Cuprins
1. CONTEXT
1.1. INTRODUCERE
1.2. CONTEXT LEGISLATIV
1.3. PRINCIPII GENERALE
2. DESCRIEREA PROIECTULUI
2.1. CARACTERISTICI FIZICE ALE PROIECTULUI ŞI CERINŢE PRIVIND UTILIZAREA TERENURILOR
2.2. EXISTENŢA PROIECTULUI - PRINCIPALELE PROCESE
2.3. PRINCIPALELE ALTERNATIVE STUDIATE ŞI SELECTAREA ALTERNATIVEI
3. DESCRIEREA MEDIULUI EXISTENT
3.1. CONTEXT
3.2. CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR EXISTENTE
3.3. IMPORTANŢĂ
3.4. SENSIBILITATE
3.5. SUFICIENŢA DATELOR
3.6. CADRU LEGISLATIV
4. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. MĂSURI DE PREVENIRE / REDUCERE / COMPENSARE
4.1. APĂ DE SUPRAFAŢĂ ŞI APĂ SUBTERANĂ
4.2. SOLURI ŞI GEOLOGIE
4.3. CALITATEA AERULUI
4.4. ZGOMOT ŞI VIBRAŢII
4.5. CLIMĂ
4.6. FLORA ŞI FAUNA
4.7. ARII NATURALE PROTEJATE, SITURI NATURA 2000
4.8. FIINŢE UMANE
4.9. PEISAJ
4.10. PATRIMONIU CULTURAL (ARHEOLOGIE ŞI ARHITECTURĂ)
4.11. BUNURI MATERIALE (ALTELE DECÂT PATRIMONIUL ARHITECTURAL)
4.12. MONITORIZARE
4.13. EFECTE CUMULATE ASUPRA MEDIULUI ŞI INTERACŢIUNEA DINTRE CELE
SUSMENŢIONATE
5. PLANUL DE MANAGEMENT DE MEDIU
5.1. SCOPUL ŞI DOMENIUL DE CUPRINDERE AL PLANURILOR DE MANAGEMENT DE
MEDIU (PMM)
5.2. CONŢINUTUL ŞI FORMATUL PLANURILOR DE MANAGEMENT DE MEDIU (PMM)
6. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
6.1. PRINCIPIU
6.2. STRUCTURĂ ŞI CONŢINUT
6.3. SCOP ŞI LIMBAJ
Abrevieri
CBO Consum biochimic de oxigen
CCO Consum chimic de oxigen
COT Carbon organic total
EIM Evaluarea impactului asupra mediului
HG Hotărâre de guvern
MS Materii în suspensie
PMM Plan de management de mediu
Raport IM Raport privind impactul asupra mediului
RFCT Rezumat fără caracter tehnic
SPA Staţie de pompare a apei
STA Staţie de tratare a apei
ZAA Zonă de alimentare cu apă
1. CONTEXT 1.1. INTRODUCERE Obiectivul general al acestui Ghid este de a îmbunătăţi conţinutul rapoartelor privind impactul asupra mediului (Raport IM) elaborate pentru proiecte din sectorul apă (proiecte privind lucrări de captare a apelor subterane şi sisteme de alimentare cu apă) şi în acest sens, de a face posibil ca toţi cei responsabili de efectuarea evaluărilor şi întocmirea Raportului IM să fie pe deplin conştienţi de principalele probleme ale acestui sector şi să le poată rezolva în mod corespunzător. 1.2. CONTEXT LEGISLATIV Acest ghid a fost elaborat pentru următoarele tipuri de proiecte incluse în Anexa I şi Anexa II a Directivei EIM (transpusă în legislaţia naţională prin HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare): Scheme de captare şi reîncărcare artificială a apelor subterane în care volumul anual de apă captată sau reîncărcată este echivalent cu sau depăşeşte 10 milioane de metri cubi: Anexa I pct. 11 Scheme de captare şi reîncărcare artificială a apelor subterane neincluse în Anexa I: Anexa II pct. 10 l) Reţele de alimentare cu apă - conform recomandărilor cuprinse în documentul "Interpretarea definiţiilor anumitor categorii de proiecte din anexele I şi II ale Directivei EIM", elaborat de Direcţia Generală Mediu a Comisiei Europene, proiecte ce pot fi incluse în Anexa II pct. 10 b), Proiecte de dezvoltare urbană Ghidul poate fi de asemenea utilizat în cazul proiectelor de reabilitare sau extindere a staţiilor de tratare sau a reţelelor de alimentare, care pot fi incluse în Anexa II pct. 13 a), a Directivei EIM. Deşi Directiva EIM nu prevede ca tipuri de proiecte "Captări din surse de apă de suprafaţă pentru alimentări cu apă" şi "Staţii de tratare a apei pentru producerea de apă potabilă", prezentul ghid cuprinde şi aspecte specifice acestor tipuri de proiecte. 1.3. PRINCIPII GENERALE Principiile care au stat la baza întocmirii prezentului Ghid se regăsesc în obiectivele sale specifice: Sprijinirea autorităţilor de mediu în întocmirea îndrumarului privind informaţiile care trebuie incluse în Raportul IM; Sprijinirea beneficiarilor / titularilor de proiecte în întocmirea termenilor de referinţă pentru consultanţi în vederea efectuării EIM şi elaborării Raportului IM ("evaluatori de mediu")
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Prezentul ghid conţine recomandări concise standard dar adaptate sectorului│
│apă - captarea apelor subterane şi sisteme de alimentare cu apă, pentru │
│conţinutul rapoartelor privind impactul asupra mediului şi vine în completarea│
│ghidurilor naţionale şi metodologiei EIM din România. │
│ Scopul general al acestor recomandări este de a face posibil ca cei care │
│răspund de efectuarea propriu-zisă a evaluării şi de întocmirea Raportului │
│IM să cunoască toate aspectele din sectorul apă - captarea apei subterane şi │
│sisteme de alimentare cu apă şi să se asigure că problemele specifice sunt │
│tratate în mod corespunzător. În plus, după întocmirea şi depunerea Raportului│
│IM, ghidul va fi de asemenea util autorităţilor de mediu pentru a analiza │
│calitatea informaţiilor, în particular pentru a se asigura că nu a fost omisă │
│niciuna dintre problemele esenţiale evidenţiate în acest ghid. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Ghidul este structurat în mare măsură pe baza cerinţelor din articolul 5 (1) a Directivei EIM, cuprinse în Anexa IV - Informaţii solicitate titularului proiectului pentru proiectele supuse evaluării impactului asupra mediului. Prezentul ghid nu este exhaustiv. Astfel, este posibil ca anumite aspecte de mediu comune tuturor tipurilor de proiecte să nu fie menţionate sau detaliate. Ghidul poate fi aplicat pentru toate tipurile de proiecte menţionate în secţiunea 1.2. Acolo unde este necesar, pe parcursul ghidului s-au făcut menţiuni cu privire la aspectele specifice fiecărui tip de proiect. Ordinea / locul anumitor sub-secţiuni aferente fiecăreia dintre secţiunile de mai jos pot fi schimbate de elaboratorul raportului, care poate introduce alte sub-secţiuni, în funcţie de specificitatea fiecărui proiect în ceea ce priveşte obiectivele, caracteristicile tehnice, locul de amplasare, mediul natural şi construit sau alte elemente. 2. DESCRIEREA PROIECTULUI
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Scopul acestei secţiuni este de a evidenţia principalele aspecte ce trebuie│
│tratate în fiecare dintre sub-secţiunile de mai jos, atunci când se descrie │
│un proiect din sectorul apă, în special cele privind captarea apelor subterane│
│şi sisteme de alimentare cu apă (inclusiv proiecte de modernizare şi/sau │
│extindere): │
│ Sub-secţiunea 2.1: Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului │
│proiect şi a cerinţelor de amenajare şi utilizare a terenului în timpul │
│etapelor de construcţie şi exploatare; │
│ Sub-secţiunea 2.2: Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor│
│(construcţia şi exploatarea lucrărilor de captare a apei din subteran, staţii │
│de tratare a apei pentru producerea apei potabile, reţele de distribuţie a │
│apei potabile etc.), de exemplu natura şi cantitatea materialelor utilizate şi│
│estimarea, pe tipuri şi cantităţi, a deşeurilor preconizate şi a emisiilor │
│(poluare în apă, aer şi sol, zgomot, vibraţii, lumină, căldură, radiaţii etc.)│
│rezultate din aceste procese │
│ Sub-secţiunea 2.3: Rezumatul principalelor alternative studiate de │
│titular şi indicarea principalelor motive pentru alegerea finală, luând în │
│considerare efectele asupra mediului. │
│ │
│ Notă: Primele două sub-secţiuni vor trata numai alternativa selectată. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
2.1. CARACTERISTICI FIZICE ALE PROIECTULUI ŞI CERINŢE PRIVIND UTILIZAREA TERENURILOR 2.1.1. Descrierea amplasamentului Descrierea generală a amplasamentului proiectului, susţinută de hărţi, planuri pe care zona de studiu este clar delimitată Descrierea zonei de alimentare cu apă (ZAA); localităţii în aria ZAA - definită conform Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare; teritoriul administrativ; delimitarea ZAA; Folosinţa terenurilor în zona lucrărilor propuse prin proiect, respectiv: puţuri pentru captarea apei subterane sau front de puţuri, captări de apă din surse de suprafaţă, staţie de tratare a apei (STA), staţie/staţii de pompare a apei (SPA), reţele de aducţiune / de distribuţie a apei potabile etc. Amplasamentul organizării/organizărilor de şantier; dacă amplasamentul sau amplasamentele nu au fost încă stabilite, Raportul IM va conţine propuneri ale acestora. Propunerile vor ţine cont de amploarea şi tipurile de lucrări prevăzute prin proiect; Suprafeţe de teren necesare pentru realizarea lucrărilor propuse prin proiect; suprafeţe de teren ocupate temporar în etapa de construcţie şi suprafeţe de teren ocupate definitiv de componentele proiectului (cu evidenţierea clară a acestor elemente pe un plan) Vecinătăţile lucrărilor propuse prin proiect şi vecinătăţile amplasamentelor organizării de şantier/punctelor de lucru; tipul de folosinţă a terenurilor menţionate anterior (agricol, rezidenţial, comercial, recreaţional, zone industriale, zone turistice, instituţii); distanţa de la amplasamentul /amplasamentele lucrărilor propuse prin proiect până la aceste zone; Limitări de proiectare impuse de caracteristicile amplasamentului (inclusiv tipul de folosinţă a terenurilor adiacente) Amplasamentele puţurilor de captare a apei subterane se stabilesc ţinând cont de condiţiile locale şi de recomandările studiilor hidro-geologice pentru zona în studiu. La prezentarea amplasamentului în Raportul IM, se vor furniza informaţii privind: o morfologia terenului o topografia terenului o accese (drumuri, proprietăţi) o conducte/cabluri subterane existente (ex. conducte de apă, canalizare, gaze naturale, cabluri electrice) o corpuri de apă de suprafaţă sau subterane în zonă Se vor anexa planuri, hărţi, pe care vor delimitate limitele administrative ale localităţilor şi ale ZAA, şi vor fi marcate amplasamentele lucrărilor propuse prin proiect. 2.1.2. Descrierea caracteristicilor proiectului La elaborarea proiectului se vor avea în vedere cerinţele Directivei 98/83/EC, transpusă în legislaţia românească prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile din Tratatul de Aderare - Cap. 22 (termene/perioade de tranziţie privind calitatea apei destinată consumului uman). Pentru fiecare componentă a proiectului (puţuri de captare a apei subterane sau captare de apă din sursă de suprafaţă, STA, reţea de distribuţie a apei potabile etc. şi/sau extinderea/reabilitarea lucrărilor enumerate anterior), Raportul IM trebuie să includă următoarele informaţii: Definirea sistemului de alimentare cu apă, ZAA în cadrul sistemului de alimentare cu apă Parametri de proiectare ZAA: o Localităţi din cadrul ZAA, număr locuitori o Cerinţa/necesarul de apă (case, curţi, alimentarea cu apă în sistemul public şi după caz, necesarul de apă industrială: debit specific, în funcţie de sectorul industrial o Gradul de racordare la reţelele publice de distribuţie a apei, propus prin proiect Sursa de alimentare cu apă: o sursa de apă de suprafaţă: ● precizarea corpului de apă de suprafaţă care este sursa de apă brută (ex. râu, lac, lac de acumulare) ● amplasamentul, captării de apă, distanţa faţă de STA ● tipul captării (ex. captare de mal, captare în albie); caracteristici constructive; dotarea cu echipamente ● debite şi volume de apă prelevate ● principalii parametrii calitativi ai apei brute: parametri fizici şi chimici, parametrii microbiologici ● zone de protecţie sanitară, propuse în zona captării de apă o sursa de apă subterană o precizarea sursei apă subterană (izvor, apă subterană de mica adâncime, apă subterană de mare adâncime) o tip captare apă subterană (ex. puţ, front de puţuri) o amplasament, distanţa faţă de STA o acviferul captat o adâncimea puţului o metoda de forare propusă o date privind cabina puţului o dotarea cu echipamente (pompă, apometru etc.) o zone de protecţie sanitară şi de protecţie hidrogeologică, propuse în zona captării de apă o debitul specific al puţului/frontului de captare o principalii parametrii calitativi ai apei subterane captate: parametri fizici şi chimici, parametri microbiologici o Utilizarea apei brute: producerea de apă potabilă, apă pentru stingerea incendiilor, industrie etc. o Prezentarea motivelor care au condus la alegerea sursei de apă brută (apă de suprafaţă şi/sau apă subterană) o Necesarul de apă pentru realizarea proiectului (debit zilnic mediu; debit zilnic maxim; debit orar maxim; debit anual mediu); în cazul în care proiectul prevede preluarea de apă brută pentru STA atât din sursă de suprafaţă cât şi din sursă subterană, se va preciza ponderea fiecărei surse în acoperirea cerinţei de apă. Aducţiune: traseu, tipul conductelor, lungime, diametre, debite, presiune Tratarea apei pentru producerea de apă potabilă (în funcţie de calitatea apei brute): o Capacitate proiectată (debit zilnic mediu, debit zilnic maxim, debit maxim orar, volume anuale) o Principalii parametrii calitativi ai apei brute o Procesul de tratare a apei (în funcţie de parametrii apei brute) ● Pre-tratare (ex. reţinerea plutitorilor la site/grătare, ajustarea pH-ului) ● Aerare ● Floculare ● Decantare ● Eliminarea ionilor şi a altor substanţe dizolvate ● Filtrare (ex. filtre rapide cu nisip, filtre cu cărbune activ) ● Dezinfecţie (ex. UV, ozon, clor) o Dotări tehnologice ale STA - instalaţii, echipamente şi principalele caracteristici ale acestora: număr de unităţi, capacitatea pe unitate, capacitatea totală o Eficienta proceselor de tratare a apei, gradul de tratare, parametrii apei tratate o Dacă este cazul, tratarea nămolului o Bilanţul consumului de apă în staţia de tratare (pentru fiecare treaptă de tratare) o Schema de flux tehnologic a procesului de tratare a apei şi a nămolului Rezervoare de înmagazinare a apei: caracteristici constructive, capacitate de stocare, amplasament Staţii de pompare a apei (apă brută sau apă tratată): amplasare, caracteristici tehnice Aducţiune /reţea de distribuţie: tipul conductelor, lungime, diametre, debite, presiune Drumuri de acces şi alte lucrări Se vor anexa: schema generală a sistemului de alimentare cu apă, schiţe şi planuri ale lucrărilor propuse care să conţină caracteristicile de proiectare (planuri de situaţie la scara 1: 10.000 - 1:2.000; secţiuni transversale şi longitudinale la scara 1:500 - 1:100). În plus, în cazul puţurilor trebuie puse la dispoziţie următoarele hărţi şi planuri: hărţi geologice (scara recomandată 1:50.000 - 1:200.000), secţiuni geologice pe baza forajelor existente în zonă (scara recomandată între 1:5.000 - 1:25.000), informaţii din studiul hidro-geologic: încadrare geologică, unităţi şi structuri geologice interceptate de foraj, roca de bază etc., hărţi structurale cu izobate şi izopahite ale formaţiunilor purtătoare de apă şi ale celor acoperitoare, profil litologic. 2.1.3. Descrierea amenajărilor existente Scurtă descriere a infrastructurii existente în zona proiectului pentru alimentarea cu apă: o surse de apă brută (apă de suprafaţă, apă subterană) şi tipul captării o aducţiuni o STA sau alte instalaţii de tratare a apei (ex. staţie de clorinare) o staţii de pompare a apei o rezervoare de înmagazinare; o reţele de distribuţie a apei potabile o localităţi deservite de sistemul existent de alimentare cu apă, consumul specific de apă, gradul de conectare Principalele deficienţe identificate la nivelul sistemului de alimentare cu apă existent: o Zonă limitată de acoperire - procentul populaţiei deservite o Neconformarea cu reglementările privind calitatea apei potabile şi sănătăţii populaţiei o Pierderi de apă (reţele de distribuţie a apei potabile, aducţiuni) o Eficienţa redusă a staţiei de tratare a apei o Întreruperi frecvente ale alimentării cu apă potabilă; o Acoperire redusă a cererii de apă o Consum ridicat de energie o Gestionarea inadecvată a nămolului rezultat din tratarea apei la STA Risc de producere a accidentelor din cauza echipamentelor de clorinare (ex. echipamente de dozare învechite) Proiecte în derulare în zona proiectului (ex. reabilitare şi/sau extindere a reţelei de apă potabilă, construcţia de drumuri, lucrări de alimentare cu gaze etc.) o Descrierea succintă a proiectului/proiectelor o Data punerii în funcţiune a proiectului/proiectelor Se recomandă prezentarea de planuri conţinând principalele caracteristici ale infrastructurii existente pentru alimentare cu apă, menţionate mai sus. 2.2. REALIZAREA PROIECTULUI - PRINCIPALELE PROCESE 2.2.1. Descrierea etapei de construcţie Investigaţii anterioare etapei de construcţie (ex. analize de sol, foraje geotehnice) Lucrări necesare pentru pregătirea amplasamentelor: o Curăţarea terenului de vegetaţie; în cazul în care există zone cu vegetaţie incluse într-un sit desemnat sau propus pentru includerea în reţeaua Natura 2000, acest lucru va fi specificat distinct; o Îndepărtarea stratului fertil de sol, lucrări de excavare, transport şi evacuare a materialului excedentar rezultat din lucrări de săpături sau de excavare (se va indica volumul estimativ) o Asigurarea utilităţilor pentru organizarea de şantier/puncte de lucru alimentare cu apă (menajeră şi tehnologică, dacă este cazul), evacuarea apelor uzate şi instalaţii de epurare şi/sau eliminare a efluenţilor lichizi, acolo unde este cazul, alimentare cu energie electrică o Amenajarea terenului pentru amplasarea instalaţiei de foraj (ex. compactarea, nivelarea solului) În cazul puţurilor: realizarea fundaţiei pentru amplasarea instalaţiei de foraj, amplasarea propriu-zisă a instalaţiei, realizarea amenajărilor necesare pentru forare - preparare fluid de foraj, recirculare fluid de foraj, rezervor apă tehnologică, bazine pentru colectarea fluidului de foraj şi a detritusului dislocat din gaura de foraj, rezervor pentru apă tehnologică etc. Dacă realizarea proiectului presupune activităţi de dezafectare sau de demolare, se vor specifica: metode de dezafectare/demolare, echipamente dezafectate, instalaţii, structuri construite, conducte din beton, conducte din azbociment etc. propuse pentru dezafectare/înlocuire/demolare Estimarea necesarului de personal implicat în activităţile de construcţii pentru realizarea lucrărilor prevăzute de proiect şi estimarea suprafeţelor de teren pentru organizarea de şantier/puncte de lucru (suprafeţe de teren ocupate temporar) Amenajări pentru parcarea utilajelor şi autovehiculelor şi amenajări pentru depozitarea materialelor de construcţii Etapizarea lucrărilor de execuţie, ţinând cont de tipul de lucrări din zona de proiect şi de diversele tipuri de activităţi de construcţii - acest aspect are o relevanţă deosebită în cazul realizării de reţele de distribuţie a apei în zone urbane Durata aproximativă a perioadei de construcţie; în cazul construcţiei în etape, descrierea fiecărei etape şi durata sa aproximativă Echipamente şi tehnologii care vor fi folosite la construirea componentelor proiectului Materiale utilizate în etapa de construcţie a proiectului (inclusiv cele periculoase sau care pot prezenta riscuri pentru sănătatea populaţiei sau a mediului înconjurător): tip, cantitate, amplasamentele depozitelor şi condiţii de depozitare şi manipulare. 2.2.2. Deşeuri şi emisii rezultate în etapa de construcţie Se vor identifica şi descrie deşeurile şi emisiile (inclusiv volumul/cantităţile estimate ale acestora) ce urmează a fi generate în funcţie de specificitatea proiectului respectiv din punct de vedere al: lucrărilor, acţiunilor, echipamentelor, materialelor, condiţiilor meteorologice şi de climă, metodelor de construcţie şi măsurilor de prevenire/ reducere/ compensare preconizate să fie adoptate sau aplicate. Elaboratorul Raportului IM trebuie să nu se refere la deşeuri şi emisii în termeni generali, respectiv la cele potenţial generate ci la cele efectiv preconizate a fi generate. În cursul etapei de construcţie se pot produce următoarele tipuri de deşeuri: materiale rezultate din excavaţii sau săpături şi neutilizate apoi pentru umplere, strat fertil de sol, detritus dislocat din gaura de foraj (în cazul puţurilor), pământ sau alte materiale contaminate, deşeuri menajere, deşeuri periculoase, alte deşeuri rezultate din activităţi de construcţii sau de demolare, echipamente rezultate din dezmembrare/dezafectare, conducte etc. Dacă pe amplasamentele propuse pentru unele lucrări exista deşeuri rezultate din activităţile desfăşurate anterior (în special în cazurile în care se au în vedere activităţi de dezafectare sau demolare), se vor identifica tipurile de deşeuri existente pe amplasament şi se vor preciza cantităţile acestora. Se vor furniza informaţii detaliate privind deşeurile rezultate în aceasta etapă: - Un inventar al tipurilor şi cantităţilor de deşeuri care vor fi produse, inclusiv precizarea claselor de risc. – Evaluarea posibilităţilor de reducere a cantităţilor de deşeuri, în special a deşeurilor periculoase. Pentru fiecare tip de deşeu se va identifica metoda de gestionare cea mai adecvată. În acest sens se vor include detalii privind depozitarea (temporară), transportul şi destinaţia finală a deşeurilor. În ceea ce priveşte acest ultim aspect, modalitatea cea mai adecvată este reutilizarea, urmată de reciclare/recuperare şi în ultima instanţă eliminarea prin depozitare sau prin incinerare. 2.2.3. Descrierea etapei de exploatare Întrucât etapa de funcţionare va fi precedată de teste tehnologice pentru punerea în funcţiune (ex. probe de presiune pentru conductele de aducţiune sau conductele din reţeaua de distribuţie a apei potabile; operaţii de spălare şi dezinfecţie) trebuie realizată o scurtă descriere a acestor operaţii. Descrierea etapei de funcţionare se va face pentru fiecare dintre componentele sistemului de alimentare cu apă incluse în proiect. Surse de apă Surse de apă subterană: o Verificări în teren pentru controlul integrităţii găurii de foraj şi a protecţiei puţului împotriva contaminării din surse de la suprafaţa solului; asigurarea zonelor de protecţie sanitară o Lucrări periodice de întreţinere: cabina puţului, pompe, apometre, etc. o Monitorizare: înregistrarea debitelor de apă extrase, variaţii ale nivelului hidrodinamic şi hidrostatic o Monitorizarea calităţii apei subterane o Operaţii de deznisipare, dacă este cazul Surse de apă de suprafaţă: o Verificări în teren:(structuri, conducte, echipamente) o Lucrări de întreţinere (ex. echipamente) o Îndepărtarea materialelor reţinute la grătare, deversoare etc. pentru a preveni blocarea prizei de apă o Monitorizare: nivelului apei în zona captării, volume de apă captate STA o Verificări în teren: verificarea surselor de apă brută, structuri construite o Întreţinerea echipamentelor STA o Controlul procesului de tratare a apei (ex. dozarea substanţelor pentru diversele etape ale procesului de tratare a apei), controlul debitelor în STA (apă brută, apă tratată), controlul eficientei procesului de tratare a apei o Monitorizare: înregistrarea debitelor de apă brută/apa tratată, prelevări de probe de apă, analize şi evidenţa rezultatelor acestor analize (parametrii privind calitatea apei brute/apei potabile) o Materiale utilizate: tipul şi cantitatea materialelor, depozite şi condiţii de stocare şi manipulare (inclusiv pentru substanţe periculoase) Aducţiuni, rezervoare de înmagazinare şi reţele de distribuţie a apei: o Verificări în teren: integritatea conductelor, structuri construite, zone de protecţie sanitară o Lucrări de întreţinere a echipamentelor de pe traseele aducţiunilor şi reţelelor de distribuţie a apei (inclusiv SPA, rezervoare de înmagazinare) Se vor furniza schemele fluxului tehnologic de tratare a apei şi a nămolului şi planuri pentru STA şi instalaţiile de tratare a nămolului. 2.2.4. Deşeuri şi emisii rezultate în etapa de exploatare Apa uzată rezultată din procesul de tratare a apei: debite, volume (anuale), concentraţii şi debite masice de poluanţi; Emisii de clor (accidentale, în cazul avarierii echipamentelor). Tipuri şi cantităţi de deşeuri care pot rezulta din activitatea de exploatare a STA, a aducţiunilor şi a reţelelor de distribuţie a apei: pietriş, nămol rezultat din tratarea apei, ambalaje (inclusiv cele contaminate cu materiale şi substanţe periculoase) Destinaţia finală a nămolului şi a altor deşeuri rezultate din activitatea de exploatare a STA: reutilizare în agricultură / silvicultură, compostarea, depozitare finală, incinerare Zgomot şi vibraţii 2.2.5. Activităţi de dezafectare Activităţi de casare ale puţurilor utilizate pentru captarea apei subterane: Abandonarea puţului se impune în cazul unor avarii ireversibile (ex. deteriorarea izolării coloanei puţului), în cazul degradării semnificative ale calităţii apelor subterane, în cazul diminuării semnificative a debitului specific sau în cazul opţiunii pentru alte surse de apă brută, etc. Descrierea lucrărilor necesare pentru abandonarea puţului va include o scurtă prezentare a succesiunii operaţiilor care vor fi efectuate şi precizarea datelor care trebuie consemnate în cursul efectuării acestor lucrări, în conformitate cu reglementările din domeniul gospodăririi apelor. 2.2.6. Descrierea modificărilor posibil a fi aduse proiectului Proiecte de dezvoltare urbană a căror realizare conduce la creşterea cererii de apă în zona proiectului (ex. zone turistice, extinderea unor zone rezidenţiale odată cu dezvoltarea infrastructurii rutiere şi a altor proiecte de asigurare a utilităţilor) a căror realizare conduce la creşterea cererii de apă în zona proiectului Intervenţii pentru modernizarea sistemului de alimentare cu apă, planificate în funcţie de durata de viaţă a componentelor proiectului. 2.3. PRINCIPALELE ALTERNATIVE STUDIATE ŞI SELECTAREA ALTERNATIVEI Prezentarea şi evaluarea diverselor alternative investigate de către titular reprezintă o cerinţă importantă a procesului de evaluare a impactului asupra mediului. În Anexa IV alin. (2) al Directivei EIM se cere în mod expres ca informaţiile furnizate de titular potrivit art. 5(1) al Directivei (adică cel referitor la Raportul IM) trebuie să cuprindă "Rezumatul principalelor alternative studiate de titular şi indicarea principalelor motive pentru alegerea finală, luând în considerare efectele asupra mediului". Astfel, trebuie realizată o descriere generală a principalelor alternative analizate pe parcursul etapei de proiectare, cu indicarea principalelor motive pentru alegerea variantei finale (ex. un anumit amplasament pentru puţul de captare a apei subterane, traseu aducţiune etc.) luând în considerare efectele asupra mediului. Prin urmare, pentru proiectele cărora li se adresează prezentul ghid, alternativele pot fi descrise pe trei niveluri: Alternative de amplasament (amplasament STA, trasee de conducte etc.) Alternative de proiectare Alternative tehnologice Pe lângă cerinţele Directivei EIM de evaluare a alternativelor, ca parte a procesului de evaluare a impactului asupra mediului, se recomandă efectuarea unei evaluări a principalelor alternative conform cerinţelor Articolului 6 al Directivei Habitate 92/43/EEC. 2.3.1. Descrierea amplasamentelor alternative (inclusiv sumarul evaluărilor cerute în baza art. 6 al Directivei Habitate, 92/43/CEE Se recomandă examinarea unor locaţii alternative în etapele iniţiale de proiectare, ca o recunoaştere a faptului că evitarea impactului asupra mediului prin luarea în calcul din timp a alternativelor poate fi cea mai importantă şi eficace strategie de prevenire/reducere/compensare a efectelor negative De regulă amplasamentele alternative pentru unele componente ale proiectului (ex. STA, traseele aducţiunilor şi ale reţelei de distribuţie) sunt analizate în cadrul Evaluării Strategice de Mediu efectuate pentru Planurile de Urbanism (Planul Urbanistic Zonal şi Planul Urbanistic General); Raportul IM va conţine informaţii referitoare la aceste aspecte. Amplasamentele propuse pentru puţuri de captare a apei subterane vor fi selectate pe baza concluziilor studiilor hidrogeologice şi geologice efectuate în etapele preliminare de proiectare. Se vor avea în vedere următoarele aspecte: - adâncimea până la roca de bază, – tipuri de roci, depozite şi alterări ale rocii de bază, concluziile investigaţiilor geofizice – caracterizarea stratului acvifer (întindere, grosime, direcţie de curgere etc.) – capacitatea de regenerare a acviferului şi permeabilitatea solului şi subsolului – nivelul apei şi tipul de acvifer (strat cu nivel liber, sub presiune: ascendent sau artezian) – variaţiile nivelului apei subterane (sezoniere, extreme) – direcţia şi gradientul de curgere al apei subterane – proprietăţile acviferului (permeabilitate, transmisivitate, rezerva de apă subterană) şi clasificarea acviferului (de importanţă regională, locală etc.) – identificarea şi localizarea puţurilor de captare a apei subterane, existente în zonă: calitatea apei subterane şi debite captate; – corpuri de apă de suprafaţă: direcţia de curgere, distanţa până la zona investigată, variaţii sezoniere şi extreme ale debitelor (episoade de inundaţii sau de secetă), parametri calitativi Raportul IM trebuie să descrie amplasamentele alternative pentru principalele componente ale proiectului şi se va referi la: - Traseele conductelor – Amplasamentul STA – Puţuri de captare a apei subterane, captări de apă din surse de suprafaţă – Staţii de pompare a apei şi rezervoare de înmagazinare (ţinând cont de folosinţa terenului din zona de amplasament propusă şi din împrejurimi, cote etc.) Se va furniza un plan cu figurarea amplasamentelor alternative pentru toate componentele proiectului. Proiectele la care se referă prezentul ghid pot avea un impact asupra unei arii naturale protejate descrise în Articolele 3 şi 4 ale Directivei Habitate - situri Natura 2000. În acest caz se recomandă ca la descrierea amplasamentelor alternative în Raportul IM, să fie luate în considerare şi recomandările evaluării adecvate, impuse de Articolul 6 al Directivei Habitate. În evaluarea amplasamentelor alternative o serie de aspecte pot avea impact asupra selecţiei unui amplasament, cum sunt constrângerile tehnice şi economice sau constrângeri determinate de mediul fizic natural şi construit - apropierea de râuri, apropierea de oraşe, etc., topografia amplasamentului. Toate aceste aspecte trebuie evidenţiate. Cu toate acestea, este evident că orice evaluare efectuată conform cerinţelor Articolului 6 al Directivei Habitate poate furniza o serie de constrângeri care se adaugă celor menţionate anterior şi trebuie luate în considerare când se analizează şi se decide asupra soluţiei finale de amplasament. La prezentarea concluziilor privind evaluarea alternativelor de amplasament se recomandă ca rezultatele evaluării conform prevederilor art. 5 (1) al Directivei EIM, respectiv, rezumatul principalelor alternative studiate de titular şi indicarea principalelor motive pentru alegerea finală (incluzând constrângeri determinate de mediul fizic, de efectele asupra mediului şi cele de ordin financiar) să fie prezentate în coroborare cu concluziile evaluării efectuate conform cerinţelor Articolului 6 al Directivei Habitate (detalii în Caseta 1). Justificarea concluziilor care decurg atât din evaluarea conform art. 5 (1) a Directivei EIM cât şi din evaluarea conform art. 6 al Directivei Habitate vor fi prezentate distinct şi concis, în mod integrat. Caseta 1. Respectarea cerinţelor art. 6(3) şi (4) al Directivei Habitate 92/43/CEE
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Pentru a sprijini Statele Membre în interpretarea cerinţelor articolului │
│6 al Directivei Habitate şi pentru a le ghida în realizarea evaluării cerute │
│de acest articol, Comisia Europeana (Direcţia Generala Mediu) a publicat │
│Ghidul metodologic referitor la prevederile art. 6(3) şi (4) al Directivei │
│Habitate 92/43/CEE (privind evaluarea planurilor şi programelor care afectează│
│semnificativ siturile Natura 2000). Acest document propune ca evaluarea să │
│constea într-un proces cu patru etape: │
│ │
│ 1. Etapa 1: Încadrare - se identifică potenţialul impact negativ pe care │
│un proiect sau un plan, singur sau în combinaţie cu alte proiecte sau planuri,│
│îl are asupra unui sit Natura 2000 şi se analizează şi decide dacă acest │
│impact poate fi semnificativ; │
│ │
│ 2. Etapa 2: Evaluare adecvată - analiza impactului proiectului sau │
│planului, singur sau în combinaţie cu alte proiecte sau planuri, asupra │
│integrităţii sitului Natura 2000 din punct de vedere al structurii şi │
│funcţiunii sitului şi al obiectivelor sale de conservare. În plus, dacă │
│există efecte negative, evaluarea posibilităţilor de prevenire şi reducere a │
│acestora; │
│ │
│ 3. Etapa 3: Evaluarea soluţiilor alternative - procesul în care sunt │
│examinate modalităţile alternative de realizare a obiectivelor proiectului sau│
│planului prin care se pot evita efectele negative asupra integrităţii sitului │
│Natura 2000; │
│ │
│ 4. Etapa 4: Etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluţii │
│alternative şi când impactul negativ persistă - evaluarea măsurilor │
│compensatorii dacă, în baza evaluării motivelor imperative de interes public │
│major (IROPI), se consideră că proiectul sau planul trebuie să continue (este │
│de menţionat că Ghidul metodologic respectiv nu abordează subiectul evaluării │
│motivelor imperative de interes public major). │
│ │
│ În fiecare etapă se determină dacă este necesară următoarea etapă a │
│procesului. Dacă, de exemplu, etapa de încadrare concluzionează că proiectul │
│sau planul nu este susceptibil de a avea efecte negative semnificative asupra │
│sitului (siturilor) Natura 2000, nu e nevoie ca procesul să continue. │
│ Dacă însă, în baza deciziei de încadrare, s-a cerut efectuarea evaluării │
│adecvate (etapa 2), rezultatele evaluării adecvate pot ilustra necesitatea de │
│a efectua Evaluarea soluţiilor alternative (Etapa 3). În ce priveşte soluţiile│
│alternative, Ghidul metodologic arată că "acestea pot implica locaţii │
│alternative (trasee în cazul unor proiecte lineare)....". În această etapă, │
│soluţiile alternative sunt testate comparativ în raport cu implicaţiile pentru│
│situl Natura 2000 şi, după cum se arată în Ghidul metodologic, "obiectivele de│
│conservare şi starea sitului Natura 2000 primează faţă de orice considerente │
│de cost, întârzieri sau alte aspecte legate de soluţia alternativă" respectiv │
│"alte criterii de evaluare, precum cele economice, nu pot fi percepute ca │
│primordiale faţă de criteriile ecologice". │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
2.3.2. Descrierea alternativelor de proiectare şi procese alternative Alternativele trebuie să ia în calcul aspectele de mediu (reducerea la minim a impactului asupra mediului determinate de emisii, zgomot, mirosuri şi deşeuri), infrastructura de alimentare cu apă existentă (captări de apă, aducţiuni, STA, SPA, rezervoare de înmagazinare, reţea de distribuţie a apei potabile), flexibilitatea proiectului în ceea ce priveşte extinderile viitoare, costurile de investiţie şi cele de exploatare. Exemple de alternative: - Sistem de alimentare cu apă centralizat (pentru mai multe aglomerări) sau descentralizat – Soluţii alternative pentru captarea apei: o surse de apă subterane (ex. puţuri independente sau front de captare; construirea de noi puţuri/front de captare, sau reabilitarea puţurilor/frontului de captare existente) o surse de apă de suprafaţă (ex. captare de mal sau captare în albie) - Construirea unei noi STA sau reabilitarea celei existente – Alternative privind procesele de tratare a apei, care pot diferi în funcţie de parametrii calitativi ai apei brute: o Reglarea pH cu var, carbonat de sodiu sau hidroxid de sodiu o Floculare: tipul de agent de floculare utilizat: hidroxid de aluminiu, polimeri sau hidroxid de fier o Filtrare: filtre rapide (strat de nisip), membrană semipermeabilă o Dezinfecţie: clor, ozon, ultraviolete - Reţele de conducte: menţinerea configuraţiei existente a reţelelor de distribuţie sau modificarea / completarea acesteia cu rezervoare de înmagazinare a apei suplimentare sau alte componente. – Amplasarea rezervoarelor de înmagazinare a apei în zone înalte astfel încât distribuţia apei să se facă gravitaţional sau amplasarea în zone cu altitudine redusă unde este necesară utilizarea de staţii de pompare – Tratarea nămolului: bazine de decantare şi lagune sau bazine de decantare şi instalaţii de îngroşare şi deshidratare mecanică. – Metode pentru diverse operaţii în cadrul activităţilor de construcţii, de exemplu pentru instalarea conductelor: prin tehnologie clasică cu şanţuri deschise sau foraj orizontal. 2.3.3. Selectarea alternativei În Raportul IM se va prezenta un rezumat al analizei prin care s-au comparat diversele opţiuni/alternative tehnice în vederea selectării celei mai bune dintre ele. Rezumatul va conţine principalele elemente pentru a se putea urmări procesul de selecţie. Se va face referire la analiza detaliată a alternativelor (efectuată în cadrul procesului de elaborare a Studiului de fezabilitate), care poate fi prezentată într-un document separat (ataşat la Raportul IM sau pus la dispoziţia părţilor interesate în alt mod). De exemplu, la alegerea amplasamentului unui puţ de captare a apei subterane, după ce studiile preliminare au identificat zonele în care un acvifer care poate satisface cerinţele proiectului (ex. debit, parametri calitativi), se vor considera următoarele aspecte: - disponibilitatea terenului; folosinţa terenului – distanţa până la alte componente ale infrastructurii de apă, existente sau proiectate (STA, rezervoare de înmagazinare) cu care trebuie conectate – cota amplasamentului propus şi cota amplasamentelor unor lucrări din cadrul infrastructurii de apă existente sau proiectate la care urmează să fie conectat puţul (STA, rezervoare de înmagazinare). Compararea alternativelor (amplasamente, procese şi/sau elemente de proiectare) se realizează cu considerarea evaluărilor financiare şi economice (costuri de investiţii, costuri de exploatare). În prezentarea informaţiilor, se poate utiliza o matrice care va conţine alternativele şi criteriile de selecţie. Astfel, această modalitate de prezentare a procesului de selecţie permite înţelegerea facilă a modului în care s-a ajuns la opţiunea pentru un anumit amplasament sau variantă de proiectare, cu considerarea factorilor de mediu. Analiza alternativelor trebuie să includă şi varianta renunţării la proiect ("Alternativa 0"). 3. DESCRIEREA MEDIULUI EXISTENT
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ În această secţiune sunt evidenţiate elementele cheie ale stării iniţiale │
│a factorilor de mediu (descrierea acelor aspecte ale mediului care este │
│probabil să fie afectate în mod semnificativ de proiectul propus, între care │
│fiinţe umane, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, bunurile │
│materiale şi patrimoniul cultural, peisajul şi relaţiile reciproce dintre │
│factorii de mai sus.) │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
3.1. CONTEXT Condiţiile iniţiale vor fi prezentate având în vedere integrarea lucrărilor propuse prin proiect şi posibilele interacţiuni dintre lucrările propuse de proiect şi mediul definit şi structurat. În cadrul prezentării vor fi abordate atât mediul natural, cât şi cel antropic. 3.2. CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR EXISTENTE La descrierea factorilor de mediu este deosebit de importantă selectarea şi prezentarea datelor relevante pentru locaţia fiecărei componente a proiectului, nu doar o prezentare generală a zonei proiectului. O evaluare şi o prognozare adecvată a efectelor potenţiale asupra mediului presupune o analiza detaliată a condiţiilor iniţiale. Informaţiile avute în vedere trebuie să ofere o bază solidă pentru evaluare şi, într-un stadiu ulterior, pentru monitorizare. Interesul trebuie să se concentreze asupra analizei importanţei şi sensibilităţii amplasamentului mediului receptor în raport cu evaluarea impactului, şi nu doar pe simpla descriere. Câteva recomandări în această privinţă sunt prezentate în cele de ce urmează: Apă de suprafaţă şi apă subterană: - Corpuri de apă de suprafaţă (râuri, pâraie, cursuri de apă nepermanente care se pot transforma în cursuri permanente în sezoanele ploioase şi de topire a zăpezilor, lacuri, canale) în zona proiectului şi în vecinătatea acesteia; distanţa faţă de amplasamentele lucrărilor propuse prin proiect – În cazul corpurilor de apă de suprafaţă utilizate ca surse pentru alimentarea cu apă: afluenţi şi confluenţe ale cursului de apă cu alte corpuri de apă de suprafaţă – Harta bazinului hidrografic – Identificarea râurilor, pâraielor etc. traversate de conductele de alimentare cu apă - aducţiuni, reţele de distribuţie (existente sau propuse în cadrul proiectului); descrierea amplasamentelor punctelor de intersecţie – Utilizarea apei din corpurile de apă de suprafaţă, în zona proiectului şi în amonte: ca sursă de apă pentru producerea apei potabile, ca sursă de apă industrială, pentru irigaţii, piscicultură, agrement – Corpuri de apă de suprafaţă utilizate sau propuse spre utilizare ca sursă de alimentare cu apă: debite/volume şi niveluri (minim, mediu, maxim); descrierea evenimentelor deosebite: inundaţii, secetă, debite istorice – Date privind calitatea corpurilor de apă de suprafaţă, utilizate sau propuse spre utilizare ca sursă pentru alimentare cu apă: parametrii fizici şi chimici, nutrienţi, pH, duritate, substanţe prioritare, substanţe prioritar periculoase, parametri bacteriologici şi microbiologici etc. – Puncte de evacuare în corpurile de apă de suprafaţă, ale unor surse potenţiale de poluare, amplasate în amonte sau în zona proiectului: industrie, ape neepurate, agricultură, etc. – Natura şi amplasarea straturilor acvifere în zona proiectului; direcţia de curgere a apei subterane – Nivelul apei subterane de mică adâncime, în special pe traseele conductelor şi în zona amplasamentelor lucrărilor propuse – Date privind calitatea apei subterane; vulnerabilitatea acviferului. Pentru lucrările de captare a apelor subterane sau a apelor de suprafaţă se vor prezenta date detaliate, inclusiv analiza calităţii apei (cel puţin parametrii chimici, metale şi parametrii bacteriologici generali). În funcţie de condiţiile locale (ex. utilizarea în trecut sau în prezent a pesticidelor în vecinătatea amplasamentului, utilizarea anterioară a terenurilor pentru obiective industriale etc.) şi de utilizarea finală a sursei de apă (apă potabilă, apă industrială etc.), se recomandă investigaţii suplimentare asupra calităţii apei subterane. – Valorile ţintă privind calitatea corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane stabilite prin Planul de Management Bazinal – Captări de ape subterane în zonă: amplasament, distanţe până la amplasamentul puţului propus prin proiect; identificarea celor mai apropiate puţuri de captare a apelor subterane; strat acvifer captat; debite şi volume de apă captate; – Rezumat al studiului hidrogeologic realizat pentru proiect (captarea apelor subterane) şi după caz, rezultatul forajelor de prospectare – Identificarea poluării existente a apelor subterane din zonă şi a riscurilor de contaminare a acestora – Fluctuaţii istorice ale sursei de apă, din punct de vedere cantitativ şi calitativ – Drenajul apelor în zona proiectului; include amplasarea şi capacitatea canalelor, a drenurilor şi a râurilor; identificarea zonelor susceptibile inundărilor – Zone de protecţie sanitară în vecinătatea sau în amplasamentele STA, SPA, rezervoare de înmagazinare sau pe traseul pentru aducţiuni – Prognoza episoadelor de inundaţii/deversări (frecvenţă, debite); episoade curente de inundaţii/deversări (frecvenţă, debite) – Consumul actual de apă în zona proiectului (l/zi cap-locuitor) – Informaţii relevante din cadrul evaluărilor strategice de mediu aferente adoptării unor strategii/planuri la nivel naţional/regional (ex. Strategia de Management al Riscului la Inundaţii, Planul de Amenajare al Bazinelor Hidrografice), Planul Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea) Soluri şi geologie: - Topografie, geomorfologie – Caracteristici geologice şi hidro-geologice în zona proiectului şi informaţii detaliate privind amplasamentul avut în vedere pentru puţ(uri): structura geologică regională şi locală, date relevante rezultate în urma investigaţiilor în teren (ex. puţuri de prospectare, analize ale apelor subterane). Informaţiile vor fi susţinute prin hărţi corespunzătoare; profile litologice, secţiuni geologice transversale (pentru puţuri). Acolo unde este posibil, informaţiile geologice vor fi prezentate grafic. – Caracteristici pedologice şi geo-tehnice ale zonei proiectului – Exploatări de resurse naturale în zonă (minerit, extragerea agregatelor minerale, sonde de petrol, captări de apă etc.) – Tipuri de degradare a solului în zona proiectului: eroziune de suprafaţă, eroziune de adâncime, alunecări de teren, tasarea solului - compactare – Utilizări anterioare ale terenurilor care prezintă suspiciuni de contaminare (ex. tăbăcărie, utilizare industrială, deşeuri etc.) – Zone contaminate în vecinătatea amplasamentului proiectului – Identificarea depozitelor de deşeuri, precum şi a altor unităţi destinate managementului deşeurilor; distanţa până la acestea, amplasament, tip, statut (activ/inactiv) – Contaminarea solului în zona proiectului; orice investigaţii anterioare sau recente privind conţinutul de poluanţi în sol, compararea cu cerinţele privind folosinţa terenului. Calitatea aerului: - Amplasamente sensibile privind calitatea aerului în zona proiectului şi în vecinătatea acestuia – Condiţii climaterice şi atmosferice relevante: precipitaţii, direcţia vântului şi frecvenţa de producere, temperatură, variabilitate sezonieră – Date privind calitatea existentă a aerului în zona de proiect Fiinţe umane: - Localizare administrativă şi caracteristicile generale ale amplasamentului proiectului – Localizare geografică – Localităţi/zone rezidenţiale existente şi viitoare (conform Planului de Urbanism) – Distanţele de la principalele lucrări până la zonele rezidenţiale, comerciale, recreaţionale, instituţii sau alţi receptori sensibili – Rata îmbolnăvirii legată de folosirea apei în zona proiectului, riscuri pentru sănătatea umană Zgomot şi vibraţii: - Locaţii sensibile la zgomot şi vibraţii în zona proiectului şi în vecinătatea principalelor lucrări prevăzute de proiect – Date privind nivelul de zgomot în amplasamentele lucrărilor Flora şi fauna: - Descrierea florei din zona proiectului şi din vecinătatea acestuia: habitate existente sau comunităţi de plante, amplasamente ale unor specii rare sau sensibile, situri protejate – Descrierea faunei din zona proiectului şi din vecinătatea acestuia: principalele habitate, specii, zone importante pentru reproducere, locaţii pentru supraveghere/capturare – Cerinţe speciale ale speciilor de faună din zona proiectului şi din vecinătate, de exemplu: mărimea teritoriului, calitatea habitatului, managementul curent, absenţa factorilor perturbatori – Flora din zona proiectului şi din împrejurimi: specii dominante, diversitatea speciilor, dependenţa de anumiţi factori de mediu, managementul curent – Diversitatea, mărimea şi densitatea populaţiilor speciilor în zonă – Importanţa apei ca habitat în zonă – Prezenţa de habitate, sau specii de faună sau floră care sunt rare pe plan internaţional, naţional, regional sau local, în special specii protejate – Zone umede în zona proiectului; gradienţii hidraulici ai apelor subterane, volumele de apă disponibile şi parametrii calitativi necesari pentru a susţine rezervele de apă subterana pentru debitul de bază în zonele umede – Flora şi fauna acvatică dependente de debitul de bază al apelor subterane, cum ar fi râuri, zone umede, peşteri – Identificarea distinctă a zonelor naturale protejate altele decât siturile Natura 2000 şi separat, siturile incluse în reţeaua Natura 2000 sau propuse pentru a fi incluse Peisajul: - Caracteristicile şi geomorfologia reliefului în amplasamentele lucrărilor – Peisajul în amplasamentele lucrărilor şi în zonele învecinate – Vizibilitatea amplasamentelor proiectului din zone învecinate - proprietăţi şi zone publice, în special zone sensibile, ex. zone rezidenţiale, recreaţionale sau turistice. Bunuri materiale: - Oraşe, comune şi sate în zona proiectului Calitatea aerului: - Amplasamente sensibile privind calitatea aerului în zona proiectului şi în vecinătatea acestuia – Condiţii climaterice şi atmosferice relevante: precipitaţii, direcţia vântului şi frecvenţa de producere, temperatură, variabilitate sezonieră – Date privind calitatea existentă a aerului în zona de proiect Fiinţe umane: - Localizare administrativă şi caracteristicile generale ale amplasamentului proiectului – Localizare geografică – Localităţi/zone rezidenţiale existente şi viitoare (conform Planului de Urbanism) – Distanţele de la principalele lucrări până la zonele rezidenţiale, comerciale, recreaţionale, instituţii sau alţi receptori sensibili – Rata îmbolnăvirii legată de folosirea apei în zona proiectului, riscuri pentru sănătatea umană Zgomot şi vibraţii: - Locaţii sensibile la zgomot şi vibraţii în zona proiectului şi în vecinătatea principalelor lucrări prevăzute de proiect – Date privind nivelul de zgomot în amplasamentele lucrărilor Flora şi fauna: - Descrierea florei din zona proiectului şi din vecinătatea acestuia: habitate existente sau comunităţi de plante, amplasamente ale unor specii rare sau sensibile, situri protejate – Descrierea faunei din zona proiectului şi din vecinătatea acestuia: principalele habitate, specii, zone importante pentru reproducere, locaţii pentru supraveghere/capturare – Cerinţe speciale ale speciilor de faună din zona proiectului şi din vecinătate, de exemplu: mărimea teritoriului, calitatea habitatului, managementul curent, absenţa factorilor perturbatori – Flora din zona proiectului şi din împrejurimi: specii dominante, diversitatea speciilor, dependenţa de anumiţi factori de mediu, managementul curent – Diversitatea, mărimea şi densitatea populaţiilor speciilor în zonă – Importanţa apei ca habitat în zonă – Prezenţa de habitate, sau specii de faună sau floră care sunt rare pe plan internaţional, naţional, regional sau local, în special specii protejate – Zone umede în zona proiectului; gradienţii hidraulici ai apelor subterane, volumele de apă disponibile şi parametrii calitativi necesari pentru a susţine rezervele de apă subterană pentru debitul de bază în zonele umede – Flora şi fauna acvatică dependente de debitul de bază al apelor subterane, cum ar fi râuri, zone umede, peşteri – Identificarea distinctă a zonelor naturale protejate altele decât siturile Natura 2000 şi separat, siturile incluse în reţeaua Natura 2000 sau propuse pentru a fi incluse Peisajul: - Caracteristicile şi geomorfologia reliefului în amplasamentele lucrărilor – Peisajul în amplasamentele lucrărilor şi în zonele învecinate – Vizibilitatea amplasamentelor proiectului din zone învecinate - proprietăţi şi zone publice, în special zone sensibile, ex. zone rezidenţiale, recreaţionale sau turistice. Bunuri materiale: - Oraşe, comune şi sate în zona proiectului – Utilităţi în zona proiectului (alimentare cu apă, sisteme de furnizare a energiei electrice, canale etc.) – Obiective industriale şi economice; se va specifica care dintre aceste obiective deţin/exploatează puţuri de captare a apelor subterane (sursă de apă independentă de ZAA) – Zone turistice Patrimoniu cultural (inclusiv patrimoniu arheologic şi arhitectural): Patrimoniu arhitectural şi arheologic în zona proiectului sau în vecinătate. Dacă în zonă există obiective arhitectonice sau arheologice importante amplasate în vecinătatea lucrărilor propuse în cadrul proiectului, se vor specifica distanţele până la aceste obiective. 3.3. IMPORTANŢA Importanţa elementelor mediului potenţial afectate de proiect poate fi aceeaşi şi deci fiecare dintre ele se tratează într-un subcapitol separat al Raportului IM. Totuşi, unele trăsături ale mediului natural sau construit sunt percepute ca extrem de importante, acestea pot fi descrise separat cu mai multe detalii. De exemplu: captarea apei din subteran în zona proiectului poate limita utilizarea aceluiaşi strat acvifer pentru alţi utilizatori existenţi (industriali, comerciali). 3.4. SENSIBILITATE Ce modificări ar putea afecta în mod semnificativ caracteristicile unui factor de mediului?; de exemplu: - Lucrările efectuate în perioade de construcţie ar putea accentua degradarea solului – Izolarea necorespunzătoare a puţurilor ar putea duce la poluarea stratului acvifer 3.5. SUFICIENŢA DATELOR "Suficienţa" este considerată a fi existenţa unui volum suficient de informaţii în baza cărora să se poată lua decizia de a emite sau refuza aprobarea proiectului din punct de vedere al mediului. Autoritatea competentă, titularul de proiect şi, în final, elaboratorul raportului trebuie să se asigure că Raportul IM conţine date suficiente. Criteriile de mai jos pot constitui un ghid util în acest sens: - Sunt informaţiile prezentate cele necesare pentru a identifica principalele efecte ce pot apărea? – Sunt informaţiile axate pe efectele probabile şi semnificative? Certitudinea sau încrederea conferite de informaţii reprezintă o bună bază de evaluare a calităţii datelor. În practică, este mai probabil ca informaţiile nesatisfăcătoare să se datoreze mai degrabă unor omisiuni decât unor inexactităţi. În cazul când totuşi în Raportul IM nu s-au putut furniza toate informaţiile necesare cu privire la un anumit aspect, trebuie să se precizeze motivul şi faptul că titularul de proiect este conştient că decizia va fi condiţionată de furnizarea la o dată ulterioară a informaţiilor lipsă. Caseta 2. Exemplu de raport asupra florei şi faunei pentru care se justifică necesitatea continuării investigaţiilor într-o altă perioadă a anului
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ În urma investigaţiilor realizate s-a constatat că amplasamentul este │
│localizat într-o zonă de păşune care are o distribuţie foarte bună în regiune.│
│Se menţionează că investigaţiile au fost efectuate în luna Decembrie, când nu │
│pot fi identificate toate speciile de floră şi faună care pot fi prezente pe │
│amplasament. Se va realiza o nouă investigaţie în perioada Mai - Iulie, în │
│special pe suprafaţa ocupată de construcţii, pentru a identifica orice specie │
│importantă. Detaliile de proiectare vor fi adaptate / modificate în funcţie de│
│rezultatul noilor investigaţii, astfel încât eventualele specii de floră şi │
│faună protejate să nu fie afectate de realizarea proiectului. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
3.6. CADRU LEGISLATIV Scopul acestei secţiuni este de a furniza o descriere a legislaţiei naţionale şi europene, care conţine cerinţe relevante pentru evaluarea proiectului. Directivele EU, protocoalele şi convenţiile internaţionale aplicabile sectorului alimentare cu apă trebuie prezentate împreună cu legislaţia naţională care le transpune/ratifică şi le implementează. Nu este suficientă o simplă listare a acestor acte legislative relevante. Trebuie furnizată o scurtă descriere a conţinutului actului legislativ pentru a evidenţia contextul şi, de asemenea, comentariile/notele evaluatorului asupra modului de abordare a cerinţelor legale. În plus, este imperativ necesar ca toate planurile şi strategiile naţionale, regionale şi locale/municipale relevante să fie clar identificate şi să se precizeze relevanţa şi legătura dintre proiectul propus şi acestea. Astfel, se evidenţiază clar contextul strategic în care se realizează proiectul, precum şi istoricul proiectului propus. 4. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. MĂSURI DE PREVENIRE / REDUCERE / COMPENSARE
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Această secţiune cuprinde recomandări cu privire la modul de abordare în │
│Raportul IM a aspectelor referitoare la: │
│- descrierea efectelor semnificative probabile ale proiectului propus asupra │
│mediului, decurgând din: │
│ o existenţa proiectului, │
│ O utilizarea de resurse naturale, │
│ o emisiile de poluanţi, alterarea mediului de viaţă şi gestiunea deşeurilor,│
│- descrierea metodelor de evaluare a efectelor proiectului asupra factorilor │
│de mediu. │
│- măsurile generale: măsuri avute în vedere pentru a preveni, reduce şi, acolo│
│unde este posibil, pentru a compensa toate efectele negative semnificative │
│asupra mediului. │
│ Este important de remarcat că efectele potenţiale ale măsurilor de │
│prevenire/ reducere/ compensare sunt specifice fiecărui domeniu. Gradul de │
│detaliere a acestor măsuri în cadrul Raportului IM va fi determinat de │
│specificul fiecărui proiect în parte. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Descrierea formelor de impact În general, efectele şi sursele/cauzele acestora (lucrări, acţiuni, materiale etc.), ca şi formele asociate de impact, sunt cunoscute. Fiecare dintre sub-secţiunile de mai jos tratează câte un factor de mediu asupra căruia este probabil ca un proiect să aibă efecte semnificative, prezentând pe scurt aceste efecte posibile. În spiritul întregului document, se recomandă ca elaboratorul de studii pentru evaluarea impactului asupra mediului să nu descrie efectele generale potenţiale, ci acele efecte care au fost identificate şi evaluate pentru proiectul propus şi cauzele pentru producerea acestora, din cauza condiţiilor specifice ale amplasamentului, planului de lucru, utilizării de materii prime şi materiale etc., ca şi caracteristicilor receptorilor identificaţi anterior. Dacă s-au identificat efecte semnificative asupra unui anumit factor de mediu, se recomandă să fie prezentate condiţiile specifice similare şi măsurile de prevenire/reducere/compensare luate de la bun început care fac improbabilă apariţia oricăror astfel de efecte. Formele de impact potenţial identificate pentru un anumit proiect vor fi descrise în detaliu, în special în ceea ce priveşte următoarele caracteristici: - amploarea impactului (suprafaţa geografică şi mărimea populaţiei afectate); – magnitudinea şi complexitatea impactului; – probabilitatea impactului; – durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului; – natura trans-frontalieră a impactului (dacă este cazul). Descrierea formelor de impact este de obicei supusă unei examinări mai atente decât orice altă parte a raportului IM. Prezentarea într-o formă accesibilă de limbaj şi descrierea clară a metodologiei utilizate pentru evaluarea impactului respectiv sunt esenţiale în înţelegerea şi evaluarea unui raport IM. Descrierea trebuie să cuprindă în mod clar şi consecvent patru aspecte cheie ale oricărui impact, şi anume: caracterul, magnitudinea, durata şi consecinţele (pentru mai multe detalii vezi caseta 3). Caseta 3. Forme de impact: aspecte cheie
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│● Caracterul şi durata impactului │
│ o Identificarea aspectelor mediului ce pot fi afectate; Identificarea │
│ receptorilor ce vor fi afectaţi, cu indicarea sensibilităţii şi │
│ însemnătăţii acestora; │
│ o Descrierea caracterului pozitiv, neutru sau negativ al impactului; │
│ Evidenţierea formelor de impact semnificativ (pozitiv şi negativ); │
│ o Indicare dacă impactul este sau nu cumulativ; │
│ o Indicare dacă impactul va fi continuu, intermitent sau ocazional; │
│ o Indicare dacă impactul va fi temporar, pe termen scurt, mediu sau lung; │
│ Evidenţierea formelor permanente de impact; │
│ o Indicare dacă impactul este reversibil sau ireversibil │
│● Întinderea, amploarea şi complexitatea │
│ o Cuantificarea cantităţii sau intensităţii cu care se va schimba │
│ caracterul/calitatea oricărui aspect al mediului (de ex. În ce priveşte │
│ poluarea); │
│ o Indicarea întinderii geografice a efectelor (dacă vor fi afectate câteva, │
│ mare parte sau toate ariile) │
│ o Indicarea caracterului transfrontieră al efectelor, dacă este cazul; │
│ o Descrierea gradului de schimbare; (respectiv imperceptibilă, uşoară, │
│ observabilă sau semnificativă); │
│ o Evidenţierea schimbărilor profunde (respectiv complete) ale caracterului │
│ factorului de mediu │
│● Consecinţe │
│ o Indicare dacă impactul poate fi evitat, atenuat sau remediat; Evidenţierea│
│ formelor de impact reversibil; │
│ o Indicare dacă este disponibilă, posibilă sau acceptabilă o formă de │
│ compensare; │
│ o Evidenţiere a cazurilor în care consecinţele nu pot fi determinate │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Descrierea metodelor de evaluare a efectelor asupra mediului Pentru fiecare factor de mediu în cazul căruia nu există un standard de calitate în raport cu care să fie evaluat impactul, se recomandă să fie descrise criteriile utilizate pentru evaluarea impactului - criterii pentru semnificaţia şi natura impactului, precum şi limitele de aplicabilitate ale metodelor de evaluare utilizate. Pentru comoditatea consultării acestea pot fi prezentate în formă tabelară. Descrierea măsurilor de prevenire/ reducere/ compensare Scopul principal al EIM este identificarea impactului negativ potenţial, după cum s-a menţionat mai sus, şi propunerea de măsuri pentru prevenirea/reducerea/compensarea acestui impact. Există trei strategii recunoscute în acest sens - prevenirea, reducerea şi compensarea. De exemplu: - Modificarea traseului conductelor pentru a evita zonele sensibile, proprietăţile rezidenţiale, – Instituirea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever în apropierea puţurilor, – Lucrări de consolidare pentru a evita alunecările de teren. Măsurile generale de prevenire/reducere/compensare corespunzătoare efectelor negative asupra mediului sunt descrise în sub-secţiunile de mai jos. Raportul IM trebuie să conţină şi să descrie măsurile avute efectiv în vedere pentru proiectul propus, cât mai concis şi exact. 4.1. APĂ DE SUPRAFAŢĂ ŞI APĂ SUBTERANĂ 4.1.1. Efecte posibile Construcţie - Modificări hidrodinamice locale în drenajul apelor din cauza structurilor subterane construite sau a lucrărilor de pozare a conductelor – În cazul izolării necorespunzătoare a straturilor superioare contaminate în timpul forării puţurilor, există riscul contaminării straturilor acvifere de adâncime, ducând la degradarea calităţii apei extrase, şi generând un impact major asupra alimentării cu apă a utilizatorilor situaţi în aval (pe direcţia de curgere a apei subterane) – Blocarea albiei râului sau reducerea secţiunii de curgere, ca rezultat indirect al eroziunii accentuate a solului cauzate de înlăturarea vegetaţiei, lucrări asupra solului şi utilizării de echipamente grele; – Accelerarea fenomenelor de eroziune din cauza eliminării vegetaţiei de pe amplasamente precum şi din cauza execuţiei de lucrări de excavare folosind utilaje grele şi/sau metode de construcţie şi măsuri de protejare a solului inadecvate. Aceste fenomene pot conduce, în zonele în pantă, la instabilitatea solului, alunecări de teren şi antrenarea de pământ în albiile corpurilor de apă de suprafaţă, cu posibil efect poluarea acestora (creşterea turbidităţii) – Degradarea stabilităţii malurilor prin amplasarea sau operarea de echipamente pentru construcţii în vecinătatea acestora – Contaminarea corpurilor de apă de suprafaţă prin scurgeri de produse poluante (scurgeri accidentale de ape uzate, combustibil, lubrifianţi etc.) – Contaminarea apelor subterane prin infiltrarea unor scurgeri accidentale de ape uzate, combustibili, lubrifianţi etc.; îndepărtarea necorespunzătoare a deşeurilor din construcţii. – Risc de contaminare a apelor de suprafaţă şi subterane cu substanţe periculoase antrenate de apele pluviale din zonele punctelor de lucru. – În cursul forării hidraulice a puţurilor rezultă cantităţi semnificative de apă uzată; dacă amplasamentul nu este racordat la reţeaua de canalizare, evacuarea apelor rezultate în urma acestor lucrări poate afecta zona, în special dacă apele prezintă pH-ul bazic ca urmare a utilizării de substanţe deblocante (ex. hexametafosfat de sodiu). Exploatare - Pierderile de apă (pe traseul reţelei de aducţiune sau de distribuţie) conduc la suprasolicitarea sursei; – Variaţiile de nivel şi debit pe perioada de exploatare a puţului de captare a apelor subterane (în funcţie de debitul de apă extras, amplasament şi condiţiile specifice hidrogeologice) pot conduce la degradarea calităţii acviferului prin atragerea de resurse dintr-un acvifer care nu prezintă parametrii calitativi corespunzători – Supraexploatarea sursei de apă din cauza unor debite de captare necesare mai mari decât cele proiectate iniţial, cu efecte asupra: o debitului de apă furnizat de puţ şi/sau de puţurile din vecinătate o debitelor de alimentare a cursurilor de apă învecinate Efectele pot fi semnificative în cazul captării de ape subterane, mai ales dacă supraexploatarea resursei de apă subterană are loc în perioadele de secetă. - Modificarea debitelor apelor subterane şi modificări ale randamentului altor puţuri care captează acelaşi acvifer – Perturbarea reîncărcării acviferului prin realizarea de construcţii sau zone impermeabilizate de mari dimensiuni care minimizează infiltraţiile în sol. – Scăderea debitului de bază al corpului de apă de suprafaţă din cauza debitelor mari de apă extrase prin intermediul puţurilor, în condiţii de secetă în special în cazul captărilor din ape subterane de mică adâncime) – În cazul puţurilor amplasate în zone costiere, din cauza supraexploatării acviferului, modificarea parametrilor calitativi ai apelor subterane din cauza percolării apei sărate – Contaminarea apei subterane ca urmare a contaminării solului şi infiltrarea în profilul de sol (contaminare locală şi accidentală a solului sau produsă de utilizarea pe scară largă a îngrăşămintelor/pesticidelor în agricultură, proiectare sau exploatare necorespunzătoare a depozitelor de deşeuri, parcuri de rezervoare pentru produse petroliere etc.) – Contaminarea acviferului captat prin deteriorarea accidentală a coloanei puţului şi infiltrarea de ape din straturile superioare contaminate – Reducerea debitului furnizat de puţ din cauza exploatării cu întreruperi sau supra-exploatării şi înnisipării puţului. 4.1.2. Măsuri potenţiale de prevenire / reducere / compensare Construcţie - Evitarea executării de lucrări de excavare în condiţii meteorologice extreme (ploaie, vânt puternic). Trebuie acordată o atenţie specială finalizării fazei de forare a puţului prin izolarea şi cimentarea coloanei astfel încât acviferul din straturile superioare să nu constituie surse de poluare pentru acviferul de adâncime din care se captează apa. – Dispunerea corectă a conductelor pentru reţeaua de distribuţie a apei potabile pentru evitarea infiltrării apelor uzate scurse accidental din reţelele de canalizare. – Utilizarea, pentru prevenirea formării de praf în zonele de lucru, de apă netratată pentru stropiri – Gestionarea adecvată a deşeurilor în punctele de lucru Exploatare - Delimitarea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever în jurul puţurilor de captare a apei subterane, a prizelor aferente captărilor de apă din surse de suprafaţă, SPA, rezervoarelor de înmagazinare şi a STA, precum şi de-a lungul conductelor de aducţiune şi inspecţii periodice pentru verificarea respectării reglementărilor privind managementul apelor în ceea ce priveşte prevenirea poluării resurselor de apă (conform prevederilor H.G. nr. 930/2005, cu modificările şi completările ulterioare) – Orice intervenţie (construcţie, consolidare, etc.) din vecinătatea captărilor de apă, a rezervoarelor de înmagazinare, SPA şi STA, se va efectua cu respectarea legislaţiei specifice referitoare la caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever şi a celei de protecţie hidrogeologică – Protecţia corespunzătoare a puţurilor (ex. cabina puţului, împrejmuire) – Testarea periodică a calităţii sursei de apă brută (apă de suprafaţă sau subterană) prin analize specifice În cazul puţurilor: măsurarea şi înregistrarea nivelurilor hidrodinamice şi hidrostatice ale apei subterane pentru a detecta modificările de debit şi evidenţe ale parametrilor calitativi (analize); în cazul unor modificări semnificative, trebuie realizate investigaţii suplimentare pentru identificarea cauzei şi pentru a adopta măsurile adecvate (ex. operaţii de deznisipare). - Restricţii privind cantităţile de apă subterană captată în cazul modificărilor semnificative ale parametrilor acviferului şi, dacă este posibil, utilizarea surselor de apă de suprafaţă (în special în perioadele de secetă). – Program de supraveghere a surselor de poluare a apelor de suprafaţă identificate în zonele aferente captărilor de apă. – Pentru a diminua pierderile de apă se va implementa un program de inspecţie şi control pentru reţeaua de apă, având drept scop intervenţiile de remediere rapide şi eficiente – Elaborarea şi implementarea unui Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale (sursa de apă, STA, reţea de distribuţie etc.) 4.2. SOLURI ŞI GEOLOGIE 4.2.1. Efecte posibile Construcţie - Degradarea solului din cauza îndepărtării stratului fertil – Schimbarea temporara a folosinţei terenului – Creştere temporară a eroziunii solului pe amplasamentele lucrărilor unde se executa lucrări de excavare (ex. pe traseul conductelor şi pe amplasamentele STA, SPA, ale rezervoarelor de înmagazinare), unde se desfăşoară activităţi de excavare care pot conduce, în zonele în pantă, la instabilitatea solului şi la alunecări de teren – Eroziune cauzată de îndepărtarea vegetaţiei, lucrări efectuate asupra solului şi utilizarea de utilaje grele în cursul activităţilor de construcţii desfăşurate în albia râului sau în apropierea acesteia (ex. traversarea unui râu sau pârâu de către o conductă de aducţiune) – Poluarea solului prin scurgerea accidentală de combustibili, lubrifianţi şi substanţe chimice, prin împrăştierea de lapte de ciment de pe platformele de pregătire a betonului sau din amplasamentele unde se utilizează beton etc. – Contaminarea solului prin infiltrarea de diverse scurgeri care pot rezulta din depozitarea sau manipularea inadecvată a deşeurilor sau a materialelor de construcţii. Exploatare - Schimbarea definitivă a folosinţei terenului – Fenomene de eroziune, de instabilitate a solului şi alunecări de teren (în zonele în pantă), cauzate de scurgerea apei din precipitaţii către apele de suprafaţă; efectele pot fi accentuate în perioada de până la restaurarea vegetaţiei – Pe amplasamentul STA, în cazul depozitarii necorespunzătoare a substanţelor periculoase sau toxice, acestea pot fi antrenate şi dizolvate sub acţiunea apelor meteorice şi prin infiltrare în sol pot conduce la episoade de poluare semnificativă a solului şi apelor subterane. – Contaminarea solului prin infiltrarea de diverse scurgeri/pierderi accidentale de produse cu caracter poluant (uleiuri, reactivi) – În cursul operaţiilor de deznisipare a puţurilor de adâncime se pot genera aceleaşi efecte şi forme de impact ca şi în etapa de construcţie, chiar dacă durata lucrărilor este redusă. – Scurgerile de pe amplasamentul de stocare temporară a nămolului rezultat din epurarea apelor uzate sau din tratarea apei şi infiltrarea în sol 4.2.2. Măsuri potenţiale de prevenire / reducere / compensare Construcţie - Îndepărtarea stratului fertil de sol şi depozitarea controlată a acestuia în grămezi separate, urmând să se reutilizeze ca atare după finalizarea lucrărilor de construcţii, pentru a facilita revegetarea naturală – Întreţinerea corespunzătoare a echipamentelor şi utilajelor pentru construcţii şi a vehiculelor de transport materiale de construcţii – Rezervoarele pentru stocarea combustibilului protejate împotriva scurgerilor şi amplasate pe suprafeţe impermeabile; în caz de scurgeri accidentale, se vor asigura recipiente pentru colectare, materiale absorbante şi echipamente de stingere a incendiilor – Proceduri pentru stocarea şi manipularea deşeurilor, a deşeurilor periculoase şi a materiilor prime (ex. substanţe chimice, combustibili), – Amenajarea de zone de parcare pentru utilajele şi vehiculele implicate în activităţile de construcţii (ex. suprafaţă impermeabilă) – Aplicarea de măsuri adecvate de protecţie împotriva eroziunii, în special pentru lucrările efectuate în zone în pantă şi în albiile cursurilor de apă (ex. plase din material geo-textil) – În cazurile în care conductele traversează cursuri de apă: implementarea unui program de revegetare activă în punctele de lucru, mai ales în zonele expuse eroziunii (ex. zone în pantă, malurile râurilor) – În cazul forării de puţuri: recipiente pentru colectarea fluidului de foraj şi a materialelor rezultate din operaţii de deznisipare – Întreţinerea, alimentarea cu combustibil, spălarea vehiculelor şi operaţiile de reparaţii/întreţinere a utilajelor să se efectueze la locaţii prevăzute cu dotări adecvate de prevenire a scurgerilor de produse poluante sau, pentru situaţii accidentale, măsuri de limitare a infiltrării acestora în sol Exploatare - Depozitarea substanţelor periculoase în depozite adecvate (încăperi cu acces restricţionat, substanţe păstrate în ambalaje izolate şi sigilate); dotări/masuri pentru limitarea împrăştierii/scurgerilor în cazul deteriorării ambalajelor/recipientelor de stocare – Implementarea unor proceduri de stocare şi manipulare a substanţelor periculoase sau toxice, inclusiv proceduri de limitare a contaminării solului 4.3. CALITATEA AERULUI 4.3.1. Efecte posibile Construcţie Poluare atmosferică prin generarea: o Prafului, care poate fi contaminat cu alţi poluanţi rezultând din lucrările de terasamente, din încărcarea şi descărcarea de materiale de construcţii etc. o Emisiilor de poluanţi atmosferici ca urmare a funcţionării vehiculelor folosite pentru transport şi a utilajelor pentru lucrări de construcţii (emisii de particule de la motoarele diesel, NO(x), compuşii organici volatili, monoxid de carbon şi diverşi alţi poluanţi atmosferici periculoşi, inclusiv benzen). Exploatare Emisii de clor cauzate de manipularea necorespunzătoare a recipientelor de stocare şi dozare a clorului sau datorită deteriorării echipamentelor 4.3.2. Măsuri potenţiale de prevenire / reducere / compensare Construcţie Reducerea emisiilor poluante şi a producerii de praf, prin: o Prevenirea formării de praf prin stropirea cu apă în perioadele de vreme uscată; o Limitarea zonelor de lucru şi a duratei lucrărilor; o Curăţarea zilnică a căilor de acces din organizări de şantier, a punctelor de lucru (îndepărtarea pământului şi a nisipului), pentru a preveni formarea prafului; o Controlul şi asigurarea materialelor împotriva împrăştierii în timpul transportului şi în amplasamentele destinate depozitării, inclusiv a pământului rezultat din săpături, excavaţii. Exploatare - Proceduri pentru manipularea în siguranţă a recipientelor cu clor; – Proceduri pentru operarea în condiţii de siguranţă a echipamentelor destinate dezinfecţiei cu clor. 4.4. ZGOMOT ŞI VIBRAŢII 4.4.1. Efecte posibile Construcţie - Echipamentele şi utilajele utilizate generează zgomot, care poate afecta personalul implicat în activităţi de construcţii, populaţia şi animalele care trăiesc sau se deplasează în apropierea punctelor de lucru; – Vibraţiile generate de activităţile de construcţii pot determina: o producerea de daune estetice şi/sau structurale clădirilor din zona lucrărilor; o afectarea funcţionării instalaţiilor şi echipamentele sensibile la vibraţii; o disconfort populaţiei sau, la niveluri ridicate, afectarea capacităţii de muncă; o producerea de daune la structurile construite, amplasate în imediata apropiere a lucrărilor propuse. Exploatare - Disconfort în zonele învecinate (zone rezidenţiale, recreaţionale, şcoli, spitale etc.); – Daune (din cauza vibraţiilor) produse structurilor construite. 4.4.2. Măsuri de prevenire/reducere/compensare Construcţie - Interzicerea activităţilor de construcţii pe timpul nopţii şi restricţii în timpul orelor de odihnă în zonele sensibile (spitale, grădiniţe etc.); – Identificarea structurilor construite vulnerabile amplasate în zona lucrărilor sau în imediata apropiere a amplasamentelor unde se desfăşoară activităţi de construcţie şi utilizarea de metode şi echipamente de siguranţă; dacă este cazul, renunţarea la echipamentele care pot genera vibraţii periculoase. Exploatare - Izolarea sălilor pompelor (ex. SPA); – Utilizarea de instalaţii şi echipamente care produc zgomot şi vibraţii reduse. 4.5. CLIMĂ 4.5.1. Efecte posibile - Producerea de gaze cu efect de seră, atât în etapa de construcţie, cât şi în cea de exploatare 4.5.2. Măsuri potenţiale de prevenire / reducere / compensare - Management eficient al activităţilor de construcţii în scopul reducerii pe cât posibil a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin reducerea timpului de lucru, a necesarului de utilaje şi a consumului de carburant. 4.6. FLORA ŞI FAUNA 4.6.1. Efecte posibile Construcţie - Afectarea speciilor animale care au o vulnerabilitate caracterizată de variabilitate sezonieră, de exemplu perioadele de reproducere, momentele critice de hrănire sau perioadele de traversare a traseelor de migrare; – Capacitate redusă de recuperare a speciilor de faună (naturală sau asistată) în urma tulburării habitatului natural; – Modificarea locurilor de adăpost şi de hrană a speciilor de faună al căror habitat se găseşte în zonă; – Perturbarea faunei în cazul în care lucrările de construcţii afectează habitatul care este un coridor între alte habitate izolate cu importanţă ecologică; – Poluarea apei şi contaminarea apei subterane şi alterarea calităţilor fizice, chimice şi biologice ale apei, determinată de aspectele descrise în secţiunile anterioare în cazul solurilor sau în cazul apelor; acest lucru afectează mai departe mediul acvatic prin perturbarea habitatului acvatic; – Modificarea habitatelor acvatice şi/sau terestre datorită poluării sau efectelor morfologice. Exploatare - Alterarea habitatelor speciilor de plante, modificarea sau distrugerea rutelor de migrare pentru fauna terestră şi acvatică din cauza modificării folosinţei terenului – Degradarea florei produsă de factori fizici (compactarea solului, modificarea condiţiilor hidrologice) În cazul captării de ape subterane de mică adâncime, în special în cazul puţurilor amplasate în zone umede: o perturbarea habitatului acvatic şi a faunei acvatice din cauza reducerii debitului de bază pe cursurile de apă; o degradarea vegetaţiei terestre şi rata redusă de restaurare naturală; Aceste efecte sunt accentuate în perioadele de secetă. 4.6.2. Măsuri potenţiale de prevenire / reducere / compensare Construcţie - Restricţionarea utilizării de utilaje şi vehicule şi execuţia manuală a lucrărilor în zonele protejate sau în perioadele în care speciile de faună prezintă vulnerabilitate; – Replantarea arborilor şi arbuştilor în măsura în care este posibil în locul de defrişării; Tăierea de arbori se poate face cu acordul şi în condiţiile impuse de autorităţile competente; Se recomandă inventarierea arborilor care vor fi tăiaţi şi elaborarea unui plan de replantare; – După orice intervenţie care poate produce perturbarea siturilor naturale: se vor demara acţiuni de restaurare prin lucrări de inginerie de mediu (restaurări, reabilitări), inclusiv reaşternerea stratului fertil de sol şi re-introducerea de specii genetice pentru restabilirea echilibrului ecologic din zonă; – Monitorizarea zonei protejate afectate de operaţiile de construire, pe parcursul unei perioade (de exemplu 2-3 ani); se recomandă ca monitorizarea să se facă la începutul şi la sfârşitul perioadei de vegetaţie; se vor face propuneri de măsuri corective pentru situaţiile în care restaurarea elementelor de floră eşuează (de exemplu un plan suplimentar de plantare). Exploatare - Plantări compensatorii sau de restaurare prin plantare de specii indigene; – Limitarea accesului animalelor pe amplasamentele care pot prezenta riscuri; – În cazul în care habitatul este afectat prin realizarea lucrărilor din cadrul proiectului, asigurarea unui nou habitat corespunzător speciilor afectate; – Crearea de oportunităţi pentru migrarea faunei; – Privitor la acviferele de mică adâncime: restricţionarea cantităţilor de apă subterană captate, în special în perioadele de secetă. Între timp, variaţiile pânzei freatice trebuie monitorizate şi, în cazuri extreme, trebuie sistată captarea. 4.7. ARII NATURALE PROTEJATE, SITURI NATURA 2000 În cazul în care în "zona de influenţă" a proiectului există zone protejate, trebuie prezentate în detaliu efectele asupra habitatelor şi a speciilor de floră şi faună, după caz. Pe baza evaluării prevăzute de Articolul 6 al Directivei Habitate (vezi Secţiunea 2.3) rezultând din etapa 1 (procesul de evaluare preliminară) - dacă se consideră că proiectul are impact potenţial asupra siturilor Natura 2000, trebuie prezentate clar recomandările din etapa 2 - evaluarea adecvată - şi etapele 3 şi 4 (evaluarea soluţiilor alternative şi evaluarea în cazurile în care nu există soluţii alternative iar impactul negativ continuă să existe), inclusiv felul cum aceste recomandări vor fi integrate în măsurile de reducere/prevenire/compensare descrise în raportul IM (în particular în secţiunea 4.6. Flora şi fauna, descrisă mai sus). Acest lucru este în concordanţă cu Articolul 9(1) al OM 135/76/84/1284 din 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiectele publice şi private dacă proiectul a fost iniţial evaluat ca intrând sub incidenţa Articolului 28 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind zonele naturale protejate, conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. 4.8. FIINŢE UMANE 4.8.1. Efecte posibile Construcţie - Perturbarea traficului şi producerea de aglomeraţie, conducând la deranjarea sau chiar la întreruperea activităţilor comerciale şi sociale – Probleme de siguranţă care pot afecta populaţia din zonă cauzate, de ex. de lucrări de excavare, de transportul şi mutarea utilajelor grele şi blocarea drumurilor – Deranjarea populaţiei din cauza prafului produs în punctele de lucru, emisiilor generate de vehiculele care asigură transportul materiilor prime şi a deşeurilor, dar şi de mirosul provenind de la deşeurile depozitate în punctele de lucru – Disconfort produs locuitorilor din cauza zgomotului generat de echipamentele, utilajele pentru construcţii – Daunele produse altor tipuri de infrastructură (drumuri, conducte de alimentare cu apă, canale de scurgere, clădiri, utilităţi etc.), care determină întreruperi (temporare) ale anumitor servicii publice – Întreruperea temporară a alimentării cu apă (populaţie, industrie, instituţii etc.) Exploatare - Activităţile de întreţinere a sistemului de alimentare cu apă pot genera un impact similar asupra aşezărilor omeneşti şi a obiectivelor de interes, deşi în general la o scară mult mai mică. În cazul acestor activităţi se aplică prin urmare aceleaşi strategii de diminuare a impactului ca şi în cazul etapei de construcţie – Zgomot generat de echipamente (ex. SPA) – Servicii şi o infrastructură de apă adecvată, cu beneficii pentru condiţiile de viaţă şi de muncă în zona proiectului sau în zonele învecinate – În cazul unor contaminări semnificative ale apei brute şi/sau în cazul tratării necorespunzătoare din cauza dotărilor tehnologice inadecvate a STA, efecte negative asupra sănătăţii consumatorilor. 4.8.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare Construcţie - Pregătirea unui plan de management al traficului (important în cazul construcţiei de reţele de distribuţie) – Curăţarea zilnică a căilor de acces din zonele punctelor de lucru (îndepărtarea pământului şi nisipului) şi întreţinerea acestor drumuri; – Interdicţii privind desfăşurarea activităţilor de construcţii pe timpul nopţii şi restricţionarea acestor activităţi în timpul orelor de odihnă, în zonele sensibile (ex. spitale); – Evitarea/limitarea deranjamentelor: o Limitarea tuturor interferenţelor temporare cu proprietăţile private (ex. conducte care traversează terenuri private); o Lungimea şanţurilor deschise la orice moment dat va fi limitată cât mai mult posibil - se va efectua o estimare a perioadei de lucru; o Informarea (la timp) a comunităţilor locale cu privire la programul de execuţie a construcţiilor, de exemplu prin intermediul ziarelor locale; – Delimitarea (îngrădirea) şi semnalizarea zonelor de lucru (în mod deosebit a lucrărilor de excavare), în special pe timpul nopţii, cu marcaje distincte ale perimetrului de siguranţă. Exploatare - Inspecţii periodice ale sistemului de alimentare cu apă pentru detectarea disfuncţionalităţilor şi aplicarea măsurilor de remediere adecvate (Plan de Management de Mediu) – Monitorizarea exploatării STA în vederea optimizării procesului de tratare – Monitorizarea calităţii apei în diverse puncte ale reţelei de distribuţie a apei potabile (detalii sunt prezentate în Secţiunea 4.12. Monitorizare); în cazul în care se constată că nu este corespunzătoare calitatea apei distribuite în reţea, adoptarea măsurilor de remediere. – Procedurile de luare a măsurilor corective imediate impun restabilirea controlului asupra procesului în urma nerespectării valorilor limită. Procedurile trebuie să includă instrucţiuni privitoare la ajustările necesare, modificările controlului asupra proceselor şi monitorizarea suplimentară. În acest scop, printre măsurile corective posibile în caz de tratare necorespunzătoare a apei se numără: o utilizarea unei surse alternative de apă brută (dacă există); o modificarea dozelor de substanţe chimice folosite pentru tratarea apei o folosirea de substanţe chimice adiţionale (coagulant, floculant) o dezinfecţie secundară sau suplimentară şi dezinfecţie localizată – Anunţarea populaţiei în cazul în care este afectată calitatea apei şi aceasta devine improprie consumului. 4.9. PEISAJ 4.9.1. Efecte posibile - Impactul asupra structurii fizice şi componentei estetice a peisajului depinde de modificările de scară şi dimensiuni produse de structurile proiectului raportat la caracteristicile peisajului existent (înălţime, dimensiuni suprafeţe); – Impactul asupra zonelor cu o vizibilitate deosebită dinspre zonele recreaţionale, turistice, rezidenţiale etc. – Impacturi vizuale indirecte din cauza modificării regimului apei (de suprafaţă şi subterane). 4.9.2. Măsuri de prevenire/reducere/compensare - Restricţii privind dimensiunea amplasamentelor construite; – Conservarea vegetaţiei în jurul amplasamentelor construite (dacă există) cât mai mult posibil, pentru a servi drept perdele vizuale; – Organizare şi întreţinere adecvată a amplasamentelor construite printr-o bună gospodărire; – Restaurarea amplasamentelor construite imediat după finalizarea lucrărilor (se recomandă indicarea unui termen limită); – Perdele de arbori în jurul amplasamentelor STA şi SPA. 4.10. PATRIMONIU CULTURAL (ARHEOLOGIE ŞI ARHITECTURĂ) 4.10.1. Efecte posibile - La fel ca în cazul altor proiecte de mari dimensiuni implicând lucrări de excavare, există riscul descoperirii unor obiective de patrimoniu arhitectural necunoscute anterior. – Vibraţiile pot influenţa mediul construit, inclusiv monumentele arhitecturale şi arheologice – Deteriorarea fizică a obiectivelor istorice sau arheologice din cauza variaţiilor de nivel a apei freatice.
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ În înţelesul dat de Convenţia pentru protecţia patrimoniului arhitectural │
│european, Granada, 1985 (ratificată de România prin Legea nr. 157/1997), │
│expresia "patrimoniu arhitectural" desemnează următoarele proprietăţi │
│permanente: │
│ Monumente: toate clădirile şi structurile cu un evident interes istoric, │
│arheologic, artistic, ştiinţific, social sau tehnic, inclusiv toate │
│instalaţiile fixe şi piesele detaşabile ale acestora; │
│ Grupuri de clădiri: grupuri omogene de clădiri urbane sau rurale cu un │
│evident interes istoric, arheologic, artistic, ştiinţific, social sau tehnic, │
│care sunt suficient de coerente încât să formeze unităţi definibile │
│topografic; │
│ Situri: efectul colaborării dintre om şi natură, reprezintă zone parţial │
│construite şi suficient de distincte şi omogene încât să fie definibile │
│topografic şi să prezinte un evident interes istoric, arheologic, artistic, │
│ştiinţific, social sau tehnic. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
4.10.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare - Investigaţii detaliate a sitului, precum şi studii bibliografice aprofundate pentru a determina nivelul sau nivelul potenţial al semnificaţiei culturale şi arhitecturale a zonei; Vor fi incluse toate măsurile necesare pentru a asigura protecţia unor astfel de obiective conform reglementărilor legale în vigoare. Caseta 4. Exemple de patrimoniu cultural
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Tipul arhitectonic Exemple - numai pentru ilustrare │
│ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── │
│Vernacular rural şi urban Clădiri de fermă, vile, case │
│Industrial Mori, fabrici de bere, distilerii │
│Transporturi Poduri rutiere, de cale ferată, canale, ecluze│
│Ecleziastic Biserici, capele, cimitire │
│Conace Conace, porţi de intrare, cabane │
│Maritim Porturi, cheiuri │
│Monumente Troiţe, plăci comemorative, statui, monumente │
│ istorice │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
4.11. BUNURI MATERIALE (ALTELE DECÂT PATRIMONIUL ARHITECTURAL) 4.11.1. Efecte posibile Construcţie - Daunele produse altor tipuri de infrastructură (drumuri, conducte de apă, canale de scurgere, clădiri, utilităţi etc.), care conduc la întreruperi (temporare) ale anumitor servicii publice; – Interferenţe temporare cu proprietatea privată (ex. conducte care traversează terenuri private); – Deranjarea temporară a receptorilor rezidenţiali şi a altor receptori sensibili (ex. spitale); – Întreruperea temporară a activităţilor comerciale şi sociale din cauza limitării alimentării cu apă potabilă în timpul activităţilor de construcţii; – Perturbarea traficului din cauza lucrărilor de construcţii /reabilitare în zona drumurilor (în special a celor aferente reţelei de distribuţie a apei). Exploatare - Cantitate de apă insuficientă pentru alimentarea cu apă (populaţie, industrie, alţi consumatori) din cauza scăderii randamentului puţului în caz de interferenţă cu alte puţuri care folosesc acelaşi acvifer pentru captarea apei subterane; – În cazul contaminării acviferului: o Costuri suplimentare pentru tratarea suplimentara a apei sau, dacă prin tehnologia disponibilă nu se pot asigura parametrii de potabilitate, sistarea utilizării ca sursă de apă; o Perturbarea activităţilor industriale (ex. industria alimentară) din cauza furnizării de apă care nu îndeplineşte parametrii calitativi necesari. 4.11.2. Măsuri de prevenire/reducere/compensare Construcţie - Evitarea interferenţelor cu alte infrastructuri: o Coordonarea lucrărilor la punctele de intersecţie cu alţi deţinători de utilităţi (apă, reţele de electricitate şi telecomunicaţii); o În cazul producerii unor daune, lucrările de reparaţii trebuie executate cât mai repede posibil (limitele temporale menţionate în Planul de intervenţie în caz de poluare accidentală, daune asupra sistemului de ape uzate); o Dacă alţi deţinători de reţele de utilităţi solicită restricţii sau limitări, acestea vor fi planificate conform unui calendar strict. – Plan de management al traficului, important în cazul construcţiei/ extinderii/ reabilitării reţelei de apă. Perturbarea activităţilor locale (comerţ, servicii, industrie), a navetiştilor etc. poate fi semnificativă în cazul construirii unui sistem de alimentare cu apă complex. Se recomandă pregătirea unui plan detaliat de management al traficului pentru limitarea efectelor negative. Exploatare - Monitorizarea apei captate, din punct de vedere calitativ şi cantitativ; – Surse alternative de apă în caz de contaminare a apei subterane sau, dacă este posibil, tratare suplimentară; – Promovarea reducerii consumului de apă şi a risipei; – Măsuri de prevenire/reducere/compensare a efectelor asupra surselor de apă şi supraexploatării (prezentate în secţiunea Ape de suprafaţă şi ape subterane). 4.12. MONITORIZARE - Raportul IM va conţine un program de monitorizare, pentru etapa de construcţie, cât şi pentru etapa de exploatare, care va acoperi următoarele aspecte: Inspecţii la faţa locului pentru a detecta orice disfuncţionalităţi sau avarii ale sistemului de alimentare cu apă Emisia de poluanţi (parametri, puncte de prelevare, frecvenţă de prelevare); Deşeuri (tipuri, cantităţi); Capacitatea instituţională de implementare a programului de monitorizare; Formatul şi frecvenţa raportării. Construcţie - Se va furniza un calendar de implementare a măsurilor pentru reducerea/prevenirea/compensarea efectelor asupra mediului. – Programul de monitorizare propus pentru etapa de construcţie se limitează în general la calitatea aerului şi nivelul de zgomot pe şantier, precum şi la monitorizarea tipurilor şi a cantităţilor de deşeuri. Exploatare - Se vor stabili activităţi de monitorizare a sursei de apă (debite, volume, parametri de calitate), a eficienţei procesului de tratare a apei pentru potabilizare, a calităţii apei în reţeaua de distribuţie, a nămolului rezultat din procesul de tratare a apei, a calităţii aerului, zgomotului, etc. Apă: Surse de apă brută o Apă subterană ● Parametri calitativi (parametri fizici şi chimici, parametri microbiologici) ● Cantităţile de apă subterană captate ● Variaţii ale nivelurilor hidrodinamice şi hidrostatice o Corp de apă de suprafaţă: ● Parametri calitativi (parametri fizici şi chimici, parametri microbiologici) ● Cantităţile de apă captată ● Fluctuaţii ale nivelurilor corpului de apă de suprafaţă în zona de captare a apei brute Se vor preciza poziţiile punctelor de prelevare a probelor de apă (în amonte de captare, în zona captării) şi vor fi propuse frecvenţe de prelevare a probelor. STA: o Debite (apă brută, apă tratată, apă recirculată); o Parametri calitativi ai apei: - apă brută, apă în diferite trepte de tratare, de exemplu: pH, turbiditate, Carbon Organic Total (COT), Consumul Biochimic de Oxigen (CBO), Consumul Chimic de Oxigen (CCO), nitraţi, nitriţi, duritate, clor, parametri microbiologici şi, în funcţie de condiţiile locale şi de procesul de epurare a apei, alţi parametri (aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide etc.) Reţeaua de distribuţie a apei potabile: o Se recomandă ca prelevarea de probe de apă din reţeaua de alimentare cu apă potabilă (inclusiv bazine de înmagazinare şi staţii de pompare) să se realizeze în puncte reprezentative, selectate conform criteriilor următoare: ● gradul de uzură al reţelei, mai ales în zonele cu avarii frecvente şi pierderi de apă (inclusiv zonele unde s-a consemnat întreruperi ale alimentării cu apă potabilă; [] zonele cu cel mai mare potenţial de poluare situate la intersecţiile cu alte conducte (ex. reţeaua de canalizare); ● zone în care analizele anterioare au înregistrat depăşiri ale valorilor parametrilor de calitate ai apei potabile furnizate; ● zone unde s-au efectuat recent reparaţii sau înlocuiri de conducte; o Numărul şi frecvenţa prelevărilor va depinde de mărimea populaţiei deservite de sistemul de alimentare cu apă. Ape uzate rezultate din procesul de tratare a apei pentru producerea apei potabile o Trebuie realizată monitorizarea calitativă şi cantitativă a apelor uzate tehnologice; o Parametrii calitativi vor fi stabiliţi în funcţie de procesul de epurare a apei şi de receptorul apei epurate - corp de apă de suprafaţă sau reţea de canalizare (de exemplu: CBO, CCO, MS, pH). Deşeuri: - Trebuie realizată monitorizarea cantitativă şi calitativă a nămolului rezultat din procesul de tratare a apei (STA). Parametrii monitorizaţi ca parte a procesului de control includ gradul de mineralizare, vârsta nămolului, conţinut în substanţe organice, umiditate (%), conţinutul de substanţă uscată, temperatură şi pH. În plus, înainte de transportarea nămolului în vederea eliminării finale se vor efectua analize pentru determinarea pH -ului, a conţinutului de poluanţi. etc. Materiale şi substanţe chimice utilizate în procesul de tratare a apei: - Se vor consemna tipurile şi cantităţile de materiale şi substanţe chimice utilizate în procesul de tratare a apei, ex. coagulanţi, hidroxid de sodiu, clor. Calitatea aerului: - Monitorizarea calităţii aerului pe amplasamentul STA, în special în ceea ce priveşte clorul (dacă acesta este folosit pentru tratarea apei). Zgomot: - În cazul STA şi SPA amplasate în zone rezidenţiale sau în vecinătatea altor amplasamente sensibile trebuie măsurat periodic nivelul de zgomot. 4.13. EFECTE CUMULATE ASUPRA MEDIULUI ŞI INTERACŢIUNEA DINTRE CELE SUSMENŢIONATE 4.13.1. Evaluarea efectelor cumulative Conceptul de efect cumulativ este legat de aspectul coordonării dintre diferite proiecte. Este necesar un nivel de evaluare mai larg pentru a putea identifica pe deplin, înţelege şi evalua efectele care apar din combinarea sau cumularea mai multor proiecte de dezvoltare. Evaluarea impactului cumulat poate fi tratată cel mai adecvat la nivel strategic şi nu prin EIM la nivel de proiect. Impactul cumulat este însă relevant în cazul EIM pentru proiecte pentru alimentări cu apă (din surse de suprafaţa sau subterane) şi este specificat în Directiva EIM (Anexa IV(4)) ca aspect ce trebuie tratat. Modul cel mai eficient de tratare a efectelor cumulative în contextul EIM pentru un proiect de alimentare cu apă este de a coordona procesul de evaluare cu evaluarea proiectelor adiacente spaţial, acolo unde este cazul (Planul de Management al Bazinului Hidrografic, Planul de Urbanism General). De exemplu, în cazul altor captări de ape subterane existente sau propuse în zona proiectului - se poate identifica impact cumulativ determinat de scăderea resurselor stratului acvifer din care se face captarea. 4.13.2. Interacţiunea elementelor de mai sus Interacţiunile se referă la reacţiile produse între efectele unui proiect şi relaţiile dintre efectele identificate în cadrul unei secţiuni cu cele identificate în cadrul altei secţiuni. Analiza relaţiilor şi interacţiunilor dintre diferite forme de impact oferă ocazia analizării efectelor globale ale unui proiect, care se poate să nu fie imediat evidente, în special atunci când Raportul IM este structurat pe secţiuni individuale. Aceste efecte pot fi tratate în Raportul IM prin includerea la sfârşitul fiecărui capitol a unei secţiuni dedicate relaţiilor şi interacţiunilor, sau prin includerea unui capitol separat, situat în mod normal spre sfârşitul Raportului IM, care să trateze acest subiect. Exemple de interacţiune a efectelor în contextul unui proiect de alimentare cu apă din sursa subterană includ relaţiile dintre efectele asupra solului şi subsolului, şi efectele asupra apelor de suprafaţă şi cele subterane, ca şi efectele asupra comunităţii: - captarea pe scară largă a apelor subterane conduce la scăderea resurselor acvifere (în punctul de captare sau în alte puncte din zonă), cu efecte negative din punct de vedere cantitativ asupra alimentării cu apă; de asemenea, aceasta poate duce la variaţii ale nivelurilor pânzei freatice, ceea ce afectează biodiversitatea în zona unde se produc aceste modificări – perturbarea sistemului de alimentare cu apă din motive ca cele menţionate mai sus, cu consecinţe cum ar fi reducerea randamentului puţului sau tratarea necorespunzătoare din cauza modificărilor parametrilor apei brute; efectele negative pot determina impact asupra consumatorilor de apă (locuitori, consumatori industriali, etc.) Figura 1. Exemplu de matrice a interacţiunilor relaţiilor dintre diferite forme de impact
┌──────────────────────────────┬────────┬─────────┬─────────┬────────┬─────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────────┬─────────┐
│ Tabel relaţional │ Sol │ Ape & │Calitatea│ Zgomot │Climă│Faună│Floră│Peisaj│Fiinţe│Patrimoniu│ Bunuri │
│ │ şi │ Ape │ aerului │ & │ │ │ │ │umane │ Arhit. │materiale│
│ │geologie│subterane│ │vibraţii│ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
│Sol şi geologie │▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ │ │ │ ● │ ● │ │ ● │ │ ● │
├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
│Ape de suprafaţă şi subterane │ ● │▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ │ │ ● │ ● │ │ ● │ │ ● │
├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
│Calitatea aerului │ ● │ │▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ ● │ ● │ ● │ │ ● │ │ ● │
├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
│Zgomot şi vibraţii │ │ │ │▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ ● │ ● │ │ ● │ ● │ ● │
├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
│Climă │ │ │ ● │ │▒▒▒▒▒│ ● │ ● │ │ ● │ │ ● │
├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
│Faună │ │ │ │ │ │▒▒▒▒▒│ ● │ ● │ ● │ │ │
├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
│Floră │ │ ● │ ● │ │ │ ● │▒▒▒▒▒│ ● │ ● │ │ ● │
├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
│Peisajul │ │ │ │ │ │ ● │ ● │▒▒▒▒▒▒│ ● │ ● │ ● │
├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
│Fiinţe umane │ │ │ │ │ │ │ │ │▒▒▒▒▒▒│ │ ● │
├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
│Patrimoniu arhitectural │ │ │ │ │ │ │ │ ● │ ● │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ ● │
├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
│Bunuri materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ● │ │▒▒▒▒▒▒▒▒▒│
└──────────────────────────────┴────────┴─────────┴─────────┴────────┴─────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────────┴─────────┘
În tabelul de mai jos se prezintă un exemplu care evidenţiază interacţiunile şi interrelaţiile care pot apărea între diferiţi factori de mediu în etapa de construcţie. Factorii selectaţi pentru a ilustra modalitatea de prezentare a interacţiunilor şi a relaţiilor dintre aceştia au fost aerul şi zgomotul. Caseta 6. Exemple de interacţiuni potenţiale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Subiect Interacţiune cu Interacţiuni / relaţii
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Aer Fiinţe umane Calitatea aerului este importantă atât la nivelul comunităţii locale cât şi la scara naţională/globală. În
contextul proiectului propus, principalele aspecte sunt legate de pulberile (rezultate atât în faza de
construcţie cât şi în cea de operare) şi emisiile de poluanţi gazoşi şi impactul acestora asupra comunităţilor
şi rezidenţilor din zona adiacentă.
Flora şi Fauna Emisiile de pulberi pot afecta flora şi fauna.
Ape Emisiile de pulberi pot afecta calitatea apelor de suprafaţă din zona de influenţă a proiectului.
Bunuri materiale Deprecierea calităţii aerului cauzată de emisiile de pulberi poate afecta exploataţiile agricole din
vecinătatea proiectului mai ales în etapa de construcţie.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Zgomot Fiinţe umane Receptorii sensibili localizaţi aproape de proiect pot fi afectaţi de creşterea intensităţii şi duratei
zgomotului.
Fauna Zgomotul poate afecta animalele din zonă.
Bunuri materiale Bovinele (ca şi alte animale) sunt cunoscute ca sensibile la episoadele bruşte de zgomot ce pot apare în
timpul construcţiei.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Peisaj Aer Efectele asupra peisajului sunt diminuate prin construirea de berme peisagistice şi acoperirea acestora cu
vegetaţie; la rândul său vegetaţia va contribui la reducerea impactului asupra calităţii aerului prin
absorbţia de CO(2) şi eliberarea de oxigen.
Zgomot Efectele asupra peisajului sunt diminuate prin construirea de berme peisagistice şi acoperirea acestora cu
vegetaţie; la rândul lor, acestea vor contribui la reducerea impactului generat de zgomot.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4.13.3. Rezumat al formelor de impact, măsurilor de prevenire/ reducere/ compensare. Impact rezidual Această sinteză se prezintă de obicei în format tabelar, care să ofere o privire de ansamblu pentru efectele asupra fiecărui factor de mediu corespunzătoare fiecărei etape de realizare a proiectului. Formatul poate fi mai simplu sau mai complex, în funcţie de caracteristicile impactului: magnitudine şi semnificaţie, durată (permanent/temporar), întindere (zona afectată şi receptori), natură (direct/indirect, negativ/benefic), reversibilitate (reversibil/ireversibil), sensibilitatea receptorilor, probabilitatea de apariţie, limitele de încredere ale prognozei, măsuri de prevenire/ reducere/ compensare şi monitorizare, domeniul de cuprindere al masurilor respective şi al monitorizării, impactul rezidual. 5. PLANUL DE MANAGEMENT DE MEDIU 5.1. SCOPUL ŞI DOMENIUL DE CUPRINDERE AL PLANURILOR DE MANAGEMENT DE MEDIU (PMM) 5.1.1. Când este necesar un PMM? Directiva EIM nu solicită în mod explicit întocmirea unui PMM. Cu toate acestea, întocmirea şi furnizarea unui astfel de plan este o bună practică recunoscută internaţional. Există cazuri în care este posibil ca un PMM să nu fie necesar: proiecte de dimensiuni mici; proiecte implementate în locaţii fără caracteristici de mediu importante; proiecte în care efectele negative au fost deja evaluate de rapoarte IM anterioare şi s-a concluzionat că acestea sunt minime; şi/sau proiecte aliniate integral la zonarea utilizării terenurilor. 5.1.2. Obiectivele generale ale PMM Între obiectivele unui PMM trebuie să figureze: - Asigurarea conformării cu prevederile şi ghidurile formulate de autorităţile de reglementare, care pot fi la nivel local, regional, naţional şi/sau internaţional. – Asigurarea alocării unor resurse suficiente de la proiectul bugetului pentru ca scara activităţilor prevăzute de PMM să corespundă însemnătăţii efectelor proiectului. – Verificarea performanţelor de mediu prin informaţii privind impactul pe măsura producerii acestuia. – Răspuns la modificările aduse în implementarea proiectului care nu au fost analizate în EIM. – Răspuns la evenimente neprevăzute. – Asigurare de feedback pentru o îmbunătăţire continuă a performanţei de mediu 5.1.3. Domeniul principal de cuprindere al unui PMM Pentru a se realiza aceste obiective, domeniul general de cuprindere a PMM trebuie să conţină următoarele: - Definirea obiectivelor de management al mediului, obiectivele de realizat pe durata de existenţă a proiectului (respectiv de pre-construcţie, construcţie, operare, dezafectare) pentru a evidenţia beneficiile şi minimiza efectele adverse ale impactului asupra mediului. – Descrierea acţiunilor de detaliu necesare pentru a realiza aceste obiective, inclusiv modul în care vor fi realizate, responsabilii pe tipuri de acţiuni, termene de implementare, cu ce resurse, cu ce monitorizare/verificare şi la ce nivel de performanţă sau ţintă ce calitate. Trebuie de asemenea prevăzute mecanismele prin care se va răspunde modificărilor în implementarea proiectului, situaţiilor de urgenţă, evenimentelor neprevăzute şi procesele de aprobare corespunzătoare. – Clarificarea structurilor instituţionale, a rolurilor, comunicării şi proceselor de raportare necesare ca parte a implementării PMM. – Descrierea legăturii dintre PMM şi cerinţele legiferate aferente. – Descrierea cerinţelor de ţinere a evidenţelor, raportare, analiză, auditare şi actualizare a PMM. 5.2. CONŢINUTUL ŞI FORMATUL PLANURILOR DE MANAGEMENT DE MEDIU (PMM) Nu există un format standard pentru PMM. Formatul trebuie să fie adaptat circumstanţelor în care este elaborat PMM şi cerinţelor la care trebuie să răspundă. Nivelul de detaliere al PMM poate varia de la câteva pagini în cazul unui proiect cu riscuri de mediu scăzute până la un document substanţial în cazul unui proiect complex şi de amploare, cu riscuri potenţiale de mediu ridicate. Următoarele secţiuni conţin o prezentare generală a informaţiilor care trebuie incluse într-un PMM. 1. Prezentare generală a activităţii propuse şi a contextului local Trebuie prezentat un scurt rezumat al: - activităţilor de construcţii şi de exploatare propuse pentru proiect; mediului biofizic, economic şi social afectat; – managementului mediului la nivel local, contextului juridic şi de planificare relevant pentru PMM. 2. Sumarul formelor de impact asociate activităţii propuse Se vor prezenta în rezumat formele negative şi pozitive de impact asociate proiectului propus, în special cele care prezintă efecte de însemnătate medie şi ridicată şi pentru care au fost propuse măsuri de prevenire/reducere/compensare. 3. Politicile şi angajamentele de mediu asumate de propunătorul proiectului şi/sau impuse prin actul de reglementare Se vor prezenta în rezumat politicile, ghidurile şi angajamentele existente asumate de propunătorul proiectului în ceea ce priveşte sănătatea, siguranţa şi mediul. 4. Mecanisme instituţionale: roluri şi responsabilităţi Se vor defini clar responsabilităţile în acţiunile de management conţinute în PMM şi se vor clarifica mecanismele de coordonare între actorii cu diferite roluri implicaţi în implementare. 5. Prevederi juridice Se vor identifica legislaţia, standardele, ghidurile şi autorizaţiile necesare sau licenţele aplicabile proiectului şi legate de activităţile de management specificate în PMM. 6. Programul de implementare Se vor prezenta obiectivele de realizat prin intermediul PMM şi acţiunile de management ce trebuie implementate în vederea atenuării efectelor negative şi accentuării beneficiilor proiectului. Se vor specifica clar responsabilităţile, monitorizarea, criteriile/ţintele şi calendarul de implementare şi raportare. Programul de implementare este nucleul PMM şi trebuie să conţină o descriere a următoarelor: - Obiective – Acţiuni de management – Responsabilităţi pentru acţiunile identificate – Monitorizare – Raportare – Specificaţii referitoare la performanţă (criterii şi ţinte) – Termenele de implementare/raportare PMM trebuie să stabilească obiective generale care trebuie atinse prin managementul activităţilor proiectului şi al surselor de risc. Aceste obiective se bazează pe gestionarea impactului de mediu, între altele, prin procesul EIM şi specifică ce se doreşte să se realizeze în mod specific prin minimizarea efectivă a impactului negativ şi amplificarea celui pozitiv. Acţiunile de management, sunt acţiuni fezabile, practice şi eficiente economic şi care trebuie implementate în vederea atingerii obiectivelor descrise anterior. Aceste acţiuni se bazează pe acţiunile de întărire sau reducere identificate în EIM şi pe informaţiile suplimentare ce pot apărea după finalizarea EIM. În PMM trebuie specificat programul de implementare a acţiunilor de management, cu următoarele informaţii: cine, când, cum şi ce resurse trebuie alocate. Adeseori se omite accentuarea impactului pozitiv al unui proiect şi este important ca PMM să conţină acţiuni clare în acest sens, de exemplu pe baza recomandărilor din EIM. În cadrul implementării acţiunilor de management, se vor întocmi de către antreprenor şi/sau subcontractanţi Declaraţiile de metodă. Aceste declaraţii trebuie să specifice în ce mod vor gestiona aceştia formele potenţiale de impact asupra mediului în sensul cerinţelor exprimate în PMM şi, dacă este cazul, cele mai bune practici de mediu, precum şi modul în care vor asigura realizarea obiectivelor PMM. Caseta 7. Cerinţe pentru a stabili dacă acţiunile de management sunt clar definite
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Acţiunile de management definite adecvat trebuie să satisfacă următoarele │
│cerinţe principale: │
│ │
│ ● Să fie în scris: Acţiunile de management trebuie stipulate în scris, │
│aceasta forţând semnatarii să gândească atent fiecare acţiune. │
│ ● Să indice data: O acţiune de management trebuie să indice un termen │
│specific până la care trebuie implementată acţiunea. │
│ ● Să fie specifică riscului sau impactului: Fiecare acţiune de management │
│trebuie să fie legată de un impact specific (pozitiv sau negativ) sau de un │
│risc pentru mediu şi să fie formulată în termeni specifici şi nu în general. │
│ ● Să fie specifică în timp şi spaţiu: Trebuie să se indice condiţiile în │
│care se aplică acţiunea de management (în mod continuu sau numai în caz de │
│contingenţă). Momentul (ca de exemplu anotimpul sau ora din zi) şi locul │
│aplicării acţiunii de management. │
│ ● Să fie măsurabilă: Acţiunile de management trebuie definite cantitativ, │
│dacă este posibil. Trebuie deci stabilit un standard faţă de care să poată fi │
│determinată performanţa. Obiectivele şi ţintele acţiunii de management trebuie│
│formulate în mod clar. │
│ ● Să fie realizabile: Acţiunile de management trebuie să fie realiste, │
│fezabile şi deci realizabile; │
│ ● Să fie rezonabile: O acţiune de management trebuie să poată fi uşor de │
│implementat în termenul şi cu constrângerile bugetare ale proiectului. │
│ ● Să aibă loc la timp: Trebuie puse în practică măsuri care să coincidă │
│temporar cu activităţile specifice ale proiectului. │
│ ● Să poată fi înţelese: Acţiunile de management trebuie descrise simplu, │
│folosind un limbaj clar, netehnic, ori de câte ori este posibil. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Responsabilităţile trebuie să fie clar identificate pentru diversele părţi implicate în implementarea acţiunilor de management şi în monitorizare. Se vor prezenta programe de monitorizare pentru a se putea determina eficacitatea acţiunilor de management şi pentru a înţelege impactul rezidual efectiv al activităţilor de construcţii/exploatare asupra mediului. Aceste programe de monitorizare (ex. monitorizarea apelor uzate - influent şi efluent SPAU, receptor natural, deşeuri din procesul de epurare a apelor uzate etc.) pot fi definitivate prin consultare între specialişti, propunătorul proiectului şi factorii interesaţi relevanţi, în funcţie de complexitatea monitorizării necesare. Dacă sunt necesare programe de monitorizare, acestea trebuie concepute în mod pragmatic şi implementabil. Pe cât posibil, se vor alege acei parametri de măsurare care să ofere rezultate imediate pentru ca acţiunile de management adecvate să poată fi adoptate cât mai curând posibil, în cazul depăşirii valorilor de referinţă sau valorilor limită de performanţă acceptate. Programul de monitorizare poate conţine trei aspecte principale: Măsurarea valorilor iniţiale: Aceasta trebuie să se facă înainte de începerea proiectului sau a activităţii, pentru a determina nivelul şi starea parametrilor de mediu înainte de apariţia efectelor asociate proiectului sau activităţii. Monitorizarea impactului (sau a performanţei): Această monitorizare trebuie să fie continuă pe toată durata ciclului de existenţă a proiectului şi trebuie implementată pentru a se asigura menţinerea impactului asupra mediului la nivelul prognozat şi realizarea ţintelor de performanţă specificate. Monitorizarea conformării: Această monitorizare trebuie implementată pentru a stabili dacă măsurile de prevenire/reducere/compensare prevăzute au efectul preconizat şi urmărit. Această monitorizare se face periodic, termenele variind de la un proiect la altul. Ea trebuie utilizată pentru a verifica dacă nivelul parametrilor specifici de mediu respectă legile, reglementările, standardele sau ghidurile aplicabile, după caz. Programul trebuie să prevadă măsuri de remediere ce pot fi implementate efectiv în cazul neconformării - respectiv atunci când măsurile de prevenire/reducere/compensare nu sunt adecvate sau când impactul a fost subestimat în EIM. Acţiunile de management şi monitorizarea trebuie să ţină cont de următoarele trei scenarii: Exploatare normală Situaţii anormale (ex. oprirea planificată a echipamentelor) Situaţii de urgenţă (ex. contaminarea sursei de apă). Specificaţiile privind performanţa (ex. criterii sau ţinte) trebuie stabilite pentru fiecare acţiune de management sau activitate de monitorizare, pentru a evalua dacă acţiunile au avut eficacitate. Specificaţiile legate de performanţă pot fi stabilite pe baza nivelului la care trebuie să rămână o anumită condiţie de mediu (ex. habitat pe o porţiune a amplasamentului ce nu trebuie perturbat), sau pe nivelul la care trebuie readusă starea mediului (ex. refacerea habitatului), sau pe limitele stabilite prin lege sau de comun acord (ex. standarde privind nivelul de zgomot), sau nivelul beneficiilor socio-economice ce trebuie realizate pin proiect (ex. utilizarea forţei de muncă şi a întreprinderilor locale). Atunci când este posibil, specificaţiile privind performanţa trebuie să fie cantitative. Aceste specificaţii pot fi revizuite pe timpul implementării PMM, în spiritul promovării îmbunătăţirilor continue. Se va elabora un calendar în care să se indice ordinea şi termenele (inclusiv frecvenţa şi durata) de realizare a acţiunilor de management şi a activităţilor de monitorizare prevăzute în PMM. Dacă se elaborează rapoarte de monitorizare, se vor indica termenele de prezentare a acestor rapoarte. Calendarul se întocmeşte de către propunătorul proiectului, pentru a se asigura crearea legăturilor necesare între programul de implementare al PMM şi termenele generale de realizare a proiectului. 7. Devizele de cost şi resurse financiare Se vor prezenta devizele de cost şi cheltuieli recurente în implementarea PMM, cu prevederi privind: acţiunile de reducere şi de întărire; cerinţe privind instruirea şi conştientizarea; monitorizarea, auditarea şi acţiunile de corectare. Caseta 8. PMM - Sistem de alimentare cu apă (numai pentru ilustrare)
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Un Plan de Management al Mediului pentru un SAA trebuie să includă, │
│printre altele: │
│ │
│ Descrierea societăţii care exploatează staţia şi a amplasamentului │
│ ● Numele şi adresa societăţii │
│ ● Obiectul de activitate │
│ ● Număr de personal │
│ ● Structura societăţii (se recomandă includerea unei organigrame) │
│ ● Adresa amplasamentului (se vor oferi detalii despre toate zonele unde │
│societatea desfăşoară activităţi) │
│ │
│ Descrierea amplasamentului │
│ ● Organizarea amplasamentului │
│ ● Clădiri şi structuri construite │
│ ● Echipamente şi instalaţii │
│ │
│ Documente de reglementare - contracte, acorduri şi autorizaţii │
│ ● Tipul documentelor deja emise sau pentru care urmează să fie făcută │
│solicitarea (autorizaţie de mediu, autorizaţie de gospodărire a apelor, │
│autorizaţie de construire etc.) │
│ ● Precizări privind prevederile actelor de reglementare: amplasamente şi, │
│suprafeţele de teren aferente, surse de apă brută, cantităţile de apă captată;│
│condiţii cheie: specificaţii privind performanţele (ex. eficienţa proceselor │
│de tratare a apelor şi a nămolului, concentraţii maxim admise pentru apa │
│tratată, umiditatea nămolului); măsuri de prevenire/reducere/compensare a │
│impactului asupra mediului │
│ ● Monitorizare: factori de mediu şi parametrii, frecvenţă de prelevare a │
│probelor şi analize, responsabilităţi. │
│ │
│ Impactul potenţial al proiectului şi măsuri de diminuare a impactului │
│recomandate │
│ │
│ ● Scurtă descriere a impactului potenţial al proiectului şi a măsurilor de│
│prevenire/ reducere/ compensare recomandate, prezentate într-un format tabelar│
│şi incluzând următoarele elemente: │
│ o Etapa proiect: pre-construcţie, construcţie şi exploatare │
│ o Activităţi/operaţii: pregătirea punctelor de lucru, lucrări de │
│excavare, captarea apei (din subteran sau corpuri de apă de suprafaţă), │
│tratarea apei în vederea producerii de apă potabilă, tratarea nămolului etc. │
│ o Impactul de mediu potenţial - efecte asociate activităţii/fiecărui tip│
│de operaţie │
│ o Scurtă descriere a măsurilor de prevenire/ reducere/ compensare a │
│impactului asupra mediului recomandate/avute în vedere; calendar de │
│implementare şi raportare │
│ o Responsabilităţi instituţionale (Constructor, Operator, instituţii) │
│ │
│ Aspecte legate de exploatare │
│ ● Proceduri pentru evidenţa exploatării puţurilor: debite de apă captate │
│zilnic şi volume anuale, măsurători ale nivelurilor hidrostatice şi │
│hidrodinamice ale apelor subterane, întreruperea captării apelor subterane, │
│orice intervenţii asupra puţului │
│ ● Proceduri de inspecţie pentru prevenirea poluării resurselor de apă - │
│zona de protecţie sanitară cu regim sever din zona puţului sau a prizei de apă│
│din sursă de suprafaţă, SPA, aducţiune şi STA │
│ ● Descrierea procesului de tratare a apei pentru producerea de apă │
│potabilă (inclusiv tratarea nămolului); trebuie anexate planuri şi diagrame de│
│proces pentru tratarea apei, │
│ ● Proceduri de exploatare: instrucţiuni de lucru pentru întreţinerea şi │
│exploatarea STA, rezervoare de înmagazinare, staţii de pompare a apei, etc. │
│ ● Proceduri de inspecţie pentru a determina condiţiile curente şi │
│operaţiile de întreţinere necesare (STA, rezervoare de înmagazinare, zona │
│staţiilor de pompare, structuri, echipamente şi instalaţii, etc.), frecvenţa │
│inspecţiilor, responsabilităţi) │
│ ● Proceduri pentru controlul periodic al reţelei de apă potabilă │
│ ● Proceduri de depozitare şi manipulare a materialelor şi substanţelor │
│chimice pentru exploatarea STA; evidenţa tipurilor şi cantităţilor de │
│materiale şi substanţe chimice folosite │
│ ● Proceduri pentru ţinerea evidenţei tipurilor şi cantităţilor de deşeuri │
│Monitorizare de mediu (parametrii, puncte de prelevare şi concentraţii │
│măsurate): emisii atmosferice, apă brută, apă tratată, apă uzată rezultată din│
│tratarea apei, receptor natural, sol, nămol tratat, niveluri de zgomot, │
│tipuri, cantităţi şi destinaţii finale ale deşeurilor rezultate din procesul │
│de tratare a apei etc. (vezi Secţiunea 4.12 - Monitorizare) │
│ ● Monitorizarea procesului operaţional: │
│ o Parametrii cheie de funcţionare, ex. parametri fizici şi chimici ai │
│apelor în diversele stadii ale procesului de tratare, debite de apă tratată, │
│apa uzată şi nămol, nivelul lichidelor în bazinele STA etc. │
│ o Materialele şi substanţele chimice utilizate în procesul de tratare a │
│apei │
│ o Volumele/debitele de apă tratată │
│ o Consumul de energie │
│ o Cantităţile de substanţe chimice utilizate pentru tratarea apei │
│(ex. coagulanţi, polielectrolit, dezinfectanţi, etc.) │
│ Evidenţa datelor privind monitorizarea va fi păstrată la sediul STA şi se │
│vor efectua raportări periodice către autorităţile de mediu şi de gospodărire │
│a apelor, potrivit prevederilor actelor de reglementare. │
│ Identificarea cazurilor de risc asociate amplasamentului sau activităţii │
│(dezastre naturale - de ex. cutremure, inundaţii, alunecări de teren; │
│incendii, explozii; avarii sau disfuncţionalităţi ale proceselor sau │
│instalaţiilor; incidente în care sunt implicate substanţe toxice sau │
│periculoase; incidente legate de sănătatea şi siguranţa la locul de muncă) şi │
│proceduri pentru evenimente excepţionale (planuri pentru situaţii de risc, │
│planuri de intervenţii). │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
6. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC 6.1. PRINCIPIU Anexa IV a Directivei EIM, care stabileşte informaţiile ce trebuie furnizate autorităţilor competente de către titularul proiectului, menţionează la punctul 6 "Un rezumat fără caracter tehnic al informaţiilor furnizate în capitolele anterioare", cu alte cuvinte al informaţiilor conţinute în Raportul IM. Rezumatul fără caracter tehnic (RFCT) este necesar printre altele pentru a facilita implicarea publicului în luarea deciziilor de mediu. Unul dintre obiectivele fundamentale ale procesului de EIM este acela de a se asigura că publicul este conştient de implicaţiile asupra mediului ale oricăror decizii privind realizarea unui nou proiect. Este recomandat ca un RFCT să fie întocmit sub forma unui document separat şi de sine stătător, care să poată fi distribuit cu uşurinţă publicului larg. 6.2. STRUCTURA ŞI CONŢINUT Structura RFCT este similară Raportului IM, dar mai condensată. Cu alte cuvinte sunt descrise proiectul, mediul existent, efectele şi impactul (atât negativ, cât şi pozitiv) şi măsurile de prevenire/reducere/compensare a efectelor negative. Trebuie să includă şi planul amplasamentului (punând în evidenţă şi contextul), împreună cu o reprezentare grafică uşor de interpretat a proiectului propus. Trebuie de asemenea să conţină o prezentare generală a modalităţii de abordare a EIM şi câteva explicaţii succinte privind procesul de aprobare a proiectului şi rolul EIM în acest proces. Se recomandă includerea în RFCT a datelor privind parcurgerea etapelor procedurii de EIM pentru componentele proiectului realizate până în acel moment şi pentru cele ulterioare (Decizia etapei de încadrare, Îndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate în Raportul IM, anunţuri publice, consultarea publicului). 6.3. SCOP ŞI LIMBAJ După cum s-a menţionat mai sus, scopul principal al RFCT este comunicarea către public a concluziilor Raportului IM. Astfel, limbajul folosit trebuie să fie unul uşor de înţeles, fără termeni tehnici. De aceea copierea ca atare a unor paragrafe întregi din Raportul IM în RFCT nu este recomandată. Este necesară reformularea informaţiilor astfel încât să fie accesibile publicului larg. Lungimea RFCT nu trebuie să reprezinte o preocupare. Există exemple de RFCT scurte, dar inteligent redactate (23 de pagini, inclusiv 6 pagini cu fotografii şi diagrame, pentru un Raport IM de 280 de pagini), în contrapondere cu un rezumat lung şi greu de urmărit (circa 100 de pagini pentru un Raport IM de 300 de pagini). Se recomandă introducerea de tabele cu prezentarea sintetică a rezumatului diferitelor forme de impact, a măsurilor de prevenire/reducere/compensare a efectelor negative şi a impactului rezidual, în rezumatul fără caracter tehnic pus la dispoziţia publicului. 6.4. Anexa face parte integrantă din prezentul Ghid. ANEXA Legislaţie europeană Directiva cadru privind apa (Directiva 2000/60/EC) Directiva privind apa potabilă (Directiva 98/83/EC) Legislaţie naţională privitoare la EIM Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private; Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Legislaţie naţională privind Protecţia naturii Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar Legislaţie naţională privind calitatea apei potabile şi calitatea surselor de apă Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, cu modificările şi completările ulterioare Hotărârea Guvernului nr. 567/2006 privind modificarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare (NTPA-013 şi NTPA-014) Hotărârea Guvernului nr. 974/2004, pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare ------- 
