie │hepatică Poate │
│ │determina convulsii, │
│ │neuropatii periferice │
└───────────────┴──────────────────────┘
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele │Erythromycinum │
│medicamentului │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Spectrul antimicrobian│
│ │este asemănător celui │
│Indicaţii │al Benzylpenicillinum,│
│ │cuprinzând şi │
│ │stafilococul secretor │
│ │de penicilinază. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Doza pentru │Doza terapeutică │
│adulţi │uzuală este de 250 mg │
│ │la 6 ore. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Hipersensibilitate la │
│ │Eritromycinum. │
│Contraindicaţii│Afecţiuni hepatice. │
│ │Infecţii cu germeni │
│ │rezistenţi la │
│ │macrolide. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Se recomandă prudenţă │
│ │sau se evită, după │
│ │caz, administrarea │
│ │concomitentă cu: │
│ │terfenadină, │
│ │probenecidum, │
│ │lincomicinum şi │
│ │clindamicinum în │
│ │infecţii cu germeni │
│Interacţiuni │rezistenţi la │
│ │eritromycinum, │
│ │teofilinum, digoxinum,│
│ │anticoagulante orale, │
│ │dihidroergotamine, │
│ │triazolamum şi │
│ │midazolamum, │
│ │medicamente │
│ │metabolizate de către │
│ │sistemul citocrom │
│ │P-450. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Categoria B - De │
│ │obicei sigură, dar │
│Sarcină │avantajele trebuie să │
│ │contrabalanseze │
│ │riscurile │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Deoarece eritromicinum│
│ │este excretată în │
│ │principal la nivelul │
│ │ficatului, se │
│Atenţie │recomandă precauţie în│
│ │administrarea │
│ │antibioticului la │
│ │pacienţii cu tulburări│
│ │hepatice. │
└───────────────┴──────────────────────┘
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele │Oxacillinum │
│medicamentului │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Infecţii cu │
│ │stafilococi │
│ │penicilinorezistenţi. │
│Indicaţii │Infecţii mixte cu │
│ │stafilococi rezistenţi│
│ │şi cu alţi germeni │
│ │penicilinosensibili. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Doza pentru │250 mg-500 mg la │
│adulţi │fiecare 4-6 ore │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │La bolnavi cu │
│Contraindicaţii│antecedente de alergie│
│ │la alte peniciline. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Cu antiacide per os şi│
│ │cărbune activat: scade│
│ │absorbţia digestivă, │
│ │cu scăderea efectului │
│ │antibioticului. │
│ │Trebuie respectat un │
│ │interval de minim 2 │
│ │ore între priza celor │
│ │două medicamente. Cu │
│ │macrolide, │
│ │cloramfenicolum, │
│ │tetracyclinum, │
│Interacţiuni │sulfamide │
│ │antiinfecţioase: │
│ │există un antagonism │
│ │între acţiunea │
│ │bacteriostatică a │
│ │primelor, care opreşte│
│ │diviziunea bacteriană │
│ │şi cea bactericidă a │
│ │oxacilinei, care │
│ │acţionează bactericid │
│ │doar asupra germenilor│
│ │în diviziune. Această │
│ │asociere trebuie │
│ │evitată. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Categoria B - De │
│ │obicei sigură, dar │
│ │avantajele trebuie să │
│ │contrabalanseze │
│ │riscurile Oxacilina │
│ │traversează placenta │
│ │şi trece în laptele │
│Sarcină │matern. Se va │
│ │administra cu prudenţă│
│ │şi doar în caz de │
│ │strictă necesitate la │
│ │femeia însărcinată, │
│ │deşi studiile de │
│ │reproducere la animale│
│ │nu au demonstrat risc │
│ │fetal sau teratogenic.│
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Utilizarea prelungită │
│ │a penicilinei, ca şi a│
│ │altor antibiotice, │
│ │poate duce la │
│Atenţie │dezvoltarea │
│ │microorganismelor │
│ │nesusceptibile, │
│ │incluzând fungi, ceea │
│ │ce necesită măsuri │
│ │terapeutice imediate. │
└───────────────┴──────────────────────┘
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele │Aztreonamum │
│medicamentului │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Infecţii obstetricale │
│Indicaţii │şi ginecologice, │
│ │gonoree │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Doza pentru │0,5-2g i.v./i.m. la │
│adulţi │intervale de 8-12 ore,│
│ │maxim 8g/24 ore. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Contraindicaţii│Hipersensibilitate │
│ │dovedită │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Interacţiuni │Nu sunt menţionate │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Categoria B - De │
│ │obicei sigură, dar │
│Sarcină │avantajele trebuie să │
│ │contrabalanseze │
│ │riscurile │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Precauţie la │
│Atenţie │pacientele cu │
│ │insuficienţă renală │
└───────────────┴──────────────────────┘
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele │Clorhexidinum │
│medicamentului │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Soluţie de detergent │
│ │de culoare roşie, │
│ │conţinând 4% │
│ │clorhexidinum gluconat│
│ │preparat antimicrobian│
│ │pentru dezinfecţia │
│ │pre-operatorie a │
│ │mâinilor în serviciile│
│Indicaţii │de chirurgie, pentru │
│ │spălarea mâinilor în │
│ │cabinetele şi oficiile│
│ │medicale şi pentru │
│ │dezinfecţia pre- şi │
│ │post-operatorie a │
│ │tegumentelor │
│ │pacienţilor în cazul │
│ │intervenţiilor │
│ │chirurgicale. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Doza pentru │25 ml (cantitatea │
│adulţi │medie) │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Antecedente reacţii de│
│Contraindicaţii│hipersensibilitate la │
│ │clorhexidinum │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Interacţiuni │Nu sunt menţionate. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Categoria B - De │
│ │obicei sigură, dar │
│Sarcină │avantajele trebuie să │
│ │contrabalanseze │
│ │riscurile │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Indicat numai pentru │
│ │uz extern. Se vor feri│
│ │ochii. Dacă soluţia de│
│ │clorhexidinum vine în │
│Atenţie │contact cu globul │
│ │ocular, acesta trebuie│
│ │spălat cu apă din │
│ │abundenţă cât mai │
│ │rapid. │
└───────────────┴──────────────────────┘
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele │Polyvidonum │
│medicamentului │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Dezinfecţia pielii şi │
│ │mucoaselor înainte de │
│ │injecţii, puncţii, │
│ │biopsii, transfuzii, │
│ │perfuzii; dezinfecţia │
│ │preoperatorie a pielii│
│ │şi mucoaselor; │
│Indicaţii │tratamentul plăgilor │
│ │aseptice; tratamentul │
│ │infecţiilor cutanate │
│ │bacteriene şi fungice;│
│ │dezinfecţia │
│ │preoperatorie │
│ │corporală totală sau │
│ │parţială (băi │
│ │dezinfectante). │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Soluţia poate fi │
│ │folosită ca atare, │
│ │nediluată, sau în │
│ │diluţie 1/10 în │
│ │funcţie de aplicaţie; │
│ │(în forma nediluată │
│ │când se urmăreşte o │
│ │asepsie perfectă, cu o│
│ │expunere de 1-2 │
│Doza pentru │minute). Pentru │
│adulţi │tratamentul rănilor, │
│ │arsurilor, infecţiilor│
│ │cutanate şi ale │
│ │mucoaselor, în diluţie│
│ │1/10; pentru băile │
│ │preoperatorii în │
│ │diluţie 1/100 │
│ │(expunere uniformă │
│ │timp de cel puţin 2 │
│ │minute, apoi spălare │
│ │cu apă caldă). │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Sensibilitatea la iod;│
│ │patologia tiroidiană, │
│ │dermatită │
│ │herpetiformă, înainte │
│ │de tratamente cu iod │
│ │radioactiv; │
│ │insuficienţa renală │
│ │gravă; tratamentul │
│Contraindicaţii│copiilor prematuri şi │
│ │al nou născuţilor, │
│ │gravidelor după a │
│ │treia lună de sarcină │
│ │şi în timpul lactaţiei│
│ │(eventual numai după o│
│ │evaluare medicală │
│ │individuală şi sub │
│ │control continuu). │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Este contraindicată │
│Interacţiuni │folosirea concomitentă│
│ │a dezinfectantelor pe │
│ │bază de mercur. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Categoria X - │
│ │contraindicat după a │
│ │treia lună de sarcină │
│Sarcină │şi în timpul lactaţiei│
│ │(eventual numai după o│
│ │evaluare medicală │
│ │individuală şi sub │
│ │control continuu). │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Datorită anumitor │
│ │cazuri de │
│Atenţie │sensibilitate, se │
│ │recomandă testarea │
│ │produsului înainte. │
└───────────────┴──────────────────────┘
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele │Imipenemum + │
│medicamentului │cilastatinum │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Activitatea împotriva │
│ │unui spectru │
│ │neobişnuit de larg de │
│ │patogeni îl face │
│ │deosebit de util în │
│ │tratamentul │
│ │infecţiilor │
│ │polimicrobiene şi │
│ │mixte cu agenţi aerobi│
│ │/anaerobi, precum şi │
│ │în tratamentul │
│ │iniţial, înainte de │
│ │identificarea │
│ │agenţilor etiologici │
│ │microbieni. Este │
│ │indicat pentru │
│ │tratamentul │
│ │următoarelor infecţii │
│ │cauzate de │
│ │microorganisme │
│ │sensibile: infecţii │
│ │abdominale, infecţii │
│ │ale căilor │
│ │respiratorii │
│ │inferioare; infecţii │
│ │ginecologice, │
│ │septicemii; infecţii │
│ │ale tractului │
│ │genitourinar; infecţii│
│ │ale oaselor şi │
│ │articulaţiilor; │
│ │infecţii ale pielii şi│
│Indicaţii │ţesuturilor moi; │
│ │endocardite. │
│ │Imipenemum + │
│ │cilastatinum este │
│ │indicat pentru │
│ │tratamentul │
│ │infecţiilor mixte │
│ │cauzate de tipuri │
│ │sensibile de bacterii │
│ │aerobe şi anaerobe. │
│ │Majoritatea acestor │
│ │infecţii sunt legate │
│ │de contaminarea cu │
│ │floră fecală, floră │
│ │vaginală, floră │
│ │cutanată sau floră │
│ │bucală. Este de │
│ │asemenea indicat │
│ │pentru prevenirea │
│ │anumitor infecţii │
│ │postoperatorii la │
│ │pacienţii supuşi unor │
│ │proceduri chirurgicale│
│ │cu timp septic sau cu │
│ │potenţial de │
│ │contaminare (septic) │
│ │sau atunci când │
│ │apariţia unor infecţii│
│ │postoperatorii ar fi │
│ │foarte gravă. Cutii cu│
│ │5 flacoane, fiecare │
│ │flacon conţinând 500 │
│ │mg imipenem şi 500 mg │
│ │cilastatin sodic. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Doza zilnică de │
│ │trebuie stabilită pe │
│ │baza tipului şi/sau │
│ │gravităţii infecţiei │
│ │şi se va administra în│
│ │doze egale, luându-se │
│ │în considerare gradul │
│ │sensibilităţii │
│ │germenului(ilor) │
│ │patogen(i), funcţia │
│ │renală şi greutatea │
│ │corporală. Majoritatea│
│ │infecţiilor răspund la│
│ │o doză zilnică de 1-2 │
│ │g, administrată i.v. │
│ │divizat în 3-4 doze. │
│ │Pentru tratamentul │
│ │infecţiilor de │
│ │gravitate medie se │
│ │poate folosi de │
│ │asemenea un regim de │
│ │administrare de 1 g de│
│ │două ori pe zi. În │
│Doza pentru │infecţii datorate unor│
│adulţi │germeni mai puţin │
│ │sensibili, doza │
│ │zilnică poate fi │
│ │crescută până la │
│ │maximum 4 g/zi sau 50 │
│ │mg/kg/zi, alegând │
│ │valoarea mai mică. │
│ │Fiecare doză mai mică │
│ │sau egală cu 500 mg │
│ │trebuie administrată │
│ │în perfuzie │
│ │intravenoasă cu durata│
│ │de 20 până la 30 de │
│ │minute. Fiecare doză │
│ │mai mare de 500 mg │
│ │trebuie administrată │
│ │în perfuzie cu durata │
│ │de 40 până la 60 de │
│ │minute. La pacientele │
│ │la care apare greaţă │
│ │în timpul │
│ │administrării, debitul│
│ │perfuziei poate fi │
│ │redus. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Hipersensibilitate la │
│Contraindicaţii│oricare dintre │
│ │componentele acestui │
│ │produs. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │La asocierea cu │
│ │ganciclovirum au fost │
│ │raportate crize de │
│ │convulsii │
│ │generalizate. Aceste │
│Interacţiuni │medicamente nu vor fi │
│ │administrate │
│ │concomitent decât dacă│
│ │beneficiile terapiei │
│ │depăşesc riscurile │
│ │asocierii. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Categoria C - │
│ │Utilizarea în sarcină:│
│ │Nu există studii │
│ │adecvate, bine │
│ │controlate, despre │
│ │utilizarea la femeile │
│ │gravide. Imipenemum + │
│ │cilastatinum trebuie │
│ │folosit în sarcină │
│ │numai dacă beneficiile│
│Sarcină │terapiei justifică │
│ │riscul afectării │
│ │potenţiale a fătului. │
│ │Mame care alăptează: │
│ │imipenemum a fost pus │
│ │în evidenţă în laptele│
│ │matern. Dacă │
│ │utilizarea este │
│ │considerată esenţială,│
│ │pacienta trebuie să │
│ │întrerupă alăptarea. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Există unele date │
│ │clinice şi de │
│ │laborator care susţin │
│ │o hipersensibilitate │
│ │încrucişată parţială │
│ │între imipenemum + │
│ │cilastatimum şi alte │
│ │antibiotice - │
│ │lactamice: peniciline │
│Atenţie │şi cefalosporine. │
│ │Pentru majoritatea │
│ │antibioticelor- │
│ │lactamice au fost │
│ │raportate reacţii │
│ │severe (inclusiv şoc │
│ │anafilactic). Dozele │
│ │trebuie reajustate la │
│ │pacientele cu │
│ │insuficienţă renală. │
└───────────────┴──────────────────────┘
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele │Oxytocinum │
│medicamentului │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Produce contracţii │
│ │ritmice ale uterului │
│ │gravid, cu efect │
│ │progresiv pe masură │
│ │creşterii vârstei │
│ │gestaţionale şi a │
│ │aparitiei de receptori│
│ │ocitocici la nivelul │
│ │uterului. În doze mici│
│Indicaţii │determină creşterea │
│ │frecvenţei şi │
│ │intensităţii │
│ │contracţiilor uterine;│
│ │în doze mari determină│
│ │contractura tetanică a│
│ │uterului; vasopresor │
│ │şi antidiuretic. f de │
│ │2 ml/2 UI sau 1 ml/ 5 │
│ │UI │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Iniţial p.e.v. 1-2 mUI│
│ │/min, se creşte cu 1-2│
│ │mUI/min la fiecare 30 │
│ │min pâna la │
│ │contractilitate │
│ │uterină adecvată sau │
│ │maxim 20 mUI/min (10 │
│ │UI la 1000 ml soluţie │
│ │cristaloidă); │
│ │administrare în │
│ │travaliu doar în │
│ │p.e.v.! 2 UI i.v. = │
│ │doza administrată │
│ │pentru dirijarea │
│ │periodului III 2 UI │
│ │i.v. = doza │
│ │administrată │
│ │profilactic pacientei │
│ │cu antecedente de │
│ │hemoragie în │
│ │delivrenţă sau cu │
│ │factori de risc pentru│
│Doza pentru │hemoragie în Periodul │
│adulţi │III sau IV sau HGP3 - │
│ │4, dacă se efectuează │
│ │control uterin 2 UI │
│ │i.v. = doza │
│ │administrată în │
│ │periodul IV 10 UI (5 f│
│ │de 2 U.I. sau 2 f de 5│
│ │U.I.) în p.e.v. 1000 │
│ │ml glucoză 5% în ritm │
│ │de 10-15 pic/min timp │
│ │de 4 ore dacă există │
│ │un risc major de │
│ │hemoragie în │
│ │postpartum 10 UI în │
│ │p.e.v. 500 ml ser │
│ │fiziologic în ritm de │
│ │10-20 pic/min timp de │
│ │4 ore dacă există │
│ │atonie uterină 10 UI │
│ │i.m. = doza în │
│ │postpartum în caz de │
│ │atonie uterină şi │
│ │colaps circulator │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Hipersensibilitate │
│ │documentată, HTAIS │
│ │severă, hiperdinamică │
│ │uterină, prezentaţii │
│ │distocice, travalii în│
│Contraindicaţii│care naşterea pe cale │
│ │vaginală trebuie │
│ │evitată (neoplasm │
│ │cervical, prolabare de│
│ │cordon, placenta │
│ │praevia totală, vase │
│ │praevia). │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Creşte efectul │
│Interacţiuni │hipertensiv al │
│ │simpatomimeticelor. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Categoria X - │
│Sarcină │contraindicat în │
│ │sarcină; precauţie în │
│ │alăptare │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Risc de hipotensiune, │
│ │aritmii, stop cardiac │
│Atenţie │la injectare bolus; │
│ │intoxicaţie cu apă la │
│ │aport oral hidric; │
│ │monitorizare fetală. │
└───────────────┴──────────────────────┘
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Numele │Methylergometrinum │
│medicamentului │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Alcaloid care produce │
│Indicaţii │contracţia tetanică a │
│ │uterului; fiole de 1 │
│ │ml/0.2 mg │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │0.2 ml i.v. = doza │
│ │administrată pentru │
│ │dirijarea periodului │
│ │III 0.2 ml i.m. = doza│
│ │administrată în primul│
│ │minut în postpartum În│
│ │hipotonia uterină: 0.2│
│ │ml i.v. lent (efectul │
│ │apare în 10 secunde), │
│Doza pentru │repetabilă la 30 min, │
│adulţi │sau 0.2 ml diluat în │
│ │500 ml ser fiziologic │
│ │şi administrat în │
│ │debitul necesar │
│ │efectului uterotonic, │
│ │sau 0.2 ml i.m. │
│ │(efectul apare în 7 │
│ │min) 0.2 ml │
│ │intracervical în caz │
│ │de atonie uterină şi │
│ │colaps circulator │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Contraindicaţii│Conform textului │
│ │ghidului │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Interacţiuni │Nu se asociază cu │
│ │vasoconstrictoarele. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Categoria X - │
│ │contraindicat în │
│Sarcină │sarcina şi travaliu │
│ │până la degajarea │
│ │umărului │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Efecte secundare: │
│ │dozele mari pot │
│ │provoca greaţă, vomă, │
│ │dureri pelvine, │
│ │hipertensiune │
│ │arterială trecătoare; │
│ │injectarea │
│ │intravenoasă rapidă │
│ │(în mai puţin de 1 │
│Atenţie │minut) poate fi cauză │
│ │de hipertensiune │
│ │arterială bruscă │
│ │(chiar de accidente │
│ │cerebro-vasculare), │
│ │parestezii, ameţeli, │
│ │cefalee, tinitus, │
│ │palpitaţii, dureri │
│ │precordiale, dispnee, │
│ │sudoraţie; rareori │
│ │erupţii cutanate. │
└───────────────┴──────────────────────┘
--------