Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: GHID din 20 februarie 2020 sectorial pentru incinerarea deşeurilor municipale, elaborat de Jaspers (2013) la cerinţele legislaţiei naţionale şi armonizarea ghidului sectorial pentru incinerarea deşeurilor municipale cu legislaţia UE în domeniu

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

GHID din 20 februarie 2020 sectorial pentru incinerarea deşeurilor municipale, elaborat de Jaspers (2013) la cerinţele legislaţiei naţionale şi armonizarea ghidului sectorial pentru incinerarea deşeurilor municipale cu legislaţia UE în domeniu

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 211 bis din 16 martie 2020

Comenteaza legea

──────────
        Aprobat prin ORDINUL nr. 269 din 20 februarie 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 211 din 16 martie 2020.
──────────

    PREFAŢĂ
        Acest ghid este destinat în primul rând experţilor în evaluarea impactului asupra mediului (EIA) din cadrul autorităţilor competente din domeniul mediului şi, de asemenea, ar putea fi utilizat şi de către experţii în elaborarea rapoartelor privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele din acele sectoare care solicită mai frecvent sprijin financiar comunitar. Acesta subliniază aspecte care pot ti relevante pentru raportul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele de incinerare a deşeurilor municipale. De asemenea, ar putea fi important şi pentru alte autorităţi care sunt consultate în concordantă cu prevederile legale, pentru organizaţiile neguvemamentale şi pentru public, cu scopul de a facilita participarea lor sporită la procesul de evaluare a impactului asupra mediului. Sperăm ca recomandările vor avea beneficii practice pentru cei implicaţi în procesul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele de incinerare a deşeurilor municipale.
        *NOTA: Acest document reprezintă traducerea şi adaptarea ghidului sectorial pentru incinerarea deşeurilor municipale elaborat de JASPERS în 2013 la cerinţele legislaţiei naţionale şi armonizarea cu legislaţia UE în domeniu.

    CUPRINS
    1. INTRODUCERE
    2. CADRUL POLITIC, LEGISLATIV ŞI ADMINISTRATIV
    3. DESCRIEREA PROIECTULUI PROPUS
    3.1. Descrierea conceptului de proiect
    3.2. Activităţi corespunzătoare proiectelor privind instalaţii de eliminare a deşeurilor municipale
    3.3. Cerinţele privind amplasamentul şi utilizarea terenului
    3.3.1. Poziţionarea incineratorului de deşeuri
    3.3.2. Descrierea locaţiei proiectului şi a cerinţelor terenului

    3.3. Descrierea proiectului
    3.3. Descrierea proceselor principale
    3.4. Estimarea reziduurilor şi a emisiilor rezultate din implementarea proiectului

    4. SCHIŢA ALTERNATIVELOR PRINCIPALE STUDIATE DE DEZVOLTATOR
    4.1. Principalele alternative studiate de dezvoltator
    4.2. Scenariul de bază
    4.3. Selectarea alternativei

    5. DESCRIEREA CONDIŢIILOR INIŢIALE (MEDIUL EXISTENT)
    5.1. Context
    5.2. Caracteristici
    5.2.1. Ape de suprafaţă şi subterane
    5.2.2. Sol şi geologie
    5.2.3. Aer şi climă
    5.2.4. Populaţie şi sănătatea umană
    5.2.5. Fauna şi flora
    5.2.6. Peisaj
    5.2.7. Bunuri materiale
    5.2.8. Patrimoniul cultural

    5.3. Semnificaţia
    5.4. Sensibilitatea
    5.5. Date/informaţii suficiente

    6. DESCRIEREA IMPACTURILOR SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ŞI A MĂSURILOR DE DIMINUARE
    6.1. Anticiparea impacturilor posibil semnificative
    6.2. Descrierea efectelor posibil semnificative asupra mediului şi reducerea/diminuarea acestora
    6.2.1. Ape de suprafaţă şi subterane
    6.2.2. Sol şi geologie
    6.2.3. Aer şi zgomot
    6.2.4. Schimbări climatice
    6.2.5. Populaţie şi sănătatea umană
    6.2.6. Fauna şi flora
    6.2.7. Peisaj
    6.2.8. Bunurile materiale
    6.2.9. Patrimoniul cultural

    6.3. Evaluarea impactului rezidual
    6.4. Evaluarea cumulativă a impactului
    6.5. Cazuri de risc

    7. PROGRAMUL DE MONITORIZARE A MEDIULUI
    8. REZUMATUL NON-TEHNIC
    9. PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI
    10. PROVOCĂRI ÎN PREGĂTIREA RAPORTULUI EIM
    11. REFERINŢE
    12. ANEXE
        ANEXA 1 Legislaţia UE privind mediul relevantă pentru ghid
        ANEXA 2 Legislaţia naţională privind mediul relevantă pentru ghid
        ANEXA 3 Cele mai relevante hotărâri CJEU în domeniul gestionării deşeurilor pentru proiectele privind instalaţii de incinerare a deşeurilor
        ANEXA 4 Studii de caz reprezentative pentru legislaţia E1A din domeniul incinerării deşeurilor din jurisprudenţa CJUE
        ANEXA 5 Alte ghiduri şi documente utile

    ACRONIME


┌────┬─────────────────────────────────┐
│BAT │Cele mai bune tehnici disponibile│
├────┼─────────────────────────────────┤
│BREF│Documente de referinţă privind   │
│    │BAT                              │
├────┼─────────────────────────────────┤
│EIM │Evaluarea impactului asupra      │
│    │mediului                         │
├────┼─────────────────────────────────┤
│DEIM│Directiva privind evaluarea      │
│    │impactului asupra mediului       │
├────┼─────────────────────────────────┤
│LED │Lista europeană a deşeurilor     │
├────┼─────────────────────────────────┤
│PMM │Plan de management al mediului   │
├────┼─────────────────────────────────┤
│GES │Gaze cu efect dc seră            │
├────┼─────────────────────────────────┤
│MG  │Metale grele                     │
├────┼─────────────────────────────────┤
│DEI │Directiva privind emisiile       │
│    │industriale                      │
├────┼─────────────────────────────────┤
│SIMD│Sistemul integrat de management  │
│    │al deşeurilor                    │
├────┼─────────────────────────────────┤
│SM  │State membre                     │
├────┼─────────────────────────────────┤
│RCNT│Rezumat cu caracter non-tehnic   │
├────┼─────────────────────────────────┤
│RNCS│Reducerea non-catalitică         │
├────┼─────────────────────────────────┤
│DpE │Deşeuri pentru energie           │
└────┴─────────────────────────────────┘

GLOSAR DE TERMENI


┌────────────────┬──────────────────────┐
│Termen          │Definiţie             │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Actul administrativ   │
│                │emis de către         │
│                │autoritatea competentă│
│                │de protecţia mediului │
│                │prin care sunt        │
│Acord de mediu  │stabilite condiţiile  │
│                │şi, după caz, măsurile│
│                │pentru protecţia      │
│                │mediului, care trebuie│
│                │respectate în cazul   │
│                │realizării unui       │
│                │proiect               │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Procesul de ajustare a│
│                │proiectului prin      │
│                │prevederi de măsuri   │
│                │specifice de adaptare │
│                │la condiţiile actuale │
│                │şi viitoare ale       │
│Adaptare        │schimbărilor climatice│
│                │şi efectelor acestora.│
│                │Măsurile de adaptare  │
│                │prevăzute încearcă să │
│                │minimizeze sau să     │
│                │evite posibile        │
│                │prejudicii provocate  │
│                │de fenomenele externe.│
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Decizia autorităţii   │
│                │sau autorităţilor     │
│                │competente, care dă   │
│                │dreptul titularului   │
│                │proiectului să        │
│                │realizeze proiectul.  │
│                │În conformitate cu    │
│                │prevederile Legii nr. │
│                │292/2018 privind      │
│                │evaluarea impactului  │
│                │anumitor proiecte     │
│                │publice si private    │
│                │asupra mediului,      │
│                │aceasta se            │
│                │concretizează prin:   │
│                │i. Autorizaţia de     │
│                │construire pentru     │
│                │proiectele prevăzute  │
│                │în anexa nr. 1 şi cele│
│                │prevăzute în anexa nr.│
│                │2, pct. 1. lit. a),   │
│                │c), e), f), g) şi     │
│                │pct.2-13              │
│                │ii. Acord privind     │
│                │utilizarea terenului  │
│                │în scop agricol       │
│                │intensiv, pentru      │
│                │proiectele prevăzute  │
│                │în anexa 2, pct. 1,   │
│                │lit. b)               │
│                │iii. Acord al         │
│                │conducătorului        │
│Aprobare de     │structurii teritoriale│
│dezvoltare      │de specialitate a     │
│                │autorităţii publice   │
│                │centrale care răspunde│
│                │de silvicultura pentru│
│                │proiectele privind    │
│                │împădurirea           │
│                │terenurilor pe care nu│
│                │a existat anterior    │
│                │vegetaţie forestieră, │
│                │prevăzute în anexa nr.│
│                │2 pct. 1 lit. d)      │
│                │iv. Actul emis de     │
│                │autoritatea competentă│
│                │în domeniul           │
│                │silviculturii conform │
│                │prevederilor art. 40*)│
│                │din Legea nr. 46/2008 │
│                │Codul silvic,         │
│                │republicata în        │
│                │Monitorul Oficial al  │
│                │României, Partea I,   │
│                │nr. 611 din 12 august │
│                │2015, cu modificările │
│                │şi completările       │
│                │ulterioare, pentru    │
│                │realizările           │
│                │obiectivelor care     │
│                │implică defrişarea în │
│                │scopul schimbării     │
│                │destinaţiei           │
│                │terenurilor, prevăzute│
│                │la anexa nr. 2 pct. 1 │
│                │lit. d)               │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Zona terestră şi/sau  │
│                │acvatică în care      │
│                │există specii de      │
│                │plante şi animale     │
│                │sălbatice, elemente şi│
│                │formaţiuni            │
│Arie naturală   │biogeografice,        │
│protejată       │peisagistice,         │
│                │geologice,            │
│                │paleontologice,       │
│                │speologice sau de altă│
│                │natură, cu valoare    │
│                │ecologică, ştiinţifică│
│                │ori culturală         │
│                │deosebită.            │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Situl de importanţă   │
│                │comunitară desemnat   │
│                │printr-un act         │
│                │statutar,             │
│                │administrativ si/sau  │
│                │contractual in care   │
│                │sunt aplicate masurile│
│Arie specială de│de conservare necesare│
│conservare      │menţinerii sau de     │
│                │refacere la o stare de│
│                │conservare favorabilă │
│                │a habitatelor naturale│
│                │şi/sau a populaţiilor │
│                │speciilor de interes  │
│                │comunitar pentru care │
│                │situl este desemnat   │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Autoritatea care emite│
│                │aprobarea de          │
│                │dezvoltare, sau, după │
│                │caz, autoritatea      │
│                │publică centrală      │
│                │pentru protecţia      │
│                │mediului.             │
│                │Administraţia         │
│                │Rezervaţiei Biosferei │
│                │„Delta Dunării”,      │
│                │Agenţia Naţională     │
│Autoritate      │pentru Protecţia      │
│competentă      │Mediului, autorităţile│
│                │publice teritoriale   │
│                │pentru protecţia      │
│                │mediului organizate la│
│                │nivel judeţean şi la  │
│                │nivelul municipiului  │
│                │Bucureşti, precum şi  │
│                │Administraţia         │
│                │Naţională „Apele      │
│                │Române” şi unităţile  │
│                │aflate în subordinea  │
│                │acesteia              │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Stadiul de dezvoltare │
│                │cel mai eficient şi   │
│                │avansat înregistrat în│
│                │dezvoltarea unei      │
│                │activităţi şi a       │
│                │modurilor de          │
│                │exploatare, care      │
│                │demonstrează          │
│                │posibilitatea practică│
│                │a tehnicilor specifice│
│BAT - Cele mai  │de a constitui        │
│bune tehnici    │referinţa pentru      │
│disponibile     │stabilirea valorilor  │
│                │limită de emisie şi a │
│                │altor condiţii de     │
│                │autorizare, în scopul │
│                │prevenirii poluării,  │
│                │iar, în cazul în care │
│                │nu este posibil,      │
│                │pentru a reduce, în   │
│                │ansamblu, emisiile şi │
│                │impactul asupra       │
│                │mediului în întregul  │
│                │său.                  │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Nivelurile de emisie  │
│                │obţinute în condiţii  │
│                │normale de funcţionare│
│                │cu ajutorul uneia     │
│                │dintre cele mai bune  │
│BATAELs -       │tehnici disponibile   │
│niveluri de     │sau al unei asocieri  │
│emisie          │de astfel de tehnici, │
│asociate celor  │astfel cum sunt       │
│mai bune tehnici│descrise în           │
│disponibile     │concluziile BAT, şi   │
│                │exprimate ca o medie  │
│                │pentru o anumită      │
│                │perioadă de timp, în  │
│                │condiţii de referinţă │
│                │prestabilite.         │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Variabilitatea        │
│                │organismelor din      │
│                │cadrul ecosistemelor  │
│                │terestre, marine,     │
│                │acvatice continentale │
│Biodiversitate  │şi complexelor        │
│                │ecologice; aceasta    │
│                │include diversitatea  │
│                │intraspecifică,       │
│                │interspecifică şi     │
│                │diversitatea          │
│                │ecosistemelor;        │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Un document rezultat  │
│                │in urma schimbului de │
│                │informaţii organizat  │
│                │de Comisia Europeană, │
│                │elaborat pentru       │
│                │anumite activităţi,   │
│                │care descrie, în      │
│                │special, tehnicile    │
│                │aplicate, nivelurile  │
│                │actuale ale emisiilor │
│                │şi consumului,        │
│BREF— document  │tehnicile luate in    │
│de referinţă BAT│considerare pentru    │
│                │determinarea celor mai│
│                │bune tehnici          │
│                │disponibile, precum şi│
│                │concluziile BAT şi    │
│                │orice tehnici         │
│                │emergente, acordând o │
│                │atenţie specială      │
│                │criteriilor prevăzute │
│                │în anexa nr. 3 la     │
│                │Legea nr. 278/2013    │
│                │privind emisiile      │
│                │industriale.          │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Componenta            │
│                │patrimoniului natural │
│                │care necesită un regim│
│Bun al          │special de protecţie, │
│patrimoniului   │conservare şi         │
│natural         │utilizare durabilă în │
│                │vederea menţinerii în │
│                │beneficiul            │
│                │generaţiilor prezente │
│                │şi viitoare           │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Comunităţile umane    │
│                │situate în interiorul │
│                │sau în vecinătatea    │
│                │ariei naturale        │
│Comunităţi      │protejate şi/sau care │
│locale          │deţin proprietăţi ori │
│                │desfăşoară diverse    │
│                │activităţi pe         │
│                │teritoriul sau în     │
│                │vecinătatea ariei     │
│                │naturale protejate.   │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Un document care      │
│                │conţine părţi al unui │
│                │document de referinţă │
│                │BAT, prin care se     │
│                │stabilesc concluziile │
│                │privind cele mai bune │
│                │tehnici disponibile,  │
│                │descrierea acestora,  │
│                │informaţii pentru     │
│                │evaluarea             │
│Concluzii BAT   │aplicabilităţii lor,  │
│                │nivelurile de emisie  │
│                │asociate celor mai    │
│                │bune tehnici          │
│                │disponibile,          │
│                │monitorizarea         │
│                │asociată, nivelurile  │
│                │de consum asociate şi,│
│                │după caz, măsurile    │
│                │relevante de remediere│
│                │a amplasamentului.    │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Suma capacităţilor de │
│                │incinerare ale        │
│                │cuptoarelor care      │
│                │compun o instalaţie de│
│                │incinerare a          │
│                │deşeurilor sau o      │
│                │instalaţie de         │
│                │coincinerare a        │
│Capacitate      │deşeurilor, aşa cum   │
│nominală        │este specificată de   │
│                │constructor şi        │
│                │confirmată de         │
│                │operator, luându-se în│
│                │considerare puterea   │
│                │calorică a deşeurilor,│
│                │exprimată sub forma   │
│                │cantităţii de deşeuri │
│                │incinerate într-o oră │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Orice substanţă,      │
│                │preparat sau orice    │
│                │obiect din categoriile│
│                │stabilite de          │
│                │legislaţia specifică  │
│Deşeu           │privind regimul       │
│                │deşeurilor, pe care   │
│                │deţinătorul îl aruncă,│
│                │are intenţia sau are  │
│                │obligaţia de a-l      │
│                │arunca;               │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Deşeurile menajere,   │
│                │precum şi deşeuri     │
│                │provenind din         │
│                │activităţi comerciale,│
│                │industriale şi        │
│                │administrative care,  │
│                │prin natura şi        │
│                │compoziţia lor, sunt  │
│                │similare deşeurilor   │
│                │menajere, cu excepţia │
│                │fracţiunilor prevăzute│
│                │la poziţia 20.01 din  │
│                │anexa la Decizia 2000/│
│                │532/CE din 3 mai 2000 │
│                │de înlocuire a        │
│                │Deciziei 94/3/CE de   │
│                │stabilire a unei liste│
│Deşeuri         │de deşeuri în temeiul │
│municipale in   │articolului 1 litera  │
│amestec         │a) din Directiva 75/  │
│                │442/CEE a Consiliului │
│                │privind deşeurile şi a│
│                │Directivei 94/904/CE a│
│                │Consiliului de        │
│                │stabilire a unei liste│
│                │de deşeuri periculoase│
│                │în temeiul articolului│
│                │1 alineatul (4) din   │
│                │Directiva 91/6&9/CEE a│
│                │Consiliului privind   │
│                │deşeurile periculoase,│
│                │care sunt colectate   │
│                │separat la sursă şi cu│
│                │excepţia altor deşeuri│
│                │prevăzute la poziţia  │
│                │20.02 din anexa       │
│                │respectivă;           │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Alterarea             │
│                │caracteristicilor     │
│                │fizico-chimice şi     │
│                │structurale ale       │
│                │componentelor naturale│
│                │şi antropice ale      │
│                │mediului, reducerea   │
│                │diversităţii sau      │
│                │productivităţii       │
│                │biologice a           │
│                │ecosistemelor naturale│
│                │şi antropizate,       │
│Deteriorarea    │afectarea mediului    │
│mediului -      │natural cu efecte     │
│                │asupra calităţii      │
│                │vieţii, cauzate, în   │
│                │principal, de poluarea│
│                │apei, atmosferei şi   │
│                │solului,              │
│                │supraexploatarea      │
│                │resurselor,           │
│                │gospodărirea şi       │
│                │valorificarea lor     │
│                │deficitară, ca şi prin│
│                │amenajarea            │
│                │necorespunzătoare a   │
│                │teritoriului;         │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Evacuarea directă sau │
│                │indirectă de          │
│                │substanţe, vibraţii,  │
│Emisie          │căldură sau zgomot în │
│                │aer, apă ori sol,     │
│                │provenite de la surse │
│                │punctiforme sau difuze│
│                │ale instalaţiei       │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Un proces care consta │
│                │în:                   │
│                │v. Pregătirea         │
│                │raportului privind    │
│                │impactul asupra       │
│                │mediului de către     │
│                │titularul proiectului,│
│                │astfel cum se prevede │
│                │la articolul 5        │
│                │aliniatele (1) si (2) │
│                │din Directiva 2014/52/│
│                │UE (respectiv art. 10 │
│                │şi 11 din LEGEA       │
│                │privind evaluarea     │
│                │impactului anumitor   │
│                │proiecte publice şi   │
│                │private asupra        │
│                │mediului)             │
│                │vi. Desfăşurarea      │
│                │consultărilor astfel  │
│                │cum se prevede la     │
│                │articolul 6 si, după  │
│                │caz, la articolul 7   │
│                │din Directiva 2014/52/│
│                │UE (respectiv art.    │
│                │6,art. 15, art. 16 şi,│
│                │după caz, la art. 17  │
│                │din LEGE privind      │
│                │evaluarea impactului  │
│                │anumitor proiecte     │
│                │publice şi private    │
│                │asupra mediului)      │
│                │vii. Examinarea de    │
│                │către autoritatea     │
│                │competentă a          │
│                │informaţiilor         │
│                │prezentate in raportul│
│                │privind impactul      │
│                │asupra mediului şi a  │
│                │oricăror informaţii   │
│Evaluarea       │suplimentare          │
│impactului      │furnizate, după caz,  │
│asupra mediului │de către titularul    │
│                │proiectului în        │
│                │conformitate cu art.5 │
│                │al. (3) şi a oricăror │
│                │informaţii relevante  │
│                │obţinute în urma      │
│                │consultărilor şi      │
│                │temeiul art. 6 şi 7   │
│                │din Directiva 2014/52/│
│                │UE (respectiv art. 12 │
│                │din LEGE privind      │
│                │evaluarea impactului  │
│                │anumitor proiecte     │
│                │publice şi private    │
│                │asupra mediului şi    │
│                │pct. ii)              │
│                │viii. Prezentarea unei│
│                │concluzii motivate de │
│                │către autoritatea     │
│                │competentă cu privire │
│                │la impactul           │
│                │semnificativ al       │
│                │proiectului asupra    │
│                │mediului, ţinând seama│
│                │de rezultatele        │
│                │examinării menţionate │
│                │la punctul (iii) şi,  │
│                │după caz, de propria  │
│                │examinare suplimentară│
│                │Includerea concluziei │
│                │motivate a autorităţii│
│                │competente în oricare │
│                │dintre deciziile      │
│                │menţionate la art. 8  │
│                │a* din Directiva 2014/│
│                │52/UE (respectiv art. │
│                │18 al. (8) şi (9) din │
│                │LEGE privind evaluarea│
│                │impactului anumitor   │
│                │proiecte publice şi   │
│                │private asupra        │
│                │mediului şi pct. ii)  │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Persoane fizice şi    │
│                │juridice care au      │
│                │dreptul de a elabora, │
│                │potrivit legii,       │
│                │rapoartele din cadrul │
│                │procedurii de evaluare│
│                │a impactului asupra   │
│                │mediului şi care se   │
│Experţi         │înscriu în Registrul  │
│competenţi      │naţional al           │
│                │elaboratorilor de     │
│                │studii pentru         │
│                │proiecţia mediului    │
│                │(LEGEA privind        │
│                │evaluarea impactului  │
│                │anumitor proiecte     │
│                │publice şi private    │
│                │asupra mediului)      │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Literatura de         │
│                │specialitate defineşte│
│                │hazardul ca fiind     │
│                │posibilitatea         │
│                │apariţiei/producerii  │
│                │unui eveniment        │
│                │potenţial devastator, │
│                │într-o anumită        │
│                │perioadă, pe un anumit│
│                │areal. Indiferent de  │
│                │domeniu, hazardul     │
│                │reprezenta o          │
│                │ameninţare şi nu      │
│                │evenimentul în sine.  │
│                │În orice ipostază,    │
│                │hazardul conţine un   │
│                │anumit grad de        │
│                │periculozitate        │
│                │implicând, de cele mai│
│                │multe ori, evenimente │
│                │extreme. El mai poate │
│                │include însă şi       │
│                │condiţii latente, care│
│                │pot reprezenta        │
│                │pericole viitoare.    │
│                │Hazardul natural se   │
│                │poate manifesta sub   │
│                │forma unor evenimente │
│                │singulare, combinate  │
│                │sau întrepătrunse     │
│                │secvenţial în cauze şi│
│                │efecte.               │
│                │Orice hazard poate fi │
│Hazard          │caracterizat printr-o │
│                │anumită localizare    │
│                │geografică,           │
│                │intensitate sau       │
│                │magnitudine, frecvenţă│
│                │şi probabilitate de   │
│                │manifestare. El are un│
│                │trend dinamic (este   │
│                │legat de o magnitudine│
│                │particulară şi o      │
│                │perioadă de revenire  │
│                │specifică), aşa încât │
│                │se cuantifică prin    │
│                │relaţia               │
│                │magnitudine-frecvenţă,│
│                │pe baza arhivelor     │
│                │istorice sau a        │
│                │modelărilor           │
│                │probabilistice. Orice │
│                │sistem teritorial se  │
│                │defineşte printr-o    │
│                │amprentă a hazardului │
│                │conţinut.             │
│                │În înţelesul prezentei│
│                │documentaţii, hazardul│
│                │capătă valenţa de risc│
│                │numai din perspectiva │
│                │lezării potenţiale a  │
│                │lucrărilor prevăzute a│
│                │se realiza, expuse şi │
│                │vulnerabile la un     │
│                │anumit eveniment fizic│
│                │cauzat de schimbările │
│                │climatice             │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │O unitate tehnică     │
│                │staţionară, în care se│
│                │desfăşoară una sau mai│
│                │multe activităţi      │
│                │prevăzute în anexa nr.│
│                │1 sau în anexa nr. 7  │
│                │partea I din Legea nr.│
│                │278/2013 privind      │
│                │emisiile industriale, │
│Instalaţie      │precum şi orice alte  │
│                │activităţi direct     │
│                │asociate desfăşurate  │
│                │pe acelaşi            │
│                │amplasament, care au o│
│                │conexiune tehnică cu  │
│                │activităţile prevăzute│
│                │în anexele respective │
│                │şi care pot genera    │
│                │emisii şi poluare.    │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Orice echipament sau  │
│                │unitate tehnică       │
│                │staţionară sau mobilă │
│                │destinată tratării    │
│                │termice a deşeurilor, │
│                │cu sau fără           │
│                │recuperarea căldurii  │
│                │generate, prin        │
│Instalaţie de   │incinerare prin       │
│incinerare a    │oxidare, precum şi    │
│deşeurilor      │prin orice alt        │
│                │procedeu de tratare   │
│                │termică, cum ar fi    │
│                │piroliza, gazeificarea│
│                │sau procesele cu      │
│                │plasmă, cu condiţia ca│
│                │substanţele rezultate │
│                │în urma tratării să   │
│                │fie incinerate        │
│                │ulterior.             │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Orice unitate tehnică │
│                │staţionară sau mobilă │
│                │al cărei scop         │
│                │principal este        │
│                │generarea de energie  │
│                │sau producerea de     │
│                │produse materiale şi  │
│                │care utilizează       │
│                │deşeuri drept         │
│                │combustibil uzual sau │
│                │suplimentar ori în    │
│Instalaţie de   │care deşeurile sunt   │
│coincinerare a  │tratate termic în     │
│deşeurilor      │vederea eliminării lor│
│                │prin incinerare prin  │
│                │oxidare, precum şi    │
│                │prin alte procedee de │
│                │tratare termică, cum  │
│                │ar fi piroliza şi     │
│                │gazeificarea sau      │
│                │procesul cu plasmă, în│
│                │măsura în care        │
│                │substanţele care      │
│                │rezultă în urma       │
│                │tratării sunt         │
│                │incinerate ulterior.  │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Felul în care se      │
│                │asigură managementul  │
│Modalitate de   │unei arii naturale    │
│administrare a  │protejate, respectiv  │
│ariei naturale  │prin structuri de     │
│protejate       │administrare special  │
│                │constituite sau prin  │
│                │custozi, după caz.    │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Ansamblul             │
│                │componentelor şi      │
│                │structurilor          │
│                │fizico-geografice,    │
│                │floristice, faunistice│
│                │şi biocenotice ale    │
│                │mediului natural, ale │
│                │căror importanţă şi   │
│                │valoare ecologică,    │
│                │economică,            │
│                │ştiinţifică, biogenă, │
│                │sanogenă, peisagistică│
│                │şi recreativă au o    │
│                │semnificaţie relevantă│
│                │sub aspectul          │
│Patrimoniu      │conservării           │
│natural         │diversităţii biologice│
│                │floristice şi         │
│                │faunistice, al        │
│                │integrităţii          │
│                │funcţionale a         │
│                │ecosistemelor,        │
│                │conservării           │
│                │patrimoniului genetic,│
│                │vegetal şi animal,    │
│                │precum şi pentru      │
│                │satisfacerea          │
│                │cerinţelor de viaţă,  │
│                │bunăstare, cultură şi │
│                │civilizaţie ale       │
│                │generaţiilor prezente │
│                │şi viitoare.          │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Documentul care       │
│                │descrie şi evaluează  │
│                │situaţia prezentă a   │
│                │ariei naturale        │
│                │protejate, defineşte  │
│Plan de         │obiectivele,          │
│management al   │precizează acţiunile  │
│ariei naturale  │de conservare necesare│
│protejate       │şi reglementează      │
│                │activităţile care se  │
│                │pot desfăşură pe      │
│                │teritoriul ariilor, in│
│                │conformitate cu       │
│                │obiectivele de        │
│                │management            │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Reprezintă            │
│                │instrumentul de       │
│                │implementare in cadrul│
│                │activităţilor de      │
│                │gospodărire a apelor  │
│                │la nivel de bazin     │
│                │hidrografic, având in │
│                │vedere obiectivul     │
│                │principal, respectiv  │
│                │atingerea „stării     │
│                │bune” pentru toate    │
│Plan de         │apele. Acest plan este│
│management al   │un document detaliat  │
│bazinului       │care include, în      │
│hidrografic     │principal, rezultate  │
│                │privind:              │
│                │caracteristicile      │
│                │bazinului hidrografic,│
│                │presiunile şi impactul│
│                │activităţilor umane   │
│                │asupra apelor din     │
│                │bazinul hidrografic,  │
│                │precum şi seturile de │
│                │măsuri necesare pentru│
│                │atingerea obiectivelor│
│                │de mediu.             │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Introducerea directă  │
│                │sau indirectă, ca     │
│                │rezultat al           │
│                │activităţii umane, de │
│                │substanţe, vibraţii,  │
│                │căldură sau zgomot în │
│                │aer, apă ori sol,     │
│                │susceptibile să aducă │
│                │prejudicii sănătăţii  │
│Poluare         │umane sau calităţii   │
│                │mediului, să determine│
│                │deteriorarea bunurilor│
│                │materiale sau să      │
│                │afecteze ori să       │
│                │împiedice utilizarea  │
│                │în scop recreativ a   │
│                │mediului şi/sau alte  │
│                │utilizări legitime ale│
│                │acestuia.             │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Executarea lucrărilor │
│                │de construcţii sau a  │
│                │altor instalaţii ori  │
│                │lucrări, alte         │
│Proiect         │intervenţii asupra    │
│                │cadrului natural şi   │
│                │peisajului, inclusiv  │
│                │cele care implică     │
│                │exploatarea resurselor│
│                │minerale              │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Una sau mai multe     │
│                │persoane fizice sau   │
│                │juridice şi, în       │
│                │conformitate cu       │
│Public          │legislaţia ori cu     │
│                │practica naţională,   │
│                │asociaţiile,          │
│                │organizaţiile sau     │
│                │grupurile constituite │
│                │de acestea            │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Publicul afectat sau  │
│                │care ar putea fi      │
│                │afectat de, sau care  │
│                │are un interes în     │
│                │procedura prevăzută la│
│                │art. 4 din LEGEA      │
│                │privind evaluarea     │
│                │impactului anumitor   │
│                │proiecte publice şi   │
│Public interesat│private asupra        │
│                │mediului; in sensul   │
│                │acestei definiţii,    │
│                │organizaţiile         │
│                │neguvernamentale care │
│                │promovează protecţia  │
│                │mediului şi care      │
│                │îndeplinesc condiţiile│
│                │legale sunt           │
│                │considerate ca având  │
│                │un interes            │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Documentul care       │
│                │conţine informaţiile  │
│                │furnizate de titularul│
│                │proiectului potrivit  │
│Raport privind  │prevederilor art. 11  │
│impactul asupra │şi art. 13 alin. (2)- │
│mediului        │(3) din LEGEA privind │
│                │evaluarea impactului  │
│                │anumitor proiecte     │
│                │publice şi private    │
│                │asupra mediului       │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Refacerea             │
│                │ecosistemelor naturale│
│                │fundamentale şi       │
│Reconstrucţie   │menţinerea sau        │
│ecologica       │refacerea             │
│                │ecosistemelor conform │
│                │obiectivelor ariei    │
│                │naturale protejate    │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Documentul în care se │
│                │includ toate          │
│                │prevederile legate de │
│                │activităţile umane    │
│Regulament al   │permise şi modul lor  │
│ariei naturale  │de aprobare, precum şi│
│protejate       │activităţile          │
│                │restricţionate sau    │
│                │interzise pe          │
│                │teritoriul ariei      │
│                │naturale protejate    │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Riscul asociază       │
│                │probabilitatea de     │
│                │apariţie a            │
│                │evenimentelor sau     │
│                │tendinţelor           │
│                │periculoase (hazardul)│
│                │cu impactul acestora. │
│                │Exprimat matematic,   │
│                │riscul este o funcţie │
│                │ce depinde atât de    │
│                │probabilitatea de     │
│Risc            │apariţie cât şi de    │
│                │impactul hazardului   │
│                │analizat. Impactul, la│
│                │rândul lui, rezultă   │
│                │din expunere şi       │
│                │vulnerabilitate,      │
│                │expunerea lucrărilor  │
│                │proiectate la         │
│                │pericolele date       │
│                │schimbărilor climatice│
│                │şi hazardelor asociate│
│                │acestora.             │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Este o funcţie a      │
│                │probabilităţii        │
│                │apariţiei unei pagube │
│                │şi a consecinţelor    │
│                │probabile, ca urmare a│
│                │unui anumit eveniment,│
│                │fiind înţeles ca      │
│                │măsură a mărimii unei │
│                │“ameninţări” natural  │
│                │(Buwal, 1991). Riscul │
│                │este în funcţie de    │
│                │hazard şi             │
│                │vulnerabilitatea      │
│Riscul natural  │elementelor de risc,  │
│                │în condiţiile         │
│                │expunerii lor.        │
│                │Elementele de risc în │
│                │cazul de faţă sunt    │
│                │sistemele dc          │
│                │alimentare cu apă     │
│                │(zonele de captare,   │
│                │reţelele de           │
│                │distribuţie, etc.) şi │
│                │sistemele de colectare│
│                │şi evacuare a apelor  │
│                │uzate (conducte de    │
│                │canalizare, SEAU      │
│                │etc.).                │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Convenţia-cadru a ONU │
│                │privind schimbările   │
│                │climatice (UNFCCC),   │
│                │adoptată cu ocazia    │
│                │Summit-ului desfăşurat│
│                │la Rio de Janeiro în  │
│                │1992 (The Earth       │
│                │Summit), defineşte    │
│                │schimbările climatice │
│                │ca fiind un proces    │
│                │complex de modificare │
│                │pe termen lung a      │
│                │elementelor climatice │
│                │(temperatură,         │
│                │precipitaţii,         │
│                │creşterea frecvenţei  │
│                │şi intensităţii unor  │
│                │fenomene meteo        │
│                │extreme, etc.),       │
│                │datorate în principal │
│Schimbări       │emisiilor de gaze cu  │
│climatice       │efect de seră         │
│                │rezultate din         │
│                │activităţi antropice, │
│                │directe sau indirecte,│
│                │care au determinat    │
│                │dezechilibre în       │
│                │atmosferă şi au       │
│                │favorizat declanşarea │
│                │efectului de seră.    │
│                │UNFCCC face o         │
│                │distincţie între      │
│                │schimbările climatice │
│                │determinate de        │
│                │activităţile umane    │
│                │care au condus în timp│
│                │la modificarea        │
│                │compoziţiei           │
│                │atmosferice şi        │
│                │variabilitatea        │
│                │climatică datorată    │
│                │cauzelor natural.     │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Reprezintă gradul în  │
│                │care transformări ale │
│                │parametrilor externi  │
│                │induc schimbări în    │
│                │atributele interne ale│
│Senzitivitatea  │unui sistem fiind, în │
│                │cazul de faţă,        │
│                │expresia rezistenţei  │
│                │pe care lucrările     │
│                │proiectate o opun la  │
│                │schimbare.            │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Situl/aria care, în   │
│                │regiunea sau în       │
│                │regiunile             │
│                │biogeografice în care │
│                │există, contribuie    │
│                │semnificativ la       │
│                │menţinerea ori        │
│                │restaurarea la o stare│
│                │de conservare         │
│                │favorabilă a          │
│                │habitatelor naturale  │
│                │prevăzute în anexa nr.│
│                │2 sau a speciilor de  │
│                │interes comunitar     │
│                │prevăzute în anexa nr.│
│                │3 la OUG 57/2007 cu   │
│                │modificările şi       │
│                │completările          │
│Sit de          │ulterioare, şi care   │
│importanţă      │contribuie            │
│comunitară      │semnificativ la       │
│                │menţinerea            │
│                │diversităţii biologice│
│                │în regiunea ori       │
│                │regiunile             │
│                │biogeografice         │
│                │respective. Pentru    │
│                │speciile de animale cu│
│                │areal larg de         │
│                │răspândire, siturile  │
│                │de importanţă         │
│                │comunitară trebuie să │
│                │corespundă zonelor din│
│                │areal în care sunt    │
│                │prezenţi factori      │
│                │abiotici şi biotici   │
│                │esenţiali pentru      │
│                │existenţa şi          │
│                │reproducerea acestor  │
│                │specii                │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Zona definită         │
│Sit/arie        │geografic, exact      │
│                │delimitată            │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Solicitantul aprobării│
│                │de dezvoltare pentru  │
│Titularul       │un proiect privat sau │
│proiectului     │autoritate publică    │
│                │care iniţiază un      │
│                │proiect               │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Orice operaţiune care │
│                │are drept rezultat    │
│                │principal faptul că   │
│                │deşeurile servesc unui│
│                │scop util prin        │
│                │înlocuirea altor      │
│                │materiale care ar fi  │
│Valorificare    │fost utilizate într-un│
│                │anumit scop sau faptul│
│                │că deşeurile sunt     │
│                │pregătite pentru a    │
│                │putea servi scopului  │
│                │respectiv în          │
│                │întreprinderi ori în  │
│                │economie în general.  │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Vulnerabilitatea      │
│                │reprezintă măsura în  │
│                │care un sistem        │
│                │(natural sau          │
│                │antropic), expus unui │
│                │anumit tip de hazard, │
│                │poate fi afectat.     │
│                │Vulnerabilitatea      │
│                │presupune             │
│                │disfuncţionalităţi    │
│                │potenţiale interne, ca│
│                │urmare a efortului de │
│                │adaptare al sistemului│
│                │la transformări de    │
│                │mediu. Mai exact,     │
│                │vulnerabilitatea este │
│                │definită ca un        │
│                │ansamblu de           │
│                │caracteristici care   │
│                │predispun comunităţile│
│                │umane şi sistemele de │
│                │infrastructură la     │
│                │efectele dăunătoare   │
│                │ale hazardului        │
│                │analizat.             │
│                │În cazul de faţă,     │
│                │vulnerabilitatea poate│
│                │fi definită astfel:   │
│                │condiţii determinate  │
│                │de efectele implicite │
│                │ale schimbărilor      │
│                │climatice care cresc  │
│                │susceptibilitatea     │
│                │lucrărilor proiectate │
│Vulnerabilitatea│la impactul unui      │
│                │hazard.               │
│                │Orice sistem,         │
│                │indiferent de mărime  │
│                │sau natură, conţine o │
│                │anumită               │
│                │vulnerabilitate       │
│                │potenţială.           │
│                │Vulnerabilitatea este │
│                │în funcţie de         │
│                │capacitatea sistemului│
│                │de a reacţiona la     │
│                │modificarea           │
│                │condiţiilor de mediu  │
│                │extern şi intern,     │
│                │fiind condiţionată de │
│                │relaţia dintre        │
│                │senzitivitate şi      │
│                │adaptare, în condiţii │
│                │de expunere. În lipsa │
│                │capacităţii de        │
│                │adaptare,             │
│                │vulnerabilitatea unui │
│                │sistem depinde în     │
│                │totalitate de         │
│                │senzitivitatea sa la  │
│                │schimbări de mediu.   │
│                │Vulnerabilitatea poate│
│                │fi cuantificată ca    │
│                │pondere a pierderilor │
│                │probabile în cazul    │
│                │producerii unui hazard│
│                │şi rezultă din relaţia│
│                │magnitudine/          │
│                │intensitate - pagube. │
└────────────────┴──────────────────────┘

    1. INTRODUCERE
        Acest ghid a fost realizat sub forma unui set de instrumente pentru a fi utilizate de către autorităţile de mediu pentru a îmbunătăţi punerea în aplicare a procedurilor privind evaluarea impactului asupra mediului (EIM) pentru anumite proiecte, în special calitatea rapoartelor privind evaluarea impactului proiectelor asupra mediului/acordurilor de mediu şi analiza calităţii rapoartelor efectuată de către autorităţile competente. De asemenea, se adresează şi autorităţilor care trebuie consultate în cadrul procedurii EIM, în conformitate cu dispoziţiile procedurale şi juridice relevante şi experţilor desemnaţi să pregătească raportul EIM pentru proiecte în acele sectoare care solicită mai frecvent sprijin financiar comunitar, dar nu numai.
        În conformitate cu Directiva 2011/92/UE amendată prin Directiva 2014/52/EU a Consiliului European privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului (DEIM), pentru proiectele de "instalaţii de eliminare a deşeurilor destinate incinerării", statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că dezvoltatorul le furnizează în raportul EIM.
        Prezentul ghid se referă la categoriile de proiecte enumerate în anexa I şi anexa II la Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului:
    - Anexa I.9. Instalaţii de eliminare a deşeurilor prin incinerare, tratare chimică, astfel cum sunt definite în anexa I la Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile [43] la poziţia D9,
    – Anexa I.10. Instalaţii de eliminare a deşeurilor destinate incinerării sau tratării chimice, astfel cum sunt definite în anexa I la Directiva 2008/98/CE, la rubrica D9 pentru deşeurile nepericuloase cu o capacitate mai mare de 100 de tone pe zi.
    – Anexa II.11. Alte proiecte, lit. b) Instalaţii pentru eliminarea deşeurilor (proiecte neincluse în anexa I)

        Următoarele instalaţii de eliminare a deşeurilor municipale intră sub incidenţa Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) (DEI), astfel cum figurează în anexa I a directivei:
    - Anexa I, 5.2. Eliminarea sau valorificarea deşeurilor în instalaţiile de incinerare a deşeurilor ...: (a) pentru deşeurile nepericuloase cu o capacitate de peste 3 tone pe oră.

        Facem precizarea că în cuprinsul prezentului Ghid se face referire NUMAI la instalaţii de incinerare a deşeurilor municipale.
        În conformitate cu Art. 4 (2) a Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului (Denumită în continuare LEGE), procedura de evaluare a impactului asupra mediului integrează şi evaluarea posibilelor efecte ale emisiilor industriale, astfel asigurându-se îndeplinirea cumulativă a cerinţelor directivelor şi legislaţiei naţionale privind evaluarea impactului asupra mediului şi prevenirea şi controlul integrat al poluării. În acest sens, aspectele BAT ar trebui abordate în cursul procedurii EIA, ţinând cont de faptul că, în conformitate cu DEI, incinerarea deşeurilor trebuie făcută în instalaţiile proiectate pe baza celor mai bune tehnici disponibile (denumite în continuare BAT).
     DEI şi Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale definesc "cele mai bune tehnici disponibile" ca fiind stadiul de dezvoltare cel mai eficient şi avansat înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică a tehnicilor specifice de a constitui referinţa pentru stabilirea valorilor-limită de emisie şi a altor condiţii de autorizare, în scopul prevenirii poluării, iar, în cazul în care nu este posibil, pentru a reduce, în ansamblu, emisiile şi impactul asupra mediului în întregul său. Pentru majoritatea instalaţiilor din anexa I, a fost elaborat un "document de referinţă BAT" care descrie, în special, tehnicile aplicate, nivelurile actuale ale emisiilor şi consumului, tehnicile luate în considerare pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile, precum şi concluziile BAT şi orice tehnici emergente.
        Termenul "concluzii BAT" a fost introdus prin art. 13 din DEI şi art. 3 al. 1) al Legii nr. 278/2013, un document care conţine părţi ale unui document de referinţă BAT, prin care se stabilesc concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile, descrierea acestora, informaţii pentru evaluarea aplicabilităţii lor, nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, monitorizarea asociată, nivelurile de consum asociate şi, după caz, măsurile relevante de remediere a amplasamentului. Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile stau la baza stabilirii condiţiilor din autorizaţia integrată de mediu.
        În baza art. 13 din Legea nr. 278/2013, pană la adoptarea prin decizii ale Comisiei Europene a concluziilor BAT, se aplică concluziile din documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru incinerarea deşeurilor, adoptate înainte de 6 ianuarie 2011, drept concluzii BAT.
        Celelalte documente de referinţă BAT care pot avea legătură cu instalaţiile de incinerare (respectiv concluziile BAT, după adoptare) ar trebui luate în considerare, cum ar fi BREF pentru Emisii din depozitare, BREF pentru Industria Tratării Deşeurilor, REF pentru Eficienţa Energetică, REF pentru Efecte Economice şi Cross-Media, REF Principii Generale de Monitorizare.
        Structura ghidului urmează, într-o mare măsură, cerinţele prevăzute în anexa IV a DEIM în ceea ce priveşte informaţiile care trebuie furnizate de către titular autorităţii competente în cadrul procedurii EIM, respective în Anexa nr. 4 a Legii.
        În Lege este prevăzut conţinutul raportului privind impactul asupra mediului. Secţiunile ghidului furnizează recomandări pentru structura standard a Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului, recomandări ce se vor regăsi în fiecare secţiune şi sub-secţiune a acestuia:
    1. Introducere
    2. Cadrul politic, legal şi administrativ
    3. Descrierea proiectului propus inclusiv a BAT
    4. Descrierea principalelor alternative
    5. Descrierea mediului
    6. Descrierea impacturilor semnificative probabile asupra mediului şi a măsurilor de atenuare
    7. Programul de monitorizare a mediului
    8. Rezumat non-tehnic
    9. Planul de management al mediului
    10. Provocări în pregătirea Raportului EIM
    11. Referinţe

        Ordinea propusă şi domeniul de aplicare nu sunt obligatorii sau exhaustive, ci trebui să fie adaptate în funcţie de caracteristicile fiecărui proiect în parte. Acest lucru se referă la obiectivele proiectului, caracteristicile tehnice, localizarea, mediul natural şi construit şi alte elemente.

    2. CADRUL POLITIC, LEGISLATIV ŞI ADMINISTRATIV
        Obiectivul acestei secţiuni din Raportul EIM este de a oferi o imagine de ansamblu a politicii naţionale de mediu, precum şi a legislaţiei naţionale şi a UE care a fost luată în considerare în realizarea EIM.
        Acest capitol al Raportului EIM analizează relevanţa legislaţiei europene şi naţionale, a planificării naţionale, a politicii şi compatibilitatea proiectului cu această legislaţie/politică. Acesta evidenţiază legislaţia şi politicile ministerelor naţionale, după caz, şi conturează directivele şi regulamentele UE şi alte obligaţii internaţionale care se aplică proiectului.
    Anexele 1-4 din prezentul ghid oferă o privire asupra legislaţiei UE aplicabile şi asupra celor mai relevante cazuri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), cu o scurtă descriere a subiectului.
     Directivele relevante ale UE (Anexa 1) includ DEIM, precum şi diverse alte directive şi documente referitoare la deşeuri, calitatea aerului, schimbări climatice, calitatea apei şi zgomot. Deoarece acquis-ul de mediu al UE a fost transpus în legislaţia naţională, directivele în sine nu vor fi abordate, iar legislaţia naţională care transpune directivele este sumarizată în continuare, lista detaliată, inclusiv actele subsecvente fiind prezentată în Anexa 2.

    Caseta 1. Legislaţia aplicabilă la nivel naţional


┌──────────────────────────────────────┐
│Acte de planificare şi dezvoltare     │
│naţionale, regionale sau locale       │
│Strategia de gestionare a nămolurilor,│
│Strategia Naţionala a României privind│
│Schimbările Climatice 2013-2020       │
├──────────────────────────────────────┤
│Reglementarea managementului de mediu │
│privind şantierele                    │
├──────────────────────────────────────┤
│Managementul deşeurilor               │
│• Legislaţia cadru                    │
│• Legislaţia privind incinerarea      │
│deşeurilor şi norme tehnice           │
│• Legislaţia privind depozitarea      │
│deşeurilor şi norme tehnice           │
├──────────────────────────────────────┤
│Prevenirea şi controlul poluării      │
│• Legislaţia cadru privind prevenirea │
│şi controlul integrat al poluării     │
│• Ghiduri BAT naţionale               │
├──────────────────────────────────────┤
│Calitatea apei                        │
│• Legislaţia cadru pentru protecţia   │
│calităţii apei                        │
│• Legislaţia privind calitatea apei   │
│uzuale                                │
│• Standarde de calitate pentru apa    │
│uzată                                 │
├──────────────────────────────────────┤
│Calitatea aerului înconjurător        │
│Legislaţia care defineşte şi          │
│stabileşte obiective pentru calitatea │
│aerului ambiental, cea referitoare la │
│limitarea emisiilor de gaze din       │
│diverse activităţi şi nivelurile de   │
│emisie din diferite tipuri de vehicule│
│Legislaţia stabilind metodele şi      │
│criteriile pentru monitorizarea       │
│calităţii aerului şi metodologiile de │
│modelare pentru dispersia poluanţilor │
│din aer                               │
├──────────────────────────────────────┤
│Sol                                   │
│• Legislaţia pentru evaluarea şi      │
│conservarea calităţii solului         │
├──────────────────────────────────────┤
│Zgomot                                │
│• Legislaţia referitoare la nivelurile│
│de zgomot pentru echipamentele        │
│utilizate în exterior, de la diferite │
│tipuri de vehicule, metodologii de    │
│evaluare şi modelare;                 │
├──────────────────────────────────────┤
│Flora, fauna şi habitatele naturale   │
│• Legislaţia pentru protecţia şi      │
│conservarea biodiversităţii, protecţia│
│pădurilor, conservarea habitatelor    │
│naturale.                             │
├──────────────────────────────────────┤
│Schimbări climatice                   │
├──────────────────────────────────────┤
│Legislaţie privind sănătatea şi       │
│securitatea                           │
├──────────────────────────────────────┤
│Legislaţie privind: sănătatea la locul│
│de muncă; protecţia lucrătorilor;     │
│siguranţa la locul de muncă;          │
│utilizarea echipamentului individual  │
│de protecţie la locul de muncă;       │
├──────────────────────────────────────┤
│Legislaţia referitoare la reţelele de │
│utilităţi publice (de exemplu, reţeaua│
│de transport energetic*1)             │
├──────────────────────────────────────┤
│Legislaţie orizontală                 │
├──────────────────────────────────────┤
│• Legislaţia privind evaluarea        │
│impactului asupra mediului            │
│• Legislaţia privind libertatea de    │
│acces la informaţii privind mediul;   │
├──────────────────────────────────────┤
│Politici şi planuri                   │
├──────────────────────────────────────┤
│• Politica dezvoltării urbane/rurale  │
│• Politicile de conservare a          │
│terenurilor                           │
│• Planuri de dezvoltare locală        │
│• Politici privind patrimoniul        │
│cultural                              │
└──────────────────────────────────────┘

        *1) Unele state membre au o legislaţie specifică pentru autorizarea proiectelor care stau sub liniile de transport aerian de înaltă tensiune.
        Pe lângă legislaţia relevantă a UE, în Raportul EIM trebuie să se introducă pe scurt toată legislaţia naţională privind mediul înconjurător aplicabilă în materie de emisii, precum şi politicile şi planurile luate în considerare pentru realizarea proiectului. Autorităţile responsabile pentru monitorizarea construcţiilor şi a mediului trebuie notate.
        Sistemele instituţionale EIM diferă de la o ţară la alta, reflectând diferite tipuri de guvernare. în unele ţări, fie Ministerul Mediului sau o autoritate desemnată sau Autoritatea de Planificare administrează procesul EIM. În cadrul acestei secţiuni a Raportului EIM, ar trebui să se descrie pe scurt rolul autorităţilor/instituţiilor implicate în procesul EIM şi alte modalităţi instituţionale de implementare a DEIM.
    Anexa 3 prezintă cazurile cele mai relevante ale CJUE pentru proiectele de incinerare a deşeurilor. Chiar dacă nu sunt legate direct de procesul de evaluare a impactului asupra mediului, se face referire la unele hotărâri ale CJUE, care ar trebui avute în vedere atunci când se efectuează EIM pentru proiectele de incinerare. Trebuie remarcat faptul că utilizatorii acestui ghid ar trebui să verifice periodic noua jurisprudenţa relevantă a Curţii.
    Anexa 4 prezintă studii de caz reprezentative pentru legislaţia EIA din domeniul incinerării deşeurilor din jurisprudenţa CJUE, inclusiv concluziile rezidând din analiza acestora.

    3. DESCRIEREA PROIECTULUI PROPUS
        Această secţiune a raportului EIM ar trebui să conţină astfel de informaţii şi un nivel de detaliere care să ofere verificatorilor, factorilor de decizie şi părţilor interesate o imagine completă (o privire de ansamblu) a caracteristicilor relevante pe parcursul tuturor etapelor proiectului, de la proiectare până la existenţa şi funcţionarea fizică a acestuia. În mod tipic, această secţiune a raportului EIM va cuprinde patru subsecţiuni principale, şi anume:
    - Descrierea cerinţelor de amplasare şi de utilizare a terenului
    – Descrierea proiectării
    – Descrierea proceselor principale în fazele de dezvoltare şi de operare;
    – Estimarea reziduurilor şi a emisiilor rezultate din implementarea proiectului.

        Este important de menţionat că această, secţiune va acoperi doar alternativa selectată, în timp ce opţiunile luate în considerare anterior sunt prezentate într-o secţiune separată a raportului EIM. Următoarele subsecţiuni se referă în principal la construirea unui nou incinerator de deşeuri municipale.
    3.1. Descrierea conceptului de proiect
        Articolul 1(2) al Directivei EIA defineşte "proiectul" ca: "executarea lucrărilor de construcţie sau a altor instalaţii sau scheme, altor intervenţii în mediul şi cadrul natural inclusiv cele ce implică extracţia resurselor minerale".
        Termenul de "instalaţie" nu este definit în Directiva EIM. O definiţie a acestui termen este furnizată în Directiva Emisiilor Industriale*2), dar această definiţie nu este considerată adecvată pentru scopurile Directivei EIA. "Instalaţia" în sensul DEI semnifică, o unitate tehnică staţionară în cadrul căreia simt realizate una sau multe activităţi enumerate în Anexa I sau în Partea 1 a Anexei VII (la Directiva 2010/75/UE) şi ori alte activităţi asociate în mod direct pe acelaşi amplasament ce au legătură tehnică cu activităţile enumerate în acele Anexe şi care pot avea un efect asupra emisiilor şi poluării" (Articolul 3(3) al DEI). Prin comparaţie, Directiva EIM prevede un domeniu de aplicare mai larg. Instalaţiile mobile - cu toate că nu sunt menţionate în mod explicit în Directiva EIM - sunt considerate acoperite de prevederile acesteia deoarece sunt instalaţii temporare.*3) În momentul în care instalaţiile mobile sau temporare au caracteristicile (şi impactul asociat) categoriilor de proiecte incluse în Anexele I şi II la Directiva EIA, acestea vor fi supuse cerinţelor acesteia.*4) Mai mult, în momentul în care o instalaţie mobilă este mutată în altă regiune, necesitatea unei noi evaluări a impactului asupra mediului va fi luată în considerare.
        *2) Directiva 2010/75/UE a Parlamentului şi Consiliului European din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) (Reformare), MO L 334, 17.12.2010, p. 17-119.
        *3) Mai mult, Anexa II(13), a doua liniuţă, include în mod explicit proiectele din Anexa I desfăşurate în mod exclusiv sau în principal pentru dezvoltarea şi testarea noilor metode sau produse şi neutilizate pentru mai mult de doi ani.
        *4) Instalaţiile mobile vor fi luate în considerare în scopul Directivei EIA, printre altele, cu privire la amplasarea acestora.

        Definiţia "proiectului" a fost completată de către Curte, care a concluzionat că "lucrările de demolare intră în sfera de aplicare a Directivei 85/337 şi în această privinţă pot constitui un "proiect" în sensul Articolului 1(2)(C-50/09, alineatele 86-107). Curtea a concluzionat că lucrările de demolare nu pot fi excluse din sfera de aplicare a legislaţiei naţionale ce adoptă Directiva EIM. Pe baza jurisprudenţei şi pentru a asigura un nivel ridicat de protecţie a mediului, Directiva EIM modificată prevede că procedurile de încadrare şi evaluările impactului asupra mediului vor lua în considerare impactul întregului proiect în cauză şi, unde este relevant, fazele de demolare (Anexa II A, punctul 1 (a) şi Anexa IV, punctul 1 (b) şi 5 (a)).

    3.2. Activităţi corespunzătoare proiectelor privind instalaţii de eliminare a deşeurilor municipale
        Există tipuri de activităţi ce prezintă caracteristicile mai multor categorii de proiecte enumerate în Directiva EIA. Aceste activităţi pot fi privite din unghiuri diferite, în funcţie de caracteristicile lor tehnice, proiectare sau producţie, de exemplu proiectele biogaz sau biocombustibil.*5) Practica arată că diferite categorii de proiecte pot fi relevante, în funcţie de domeniul de aplicare al proiectului biogaz, în special:
        *5) Din perspectiva producţiei, biogazul poate fi fie rezultatul principal al activităţii sau produsul său secundar. În plus, din perspectiva construcţiei şi întreţinerii, producţia de biogaz se bazează pe infrastructură, de exemplu conducte, unităţi de depozitare, etc. Prin urmare, pentru a determina dacă un proiect legat de biogaz intră sau nu în sfera de aplicare a Directivei EIA, acesta trebuie examinat în detaliu luând în considerare toate perspectivele relevante.
    - Instalaţii de eliminare a deşeurilor prin incinerare, tratare chimică, astfel cum sunt definite în anexa I la Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile [4] la poziţia D9*6),
        *6) Directiva 200/98/CE - Anexa 1, poziţia D9 - Tratarea fizico-chimică nemenţionată în altă parte în prezenta anexă, care generează compuşi sau mixturi finale eliminate prin intermediul unuia dintre procedeele numerotate de la D1 la D12 (de ex.: evaporare, uscare, calcinare etc.)

    – Instalaţii de eliminare a deşeurilor nepericuloase prin incinerare, tratare chimică, procedee definite în anexa I la Directiva 2008/98/CE, la poziţia D9*7), cu o capacitate de peste 100 tone pe zi.
        *7) Directiva 200/98/CE - Anexa I, poziţia D9: Tratarea fizico-chimică nemenţionată în altă parte în prezenta anexă, care generează compuşi sau mixturi finale eliminate prin intermediul unuia dintre procedeele numerotate de la D1 la D12 (de ex.: evaporare, uscare, calcinare etc.)

    – Instalaţii pentru eliminarea deşeurilor (proiecte neincluse în anexa la Directivei EIA 2014/52/UE.

        Din perspectiva producţiei, biogazul poate fi fie rezultatul principal al activităţii sau produsul său secundar. În plus, din perspectiva construcţiei şi întreţinerii, producţia de biogaz se bazează pe infrastructură, de exemplu conducte, unităţi de depozitare, etc. Prin urmare, pentru a determina dacă un proiect legat de biogaz intră sau nu în sfera de aplicare a Directivei EIA, acesta trebuie examinat în detaliu luând în considerare toate perspectivele relevante.

    3.3. Cerinţele privind amplasamentul şi utilizarea terenului
    3.3.1. Poziţionarea incineratorului de deşeuri
        Cercetarea (analiza) preliminară a locaţiei propuse pentru instalaţia de incinerare trebuie să furnizeze date privind situl şi împrejurimile sale şi se va baza pe:
    - sondaje specifice zonei, de exemplu, topografie, accesibilitate, condiţii climatice (vânturile predominante, fenomene de inversiune, temperatură etc. distanţa de la limita locului de instalare propus la receptorii sensibili etc.), tipologia solului, etc.;
    – Studii hidrologice, hidrogeologice şi/sau geologice (de exemplu, apele de recepţie ale efluentului din staţia de epurare a apelor uzate, fluctuaţia tabelelor de apă subterană, direcţia apei subterane, calitatea apei subterane, caracteristicile tehnice, distanţele de la instalaţie până la orice aval de ape recepţionate (ape subterane adânci şi adânci, precum şi ape de suprafaţă proaspete şi/sau sărate) etc.
    – studii socio-economice (de exemplu, utilizarea terenurilor, demografie, traseul transportului direct de deşeuri şi transferul de la generatori/oraşele principale la instalaţia de incinerare (adică pe drumurile existente sau planificate), precum şi comunităţile vecine existente care ar putea fi afectate, inclusiv fermele etc.).

        Pe baza informaţiilor de mai sus, amplasarea terenului (locaţiei) trebuie verificată în conformitate cu criteriile din caseta 2, dacă nu prezintă un risc serios pentru mediu.

    Caseta 2. Criterii de cartografiere negative


┌──────────────────────────────────────┐
│Criterii care trebuie luate în        │
│considerare:                          │
├──────────────────────────────────────┤
│• zone geologice instabile;           │
├──────────────────────────────────────┤
│• soluri instabile;                   │
├──────────────────────────────────────┤
│• convecţie (de exemplu, din cauza    │
│resurselor minerale, a apei, a        │
│petrolului sau a gazelor);            │
├──────────────────────────────────────┤
│• zone umede;                         │
├──────────────────────────────────────┤
│• zone predispuse la inundaţii;       │
├──────────────────────────────────────┤
│• zone din interiorul unei distanţe   │
│reglementate din zone sensibile       │
│(legendă a apei, zone rezidenţiale    │
│etc.);                                │
├──────────────────────────────────────┤
│• depresiuni naturale şi văile în care│
│este posibilă contaminarea apei;      │
├──────────────────────────────────────┤
│• zone de reîncărcare a apelor        │
│subterane şi zonă de masă mare de apă;│
├──────────────────────────────────────┤
│• zone de locuit protejate, aproape de│
│parcuri naţionale şi/sau situri Natura│
│2000;                                 │
├──────────────────────────────────────┤
│• zone intens populate, situri        │
│arheologice, istorice, paleontologice │
│şi turistice unice;                   │
├──────────────────────────────────────┤
│• condiţiile atmosferice care ar      │
│împiedica dispersia sigură a emisiilor│
│gazoase şi eliberarea accidentală de  │
│gaz;                                  │
├──────────────────────────────────────┤
│• pericole naturale majore (de        │
│exemplu, alunecări de teren);         │
├──────────────────────────────────────┤
│Criterii care trebuie luate în        │
│considerare:                          │
├──────────────────────────────────────┤
│• locaţii sensibile.                  │
└──────────────────────────────────────┘

BREF existente pentru incinerarea deşeurilor subliniază faptul că amplasarea geografică a unei noi instalaţii de incinerare are o importanţă deosebită şi trebuie corelată cu cererea de căldură (a se vedea caseta 3).

Caseta 3. Amplasarea incineratoarelor aproape de beneficiarii de căldură


┌──────────────────────────────────────┐
│"Amplasarea instalaţiilor noi astfel  │
│încât utilizarea căldurii şi/sau a    │
│aburului generat în cazan să poată fi │
│maximizată prin orice combinaţie de:  │
│a. producerea de energie electrică cu │
│furnizare dc căldură sau cu abur      │
│pentru utilizare (adică prin          │
│cogenerare)                           │
│b. furnizarea de căldură sau de abur  │
│pentru utilizarea în reţelele de      │
│distribuţie termică                   │
│centralizată                          │
│c. furnizarea de abur de proces pentru│
│diverse utilizări, în principal       │
│industriale (a se vedea exemplele de  │
│la punctul 4.3.18)                    │
│d. furnizarea de căldură sau abur     │
│pentru a fi utilizată ca forţă motrice│
│a sistemelor de                       │
│răcire/aer condiţionat                │
│Alegerea unei locaţii pentru o nouă   │
│instalaţie este un proces complex care│
│implică mulţi factori locali (de      │
│exemplu, transportul deşeurilor,      │
│disponibilitatea consumatorilor de    │
│energie etc.). Generarea de energie   │
│electrică poate oferi cea mai         │
│eficientă opţiune de energie pentru   │
│recuperarea energiei deşeurilor în    │
│cazuri specifice în care factorii     │
│locali împiedică recuperarea căldurii/│
│aburului.”                            │
│CE, Incinerarea deşeurilor BREF, 2006 │
└──────────────────────────────────────┘

    3.3.2. Descrierea locaţiei proiectului şi a cerinţelor terenului
        Pe baza unor studii adecvate, descrierea locaţiei selectate ar trebui să includă informaţii despre zona proiectului şi, în special, locaţiile componentelor proiectului, inclusiv alte facilităţi (de exemplu, zăcăminte de depozitare şi tratare a zgurii, depozite de zgură şi/sau cenuşă, tratarea apelor uzate/instalaţia de pretratare), clădiri sau alte structuri fizice, precum şi vecinătatea zonei proiectului. De asemenea, ar trebui să conţină informaţii similare în legătură cu faza de construcţie a proiectului şi componentele proiectului (ex. organizare de şantier). Se vor avea în vedere prevederile Ord. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor, respectiv faptul că amplasarea instalaţiei de incinerare se va face ţinând cont de modelarea matematică a dispersiei poluanţilor în aer realizat în condiţiile de funcţionare cele mai nefavorabile, dar nu la mai puţin de 500 m de zona locuită.

    Caseta 4. Date privind localizarea proiectului şi cerinţele privind utilizarea terenului


┌──────────────────────────────────────┐
│Descriere locaţie                     │
├──────────────────────────────────────┤
│• amplasarea instalaţiei (coordonatele│
│geografice);                          │
│• topografia înconjurătoare a         │
│instalaţiei de incinerare propuse;    │
│• utilizare terenului (agricol,       │
│rezidenţial, comercial, recreere, zone│
│industriale, zone turistice,          │
│instituţii);                          │
│• vecinătatea terenurilor de mai sus  │
│faţă de incineratorul propus;         │
├──────────────────────────────────────┤
│• suprafaţa de teren necesară pentru  │
│instalaţia de incinerare (inclusiv    │
│posibila extindere ulterioară);       │
│• dimensiunea zonei solicitate pentru │
│celelalte componente ale zonei        │
│incineratorului (de exemplu, zona de  │
│recepţie, zonele speciale de          │
│depozitare a deşeurilor, instalaţia de│
│tratare a apelor uzate, depozitul de  │
│deşeuri de zgură/cenuşă etc.          │
├──────────────────────────────────────┤
│Limite de construcţie, zonele de muncă│
├──────────────────────────────────────┤
│• utilizarea terenului zonei propuse  │
│pentru şantierul de construcţii şi a  │
│zonelor de muncă; amploarea zonelor de│
│muncă;                                │
├──────────────────────────────────────┤
│• limitările de proiectare impuse de  │
│caracteristicile terenului (inclusiv  │
│utilizarea terenului adiacent,        │
│topografia);                          │
├──────────────────────────────────────┤
│• amplasarea organizării de şantier   │
│legat de lucrările prevăzute în       │
│proiect. Dacă locaţiile nu au fost    │
│încă stabilite. Raportul EIM ar trebui│
│să conţină propuneri pentru           │
│organizările de şantier. Propunerile  │
│se vor face în funcţie de mărimea şi  │
│tipul lucrărilor prevăzute în proiect.│
└──────────────────────────────────────┘

        Se recomandă ca titularul să includă lista receptorilor sensibili, descrierea acestora şi distanţa până la limita amplasamentului instalaţiei de incinerare.
        Trebuie să fie prezentat traseul de acces/trafic spre teren, care va fi utilizat atât în etapa de construire, cât şi în cea de exploatare, precum şi o estimare a fluxului de trafic curent.
        Pentru a facilita o bună înţelegere a proiectului, hărţile semnificative din punct de vedere al protecţiei mediului ar trebui să însoţească descrierea amplasării proiectului şi a descrierii proiectării:
    - harta care prezintă propunerea în context regional;
    – harta care prezintă limitele administrative ale localităţilor incluse în aglomerare, delimitarea aglomerărilor şi locaţiile altor facilităţi ale sistemului de gestionare a deşeurilor (de exemplu staţiile de transfer);
    – hărţi care indică utilizarea terenului existent în zona componentei proiectului/proiectului şi în zona şantierului şi a locurilor de muncă;

        Pentru o mai bună prezentare a amplasamentului în vederea localizării exacte a componentelor proiectului vor fi prezentate coordonatele Stereo 70 ale tuturor componentelor acestuia. În cazul în care localizarea nu este de tip punct, ci poligon sau linie, se vor reda coordonatele punctelor extreme (în cazul poligonului coordonatele colţurilor, iar în cazul liniilor coordonatele punctelor extreme). O localizare precisă se poate efectua şi pe baza unor fişiere GIS (shapefile) sau CAD (dwg). De asemenea, titularul va insera imagini recente ale amplasamentului propus.

    3.3. Descrierea proiectului
        În absenţa concluziilor BAT, incineratoarele de deşeuri ar trebui să continue să îndeplinească standardele de control al mediului în baza BREF pentru incinerarea deşeurilor şi a altor documente BREF aferente.
        Proiectarea incineratoarelor ar trebui să asigure respectarea legislaţiei naţionale şi europene existente. Din ambele perspective, statele membre au obligaţii stabilite de DEI. În conformitate cu DEI, "eliminarea sau recuperarea deşeurilor în instalaţiile de incinerare a deşeurilor sau în instalaţiile de coincinerare a deşeurilor pentru deşeuri nepericuloase cu o capacitate mai mare de 3 tone pe oră" (anexa I punctul 5.2 litera (a)) trebuie să fie proiectată luând măsurile adecvate de prevenire împotriva poluării, în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile şi fac obiectul unei aprobări integrate de mediu.
        Toate componentele instalaţiei de incinerare ar trebui să respecte BAT incluse în BREF pentru incinerarea deşeurilor.
        În această secţiune trebuie să fie incluse principalele componente constructive ale proiectului în limitele amplasamentului instalaţiei de incinerare şi sunt prezentate în caseta 5 împreună cu fluxul tehnologic.

    Caseta 5. Principalele componente ale proiectului


┌──────────────────────────────────────┐
│• platforma de cântărire;             │
├──────────────────────────────────────┤
│• zona de recepţie;                   │
├──────────────────────────────────────┤
│• buncăr pentru depozitarea           │
│deşeurilor;                           │
├──────────────────────────────────────┤
│• zona de pre-tratare a deşeurilor    │
│(acolo unde este necesar);            │
├──────────────────────────────────────┤
│• cuptor, inclusiv generator de abur; │
├──────────────────────────────────────┤
│• unitate de recuperare a energiei (de│
│ex. Boiler) şi unitate de conversie   │
├──────────────────────────────────────┤
│• sistemul de curăţare a gazelor de   │
│ardere                                │
├──────────────────────────────────────┤
│• managementul reziduurilor de        │
│curăţare a gazelor de ardere          │
├──────────────────────────────────────┤
│• evacuarea gazelor arse              │
├──────────────────────────────────────┤
│• instalaţii de tratare şi de         │
│eliminare a zgurii/cenuşii*8)         │
├──────────────────────────────────────┤
│• instalaţia de tratare/pre-epurare a │
│apelor reziduale;                     │
├──────────────────────────────────────┤
│• zona de parcare;                    │
├──────────────────────────────────────┤
│• construcţii pentru administraţie şi │
│personal                              │
├──────────────────────────────────────┤
│• atelier şi depozit;                 │
├──────────────────────────────────────┤
│• alte unităţi auxiliare              │
├──────────────────────────────────────┤
│Trebuie inclusă o diagramă detaliată a│
│fluxului tehnologic                   │
└──────────────────────────────────────┘

        *8) Depozitul de deşeuri, inclus în limita amplasamentului instalaţiei WtE, a fost proiectat pentru a se conforma Directivei 1999/31 privind depozitele de deşeuri. Se recomandă includerea capacităţii (dacă este cazul) şi a suprafeţei acoperite (mp).

    Caseta 6. Eficienţa energetică într-o instalaţie de incinerare a deşeurilor
        DEI defineşte o "instalaţie de incinerare a deşeurilor" ca fiind "orice unitate şi echipament tehnic staţionar sau mobil destinat tratării termice a deşeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii produse prin incinerare, prin oxidarea deşeurilor, precum şi prin alte procese de tratare termică, cum ar fi piroliza, gazeificarea sau procesul plasmatic, dacă substanţele rezultate din tratare sunt ulterior incinerate. De asemenea, instalaţiile de incinerare a deşeurilor municipale DEI cu o capacitate de peste 3 t/h ar putea fi clasificate ca:
    - operaţiunea de eliminare sau
    – operaţiunea de recuperare (n.b., de energie); lista neexhaustivă a operaţiunilor de recuperare prezentată în anexa II la Directiva-cadru privind deşeurile (DCD) defineşte R1 drept operaţiune de recuperare care este înţeleasă ca "Utilizaţi în principal ca combustibil sau alt mijloc de a genera energie". Este clarificat într-o notă de subsol că aceasta include instalaţii de incinerare destinate prelucrării deşeurilor municipale numai în cazul în care eficienţa lor energetică este egală sau mai mare de 0,65 pentru instalaţiile noi. Pentru o valoare a eficienţei energetice mai mică de 0,65 incinerarea este considerată o operaţiune de eliminare.

        Eficienţa energetică ar putea fi considerată un "indicator de performanţă pentru nivelul de recuperare a energiei provenite din deşeuri într-o instalaţie dedicată incinerării deşeurilor municipale"*9)
        *9) CE, Ghidul privind interpretarea formulei de eficienţă energetică R1 pentru instalaţiile de incinerare destinate prelucrării deşeurilor solide municipale în conformitate cu anexa II la Directiva 2008/98/CE privind deşeurile, 2011

        Termenul "deşeuri în energie" este frecvent utilizat pentru descrierea instalaţiilor de incinerare cu recuperare energetică de înaltă eficienţă, fără a avea în vedere o valoare limită particulară. Documentul BREF pentru incinerarea deşeurilor este singurul document oficial care îl defineşte drept "o utilizare pe termen pentru a descrie incineratoarele care recuperează căldura şi/sau energia electrică", fără a fi obligat din punct de vedere juridic.
        Există o diferenţă semnificativă între operaţiunile de "recuperare a energiei din deşeuri" şi de "recuperare" a energiei "(ca în cazul DEI), deoarece nu toate procesele de recuperare a energiei din deşeuri "sunt" operaţiuni de recuperare.
        Deoarece recuperarea energiei este o cerinţă tehnică în timpul etapei de răcire a gazelor de ardere pentru toate instalaţiile de incinerare, toate instalaţiile moderne de incinerare funcţionează cu o anumită recuperare a energiei ca şi căldură (ca apă caldă sau abur) sau electricitate sau ambele ca energie termică şi combinată. Cantitatea de energie disponibilă pentru a fi recuperată din deşeuri depinde de valoarea calorică a deşeurilor. Eficienţa de recuperare a energiei depinde, de asemenea, de proiectarea instalaţiei. Optimizarea tehnicilor de recuperare a energiei necesită ca instalaţia de incinerare să fie proiectată pentru a satisface cererea consumatorului de energie.*10)
        *10) Document de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru incinerarea deşeurilor, august 2006

        BAT specifice pentru recuperarea energiei legate de incineratoarele de deşeuri municipale sunt enumerate în subcapitolul 5.2 (măsurile 61-63) din BREF pentru incineratoarele de deşeuri.
        Datele cheie care trebuie furnizate în Raportul EIM, pentru componentele principale a proiectului, sunt prezentate în Caseta 7.

    Caseta 7. Date privind proiectarea


┌──────────────────────────────────────┐
│Populaţie/localităţi deservite        │
├──────────────────────────────────────┤
│· număr, localităţi;                  │
├──────────────────────────────────────┤
│· populaţia iniţială care trebuie     │
│servită, locuitorii;                  │
├──────────────────────────────────────┤
│· populaţia finală care trebuie       │
│servită, locuitorii;                  │
├──────────────────────────────────────┤
│· distanţele faţă de localităţile     │
│deservite sau staţiile de transfer;   │
├──────────────────────────────────────┤
│Instalaţia de incinerare              │
├──────────────────────────────────────┤
│· numărul de linii;                   │
├──────────────────────────────────────┤
│· durata de viaţă, ani;               │
├──────────────────────────────────────┤
│· capacitatea de deşeuri (tone/oră);  │
├──────────────────────────────────────┤
│· cantitatea estimată de deşeuri      │
│zilnice de la data punerii în         │
│funcţiune, respectiv anul de          │
│închidere, t/zi, mc/zi;               │
├──────────────────────────────────────┤
│· caracteristicile constructive şi    │
│operaţionale ale cuptorului (numărul  │
│de arzătoare de pornire, temperatura, │
│timpul de retenţie a gazului etc.);   │
├──────────────────────────────────────┤
│· timpul de funcţionare anual (ore/an)│
│(recomandat 365 zile x 24 ore);       │
├──────────────────────────────────────┤
│· numărul de închideri planificate pe │
│an;                                   │
├──────────────────────────────────────┤
│· tehnici/metode de construcţie,      │
│inclusiv natura lucrărilor de         │
│construcţie şi a scării maşinilor care│
│vor fi utilizate.                     │
├──────────────────────────────────────┤
│Deşeuri acceptate                     │
├──────────────────────────────────────┤
│· compoziţia estimată*11)             │
├──────────────────────────────────────┤
│· valori termice estimate (medii,     │
│minime şi maxime*12); · ar trebui     │
│furnizată o listă cu deşeurile        │
│acceptate (inclusiv codurile ELW*13); │
├──────────────────────────────────────┤
│Generarea energiei termice/electrice  │
├──────────────────────────────────────┤
│· producţia de căldură/electricitate; │
├──────────────────────────────────────┤
│· eficienţa energetică (după          │
│proiectare);                          │
├──────────────────────────────────────┤
│· caracteristicile sistemelor de      │
│recuperare a căldurii şi/sau de       │
│generare a energiei electrice;        │
├──────────────────────────────────────┤
│Sistemul de control al poluării       │
│aerului                               │
├──────────────────────────────────────┤
│· reducerea emisiilor de NOx (de      │
│exemplu, reducerea selectivă non-     │
│catalitică (SNCR), reducerea          │
│catalitică selectivă (SCR) şi         │
│caracteristicile procesului;          │
├──────────────────────────────────────┤
│· neutralizarea gazelor acide (sistem │
│de curăţare uscată, semi-uscată sau   │
│umedă) şi caracteristicile procesului;│
├──────────────────────────────────────┤
│· controlul şi caracteristicile       │
│procesului de dioxine şi furani;      │
├──────────────────────────────────────┤
│· echipamente de îndepărtare a        │
│prafului (tip de filtre) şi           │
│caracteristici ale procesului;        │
├──────────────────────────────────────┤
│Cenuşă/cenuşă particule atmosferice şi│
│zgură/managementul cenuşii de fund    │
├──────────────────────────────────────┤
│· manipularea cenuşii/zgurii pe       │
│şantier;                              │
├──────────────────────────────────────┤
│· tehnologie de tratare;              │
├──────────────────────────────────────┤
│· eliminarea cenuşii tratate şi a     │
│altor reziduuri;                      │
├──────────────────────────────────────┤
│Reţeaua de alimentare cu apă          │
├──────────────────────────────────────┤
│· proces (de curăţare) şi surse de apă│
│potabilă;                             │
├──────────────────────────────────────┤
│· tratarea apelor uzate;              │
├──────────────────────────────────────┤
│Reţeaua de colectare a apelor pluviale│
├──────────────────────────────────────┤
│· aria acoperită, tratarea şi         │
│evacuarea scurgerilor de ape          │
├──────────────────────────────────────┤
│Echipamente de monitorizare           │
├──────────────────────────────────────┤
│· echipamente de monitorizare a       │
│calităţii mediului;                   │
│· echipamente de monitorizare şi      │
│întreţinere operaţională, inclusiv    │
│monitorizarea post- dezafectare;      │
├──────────────────────────────────────┤
│Desene                                │
├──────────────────────────────────────┤
│Aspecte, secţiuni transversale şi     │
│detalii de construcţie pentru         │
│componentele instalaţiei, inclusiv:   │
│· toate instalaţiile (instalaţia de   │
│incinerare, instalaţiile auxiliare);  │
│· măsuri de atenuare care vor fi      │
│realizate ca parte a proiectului;     │
│· sisteme de monitorizare;            │
│Diagrame                              │
│· diagrama fluxului de proces pentru  │
│instalaţia de incinerare.             │
└──────────────────────────────────────┘

        *11) Centrele WtE ar putea utiliza RDF ca combustibil produse în instalaţii externe.
        *12) Toate datele incluse în raportul EIM trebuie să provină din surse de încredere, cum ar fi lucrări ştiinţifice, rapoarte şi studii publicate
        *13) Unele state membre ar putea accepta alte deşeuri nepericuloase decât cele municipale.

    3.3. Descrierea proceselor principale
        Raportul EIM trebuie să ia în considerare toate etapele de viaţă ale incineratorului: construcţia, exploatarea şi dezafectarea.
        Activităţile desfăşurate în faza de construcţie a proiectului, organizarea de şantier, pregătirea şantierului, activităţile de construcţie şi, după caz, activităţi de dezafectare sau demolare.
        Descrierea activităţilor legate de faza de operare ar trebui să abordeze aspecte legate de funcţionarea şi întreţinerea componentelor proiectului. Caseta 8 oferă o imagine de ansamblu (nu este exhaustivă) a problemelor care trebuie abordate în Raportul EIM în legătură cu activităţile proiectului.

    Caseta 8. Activităţile proiectului


┌──────────────────────────────────────┐
│Construcţia                           │
├──────────────────────────────────────┤
│Pregătirea amplasamentului            │
├──────────────────────────────────────┤
│· investigaţii preliminare;           │
├──────────────────────────────────────┤
│· îndepărtarea vegetaţiei din zona    │
│şantierului;                          │
├──────────────────────────────────────┤
│· îndepărtarea şi depozitarea         │
│pământului şi a săpăturilor, nivelarea│
│amplasării şantierului;               │
├──────────────────────────────────────┤
│· estimarea cantităţilor/volumelor de │
│excavare în vrac;                     │
├──────────────────────────────────────┤
│· facilităţi de cazare pentru şantier:│
│alimentarea cu apă (potabilă şi       │
│tehnologică dacă este cazul) şi       │
│evacuarea apelor reziduale şi         │
│instalaţiile pentru tratarea şi/sau   │
│îndepărtarea efluenţilor lichizi, după│
│caz, alimentarea cu energie electrică,│
│eliminarea deşeurilor etc .;          │
├──────────────────────────────────────┤
│· facilităţi de depozitare a          │
│materialelor de construcţie;          │
├──────────────────────────────────────┤
│· parcarea şi întreţinerea            │
│echipamentului utilizat pentru        │
│activităţile de construcţie;          │
├──────────────────────────────────────┤
│· împrejmuirea şantierului de         │
│construcţii;                          │
├──────────────────────────────────────┤
│· drumuri de acces la şantier;        │
├──────────────────────────────────────┤
│· echipamentul principal utilizat;    │
├──────────────────────────────────────┤
│· instalaţii temporare de depozitare a│
│deşeurilor la faţa locului;           │
├──────────────────────────────────────┤
│Etapa de construcţie a proiectului    │
├──────────────────────────────────────┤
│· evoluţia activităţilor, ţinând cont │
│de tipul de lucrări din zona          │
│proiectului şi de diferite tipuri de  │
│activităţi de construcţie (săpături,  │
│lucrări civile etc.);                 │
├──────────────────────────────────────┤
│· varietatea infrastructurii          │
│(temporară şi/sau permanentă);        │
├──────────────────────────────────────┤
│· echipamente, maşini şi vehicule     │
│grele şi proceduri de construcţie care│
│trebuie utilizate;                    │
├──────────────────────────────────────┤
│· instalarea echipamentului;          │
├──────────────────────────────────────┤
│· caracteristicile estimative ale     │
│lucrărilor în ceea ce priveşte forţa  │
│de muncă (număr) şi amplasamentele    │
│(suprafaţa de teren ocupată temporar  │
│de materiale şi solul excavat);       │
├──────────────────────────────────────┤
│· Lucrări pentru protecţia siturilor  │
│arheologice, a monumentelor istorice  │
│sau a bunurilor materiale relevante   │
│(dacă este cazul);                    │
├──────────────────────────────────────┤
│· numărul de lucrători implicaţi în   │
│etapa de construcţie.                 │
├──────────────────────────────────────┤
│Operarea                              │
├──────────────────────────────────────┤
│Instalaţie de incinerare              │
├──────────────────────────────────────┤
│· acceptarea deşeurilor;              │
├──────────────────────────────────────┤
│· operaţiunile tehnologice necesare   │
│pentru funcţionarea instalaţiei de    │
│incinerare (alimentarea cu deşeuri,   │
│extracţia zgurii/cenuşilor, etc);     │
├──────────────────────────────────────┤
│· controlul calităţii;                │
├──────────────────────────────────────┤
│· operaţiuni de întreţinere;          │
├──────────────────────────────────────┤
│Managementul cenuşii depuse           │
├──────────────────────────────────────┤
│· operaţiunile de întreţinere ale     │
│sistemelor de colectare şi tratare;   │
├──────────────────────────────────────┤
│· transportul, depozitarea şi         │
│manipularea cenuşii de fund şi a      │
│deşeurilor rezultate din tratarea     │
│acesteia;                             │
├──────────────────────────────────────┤
│· activităţi de inspecţie la faţa     │
│locului;                              │
├──────────────────────────────────────┤
│Managementul cenuşii eliminate în aer │
├──────────────────────────────────────┤
│· operaţiunile de întreţinere ale     │
│sistemelor de colectare şi tratare;   │
├──────────────────────────────────────┤
│· transportul, depozitarea şi         │
│manipularea cenuşii de fund şi a      │
│deşeurilor rezultate din tratarea     │
│acesteia;                             │
├──────────────────────────────────────┤
│· activităţi de inspecţie la faţa     │
│locului;                              │
├──────────────────────────────────────┤
│· controlul calităţii - eficienţa     │
│procesului de tratare a cenuşii       │
│eliminate în aer;                     │
├──────────────────────────────────────┤
│Reţeaua de alimentare cu apă          │
├──────────────────────────────────────┤
│· activităţi de inspecţie la faţa     │
│locului: echipamente, integritate     │
│conducte, structuri civile;           │
├──────────────────────────────────────┤
│· activităţi de întreţinere           │
├──────────────────────────────────────┤
│Reţeaua de colectare a apelor pluviale│
├──────────────────────────────────────┤
│· activităţi de inspecţie la faţa     │
│locului: echipamente, integritate     │
│conducte, structuri civile;           │
├──────────────────────────────────────┤
│· activităţi de întreţinere           │
├──────────────────────────────────────┤
│Sistemul de transport al căldurii şi  │
│al energiei                           │
├──────────────────────────────────────┤
│· activităţi de inspecţie la faţa     │
│locului: integritate echipamente;     │
├──────────────────────────────────────┤
│· activităţi de întreţinere           │
├──────────────────────────────────────┤
│Dezafectarea                          │
├──────────────────────────────────────┤
│Pregătirea locului                    │
├──────────────────────────────────────┤
│·cercetări preliminare specifice;     │
├──────────────────────────────────────┤
│· dezmembrare, demolare şi            │
│decontaminare;                        │
├──────────────────────────────────────┤
│· transportul deşeurilor la tratare,  │
│reciclare sau eliminare;              │
├──────────────────────────────────────┤
│· reabilitarea profilului final şi a  │
│peisajului;                           │
├──────────────────────────────────────┤
│· monitorizare;                       │
├──────────────────────────────────────┤
│· activităţi de asistenţă medicală    │
│(dacă este cazul).                    │
└──────────────────────────────────────┘

        Pentru activităţile prezentate mai sus, trebuie prezentate materialele destinate utilizării (inclusiv cele care pot fi dăunătoare pentru sănătatea umană sau pentru mediu), atât pentru faza de construcţie, cât şi pentru faza de funcţionare a proiectului.
        Următoarele aspecte privind materialele destinate utilizării ar trebui abordate, de asemenea:
    - materiale: tipuri şi cantităţi;
    – instalaţiile de depozitare şi locaţiile acestora;
    – condiţiile de manipulare.

    3.4. Estimarea reziduurilor şi a emisiilor rezultate din implementarea proiectului
        Estimarea reziduurilor şi a emisiilor ar trebui să se efectueze luând În considerare componentele proiectului, echipamentele şi tehnicile de construcţie, respectiv activităţile specifice de exploatare şi materialele corespunzătoare care sunt destinate utilizării.

    Caseta 9. Estimarea emisiilor şi reziduurilor


┌──────────────────────────────────────┐
│Construcţia                           │
├──────────────────────────────────────┤
│Emisii                                │
├──────────────────────────────────────┤
│· efluenţi lichizi: surse,            │
│caracteristici (compoziţia estimată,  │
│fluxurile şi/sau cantităţile);        │
├──────────────────────────────────────┤
│· emisii/mirosuri de gaz: surse,      │
│caracteristici (compoziţia estimată,  │
│fluxurile şi/sau cantităţile);        │
├──────────────────────────────────────┤
│· emisii de praf: surse,              │
│caracteristici (compoziţie estimată,  │
│debite şi/sau cantităţi);             │
├──────────────────────────────────────┤
│· generarea de zgomote şi vibraţii    │
│(surse şi intensitate).               │
├──────────────────────────────────────┤
│Deşeuri                               │
├──────────────────────────────────────┤
│· tipurile de deşeuri, de exemplu:    │
│- materialele rezultate din excavare/ │
│dragare care nu sunt utilizate pentru │
│umplere, strat humus, soluri          │
│contaminate sau alte materiale,       │
│deşeuri menajere nepericuloase,       │
│deşeuri periculoase, deşeuri rezultate│
│din construcţii;                      │
├──────────────────────────────────────┤
│· caracteristici ale deşeurilor*14)   │
│(cantităţi estimate, proprietăţi      │
│periculoase, coduri ELW);             │
├──────────────────────────────────────┤
│· gestionarea deşeurilor: stocarea    │
│temporară, transportul şi destinaţia  │
│finală (reutilizare, reciclare/       │
│recuperare, depozitare şi/sau         │
│incinerare).                          │
├──────────────────────────────────────┤
│Operare                               │
├──────────────────────────────────────┤
│Emisii                                │
├──────────────────────────────────────┤
│· generarea gazelor arse*             │
│(concentraţia componentelor, debitul, │
│temperatura etc.);                    │
├──────────────────────────────────────┤
│· deşeuri lichide (levigat din        │
│depozit)                              │
├──────────────────────────────────────┤
│· efluenţi lichizi: caracteristici    │
│(surse, compoziţie, concentraţii,     │
│debite şi/sau cantităţi); de exemplu. │
│Incinerarea deşeurilor BREF           │
│menţionează drept surse potenţiale de │
│eliberare în apă (dependente de       │
│proces) următorii efluenţi lichizi:   │
│- efluenţi proveniţi din dispozitivele│
│de control al poluării aerului, care  │
│conţin săruri, metale grele (HM);     │
│- evacuările finale ale efluentului   │
│din staţiile de tratare a apelor      │
│reziduale, care conţin săruri;        │
│- scurgerea apei din cazan (scurgeri),│
│care conţine săruri;                  │
│- apă de răcire - din sistemele de    │
│răcire umedă, care conţin săruri,     │
│biocide;                              │
│- zonele de depozitare, manipulare şi │
│transfer a deşeurilor, care conţin    │
│reziduuri diluate;                    │
│- zonele de depozitare a materiilor   │
│prime, care conţin substanţe chimice  │
│de tratare;                           │
│- manipularea reziduurilor, tratare şi│
│depozitare a reziduurilor, care conţin│
│săruri, substanţe chimice, substanţe  │
│organice.                             │
├──────────────────────────────────────┤
│· emisii de gaze provenite de la      │
│liniile de colectare (praf, CO_2,     │
│N_2O, benzen, etc.);                  │
├──────────────────────────────────────┤
│· generarea de zgomote şi vibraţii    │
│(surse şi intensitate);               │
├──────────────────────────────────────┤
│· mirosuri ofensive.                  │
├──────────────────────────────────────┤
│Deşeuri                               │
├──────────────────────────────────────┤
│· tipurile şi sursele de deşeuri, de  │
│exemplu:                              │
│- cenuşa din aer (de la buncăre,      │
│boilere de economizor şi sistem de    │
│filtrare a sacilor);                  │
│- cenuşa de fund;                     │
│- gips;                               │
│- metale feroase;                     │
│- alte metale;                        │
│- carbonul activ care conţine dioxine;│
├──────────────────────────────────────┤
│· caracteristicile deşeurilor (de     │
│exemplu, compoziţia estimată,         │
│umiditatea, proprietăţile periculoase,│
│codurile ELW);                        │
├──────────────────────────────────────┤
│· cantităţi estimate pentru fiecare   │
│tip de deşeuri, de ex. zilnic şi/sau  │
│anual;                                │
├──────────────────────────────────────┤
│· gestionarea deşeurilor: stocarea    │
│temporară, tratarea (de exemplu,      │
│stabilizarea cenuşii din aer),        │
│transportul şi/sau destinaţia finală  │
│(reutilizare, reciclare/recuperare,   │
│depozitare).                          │
└──────────────────────────────────────┘

        *14) Lista europeană a descrierilor deşeurilor din catalogul european al deşeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE a Comisiei (modificată prin Deciziile 2001/118/CE, 2001/119/CE şi 2001/216/CE).
        *) O analiză de modelare a dispersiei trebuie să demonstreze prin utilizarea modelelor de dispersie a calităţii aerului, că emisiile admise din sursa propusă şi emisiile provenite din toate activităţile conexe, de ex. de colectare şi transport, nu vor provoca sau nu vor contribui la încălcări ale standardelor naţionale privind calitatea aerului înconjurător.

    4. SCHIŢA ALTERNATIVELOR PRINCIPALE STUDIATE DE DEZVOLTATOR
        În conformitate cu cerinţele din anexa IV punctul 2 din DEIM, care precizează că informaţiile furnizate de dezvoltator în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din directiva menţionată (şi anume raportul EIM) ar trebui să includă "o schiţă a principalelor alternative studiate de dezvoltatorul şi o indicaţie a principalelor motive ale acestei alegeri, luând în considerare efectele asupra mediului."
        Alternativele sunt în mod esenţial moduri diferite în care dezvoltatorul poate îndeplini cu succes obiectivele proiectului, de exemplu prin alegerea unei locaţii alternative sau prin adoptarea unei tehnologii sau a unui proiect diferit pentru proiect. La un nivel mai detaliat de planificare, alternativele fuzionează în măsuri de atenuare în cazul în care se fac modificări specifice în proiectarea proiectului sau în metodele de construcţie sau de exploatare pentru a evita, reduce sau remedia efectele asupra mediului.
        În cazul instalaţiilor de incinerare a deşeurilor municipale, alternativele ar fi de obicei evaluate în termeni de:
    - locaţie alternativă;
    – proiect alternativ/tehnologii pentru proiect/componentele proiectului principal.

    4.1. Principalele alternative studiate de dezvoltator
        Opţiunile alternative sunt, de obicei, identificate şi evaluate în faza incipientă a dezvoltării proiectului şi reprezintă în mod clar strategia cea mai eficientă pentru prevenirea şi atenuarea impactului.
        Problemele esenţiale pentru proiectele instalaţiilor de incinerare a deşeurilor urbane care ar trebui luate în considerare pentru alternativele propuse includ, dar nu se limitează la:
    - obiectivele de mediu stabilite în evaluarea strategică de mediu realizate în ceea ce priveşte planurile de amenajare a teritoriului şi urbane, precum şi planurile de gestionare a deşeurilor;
    – cerinţele stabilite în planurile de utilizare a terenurilor şi planuri de dezvoltare, de exemplu, cele legate de vecinătatea de alte dezvoltări existente şi viitoare, utilităţi etc.
    – existenţa unor constrângeri naturale legate de topografie (de exemplu, munţi, văi adânci), aspecte legate de geologia siturilor, hidrogeologie şi hidrologie;
    – constrângerile induse de locaţiile din zonele protejate (de ex. recomandări de evaluare adecvată*15) efectuate pentru un sit Natura 2000);
        *15) În conformitate cu Directiva habitate 92/437/CEE şi cu Directiva păsări 2009/147/CE

    – infrastructura existentă de gestionare a deşeurilor din zonă şi din regiune;
    – apropierea de oraşe, oraşe şi sate, care ar putea prezenta constrângeri de dezvoltare;
    – densitatea populaţiei;
    – proximitatea/interferenţa cu infrastructura de transport (drumuri, căi ferate);
    – proximitatea/interferenţa cu infrastructura de apă şi de ape reziduale;
    – apropierea de/interferenţa cu reţelele importante de utilitate (de exemplu, energie, gaz);
    – constrângeri de dezvoltare (de exemplu, o utilizare specifică a terenurilor; zone restricţionate);
    – situri contaminate;
    – probleme legate de proprietatea funciară;
    – interferenţa cu trasee pitoreşti sau zone de frumuseţe naturală etc.

        Atunci când o alternativă este considerată că are potenţialul de a afecta o zonă protejată inclusă sau propusă a fi inclusă în reţeaua Natura 2000, dezvoltatorul trebuie să efectueze o evaluare a impactului probabilităţii proiectului asupra siturilor Natura 2000, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul 3 şi 4 din Directiva Habitate în acest stadiu. Rezultatele evaluării adecvate ar trebui luate în considerare în procesul EIM.
        Alternativele considerate ar trebui să fie relevante şi rezonabile din punctul de vedere al contextului proiectului. Câteva exemple de locaţii şi design alternative pentru componentele principale ale proiectului sunt prezentate în Caseta 10.

    Caseta 10. Alternative pentru instalaţia de incinerare


┌──────────────────────────────────────┐
│Locaţii alternative                   │
├───────────┬──────────────────────────┤
│           │· amplasamente            │
│           │alternative, adică        │
│           │alternative rezonabile    │
│           │rămase după excluderea    │
│           │zonelor neconforme        │
│           │Amplasamentul instalaţiei │
│Instalaţie │de incinerare se va face  │
│de         │ţinând cont de modelarea  │
│incinerare │matematica a dispersiei   │
│           │poluanţilor în aer        │
│           │realizat în condiţiile de │
│           │funcţionare cele mai      │
│           │nefavorabile, dar nu la   │
│           │mai puţin de 500 m de zona│
│           │locuita.                  │
├───────────┴──────────────────────────┤
│Proiect alternative                   │
├───────────┬──────────────────────────┤
│           │· tehnologia de ardere şi │
│           │tipul de incinerator      │
│           │(alegerea unui proces     │
│           │trebuie adaptată la       │
│           │deşeurile municipale care │
│Incinerator│urmează a fi primite)     │
│           ├──────────────────────────┤
│           │· capacitate;             │
│           ├──────────────────────────┤
│           │· numărul de linii/       │
│           │capacitate;               │
├───────────┼──────────────────────────┤
│           │· pentru eliminarea NOx   │
│Tratarea   │(SNCR, SNR)               │
│gazelor    ├──────────────────────────┤
│arse       │· pentru îndepărtarea SO_2│
│           │(procese umede, uscate,   │
│           │semi uscate)              │
├───────────┼──────────────────────────┤
│           │· căldură (ca abur sau apă│
│           │caldă)                    │
│Recuperarea├──────────────────────────┤
│energiei   │· electricitate           │
│           ├──────────────────────────┤
│           │· combinarea căldurii şi  │
│           │electricităţii            │
├───────────┴──────────────────────────┤
│Procese alternative                   │
├───────────┬──────────────────────────┤
│           │surse de apă tehnologică/ │
│           │potabilă (de exemplu, din │
│Resurse    │reţeaua locală, din       │
│           │subteran, folosind apa    │
│           │tratată etc.);            │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Zgură şi   │                          │
│cenuşă din │tratarea şi/sau eliminarea│
│aer        │                          │
├───────────┴──────────────────────────┤
│Vor fi incluse desene, diagrame de    │
│flux şi/sau hărţi care ilustrează     │
│alternativele                         │
└──────────────────────────────────────┘

    4.2. Scenariul de bază
        Evoluţia probabilă a stării existente a mediului (inclusiv a populaţiei) fără implementarea proiectului ar trebui descrisă într-un scenariu, de bază sau aşa-numitul "Scenariul zero intervenţie "sau" "Nu faceţi nici un scenariu".
        Astfel, ar trebui identificate potenţialele efecte negative asupra mediului, pe baza identificării deficienţelor datorate situaţiei existente (de exemplu, nerespectarea cerinţelor de reglementare în materie de gestionare a deşeurilor) în cazul nerealizării proiectului.

    4.3. Selectarea alternativei
        Informaţiile furnizate în această secţiune a raportului EIM vor oferi detaliile necesare pentru a documenta procesul de selecţie pentru alternativa preferată într-o manieră inteligibilă şi transparentă. În acest scop, Raportul EIM trebuie să furnizeze examinatorilor un rezumat al principalelor elemente ale analizei care au fost utilizate pentru a compara diferitele opţiuni/alternative tehnice.
        Selectarea alternativei se realizează în stadiile incipiente ale dezvoltării proiectului, cu scopul de a evalua şi compara opţiunile de dezvoltare fezabile, luând în considerare mai multe criterii, cum ar fi cele tehnice/inginerie, economice, sociale şi de mediu. Fiecare criteriu este, de obicei, exprimat de un număr de parametri relevanţi cu indicatorii lor asociaţi. Comparaţia şi selecţia finală a alternativei preferate ar trebui să se facă pe baza ponderilor care sunt atribuite fiecărui criteriu cheie în funcţie de importanţa lor relativă.
     După cum se menţionează în secţiunea 4.1., alternativele propuse pot face referire la mai multe opţiuni care ar trebui comparate prin cuantificarea efectelor pozitive şi negative semnificative şi luând în considerare "Scenariul de bază".
        Opţiunea pentru o alternativă ar trebui justificată având în vedere mai multe criterii, cum ar fi:
    - Criterii de mediu: un impact negativ redus asupra mediului, având în vedere că măsurile de atenuare prevăzute ar putea reduce impacturile reziduale la niveluri acceptabile;
    – Criterii tehnice: performanţa îmbunătăţite propuse etc.;
    – Criterii financiare şi economice: costul investiţiilor materialelor, costurile de eliminare a deşeurilor rezultate din tratarea cenuşii, beneficii de recuperare energetică, costuri de întreţinere etc.;
    – Criterii sociale: condiţiile de viaţă în zona proiectului, economia locală etc.

    5. DESCRIEREA CONDIŢIILOR INIŢIALE (MEDIUL EXISTENT)
        Componentele de mediu care sunt susceptibile de a fi afectate de un proiect privind instalaţie de incinerare a deşeurilor urbane (în timpul fazelor sale de construcţie, operare şi dezafectare), includ în special receptori fizici (aer, apă, sol, climă), receptori biologici (floră, faună), mediul uman (populaţie, bunuri materiale, patrimoniu cultural şi peisaj) şi inter-relaţia dintre aceşti receptori.
        Pentru raportul EIM, descrierea condiţiilor de mediu existente trebuie să furnizeze informaţiile necesare pentru a facilita identificarea şi evaluarea efectelor semnificative posibile asupra fiecărui receptor. Practica curentă este de a grupa descrierea în funcţie de următoarele criterii, după cum se explică în detaliu mai jos:
        ● context (zona de proiect a zonei de influenţă / studiu);
        ● caracter (informaţiile trebuie furnizate pentru fiecare componentă de mediu);
        ● semnificaţia şi sensibilitatea fiecăruia dintre componentele / receptorii relevanţi; şi
        ● suficienţa datelor.

        Un raport de evaluare a impactului asupra mediului ar trebui să includă o descriere concisă a condiţiilor de mediu existente care sunt relevante pentru proiect, cu trimiteri la studii, rapoarte, studii de teren, înregistrări de monitorizare etc., care trebuie adăugate ca anexă la Raportul EIM. Descrierea informaţiilor de bază ar trebui să se concentreze numai asupra acelor aspecte care sunt relevante pentru componentele de mediu şi ar putea fi afectate în mod semnificativ de punerea în aplicare a proiectului.
        Prezentarea generală a mediului existent ar trebui să ofere informaţiile care pot constitui un punct de plecare pentru o evaluare bună a efectelor proiectului şi pentru monitorizarea implementării proiectului.
    5.1. Context
        Stabilirea informaţiilor adecvate privind mediul existent necesită cunoaşterea domeniului de influenţă sau a contextului proiectului, adică asupra gradului, timpului, frecvenţei şi duratei spaţiale a impacturilor semnificative pe care proiectul este susceptibil să le provoace.
        Acest context trebuie să fie stabilit pentru toate activităţile cheie ale proiectului şi impacturile lor semnificative asociate*16) şi pentru fiecare dintre componentele afectate ale mediului natural şi cel construit şi locuit.
        *16) Reţineţi că aceste efecte sau efecte trebuie să fie descrise în termeni de caracter şi durată, de ex. permanent, temporar, pe termen scurt, mediu sau lung; continuu, intermitent sau ocazional; reversibilă sau ireversibilă

        O abordare practică simplă pentru stabilirea acestui context este de a cartografia diferitele activităţi /componentele proiectului şi zonele respective de efect şi limitele.
        Extinderea zonei de influenţă poate să difere de la o fază la alta a proiectului. Prin urmare, este important ca zonele potenţiale care ar putea fi afectate de proiectul propus să fie identificate, iar descrierea condiţiilor iniţiale ar trebui să facă referire la acestea.

    5.2. Caracteristici
        O descriere exactă a mediului existent ("de bază") este necesară pentru a anticipa impacturile semnificative posibile ale dezvoltării propuse. Metodologia utilizată pentru efectuarea investigaţiilor de bază ar trebui să fie bine documentată pentru a facilita înţelegerea informaţiilor şi a ipotezelor făcute şi pentru a se asigura că rezultatele monitorizării ulterioare pot fi menţionate.
        Descrierile ar trebui, în primul rând, să se bazeze pe referinţele publicate pentru a asigura obiectivitatea. Unele surse standard de astfel de informaţii sunt enumerate în caseta 11.

    Caseta 11. Sursele standard ale informaţiilor de bază privind mediul


┌──────────────────────────────────────┐
│· hărţi topografice;                  │
├──────────────────────────────────────┤
│· fotografii aeriene/Google Earth;    │
├──────────────────────────────────────┤
│· informaţii tehnice de la            │
│autorităţile locale, regionale şi     │
│naţionale sau din literatura          │
│ştiinţifică (rapoarte, date de        │
│monitorizare şi hărţi tematice, de    │
│exemplu privind solurile, geologia,   │
│clima, hidrologia, calitatea apei,    │
│ariile protejate, planurile de zonare,│
│inventarele elementelor protejate ale │
│culturii sau istorice importanţă      │
│etc.);                                │
├──────────────────────────────────────┤
│· rapoarte/publicaţii ştiinţifice şi  │
│tehnice;                              │
├──────────────────────────────────────┤
│· alte rapoarte de evaluare a         │
│impactului asupra mediului elaborate  │
│pentru proiecte în aceeaşi regiune/   │
│zonă;                                 │
│· rapoartele de evaluare strategică de│
│mediu ale unui plan sau unui program  │
│relevant sau plan;                    │
├──────────────────────────────────────┤
│· publicaţii din partea organizaţiilor│
│profesionale, de cercetare şi         │
│organizaţiilor neguvernamentale       │
└──────────────────────────────────────┘

        Toate sursele de informaţii (hărţi, ilustraţii, date statistice şi tehnice, date de monitorizare, declaraţii de specialitate etc.) trebuie să fie actualizate şi adecvat menţionate. De regulă, hărţile şi figurile ar trebui să fie de bună calitate şi uşor de citit.
        Informaţiile furnizate în această secţiune a rapoartelor EIM ar trebui să fie mai degrabă concise decât să reflecte cantitatea de date privind mediul care poate fi disponibilă pentru o problemă specifică sau pentru o anumită zonă. Principiul călăuzitor este de a furniza o astfel de bază necesară pentru a evalua sensibilitatea unei componente sau funcţii de mediu specifice în ceea ce priveşte evaluarea ulterioară a impactului şi luarea deciziilor. Numai în cazul în care au fost identificate aspecte critice specifice în etapa de definire a domeniului de aplicare, ar putea fi necesar să se prezinte informaţii detaliate suplimentare.
        Lista de mai jos include mai multe aspecte cu privire la condiţiile de bază pentru mediu, relevante pentru evaluarea impactului asupra mediului a proiectului propus.
    5.2.1. Ape de suprafaţă şi subterane
        ● corpuri de apă de suprafaţă din zona proiectului şi în vecinătatea sa:
    - punctele de evacuare ale efluentului din staţia de epurare (dacă există) în corpul de apă;
    – date*17) despre corpul de apă care primeşte efluentul din staţia de epurare (de exemplu, parametrii fizici şi chimici, debitele / volumele, variaţiile sezoniere ale corpurilor de apa de suprafaţă în ceea ce priveşte parametrii şi fluxurile de calitate);
        *17) Datele ar trebui să provină din măsurătorile efective pe teren ale viitoarelor puncte de monitorizare, furnizând măsurători de încredere şi siguranţă înaintea implementării proiectului

        ● zonele de protecţie şi de captare a apei potabile, existente sau planificate;
        ● apă subterană
    - natura şi localizarea acviferelor în zona proiectului;
    – date*18) despre valoarea debitului şi variaţiile sale sezoniere, direcţia curgerii;
        *18) idem

    – date*19) despre calitate (de exemplu parametrii fizici şi chimici); dacă au fost identificate pericole de poluare sau contaminare existente în apele subterane din zona proiectului, vor fi incluse şi date suplimentare;
        *19) idem

    – adâncimea mesei de apă în zona de proiect propusă.

        ● zona sanitară cu restricţii în vecinătatea zonei de proiect propuse;
        ● informaţii despre existenţa zonelor de reîncărcare precum şi despre utilizarea apei subterane;
        ● hărţi: harta bazinului hidrografic şi indicaţia pe hartă a locaţiei proiectului.

    5.2.2. Sol şi geologie
        ● topografia zonei de proiect {altitudine maximă şi minimă, gradienţi maxim şi minim);
        ● trăsăturile pedologice ale zonei proiectului;
        ● trăsături geotehnice ale ariei proiectului, furnizate de obicei printr-un studiu hidrogeologic;
        ● contaminarea solului în zona proiectului; orice investigaţii anterioare sau recente şi compararea concluziilor investigaţiilor cu cerinţele privind utilizarea terenurilor;
        ● degradarea solului în zona proiectului: eroziunea suprafeţei, eroziunea adâncimii, alunecările de teren, compactarea solului;
        ● hărţile care prezintă topografia zonei, precum şi caracteristicile pedologice şi geologice ale regiunii sunt utile pentru o mai bună înţelegere a aspectelor solului şi geologiei.

    5.2.3. Aer şi clima
        ● condiţiile climatice şi atmosferice: precipitaţii, evaporare, direcţiile vântului şi frecvenţa apariţiei, temperatura, fenomenele de inversiune, variabilitatea sezonieră;
        ● creşterea preconizată a condiţiilor meteorologice extreme, cum ar fi perioadele prelungite de uscare, furtunile de ploaie, zăpadă puternică etc.;
        ● date privind calitatea aerului existent în zona proiectului;
        ● receptori sensibili la calitatea aerului în zona şi vecinătăţile proiectului;
        ● date referitoare la neplăcerile cauzate de mirosurile şi plângerile înregistrate de către public cu privire la mirosurile tari în imediata apropiere a locaţiei propuse;
        ● înregistrări ale concentraţiilor depăşite de praf, dioxid de sulf, oxizi de azot, metale grele în praf.

    5.2.4. Populaţie şi sănătatea umană
        ● date demografice;
        ● infrastructura;
        ● zonele rezidenţiale actuale şi viitoare (aşa cum se precizează în planurile de utilizare a terenurilor şi dezvoltare urbană / rurală);
        ● distanţe de la limitele dezvoltării propuse la zonele rezidenţiale, comerciale şi de agrement, instituţii şi alţi receptori sensibili;
        ● ocupaţia, activităţi legate de locuitorii zonei proiectului; unde este cazul, indicarea timpului, duratei sau sezonalităţii oricărei activităţi (de exemplu, agricultorii în timpul exploatării funciare, timpul de recoltare);
        ● boli legate de utilizarea aerului, ape subterane în zona de proiect, riscuri pentru sănătatea umană;
        ● locaţii sensibile la zgomot din zona proiectului şi vecinătatea lucrărilor propuse;
        ● nivelurile de zgomot în zonele de lucru;
        ● hărţi: hărţi fizice / administrative - indicând locaţiile receptorilor sensibili şi distanţele faţă de acestea.

    5.2.5. Fauna şi flora
        ● descrierea vegetaţiei din zona proiectului şi a vecinătăţii acestuia:
    - habitate sau comunităţi de plante, locaţii de specii sensibile sau rare;
    – speciile dominante, diversitatea speciilor, factorii de mediu specifici, managementul existent,
    – habitatele principale, locaţiile importante pentru reproducere, zonele de studiu / capturare;

        ● descrierea faunei din zona proiectului şi a vecinătăţii sale:
    - diversitatea, mărimea estimată a populaţiei sau densitatea faunei, gestionarea existentă;
    – cerinţe speciale: dimensiunea teritoriului, calitatea habitatului, gestionarea actuală, lipsa perturbării;
    – prezenţa oricărui habitat, a plantelor sau a speciilor de faună care sunt specii protejate la nivel internaţional, naţional, regional sau local;
    – importanţa apei ca habitat în regiune, în special pentru zonele situate în aval de descărcarea efluentului din staţia de epurare.

        ● siturile Natura 2000 din zona proiectului şi din vecinătatea sa:
    - numele şi codul siturilor Natura 2000, distanţele de la situri la limita dintre locaţia instalaţiei de incinerare propuse şi a proiectelor asociate (de exemplu, drum de acces), specii şi habitate ale intereselor comunitare în sit, managementul sitului;
    – descrierea etapelor procedurale de evaluare corespunzătoare efectuate în temeiul articolului 6 din Directiva privind habitatele (dacă este cazul);

        ● zone naturale protejate, altele decât siturile Natura 2000, identificate în aria proiectului şi în vecinătatea acestuia;
        ● hărţi care prezintă principalele caracteristici ale zonei proiectului pentru aspectele menţionate mai sus.

    5.2.6. Peisaj
        ● caracteristicile şi geomorfologia peisajului şi împrejurimile propuse
        ● vizionarea locurilor de muncă din proprietăţile adiacente şi zonele publice, în special acolo unde acestea sunt sensibile (de exemplu, zone rezidenţiale, de agrement sau turistice);
        ● cerinţele şi reglementările privind planurile de amenajare a terenurilor şi reglementările pentru zona proiectului în raport cu peisajul;
        ● hărţi care prezintă principalele caracteristici ale zonei proiectului pentru aspectele menţionate mai sus.

    5.2.7. Bunuri materiale
        ● oraşe, sate şi aşezări din zona proiectului;
        ● utilităţi în zona proiectului (alimentare cu apă, sistem de colectare a apelor reziduale, sisteme energetice, canale etc.);
        ● industrie, obiective economice în zona proiectului;
        ● zone rezidenţiale, turistice şi de recreere în zona de proiect şi în vecinătate;
        ● obiective publice şi private izolate pentru scopuri rezidenţiale, comerciale, industriale, de agrement sau sociale (proprietăţi individuale pentru locuinţe, şcoli, camping şi alte terenuri de agrement, inclusiv spitale, grădini zoologice, facilităţi pentru bătrâni);
        ● cerinţele şi reglementările privind planificarea dezvoltării terenurilor pentru zona proiectului;
        ● hărţi care prezintă principalele caracteristici ale zonei proiectului pentru aspectele menţionate mai sus

    5.2.8. Patrimoniul cultural
        ● patrimoniul arhitectural, arheologic în zona proiectului sau în vecinătate;
        ● obiective importante arhitectonice sau arheologice localizate în vecinătatea lucrărilor propuse de proiect; vor fi specificate distanţele faţă de aceste obiective (va fi furnizată o hartă care să prezinte obiectivele);
        ● restricţii, condiţii speciale impuse de autorităţile naţionale şi locale.

        Ar trebui, de asemenea, să fie furnizată o listă cu toate sursele de informare.

    5.3. Semnificaţia
        Semnificaţia zonelor sau amplasamentelor - care nu trebuie confundată cu "semnificaţia impactului" - este determinată de desemnarea, calitatea sau valoarea care este atribuită acestui aspect al mediului existent. Întrebările care trebuie abordate aici sunt:
        ● Este amplasamentul zona protejată / planificată să fie protejată prin legislaţie (internaţională, naţională şi locală) sau prin desemnare pentru o valoare ecologică, peisagistică, culturală sau de altă natură?
        ● este amplasamentul zonă regenerabilă, unică sau înlocuibilă?
        ● Este locaţia zonă pitorească, obişnuită sau abandonată?

    5.4. Sensibilitatea
        Sensibilitatea unei zone, a unui sit sau a unei funcţii se referă la întrebarea dacă efectele permanente, temporare sau accidentale cauzate de proiect ar modifica semnificativ caracterul unui factor de mediu relevant, de exemplu:
        ● Degradarea solului ar fi accentuată (de exemplu prin eroziune) în anumite zone prin efectuarea activităţilor de construcţie?
        ● Zonele rezidenţiale de lângă incinerator ar fi afectate de emisiile eliberate sau de alte instalaţii pe amplasament sau de proiectele conexe (de exemplu, drumul de acces) şi activităţile pe care le desfăşoară?
        ● Concentraţia de fond de dioxine va creşte în zonă?

    5.5. Date/informaţii suficiente
        Datele şi informaţiile furnizate în raportul EIM trebuie să fie de o calitate şi o completitudine care să permită autorităţii competente să ia o decizie solidă şi informată cu privire la acordarea sau refuzul consimţământului pentru elaborarea proiectului. Criteriile care pot ghida evaluarea suficienţei datelor cuprinse într-un raport de evaluare a impactului asupra mediului sunt următoarele:
        ● Sunt disponibile informaţiile necesare identificării efectelor principale?
        ● Sunt informaţii necesare pentru modelarea dispersiei prin conducţie a emisiilor în aer din instalaţia de incinerare?
        ● Sunt informaţii necesare pentru evaluarea efectelor cumulative?
        ● Sunt informaţii concentrate asupra efectelor, care sunt probabil şi semnificative?

        Siguranţa sau încrederea pe care le oferă informaţiile reprezintă o bază bună pentru evaluarea calităţii datelor. În cazul în care informaţiile furnizate într-un raport privind evaluarea impactului asupra mediului sunt incomplete, trebuie indicat în mod clar că informaţiile lipsă nu au fost reţinute în mod intenţionat. Această abordare va asigura că toate părţile sunt conştiente de faptul că informaţiile sunt incomplete şi de faptul că decizia va fi calificată sau condiţionată de furnizarea informaţiilor într-o etapă ulterioară.

    6. DESCRIEREA IMPACTURILOR SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ŞI A MĂSURILOR DE DIMINUARE
        Proiectele privind dezvoltarea de instalaţii de incinerare a deşeurilor municipale au efecte pozitive semnificative, cum ar fi:
    - efecte pozitive asupra calităţii mediului prin reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate;
    – efecte pozitive asupra reducerii emisiilor de GES (CO(2),CH4, N(2)O);
    – efecte pozitive asupra amenajării vizuale prin reducerea cantităţilor de deşeuri aruncate

        În ciuda efectelor sale (regionale) pozitive, un proiect al instalaţiei de incinerare necesită luarea în considerare a posibilelor implicaţii negative (locale).
    6.1. Anticiparea impacturilor posibil semnificative
        Predicţia impactului semnificativ probabil ar trebui să se realizeze prin luarea în considerare a condiţiilor iniţiale de mediu şi, în descrierea lor, ar trebui să se acopere "efectele directe şi orice efecte indirecte, secundare, cumulative, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative ale proiectului"*20).
        *20) DEIM, Anexa IV

        Parametrii luaţi în considerare în anticiparea impactului şi luarea deciziilor vor avea în vedere următoarele caracteristici ale impactului asupra mediului:
    - natura (pozitivă, negativă, directă, indirectă, cumulativă);
    – magnitudinea (severă, moderată, scăzută);
    – complexitatea;
    – extinderea / localizarea (suprafaţa / volumul acoperit, distribuţia), natura locală, regională, globală, transfrontalieră a impactului;
    – etapa (în timpul construcţiei, funcţionării, închiderii, post-închidere);
    – durata (pe termen scurt, pe termen lung) şi calendarul (imediat, întârziat, rata de schimbare);
    – frecvenţa (intermitentă, continuă, periodică);
    – reversibilitate / ireversibilitate;
    – probabilitatea (probabilitatea, incertitudinea sau încrederea în predicţie); şi
    – nivelul de semnificaţie.

        Efectele semnificative probabile ale diferitelor activităţi ale proiectului în timpul fazelor de construcţie, de operare şi de dezafectare trebuie identificate în această secţiune a raportului EIM.
        Pentru evaluarea impactului asupra mediului s-ar putea aplica diverse metodologii, având următoarele etape:
    1. definirea impactului - identificarea impactului în contextul condiţiilor de bază şi crearea unei matrici preliminare a impactului potenţial asupra mediului (pozitiv şi negativ), a diferitelor etape ale proiectului asupra parametrilor de mediu;
    2. evaluarea importanţei impacturilor identificate - interpretarea semnificaţiei impactului pe baza unei metode de clasificare (de exemplu, pe baza parametrilor spaţiali, temporali şi de intensitate) pentru efectele negative ale matricei preliminare;
    Caseta 12. Exemplu de interpretare a semnificaţiei impactului


┌──────────────────────────────────────┐
│A. Un exemplu de caracteristici ale   │
│impactului pentru niveluri diferite de│
│semnificaţie sunt prezentate mai jos  │
├─────────────────┬────────────────────┤
│Semnificaţie     │Caracteristici      │
│Impact           │impact              │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │pe scară largă, dă  │
│Beneficii majore │naştere la un câştig│
│                 │semnificativ pentru │
│                 │mediu.              │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Beneficii        │ar aduce un câştig  │
│moderate         │pozitiv mediului.   │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │ar avea un uşor     │
│Beneficii minore │beneficiu pentru    │
│                 │mediu.              │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Neglijabil       │Neutru sau fără     │
│                 │impact              │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │mică îngrijorare;   │
│Minor nefavorabil│este nedorită, dar  │
│                 │acceptabilă.        │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │dă naştere la o     │
│                 │anumită îngrijorare,│
│                 │dar este probabil să│
│                 │fie tolerabilă pe   │
│                 │termen scurt (de    │
│Moderat          │exemplu, în timpul  │
│nefavorabil      │fazei de            │
│                 │construcţie) sau ar │
│                 │necesita o judecată │
│                 │de valoare cu       │
│                 │privire la          │
│                 │acceptabilitatea sa │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │la scară largă, dă  │
│                 │naştere la o mare   │
│                 │îngrijorare; ar     │
│                 │trebui considerată  │
│                 │inacceptabilă şi    │
│                 │necesită măsuri     │
│                 │atenuante,          │
│                 │compensatorii sau   │
│                 │importante dacă nu  │
│Major nefavorabil│există nicio        │
│                 │alternativă. Dacă nu│
│                 │este posibilă nici o│
│                 │atenuare, atunci    │
│                 │impactul ar necesita│
│                 │o judecată de       │
│                 │valoare în ceea ce  │
│                 │priveşte            │
│                 │acceptabilitatea    │
│                 │acestuia.           │
├─────────────────┴────────────────────┤
│B. De obicei, pentru a calcula nivelul│
│de semnificaţie al fiecărui impact,   │
│formula cea mai utilizată (bazată pe  │
│scoruri care ar putea avea valori     │
│diferite în diferite metodologii)     │
│este: Semnificaţia impactului =       │
│Amplitudinea impactului x Valoarea şi │
│sensibilitatea receptorului           │
├──────────────────────────────────────┤
│C. Tabelul de mai jos prezintă o      │
│relaţie calitativă între nivelul de   │
│magnitudine şi nivelul de semnificaţie│
│care dă Semnificaţia impactului.      │
├─────────────┬────────────────────────┤
│magnitudine  │Nivel de semnificaţie a │
│             │impactului              │
├─────────────┼───────┬───────┬────────┤
│ridicată     │Moderat│Moderat│Major   │
│             │       │/Major │        │
├─────────────┼───────┼───────┼────────┤
│medie        │Minor/ │Moderat│Moderat/│
│             │Moderat│       │Major   │
├─────────────┼───────┼───────┼────────┤
│Scăzut       │Minor  │Moderat│Moderat │
├─────────────┼───────┼───────┼────────┤
│             │Minor/ │       │        │
│Neglijabil   │fără   │Mediu  │Ridicat │
│             │impact │       │        │
├─────────────┼───────┼───────┼────────┤
│Valoare şi   │Scăzută│Medie  │Ridicată│
│sensibilitate│       │       │        │
└─────────────┴───────┴───────┴────────┘

    3. evaluarea impactului cumulativ care rezultă din impactul proiectului atunci când acesta este adăugat altor activităţi viitoare trecute, prezente şi prevăzute în mod rezonabil. Aceasta poate rezulta din activităţi individuale minore, dar colectiv semnificative, care au loc într-o perioadă de timp.
    4. evaluarea impactului transfrontier;
    5. selectarea măsurilor de atenuare - selectarea efectelor moderate şi majore ca posibile impacturi semnificative şi măsurile de atenuare propuse; să le prezinte într-un tabel pentru fiecare componentă de mediu şi etapă de proiect;
    6. evaluarea impactului rezidual.

        Câteva exemple, legate de efectele adverse frecvente (negative) şi măsuri de atenuare a acestora, sunt prezentate în subsecţiunea următoare,

    6.2. Descrierea efectelor posibil semnificative asupra mediului şi reducerea/diminuarea acestora
        Următoarele secţiuni prezintă o serie de posibile efecte semnificative asupra mediului şi măsurile de reducere a acestora pentru proiectele de incinerare a deşeurilor urbane. Următoarele tabele pot fi astfel utilizate ca liste de verificare pentru posibilele efecte semnificative ale proiectului. Selecţia măsurilor de reducere trebuie să se bazeze pe ierarhia măsurilor de atenuare, având în vedere următoarele opţiuni, aşa cum se referă mai multe directive ale CE (şi anume Directiva habitate):
        ● evitarea şi / sau reducerea la sursă - cauza impactului este reproiectată sau modificată.
        ● măsuri de atenuare la sursă (in situ) - măsuri "finale" (măsuri la faţa locului).
        ● atenuarea la receptor - pusă în aplicare atunci când impactul nu poate fi evitat, măsuri la faţa locului şi în afara amplasamentului trebuie să fie puse în aplicare.
        ● compensarea - compensarea pierderii, a daunelor şi a intruziunii generale atunci când alte măsuri de atenuare nu sunt posibile sau pe deplin eficiente.

        Măsurile de nivel superior sunt de obicei mai ieftine, mai acceptabile din punct de vedere politic, preventiv şi cu implicaţii sociale / echitate mai puţine decât cele de nivel inferior.
        Anumite măsuri de reducere sunt adoptate în faza incipientă, de proiectare prin alegerea tehnologiilor mai puţin poluante, iar altele sunt aşteptate ca parte a bunelor practici internaţionale.

    Măsuri de reducere în etapa de proiectare
        În etapa de proiectare, trebuie să se ţină seama de documentul BREF privind incinerarea deşeurilor pentru minimizarea impactului negativ al instalaţiei de incinerare propuse. Măsurile de reducere sunt încorporate în proiectarea instalaţiei prin aplicarea BAT, de exemplu:
        ● măsuri care să garanteze că emisiile din instalaţie nu depăşesc valorile limită de emisie reglementate conform DEI;
        ● proiectarea clădirii ca un reper cu valoare arhitecturală ridicată;
        ● proiectarea clădirilor care să cuprindă întregul proces într-o singură structură, eliminând astfel emisiile de zgomot, miros şi praf;
        ● recepţia deşeurilor proiectată ca o hală închisă care să fie menţinută la o presiune negativă în raport cu aerul exterior şi astfel împiedicând mirosul şi praful să părăsească zona de recepţie a deşeurilor şi să provoace neplăceri produse de praf şi miros;
        ● proiectarea înălţimii coşului şi aplicarea modelelor de dispersie pentru a asigura respectarea standardelor de calitate a aerului;
        ● să conceapă şi să optimizeze facilitatea de realizare a unei eficienţe energetice ridicate şi a unei redresări energetice, luând în considerare disponibilitatea beneficiarilor pentru energia recuperată; etc.

        Dacă pe şantier va fi construit un depozit de deşeuri pentru cenuşă şi reziduuri, măsurile de reducere aplicate pentru acestea vor trebui incluse în mod clar.
    6.2.1. Ape de suprafaţă şi subterane
    Caseta 13. Efecte semnificative posibile asupra apelor de suprafaţă şi subterane şi reducerea acestora


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Efecte             │                  │
│semnificative      │Măsuri de reducere│
│posibile           │                  │
├───────────────────┴──────────────────┤
│Construirea                           │
├───────────────────┬──────────────────┤
│Perturbarea        │- scurgerea şi    │
│nivelului apei     │evacuarea sigură a│
│subterane ca       │apelor subterane  │
│rezultat al        │pompate, pentru a │
│lucrărilor de      │evita posibilele  │
│excavare.          │fenomene de       │
│                   │suflare;          │
├───────────────────┼──────────────────┤
│                   │- proceduri pentru│
│                   │depozitarea şi    │
│                   │manipularea       │
│                   │materialelor de   │
│                   │construcţie, a    │
│                   │substanţelor      │
│                   │periculoase,      │
│                   │combustibililor,  │
│                   │lubrifianţilor şi │
│Scurgerea şi       │deşeurilor;       │
│evacuarea în       │- combustibilii de│
│siguranţă a apei   │stocare,          │
│subterane pompate, │lubrifianţii şi   │
│pentru a evita     │substanţele       │
│posibilele fenomene│chimice în        │
│de scurgere;       │spaţiile de       │
│Poluarea corpurilor│depozitare        │
│de apă de suprafaţă│adecvate (acces   │
│prin scurgerea apei│restrâns, pachete │
│de furtună din     │sigilate);        │
│şantierul de       │- rezervoarele    │
│construcţie şi/sau │pentru depozitele │
│locul de lucru, în │de combustibil    │
│cazul instalaţiilor│sunt etanşe şi    │
│inadecvate de      │instalate pe o    │
│depozitare a       │suprafaţă         │
│materialelor de    │impermeabilă; în  │
│construcţie, a     │cazul scurgerilor │
│substanţelor       │accidentale care  │
│periculoase, a     │colectează        │
│combustibililor, a │recipiente, se    │
│lubrifianţilor şi a│furnizează        │
│deşeurilor.        │materiale         │
│                   │absorbante şi     │
│                   │echipamente de    │
│                   │stingere a        │
│                   │incendiilor;      │
│                   │- stocurile de    │
│                   │materiale de      │
│                   │construcţii (cu   │
│                   │prelată sau altele│
│                   │similare).        │
├───────────────────┼──────────────────┤
│                   │- depozitarea     │
│                   │combustibililor,  │
│                   │lubrifianţilor şi │
│                   │substanţelor      │
│                   │chimice în        │
│                   │spaţiile de       │
│                   │depozitare        │
│                   │adecvate (acces   │
│Poluarea apelor    │restrâns, ambalaje│
│subterane prin     │sigilate);        │
│infiltrarea        │- procedurile de  │
│scurgerilor        │depozitare şi     │
│accidentale (de    │manipulare a      │
│exemplu,           │materialelor de   │
│combustibili şi    │construcţie, a    │
│lubrifianţi,       │substanţelor      │
│substanţe          │periculoase, a    │
│periculoase)       │combustibililor;  │
│datorită           │- alimentarea     │
│instalaţiilor de   │vehiculelor şi a  │
│depozitare         │echipamentelor în │
│necorespunzătoare, │ateliere/locuri cu│
│operaţiunilor de   │prevenirea        │
│alimentare cu      │adecvată a        │
│combustibil sau    │scurgerilor (de   │
│operaţiunilor de   │exemplu suprafaţă │
│manipulare.        │impermeabilă,     │
│                   │colonişti şi      │
│                   │separator de      │
│                   │ulei);            │
│                   │- proceduri de    │
│                   │urgenţă şi planuri│
│                   │de urgenţă pentru │
│                   │accidente,        │
│                   │defecţiuni,       │
│                   │deversări etc .;  │
├───────────────────┴──────────────────┤
│Funcţionare                           │
├───────────────────┬──────────────────┤
│Poluarea apelor    │- conformitatea cu│
│subterane prin     │proiectarea (BAT) │
│infiltrarea        │şi cerinţele de   │
│levigatului din    │construcţie pentru│
│buncărul de        │sistemul de linie │
│depozitare a       │de rezervoare;    │
│deşeurilor ca      │- un plan de      │
│urmare a           │urgenţă pentru    │
│defecţiunilor/     │evenimentele de   │
│deteriorărilor     │poluare datorate  │
│sistemului de      │căptuşirii        │
│căptuşire          │insuficiente;     │
├───────────────────┼──────────────────┤
│                   │- inspecţii       │
│                   │periodice pentru  │
│                   │detectarea în timp│
│                   │util a oricăror   │
│                   │defecţiuni şi     │
│                   │luarea măsurilor  │
│                   │corective         │
│Poluarea apelor    │adecvate;         │
│subterane prin     │- un plan de      │
│infiltrarea        │urgenţă pentru    │
│scurgerilor ca     │evenimente de     │
│urmare a apariţiei │poluare şi daune  │
│daunelor la        │asupra            │
│structurile civile,│structurilor      │
│platforme, ţevi    │civile,           │
│etc., amplasate pe │platformelor,     │
│amplasament        │conductelor;      │
│                   │- a se prevedea   │
│                   │sonde/instalaţii  │
│                   │de monitorizare a │
│                   │calităţii         │
│                   │efluenţilor, în   │
│                   │amonte şi în aval │
│                   │de proiect,       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│                   │- reciclarea apei │
│                   │reziduale pe      │
│                   │amplasament       │
│Deteriorarea       │(măsura de        │
│calităţii apei de  │atenuare de la    │
│suprafaţă (fizică, │etapa de          │
│chimică şi         │proiectare);      │
│biologică)         │- tratarea apelor │
│provocată de       │reziduale şi a    │
│deversările de ape │apelor pluviale si│
│uzate/reziduale    │eliminarea        │
│netratate.         │acestora, pe cât  │
│                   │posibil în reţele │
│                   │de canalizare     │
│                   │municipale.       │
├───────────────────┴──────────────────┤
│Dezafectarea                          │
├──────────────────────────────────────┤
│Similar cu etapa de construire        │
└──────────────────────────────────────┘

6.2.2. Sol şi geologie
Caseta 14. Efecte semnificative posibile asupra solului şi geologiei şi reducerea acestora


┌─────────────────┬────────────────────┐
│Efecte           │                    │
│semnificative    │Măsuri de reducere  │
│posibile         │                    │
├─────────────────┴────────────────────┤
│Construirea                           │
├─────────────────┬────────────────────┤
│                 │- îndepărtarea şi   │
│                 │depozitarea solului │
│                 │în straturi separate│
│                 │şi reinstalarea după│
│                 │reumplerea          │
│                 │tranşelor, pentru a │
│                 │permite re-vegetarea│
│                 │naturală;           │
│Degradarea       │- îndepărtarea      │
│solului după     │solului şi curăţarea│
│îndepărtarea     │vegetaţiei în       │
│stratului de     │paralel cu liniile  │
│humus.           │de contur, pornind  │
│                 │de la sol la nivel  │
│                 │înalt;              │
│                 │- utilizarea unor   │
│                 │utilaje adecvate    │
│                 │pentru curăţarea    │
│                 │terenurilor pentru a│
│                 │minimiza perturbarea│
│                 │solului;            │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- restrângerea, pe  │
│Eroziunea solului│cât posibil, a      │
│(în special      │lucrărilor de       │
│suprafeţele      │terasament majore în│
│situate în zonele│timpul sezonului    │
│înclinate) prin: │ploios;             │
│- lucrări de     │- drenajul locurilor│
│excavare care duc│de muncă pentru a   │
│la instabilitatea│facilita evacuarea  │
│solului şi       │de scurgere şi, dacă│
│alunecările de   │este posibil,       │
│teren;           │tratarea pentru     │
│- îndepărtarea   │reducerea încărcării│
│vegetaţiei,      │cu nămol            │
│lucrărilor de    │(sedimentare);      │
│terasament şi    │- re-vegetarea      │
│utilizarea       │locurilor de muncă  │
│utilajelor grele │(în care s-a        │
│în timpul        │intervenit),        │
│activităţilor de │incluzând în special│
│construcţie.     │zonele predispuse la│
│                 │eroziune (de ex.    │
│                 │dealurile laterale);│
├─────────────────┼────────────────────┤
│Modificarea      │- re-vegetarea după │
│temporară a      │închiderea locului  │
│utilizării       │de muncă            │
│terenului.       │(şantierul);        │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- amenajări pentru  │
│                 │echipamentele şi    │
│                 │vehiculele implicate│
│                 │în activităţile de  │
│                 │construcţie (de     │
│                 │exemplu suprafaţă   │
│                 │impermeabilă); -    │
│                 │întreţinerea,       │
│                 │alimentarea cu      │
│                 │combustibil şi      │
│                 │curăţarea           │
│                 │vehiculelor şi a    │
│                 │echipamentelor      │
│                 │realizate în        │
│                 │ateliere/locuri cu  │
│                 │prevenirea adecvată │
│                 │a scurgerilor (de   │
│                 │exemplu suprafaţă   │
│                 │impermeabilă,       │
│                 │separator de ulei); │
│                 │- stocarea          │
│Poluarea solului │combustibililor,    │
│la locul de muncă│lubrifianţilor şi   │
│datorită         │substanţelor chimice│
│scurgerii        │în instalaţiile de  │
│accidentale a    │depozitare          │
│combustibililor  │corespunzătoare     │
│şi lubrifianţilor│(acces restrâns,    │
│în timpul        │recipiente          │
│alimentării şi   │sigilate);          │
│curăţării        │- rezervoarele      │
│vehiculelor şi   │pentru depozitele de│
│echipamentelor   │combustibil sunt    │
│utilizate pentru │protejate împotriva │
│activităţile de  │scurgerilor şi      │
│construcţie.     │instalate pe o      │
│                 │suprafaţă           │
│                 │impermeabilă; în    │
│                 │cazul scurgerilor   │
│                 │accidentale care    │
│                 │colectează          │
│                 │recipiente, se      │
│                 │furnizează materiale│
│                 │absorbante şi       │
│                 │echipamente de      │
│                 │stingere a          │
│                 │incendiilor;        │
│                 │- întreţinerea      │
│                 │corespunzătoare a   │
│                 │echipamentului de   │
│                 │transport şi de     │
│                 │construcţie;        │
│                 │- procedurile de    │
│                 │curăţare a          │
│                 │echipamentelor şi a │
│                 │solurilor           │
│                 │contaminate.        │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- depozitarea       │
│Poluarea solului │substanţelor chimice│
│la locurile de   │în instalaţii       │
│muncă prin       │adecvate (acces     │
│scurgerea        │restrâns, etaj      │
│accidentală a    │sigilat, recipiente │
│substanţelor     │sigilate) şi        │
│chimice şi prin  │- întreţinerea      │
│infiltrarea      │corespunzătoare a   │
│levigatului din  │depozitului;        │
│depozitele       │- procedurile de    │
│necontrolate de  │curăţare a          │
│deşeuri.         │echipamentelor şi a │
│                 │solurilor           │
│                 │contaminate.        │
├─────────────────┴────────────────────┤
│Funcţionare                           │
├─────────────────┬────────────────────┤
│                 │- acoperirea        │
│                 │corespunzătoare a   │
│                 │zonelor de lucru    │
│                 │(beton) în          │
│                 │conformitate cu     │
│                 │recomandările       │
│Poluarea solului │producătorului;     │
│prin scurgere    │- controlul periodic│
│datorită         │şi întreţinerea     │
│deversărilor,    │conductelor,        │
│deteriorării     │bazinelor,          │
│conductelor      │structurilor;       │
│                 │- proceduri de      │
│                 │urgenţă şi planuri  │
│                 │de urgenţă pentru   │
│                 │accidente,          │
│                 │defecţiuni,         │
│                 │deversări, etc      │
├─────────────────┴────────────────────┤
│Dezafectarea                          │
├─────────────────┬────────────────────┤
│                 │- reabilitarea      │
│Modificarea      │şantierului, a      │
│permanentă a     │drumurilor, a       │
│utilizării       │gropilor provizorii;│
│terenului.       │- re-vegetaţie după │
│                 │închidere;          │
└─────────────────┴────────────────────┘

6.2.3. Aer şi zgomot
Caseta 15. Efecte semnificative posibile asupra aerului şi climei şi reducerea acestora


┌─────────────────┬────────────────────┐
│Efecte           │                    │
│semnificative    │Măsuri de reducere  │
│posibile         │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Construirea      │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Poluarea aerului │                    │
│- emisiile de    │                    │
│praf dispersate  │                    │
│in aer în timpul │- prevenirea        │
│construcţiei de  │apariţiei prafului  │
│la locul de lucru│prin stropire cu    │
│(prin vehicule,  │apă, pe vreme       │
│lucrări de       │uscată;             │
│terasament şi    │- curăţarea zilnică │
│datorită         │a căilor de acces;  │
│eroziunii eoliene│                    │
│din zone deschise│                    │
│şi coşuri)       │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- inspecţii         │
│                 │periodice ale       │
│                 │vehiculelor şi      │
│                 │echipamentelor;     │
│                 │- limitarea orelor  │
│Poluarea aerului │de lucru pentru     │
│prin emisiile    │lucrările situate în│
│provenite de la  │locaţii sensibile.  │
│motoarele        │- utilizarea de     │
│vehiculelor şi   │echipamente si      │
│utilajelor pentru│mijloace de         │
│construcţii      │transport cu        │
│                 │reviziile tehnice   │
│                 │periodice realizate │
│                 │la zi si care se    │
│                 │încadrează ţn minim │
│                 │tipul EURO 4.       │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- evitarea trecerii │
│                 │prin zone urbane şi │
│                 │a locaţiilor        │
│                 │sensibile - rute    │
│                 │alternative pentru  │
│                 │transportul         │
│                 │materialelor;       │
│                 │- utilizarea        │
│                 │echipamentelor si   │
│                 │mijloacelor de      │
│                 │transport cu        │
│                 │reviziile tehnice   │
│                 │periodice realizate │
│Creşterea        │la zi si care se    │
│nivelului        │încadrează în norme │
│zgomotului       │din punct de vedere │
│ambiental        │al zgomotului;      │
│                 │- să utilizeze      │
│                 │echipamente fixe şi │
│                 │mobile adecvate;    │
│                 │- utilizarea        │
│                 │barierelor de zgomot│
│                 │(perdele vegetale)  │
│                 │şi asigurarea unei  │
│                 │distanţe suficiente │
│                 │faţă de receptori;  │
│                 │- controlul         │
│                 │perioadelor de timp │
│                 │în care apare       │
│                 │zgomotul.           │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Funcţionare      │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Degradarea       │                    │
│calităţii aerului│- curăţarea zilnică │
│prin emisii în   │a căilor de acces;  │
│aer (mirosuri,   │- inspecţii         │
│gaze de          │periodice ale       │
│eşapament, praf  │vehiculelor şi      │
│produs în locuri │echipamentelor;     │
│de muncă, precum │- utilizarea        │
│şi din           │corespunzătoare a   │
│transportul de   │echipamentului;     │
│materii prime şi │                    │
│deşeuri)         │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- încă de la etapa  │
│                 │de proiectare, o    │
│                 │analiză de modelare │
│                 │a dispersiei trebuie│
│                 │să demonstreze, prin│
│                 │utilizarea modelelor│
│                 │de dispersie a      │
│                 │calităţii aerului,  │
│                 │că emisiile admise  │
│                 │din sursa propusă nu│
│Degradarea       │vor provoca sau nu  │
│calităţii aerului│vor contribui la    │
│prin emisiile    │încălcarea          │
│gazelor de ardere│standardelor        │
│(NOx, CO, SOx)   │naţionale de        │
│                 │calitate a aerului  │
│                 │înconjurător;       │
│                 │- instalarea unui   │
│                 │sistem adecvat de   │
│                 │control al gazelor  │
│                 │(de la etapa de     │
│                 │proiectare) în      │
│                 │conformitate cu BREF│
│                 │pentru incinerarea  │
│                 │deşeurilor;         │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- utilizarea unui   │
│                 │sistem de transport │
│                 │adecvat şi/sau să   │
│                 │evacueze cenuşa     │
│                 │dispersată în aer   │
│Degradarea       │direct în recipiente│
│calităţii aerului│închise;            │
│prin praf de     │- să se folosească o│
│cenuşă           │instalaţie de       │
│                 │depozitare adecvată │
│                 │pentru cenuşa       │
│                 │dispersată în aer,  │
│                 │evitând răspândirea │
│                 │în aer a curenţilor │
│                 │de aer;             │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- eliminarea din a  │
│                 │fluxul de deşeuri a │
│                 │deşeurilor care     │
│                 │conţin compuşi      │
│Degradarea       │organici cloruraţi  │
│calităţii aerului│(de exemplu PCV);   │
│prin emisiile de │- să evite oprirea  │
│dioxizi          │şi pornirea         │
│                 │frecventă, atunci   │
│                 │când concentraţiile │
│                 │dioxizilor cresc în │
│                 │gazele de ardere;   │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- evitarea trecerii │
│                 │prin zone urbane şi │
│                 │a locaţiilor        │
│                 │sensibile - rute    │
│                 │alternative pentru  │
│                 │transportul         │
│Creşterea        │materialelor;       │
│nivelului        │- să utilizeze      │
│zgomotului       │echipamente fixe şi │
│ambiental        │mobile adecvate;    │
│                 │- utilizarea        │
│                 │barierelor de zgomot│
│                 │(perdele vegetale)  │
│                 │şi asigurarea unei  │
│                 │distanţe suficiente │
│                 │faţă de receptori;  │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Dezafectarea     │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- curăţarea zilnică │
│                 │a căilor de acces;  │
│Degradarea       │- udarea zonelor    │
│calităţii aerului│demolate şi a       │
│prin emisii în   │grămelor de gunoi;  │
│aer (mirosuri,   │- inspecţii         │
│gaze de          │periodice ale       │
│eşapament, praf  │vehiculelor şi      │
│produs la locul  │echipamentelor;     │
│de muncă, precum │- să utilizeze      │
│şi cele rezultate│echipamentele       │
│din deşeurile de │corespunzătoare şi  │
│materiale şi     │vehiculele de       │
│echipamentele de │transport;          │
│transport)       │- Să recupereze cât │
│                 │mai mult posibil    │
│                 │deşeurile de        │
│                 │demolări.           │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- evitarea trecerii │
│                 │prin zone urbane şi │
│                 │a locaţiilor        │
│Creşterea        │sensibile - rute    │
│nivelului        │alternative pentru  │
│zgomotului       │transportul         │
│ambiental        │materialelor;       │
│                 │- să utilizeze      │
│                 │echipamente fixe şi │
│                 │mobile adecvate;    │
└─────────────────┴────────────────────┘


┌──────────────────┬───────────────────┐
│Efecte            │                   │
│semnificative     │Măsuri de reducere │
│posibile          │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Construirea       │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Perturbările şi   │Consultaţi măsurile│
│daunele aduse     │de atenuare        │
│publicului, prin  │recomandate în     │
│emisiile în aer   │secţiunea 6.2.3    │
│(praful produs la │pentru cauze       │
│locul de muncă,   │similare ale       │
│precum şi din     │poluării aerului şi│
│transportul       │ale mirosului din  │
│materiilor prime  │activităţile de    │
│şi a deşeurilor)  │construcţie.       │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- interzicerea     │
│                  │traficului/        │
│                  │construcţiilor pe  │
│                  │timpul nopţii şi   │
│                  │restricţii privind │
│                  │limitele orelor de │
│                  │odihnă în          │
│Disconfort pentru │cartierele         │
│locuitori din     │sensibile;         │
│cauza zgomotului  │- limitarea de     │
│generat de        │viteză şi a        │
│trafic*23)        │tonajului pentru   │
│                  │vehiculele grele   │
│                  │care trec prin zone│
│                  │rezidenţiale;      │
│                  │- întreţinerea     │
│                  │corectă a          │
│                  │vehiculelor pentru │
│                  │operarea           │
│                  │silenţioasă        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Funcţionare       │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Contaminarea apei │                   │
│subterane datorată│Consultaţi         │
│creşterii unei    │recomandările din  │
│potenţiale poluări│secţiunea 6.2.2    │
│sau a unei        │pentru atenuarea   │
│defecţiuni a      │generării poluării │
│sistemului de     │solului din        │
│căptuşire în zona │activităţile de    │
│de depozitare     │exploatare.        │
│(buncăr)          │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Perturbări şi     │Consultaţi         │
│neplăceri aduse   │recomandările din  │
│publicului, prin  │secţiunea 6.2.3    │
│mirosuri tari     │pentru a atenua    │
│generate de       │degradarea         │
│funcţionarea      │calităţii aerului  │
│instalaţiei.      │din activităţile de│
│                  │exploatare.        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Perturbări şi     │Consultaţi         │
│neplăceri aduse   │recomandările din  │
│publicului, prin  │secţiunea 6.2.3    │
│emisiile în aer   │pentru a atenua    │
│provenite de la   │degradarea         │
│transportatorii de│calităţii aerului  │
│deşeuri           │din activităţile de│
│                  │exploatare.        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- transport cu     │
│                  │vehicule închise;  │
│                  │dacă se folosesc   │
│                  │vehicule deschise  │
│                  │sau containere,    │
│                  │acestea vor fi     │
│                  │asigurate cu o     │
│Proliferarea de   │plasă sau o prelată│
│paraziţi şi       │pentru a preveni   │
│dăunători         │aşternutul;        │
│                  │- inspecţii        │
│                  │periodice privind  │
│                  │zona de depozitare │
│                  │a deşeurilor şi    │
│                  │tratamentul pentru │
│                  │controlul          │
│                  │dăunătorilor.      │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- utilizarea       │
│                  │echipamentului     │
│Riscuri de        │individual de      │
│sănătate generate │protecţie şi a     │
│de pericolele     │echipamentului de  │
│majore (explozii, │lucru;             │
│incendii) asociate│- controlul        │
│cu instalaţia     │emisiilor CH4 în   │
│                  │buncărul de        │
│                  │depozitare;        │
└──────────────────┴───────────────────┘

6.2.6. Fauna şi flora
Caseta 17. Efecte semnificative potenţiale asupra florei şi faunei şi reducerea acestora


┌──────────────────┬───────────────────┐
│Efecte            │                   │
│semnificative     │Măsuri de reducere │
│posibile          │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Construirea       │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Afectarea         │                   │
│speciilor de faună│                   │
│care au           │                   │
│vulnerabilitate   │- restricţionarea  │
│sezonieră         │şi reprogramarea   │
│variabilă,        │lucrărilor de      │
│datorită, de      │construcţie care au│
│exemplu,          │loc în timpul      │
│reproducerii,     │sezoanelor de      │
│perioadelor de    │reproducere        │
│hrană critice sau │                   │
│migraţiilor       │                   │
│sezoniere         │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- limitarea vitezei│
│                  │vehiculelor grele  │
│                  │în zone sensibile; │
│                  │- măsuri de        │
│Schimbarea        │atenuare a         │
│locurilor         │zgomotului, de ex. │
│subterane şi a    │perdele vegetale   │
│locurilor de      │pentru zgomote,    │
│hrănire pentru    │utilizarea         │
│speciile de faună,│echipamentelor cu  │
│cu habitat în zona│zgomot redus şi    │
│de lucru, din     │vibraţii;          │
│cauza             │- instruirea       │
│perturbaţiilor    │lucrătorilor cu    │
│produse de        │privire la         │
│activităţile de   │prevederile        │
│construcţie       │legislaţiei privind│
│                  │protecţia          │
│                  │biodiversităţii şi │
│                  │la măsurile        │
│                  │adecvate de        │
│                  │atenuare;          │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- conservarea cât  │
│                  │mai mult posibil a │
│                  │copacilor şi a     │
│                  │altor vegetaţii;   │
│                  │- va fi realizat un│
│                  │inventar al        │
│                  │arborilor care     │
│                  │urmează a fi tăiaţi│
│Distrugerea totală│şi va fi elaborat  │
│sau parţială a    │şi implementat un  │
│vegetaţiei în     │plan de replantare;│
│zonele de lucru   │- se va evita      │
│(îndepărtarea     │tăierea copacilor; │
│solului, decojirea│curăţarea şi       │
│vegetaţiei şi     │tăierea copacilor  │
│curăţarea);       │se realizează numai│
│Capacitate redusă │cu consimţământul  │
│de recuperare a   │autorităţii        │
│speciilor de faună│competente;        │
│(fie în mod       │- după orice       │
│natural sau cu    │intervenţie care ar│
│asistenţă) din    │putea perturba     │
│cauza perturbării │siturile naturale: │
│habitatului       │restaurarea        │
│                  │ecologică prin     │
│                  │măsuri de          │
│                  │reconstrucţie a    │
│                  │mediului           │
│                  │(restaurări,       │
│                  │reabilitări),      │
│                  │inclusiv           │
│                  │restaurarea        │
│                  │solurilor de vârf; │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Funcţionare       │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Modificarea       │                   │
│mediului acvatic  │                   │
│cauzată de        │- reciclarea apei  │
│schimbările       │uzate pe           │
│caracteristicilor │amplasament (de la │
│apei (fizice,     │etapa de           │
│chimice şi        │proiectare);       │
│biologice) urmare │- tratarea apelor  │
│a deversărilor de │reziduale şi a     │
│ape uzate/        │apelor pluviale.   │
│reziduale         │                   │
│netratate.        │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Dezafectarea      │                   │
├──────────────────┴───────────────────┤
│Reabilitarea finală a sitului ar putea│
│avea un impact pozitiv prin           │
│re-vegetarea sitului.                 │
└──────────────────────────────────────┘

        În plus, în cazul siturilor protejate situate pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea sa: dacă a fost efectuată o evaluare adecvată, raportul EIM ar trebui să includă constatările sale - efectele semnificative prevăzute, măsurile de reducere şi / sau compensatorii recomandate.

    6.2.7. Peisaj
    Caseta 18. Efecte semnificative posibile asupra peisajului şi reducerea acestora


┌──────────────────┬───────────────────┐
│Efecte            │                   │
│semnificative     │Măsuri de reducere │
│posibile          │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Construirea       │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- restricţionarea  │
│                  │mărimii/dimensiunii│
│                  │şantierelor;       │
│                  │- conservarea      │
│                  │vegetaţiei în jurul│
│                  │şantierului (dacă  │
│                  │există) cât mai    │
│                  │mult posibil pentru│
│                  │a servi drept      │
│Perturbări vizuale│cortină vegetală;  │
│cauzate de        │- organizarea şi   │
│amplasarea        │întreţinerea       │
│şantierului şi de │adecvată a         │
│traficul asociat  │şantierelor de     │
│cu activităţile de│construcţii        │
│construcţie.      │printr-o curăţenie │
│                  │bună;              │
│                  │- restabilirea     │
│                  │şantierelor de     │
│                  │construcţii direct │
│                  │la finalizarea     │
│                  │lucrărilor (se     │
│                  │recomandă să se    │
│                  │ofere un termen    │
│                  │limită).           │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Funcţionarea      │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Perturbări vizuale│                   │
│asupra zonei, în  │- perdele vizuale  │
│special           │(de exemplu, loc   │
│vizibilitatea din │închis la drumuri  │
│zona de recreere, │pe baza vederii    │
│zona turistică,   │verticale);        │
│zona rezidenţială │                   │
│etc.              │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Dezafectarea      │                   │
├──────────────────┴───────────────────┤
│Forma finală şi reabilitarea          │
│peisagistică ar putea îmbunătăţi      │
│(impactul pozitiv) peisajul iniţial   │
│prin:                                 │
│- re-vegetarea sitului;               │
│- combinaţie de folosinţe diferite    │
│pentru zonă, (de exemplu, parcuri     │
│pentru recreere informală şi educaţie │
│pentru comunităţile locale).          │
└──────────────────────────────────────┘

6.2.8. Bunurile materiale
Caseta 19. Efecte semnificative posibile asupra bunurilor materiale şi reducerea acestora


┌────────────────────┬─────────────────┐
│Efecte semnificative│Măsuri de        │
│posibile            │reducere         │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Construirea         │                 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Deteriorarea altor  │                 │
│infrastructuri      │                 │
│(drumuri, conducte  │                 │
│de alimentare cu    │                 │
│apă, canalizări,    │- să se evite    │
│clădiri, linii de   │interferenţele cu│
│utilităţi etc.),    │alte             │
│ceea ce duce la o   │infrastructuri;  │
│întrerupere         │                 │
│(temporară) a       │                 │
│anumitor servicii   │                 │
│publice             │                 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Perturbarea         │                 │
│temporară a         │- Alegerea de    │
│receptorilor        │rute ocolitoare  │
│rezidenţiali şi a   │care să evite    │
│altor receptori     │trecerea prin    │
│sensibili (spitale, │zone             │
│şcoli etc.) prin    │rezidenţiale;    │
│generarea de zgomote│                 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Avarii la lucrările │- Alegerea de    │
│civile din cauza    │rute care să     │
│vibraţiilor produse │evite trecerea   │
│de vehicule care    │prin zone        │
│transportă          │rezidenţiale;    │
│materiale.          │                 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│                    │- să minimizeze  │
│                    │zona perturbată  │
│                    │ocupată de       │
│                    │proiect;         │
│                    │- să             │
│                    │restabilească    │
│                    │productivitatea  │
│                    │solului (în zona │
│                    │neacoperită de   │
│Schimbarea          │construcţii sau  │
│utilizării terenului│zona de drumuri  │
│                    │de acces         │
│                    │temporar) după   │
│                    │terminarea etapei│
│                    │de construcţie;  │
│                    │- re-vegetarea   │
│                    │depozitului      │
│                    │închis şi        │
│                    │dezafectarea     │
│                    │proiectului.     │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Avarii la lucrările │- Alegerea de    │
│civile din cauza    │rute care să     │
│vibraţiilor produse │evite trecerea   │
│de vehicule care    │prin zone        │
│transportă deşeuri. │rezidenţiale;    │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Funcţionarea        │                 │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Avarii la lucrările │- Alegerea de    │
│civile din cauza    │rute care să     │
│vibraţiilor produse │evite trecerea   │
│de vehicule care    │prin zone        │
│transportă deşeuri. │rezidenţiale;    │
└────────────────────┴─────────────────┘

6.2.9. Patrimoniul cultural
Caseta 20. Efecte semnificative posibile asupra patrimoniului cultural şi reducerea acestora


┌─────────────────┬────────────────────┐
│Efecte           │                    │
│semnificative    │Măsuri de reducere  │
│posibile         │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Construirea      │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- să se efectueze un│
│                 │studiu arheologic   │
│                 │detaliat al sitului,│
│                 │precum şi un studiu │
│                 │complet la birou    │
│                 │pentru a determina  │
│                 │nivelul sau         │
│                 │potenţialul de      │
│                 │semnificaţie        │
│                 │culturală sau       │
│                 │arhitecturală a     │
│                 │zonei;              │
│Deteriorarea     │- în cazul          │
│obiectelor       │identificării       │
│descoperite de   │oricăror obiecte    │
│importanţă       │arheologice         │
│culturală şi     │potenţiale,         │
│arheologică care │activităţile ar     │
│nu au fost       │trebui să se        │
│cunoscute        │oprească;           │
│anterior         │autoritatea         │
│                 │arheologică trebuie │
│                 │să fie consultată   │
│                 │pentru a stabili    │
│                 │măsurile adecvate de│
│                 │atenuare;           │
│                 │- să ia în          │
│                 │considerare orice   │
│                 │măsură necesară     │
│                 │pentru a asigura    │
│                 │protecţia obiectelor│
│                 │în conformitate cu  │
│                 │cerinţele legale    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Deteriorarea     │                    │
│mediului         │                    │
│construit,       │                    │
│inclusiv         │- alegerea de rute  │
│monumentele      │ocolitoare care să  │
│arhitecturale şi │evite trecerea în   │
│arheologice, prin│apropierea siturilor│
│vibraţiile       │culturale şi        │
│produse de       │arheologice.        │
│vehiculele care  │                    │
│transportă       │                    │
│materiale.       │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Funcţionarea     │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Deteriorarea     │                    │
│mediului         │                    │
│construit,       │                    │
│inclusiv         │- alegerea de rute  │
│monumentele      │ocolitoare care să  │
│arhitecturale şi │evite trecerea în   │
│arheologice, prin│apropierea siturilor│
│vibraţiile       │culturale şi        │
│produse de       │arheologice.        │
│vehiculele care  │                    │
│transportă       │                    │
│deşeuri.         │                    │
└─────────────────┴────────────────────┘

    6.3. Evaluarea impactului rezidual
        Impacturile reziduale sunt definite ca şi consecinţele impactului după implementarea măsurilor de atenuare. Acestea trebuie să fie luate în considerare în raport cu condiţiile iniţiale, deoarece condiţiile de bază diferite pot avea o semnificaţie diferită a impactului pentru acelaşi tip de proiect.
        Scara impactului rezidual trebuie evaluată utilizând modele, de ex. pentru a determina concentraţia de poluanţi cheie asociată cu activităţile asociate la locaţia receptorului, şi urmând o metodologie adecvată.

    6.4. Evaluarea cumulativă a impactului
        Mai multe efecte ale anumitor proiecte pot acţiona în mod diferit asupra mediului (populaţie, faună, floră, sol, apă, aer, factori climatici şi materiale, inclusiv patrimoniu arhitectural şi arheologic, peisajul). Acţiunile depind de localizarea proiectului, de caracteristicile condiţiilor de mediu de bază, de exemplu receptorii sensibili în zona proiectului sau în vecinătate, dar şi în funcţie de anumite efecte ale altor proiecte (actuale şi viitoare) şi activităţi care se suprapun cu propunerea zona de proiect.
        În acest sens, alte proiecte actuale şi viitoare care pot fi luate în considerare sunt proiectele viitoare şi proiectele în desfăşurare identificate într-un plan de dezvoltare pentru regiune (aprobat sau în curs de aprobare).
        Exemple de categorii de proiecte care trebuie abordate, în faza de construcţie sau în faza de exploatare, în zona de proiect propusă sau în apropierea acesteia:
    - prelungirea amplasamentului de incinerare;
    – proiecte de dezvoltare urbană, de exemplu, dezvoltarea zonelor rezidenţiale sau de agrement;
    – proiecte de drumuri;
    – industria.

        Posibilele interacţiuni între un anumit proiect propus şi alte proiecte actuale şi viitoare sunt prezentate în Caseta 21.

    Caseta 21. Posibile interacţiuni între proiectele actuale şi viitoare


┌──────────────────────────────────────┐
│Posibile interacţiuni între proiectele│
│actuale şi viitoare care pot conduce  │
│la efecte cumulative                  │
├──────────────────────────────────────┤
│Efectele altor proiecte în faza de    │
│construcţie şi efectele proiectului   │
│propus în faza de construcţie         │
├──────────────────────────────────────┤
│Efectele altor proiecte în faza de    │
│construcţie şi efectele proiectului   │
│propus în faza de funcţionare         │
├──────────────────────────────────────┤
│Efectele altor proiecte în faza de    │
│funcţionare şi efectele proiectului   │
│propus în faza de construcţie         │
├──────────────────────────────────────┤
│Efectele altor proiecte în faza de    │
│funcţionare şi efectele proiectului   │
│propus în timpul fazei sale de        │
│funcţionare                           │
└──────────────────────────────────────┘

        Câteva exemple de posibile efecte cumulative apărute prin implementarea proiectelor de incinerare a deşeurilor municipale sunt prezentate mai jos:
    - zgomot prin activităţile de construcţie (echipamente) şi zgomotul datorat traficului, creşterea efectelor negative asupra faunei, a oamenilor, a bunurilor materiale (ca turism în zonă)
    – eroziunea solului prin înlăturarea vegetaţiei şi creşterea turbidităţii pe corpul apei de suprafaţă prin scurgerea apei dintr-o zonă înclinată şi afectând habitatele de apă ale speciilor de faună;
    – mirosuri;
    – praf; şi
    – dioxizi.

        De exemplu, zgomotul şi praful generat de activităţile de excavare şi transportul materialelor excavate din două proiecte adiacente s-ar putea cumula dacă perioada de lucru sau transporturile coincid. Traficul existent se va suprapune cu un număr tot mai mare de vehicule în toate fazele şi va genera efecte cumulative asupra calităţii aerului şi a zgomotului.

    6.5. Cazuri de risc
        Această secţiune a raportului EIM va identifica activităţile proiectului care ar putea genera incidente cu impact semnificativ asupra mediului; de asemenea, consecinţele posibilelor pericole naturale vor fi abordate aici.
        Cazurile de risc tipice care trebuie luate în considerare sunt:
    - activitate seismică;
    – alunecări de teren;
    – inundaţii;
    – incendii;
    – incidente legate de substanţe chimice toxice sau periculoase;
    – incidente legate de sănătatea şi securitatea la locul de muncă.

    Caseta 22. Date care trebuie furnizate cu privire la cazurile de risc


┌──────────────────────────────────────┐
│Activitate seismică                   │
├──────────────────────────────────────┤
│date privind situaţiile seismice din  │
│regiune                               │
├──────────────────────────────────────┤
│identificarea oricăror zone afectate  │
│în timpul unui astfel de eveniment, de│
│exemplu, defectarea conductelor de    │
│alimentare cu apă                     │
├──────────────────────────────────────┤
│măsuri de reducere a evenimentelor    │
│seismice.                             │
├──────────────────────────────────────┤
│Inundaţii                             │
├──────────────────────────────────────┤
│identificarea căilor de inundaţii;    │
├──────────────────────────────────────┤
│identificarea zonelor expuse          │
│inundaţiilor;                         │
├──────────────────────────────────────┤
│identificarea principalelor efecte în │
│cazul inundării zonelor expuse, de    │
│exemplu deteriorarea şi blocarea      │
│conductelor de canalizare;            │
├──────────────────────────────────────┤
│măsuri de prevenire şi reducere.      │
├──────────────────────────────────────┤
│Incendii                              │
├──────────────────────────────────────┤
│cauzele pericolului de incendiu, de   │
│ex. în timpul fazei de construcţie:   │
│arderea spontană a deşeurilor stocate;│
│în timpul fazei de operare: eliberarea│
│accidentală de metan în aer din cauza │
│defecţiunii rezervoarelor de digestie;│
├──────────────────────────────────────┤
│posibilele efecte asupra lucrărilor/  │
│activităţilor proiectului;            │
├──────────────────────────────────────┤
│măsurile de prevenire şi control al   │
│incendiilor.                          │
├──────────────────────────────────────┤
│Incidente legate de substanţe         │
│periculoase                           │
├──────────────────────────────────────┤
│Utilizarea de substanţe periculoase;  │
├──────────────────────────────────────┤
│identificarea eventualelor incidente  │
│care implică substanţe periculoase, de│
│ex. cele legate de depozitarea şi     │
│manipularea produselor chimice;       │
├──────────────────────────────────────┤
│măsuri de prevenire şi reducere.      │
├──────────────────────────────────────┤
│incidente legate de sănătatea şi      │
│securitatea la locul de muncă         │
├──────────────────────────────────────┤
│incidentele de sănătate şi siguranţă  │
│la locul de muncă, de exemplu: în     │
│timpul fazei de construcţie: lucrul în│
│spaţii închise; în timpul fazei de    │
│operare: lucrătorii expuşi la emisii  │
│de gaze care pot produce efecte asupra│
│sănătăţii;                            │
├──────────────────────────────────────┤
│măsuri de prevenire şi reducere.      │
└──────────────────────────────────────┘

    7. PROGRAMUL DE MONITORIZARE A MEDIULUI
        Se recomandă ca Raportul EIM să conţină un program de monitorizare pentru fazele de construcţie, funcţionare şi dezafectare, având următoarele obiective:
    - să dovedească respectarea legislaţiei/standardelor relevante, a autorizaţiilor sau a cerinţelor deciziei EIM;
    – să evalueze eficacitatea măsurilor de atenuare implementate;
    – să furnizeze date pentru a informa publicul;
    – crearea unei baze de date pentru măsurile şi inventarele de emisii menţionate mai sus; va furniza informaţii pentru îmbunătăţirea şi actualizarea programului de monitorizare;
    – să asiste la o investigaţie în cazul în care se încalcă un nivel de declanşare sau o valoare limită de emisie.

        Paşii principali de monitorizare a mediului includ:
    - planificarea unui program de sondaj şi eşantionare (continuă sau discontinuă) pentru colectarea sistematică a datelor/informaţiilor relevante;
    – desfăşurarea programului de sondaj şi de eşantionare;
    – analiza probelor şi a datelor/informaţiilor colectate şi interpretarea datelor şi a informaţiilor; şi
    – pregătirea rapoartelor pentru sprijinirea managementului de mediu.

        Monitorizarea minimă a mediului ar trebui efectuată pentru parametrii legaţi de:
    - calitatea aerului;
    – calitatea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane;
    – zgomot,
    – condiţiile meteorologice,
    – topografia şi stabilitatea,
    – mediul natural, pentru anumite specii sau habitate.

        Trebuie menţionat faptul că, pentru ca monitorizarea de mediu să fie eficientă, este necesar să existe informaţii actuale de bază înainte de construirea proiectului pentru a fi comparate cu valorile măsurate după implementarea proiectului. Prin urmare, pe baza informaţiilor colectate în campania de investigaţie de bază (iniţială), efectele asupra mediului în timpul şi după proiect ar putea fi identificate, controlate şi atenuate.
        Monitorizarea la faţa locului presupune monitorizarea operaţională şi de mediu (a se vedea tabelul I). Ambele tipuri se referă la fazele de construcţie, operare şi dezafectare şi trebuie descrise în raportul EIM.
        Tabelul 1. Aspecte care trebuie incluse în programul de monitorizare pentru etapele proiectului


┌────────────────┬─────────────────────┐
│Monitorizarea   │Monitorizarea        │
│operaţională    │mediului             │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Construirea     │Construirea          │
├────────────────┼─────────────────────┤
│- calitatea şi  │                     │
│cantitatea de   │                     │
│ieşiri de       │                     │
│deşeuri;        │                     │
│- tipul şi      │- date meteorologice │
│cantitatea de   │(precipitaţii        │
│combustibil     │zilnice, direcţia şi │
│consumat        │intensitatea         │
│(zilnic, lunar);│vântului, evaporarea,│
│- cantitatea de │temperatura)         │
│apă utilizată;  │- calitatea apei de  │
│- cantităţile de│suprafaţă şi a apei  │
│materiale       │subterane;           │
│periculoase     │- calitatea aerului; │
│utilizate;      │- nivelul zgomotului;│
│- cantităţile de│                     │
│deşeuri         │                     │
│periculoase     │                     │
│generate;       │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Funcţionarea    │Funcţionarea         │
├────────────────┼─────────────────────┤
│- calitatea şi  │                     │
│cantitatea de   │                     │
│intrări şi      │                     │
│ieşiri de       │- monitorizarea      │
│deşeuri;        │datelor meteorologice│
│- calitatea şi  │care ar putea fi     │
│cantitatea de   │efectuate la faţa    │
│deversări de    │locului cu           │
│deşeuri tratate/│echipamentul         │
│netratate;      │operatorului sau pe  │
│- calitatea şi  │baza datelor primite │
│cantitatea de   │de la cea mai        │
│ieşiri de ape   │apropiată staţie     │
│uzate tratate;  │meteo;               │
│- emisiile de   │- date privind       │
│gaze arse (în   │calitatea            │
│conformitate cu │monitorizării apelor │
│DEI);           │de suprafaţă şi a    │
│- parametrii    │apelor subterane;    │
│tehnologici în  │- calitatea aerului  │
│conformitate cu │la faţa locului şi în│
│documentul BREF │afara acestuia;      │
│privind         │- zgomot;            │
│incinerarea IED │- centura verde (dacă│
│şi incinerarea  │există) şi/sau       │
│deşeurilor;     │vegetaţia din jurul  │
│- calitatea     │amplasamentului;     │
│scurgerilor de  │                     │
│scurgere înainte│                     │
│de descărcare;  │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Dezafectarea    │Dezafectarea         │
├────────────────┼─────────────────────┤
│- deşeuri       │- deşeuri periculoase│
│periculoase     │(tip, caracteristici,│
│(tip,           │inclusiv cantităţi); │
│caracteristici, │- deşeuri            │
│inclusiv        │nepericuloase (tip,  │
│cantităţi);     │caracteristici,      │
│- deşeuri       │inclusiv cantităţi); │
│nepericuloase   │- date meteorologice;│
│(tip,           │- calitatea apei de  │
│caracteristici, │suprafaţă şi a apei  │
│inclusiv        │subterane;           │
│cantităţi).     │- calitatea aerului; │
│                │- nivelul de zgomot. │
└────────────────┴─────────────────────┘

        Pentru fiecare parametru, se indică locaţiile/punctele de prelevare a probelor, numărul de teste / eşantioane, frecvenţa de eşantionare pentru realizarea monitorizării.

    8. REZUMATUL NON-TEHNIC
        Prezentarea unui rezumat cu caracter non-tehnic (RCNT) a informaţiilor conţinute în Raportul EIM este o cerinţă legală a DEIM (articolul 5). RCNT va fi citit atât de către publicul interesat, cât şi de factorii de decizie şi, prin urmare, joacă un rol important în evaluarea impactului asupra mediului. Mai presus de toate, RCNT ar trebui să fie considerat un instrument de comunicare care să sprijine consultarea publică oficială, după prezentarea raportului EIM autorităţii competente.
        RCNT ar trebui să permită publicului să obţină aprecierea proiectului, să înţeleagă impacturile sale semnificative şi măsurile de atenuare care sunt propuse de dezvoltator. RCNT poate fi disponibil ca un document separat şi trebuie să fie clar în ceea ce priveşte conţinutul, structura şi limba acestuia, în loc să copieze şi să lipsească întreaga secţiune din Raportul EIM, textul RCNT ar trebui să fie reformulat şi, în general, să fie scris într-un limbaj netehnic care să fie uşor de înţeles de către publicul larg şi astfel să se evite terminologia ştiinţifică sau tehnică.
        În ansamblu, rezumatul cu caracter non-tehnicar trebui să reprezinte o reflectare corectă a Raportului EIM principal şi să acopere toate aspectele procesului EIM. Formatul trebuie să fie dezvoltat în mare parte pe principalele rubrici ale raportului EIM, adică ar trebui să conţină o descriere a proiectului şi a obiectivului acestuia, o descriere a condiţiilor de mediu existente, a efectelor semnificative, a măsurilor propuse de reducere şi gestionare şi a oricăror alte aspecte critice. Ar trebui furnizate, de asemenea, unele informaţii privind procesul de autorizare şi etapele anterioare ale procesului de evaluare a impactului asupra mediului (adică rezultatele screening-ului, dacă este cazul, precum şi consultarea în funcţie de domeniu şi consultările publice).
        În general, RCNT poate fi considerat un document individual şi ar trebui să includă, de asemenea, o hartă a locaţiei şi un plan de planificare a proiectului. Un rezumat al impactului, al măsurilor de diminuare a impactului şi al impactului rezidual poate fi prezentat în format tabelar.

    Caseta 23. Conţinutul rezumatului non-tehnic (RCNT)


┌──────────────────────────────────────┐
│Descrierea proiectului                │
├──────────────────────────────────────┤
│- Scurtă descriere a proiectului      │
├──────────────────────────────────────┤
│- Incertitudini legate de proiect     │
├──────────────────────────────────────┤
│Impacturi semnificative (pozitive şi  │
│negative)                             │
├──────────────────────────────────────┤
│- Prezentare generală a abordării     │
│evaluării                             │
├──────────────────────────────────────┤
│- Incertitudini privind efectele      │
│asupra mediului ale implementării     │
│proiectului                           │
├──────────────────────────────────────┤
│Date despre succesiunea etapelor      │
│procedurii EIA realizate până acum    │
│pentru proiect                        │
├──────────────────────────────────────┤
│- Decizia etapei de încadrare         │
├──────────────────────────────────────┤
│- Decizia etapei de definire a        │
│domeniului (dacă este cazul)          │
├──────────────────────────────────────┤
│Consultarea/avizul autorităţilor care │
│ar putea fi interesate de proiect     │
│datorită autorităţilor lor în domeniul│
│mediului: aviz de gospodărirea apelor,│
│aviz custode/aviz Natura 2000, etc.   │
├──────────────────────────────────────┤
│Informaţii privind consultarea publică│
└──────────────────────────────────────┘

    9. PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI
        Implementarea reducerii impactului şi monitorizarea impactului reprezintă adesea legăturile slabe din procesul EIM. O abordare a celor mai bune practici pentru a face faţă acestei probleme este de a pregăti un Plan de Management al Mediului (PMM), un instrument menit să asigure continuitatea între planificarea / evaluarea proiectului, proiectarea detaliată, implementarea / construirea şi operarea / întreţinerea.
        Pregătirea unui PMM nu este cerută în mod oficial în temeiul dispoziţiilor DEIM. Unele state membre au o cerinţă legală de a pregăti PMM, altele nu. Pe plan internaţional, PMM este considerată ca fiind cea mai bună practică pentru a se asigura că angajamentele asumate în etapa de planificare şi evaluare vor fi realizate până la etapa de construcţie şi / sau funcţionare a proiectului. Pe măsură ce proiectul este dezvoltat în detaliu, PMM va fi, de obicei, rafinat, incluzând ajustări ale termenilor şi condiţiilor specificate în orice aprobare de proiect.
        Obiectivele cheie ale unui PMM sunt:
        ● asigurarea conformităţii executării proiectului cu legislaţia de mediu aplicabilă (locală, naţională, UE sau internaţională);
        ● asigurarea mobilizării resurselor tehnice şi organizatorice pentru implementarea măsurilor necesare de reducere;
        ● să furnizeze o referinţă pentru managementul impactului, monitorizarea performanţei de mediu şi identificarea oricăror schimbări şi evenimente neprevăzute în timpul implementării proiectului, care nu au fost luate în considerare în EIM.

        PMM este elaborat pe baza rezultatelor EIM, adică impactul anticipat asupra mediului şi măsurile de reducere propuse. În mod obişnuit, un PMM este realizat după efectuarea unei evaluări a impactului asupra mediului, adesea ca o cerinţă a autorizaţiei de dezvoltare elaborată de autoritatea de mediu competentă. Unele dintre problemele abordate în PMM vor fi urmărite în timpul proiectării detaliate, dar cea mai mare parte a măsurilor se referă de obicei la construcţii şi etapa funcţională a proiectului.
        În general, atunci când un PMM este solicitat de către instituţiile sau autorităţile de finanţare, ar trebui să fie dezvoltat înainte ca activităţile conexe să fie întreprinse. PMM este un document care ar trebui să fie pus la dispoziţia contractorilor (societăţi de construcţie şi de exploatare) de la faza de licitaţie. Măsurile de atenuare ar trebui cunoscute şi incluse în bugetul ofertanţilor care fac parte din condiţiile contractuale. Mai mult, PMM trebuie să fie complet operaţional/ funcţional de îndată ce se începe etapa de construcţie.
        Un plan de management de mediu va prezenta un rezumat al impacturilor semnificative care pot apărea şi care va stabili abordarea pe care dezvoltatorul o va lua pentru a proteja toate interesele de mediu în timpul construcţiei şi funcţionării şi în conformitate cu legislaţia aplicabilă.
        Pentru un PMM care este prezentat ca un document separat, conţinutul este prezentat în caseta 24.

    Caseta 24. Componentele PMM (numai pentru scopuri ilustrative)


┌──────────────────────────────────────┐
│Detalii despre dezvoltator/operator/  │
│antreprenor*24)                       │
├──────────────────────────────────────┤
│- numele şi adresa                    │
├──────────────────────────────────────┤
│- număr de personal                   │
├──────────────────────────────────────┤
│- structura companiei (se recomandă   │
│organizarea grafică)                  │
├──────────────────────────────────────┤
│- adresa punctelor de lucru (detalii  │
│vor fi furnizate pentru toate zonele  │
│în care compania operează)            │
├──────────────────────────────────────┤
│Scurtă descriere a locaţiei           │
│proiectului                           │
├──────────────────────────────────────┤
│- limitele şi topografia;             │
├──────────────────────────────────────┤
│- caracteristicile geologice şi       │
│hidrologice ale zonei;                │
├──────────────────────────────────────┤
│- date meteorologice locale;          │
├──────────────────────────────────────┤
│Prezentare generală a activităţii     │
│propuse                               │
├──────────────────────────────────────┤
│- scurtă descriere a proiectului      │
│(clădiri şi structuri civile,         │
│echipamente şi instalaţii şi          │
│activităţi operaţionale               │
│corespunzătoare);                     │
├──────────────────────────────────────┤
│- descrierea succintă a aspectelor    │
│privind construcţia: şantierul,       │
│activităţile de construcţie şi        │
│lucrările auxiliare, tehnicile de     │
│construcţie, programul activităţilor  │
│de construcţie în diferite locaţii    │
│(dacă este cazul);                    │
├──────────────────────────────────────┤
│- descrierea succintă a aspectelor    │
│operaţionale: operaţiuni specifice,   │
│măsuri de control, măsuri de control  │
│al accesului, acceptarea deşeurilor,  │
│tratarea şi eliminarea deşeurilor     │
│generate (cenuşă/cenuşă), tratarea    │
│apelor reziduale, regulile            │
│operaţionale şi de siguranţă etc      │
├──────────────────────────────────────┤
│Rezumatul activităţilor critice care  │
│determină impacturi de importanţă     │
│medie spre mare, inclusiv etapele de  │
│dezafectare şi de asistenţă ulterioară│
├──────────────────────────────────────┤
│Cerinţe legislative relevante,        │
│standarde care se aplică proiectului  │
├──────────────────────────────────────┤
│Acte normative - acorduri juridice,   │
│aprobări şi autorizaţii (deja acordate│
│sau care trebuie să se aplice) - în   │
│ceea ce priveşte faza de construcţie  │
│şi de funcţionare a proiectului       │
├──────────────────────────────────────┤
│- specificaţii referitoare la         │
│dispoziţiile documentelor de          │
│reglementare: de ex. condiţii- cheie: │
│specificaţii de performanţă; -        │
│monitorizarea de mediu cerută de      │
│documentele de reglementare;          │
├──────────────────────────────────────┤
│Programul de monitorizare a mediului -│
│vezi secţiunea 7.                     │
├──────────────────────────────────────┤
│Riscuri - vezi Secţiunea 6.5          │
├──────────────────────────────────────┤
│Program de implementare şi raportare  │
│aEMP - indicând succesiunea şi        │
│calendarul (inclusiv frecvenţa şi     │
│durata) activităţilor de gestionare şi│
│monitorizare ale EMP                  │
├──────────────────────────────────────┤
│Hărţi, diagrame (după cum se indică în│
│secţiunea 3) - Descrierea proiectului.│
└──────────────────────────────────────┘

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ghid Operational, Alte Institutii, GHID din 20 februarie 2020

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ GHID din 20 februarie 2020 sectorial pentru incinerarea deşeurilor municipale, elaborat de Jaspers (2013) la cerinţele legislaţiei naţionale şi armonizarea ghidului sectorial pentru incinerarea deşeurilor municipale cu legislaţia UE în domeniu

Comentarii

Atentie, Juristi!

GHID din 20 februarie 2020 sectorial pentru incinerarea deşeurilor municipale, elaborat de Jaspers (2013) la cerinţele legislaţiei naţionale şi armonizarea ghidului sectorial pentru incinerarea deşeurilor municipale cu legislaţia UE în domeniu