Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
*) Pus în aplicare de Norma nr. 35 din 23 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 971 din 29 decembrie 2015.
──────────
EIOPA-BoS-14/259 RO
1. Introducere
1.1. Conform articolului 16 din Regulamentul (UE) Nr. 1094/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (denumit în continuare "Regulamentul EIOPA"), EIOPA emite prezentul ghid adresat autorităţilor de supraveghere cu privire la modul de a proceda la aplicarea Directivei 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de asigurare şi reasigurare (denumită în continuare "Solvabilitate II").
1.2. Prezentul ghid se bazează pe articolele 41, 44, 45 şi pe articolul 246 din Solvabilitate II şi pe articolele 262 şi 306 din Regulamentul delegat (UE 2015/35 al Comisiei din 10 octombrie 2014 de completare a Directivei 2009/138/CE (denumit în continuare "Regulamentul delegat 2015/35 al Comisiei").
1.3. Ghidul se axează mai degrabă pe ceea ce va trebui să se realizeze prin această evaluare decât pe modul în care trebuie efectuată. De exemplu, întrucât evaluarea necesităţilor generale de solvabilitate reprezintă viziunea pe întreprinderii asupra profilului său de risc, precum şi asupra capitalului şi altor mijloace necesare pentru abordarea acestor riscuri, întreprinderea este cea care decide modul de realizare a acestei evaluări, având în vedere natura, amploarea şi complexitatea riscurilor inerente activităţii sale.
1.4. EIOPA recunoaşte şi sprijină progresele şi realizările, atât la scară globală, cât şi la nivel naţional în afara Uniunii Europene, privind stabilirea standardelor ORSA dintr-o viziune prospectivă.
1.5. Cu toate acestea, EIOPA nu se aşteaptă ca autorităţile de supraveghere din statele terţe să aplice acest ghid. Totuşi, ghidul este supus analizei de echivalenţă. Când fac referire la structuri de grup sau la nivelul grupului, ghidul se aplică numai grupurilor din cadrul Spaţiului Economic European (denumit în continuare "SEE"). Prezentul ghid se aplică sucursalelor stabilite în Uniunea Europeană şi care aparţin întreprinderilor de asigurare sau reasigurare având sediul principal situat în ţările lor şi desfăşurând activităţile menţionate la articolul 2 alineatul (1) primul paragraf din Solvabilitate II.
1.6. Este esenţial ca organul administrativ, de conducere sau de control (AMSB - administrative, management or supervisory body) al întreprinderii să cunoască toate riscurile semnificative cu care se confruntă întreprinderea, indiferent dacă acestea sunt reflectate în calculul SCR şi dacă sunt cuantificabile sau nu. De asemenea, este esenţial ca AMSB să îşi asume un rol activ în evaluarea prospectivă a riscurilor proprii, coordonând procesul şi verificându-i rezultatele.
1.7. În cazul în care un grup doreşte să solicite realizarea evaluării (ORSA) conform articolului 245 alineatul (4) al treilea paragraf din Solvabilitate II, este nevoie de o mare uniformitate în procese în întregul grup.
1.8. Ghidul se aplică întreprinderilor atât la nivel individual, cât şi la nivel de grup. În plus, ghidul abordează aspectele relevante specifice grupului, evidenţiate în evaluarea prospectivă a riscurilor proprii, ţinând seama în special de riscurile specifice grupului sau de cele care ar putea fi mai puţin relevante la nivel individual decât la nivel de grup.
1.9. Orientările relevante pentru întreprinderi la nivel individual se aplică, mutatis mutandis, în evaluarea prospectivă, la nivel de grup, a riscurilor proprii. În plus, grupurile trebuie să ia în considerare ghidurile specifice care le sunt adresate.
1.10. În sensul prezentului ghid, au fost elaborate următoarele definiţii:
- "nivel de grup" înseamnă entitatea economică având un caracter coerent (vedere de ansamblu), care cuprinde toate entităţile grupului, aşa cum se menţionează în ghidul privind sistemul de guvernanţă;
- "grup ORSA": înseamnă evaluarea prospectivă a riscurilor proprii realizată la nivelul grupului;
- "document ORSA unic" înseamnă un singur document (raportul de supraveghere al ORSA) ce cuprinde evaluarea realizată la nivelul grupului şi la nivelul unor filiale din cadrul grupului la aceeaşi dată şi în aceeaşi perioadă de raportare, după obţinerea acordului de supraveghere, conform articolului 246 alineatul (4) al treilea paragraf din Solvabilitate II.
1.11. Termenii care nu sunt definiţi în prezentul Ghid au sensul definit în actele juridice menţionate în introducere.
1.12. Ghidul se aplică de la 1 ianuarie 2016.
Orientarea 1 - Abordarea generală
1.13. Întreprinderea ar trebui să dezvolte pentru ORSA procese cu tehnici adecvate şi corecte, adaptate la structura organizatorică şi la sistemul său de gestionare a riscurilor, ţinând seama de natura, amploarea şi complexitatea riscurilor inerente activităţii.
Orientarea 2 - Rolul Organului administrativ, de conducere sau de supraveghere (OACS)
1.14. OACS ar trebui să participe în mod activ la ORSA, inclusiv prin coordonarea procesului de evaluare şi prin testarea rezultatelor.
Orientarea 3 - Documentaţia
1.15. Întreprinderea ar trebui să dispună de cel puţin următoarele documente referitoare la ORSA:
a) politica privind ORSA;
b) evidenţele fiecărei ORSA;
c) un raport intern cu privire la fiecare ORSA;
d) un raport către supraveghetor privind ORSA.
Orientarea 4 - Politica privind ORSA
1.16. OACS al întreprinderii ar trebui să aprobe politica privind ORSA. Această politică trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
a) o descriere a proceselor şi procedurilor instituite pentru efectuarea evaluării prospective a riscurilor proprii;
b) o analiză a legăturii dintre profilul de risc, limitele toleranţei la risc aprobate şi necesităţile generale de solvabilitate;
c) metodele şi metodologiile, inclusiv informaţii despre:
(i) modul şi frecvenţa cu care sunt efectuate testele de stres, analizele de senzitivitate, testele de faliment sau alte analize relevante;
(ii) standardele privind calitatea datelor;
(iii) frecvenţa evaluării propriu-zise şi justificarea caracterului adecvat al acesteia, ţinând seama în special de profilul de risc al întreprinderii şi de volatilitatea necesităţilor sale generale de solvabilitate raportate la poziţia sa de capital;
(iv) calendarul prevăzut pentru efectuarea evaluării prospective a riscurilor proprii şi situaţiile care determină necesitatea unei astfel de evaluări în afara calendarului obişnuit.
Orientarea 5 - Înregistrarea fiecărei evaluări ORSA
1.17. Întreprinderea ar trebui să demonstreze şi să documenteze fiecare evaluare ORSA şi rezultatele acesteia.
Orientarea 6 - Raportul intern privind evaluarea ORSA
1.18. Întreprinderea ar trebui să comunice întregului personal implicat cel puţin rezultatele şi concluziile privind ORSA, imediat ce procedura şi rezultatele au fost aprobate de către OACS.
Orientarea 7 - Evaluarea necesităţilor generale de solvabilitate
1.19. Întreprinderea ar trebui să furnizeze o cuantificare a nevoilor de capital şi o descriere a altor mijloace necesare pentru a aborda toate riscurile esenţiale, indiferent dacă acele riscuri sunt cuantificabile sau nu.
1.20. Întreprinderea ar trebui să supună riscurile semnificative identificate unei game suficient de largi de teste de stres sau de analize ale scenariilor, astfel încât să ofere un fundament adecvat pentru evaluarea necesităţilor generale de solvabilitate.
Orientarea 8 - Abordarea prospectivă a necesităţilor globale de solvabilitate
1.21. Întreprinderea ar trebui să se asigure că evaluarea proprie a necesităţilor generale de solvabilitate este prospectivă, pe termen mediu sau lung, după caz.
Orientarea 9 - Evaluarea şi recunoaşterea necesităţilor generale de solvabilitate
1.22. Întreprinderea ar trebui, în cazul în care utilizează, în scopul evaluării necesităţilor generale de solvabilitate, metode de evaluare şi recunoaştere diferite faţă de cele prevăzute în Directiva Solvabilitate II, să explice modul în care utilizarea acestor metode de evaluare şi recunoaştere diferite determină o mai bună luare în considerare a profilului de risc specific, a limitelor de toleranţă la risc aprobate şi a strategiei de afaceri a întreprinderii, în acelaşi timp fiind respectată şi cerinţa privind gestionarea corectă şi prudentă a întreprinderii.
1.23. Întreprinderea ar trebui să estimeze, din punct de vedere cantitativ, impactul asupra evaluării necesităţilor generale de solvabilitate al diferitelor metode de evaluare şi recunoaştere în acele cazuri în care acestea diferă de cele din Solvabilitate II şi sunt utilizate din 2015 pentru evaluarea necesităţilor globale de capital.
Orientarea 10 - Conformitatea continuă cu cerinţele legale de capital
1.24. Întreprinderea ar trebui să analizeze dacă respectă în mod continuu cerinţele reglementare în materie de capital din Solvabilitate II şi, în cadrul acestei evaluări, ar trebui să includă cel puţin:
a) posibile schimbări semnificative ale profilului de risc în viitor;
b) cantitatea şi calitatea fondurilor proprii pe toată perioada de planificare a activităţii întreprinderii;
c) structura pe ranguri a fondurilor proprii şi modul în care aceasta se poate modifica în cursul perioadei de planificare a activităţii întreprinderii ca urmare a răscumpărării, rambursării sau a maturităţii lor.
Orientarea 11- Conformitatea continuă cu provizioanele tehnice
1.25. Întreprinderea ar trebui să solicite funcţia actuarială a întreprinderii pentru a:
a) furniza informaţii referitoare la respectarea în mod continuu de către întreprindere a cerinţelor privind calculul provizioanelor tehnice;
b) identifica riscurile potenţiale ce decurg din incertitudinile aferente acestui calcul.
Orientarea 12 - Abateri de la ipotezele care stau la baza calculului SCR
1.26. Întreprinderea ar trebui să evalueze dacă profilul său de risc se abate de la ipotezele care stau la baza calculului SCR şi dacă aceste abateri sunt semnificative. Întreprinderea poate, ca primă măsură, să realizeze o analiză calitativă şi dacă din aceasta reiese că abaterea nu este semnificativă, atunci nu este necesară o evaluare cantitativă.
Orientarea 13 - Legătura cu procesul de management strategic şi cadrul decizional
1.27. Întreprinderea ar trebui să ţină seama de rezultatele ORSA şi de informaţiile obţinute în cursul procesului acestei evaluări, cel puţin pentru:
a) managementul capitalului;
b) planificarea activităţilor;
c) elaborarea şi dezvoltarea produselor.
Orientarea 14 - Frecvenţa
1.28. Întreprinderea ar trebui să efectueze, cel puţin o dată pe an, evaluarea ORSA.
Orientarea 15 - Domeniul de aplicare al evaluării ORSA la nivel de grup
1.29. Întreprinderea de asigurare sau reasigurare participantă, societatea holding de asigurare sau societatea holding financiară mixtă ar trebui să planifice evaluarea ORSA a grupului astfel încât să reflecte natura structurii grupului şi profilul său de risc. Aceste, ar trebui să cuprindă în evaluarea ORSA a grupului riscurile esenţiale provenite de la toate entităţile ce fac parte din grup.
Orientarea 16 - Raportarea către autorităţile de supraveghere
1.30. Întreprinderea de asigurare sau reasigurare participantă, societatea holding de asigurare sau societatea holding financiară mixtă ar trebui să trimită supraveghetorului grupului raportul ORSA de supraveghere a grupului. Documentul trimis supraveghetorului grupului cu rezultatul evaluării ORSA a grupului ar trebui să fie redactat în aceeaşi limbă ca şi Rapoartele de supraveghere periodice ale grupului.
1.31. Dacă a fost pregătit un document ORSA unic, întreprinderea de asigurare sau reasigurare participantă, societatea holding de asigurare sau societatea holding financiară mixtă ar trebui să se asigure că, la solicitarea unui membru sau a unui nou membru al colegiului, acestuia i se va pune la dispoziţie, în timp util, o traducere în limba oficială a statului membru respectiv a acelor informaţii din evaluarea ORSA care au legătură cu întreprinderea respectivă.
Orientarea 17 - Particularităţile grupului în funcţie de nevoile globale de solvabilitate
1.32. Întreprinderea de asigurare sau reasigurare participantă, societatea holding de asigurare sau societatea holding financiară mixtă ar trebui să evalueze impactul tuturor riscurilor specifice grupului şi interdependenţele din interiorul grupului, precum şi impactul acestor riscuri şi interdependenţe asupra necesităţilor generale de solvabilitate. Aceştia ar trebui să ia în considerare caracterul specific al grupului şi faptul că unele riscuri se pot intensifica la nivelul grupului.
1.33. În conformitate cu Orientarea 5 privind înregistrarea fiecărei evaluări ORSA, întreprinderea de asigurare sau reasigurare participantă, societatea holding de asigurare sau societatea holding financiară mixtă ar trebui să includă în evaluarea ORSA a grupului cel puţin o descriere a modului în care au fost luaţi în considerare următorii factori pentru evaluarea nevoilor globale de solvabilitate:
a) identificarea surselor de capital posibile din cadrul grupului şi identificarea eventualelor nevoi de capital suplimentar;
b) evaluarea disponibilităţii, transferabilităţii sau fungibilităţii capitalului;
c) trimiteri la orice transfer de capital care se intenţionează a fi efectuat în interiorul grupului şi care ar putea avea un impact semnificativ asupra oricărei entităţi a grupului, precum şi consecinţele acestuia;
d) alinierea strategiilor individuale la cele stabilite la nivelul grupului;
e) riscurile specifice la care grupul ar putea fi expus.
Orientarea 18 - Particularităţile grupului în funcţie de respectarea în mod continuu a cerinţelor reglementare în materie de capital
1.34. În conformitate cu Orientarea 5 privind înregistrarea fiecărei evaluări ORSA, întreprinderea de asigurare sau reasigurare participantă, societatea holding de asigurare sau societatea holding financiară mixtă ar trebui să includă în înregistrarea evaluării ORSA a grupului cel puţin o descriere a modului în care au fost luaţi în considerare următorii factori pentru evaluarea respectării în mod continuu a cerinţelor reglementate:
a) identificarea surselor de fonduri proprii în interiorul grupului şi dacă este cazul să fie nevoie de fonduri proprii suplimentare;
b) evaluarea disponibilităţii, transferabilităţii sau fungibilităţii fondurilor proprii;
c) trimiteri la orice transfer de fonduri proprii care se intenţionează a fi efectuat în interiorul grupului şi care ar putea avea un impact semnificativ asupra oricărei entităţi a grupului, precum şi consecinţele acestuia;
d) alinierea strategiilor individuale la cele stabilite la nivelul grupului;
e) riscurile specifice la care grupul ar putea fi expus.
Orientarea 19 - Cerinţe specifice privind evaluarea ORSA
1.35. În cazul solicitării de efectuare a evaluării ORSA în conformitate cu articolul 246 alineatul (4) al treilea paragraf din Solvabilitate II, întreprinderea de asigurare sau reasigurare participantă, societatea holding de asigurare sau societatea holding financiară mixtă ar trebui să pună la dispoziţia supraveghetorului grupului:
a) o listă cu întreprinderile pentru care documentul ORSA unic, care cuprinde motivul alegerii făcute, include evaluările individuale prevăzute la articolul 45 din Solvabilitate II;
b) o descriere a modului în care cerinţele de guvernare sunt respectate la nivelul acestor întreprinderi şi, în mod special, a modului în care OACS (organele administrative, de management şi supraveghere) ale filialelor sunt implicate în procesul de evaluare şi în aprobarea rezultatului;
c) o descriere a modului în care este organizat documentul ORSA unic pentru a permite supraveghetorului grupului să separe evaluările individuale pentru ceilalţi supraveghetori din colegiu;
d) acolo unde este nevoie, o menţiune specifică referitoare la traducerile necesare, cu atenţie specială acordată termenului şi conţinutului.
Orientarea 20 - Integrarea întreprinderilor de asigurare şi de reasigurare afiliate din ţările terţe
1.36. La evaluarea nevoilor globale de solvabilitate ale grupului, întreprinderea de asigurare sau reasigurare participantă, societatea holding de asigurare sau societatea holding financiară mixtă ar trebui să includă riscurile activităţii în ţările terţe în mod consecvent, la fel cum o face pentru activitatea din Spaţiul Economic European, acordând o atenţie specială evaluării transferabilităţii şi fungibilităţii capitalului.
Norme privind conformitatea şi raportarea
1.37. Acest document conţine orientări emise în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul EIOPA. În conformitate cu articolul 16 alineatul (3) din Regulamentul EIOPA, autorităţile competente şi instituţiile financiare depun toate eforturile pentru a respecta ghidul şi recomandările.
1.38. Autorităţile competente care respectă sau intenţionează să respecte acest ghid trebuie să îl integreze în mod adecvat în cadrul lor de reglementare sau de supraveghere.
1.39. Autorităţile competente transmit către EIOPA confirmarea respectării sau a intenţiei de a respecta prezentul ghid, expunând motivele neconformităţii, în termen de două luni de la publicarea versiunilor traduse.
1.40. În lipsa unui răspuns până la împlinirea acestui termen, se va considera că autorităţile competente nu respectă cerinţele de raportare şi se vor raporta ca atare.
Dispoziţii finale referitoare la revizuiri
1.41. Prezentul ghid va fi supus revizuirii EIOPA.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
